H&m Firma de Renume In Retailul de Fashion

Introducere

Capitolul 1. Consideratii generale ale designului

Termenul „ design „ apare pentru prima data in anul 1849, in stransa legatura cu realitatea industriala de la vremea respectiva , fiind folosit oficial in 1913 de catre Oficiul American de Proprietate . Originea termenului vine din latinescul „ Designare „ ce se traduce prin a trasa , a ordona , urmand sa fie mai apoi preluat de alte limbi romanice , astfel ca termenul actual de „ design „ descinde din franceza veche prin cuvantul „ dessein „. ( Paraian s.a, 2010 )

Definit in „ Dictionarul de arta , Editura Meridiane 1995” , drept „ Termen contemporan care desemneaza ansamblul de conceptii si procedee vizand proiectarea estetica a obiectelor de uz practic : masini, unelte, mobilier, vestimentatie, ambalaje etc. „ acesta ramane inca un termen neclar , avand conotatii multiple. ( Pamfilie s.a, 2013 )

Designul reprezinta crearea sau dezvoltarea de noi obiecte sau procese . Pe langa multe alte lucruri , aceste obiecte pot fi produse , masini sau sisteme . Sunt necesare anumite competente si abilitati de cunoastere din partea designerului, considerat un creator de forme , acest fenomen fiind inca de la inceput o punte de echilibru intre arta, stiinta si tehnica.

Scopul principalul al designului in activitatile intreprinse este acela de imbinare a functionalului cu esteticul , de imbunatatire a calitatii atat a produselor cat si a vietii umane . Frumosul reprezinta principala categorie estetica a designului , transpusa prin acele proprietati ale naturii si societatii capabile sa dezvolte stari de satisfactie si bucurie , dar si ansamblul aptitudinilor specifice fiintelor umane.

Cercetatorii au identificat o serie de premise ce au dus la dezvoltarea designului actual , premise de ordin economic , social si cultural , dar si de specificitate a productiei industriale , reprezentata prin productia de serie , ceea ce a dezvoltat designul industrial . Aparitia masinii dirijata de om face posibila productia de serie , devenind un intermediar intre produs si forta de munca manuala , rezultand o capacitate mult mai mare de multiplicare. ( Pamfilie s.a, 2013 ) .

In contextul revolutiei industriale , designul a capatat forme creatoare diverse, dezvoltandu-se intr-un fenomen complex ce reuneste domenii de activitate artistica si stiintifico-tehnica , cu scopul de a oferii o mai buna calitate si un aspect mai placut produselor, dar si o experienta placuta consumatorilor.

Designul industrial reprezinta o abordare diferita a creatiei obiectelor . Aceasta forma de arta se adreseaza nevoilor consumatorilor si se identifica prin relatia emotionala dintre oameni si produse . Designul industrial a devenit o strategie de management in activitatile economice.

Caracteristici ale designului industrial

Designul industrial studiaza functiile si formele unui produs, precum si relatia dintre acel produs cu oamenii si mediul inconjurator. O definie data de Consiliul International al Societatilor de Design Industrial este aceea ca „ Designul industrial reprezinta un proces creator al carui scop este acela de a determina calitatile obiectelor produse de industrie. Aceste calitati nu reprezinta numai aspectele exterioare ale produsului, ci si relatiile functionale si structurale care coincid cu punctul de vedere al creatorului dar si cel al clientului. „

In general, designerii industriali profesionisti lucreaza la o scara mai mica din cauza faptului ca nu se axeaza pe partea tehnica a produsului, insa o pot afecta prin aspectul creat si relatia dintre forme. Principalul scop al designerilor industriali il reprezinta dorinta consumatorului si adaptarea produsului din punct de vedere estetic la aceste dorinte. Designerii industriali creeaza forme si concepte pentru produsele in curs de fabricare sau le remodeleaza pe cele vechi in functie de nevoile curente ale consumatoruilor. Acestia lucreaza impreuna cu alti specialisti, de obicei analisti de marketing care sa identifice dorintele consumatorilor si schimbarile pietei.

Putem definii designul si ca o expresie a existentei proprii reprezentata prin forme, textura si culori. Desingul industrial are rolul de a adapta produsul la cultura si traditiile pietei pe care este comercializat.

Fenomenul de design industrial a luat amploare odata cu necesitatea oamenilor de a interactiona cu mediul inconjurator pentru a-si simplifica activitatile. O caracteristica a acestui tip de design o reprezinta tocmai simplitatea data produselor prin forme si imbunatatirea lor constanta. Eficienta formelor mult mai simple si inovative ne afecteaza intr-un mod pozitiv in viata de zi cu zi.

Designul industrial este confundat adesea cu designul de produs si de multe ori chiar se suprapun. Designul de produs consta in crearea unui produs folosit pentru comercializarea catre clienti, iar designul industrial consta in crearea unor forme atractive si utile acelui produs pentru fabricarea in masa. (9***)

Desi este considerat un proces creativ, designul industrial utilizeaza diferite cercetari si analize al consumatoruilor, precum si diverse tipare ale produselor in functie de rezultatle acestor date. Tiparele produselor sunt de multe ori realizate in varianta 3d sau sunt facute prototipuri pentru o mai buna vizualizare.

Designerii industriali isi pot exprima punctul de vedere si in faza de vanzare propriu zisa a produsului prin modul de expunere astfel incat sa-i puna in valoare toate formele. De asemenea, designeri industriali se pot implica si in procesul de fabricare prin sugestia anumitor materiale care pot evidentia mai bine trasaturile viitoare ale produsului si coincid nevoilor curente ale consumatorilor.

Pe langa estetica si utilitatea produselor, designul industrial poate incorpora si aspecte din domeniul ingineriei si al psihologiei. Designerii industriali detin cunostinte din toate aceste domenii, iar implicarea lor in crearea unui produs ii poate maximiza valoarea si eficienta si poate reduce costurile fabricarii.

Implicatiile designului in societate

Designul poate fi considerat un fenomen social , fiind o parte importanta a activitatilor si a vietii umane. Designul contribuie la imbunatatirea calitatii vietii si la umanizarea activitatilor zilnice intreprinse de societate . Designul are un rol complex in societate , dezvoltandu-se astfel anumite functii ale sale .

Cea mai importanta functie este cea umanizatoare prin intermediul careia designul contribuie esential la calitatea vietii , la imbunatatirea conditiilor de munca si de trai. Functia umanizatoare are o valoare etica , sustinand sanatatea mentala si fizica prin optimizarea vietii.

Cea de-a doua functie este cea socializatoare prin care designerul atribuie creatiei sale anumite conotatii si calitati in functie de nevoile consumatorilor . In societatea moderna , designerii au inceput sa dea un alt sens lucrurilor din viata de zi cu zi . Acestia au obligatia profesionala de a recunoaste sensul cultural al obiectului creat si de a dezvolta o pozitie etica si anumite criterii prin care isi pot evalua nu numai aspectele estetice si economice ale muncii lor , dar si folosul acestora in societate .

Comunitatile isi construiesc realitatea culturala prin intermediul relatiilor interpersonale cu structurile institutionalizate. In societatea moderna industriala, designerii joaca un rol important in dezvoltarea si modelarea acestor culturi. Designerii participa activ in productia de masa a bunurilor de consum si a imaginilor pe care oamenii le folosesc ca simboluri in comunicarea de zi cu zi. Designul, prin numeroasele sale forme, a devenit o parte a procesului de comunicare in societate, bazata pe consum. In esenta, designul reprezinta un instrument uzual de marketing.

Functia creativa a designului consta in cautarea continua de noi idei si solutii la cele existente . Prin creatiile sale , designerul extinde spatiul cultural si dezvolta noi viziuni asupra lumii . Produsele sunt create in functie de nevoile oamenilor , insa acestea trebuie sa aiba o forma rationala . Utilitatea se combina cu expresivitatea generand un produs optim prin intermediul functiei rationalizatoare .

Functia organizatoare se refera dirijiarea oamenilor in spatiu prin modificarea comportamentala generata de organizarea obiectelor . Aceasta functie este preponderenta in spatiile comerciale si, in general , in locurile in care se doreste captarea atentiei consumatorului.

