Ibis Nord Bucuresti

Economie

Ibis Nord Bucuresti

Byadmin ianuarie 1, 2024

CAPITOLUL I

COORDONATE ALE ACTIVITĂȚII DE PIAȚĂ A HOTELULUI IBIS NORD BUCUREȘTI

1.1 Scurt istoric al lanțului hotelier Accor.

1.2. Obiectul de activitate

1.3. Acționarii și structura organizatorică

1.4. Personalul hotelului

1.5. Serviciile oferite

1.5.1 Alte servicii

1.5.2. Sistemul de rezervări

1.6. Misiunea hotelului IBIS NORD :

CAPITOLUL II

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI ȘI AI CIRCULAȚIEI TURISTICE LA IBIS HOTEL ÎN PERIOADA 2005-2008

2.1. Indicatorii economico-financiari în perioada 2005-2008

2.1.1. Veniturile

2.1.2. Cheltuielile hotelului

2.1.3. Analiza profitului în perioada 2005-2008

2.1.4. Rentabilitatea profitului

2.2. Indicatorii circulației turistice

Tarifele de cazare

2.2.1. Analiza numărului de turiști

2.2.2. Evoluția numărului de înoptări

2.2.3. Durata medie a sejurului

2.2.4. Gradul de ocupare

CAPITOLUL 3

ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING ȘI ANALIZA SWOT A HOTELULUI IBIS NORD BUCUREȘTI

3.1. Macromediul de marketing

3.1.2. Mediul tehnologic

3.1.3. Mediul socio – cultural

3.2. Micromediul hotelului IBIS NORD București

3.2.1. Clientii

3.2.2. Concurența

3.4. Analiza SWOT

3.4.1. puncte forte și slabiciunile hotelului.

CAPITOLUL IV

MIXUL DE MARKETING ÎN CADRUL HOTELULUI IBIS NORD BUCUREȘTI

4.1. Mix-ul de marketing în cadrul hotelului IBIS

4.1.1. Strategia de produs

4.1.2. Politica de pret

4.1.3. Politica de distributie

4.1.4. Politica de promovare

4.1.5. Politica de personal

4.2. Elementele cheie ale mixului de marketing pentru perioada 2008-2011

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

COORDONATE ALE ACTIVITĂȚII DE PIAȚĂ A HOTELULUI IBIS NORD BUCUREȘTI

1.1 Scurt istoric al lanțului hotelier Accor.

Un univers al serviciilor Cu 150.000 de salariati in 100 de tari, Accor® este lider european si grup mondial in domeniul voiajului, turismului si serviciilor.

Activitatile principale:

Hoteluri:

Primul hotel Ibis a fost deschis la Bordeaux în 1974. 4.000 de hoteluri cu 480.000 de camere. (13 marci hoteliere internationale – Sofitel, Novotel, Ibis, Mercure, Suitehotel, Motel 6, Etap, Hotel Formule 1, Hotel F1, Studio 6, AllSeasons, Adagio, Pullman) au fost deschise ulterior.

Servicii "corporate": în fiecare zi, 30 milioane de persoane din 40 de tari folosesc o paleta larga de servicii create si puse în practica de Accor® (tichete de masa, de cadouri si de alte tipuri). Grupul Accor este prezent in Romania inca din anul 1994.
Astazi, Grupul Accor are in peste 750 de angajati.

In 1994 a fost deschis Hotelul Sofitel, in Bucuresti. Anul 1998 a fost marcat de aparitia primei companii de tichete de masa din Romania – Accor Services S.A. (TS Ticket Service S.A.). Astazi, peste 35 000 de companii din Romania folosesc tichetele de masa Ticket Restaurant®, tichetele de cadouri Ticket Cadou®, tichetele de cresa Ticket Cresa®, tichetele medicale Ticket Medica® si tichetele de asistenta sociala Ticket Asist® pentru a-i recompensa, motiva si fideliza pe cei 1.500.000 de salariati ai lor.

Anul 2000 a fost marcat de deschiderea primul Hotel IBIS din Romania, localizat in Bucuresti, in apropierea Garii de Nord. Au urmat apoi deschiderile hotelurilor IBIS Constanta si IBIS Parlament (Bucuresti), in prima parte a anului 2005.

In martie 2005 o noua companie, parte a Grupului Accor, isi deschide portile in Romania: Accelera S.A., companie de training si consultanta.

In 2006, s-a deschis Hotelul Novotel, localizat in Bucuresti, pe Calea Victoriei. Hotelurile sunt de obicei amplasate în apropierea gărilor sau aeroporturilor

Locațiile hotelurilor din România

În România în martie 2008 Ibis avea 3 hoteluri:

Hotel Ibis Nord București 3* – 250 camere – deschis în aprilie 2001

Hotel Ibis Constanța 3* – 154 camere – deschis în aprilie 2005

Hotel Ibis Parlament București 3* – 161 camere – deschis în mai 2005

1.2. Obiectul de activitate

Hotelul IBIS este destinat clientelei de afaceri și oferă servicii de calitate la trei stele. Corpul de cazare cuprinde : holurile de etaj prevăzute cu fotolii și măsuțe joase (pe care se găsesc pliante și materiale documentare despre hotel), oficiile de etaj ale cameristelor, oficiul room-service, spațiile de cazare cu acces pe culoar. Acestea au mărimi standard prevăzute în OMT nr.56/1995.

Spațiul de cazare cuprinde camera propriu-zisă, grupul sanitar și vestibulul. Interiorul este confortabil și modern utilat. Dotarea camerelor respectă standardele hotelurilor Crowne Plaza. Toate spațiile de cazare sunt dotate cu aer condiționat, 3 linii de telefon internațional, TV color (antenă satelit), minibar, room-service. Toate articolele din camere sunt prevăzute cu logo-ul hotelului. Scrisorile de bun venit conțin modul în care se poate lua legătura cu managerul de serviciu, ghidul de serviciu indică ora check-in-ului și a check-out-ului, meniul de la room-service, formulare pentru comanda micului dejun, instrucțiuni de folosire a telefoanelor și încărcare a acestora, lista cu tarife de la minibar, planul de evacuare.

1.3. Acționarii și structura organizatorică

Compania Accor Services a fost infiintata in iulie 1998, actionarii principali fiind grupul francez Accor (82%) si CNS Cartel Alfa (8%). În 2005, grupul Accor a preluat controlul unui alt emitent de tichete de masa din Romania, Hungastro, dar cele doua firme vor functiona separat deocamdata.

ACCOR HOTELS ROMANIA SRL este inregistrat la Registrul Comertului J40/3758/2006
18452211

1.4. Personalul hotelului

Structura organizatorică a hotelului Ibis este compusă din:

structura de producție, din care fac parte toate compartimentele în care se produc serviciile ; acestea înregistrează încasări și costuri, și sunt : serviciul de cazare, alimentație și serviciile care realizează nemijlocit prestații (telecomunicații, închiriere săli, salon de coafură, piscină, centru fitness, parcare, spălătorie) ;

structura funcțională, constituită din totalitatea compartimentelor în care se desfășoară activități cu caracter funcțional, de pregătire și luare a deciziilor în hotel; acestea nu oferă în mod direct servicii clienților și nu generează venituri directe (departamentul financiar – contabil, departamentul rezervări – vânzări – marketing și departamentul resurse umane).

La nivelul de conducere al hotelului se află o echipă formata din:

Director General (General Manager);

Director Administrativ (Administration Manager);

Director Cazare (Room – Division Manager);

Director Restaurație (Food and Beverage Manager);

Bucătar șef (Executive Headchef) – Germania ;

Director Finanțe – Contabilitate (Hotel Controller);

Director Vânzări – Marketing (Sales Manager);

Director Resurse Umane (Human Resources Manager).

Întreaga structură managerială a hotelului este alcătuită din toate posturile de responsabilitate și autoritate de la vârful managementului care este reprezentat în hotel de Consiliul Director. Șefii departamentelor operaționale sunt cunoscuți ca fiind manageri din același nivel ierarhic, cu responsabilități directe și se subordonează superiorilor și au subordonați în funcție de fiecare departament operațional.

Șefii departamentelor sunt specialiști care oferă sfaturi și servicii de specialitate.

Împărțirea activităților în cadrul hotelului se efectuează prin următoarele departamente :

Departamentul cazare, care este alcătuit din serviciile front-office și de etaj.

Recepționerii lucrează în spatele front-desk-ului și au ca atribuții principale : primirea și cazarea clienților, întocmirea notelor de plată încasate de către compartimentul casă – facturare .

Lucrătorii concierge trebuie să stea tot timpul la dispoziția clientului, printre activitățile acestora enumerându-se : întâmpinarea clienților la aeroport, de unde vor fi preluați cu microbuzul hotelului, procurarea taxiului, aducerea autoturismului în fața hotelului. De asemenea, aceștia trebuie să ofere diverse informații clienților, să asigure rezervări de bilete la spectacole, mijloace de transport, închirieri de autoturisme.

Un alt compartiment al serviciului front-office este și centrala telefonică. Rolul centralistei este acela de a prelua apelurile din exterior și de a le comuta în camera clienților, de a trezi clientul la cererea acestuia.

În cadrul serviciului de etaj se desfășoară activități de întreținere, menajare și curățenie a spațiilor de folosință individuală și comună. Funcția specifică a serviciului de etaj este aceea de cameristă.

În hotel lucrează : 19 cameriste, 2 supraveghetori de etaj, 4 muncitori-curățenie, un croitor și de asemenea, pentru serviciul de spălătorie, există 9 lucrători și un șef spălătorie. Toate posturile serviciilor de etaj și spălătorie se subordonează administratorului hotelului.

Activitatea departamentului alimentație (restaurant, bar, food & beverage) se desfășoară la nivelul spațiilor de producție (bucătăria) și servire (salonul de servire, baruri) și se află sub conducerea directă a directorului de restaurație.

Alături de departamentele operaționale, hotelul funcționează prin departamente funcționale, cele mai frecvent constituite fiind departamentul administrativ – financiar și departamentul întreținere (tehnic).

Departamentul marketing – vânzări are ca scop principal asigurarea unui grad de ocupare optim și asigurarea vânzării celorlalte servicii ale hotelului.