Functia semnificativa se refera la originea produsului , semnificatia pe care o deduce consumatorul din creatia respectiva , imaginea creatorului ce se reflecta in acel obiect , dar si indiciile pe care ni le transmite si care ne influenteaza.

Prin dezvoltarea industriei si prin tendita de consum promovata de design, apare o noua functie si anume cea ecologica . Desi se produc servicii si bunuri menite largului consum si care influenteaza comportamentul consumatorilor prin aspectul atractiv , se incearca protejarea mediului prin producerea de produse ecologice . Astfel s-a dezvoltat eco-designul , reglementat prin legi din ce in ce mai clare . Dezvoltarea durabila doreste un echilibru intre necesitatea de consum si productie si protejarea mediului inconjurator . In conditiile unei oferte diversificate , comportamentul consumatorului poate fi influentat intr-o maniera pozitiva prin marcarea ecologica a produselor de aceasta natura. ( Pamfilie s.a, 2013 )

Functia de prognozare este reprezentata prin scopul analitic si intuitiv al designului , prin preluarea nevoilor utilizatorilor si transpunerea lor in utilitati. Designerul trebuie sa previzioneze viitorul in materie de moda si stil , in functie de necesitatile sociale si sa-l adapteze la acestea .

Functia estetica este reprezentata prin caracterul estetic , prin crearea unei realitati noi ce deosebeste designul de arta . Functia estetica se afla in stransa legatura cu conceptul de utilitarism.

Ultima functie a designului isi are temeiul inca din antichitate , si anume functia hedonistica conform careia obiectele realizate prin intermediul designului ofera o senzatie de placere si au rolul de a delecta utilizatorul.

Pe langa rolul sau de a imbunatatii calitatea vietii si a ridica nivelul de trai, designul poate influenta comportamentul uman si intr-o maniera negativa . Avand in vedere ca interactionam zilnic cu produsele si serviciile menite sa ne satisfaca nevoile intr-un mod cat mai placut, uitam adesea de nevoile celor din jur si ne axam pe ale noastre.

Prin dezvoltarea produselor si serviciilor ce ne satisfac cu succes nevoile personale, designul poate stimula un comportament nedorit din punct de vedere social. Prin intermediul stimularii consumului, designul are un rol adesea nedorit in societate, afectand atat sanatatea cat si mediul inconjurator .

Desi designerii au responsabilitatea de a isi asuma produsele pe care le creeaza, involuntar , acestea au adesea impactul nedorit . Societatea trebuie sa fie constienta de efectele secundare ale acestor produse si servicii si sa actioneze sustenabil, pentru un bine comun.

Problemele sociale sunt o parte activa a vietii noastre , desi nu realizam pe deplin acest lucru . Consumul exagerat de fast-food contribuie la obezitate , consumul energiei provoaca daune ecologice , evitarea contactului cu persoanele noi poate duce la dezintegrarea societatii etc. Toate aceste alegeri personale pot devenii nefavorabile din punct de vedere social, mai ales in cazul in care tot ceea ce facem este pentru binele propriu si nu cel comun.

Rolul designului este de a crea arhitectura , contextul in cadrul caruia facem aceste alegeri . Infrastructura, tehnologia, cladirile in care traim si ne desfasuram activitatile , toate au dost create de catre un designer. Designerii au realizat, involuntar, obiecte ce ne pot schimba sau modela comportamentul . Sistematic, prin intermediul interactiunii noastre cu produsele sau serviciile ce ne satisfac nevoile personale, cream un lant de efecte sociale, dorite sau nedorite.

Odata cu revolutia industriala, designul are, pe langa functiile practice, un rol social esential. Designerii nu creeaza numai produse si imagini , ci mai mult decat atat, ei produc si reproduc valori culturale prin intermediul acelor creatii.

Directii de formare a designului in comert

Designul a fost o parte integranta a civilizatiei inca din antichitate , ca dovada arhitectura impunatoare a spatiilor urbanistice ramase si complexitatea lor .

Primele spatii comerciale organizate au aparut la sfarsitul secolului al XVIII –lea in Anglia , urmand ca mai apoi sa se extinda in Franta si Italia . Dupa ce-l de-al doilea razboi mondial , centrele comerciale au capatat o alta dimensiune fiind din ce in ce mai inovatoare si mai extinse .

Clientii nu sunt atrasi numai de calitatea produselor si aspectul lor , dar si de designul magazinelor unde aceste produse sunt expuse , astfel ca daca in vremurile trecute spatiile comerciale nu aveau o foarte mare importanta din punct de vedere estetic , astazi acestea constituie un punct de atractie in sine pentru consumatori .

Vitrina si intrarea propriu zisa sunt parte integranta a fatadei magazinului si constituie primul punct de intalnire cu clientul . In functie de locul in care este amplasat , fatada magazinului trebuie sa fie expresiva , sa se integreze magazinul in acel spatiu astfel ca se utilizeaza diverse materiale de constructie , fiecare fiind asociate cu diverse stari.

Designul de interior al magazinului este crucial , iar designerul trebuie sa tina cont de anumiti factori atunci cand doreste sa construiasca o ambianta comerciala potrivita . Se va tine cont de circulatia clientilor, de depozitarea, aranjarea la raft si reprezentarea optica a produselor ajutata de diverse metode de iluminat , dar si de securitatea magazinului.

Ca si aspect interior , dusumeaua trebuie sa aiba o culoare neutra , fiind din ce in ce mai utilizat linoleumul care absoarbe zgomotul si este si rezistent , peretii au nevoie de un aspect care sa scoata in evidenta calitatile marfii expuse . Designerul este constient ca o mare parte din suprafata peretilor nu se va vedea in urma aranjarii produselor , astfel ca o metoda mai ieftina si eficienta o constituie vopsitul . Tavanul a capatat o importanta deosebita , fiind folosit frecvent in ziua de azi tavanul-fals cu anumite proprietati benefic . Tavanul are un rol important nu atat ca aspect dar ca si sustinere pentru sursele de iluminat , astfel ca materialul din care este construit trebuie sa fie rezistent.

Sursele de lumina folosite cu preponderenta in prezent sunt multireflectoarele . Iluminarea reprezinta o factor cheie in designul magazinului , avand puterea sa creeze ambianta dorita printr-o lumina adecvata care sa scoata in evidenta aspectul produsului . Iluminarea potrivita este importanta atat in interiorul magazinului , cat si in exterior , in vitrine si fatada .

Personalitatea magazinului se reflecta in denumirea si logo-ul folosit , acestea trebuie sa fie clare si cat mai vizibile , in concordanta cu mediul inconjurator . Elementele caracteristice magazinului , fiind totodata considerate si instrumente de promovare , sunt pungile si ambalajele produselor .

Etalarea marfurilor constituie un proces fizic si psihologic complex prin care designerul , in urma aranjarii marfurilor intr-un mod optim , poate influenta comportamentul de cumparare al consumatorilor . Etalarea marfurilor trebuie sa creeze o stare de confort si satisfactie atat in mintea clientilor cat si a vanzatorilor .

Atmosfera creata in magazin trebuie sa impulsioneze clientii si sa le influenteze deciziile de cumparare . Intr-o astfel de atmosfera sunt implicate toate cele cinci simturi vaz, auz, miros, tactil si gust in anumite cazuri , combinate intr-o armonie perfecta , oferindu-i astfel clientului o experienta placuta la cumparaturi . Formele au rolul de a crea anumite emotii , astfel ca se va tine cont de faptul ca linia verticala sugereaza tarie si stabilitate, cea orizontala o stare de relaxare, cele diagonale instabilitate iar liniile curbe folosite in proiectarea designului de interior vor sugera o atmosfera ce da impresia de continua miscare .

Etalarea marfii se poate realiza prin intermediul a patru modele :

Modelul in trepte cenceput cu ajutorul piedestalurilor sau a altor suporturi cu diverse forme , asezate una deasupra alteia , producand efectul unor trepte .

Modelul evantai se remarca prin scoaterea in evidenta a anumitor caracteristici a produselor prin aranjarea lor pe verticala intr-o maniera interesanta .

Modelul piramida este folosit pentru etalarea cantitatilor mari de marfa intr-un spatiu relativ redus si intr-o maniera atractiva.

Modelul zig-zag care imprumuta anumite aspecte de la modelele anterioare.

Culoarea are o contributie majora la etalarea marfurilor , scotand in evidenta trasaturile produselor, insa si o utilizare excesiva a culorilor poate avea efecte opuse.

Sonorizarea reprezinta un element al ambientului comercial . Muzica poate avea un efect relaxant sau poate influenta comportamentul de cumparare in functie de volumul si genul de muzica rulat.

Sistemul de expunere al produselor trebuie le asigure clientilor accesul usor la acestea . Desi comerciantii doresc sa-si protejeze marfa cat de mult posibil , clientul va fi tentat sa cumpere mai mult atunci cand poate atinge produsul respectiv si ii poate simti calitatile fizice.

Crearea unei ambiante comerciale potrivite reprezinta un proces complex in care designerul trebuie sa tina cont de grupul tinta al magazinului, dar si de anumite aspecte psihologice prin care ii poate influenta inconstient pe consumatori. (Pamfilie s.a , 2013 )

Designul si estetica ambalajelor

Pentru ca un produs sa fie transportat in siguranta prin canalele de distributie , acesta trebuie sa aiba un ambalaj adecvat in primul rand . Insa daca in trecut , ambalajul avea numai functia de protectie , in contextul modernizarii comertul , acest lucru nu mai este de ajuns .

In prezent se pune un accent foarte mare pe functia de promovare a ambalajelui, fiind considerat o oportunitate imensa de a creste vanzarile . Pana si cea mai simpla schimbare in designul ambalajului, precum adaugarea unei mici imagini, poate dubla vanzarile.

Diversificarea materialelor de ambalare, a masinariilor si a metodelor se afla in continua dezvoltare , in contextul in care consumatorul are tendinta de a platii ambalajul si nu produsul in sine.

Se pot identifica patru criterii pe care trebuie sa le indeplineasca un ambalaj pentru a-si atinge potentialul maxim si anume vizibilitatea , informatia , personalitatea si utilitatea. Foarte rar vom intalni produse al caror ambalaj sa indeplineasca toate cele patru criterii , insa este esential sa se identifice inca de la inceput obiectivul produsul, iar ambalajul sa fie realizat in concordanta cu acesta .

Elementele principale ale designului de ambalaje sunt : „ forma grafica, echilibrul, lumina, culoarea, miscarea, tensiunea, expresia. „ ( Pamfilie s.a, 2013 ). Ambalajul reprezinta primul punct de interactiune al clientului cu produsul respectiv , impresia cu care acesta ramane , astfel ca este necesar ca toate aceste elemente sa fie combinate intr-un mod optim, in functie de valoarea atribuita fiecaruia.

Pentru proiectarea formei ambalajului trebuie luati in considerare anumiti factori si anume forma produsului care poate limita optiunile de ambalare semnificativ, protectia de care bunul de consum are nevoie in functie de proprietatile fizio-chimice pentru a parcurge in siguranta drumul de la producator la consumator , vizibilitatea ambalajului care poate influenta pozitiv decizia de cumparare si de asemenea sa fie usor de identificat printre produsele din aceeasi grupa , si in cele din urma stabilirea clara a destinatiei produsului si modul de amplasare in urma caruia se va stabili si forma.

Din dorinta de a intra pe noi piete si de a atrage cat mai multi clienti , majoritatea companiilor urmaresc diversificarea ambalajelor si modernizarea continua, respectand tendintele actuale. Foarte multe ambalaje au intrebuintari diverse , putand fi folosite si pentru alte scopuri decat cele pentru care au fost concepute.

Grafica are un rol major in formarea identitatii estetice a ambalajului si cuprinde totalitatea fotografiilor , desenelor si sloganelor ce contribuie la impactul pe care un produs il are asupra clientilor prin ambalajul sau . ( Pamfilie s.a, 2013 )

Identificam in literatura de specialitate mai multe stiluri de grafica si anume grafica moderna reprezentata prin exprimari simple si usor de retinut , grafica coemerciala care sugereaza prin intermediul imaginilor diverse caracteristici ale produsului respectiv si grafica umoristica care urmareste familiarizarea consumatorului cu produsul prin folosirea caricaturilor si a altor elemente comice.

Din nou , coloristica are un rol important in designul ambalajului , culorile avand cea mai mare putere de sugestie a informatiilor. Se urmareste astfel utilizarea tot mai mare a coloristicii in detrimentul textului . Ambalajul trebuie sa atraga prin puterea de sugestie si prin atractivitate , astfel ca observam o tendinta din ce in ce mai mare de folosire a imaginilor , informatiile scrise avand o functie secundara.

Marca comerciala constituie un prim element in identificarea internationala a ambalajului, urmat de culoare . Designerii trebuie sa cunoasca foarte bine ce simbolistica are fiecare culoare si ce putere de sugestie , culorile fiind adevarate unelte de comunicare . Pe langa ceea ce transmite din punct de vedere emotional , culoarea ambalajului ii poate crea produsului o personalitate proprie. Pe langa rolul important pe care il are in cadrul ambiantei unui magazin, culoarea ambalajelor prezinta o importanta deosebita si prin puterea de convingere pe care o emana .

Culoarea ambalajului se alege in urma unor cercetari facute pe piata unde produsele vizate vor urma sa fie desfacute . Fiecare cultura prefera sau respinge anumite culori de care designerii trebuie sa tina cont atunci cand doresc sa conceapa ambalajul .

Desi nu exista o metoda clara de alegere a culorii , designerii vor tine cont in primul rand ca ambalajul sa fie cat mai vizibil si mai atractiv cu scopul de a atrage atentia , aceasta fiind functia principala a ambalajelor . ( Pamfilie s.a , 2013 )

Designul graficii publicitare

Grafica publicitara reprezinta o forma de comunicare vizuala ce o regasim pretudineni in zilele noastre prin intermediul imaginilor care ne pot influenta negativ sau pozitiv . Pe fondul unei concurente aprige , aceasta forma de publicitate a capatat dimensiuni tot mai mari si reprezinta o parte integranta a succesului unei firme.

Prima etapa cu care orice organizatie sau produs isi incepe campania publicitara este emblema sau marca de fabrica . Sunt cateva reguli care trebuie indeplinite in realizarea unei embleme . In primul rand se alege o imagine careia i se atribuie in cele din urma o semnificatie , urmand ca mai apoi sa fie si acceptata . Imaginea poate reprezenta un simplu obiect , sau o fiinta sau o notiune corelata cu un element geometrizat ales din ideograma initiala cu scopul de a atribui un sens ideii comandate . Dupa acceptarea sensului dat prin intermediul unei litere sau cuvant , se va inventa un simbol care sa sugereze ideea respectiva , urmand ca mai apoi sa se realizeze, printr-o alianta, emblema.

Marca trebuie sa aiba o dimensiune etica si sa respecte realitatea . Realizarea marcii se face in functie de cateva cerinte si anume sa fie cat mai simpla , clara , concisa si sugestiva . Trebuie sa existe o legatura stransa intre cuvant si elementul figurat.

Afisul apare ca un gen major al artelor grafice publicitare in care mesajul vizual, imaginea, este reprezentativa in detrimentul mesajul scris, in conditiile modernizarii tehnologice actuale. Expresivitatea si forta de convingere sunt principalele atribute pe care le are un afis, rolul imaginilor fiind acela de a crea un impact asupra consumatorului.

Domeniul publicitatii este unul foarte competitiv, astfel ca si afisele trebuie sa fie cat mai inovative, sa socheze pentru a fi observate printre celelalte afise, sa incite si sa stimuleze subconstientul.

Pentru a realiza un design optim in acest domeniu al graficii publicitare , designerii trebuie sa cunoasca foarte bine elementele de estetica grafica , forma, miscarea si culoarea.