Tot în cadrul acestui serviciu se află și biroul rezervări, căruia îi revine prelucrarea cererilor individuale de rezervare și înregistrarea tuturor comenzilor : individuale sau de grup.

În acest departament, directorul de vânzări are în subordine 2 angajați.

Departamentul întreținere asigură : aprovizionarea cu energie și apă, controlul consumurilor acestora, funcționarea, întreținerea și reparațiile echipamentelor și funcția de securitate (supravegherea, tehnica, aplicarea reglementărilor de prevenire și stingere a incendiilor).

Departamentul de resurse umane se ocupă de angajați și se bazează pe principiul că implicarea personalului este o condiție esențială a succesului organizațional. Aceasta presupune o permanentă relație angajator – angajat.

Departamentul financiar este alcătuit din biroul economic și biroul finanțe – contabilitate.

1.5. Serviciile oferite

Hotel Ibis Nord HOTEL IBIS NORD este recunoscut pe plan mondial pentru serviciile ireprosabile si facilitatile de care clientii dispun:

Hotel Ibis Nord, are 250 spatii de cazare cotate la trei stele, cu toate dotarile necesare pentru confortul oaspetilor sai:

Acces in camera pe baza de cartele magnetice; Aer conditionat; Dus; Telefon intern si international; Acces la internet; TV color prin satelit; Radio;Camera pentru fumatori/nefumatori; Camere speciale pentru persoane cu handicap. Aer conditionat; Acces Internet; Spalatorie-curatatorie; Room service; Camera pentru bagaje; Seif; Bar;

Bucatarie; Lift; Parcare privata; Restaurant; Sala de conferinte si echipamente; Sala mic dejun; Fax; Serviciu de apel trezire; Transfer aeroport.

Servirea micului dejun la Hotel Ibis Nord Bucuresti, a devenit o experienta cu adevarat speciala. Oaspetii pot alege dintr-o varietate mare de produse, intr-un spatiu cochet.

Restaurantul Estaminet, din cadrul Hotelului Ibis Nord Bucuresti, ofera oaspetilor numeroase preparate din bucataria traditionala frantuzeasca si romaneasca intr-o atmosfera intima si calda.

Hotelul Ibis Nord Bucuresti le ofera turistilor posibilitatea de a se relaxa si savura delicioase specialitati bistro sau in bar.

Hotelul, prin formele de cazare comercială, este tipul de unitate operațională cel mai reprezentativ. În urmă cu trei decenii, Alianța Internațională de Turism a stabilit că hotelul este „un stabiliment în care, cu condiția plății, voiajorii pot să se cazeze, precum să se hrănească și să se distreze. Prin urmare spațiile de alimentație și cele aferente altor prestații de sub același acoperiș fac parte integrantă din hotel.

Hotelul IBIS NORD București este constituit din :

unități de cazare ;

unități de alimentație ;

tate la trei stele, cu toate dotarile necesare pentru confortul oaspetilor sai:

Acces in camera pe baza de cartele magnetice; Aer conditionat; Dus; Telefon intern si international; Acces la internet; TV color prin satelit; Radio;Camera pentru fumatori/nefumatori; Camere speciale pentru persoane cu handicap. Aer conditionat; Acces Internet; Spalatorie-curatatorie; Room service; Camera pentru bagaje; Seif; Bar;

Bucatarie; Lift; Parcare privata; Restaurant; Sala de conferinte si echipamente; Sala mic dejun; Fax; Serviciu de apel trezire; Transfer aeroport.

Servirea micului dejun la Hotel Ibis Nord Bucuresti, a devenit o experienta cu adevarat speciala. Oaspetii pot alege dintr-o varietate mare de produse, intr-un spatiu cochet.

Restaurantul Estaminet, din cadrul Hotelului Ibis Nord Bucuresti, ofera oaspetilor numeroase preparate din bucataria traditionala frantuzeasca si romaneasca intr-o atmosfera intima si calda.

Hotelul Ibis Nord Bucuresti le ofera turistilor posibilitatea de a se relaxa si savura delicioase specialitati bistro sau in bar.

Hotelul, prin formele de cazare comercială, este tipul de unitate operațională cel mai reprezentativ. În urmă cu trei decenii, Alianța Internațională de Turism a stabilit că hotelul este „un stabiliment în care, cu condiția plății, voiajorii pot să se cazeze, precum să se hrănească și să se distreze. Prin urmare spațiile de alimentație și cele aferente altor prestații de sub același acoperiș fac parte integrantă din hotel.

Hotelul IBIS NORD București este constituit din :

unități de cazare ;

unități de alimentație ;

unități ce oferă servicii de agrement și recreere.

Unitățile de alimentație

Activitatea de restaurație cuprinde următoarele unități operative :

Restaurante :

Restaurantul Estaminet, care are 114 locuri și terasă semiacoperită unde se servește cina între orele 18.00 – 24.00.

vineri-specialități italienești. Meniurile sunt schimbate în fiecare lună.

În fiecare duminică în cadrul restaurantului Estaminet se servește un brunch (breakfast + lunch), masă oferită în sistem bufet cu un tarif fix de 15 EURO/persoană.

Braseria, cu 73 de locuri și terasă unde se poate servi micul dejun între orele 6.30 – 10.30, prânzul și cina între orele 22.30 – 23.30.

Cafeneaua vieneză amplasată în holul recepției ;

Barul de zi ;

Room-service non-stop ;

Barul din incinta piscinei.

1.5.1 Alte servicii

Alături de unitățile de alimentație și corpul de cazare în sistemul prestări de servicii, hotelul mai dispune de :

salon de frizerie, coafură, manichiură, pedichiură; cosmetică; spălătorie, curățătorie, călcătorie ; magazin de cadouri ; parc auto cu 60 de locuri de parcare ; centru de afaceri ; săli de conferințe.

Centrul de afaceri care se află la dispoziția clienților oferă servicii de secretariat și telecomunicații : internet, faxuri, posibilitatea de editare text, publicații interne și internaționale, sigle sau logo-uri ale companiei care a închiriat sala, aducerea și livrarea de mesaje sau documente pe parcursul conferinței, informații despre serviciile de afaceri.

Hotelul dispune de 8 săli de conferință, cu până la 200 locuri, unde se pot organiza diferite evenimente.

De asemenea, sălile sunt dotate cu aparatură audio-video, retroproiector, proiector pentru folii transparente, TV color și video, suport pentru proiector, telecomandă pentru TV și video, microfon, echipament de sunet, podiumuri.

La cerere, se pun la dispoziție posibilități de teleconferință, de video-conferință, PC-uri și imprimante, posibilități de traducere simultană prin căști.

Pentru cei care vor să locuiască în hotel pe o perioadă mai mare de 30 zile, se pune la dispoziția acestora un pachet de servicii ce conține :

cazare în camerele club, toate având balcon ; mic dejun inclus ; 20% reducere pentru servicii Food & Beverage ; 30% reducere pentru servicii de spălătorie ; 40% reducere pentru telefoanele locale ; 20% reducere pentru telefoanele internaționale ; un masaj în plus săptămânal ; 30% reducere pentru închirierea mașinii la firma Hertz ; acces gratuit la piscină, centrul de fitness, saună și jacuzzi ; transport gratuit cu autobuzul aeroport-oraș ; loc de parcare.

Serviciile fără plată constau în :

încărcatul, descărcatul și transportul bagajelor; depozitarea și păstrarea temporară a acestora ; păstrarea valorilor în seif, păstrarea și restituirea obiectelor uitate ;

primirea și distribuirea corespondenței ; acceptarea plății prin cărți de credit ; oferirea de informații turistice și culturale ; servicii comisionar-curier ; acordarea de prim-ajutor în caz de urgență (trusa de prim ajutor); solicitări de taximetre ; curățatul și lustruitul încălțămintei ; trezirea la ora solicitată ; parcare.

Dintre serviciile cu plată se pot enumera :

rezervarea de bilete la mijloacele de transport și informații referitoare la orarul acestora, transmiterea de telegrame, faxuri, telexuri, telefoane ; racordarea prin centrala telefonică la serviciul urban și internațional ; copiator xerox ; vânzarea diferitelor publicații, cartele telefonice ; spălat, călcat, curățat îmbrăcăminte ; frizerie, coafură, manichiură, cosmetică; închirierea de mașini și telefoane mobile ; închirieri de jocuri ; teren de tenis.

1.5.2. Sistemul de rezervări

Rezervările de camere în cadrul hotelului IBIS NORD București se fac prin sistemul de rezervări al lanțului. Rezervările trebuie păstrate până la orele 18.00 din ziua sosirii. Excepțiile de la această regulă o reprezintă rezervările garantate care trebuie păstrate până în momentul check-out-ului din ziua următoare.

Hotelurile trebuie să accepte unul din următoarele moduri de garantare a unei rezervări :

Realizarea unui depozit în avans prin cecuri sau ordine de plată. Depozitul în avans nu trebuie să depășească tariful camerei

Pentru anularea unei rezervări garantate printr-un depozit, procedura de restituire a banilor se stabilește de fiecare hotel. Data limită până la care se poate anula rezervarea este de 1 – 9 zile înaintea sosirii. Dacă anularea se face conform acestei politici, hotelul este obligat să returneze întreaga sumă clientului.

Acceptarea numărului cărții de credit folosită pentru realizarea plății.

Un număr emis de către o agenție de voiaj care a fost preadoptat pentru garantarea rezervărilor de către hotelul.

Fiecare hotel trebuie să plătească un comision agențiilor de voiaj (Travel Agent Commission Programme).

În caz de „no-show” (neprezentare) pentru rezervările garantate, hotelurile pot debita clienții cu contravaloarea ratei corespunzătoare camerei numai pentru prima noapte.

Hotelul mai trebuie să se asigure că membrii Priority Club primesc punctele ce li se cuvin.

REZERVĂRILE NEONORATE

Când o rezervare nu poate fi onorată, există următoarele alternative :

Hotelul este obligat de a caza clientul la un alt hotel comparabil cu acesta din punct de vedere al confortului și al facilităților, și să fie pe cât posibil în zonă ;

Hotelul trebuie să plătească clientului cheltuielile de transport și cele aferente telefoanelor care notifică mutarea acestuia în alt hotel;

General manager-ul trebuie să trimită în decurs de 24 h o scrisoare clienților care n-au putut fi cazați, prin care să-și ceară scuze pentru neplăcerile create.