Formele privilegiate sau formele care pot fi intelese usor sunt formele geometrice, urmate de cele din natura, iar apoi de formele fanteziste. Formele geometrice precum patratul, cercul etc. sunt mai usor de perceput . Teoreticienii formei au ajuns la concluzia ca aceasta putere de sugestie pe care aceste ansambluri o genereaza, vine ca o consecinta la principiul „obtine maximum de satisfactie cu minimum de efort” sau a principiului economiei de cheltuiala nervoasa mentala.

Prin intermediul miscarii se doreste captarea atentiei, fiind considerata deosebit de favorabila in acest scop.

Culoarea reprezinta un factor determinant in grafica publicitara, fiind elementul esential care face ca imaginea sa ramana intiparita in mintea celor ce o privesc.

Culoarea , prin starile si emotiile pe care le genereaza , poate crea sentimente favorabile sau nefavorabile. Trebuie sa tinem cont de anumiti factori psihologici atunci cand alegem o culoare, astfel ca fiecare are o actiune dinamica diferita.

Culorile calde precum rosu, galben si orange atrag prin starile de vivacitate si de destindere , iar cele reci verde, albastru, maron simbolizeaza blendetea si calmul.

Negru, alb si gri sunt folosite ca fond pentru celelalte culori pentru a influenta intr-o anumita masura tonalitatea acestora.

In concluzie, designul grafic reprezinta un proces complex de creatie prin intermediul caruia ii atribuim produsului sau intreprinderii o identitate cu ajutorul tuturor mijloacelor de propaganda.

Designul ambiental – directie contemporana importanta

Designul ambiental reprezinta un design de interior care urmareste cresterea capacitatii de munca si imbunatatirea conditiilor de lucru in toate sectoarele in care activeaza prin crearea unei ambiante placute . Designul ambiental se transpune prin organizarea interiorului cu ajutorul componentelor sale , avand rolul de a influenta comportamentul de cumparare al consumatorului . ( Pamfilie s.a , 2013 )

Designul sofisticat de interior si aranjarea marfii in functie de diverse principii vizuale , cum se practica in momentul actual , nu a existat pana dupa al doilea razboi mondial.

Inceputul secolului trecut a fost dominat de adevarate monumente urbanistice , respectiv magazine cu o arhitectura impresionanta . Din cauza faptului ca planurile de interior au fost create de arhitecti , designul ambiental al spatiilor comerciale existente la vremea respectiva a fost dominat de elemente de arhitectura clasica , precum coloanele . Magazinele erau definite mai mult prin arhitectura impresionanta si prin ambianta eleganta , decat prin vanzari . Magazinele ce impresionau prin design inovativ erau intalnite foarte rar.

Odata cu aparitia noilor tehnologii si cu dezvoltarea radicala a industriei , designul ambiental a capatat un rol important in comert . Antreprenorii au devenit constienti de necesitatea unei ambiante cat mai placute si mai rationale in spatiul comercial si de modul cum aceasta ambianta poate influenta comportamentul consumatorilor de a cumpara.

Atmosfera are un rol esential in timpul petrecut de clienti in magazin . Philip Kotler definea atmosfera ca fiind „ Designul intr-un mod constient al spatiului comercial astfel incat sa creeze anumite efecte in comportamentul cumparatorului „. Mai complex spus , atmosfera reprezinta efortul de a crea spatii comerciale prin intermediul carora sa transmiti emotii puternice ce vor marii sansele de cumparare a consumatorului.

Kotler spune ca atmosfera este adesea asimilata prin intermediul simturilor . Principalele metode de creare a unei atmosfere sunt privelistea , prin culori , luminozitate, marime si forme , sunetul prin volum si intensitate , mirosul si atingerea.

Culorile au un impact psihologic asupra consumatorilor , afectandu-le dispozitia si simturile in momentul respectiv . Culorile pot produce anumite reactii biologice , pot crea anumite raspunsuri emotionale si pot captiva atentia.

Un studiu recent a aratat ca , desi culorile calde precum rosu sau galben sunt recomandate in designul magazinelor , culorile reci precum albastru transmit o stare mai relaxanta si mai placuta . Paradoxal , clientii cred ca spatiile comerciale cu aspect preponderent rosu sunt mai putin atractive decat cele cu culori reci.

Desi culorile calde sunt mai captivante , cele reci sunt mai relaxante . Cu siguranta comerciantii trebuie sa creeze un spatiu captivant si atractiv , insa pana la un anumit punct . Lumina are de asemenea un rol important in modificarea comportamentului de cumparare al consumatorului avand capacitatea de a influenta aspectul produselor.

O alta metoda de a crea un spatiu comercial atractiv este prin intermediul muzicii . Muzica din magazin ajuta la cresterea vanzarilor si are un rol esential in cadrul ambiantei create , indiferent de intensitatea sau genul de melodie rulata.

Forme ale spatiului comercial

Spatiul de vanzare reprezinta mediul care inconjoara clientul si nu poate fi niciodata neutru. Acest spatiu transmite diverse mesaje subliminale cu scopul de a comunica si de a influenta consumatorii . Designerii magazinelor precum si cei care planifica in detaliu forma magazinului in sine , sunt constienti de faptul ca formele create influenteaza comportamental clientii . In esenta , designerul de magazin trebuie sa transmita prin creatia sa o anumita stare, sa activeze anumite intentii si sa influenteze in general reactiile clientilor .

Intr-o economie de piata, libertatea de competitie implica in acelasi timp si libertatea de a organiza, a remodela si a modifica cererile clientilor si obiceiurile lor de consum , cu scopul de a creste vanzarile , respectiv profitul.

Vanzatorii incearca sa-si indeplineasca aceste obiective prin intermediul tacticilor de manipulare a marfii , prin preturi , promotii , localizarea magazinului , designul si utilizarea eficienta a spatiului . Se intampla insa frecvent ca designul magazinului si utilizarea efectiva a spatiului din el sa nu coincida cu planurile de integrare a marfii .

Nu toti comerciantii recunosc inca importanta si necesitatea utilizarii adecvate a spatiului, designul interior, precum si luminile si culorile folosite ca fiind o parte dinamica a strategiei de vanzare.

Dinamica magazinelor traditionale

Unii comercianti au realizat ca materialele ce constituie designul magazinului in care isi desfasoara activitatea influenteaza activitatile consumatorilor , iar planificarea optima a spatiului de vanzare reprezinta o parte importanta a strategiei de design .

Recunoastem astfel doua tipuri de magazine si anume cele reci si impersonale , care se axeaza numai pe produs , dar si cele cu un design dinamic , cu o arhitectura strategic planificata ce implica culori si forme menite sa ofere satisfactie clientilor .

Daca mediul comercial este neprimitor , inconfortabil si nu ne aduce nici o satisfactie , activitatile intrepreprinse acolo ne vor crea acelasi sentiment . Cel mai simplu mod prin care puteam crea un spatiu primitor este acela de a crea , mai intai , o psihologie a stimularii . Psihologii au descoperit ca o mare parte a activitatilor zilnice intreprinse de o persoana, au ca obiectiv cresterea continua a nivelului de stimulare a organismului prin expunerea constanta si voluntara la diverse obiecte menite in acest scop . ( Wohlwill, 1966 )

Spatiile comerciale le creeaza vizitatorilor asteptari prin intermediul anumitor stimuli . De exemplu, daca vanzatorii vor sa ii tina pe clienti mai mult in magazin , sa le ofere o stare statica , vor folosii lumini slabe si suprafete izolate fonic , respectiv culori neutre.

Magazinele au devenit un sistem de comunicare al carui scop primar este acela de a oferi indicii de cumparare .Prin formele lor si prin atmosfera creata proiecteaza cantitati mari de informatii catre client . Culorile, luminile, planificarea generala si separarea departamentelor , precum si alte lucruri ce tin de design constituie un stimul senzorial.

Prin intermediul procesului de perceptie , clientii ajung sa interpreteze si sa ofere un sens a ceea ce vad , simt sau aud . Clientii invata in timp ce proceseaza anumite informatii , iar ceea ce invata ii influenteaza in perceperea informatiilor.

Pe langa designul propriu-zis si utilizarea optima a spatiului , comportamentul poate fi adesea influentat si de schimbarile sau modificarile frecvente ale imaginilor . Prin intermediul acestor elemente de design , se creeaza anumite stari in mintea clientului .Aceste stari sunt reprezentate de personalitatea magazinului , de ceea ce vrea el sa transmita , si anume ca este prietenos cu clientii , ori ca este elegant ,ori ca ofera produse la o calitate ridicata sau produse la un pret mic etc .

Pentru a-si creste vanzarile, comerciantul trebuie sa se concentreze nu numai pe atragerea a cat mai multor clienti , dar si pe pastrarea indelungata a acestora in magazin . Pe langa designul atractiv si ambianta placuta , comerciantii recurg adesea la strategii prin intermediul carora , clientii petrec mai mult timp in magazin.

O strategie eficienta o reprezinta conceptul „ crearii de turbulente” ( Rick D. Saucier , 2001 ) si consta in plasarea in magazin a diverse obstacole precum mici insule cu produse menite sa tina clientul mai mult in magazin . Cu cat drumul de la un punct la altul este mai indelungat , cu atat clientii au oportunitatea sa observe mai bine ce se afla in jurul lor si , probabil sa cumpere.

Un alt concept este acela de a-i face pe clienti „sa se simta ca acasa”( Rick D. Saucier, 2001 ) prin interactiunea directa cu acestia si prin ambianta creata ce le ofera o experienta placuta la cumparaturi.

Comerciantii au oportunitatea de a influenta comportamentul de cumparare al consumatorilor prin incurajarea directa sau indirecta a acestora de a petrece mai mult timp in magazin . Se incearca imbunatatirea circulatiei clientilor in magazin , cresterea nivelului de confort , personalul cat mai amiabil , dar si aranjarea marfii astfel incat clientul sa aiba acces cat mai repede la ceea ce cauta , ramanandu-i astfel timp si pentru cumparaturi neplanificate .

Capitolul 2. H&M – firma de renume in retailul de fashion

Erling Persson deschide primul magazin exclusiv pentru femei, numit Hennes, in anul 1947 in Suedia. In 1968, omul de afaceri achizitioneaza Mauritz Widforss, un magazin de echipamente de pescuit si vanatoare pentru barbati. Prin fuziune, se dezvolta astfel noul brand Hennes & Mauritz ce va cunoaste o ascensiune rapida pe piata retailului de moda. 1**

In prezent, Hennes & Mauritz reprezinta o companie de renume mondial, avand sediul in Stockholm, Suedia. Grupul H&M comercializeaza o gama variata de imbracaminte, incaltaminte si accesorii pentru femei, barbati si copii, dar si cosmetice si articole de design interior.

Grupul H&M comercializeaza produsele prin intermediul unor branduri precum H&M, Monki, Weekday, Cheap Monday, COS, & Other Stories si H&M Home. Compania isi creeaza colectiile impreuna cu diverse branduri multinationale de moda si designeri proprii sau independenti.

& Other Stories ofera femeilor de pretutindeni o gama larga de incaltaminte, genti, accesorii si cosmetice. Diversele colectii sunt create in ateliere din Paris si Stockholm, punandu-se accent pe detalii si calitate.

Colectiile pentru barbati si femei Cheap Monday sunt inspirate din trendurile si muzica anilor 1990. COS OFERA o moda durabila, care rezista de-a lungul sezoanelor, cu articole atat clasice, cat si moderne, pentru barbati sau femei care cauta haine exclusiviste la preturi acceptabile.

Brandul Monki inspira nu numai prin articolele vestimentare inspirate din trendurile nordice sau asiatice, dar si prin designul magazinelor in care sunt expuse aceste colectii, oferind o experienta de cumparaturi unica prin creativitatea si coloristica spatiului comercial.

Colectiile comercializate de brandul Weekday pun accent pe materiale de blugi, oferind femeilor si barbatilor un aspect adolescentin urban. 6***

Conceptul de afaceri H&M este acela de a oferi „Moda si calitate la cel mai bun pret”, iar strategia de vanzari este aceea de a avea cele mai bune oferte pentru fiecare piata pe care activeaza in parte. Se adapteaza astfel la cerintele clientilor si la nivelul de trai.

Grupul H&M a devenit constient de nevoile clientilor, astfel ca sustenabilitatea reprezinta un element foarte important al ofertei pentru consumatori. Compania incearca sa dezvolte un mediu creativ si responsabil, ghidat de valori fundamentale bazate pe respectul si increderea in oameni cu privire la constientizarea acestora de importanta sustenabilitatii pentru generatiile viitoare si pentru mediu.

Compania a fost desemnata in anul 2014 ca fiind „ World’s Most Ethical Company”.( Duggan, 2014) .

In anul 2007 este fondata organizatia globala non-profit H&M Conscious, urmand ca 3 ani mai tarziu grupul de moda sa lanseze si o colectie Counscious, cu materiale sustenabile, bumbac organic si polystier reciclat.

Concentrandu-se pe moda si asteptarile clientilor cu privire la aceasta, H&M isi continua ascensiunea rapida pe tot globul prin mentinerea calitatii, sustenabilitatii si profiturilor mari din vanzari.

Principiul de expansiune al grupului de afaceri este acela ca fiecare magazin sa aiba cel mai bun spatiu comercial. Comercializarea articolelor se face atat prin magazinele traditionale, cat si prin intermediul internetului inca din anul 1998, dar si prin francize pe anumite piete pe care activeaza. Conform raportului anual din 2014 afisat pe siteul companiei, in 13 din cele 55 de tari , H&M activeaza prin intermediul francizelor.

Numarul total de magazine la finalul anului 2014, comform raportului anual, a fost de 3511 dintre care 3261 magazine H&M, 114 magazine COS, 92 magazine Monki, 22 magazine Weekdays , 17 magazine & Other Stories si 5 magazine Cheap Monday. Dintre acestea, 130 sunt sub franciza. Conceptul H&M Home, care in principiu comercializeaza articole textile pentru casa, se afla in 104 dintre cele enumerate.

La inceputul anului 2014, conceptul H&M Sport a fost lansat pe piata, urmand ca in toamna aceluiasi an sa intre treptat in anumite magazine si o gama extinsa de incaltaminte. In toamna anului 2015 urmeaza sa apara si colectia H&M Beauty care va inlocui colectia actuala de cosmetice cu produse de machiaj, ingrijirea corpului si a parului, avand o calitate superioara si un design inovator.

Gama H&M de articole vestimentare este oferita online in numai 13 tari, dintre care Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Olanda, Germania, Austria, Marea Britanie, Statele Unite, Franta, Italia, Spania si China. Articolele textile pentru casa si decoratiunile interioare se vand online in 17 tari.

Odata cu intrarea pe piata online, compania a inceput sa foloseasca modele faimoase in campaniile publicitare. In anul 2004 a aparut si prima colectie realizata in parteneriat cu Karl Lagerfeld, directorul de creatie al case de moda Chanel. Succesul acestei colectii vestimentare a dus la noi colaborari cu designeri si celebritati, printre care Stella McCartney, Madonna, Jimmy Choo, Versace si David Beckham. Desi aceste produse sunt comercializate intr-un numar de magazine si o cantitate limitata , parteneriatele cu designeri celebri au devenit parte integranta a strategiei de dezvoltare H&M. 3***

Designerii proprii ai companiei lucreaza impreuna pentru crearea unei game cat mai largi de articole care sa inspire prin aspectul inovativ, in stransa legatura cu tendintele actuale in materie de moda.

H&M nu detine nici o fabrica, colaborand cu peste 850 de furnizori independenti, cu precadere in Asia si Europa, care functioneaza dupa norme stricte impuse de companie Avand in vedere expansiunea continua, compania a incheiat de curand contracte cu furnizori de pe continentul african pentru a-si mari capacitatea de productie.