1.6. Misiunea hotelului IBIS NORD :

Sa oferim printr-un mediu de lucru pozitiv, servicii hoteliere superioare care fac oaspetii sa se simta ca acasa

In final, fiecare dintre noi este responsabil de oferirea unei satisfactii maxime prin furnizarea unei calitati exceptionale

Incercand mereu sa intrecem asteptarile oaspetilor, vom da nastere la rezultatele necesare sa satisfacem oaspetii, angajatii si investitorii si sa continuam evolutia individuala si organizationala.

Obiectivele hotelului IBIS NORD:

Informarea pietei tinta despre hotel IBIS NORD

Castigarea increderii audientei in brandul IBIS NORD

Pozitionarea IBIS NORD ca un hotel pentru oameni de afaceri

Castigarea unei cote de piata importante pe piata hotelurilor din Bucuresti

Realizarea unui grad de ocupare la sfarsitul anului de 80%

CAPITOLUL II

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI ȘI AI CIRCULAȚIEI TURISTICE LA IBIS HOTEL ÎN PERIOADA 2005-2008

2.1. Indicatorii economico-financiari în perioada 2005-2008

Pentru prezentarea economică cât mai detaliată a hotelului IBIS NORD București este necesară o analiză a principalilor indicatori economici și financiari, analiză din care se poate deduce eficiența hotelului.

În general, eficiența cu care se produc servicii sau bunuri se poate defini ca raport între efectul util și efortul făcut pentru obținerea lor.

Eficiența activității economice depinde și de politica economică și financiară adoptată de manageri, de măsurile luate de aceștia, cu atât mai mult cu cât hotelul IBIS NORD București se află la începutul funcționării sale, beneficiază de renumele mărcii și și-a îmbunătățit serviciile, devenind un hotel de categoria lux.

Astfel, vor fi prezentați indicatori precum : cifra de afaceri, veniturile și cheltuielile, rezultatul exercițiului (indicatori obținuți în anii 2006, 2007 și 2008 ).

Cifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental al volumului activității agenților economici și nu lipsește din nici un sistem de indicatori folosiți în diagnosticarea și evaluarea economică a întreprinderii. Matematic, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente serviciilor prestate precum și a altor venituri rezultate din exploatare.

Tabel nr 1 Reprezentarea cifrei de afaceri

Figura nr. 1

Sursa : Camera de Comerț și Industrie a României

Din evoluția cifrei de afaceri din ultimii trei ani se poate observa că acest indicator economic a crescut foarte mult datorită amplorii pe care a luat-o activitatea hotelului prin creșterea gradului de ocupare la cazare și atragerea unui număr tot mai mare de clienți care apelează la diferite servicii ale hotelului (conferințe, banchete ).

Pentru a putea fi comparată pe cei trei ani, cifrei de afaceri i s-a adăugat rata de inflație corespondentă fiecărui an.

Evoluția acesteia este caracterizată prin indicatorii relativi (indicele dinamicii și ritmul de creștere) prezentați în următorul tabel :

Tabel nr.2 Indicele dinamicii (Ii) și ritmul de creștere (Ri)

Repartizarea cifrei de afaceri a hotelului se face între serviciile oferite. Cabinetul de studii și consultanță a publicat următoarea structură a încasărilor industriei hoteliere internaționale pentru hoteluri categoria lux : cazare – 55 %, preparate culinare – 23,5 %, alte încasări din alimentație – 1,9 %, telefon – 3,2 %, alte servicii – 2,6 %, închirieri și alte încasări – 2,5 %.

În general, cifra de afaceri din cazare o depășește pe cea aferentă alimentației.

Conform structurii prezentate mai sus, cifra de afaceri pe servicii oferite în cadrul hotelului IBIS NORD București a fost următoarea :

Tabel nr.3 Repartizarea cifrei de faceri

2.1.1. Veniturile

Veniturile totale ale hotelului sunt rezultatul activității diferitelor componente : cazarea, restaurant, alte unități de alimentație , servicii, agrement.

Tabel nr.4 Repartizarea veniturilor

Tabel nr.5 Repartizarea cheltuielilor

Sursa : Camera de Comerț și Industrie a României

2.1.2. Cheltuielile hotelului

Principalii indicatori de cheltuieli pot fi reuniți în cheltuieli fixe, de personal, cu consumul de alimente și băuturi, cheltuieli promoționale.

Nivelul acestor indicatori depinde de mărimea hotelului, categoria de încadrare, gradul de ocupare.

După cum se poate observa, în anul 2006 totalul cheltuielilor l-a depășit pe cel al veniturilor, ceea ce a determinat o pierdere de 11.339.402 . Aceasta se poate explica prin investițiile efectuate pentru modernizarea hotelului din acea perioadă.

În continuare vor fi prezentate capitalurile proprii, rezultatul brut din exploatare și totalul activelor :

Tabel nr.6 Reprezentarea altor elemente de activ

Sursa : Camera de Comerț și Industrie a României

2.1.3. Analiza profitului în perioada 2005-2008

În formă brută se obține ca diferență între venituri (încasări) și cheltuieli (costuri), iar în formă netă – după deducerea impozitului. În cei trei ani analizați, profitul a cunoscut următoarea situație :

Tabel nr.7 Evoluția profitului brut, a impozitului pe profit și a profitului net

Sursa :Camera de Comerț și Industrie a României

Din analiza economico – financiară a hotelului rezultă că acesta nu a avut profit în anul 2006, din cauza faptului că hotelul a efectuat îndeosebi operațiuni de investiții necesare reconstrucției și modernizării. Hotelul a fost închis pe perioada lucrărilor, deci nu a înregistrat nici o activitate turistică.

2.1.4. Rentabilitatea profitului

Rata profitului – reprezintă mărimea relativă a profitului (calculată procentual) în raport de un termen de referință care reflectă efortul depus pentru obținerea acestuia.

În funcție de modul de exprimare a efortului, putem avea :

rata economică a profitului exprimată ca raport procentual între masa profitului și active totale ;

rata comercială a profitului exprimată ca raport procentual între masa profitului și cifra de afaceri ;

rata financiară a profitului exprimată ca raport procentual între masa profitului și capitalurile proprii ;

rata rentabilității determinată ca raport procentual între masa profitului și cheltuieli.

Tabel nr.8 – Reprezentarea ratelor profitului

Din tabelul anterior reiese că rata comercială a profitului, considerată forma cea mai elocventă de exprimare a eficienței activității în sectorul terțiar și cea mai des folosită, a cunoscut în evoluția ei cele mai mari valori de-a lungul celor trei ani studiați. Acest fapt se datorează activității profitabile a hotelului IBIS NORD București.

În anul 2006 ratele profitului au avut valoarea 0, acest fapt fiind cauzat de lipsa de profit ca urmare a nefuncționării hotelului pe o mare perioadă de timp, însă în următorii ani au cunoscut o creștere continuă datorită activității eficiente și gradului de ocupare ridicat.

2.2. Indicatorii circulației turistice

Tarifele de cazare

Sistemul de tarife este generat de diferențierea acestora pe tipul de camere (single, double, apartamente), regim de ocupare, categorii de clientelă (pe cont propriu sau prin intermediari din care individuali sau în grupuri) și perioade de timp (week-end, sezon, extrasezon).

De regulă, tarifele de cazare afișate (standard rate) sunt cele maximale și reprezintă prețul închirierii unei camere. Pentru o cameră dublă, prețurile sunt diferite, după cum închirierea se face la una sau două persoane.

În cadrul voiajelor forfetare oferite de agențiile de voiaj, prețul plătit cu anticipare reprezintă, de obicei, închirierea unui loc de cazare într-o cameră dublă. După dorință, o dată cu plata întregului preș al voiajului, clientul poate opta pentru achitarea unui supliment aferent cazării în regim single. La baza acestor aranjamente stau tarifele contractuale cu caracter preferențial și confidențial, negociate între hotel și agentul de voiaj; tarifele contractuale sunt mai mici decât cele afișate.

Tarifele de cazare la Hotelul IBIS NORD București se stabilesc în funcție de criteriile economice, factorii cererii și reglementările legale.

Categoria criteriilor economice include acoperirea costurilor, realizarea de profit și grad de rentabilitate, gradul de ocupare, nivelul anterior al tarifelor, situația economică generală, impactul fenomenului inflaționist asupra costurilor, evoluția cursului de schimb și condițiile de plată. Aplicarea cotelor de reducere pentru diferitele categorii de clientelă, în condițiile unui anume grad de ocupare, cu fiecare din categoriile de clientelă considerate, trebuie să garanteze realizarea obiectivului de tarif mediu realizat. Cotele de reducere se aplică la tariful afișat plătit de clienți pe cont propriu.

Tariful mediu real cuprinde niveluri diferite ale tarifelor aplicate pe categorii de clientelă și regimuri de ocupare a camerelor.

În anul 2008 acesta a cunoscut diferite valori pentru fiecare lună, după cum urmează :

Tabel nr.9 Tariful mediu real din anul 2008

Tarifele includ TVA si taxa locala, dar nu includ mic dejun.
(10 EUR/persoana)

Informația : surse interne ale Hotelului IBIS NORD

Factorii cererii cuprind aspecte legate de sensibilitatea clientului față de nivelul tarifelor. În perioada de desfășurare a târgurilor și a manifestărilor internaționale de mare amploare, hotelul practică tarifele afișate de sezon, care sunt majorate cu 10% până la 20%. Acestea se aplică începând cu trei zile înainte de deschiderea oficială a târgurilor, până a doua zi după încheierea acestora. Preturile afisate in tabelul nr. 1 au ramas neschimbate pana la sfarsitul anului 2008.

Modalitățile de plată acceptate de Hotelul sunt : numerar, cărți de credit, cecuri de călătorie sau prin virament. Cărțile de credit prin care se poate face plata sunt American Express, Dinners, Eurocard, Barclay Card, Carte Blanche, Visa, Mastercard.