Pentru a se asigura de calitatea produselor si de conditiile de munca oferite de catre furnizori angajatilor, firma efectueaza controale regulate cu ajutorul birourilor de productie din zonele respective. Se fac teste in laboratoarele proprii pentru a se asigura ca au fost respectate toate normele de calitate si siguranta, apoi sunt transportate la diverse centre de distributie pe cale navala, rutiera sau chiar aeriana, fiind distribuite mai apoi direct catre magazine.

Lipsa intermediarilor, designerii proprii, utilizarea economiei de scara, achizitionarea produselor potrivite de pe pietele potrivite, dar si logistica eficienta reprezinta doar cateva din elementele ce mentin succesul companiei si ajuta la dezvoltarea continua. Una din valorile H&M este „ Atentia la costuri” de la producatori pana in magazinele propriu-zise, reprezentand un factor importantul in succesul financiar.

H&M isi continua politica de expansiune agresiva pe pietele existente, dar si pe altele noi. Scopul este acela de a deschide anual cu 10-15 % mai multe magazine decat anul anterior, pastrand aceeasi rata de profitabilitate. Sunt planificate inca 400 de noi magazine in anul 2015, iar conceptele H&M Sport, H&M Beauty si gama Extended Shoes sunt exemple de investitii pe termen lung in largirea gamei de produse existente.

Ca si segment demografic, H&M creeaza colectii pentru toate varstele. De la nou-nascuti pana la copii de 14 ani care au nevoie de haine rezistente si confortabile, pentru adolescenti sunt realizate colectii cu un aspect rebel, de strada, iar pentru adulti, articole vestimentare casual, de birou, elegante sau sport, adaptandu-se astfel la toate grupele de varste. (H&M, 2013)

Principalii competitori ai companiei pe plan mondial sunt Zara, fiind un lant de magazine specializat in retailul de moda al grupului spaniol Inditex, urmat de Forever 21, una dintre cele mai mari companii private din America, iar mai apoi Gap INC., care include brandul Gap, Old Navy si Banana Republic, conform studiului de caz realizat de profesorul Sheppard in anul 2014.

Un rol foarte important in dezvoltarea companiei il reprezinta resursa umana, iar scopul acesteia este de a avea oameni cu abilitati potrivite, pe pozitia potrivita si in perioada potrivita. Procesul de recrutare este foarte complex, fiind urmat mai apoi de traininguri specializate in dezvoltarea in cadrul firmei.

Din punct de vedere logistic, firma actioneaza si ca importator si ca vanzator, singurii intermediari fiind firmele de transport. Majoritatea bunurilor sunt transportate catre un terminal din Germania, urmand ca mai apoi sa fie distribuite catre centrele de distributie din fiecare tara. In toate magazinele este implementat un sistem de management al stocului numit CallOff care inlocuieste articolele vandute .

Magazinele traditionale raman principalele canale de distributie, insa serviciul de online cunoaste o continua crestere, lucrandu-se constant la imbunatatirea lui. In trecut, in tarile scandinave, se puteau comanda produse prin intermediul mail-ului.

Fiecare magazin este conectat cu centrul de distributie din aria sa, astfel ca partea de IT reprezinta un factor foarte important in cadrul lantului de distributie. Se poate observa evolutia unui bun comercializat in magazin din biroul central prin sistemele de achizitie implementate.

Compania a adoptat o strategie de integrare pe verticala in ceea ce priveste lantul de distributie. Acest lucru ii permite sa stranga direct si sa exploateze informatiile referitoare la vanzari si consumatori cu scopul de a raspunde prompt si sustenabil la nevoile pietei.

H&M lanseaza doua colectii principale anual, una pentru primavara-vara si cealalta pentru toamna-iarna. Pentru a se adapta dorintelor clientilor si trendurilor schimbatoare, pe langa aceste mari colectii, grupul de moda lanseaza periodic si alte colectii mai mici prin intermediul campaniilor. Astfel, clientii vor gasi mereu haine noi in magazin. Scopul companiei in materie de tendinte vestimentare este de a gasi perioada potrivita pentru lansarea unei colectii pe piata si furnizorii cei mai buni pentru procurarea bunurilor. 4***

Firma isi continua astfel ascensiunea pe piata retailului de moda, adaugand un plus de valoare atat consumatorilor, cat si angajatilor prin implicarea activa in bunastarea comunitatilor in care activeaza. H&M isi propune sa reduca impactul poluarii asupra mediului prin materialele sustenabile pe care le foloseste si sa creeze cat mai multe locuri, ca un impuls in dezvoltarea economiei mondiale.

2.1 Pozitia firmei H&M pe piata din Romania

In Romania, primul magazin H&M a fost deschis pe data de 25 martie 2011 in centrul comercial AFI Palace Cotroceni, ajungand in prezent la o retea de 39 de magazine pe teritoriul tarii.

Analizand primul trimestru al anului fiscal 2015 in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, observam o crestere substantiala a vanzarilor pe plan local cu aproximativ 55%. Daca ne raportam la faptul ca si in anul 2014 comparativ cu 2013, compania a cunoscut o crestere semnificativa a cifrei de afaceri cu aproximativ 43% , observam ca desi nivelul de trai al romanilor este scazut fata de alte nationalitati, piata modei din Romania se afla intr-o continua ascensiune. (5***)

Tabelul 1. Vanzari nete in functie de tara

(Sursa: Annual Report H&M, 2014)

Desi retailerii prefera centrele comerciale pentru deschiderea de noi magazine, in noiembrie 2013, H&M si-a deschis primul magazin stradal in centrul vechi al Bucurestiului. In prezent, in Bucuresti sunt deschise 8 magazine H&M , urmand ca din vara acestui an romanii sa poata achizitiona si online produsele retailerului suedez.

Conform unui studiu realizat de FRD Center MarketEntry Services pe piata articolelor textile, magazinele H&M sunt preferate de romani atat pe plan national cat si in Bucuresti. Acest lucru se observa si in cifrele de afaceri, incasarile companiei crescand de la an la an.

Din cauza faptului ca forta de munca este relativ ieftina, personalul este calificat, iar apartenenta la Uniunea Europeana ne obliga sa urmam aceleasi standarde si legi, H&M colaboreaza cu 11 furnizori, dintre care Artifex, Time International Trading si Pandora Prod sunt recunoscuti pe plan international.

Din datele furnizate de Ministerul Finantelor in anul 2013, Pandora Prod este cea mai mare companie din domeniul textilelor de pe piata interna care aprovizioneaza H&M, cu doua fabrici in Tecuci si Focsani care lucreaza exclusiv pentru retailerul suedez. Cel de-al doilea furnizor este Artifex SRL, companie textila controlata de Switzerland’s Akris, urmata de Time International Trading detinuta de o familie de englezi stabiliti in Romania. 7***

Desi firma suedeza foloseste furnizori din Romania, hainele fabricate sunt exclusiv pentru export. Preturile practicate pe piata romaneasca la articolele vestimentare sunt adesea mai ridicate ca cele din alte tari, diferentele ajungand adesea pana la zeci de lei . Aceste diferente nu sunt justificate daca luam in considerare nivelul de trai si pretul chiriilor din spatiile comerciale care sunt mult mai scazute decat in Occident. 8***

Cu toate acestea, preturile practicate de H&M pe plan local sunt mai scazute in comparatie cu cele ale altor retaileri de pe piata, oferind „ Moda si calitate la cel mai bun pret.” si aici. Expansiunea agresiva prin magazine accesibile amplasate in locuri vizibile, gama variata si reducerile frecvente au rolul de a indeparta concurenta si de a face din H&M lider de piata pe acest segment.

In acest moment, principalul concurent al companiei suedeze pe piata retailului de moda din Romania, dar si pe plan mondial, il reprezinta grupul Inditex din portofoliul caruia fac parte Pull&Bear, Stradivarius, Massimo Dutti, Bershka, Oysho si Zara. Retailerul spaniol prefera sa investeasca in arhitectura magazinelor si in logistica, accelerand astfel fluxul de produse comercializate, spre deosebire de H&M care se axeaza preponderent pe publicitate si spatii comerciale cu un vad bun.