Tarifele sunt pentru o noapte, includ taxa serviciilor și 3% taxa pentru turism, nu includ TVA, includ mic dejun în zilele de vineri, sâmbătă și duminică.

2.2.1. Analiza numărului de turiști

Numărul de turiști care au beneficiat de serviciul de cazare al hotelului IBIS NORD București a fost :

Tabel nr.10

Indicatorii turismului surprind și redau într-o exprimare sintetică, matematică, informații cu privire la diferite aspecte ale activității turistice, informații utile pentru măsurarea fenomenului și a efectelor sale pentru anticiparea tendințelor de evoluție.

2.2.2. Evoluția numărului de înoptări

De asemenea, numărul înnoptărilor, calculat ca media între numărul de turiști și numărul de zile calendaristice dintr-un an a fost :

Tabel nr.11

2.2.3. Durata medie a sejurului

Acest indicator nu a înregistrat fluctuații importante pe parcursul celor trei ani

Tabel 12 Evoluția duratei medii a sejurului

Acest lucru se explică prin faptul că turiștii se cazeaza la hotel pe perioade scurte de timp, sejurul fiind destul de rar practicat (doar 17,9 % din totalul turiștilor).

2.2.4. Gradul de ocupare

Gradul de ocupare este considerat o rată fundamentală a cărui determinare se face raportând numărul de camere ocupate la numărul de camere disponibile.

Valorile gradului de ocupare realizat în cei trei ani analizați au fost diferiți față de valorile previzionate, după cum urmează :

După cum se poate observa, gradul de ocupare a avut o creștere continuă, aceasta datorită succesului de care se bucură hotelurile lanțului în lume.

În anii 2006 și 2007 nu s-a realizat atingerea obiectivelor în ceea ce privește rata de ocupare în hotel, acest lucru realizându-se totuși în anul 2008, când s-a depășit gradul de ocupare previzionat cu aproape 5 procente.

Tabel nr.13 Calcularea indicatorilor relativi :

Din tabel se poate observa că s-a înregistrat pe întreaga perioadă un indice medial dinamicii supraunitar, ceea ce indică o situație favorabilă și un ritm de creștere aferent, subunitar, dar pozitiv.

Această situație indică o cotă de piață în creștere a hotelului, poziția favorabilă pe care o deține pe piața hotelieră bucureșteană. În anul 2008, gradul de ocupare a cunoscut diferite valori după cum urmează :

Tabel nr.14 Evoluția gradului de ocupare din anul 2008

Din evoluția gradului de ocupare lunar reiese că lunile cu cele mai mici valori sunt ianuarie și decembrie, acest fapt având ca explicație o diminuare a activității oamenilor de afaceri datorită sărbătorilor de iarnă din această perioadă.

Cele mai mici valori ale gradului de ocupare s-au înregistrat în lunile iulie – 78,3 % și septembrie – 88,7 %.

Figura 2– Reprezentarea grafică a evoluției gradului de ocupare

Tabel nr 15 Evoluția comparativă a ultimului trimestru 2007 și 2008

Sursa : Departamentul de vânzări al hotelului IBIS NORD București.

Comparând ultimul trimestru al celor doi ani, putem observa că în anul 2007 s-au înregistrat valori mai mari decât în anul 2008, cu 2 – 4 procente.

Tabel nr.16 Gradul de ocupare

Elaborarea și diversitatea indicatorilor sunt condiționate de existența unor surse primare de culegere a datelor, a unor metode și tehnici de lucru adecvate.

CAPITOLUL 3

ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING ȘI ANALIZA SWOT A HOTELULUI IBIS NORD BUCUREȘTI

3.1. Macromediul de marketing

Ph Kotler remarca faptul ca o firma de inalta performanta este „o firma al carei model este bazat pe patru factori: beneficiarii afacerii, procesele, resursele si organizatia”. Acesti factori sunt punctele nodale ale interactiunii mediului intern cu cel extern.

Activitatea oricarei intreprinderi se afla sub influenta factorilor de mediu care actioneaza pe o arie larga ( factori de macromediu). Componentele macromediului sunt mediul demografic, economic, tehnologic, socio – cultural, politic si inconjurator.

Mediul demografic

In anul 2006 numărul total de persoane a fost de 13.251 persoane. Din punct de vedere al împărțirii pe grupe de vârsta cel mai numeros contingent îl reprezintă populația născuta în 1967 (cu vârsta de 35 de ani împliniți în 2002). Din acest punct de vedere tara noastră se afla intr-un proces de îmbătrânire demografica asemănător majorității tarilor europene. Rata de creștere este negativa ( – 0.21 %) , populația scăzând cu un milion de persoane în ultimii zece ani.

Mediul economic

In luna ianuarie 2007, principalii indicatori economici au inregistrat scaderi semnificative fata de luna decembrie 2006, insa comparativ cu luna ianuarie din 2006, s-au inregistrat cresteri la toti indicatorii, informeaza Institutul National de Statistica (INS). Astfel, productia industriala a inregistrat in ianuarie 2007 fata de luna decembrie 2006, o scadere pe ansamblu cu 1,6%, datorita diminuarii productiei in toate sectoarele de activitate. Pe sectoare, in industria extractiva scaderea a fost de -7,5%, -2,9% in energia electrica si termica, gaze si apa si -0,8% in industria prelucratoare. Cu toate ca pe ansamblu industria prelucratoare si-a diminuat volumul de activitate, unele ramuri au inregistrat, totusi, cresteri, cele mai importante fiind la pielarie si incaltaminte (+47,9%), produse textile (+24,7%), masini si aparate electrice (+23,9%), mijloace de transport rutier (+21,1%), echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii (+20,7%), se precizeaza in raportul INS.

Privita prin prisma evolutiei pe marile grupe industriale, scaderea pe total a productiei s-a datorat, in principal, diminuarii productiei cu 6,3% in industria bunurilor de uz curent si cu 4,2% in industria bunurilor de capital. Productia industriala in luna ianuarie 2007, este superioara celei din ianuarie 2006 cu 4,9%, datorita cresterilor inregistrate in industria bunurilor de folosinta indelunata (+13,4%), in industria bunurilor intermediare (+11,2%) si in industria bunurilor de uz curent (+6,4%). INS mai arata ca principalele resurse de energie primara au totalizat in luna ianuarie 2007, 3,3 milioane tone echivalent petrol, in scadere cu 3,8% fata de luna ianuarie 2006, ca urmare a diminuarii productiei cu 9,7%. Consumul final de energie electrica in aceeasi luna a fost cu 2,1% mai mare fata de luna corespunzatoare a anului 2006, iar in cadrul acestuia, iluminatul public a scazut cu 7,4%, iar consumul casnic a inregistrat o crestere cu 10,4%. Lucrarile de constructii in luna ianuarie 2007 au scazut fata de luna decembrie 2006 cu 62,8%.

Comparativ cu luna corespunzatoare din anul 2006, valoarea lucrarilor de constructii a crescut in termeni reali, cu 25,7%. In luna ianuarie 2007 un ritm de productie superior mediei generale se inregistreaza, dupa tipul de constructii, la cladirile rezidentiale (127,6%), iar dupa elementele de structura, la lucrarile de intretinere si reparatii (134,3%) si la lucrarile de reparatii capitale (132,2%). In luna ianuarie 2007, comparativ cu luna decembrie 2006, cifra de afaceri obtinuta de intreprinderile cu activitate principala de comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) a fost mai mica cu 26,8% (-19,7% la marfurile alimentare, bauturi si tutun si -29,2% la marfurile nealimentare). Fata de luna corespunzatoare din anul 2006, volumul cifrei de afaceri a fost mai mare cu 23,0%, cresteri mari obtinandu-se atat la vanzarile de marfuri alimentare, bauturi si tutun (+16,5%), cat si la vanzarile de marfuri nealimentare (+29,7%). Comparativ cu luna decembrie 2006 cifra de afaceri obtinuta in luna ianuarie 2007 de intreprinderile cu activitate principala de comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor, de comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule a fost mai mica cu 20,0% datorita scaderii inregistrate, la comertul cu autovehicule (-31,0%,). Volumul cifrei de afaceri din aceasta activitate a crescut cu 51,6% fata de ianuarie 2006, datorita cresterilor inregistrate atat la comertul cu autovehicule (+42,6%), cat si la comertul cu amanuntul al carburantilor (+71,8%).

România a avut cel mai bun climat de afaceri din Europa Centrală și de Est în perioada august – octombrie, însă, în acord cu evoluția din întreaga regiune, acesta s-a deteriorat substanțial față de intervalul mai-iulie, potrivit unui sondaj comandat de Reuters.

Indicele privind mediul de afaceri, calculat de compania austriacă de servicii financiare Oesterreichische Kontrollbank (OeKB) pe baza unui sondaj realizat în rândul a 400 de grupuri internaționale, care operează 1.400 de companii în Europa Centrală și de Est, a înregistrat, în cazul României, în perioada august – octombrie, un declin semnificativ, de la 53 de puncte, în mai – iulie, la 40 de puncte, dar sub media din regiune.

La nivelul Europei Centrale și de Est, indicele a coborât de la 44 de puncte la 29 de puncte.

Orice cifră peste zero indică încredere în rândul companiilor. Datele sondajului sugerează că o parte dintre companii au un sentiment pozitiv legat de climatul de afaceri și perspectiva afacerilor pe care le desfășoară.

Cu toate acestea, rezultatul pentru perspectiva evoluției economiei la nivelul întregii regiuni a atins cote negative, pentru prima dată de la lansarea sondajului, în ianuarie 2007, scăzând la -1 puncte, de la 31 puncte.

Marea majoritate a investitorilor se așteaptă la o creștere economică slabă în următoarele 12 luni, potrivit OeKB.

va continua sa fie atractiva pentru investitori dupa ce va iesi din criza, cand acestia vor putea realiza din nou profituri mari aici. Plecarea investitorilor straini din Romania a fost cauzata nu de mediul economic local, ci de faptul ca nu au mai avut finantare pentru investitii. În prezent nu exista un motor de crestere pentru economia locala, si ca evolutia principalelor 3 motoare, investitiile, consumul privat si constructiile, care au sustinut anterior economia, a franat mult in ultimul timp.