Cele doua companii domina piata locala de moda prin cantatile mari de articole calitative comercializate la preturi bune, ducand treptat la inchiderea mai multor branduri precum Debenhams, Kiabi,Esprit si House of Art, care din 2012 a intrat in insolventa.

Vanzarile mari pe care le realizeaza magazinul si expansiunea continua duce la crearea locurilor de munca , a fluctuatiilor de personal si a cresterii economiei. Resursa umana este foarte importanta pentru compania suedeza si se investeste enorm in dezvolvatarea oamenilor si motivarea lor financiara . H&M a inteles ca o dezvoltarea durabila a companiei se afla in legatura directa cu dezvoltarea angajatilor si cu crearea unui mediu de lucru placut, satisfacator.

In Romania, H&M ofera frecvent posturi disponibile in magazine sau la sediu pentru toate categoriile de varsta si nivelurile de experienta. Conform raportului anual din anul 2014, pe plan local, compania a crescut ca numar de angajati la 897 in anul respectiv fata de 680 in anul anterior.

In cadrul magazinului sunt diverse pozitii la care se pot aplica precum Visual Merchendiser, responsabil de designul de interior al magazinului, aranjarea marfii si a manechinelor, dar si prezentarea campaniilor si a trendurilor. Cel mai frecvent job disponibil este cel de Sales Advisor, responsabil de interactionarea cu clientii si comercializarea articolelor. De asemenea, sunt locuri disponibile de Cash Office Responsible ( COR ) sau Department / Store Manager.

Fluxul de personal reprezinta schimbaril frecvente ce au loc in cadrul companiei in randul angajatilor prin persoanele noi care vin sau pur si simplu prin schimbarea de pe o pozitie pe alta a unui angajat. Se ofera locuri de munca si in afara tarii in functie de nevoile curente.

Compania ofera angajatilor si beneficii foarte avantajoase financiar prin oferirea unui card de reduceri de 25% la orice articol H&M. Angajatul poate opta pentru primirea unor astfel de carduri si pentru familie. Cardul de personal oferit ii ramane angajatul chiar si in cazul in care acesta demisioneaza dupa 5 ani de zile lucrate in cadrul firmei.

Aditional i se ofera si un card cu beneficii de sanatate, gratuitati sau reduceri la anumite servicii medicale, restaurante, Sali de fitness sau hoteluri. Angajatii beneficiaza de reduceri suplimentare in anumite perioade la produsele selectate. Programul de pensie dezvoltat de famlia Persson este de asemenea avantajos si orice angajat al companiei poate beneficia de el la implinirea varstei de 62 de ani sau poate cere retragerea banilor stransi dupa 10 ani de activitate in cadrul firmei incepand cu anul 2021.

Locurile de munca sunt disponibile pe tot teritoriul tarii, astfel ca un angajat isi poate cere transferul in orice magazin din Romania in limita locurilor disponibile. Se ofera traininguri si teambuildinguri pentru angajati in diverse orase ale tarii, asigurandu-se cazarea, transportul si o diurna zilnica.

2.2 Designul ambientului comercial

Obiectivul principal al companiei suedeze H&M il reprezinta satisfacerea clientilor si cresterea vanzarilor prin impulsionarea comportamentului de cumparare al acestora. Pentru atingerea acestui obiectiv, un rol foarte important il are designul magazinului, respectiv designul ambientului comercial.

Aceasta sarcina le revine in primul rand visual merchendiserilor care au rolul de a aranja produsele vestimentare astfel incat acestea sa sugereze un trend sau o tendinta de moda si implicit sa dezvolte in randul consumatorilor dorinta de a achizitiona cat mai mult.

Pe langa promotiile oferite de H&M precum cea de „3 la pret de 2” la anumite articole sau „50% reducere la denim”, o strategie de vanzari adoptata de companie este cea a crearii de garderobe sugestive. Garderobele se creaza atat pe manechinele asezate strategic in zonele principale ale magazinului, cat si pe shop-urile pe care sunt asezate hainele.

Pentru aranjarea marfii si a magazinului exista anumite instrumente in care sunt prezentate tendintele actuale, metodele de prezentare a acestor tendinte prin intermediul hainelor sau sistemele pe care aceste haine sunt expuse.

La crearea garderobelor din magazin se tine cont si de o tehnica numita „Color Combination” astfel ca se creaza zone sugestive cu garderobe colorate, grupate astfel incat sa-i trezeasca imaginatia clientului si sa-l impulsioneze in a cumpara garderoba respectiva si nu numai o bluza sau un pantalon.

Manechinii au un rol foarte importantin designul magazinului si reprezinta de asemenea o strategie de vanzare. Acestia sunt pozitionati la intrarile principale, sunt stilizati cu accesorii, imbracati cu hainele din trendul respectiv si ies in intampinarea clientilor inca de la primul contact cu magazinul.

Se incearca crearea unui spatiu comercial care sa transmita emotii puternice clientului, respectiv a unei atmosfere care sa trezeasca simturile consumatorului si sa influenteze comportamentul de cumparare.

Pe langa prezentarea hainelor prin intermediul garderobelor si al grupurilor de culori ca mod de expunere, muzica are un rol important. In fiecare departament, volumul sonorizarii este diferit astfel ca in departamentul de copii muzica se va auzi mai tare, in cel de barbati mai incet, iar in zona destinata femeilor sonorul va fi dat la un nivel mediu in asa fel incat sa nu distraga atentia de la produse, dar sa creeze o experienta de cumparaturi placuta. Si muzica difuzata este atent selectata pentru a fi placuta de toate categoriile de varste.

Intensitatea luminii este atent reglata in orice magazin H&M avand rolul de a influenta clientii sa ramana cat mai mult in magazin si, in cele din urma, sa cumpere. Fiecare reflector este pozitionat strategic, astfel ca manechinele, indiferent de departamentul in care se afla, sunt foarte bine luminate din diverse unghiuri pentru a le asigura o vizibilitate maxima si pentru a scoate in evidenta hainele ce reprezinta trendul actual. Cabinele de proba au o luminozitate mai scazuta menita sa ascunda sa creeze o stare de intimitate si confort clientilor cu produsele vestimentare probate.

H&M nu doreste sa ascunda eventualele defecte ale produselor prin luminozitatea scazuta, astfel ca exista posibilitatea ca produsele cumparate sa fie returnate in termen de 30 de zile in conformitate cu politica de retur impusa.

Lumina este reglata in magazin si in functie de fiecare departament, aflandu-se in stransa legatura si cu nuanta peretilor si a afiselor publicitare. In departamentul de barbati se folosesc culori neutre in combinatie cu o lumina si un volum al muzicii scazut, dorindu-se relaxarea clientilor si pastrarea lor o perioada cat mai indelungata in magazin. Hainele sunt aranjate pe shop-uri intr-o maniera degajata, oferindu-le clientilor spatiu de miscare si o vizibilitate cat mai buna asupra produselor expuse. Departamentul de copii are un design mai vioi, se folosesc culori vii, calde, un nivel de sonorizare ridicat si o luminozitate crescuta. Se creaza astfel o atmosfera placuta ce-i indeamna pe copii sa ramana cat mai mult, respectiv pe parinti sa cumpere. Produsele sunt asezate in garderobe cat mai colorate, stilurile sunt combinate, urban si casual, iar shopurile pe care sunt acestea expuse sunt adesea semnalizate cu indicatoare de pret ce ies in evidenta prin coloristica.

Departamentul de femei reprezinta de cele mai multe ori sursa principala de vanzari din cadrul magazinului, fiindu-i alocat si un spatiu mult mai mare, adesea si pe doua nivele. Acest lucru cere o atentie deosebita la fiecare aspect al ambiantei comerciale. Cantitatea foarte mare de haine necesita un aranjament atent realizat.

Fiecare departament este conceput astfel incat sa-i creeze clientului o stare de bine la cumparaturi. Un atuu foarte important al H&M il reprezinta si preturile mici. Compania se ghideaza dupa sloganul „Moda si calitate la cel mai bun pret” intr-o maniera cat mai sustenabila.