Principalii indicatori macro-economici ai României

modificare anuală în %, în afara unei indicații specifice –

Tabelul nr. 17

Indicatori economici (extrași din statisticile oficiale)

Tabelul nr.18

Notă: Valoarea prognozată a indicatorilor macroeconomici prezintă un grad de relativitate cauzat de incertitudinile existente, pe fondul crizei financiare și economice.

Sursa: Institutul Național de Statistica , Banca Naționala a României

* valoare pentru primul semestru

3.1.2. Mediul tehnologic

In general romanii nu își pot permite un computer, ceea ce duce la o lipsa a cunoștințelor tehnologice. Hotelurile de lanț folosesc computere și Internet, cu toate acestea numai un număr redus de rezervări se fac on-line. Peste 22.000 de romani au ales, incepind cu anul trecut, sa se aboneze la una dintre cele 49 de retele alternative de telefonie fixa. La serviciu sau acasa, facturile s-au subtiat, iar comunicarea a devenit mai complexa deoarece marii operatori ofera servicii integrate: Internet, telefon, chiar si cablu TV. Operatorii alternativi au cistigat cel mai mult teren pe piata telefoniei internationale, piata din care detin 35,5%.

Desi la nivel european se inregistreaza o stagnare pe piata telefoniei fixe, in Romania se observa o crestere constanta a acestui sector. Acest lucru este dovedit de faptul ca, anul trecut, RomTelecom a ajuns la 4,53 milioane de abonati, iar numarul de abonati ai furnizorilor alternativi s-a dublat la sfirsitul lui 2004, ajungind la 21.659. Datele au fost furnizate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC). Piata telefoniei alternative este formata din 16 operatori care ofera servicii de apeluri nationale, 13 – apeluri fix-mobil, iar 39 – apeluri internationale. “Rata de crestere a numarului total de abonati ai telefoniei fixe a fost de 7,7% in 2004”, afirma Ion Smeeianu, presedintele ANRC. Oferta de telefonie alternativa se adreseaza companiilor, dar si utilizatorilor individuali, serviciile de telefonie fixa fiind disponibile atit pe baza de abonament, cit si pe baza de cartele preplatite. Daca imediat dupa liberalizare, clientii au fost atrasi in special de segmentul convorbirilor internationale, dupa doi ani si convorbirile nationale sau catre mobil au crescut. “Traficul realizat de furnizorii alternativi de servicii de telefonie fixa reprezinta 1,63a din traficul total de voce. Mare parte din aceste convorbiri sint nationale, deoarece clientii au vazut ca pot vorbi ieftin si la nivel national sau chiar local, nu numai in strainatate”, spune Ion Smeeianu. Aceasta posibilitate a atras in principal firmele mari, care dispun de un numar mare de sedii si puncte de lucru si in care convorbirile telefonice interne au o pondere insemnata in totalul cheltuielilor de comunicare.

Reteta de succes: convorbirile internationale ieftine In 2004, cota de piata inregistrata de furnizorii alternativi pe segmentul convorbirilor internationale era de 35,5%, iar tarifele practicate pentru apelurile internationale au scazut, in medie, cu pina la 60%. Tarifele scazute cu care au pornit la drum operatorii alternativi au determinat RomTelecom-ul si cei patru operatori de telefonie mobila sa scada tarifele la convorbiri internationale.

Astfel, principalii actori de pe piata telefoniei alternative au inceput cu convorbiri internationale, iar abia in 2004 le-au introdus pe cele nationale. Succesul s-a vazut repede. “Grupul RCS&RDS a inregistrat in ultimul an o cifra de afaceri de aproape 110-115 milioane de dolari”, spune Ovidiu Ghiman, reprezentant RCS&RDS.Operatorii mobili ofera si fix.

Deoarece convorbirile efectuate de pe telefoanele fixe reprezinta un mare potential de afaceri, firmele de telefonie mobila au inceput si ele sa ofere un astfel de produs. Primele intrate in aceasta afacere sint Orange si Zapp, care “transporta” prin reteaua proprie radio convorbiri telefonice fixe efectuate de marile companii. Orange ofera in prezent servicii alternative de telefonie fixa, destinate companiilor. “Orange integreaza apelurile de voce fixa (folosind tehnologia TDM – Time Division Multiple Access) cu apelurile de voce mobila. Beneficiile clientilor sint calitatea garantata, tarife preferentiale pentru apelurile de pe fix pe mobil, dar mai ales un furnizor unic de servicii de comunicatii prin voce ce ofera suport tehnic si comercial permanent”, spune Andra Calin, Corporate&Data Services Manager, Orange Romania.

Televiziune: Televiziunea este cel mai răspândit mediu de comunicație media. Exista doua rețele naționale TVR 1 și TVR 2 și cel puțin 6 rețele private printre care ProTV, Antena 1 și Prima TV. Mai mult de jumătate din gospodarii sunt abonați la serviciile de televiziune prin cablu.

Profesionistii media recunosc ca " televiziunile din Romania sunt folosite in principal pentru a obtine influenta. Editorii se bucura de suficienta independenta numai atata timp cat protejeaza interesele proprietarilor lor si ale partenerilor acestora".

"o alta particularitate a televiziunii din Romania de azi pare a fi tabloidizarea si trivializarea programelor de stiri, care au devenit din ce in ce mai putin orientate catre stirile politice. "

"Calitatea programelor scazuta, surse de finantare obscure, absenta alternativelor pentru o buna parte a populatiei, dependenta prea mare de mediul politic".
Infrastructura: este în general de o calitate precara și prost întreținută. România are cate un aeroport internațional în București, Constanta și Timișoara și mai multe aeroporturi naționale în Arad, Cluj Napoca, Iași, Oradea, atu Mare, Sibiu, Suceava și Targu Mureș. Calea ferata este în stare proasta iar costul serviciilor de transport este destul de ieftine în comparație cu standardele vest – europene.

Infrastructura din Romania are la dispozitie atat fonduri de la buget cat si fonduri structurale, dar nu are suficiente proiecte, nu exista suficienti constructori si se confrunta si cu o lipsa de materiale de constructie.

Romania duce lipsa de societati care sa proiecteze rapid autostrazi de foarte buna calitate. In ceea ce priveste administrarea autostrazilor, Romania isi propune sa aplice tot mai mult modurile si modelele de taxare si intretinere din Occident.

3.1.3. Mediul socio – cultural

In România costurile salariale sunt relativ scăzute ( salariul mediu lunar este în jur de 175 Euro ) cu toate ca impozitele și contribuțiile sociale sunt destul de ridicate. România dispune de o forța de munca înalt calificata. Șomajul a fost un fenomen necunoscut pana în 1989 datorita surplusului de personal. După 1989, șomajul a crescut rapid, însa începând cu mijlocul lui 1999 a început sa scadă de la 11.3% pana la 7.4% în mai 2003. Forța de munca calificata este disponibila în special în sectorul industrial. In general romanii nu dispun de un venit ridicat.

Majoritatea romanilor vorbesc o limba străina. Aceasta este limba franceza la generațiile mai vechi și limba engleza, germana sau rusa pentru generațiile mai tinere.

Nu exista clasa de mijloc și un mare număr de romani încă trăiesc sub limita sărăciei. O minoritate redusa constituie clasa de sus.

O problema serioasa în România este „pierderea de creiere” : romani bine-educați pleacă în străinătate pentru salarii mai mari, astfel încât numărul oamenilor înalt calificați este minoritar. O alta problema este ca deși sistemul comunist a căzut cu mai mult de un deceniu în urma, mulți romani încă mai au dificultăți în a accepta sistemul economiei de piața .

Mediul politic

Alegerile din noiembrie au fost al saselea test electoral postcomunist. Legea care a stat la baza lor e a patra lege electorala, fiind, ca si cele anterioare, inspirata de o filosofie proportionalista, desi, la referendumul din 2007, 81,36% dintre alegatorii veniti la urne se declarasera favorabili unei formule majoritare (in doua tururi). Singura noutate adusa de lege in distribuirea mandatelor e "premierea" candidatilor care reusesc sa obtina minimum 50%+1 in colegiile in care au concurat, in rest folosindu-se distributia proportionala deja utilizata in trecut.

Corpul electoral a ajuns in 2008 la un maximum istoric de 18,5 milioane de alegatori. Participarea electoratului a urmat curba descendenta afirmata in ultimii ani: de la mai mult de 86% in 1990, in 2008 s-a ajuns la mai putin de 40%. Proportia de buletine valide s-a inscris in limitele cunoscute (circa 95%), iar buletinele albe (o noutate!) reprezinta circa 2% din voturile exprimate.

Din 1990 in 2008, numarul total de formatiuni care au depus candidaturi la alegerile generale, singure sau in aliante, a fost de 200, dar 60% dintre competitori au participat o singura data si doar 13 au fost prezenti la toate alegerile postcomuniste, 11 formatiuni ale minoritatilor si 2 partide (PNL si Partidul Ecologist Roman).
Ca si in 1996, 2000 si 2004, alegerile au avut drept invingator o coalitie electorala: dupa CDR in 1996, Polul Democrat Social din in 2000 si Uniunea Nationala PSD+PUR patru ani mai tarziu, in 2008, cele mai multe voturi le-a primit Alianta politica PSD-PC.

Numarul de partide care au depus candidaturi a scazut mult fata de inceputul tranzitiei. Daca in 1990, pentru mandatele din Camera, concurau 71 de partide, in 2008 am avut 29, dintre care 18 ale minoritatilor. Nu doar numarul partidelor, ci si numarul aderentilor acestora a scazut. Astfel, cele 27 de partide existente in 2003 aveau impreuna 1.735.430 de simpatizanti, adica 10% din numarul cetatenilor cu drept de vot, pentru ca acum cele 21 de partide inscrise la Tribunal sa aiba 1.302.417 membri.

Indicele "numarul efectiv de partide", calculat dupa formula lui Laakso si Taagepera, ne infatiseaza o instabilitate dramatica a scenei politice romanesti: in 19 ani, sistemul nostru politic a experimentat trei formule diferite, trecand de la dominatia cvasiabsoluta a unui partid in 1990, la modelul multipartidist fara partid dominant intre 1992 si 1996, pentru a dobandi in 2000 trasaturile unui sistem multipartidist cu partid dominant. Dupa alegerile din 2004, are din nou un sistem multipartidist fara partid dominant, confirmat dupa scrutinul din 2008. Valoarea medie a acestui indice (3,69) situeaza sistemul romanesc in tabelul alcatuit de Lijphart dupa studiul a 36 de democratii, foarte aproape de cel din Islanda (3,72), cu diferenta ca numarul alegerilor care au avut loc la noi e mai mic. Daca exceptam alegerile din 1990, atunci numarul mediu efectiv de partide are valoarea 4,10, sistemul romanesc apropiindu se astfel de cel belgian.

O surpriza adusa de alegerile recente e diminuarea la circa 6% a voturilor acordate formatiunilor care nu au trecut pragul electoral, in conditiile in care in trecut acesta a fost si de 3 ori mai mare. Numarul de mandate distribuite ca urmare a victoriei "directe" in colegii a fost de 85 la Camera (circa 27%) si de 31 la Senat (circa 22%). Numarul mare de mandate distribuite la nivelul judetului â€“ 160, respectiv 41 â€“ a fost factorul determinant in crearea echilibrului general al reprezentarii.

Sistemul de vot introdus in 2008 a avut efecte inechitabile majore. Asa cum poate constata oricine, nu exista o corespondenta intre numarul de mandate castigate, numarul de locuri intai obtinute in colegii si numarul de colegii castigate cu majoritati absolute: PSD e primul din punct de vedere al locurilor castigate cu 50%+1, primul din punct de vedere al voturilor obtinute la scara nationala, dar al doilea din punctul de vedere al mandatelor obtinute. PNL are 37 de locuri intai la Camera (4 fiind castigate cu mai mult de 50%+1) si 15 locuri intai la Senat (1 cu majoritate in colegiu), dar 65 de locuri de deputat si 28 de senator. PD-L a obtinut 196 de locuri intai in colegii si doar 166 de mandate.

Daca luam in seama cea mai mare circumscriptie, cea reprezentata de Municipiul Bucuresti, observam ca, in cele 28 de colegii, doar 3 candidati au obtinut mandatul cu mai mult de jumatate dintre voturile cetatenilor veniti la urne in colegiu (2 de la PSD si unul de la PD-L). PNL, care s-a situat pe locul trei in 25 dintre cele 28 de colegii, obtinand de asemenea un loc doi si doua locuri patru, a obtinut 5 mandate. PD-L s-a situat in 20 de colegii pe primul loc, obtinand 12 mandate, iar PSD, castigator al celorlalte 8 locuri, intai a dobandit 11 mandate, dintre care 4 de pe locul al doilea! Scrutinul din 2008 nu a modificat radical peisajul partidelor politice.

De altfel, doar zece dintre cele 200 de partide care au participat la alegeri din 1990 in 2008 au reusit sa treaca cel putin trei teste electorale. Scrutinul din 2008 a adus doua noutati: prima este pierderea statutului de partid parlamentar de catre PRM, dupa patru legislaturi in care a avut intre 3 si 20% dintre mandate. Pe de alta parte, trebuie notata intrarea in parlament, pentru a treia oara consecutiv, a reprezentantilor PC, ca si in celelalte doua ocazii, in cadrul unei aliante cu social-democratii.

Divizarea familiilor politice si profunda polarizare a sistemului de partide au facut ca articularea majoritatilor sa fie asezata de multe ori sub semnul imprevizibilului si al fragilitatii. Acest fapt este cu atat mai clar cu cat, exceptand alegerile din 1990, care au avut ca rezultat "o majoritate castigata", sistemul electoral a avut ca principala consecinta politica aparitia "minoritatilor naturale" (D. Rae) si, in consecinta, negocierea formarii unor majoritati parlamentare plurale si, in mai multe cazuri, instabile. Trebuie adaugat ca in 1992, 2000 si 2004 aceste majoritati parlamentare nu s au regasit integral la nivelul formulei guvernamentale, cabinetele Vacaroiu, Nastase si Tariceanu fiind minoritare. Scrutinul din 2008 s-a inscris intr-o logica diferita, "marea coalitie" realizata de PSD si PD-L avand la urne doua treimi din voturile exprimate.

Crearea acestei coalitii bicolore mai are o semnificatie: pentru a patra oara dupa caderea comunismului, organizatorii alegerilor au mers in opozitie. Din 1996 incoace, are o cultura democratica bazata pe alternanta.

Mediul înconjurător

Programul operational sectorial mediu este unul dintre cele sapte programe operationale elaborate in cadrul obiectivului "convergenta" al Uniunii Europene, pentru perioada de programare 2007-2013, care urmareste reducerea disparitatilor intre statele membre, precum si intre diferitele regiuni din cadrul acestora. Raportat la programele de preaderare ale Romaniei la uniunea europeana, POS Mediu reprezinta unul dintre continuatorii ISPA.

Obiectivul principal al POS Mediu il constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a calitatii vietii in Romania, precum si eliminarea urmatoarelor aspecte critice legate de mediu:

– servicii publice necorespunzatoare standardelor europene privind sistemele de apa si sectoarele de apa uzata;

– lipsa, la nivel corespunzator intr-un mare numar de municipalitati, a sistemelor de canalizare si de tratament ale apelor uzate;

– lipsa sistemelor de aprovizionare cu apa intr-o serie de localitati;

– sisteme neadecvate de management al deseurilor; un procent ridicat de deseuri depozitate in gropile de gunoi; un procent redus de reciclare a deseurilor;

– existenta unui numar ridicat de situri contaminate si a problemelor de deversare a deseurilor;

– existenta unor specii de flora si fauna amenintate cu disparitia;

– frecventa ridicata a inundatiilor;

– emisii specifice de dioxid de sulf si de oxizi de azot.

POS Mediu va finanta, in perioada 2007-2013, proiecte din cadrul urmatoarelor domenii prioritare:

Axa prioritara 1

Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata. Obiectivele specifice ale acestei axe sunt:

– asigurarea serviciilor adecvate de aprovizionare cu apa, a serviciilor de apa reziduala la tarife accesibile;

– asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile urbane;

– imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;

– imbunatatirea managementului sistemului apelor reziduale.

Axa prioritara 2

Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate. Obiectivele specifice ale acestei axe sunt:

– cresterea accesului populatiei la serviciile de management al deseurilor publice;

– reducerea deseurilor din gropile de gunoi;

– cresterea cantitatii de deseuri reciclate/recuperate;

– reducerea numarului de situri contaminate.

Axa prioritara 3

Reabilitarea sistemelor municipale de termoficare in zonele prioritare selectate. Obiectivele specifice ale acestei axe sunt:

– aducerea la nivelul minim a gradului de poluare in localitatile afectate;

– imbunatatirea standardelor de viata pentru populatia din localitatile afectate.

Axa prioritara 4

Implementarea sistemelor adecvate de management pentru reteaua de arii speciale de protectie a naturii. Obiectivele specifice ale acestei axe sunt:

– conservarea biodiversitatii, a habitatelor naturale, a speciilor salbatice de fauna si flora;

– asigurarea unui management eficient al zonelor protejate.

Axa prioritara 5

Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc. Obiectivele specifice ale acestei axe sunt:

– cresterea contributiei la un management eficient al inundatiilor;

– protejarea si reabilitarea tarmului Marii Negre.

Axa prioritara 6

Asistenta Tehnica.

In cadrul axelor prioritare 1 si 2 vor fi finantate proiecte regionale, cu includerea mai multor localitati din regiune/judet, astfel incat populatia beneficiara sa fie in numar cat mai mare. Pentru perioada 2007-2013, proiectele vizate de POS Mediu se pot finanta din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).

FEDR sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si intreprinderi mici si mijlocii. FC sprjiina finantarea proiectelor majore de infrastructura in domeniul mediului si al transporturilor.

Cadrul Institutional pentru implementarea Programului Operational Sectorial Mediu este constituit din: Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, Autoritatea de Certificare/Plata, Autoritatea de Management, Organismul Intermediar, Autoritatea de Audit, Comitetul de Monitorizare.

Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar este organismul public din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor care are responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei comunitare.

Autoritatea de Management este organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare acordate prin instrumentele structurale. Autoritatea de Management pentru POS Mediu este reprezentata de Directia Generala pentru Managementul Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, care va avea rol de coordonare globala si management al implementarii POS Mediu.

Implementarea operatiunilor prevazute in POS Mediu se realizeaza de catre Organismele Intermediare si anume Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului. Organismele Intermediare ale POS Mediu vor avea un rol important in implementarea acestuia la nivel regional, actionand ca interfata intre Autoritatea de Management si beneficiari.

Autoritatea de Certificare pentru toate Programele Operationale, inclusiv pentru POS Mediu, este stabilita in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor si o Unitate de Plata in cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Autoritatea de Certificare certifica declaratiile de cheltuieli si solicitarile de plata ale beneficiarilor inainte ca acestea sa fie transmise Comisiei Europene.

Autoritatea de plata, din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, este organismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la CE sumele aferente, in vederea transmiterii lor catre beneficiarii finali.

Autoritatea de Audit, care functioneaza pe langa Curtea de Conturi, pe de-o parte, precum si unitatea de audit intern din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, pe de alta parte, sunt responsabile pentru verificarea corectitudinii managementului si controlului implementarii POS.

Comitetul de Monitorizare este organismul care asigura coordonarea instrumentelor structurale, precum si urmarirea eficacitatii si calitatii implementarii asistentei comunitare, modul de utilizare si impactul obtinut.

Micromediul hotelului IBIS NORD București

„Componentele mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii directe, permanente si puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale formeaza micromediul intreprinderii”.

3.2.1. Clientii

Cunoașterea clientelei are la bază culegerea sistematică zilnică a informațiilor referitoare la : originea clienților (țara de proveniență) ; mijlocul de transport utilizat ; tipul clientelei (individuală sau de grup, cu sau fără rezervare, VIP, client obișnuit) cine a efectuat eventuala rezervare (o agenție de voiaj, clientul însuși) ; sursa de informare cu privire la existența hotelului.