2.3 Designul de produs

Figura 1. Lant de creare si comercializare al produsului

Sustenabilitatea reprezinta o prioritate pentru H&M, iar acest lucru se reflecta in aspectul si calitatea fiecarui produs. Compania a lansat campania Conscious cu produse din materiale reciclate sau din bumbac organic. Acestea sunt semnalizate la raft prin etichete verzi, cu rolul de a iesi in evidenta. Se pastreaza designul modern prin confectionarea articolelor din materiale refolosite.

Colectiile H&M sunt realizate de designerii proprii sau in colaborare cu alti designeri faimosi cu scopul de a satisface nevoile clientilor in materie de moda si calitate si, conform raportului anual din 2014, acestia au fost foarte receptivi la colectiile lansate.

Avand in vedere ca activitatea de design reprezinta un element de succes al companiei, care pe langa faptul ca adauga produselor comercializate un plus de valoare, ii ofera si un avantaj competitiv pe piata pe care activeaza. Toata aceasta activitate se structureaza in jurul caracteristicii de calitate prin materiale sustenabile si la preturi foarte accesibile.

Colectiile sunt mereu actualizate, iar conceptele dupa care sunt facute acopera nevoile diverse ale clientilor, de la stilul sport pana la cel elegant, dar si prin diferitele marimi sau forme ale corpului. Pana in anul 2005, cand a fost intrecuta ca si volum al vanzarilor de principalul competitor Zara, compania a vandut peste 600 de milioane de produse vestimentare, fiind la acel moment cel mai mare retailer de moda din Europa. ( Haberberg s.a, 2007 )

H&M ofera o gama variata de produse ce le permite clientilor sa-si gaseasca stilul personal. Compania a dezvoltat pe langa articolele vestimentare si produse pentru designul de interior la preturi foarte accesibile cu un aspect modern sau cosmetice de calitate premium. Sunt create zilnic noi articole ce vin in intimpinarea clientilor pentru orice ocazie.

Colectiile de dama vizeaza toate genurile de femei pasionate de moda. Gama larga de produse acopera nevoi diverse precum colectia de haine pentru gravide sau cele sport, pana la tinute elegante, clasice. Colectiile sunt completate de accesorii, incaltaminte sau lenjerie intima.Gama pentru barbati este destinata diverselor stiluri vestimentare, de la piese clasice din polistier, bumbac pana la costume casual sau elegante din lana sau in, dar si lenjerie intima sau incaltaminte din piele.

Designerii proprii creaza in functie de anumiti factori si de necesitatile clientilor. Ceea ce s-a vandut bine sezonul trecut, se combina acum cu elementele trendului ce v-a urma, cu modelele si culorile sale, cu scopul de a satisface toate categoriile de clienti. Cererile de pe diferite piete si din diferite magazine stau la baza realizarii produselor.

Marimea magazinelor si locatia lor reprezinta de asemenea un factor important in distribuirea si comercializarea hainelor. Colectiile de inalta calitate, create in cantitati reduse, vor fi vandute exclusiv in magazinele din orasele mari. Gecile, topurile sau pantalonii clasici pe diferite culori si modele, vor fi comandate si distribuite in toate magazinele.

Fiecare concept are o echipa proprie de designeri, manageri si controleri care se asigura ca hainele create corespund segmentului tinta si satisfac nevoile de consum. Numarul de persoane care lucreaza la fiecare concept depinde de marimea conceptului si de profitabilitatea lui.

2.4 Designul graficii publicitare

H&M isi transmite ideea de afaceri „Moda si calitate la cel mai bun pret” prin intermediul campaniilor de publicitate pe care le realizeaza anual in intreaga lume. Aceste campanii au un impact major asupra clientilor si au rolul de a sugera o gama variata de stiluri si atitudini pozitive.

Ca element al graficii publicitare, logo-ul H&M are o importanta majora in relatia cu clientii, fiind primul contact pe care acestia il au la intrarea in magazin, alaturi de vitrine cu manechinele din interiorul acestora si de afisul publicitar exterior.

Compania a optat pentru un logo simplu, ce simbolizeaza libertatea, publicul tinta fiind alcatuit in mare parte de tineri sau studenti. Culoarea rosie folosita simbolizeaza dragostea, curajul, pasiunea, energia, bucuria si tineretea. Fontul cursiv cu care este scris sugereaza schimbarea si adaptarea continua. ( 8 ***)

Vitrinele pot fi stilizate in multe feluri, manechinle fiind principalul instrument de prezentare grafica a produselor prin intermediul lor. In vitrine se pot afisa postere ale campaniilor, manechinele si abtibilduri in perioadele de SALE.

Manechinele din vitrine, precum si cele din magazin sunt schimbate in toate magazinele H&M odata la doua saptamani, cand se schimba si campania. O caracteristica de unicitate a companiei este aceea ca pe tot mapamondul, manechinele vor arata la fel. Acestea poarta numele de Get The Look (GTL) si reprezinta cel mai important element grafic de prezentare a produselor in orice magazin. Manechinele trebuie sa inspire clientul prin modul in care sunt imbracate, astfel ca pe langa hainele din campania respectiva, se vor folosii si accesorii si incaltaminte pentru un stil complet. (9***)

In functie de fiecare concept si de ceea ce vrea sa reprezinte, in interioriul magazinului se folosesc diferite instrumente grafice precum postere sau pur si simplu desene pe pereti care sa confere magazinului un aspect rebel. Desenele schitate sau textele scrise intr-o maniera dezordonata sunt reprezentative conceptelor pentru adolescenti sau copii si sunt pozitionate pe peretii din zonele in care sunt expuse articolele respective.

In departamentele de barbati si femei in care gasim concepte adresate persoanelor mature, de cariera, care adopta un stil clasic sunt situate pe pereti sau pe stalpi postere cu fotomodele celebre purtand hainele din conceptul prezentat.

Culorile folosite in magazin difera in functie de fiecare departament. De exemplu, in departamentul HOME, peretii si shopurile pe care sunt expuse produsele sunt vopsite in alb pentru a sugera un sentiment de puritate si curatenie. Se pun astfel in evidenta si caracteristicile de calitate precum si aspectul imaculat al obiectelor de design interior. Albul confera magazinului un aspect degajat si o stare de confort clientului, de aceea majoritatea magazinelor H&M isi vopsesc peretii in alb. In functie de dimensiunea magazinului si zona in care se afla, sunt folosite si elemente extravagante de design care sa confere un aspect cat mai modern, orientat catre viitor. De obicei, acest tip de design este folosit in marile orase ale lumii unde fenomenul de moda a laut amploare si unde se dezvolta noi tendinte.

Casele de marcat sunt intotdeauna vizibile prin posterele cu manechine celebre de dimensiuni mari, pozitionate in spatele acestora. Aceste postere sunt luminate prin sistem incorporat avand rolul de a scoate in evidenta trasaturile modelelor si de a atrage atentia la vestimentatia lor.

Un element al graficii publicitare il constituie si indicatorul de pret in format A4. In zona destinata copiilor, aceste indicatoare sunt colorate in culori vii. De asemenea, se folosesc culori stridente, spre exemplu rosu, in perioadele cu diferite promotii pentru a evidentia pretul imbatabil. Indicatoarele de pret pot fi combinate si cu diverse imagini simbolice sau texte simple „Cel mai bun produs, la cel mai bun pret” .

Un alt instrument al designlui grafic il constituie pungile in care sunt oferite produsele clientilor. Pungile au acelasi aspect in toate magazinele H&M din lume, logo-ul rosu pe un contrast alb. Sunt cazuri in care pungile au un design inovativ, in care sunt folosite imagini sau texte in perioadele de maxima importanta, precum sarbatorile, inceputul unui nou sezon sau deschiderea unor noi departamente. Pungile pot fi din plastic sau din carton, iar dimensiunile difera de la pungi mici de accesorii pana la cele de tip shoppingbag.

Capitolul 3.

Concluzii

Bibliografie