Culegerea informațiilor se face prin completarea de către fiecare client a fișei de anunțare a sosirii și plecării turiștilor în conformitate cu Normele cu privire la accesul, evidența și asigurarea securității turiștilor în structurile de primire turistice, aprobate prin H.G.R. nr. 41/1996, precum și printr-un chestionar de satisfacție (pentru testarea opiniei turiștilor cu privire la calitatea serviciilor oferite) puse la dispoziție în cameră.

Printre motivele voiajului și sejurului oaspeților hotelului IBIS NORD București se pot enumera: afacerile, vacanța (sejur și tranzit), deplasări sportive. Cei mai numeroși clienți sunt cei care au ca motiv principal afacerile și motivele profesionale – reuniuni, misiuni diverse, târguri, congrese, colocvii, seminarii, întâlniri profesionale, care regrupează toate sejururile în interes de serviciu. În rândul clientelei de afaceri sunt cuprinse cadrele superioare, practicanții unor profesiuni liberale (agenți de vânzări, reprezentanți comerciali, comis-voiajori), patronii, dar și camionagii. Clientela de afaceri se dovedește foarte sensibilă la eficacitatea sistemelor de rezervare și la confortul oferit de echipamentele disponibile. Sunt preferate hotelurile de lanț, al căror produs standard îi este cunoscut, și manifestă receptivitate la formulele de fidelizare propuse de lanțurile hoteliere.

De asemenea, serviciile de alimentație sunt destinate și persoanelor din afara hotelului, la fel și sălile de conferințe care găzduiesc emisiuni de televiziune, spectacole, evenimente particulare.

Tabel nr. 19– Ponderea turiștilor străini cazați în hotelul IBIS NORD București în anul 2008

3.2.2. Concurența

Activitatea de piață a hotelului IBIS NORD București este marcată de prezența pe piață a unui număr de hoteluri concurente, după cum sunt prezentate în tabelul nr.9.

Acționând în cadrul acelorași piețe, acestea intră într-o competiție și își dispută oportunitățile pe care le oferă piața.

Concurența îmbracă forma luptei pentru cucerirea pieței, fiecare concurent căutând să satisfacă nevoile clienților săi în condiții superioare celorlalți ofertanți.

În situația în care hotelurile de pe piața Bucureștiului se adresează acelorași nevoi, oferind servicii similare sau identice, putem vorbi de o concurență directă. La fel ca și hotelul IBIS NORD București, hotelurile de 3 stele se adresează în primul rând oamenilor de afaceri sosiți în delegații sau pentru participarea la conferințe, întruniri, congrese și oferă o gamă foarte largă și diversificată de servicii.

Tabel nr. 20 Prezentarea hotelurilor de 3, 4 stele din București

Sursa : Ghidul hotelier al României.

Apartenența acestor hoteluri la unele lanțuri hoteliere de notorietate le conferă credibilitatea clienților străini, datorită sarcinilor prestate la un nivel ridicat, dotărilor materiale și a facilităților oferite.

Concurentii directi ai hotelului IBIS NORD sunt hotelurile de lux, hotelurile de trei stele.

3.4. Analiza SWOT

Analiza SWOT este o sinteza a auditului de marketing care prezinta punctele forte si cele slabe ale organizatiei, oportunitatile si amenintarile mediului extern. Acronimul SWOT provine de la initialele urmatoarelor cuvinte din limba engleza: „strengths” (puncte forte), „weaknesses (slabiciuni), „opportunities” (oportunitati) si „threats” (amenintari).

In continuare am prezentat analiza SWOT a hotelului IBIS NORD

Hotel: IBIS NORD BUCUREȘTI

Tip de proprietate: privata

Bucuresti, Romania – Calea Grivitei, nr. 143

Hotel Ibis este localizat la 200 de metri de Gara de Nord, 1 km de Piata Victoriei si la 2 km de centrul orasului.

Plusuri și minusuri a locației: toate posibilele obiective de afaceri și turistice vizate de oaspeți sunt situate la distante ce pot fi acoperite mergând pe jos. Zona aglomerata, hotelul se găsește în plina intersecție, grad de poluare ușor peste medie datorita traficului intens din zona.

Impresia inițiala

Exterior:

– semnalizare hotel: brand ușor de detectat, și vizibil de la mari distante datorita înălțimii clădirii, luminat seara.

– vizibilitate: foarte ridicata ( domina ca și înălțime clădirile din jur )

– stil modernist, futurist, high – tech al clădirii;

– gradul de conservare al fațadei și zonei de intrare în hotel: ridicat;

– gradul de iluminare: puternic ( sunt extrem de vizibile și brandurile restaurantelor din locație );

– nivel de siguranța al zonei: normal;

– parcare disponibila.

Interior:

– Descriere lobby: stil modernist, cu combinații și influente art nouveau și minimaliste, se încadrează în conceptul de construcție al clădirii. Atmosfera exclusivista și eleganta prin simplitatea ei.

– Personalul din recepție: bine pregătiți, atenți la cerințele oaspeților, echipa nu este uniforma din punct de vedere al experienței. Numărul de limbi străine vorbit este peste medie.

250 camere (inclusiv 106 camere pentru nefumatori) dintre care 16 apartamente si 4 camere pentru persoane cu handicap locomotor.

puncte forte și slabiciunile hotelului.

Clientela hotelului: Puncte forte:

Cea mai buna locatie ( in centrul orasului)

Un produs nou

Cladire moderna

Preturi competitive

Toate camerele Hotel Ibis au aer conditionat, dus, telefon, acces internet, TV, radio, acces in camera cu cartele magnetice.

Hotel Ibis are 6 sali de conferinte complet echipate.

parcare cu plata Hotel Ibis: 84 de locuri pentru autoturisme si 4 locuri pentru autocare in parcarea din fata Hotel Ibis.

Restaurantul Estaminet – Hotel Ibis ofera preparate frantuzesti si romanesti. Copii in vizita la Hotel Ibis au un meniu special

In tot restul zilei se pot consuma la Hotel Ibis diferite gustari si bauturi la barul din incinta care este deschis 24 ore din 24.

In zilele calduroase de vara va se deschide terasa Estaminet Hotel Ibis.

Puncte slabe:

Camere de dimensiuni relativ mici

Hotelul nu are piscina

Distanta fata de Centrele de Expozitii (ex Romexpo)

Spatiul de parcare nu este gratuit

Amenintari:

Competitia practica preturi foarte reduse

CAPITOLUL IV

MIXUL DE MARKETING ÎN CADRUL HOTELULUI IBIS NORD BUCUREȘTI

4.1. Mix-ul de marketing în cadrul hotelului IBIS

4.1.1. Strategia de produs

Definit ca un amalgam de elemente tangibile si intangibile, concentrate intr-o activitate specifica, produsul ofera intreprinderii posibilitati de actiune pe piata si de influentare a comportamentului consumatorilor. Aceste posibilitati sunt datorate faptului ca el „cuprinde si combina atractivitatea unei destinatii date, facilitatile si caile de acces, pe care turistul le cumpara ca o combinatie de activitati si aranjamente”.

Produsul turistic se formeaza prin valorificarea unor resurse naturale in conditii specifice „de productie”, care includ o serie de activitati ce permit transformarea lor in marfa, acesta urmand a fi vanduta consumatorului turistic in forme specifice. Calitatea serviciilor turistice afecteaza satisfacerea nevoii in ansamblul ei. Optica in care se desfasoara procesul este orientarea spre produs.

In realizarea hotelului IBIS NORD s-a optat pentru standardizarea serviciilor in ceea ce priveste produsul (camerele, salile de conferinta si restaurantele) si serviciile aferente. La nivelul servciilor se poate vorbi de o personalizare a acestora in ceea ce priveste serviciile restaurantelor si barului (clientii pot comanda mancaruri sau bauturi, cockteiluri care nu sunt in meniu) sau salilor de conferinta (organizatorii de evenimente au cerinte foarte diferite).

PRODUSUL

Hotelul IBIS NORD Grand Plaza este destinat mai ales oamenilor de afaceri.

Hotelul dispune de 250 camere camere si apartamente Cele 6 sali de conferinta sunt dotate la cele mai inalte standarde tehnice, iar oferta restaurantului este bogată.

CAMERELE

Design-ul camerelor este concentrat pe crearea unei atmosfere simple si relaxante, ce asigura calatorului in interes de afaceri mult dorita stare de bine si confort la cele mai inalte standarde.

Facilitati pentru evenimente sociale

Hotelul are proiectate nu mai putin de 6sali de conferinta complet echipate astfel incat sa fie atinse cele mai inalte standarde tehnice.

4.1.2. Politica de pret

Rezultatul definitiv al confruntarii ofertei de servicii cu cererea corespunzatoare il reprezinta tariful final. Existenta sa este expresia caracteristicilor serviciilor si mai ales a sistemului de creare si livrare a acestora derulate de-a lungul unei anumite perioade de timp.

Modul de formare a tarifelor hotelului IBIS NORD ( tariful camerelor, salilor de conferinta, restaurantelor etc) are la baza orientarea dupa cerere. In functie de oferta de servicii s-a adoptat strategia pretului forfetar, strategie corespunzatoare produsului abordat global. Tarifele camerelor hotelului IBIS NORD includ micul dejun ( nu exista tarif fara mic dejun ) .

In turism TVA –ul este 9% spre deosebire de piata altor produse sau servicii unde TVA –ul este de 19%.

In ceea ce priveste variatia cererii, strategia de pret este diferentiata temporal pe sezoane:

– Ianuarie, Ferbruarie, Martie – extra sezon

– Aprilie, Mai, Iunie – sezon plin

– Iulie, August – extra sezon

– Septembrie, Octombrie, Noiembrie – sezon plin

– Decembrie – extra sezon

– Sambata si Duminica sunt considerate – extrasezon

Aceste tarife afisate sunt tarifele de receptie. Hotelul IBIS NORD are un sistem de reduceri de tarife bine pus la punct in functie de clienti.

Astfel in sistemul de tarifare a camerelor hotelului IBIS NORD exista urmatoarele tipuri de rate:

Tariful de receptie (rack rate) este tariful pe care il plateste orice client pentru camera în care sta

Reducere la tariful de receptie (rack rate discount) este tariful pe care il plateste orice client „o singura data” in functie de negociere

Tariful unei anumite companii locale ( corporate local ) este tariful pe care il platesc oaspetii unei anumite companii care are incheiat un contract cu hotelul.

Tariful de contract ( un tarif redus ) se negociaza in functie de numarul de nopti pe care estimeaza compania respectiva ca il va rezerva la hotelul IBIS NORD

Tarif guvernamental ( government rate ) este tariful de care beneficiaza angajatii guvernului, corpurile diplomatice sau oaspetii ambasadelor. Ei beneficiaza de o reducere a tarifului de receptie.

Tarif de wholesaler ( individual wholesale ) este tarfiul de care beneficiaza turistii care si-au facut rezervari printr-o agentie de turism sau tour operator. Acest tarif este confidential.

Tarif pentru angajatii din industria turismului ( travel industry rate ) este tariful acordat oricarui angajat al unei agentii de turism sau unei linii aeriene care calatoreste de placere. Turistul respectiv trebuie sa arate o carte de identitate la cazare pentru a beneficia de tariful redus.

Tarif pentru angajati ( employee rate ) este un tarif special pentru orice angajat IBIS NORD sau Cendant. Acest tarif trebuie aprobat de catre management.

Uz intern ( house use ) este un tarif ( 0 Euro) care este acordat oricarui membru al hotelului care sta in hotel (de exemplu managerul de serviciu ). Aceasta sedere trebuie aprobata de catre management.

In ceea ce priveste mobilitatea preturilor, strategia adoptata de catre hotelul IBIS NORD este strategia preturilor relativ stabile. Alternativele strategice ale hotelului IBIS NORD sunt preturi forfetare, diferentiate sezonier, orientate dupa cerere, inalte si relativ stabile.

4.1.3. Politica de distributie

Distribuția este un element important al mixului de marketing și este definită ca fiind „totalitatea activităților prin care bunurile materiale sunt aduse de la producator la consumator” sau, cu alte cuvinte, cuprinde „totalitatea activităților care au loc în spațiul și timpul care separă prestatorul de servicii de consumator”.

În turism, distribuția constituie o pârghie importantă a actului de vânzare a produsului turistic, de stimulare și atragere a consumatorilor potențiali.

Politica de distribuție cuprinde „totalitatea deciziilor care se referă la o asigurare a treptelor de desfacere coordonate cu performanțele întreprinderii”, iar obiectul acesteia îl constituie „finalitatea actelor de vânzare-cumpărare în ceea ce privește alegerea celor mai indicate canale de distribuție, cât și opțiunea pentru ruta optimă a mișcării produselor”.

Spre deosebire de bunurile de consum, care sunt transportate la consumator, în turism consumatorul trebuie să se deplaseze la produs. Această diferență este foarte importantă și are implicații în tipul de distribuție, în care informația are un rol vital (deoarece consumatorii nu pot verifica produsul din punct de vedere fizic înainte de consum, fiind forțați să îl descopere prin informații referitoare la el). De aceea, în momentul rezervării sau cumpărării produsului turistic, ofertanții dau informații asupra prețului, cantității (număr de locuri), orarul avioanelor, calitatea (categoria hotelului), condiții de cumpărare și proceduri de rezervare. Informațiile se transmit agențiilor de turism sau turoperatorilor care, la rândul lor, le transmit consumatorilor.

CANALELE DE DISTRIBUȚIE

Un canal de distribuție este o întreprindere sau un set de întreprinderi independente implicate în transmiterea produsului la consumator sau « o combinație de utilități și funcțiuni asigurate de întreprinderile ce constituie itinerariul deplasării produselor din punctele de producție în cele de consum ».

Dezvolatrea sistemului de distribuție începe cu selectarea membrilor canalului, respectiv a intermediarilor. Utilizarea intermediarilor « sporeste eficiența activității de comercializare, mai precis de punere a mărfurilor la dispoziția consumatorilor vizați și accesabilitatea acestora la bunurile necesare ». Intermediarii, datorită contactelor stabilite, a experienței, a specializării și a dimensiunii activităților pe care le desfășoara, conferă întreprinderilor producătoare posibilități mult mai numeroase de valorificare a produselor lor decât vânzarea directă a acestora. Ei « reglează fluxul bunurilor și serviciilor. Acest lucru este absolut necesar pentru a umple prăpastia dintre sortimentul de bunuri și servicii creat de producător și sortimentul cerut de consumator. Prăpastia este rezultatul faptului că, de regulă, producătorii creează o cantitate mare de bunuri în sortimente limitate, în timp ce consumatorii doresc de obicei o cantitate limitată de bunuri în sortimente variate ». Membrii unui canal de distribuție (intermediarii) îndeplinesc următoarele funcții : informarea, promovarea, contactarea, modelarea, negocierea, distribuția propriu-zisă, finanțarea și asumarea riscului.

Toate aceste funcții au în comun trei elemente, și anume: utilizează resurse limitate, pot fi îndeplinite mai ușor prin specializare, și membrii canalului de distribuție le pot schimba între ei. Pentru a menține prețuri cât mai scăzute pentru produsul turistic, ele trebuie să fie repartizate membrilor canalului care pot să le performeze cât mai eficient.

Canalele de distribuție pot fi caracterizate prin numărul de niveluri. Nivelul reprezintă orice verigă care depune efort în aducerea produsului și a producătorului mai aproape de consumatorul final. Numărul nivelurilor (intermediarilor) descrie lungimea canalului de distribuție.

Canalul 1 este denumit canal de marketing direct (produsul turistic ajunge de la producător direct la consumator) ;

Canalul 2 conține un nivel (turoperatorul) ;

Canalul 3 conține două niveluri (un turoperator și o agenție de tursim) ;

Canalul 4 cu un nivel (agenție de turism).

Concluzionând produsul turistic poate fi distribuit în patru moduri, respectiv direct consumatorului, prin intermediul turoperatorului, prin intermediul turoperatorului și agenției de turism sau numai prin intermediul agenției de turism.

4.1.4. Politica de promovare

Obiectivele promotionale:

Informarea pietei vizate despre:

Companie si despre lantul hotelier international

Castigarea increderii pietei vizate in brandul IBIS NORD

Pozitionarea hotelului IBIS NORD ca un hotel de 3 stele pentru oameni de afaceri

Piata tinta:

Liderii de opinie

Jurnalisti

Autoritati: autoritati romane si ambasade

Influentatori

Companii locale si internationale: clienti si influentatori ( Office si PR Manager)

Agentii de turism

Agentii de publicitate

Clienti: oameni de afaceri

Alti parteneri

Marea audienta

Strategia de PR:

Informarea reprezentantilor media ( ca medii de comunicare ) despre IBIS NORD – vizeaza piata tinta

Initierea si mentinerea bunelor relatii cu liderii de opinie si influentatorii – vizaeaza clientii

Promovarea atat a hotelului cat si a restaurantului oamenilor de afaceri

Prezentarea reprezentantiilor hotelului ca si specialisti in industria hoteliera

Mesajele transmise:

Locatia sa este centrula Bucurestiului

Face parte dintr-un mare lant hotelier international

Serviciile si facilitatiile oferite clientilor sunt de inalta calitate la preturi bune

Hotelul reprezinta o investitie importanta in Romania si a creat multe oportunitati de munca

4.1.5. Politica de personal

Fise de post (job description) – atributii precise, inlcusiv cele legate de formarea profesionala

Recrutare – 3 etape (filtraj triplu): CV, interviu cu responsabilul de Resurse Umane, interviu cu seful direct

Integrare – pentru toti angajatii (inclusiv formare profesionala)

Rotatie pe posturi (cross training) – optimizarea distribuirii personalului, polivalenta, mobilitate

Motivare – masuri diverse: recompense pentru cele mai bune idei; posibilitatea de a cere formare, team building

Training – diferite programe de training. In acest stadiu de prelansare a hotelului IBIS NORD, toti angajatii au participat la programe intense de training:

4.2. Elementele cheie ale mixului de marketing pentru perioada 2008-2011

Planul de actiune in perioada premergatoare lansarii ( perioada 2008 – 2011 ):

Tabelul nr. 21

BIBLIOGRAFIE

COSMESCU, Ioan – Turismul – fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998

EMILIAN, Radu (coord.) – Conducerea resurselor umane, Editura Expert, București, 1999

FLORESCU, C-tin (coord.) – Marketing, Editura Marketer, București, 1992

GRAINGER, Peter – Managing people – Kogan Page Ltd., London

IONCICĂ, Maria – Economia serviciilor, Editura Uranus, București, 2000

IONCICĂ, Maria ; GROFU, Mihaela ; ȘCHIOPU, Andreea – Economia serviciilor – Culegere de probleme teoretice și practice, Editura Uranus, 2000

LUPU, Nicolae – Hotelul – economie și management, Editura All Beck, București, 1999

MANOLESCU, Aurel – Managementul resurselor umane, Editura R.A.I., București, 1998

MATHIS, Robert ; NICA, Panaite C.; RUSU, Costache – Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 1997

MĂRGULESCU, D-tru ; STĂNESCU, C-tin ; DAVID, Iulia – Analiza economico-financiară, Editura Oscar Print, București, 1999

MINCIU, Rodica – Economia turismului, Editura Uranus, București, 2000

NICOLESCU, Ovidiu ; VERBONCU, Ion – Management, Editura Economică, București, 1999

POPESCU, Leonica (coord.) – Resurse umane – comportament și management, Editura Cimer* ES, București, 2001-06-09

STĂNCIULESCU, Gabriela – Tehnica operațiunilor de turism, Editura All, București, 1998

ZORLENȚAN, Tiberiu (coord.); BURDUȘ, E.; CĂPRĂRESCU, G. – Managementul organizației, Editura Economică, București, 1998

* * HOLIDAY INN – Guest Relations Manual

* * INTERNET – www.ibishotel.com

www.hotel.ibis.tourneo.ro/

* * Camera de Comerț și Industrie a României

* * Documente statistice ale Departamentului Vânzări

* * Documente ale Departamentului de Resurse Umane