Gestionarea Echipamentelor de Monitorizare Si Masura Dintr O Intreprindere

Cuprins

Capitolul I

Introducere

Serviciile tradiționale ale Internetului se rezumau în anii ’80 la poștă electronică (e-mail), accesul la grupuri de știri (usenet), conectare la distanță (telnet) și transfer de fișiere (FTP). Unul dintre cele mai importante și de succes servicii ale Internetului, World-Wide Web-ul(pe scurt Web-ul), a fost instituit la CERN (Centrul European de Cercetări Nucleare de la Geneva) în anul 1989, scopul principal urmărit fiind facilitarea accesului rapid la informațiile tehnice cuprinse în manuale. Din punct de vedere tehnic, spațiul Web pune la dispoziție un sistem global și standardizat de comunicare multimedia, informațiile fiind organizate asociativ și fiind distribuite în funcție de cererile utilizatorilor, funcționând conform modelului client-server[1].

PHP este una dintre cele mai interesante tehnologii existente în prezent. Deoarece îmbină caracteristici dintre cele mai complexe cu simplitatea în utilizare, PHP a devenit foarte repede un instrument de top pentru dezvoltarea și crearea de aplicații în Web. Totuși, spre deosebire de alte instrumente populare pentru dezvoltarea aplicațiilor Web, cum este Perl, PHP este un limbaj de programare comod pentru începători, chiar și pentru cei care nu au mai desfășurat activități de programare în trecut.

Se poate spune, pe drept cuvânt că, trăim într-o societate informatizată. În zilele noastre, întâlnim calculatoare peste tot, de la micul magazin din colț, care-și ține evidențele sale cu ajutorul unui calculator și până la ghișeul la care plătim abonamentele de telefonie, cablu TV, Internet, la examenele pentru permisul de conducere sau alte examene pentru diferite domenii oricare ar fi acestea și multe alte. Peste tot sunt calculatoare, legate eventual între ele și formând astfel rețele de calculatoare. Toate acestea se datorează faptului că ne dăm seama din ce în ce mai mult că sistemele de calcul, calculatoarele, ne ușurează munca și viața prin apariția lor.

Să ne gândim puțin cât de mult s-a schimbat lumea de când au apărut calculatoarele. Înaintea apariției calculatoarelor, orice tip de evidență era înregistrată pe hârtie, scrise cu mâna sau în cel mai bun caz scrise cu dactilograful. Marele dezavantaj al acestei metode era că hârtiile se deteriorau cu timpul, sau pur și simplu se pierdeau. Apariția calculatorului reprezenta o mare avansare în acest domeniu, dar totodată și în alte domenii. Oamenii nu mai erau nevoiți să-și țină evidențele pe hârtii, deoarece pur și simplu introduceau datele în calculator și le salvau pe discul magnetic al acestuia. Și așa datele erau într-un loc sigur, securizat, unde nu se deteriorau, nici nu se pierdeau și accesul la ele îl aveau doar persoanele care erau desemnate pentru utilizare si stricta securitate a discului magnetic.

I.1. Ce înseamnă PHP?

PHP este un limbaj de programare proiectat special pentru WEB. Într-o pagină HTML putem îngloba cod PHP care va fi executat la fiecare vizitare a paginii. Codul dumneavoastră PHP este interpretat pe serverul WEB, generând cod HTML fiind observat apoi de către utilizator (clientul browser-ului fiindu-i transmis numai cod interpretat ca și HTML). PHP a fost conceput în anul 1995 și a fost inițial munca unui singur om, Rasmus Lerdorf.

PHP este un limbaj de server scripting, este un instrument puternic pentru a face paginile Web dinamice și interactive într-un timp foarte scurt. PHP este o alternativă larg utilizată, gratuită și eficientă de cea a concurenților, cum ar fi ASP de la Microsoft.

A fost adoptat de alți oameni talentați si a trecut prin trei rescrieri importante pentru a ajunge la produsul clar și matur de astăzi. În octombrie 2002, era în uz de mai mult de nouă milioane de domenii din lumea întreagă, iar acest număr este într-o continuă creștere. PHP este un produs Open Source, cu acces la codul sursa, îl puteți folosi, modifica si redistribui, toate acestea în mod gratuit.

Inițial, PHP era acronimul de la Personal Home Page, dar a fost modificat pentru a se alinia la conversia de numire recursivă GNU (GNU = Gnu`s Not Unix) si acum este acronimul pentru PHP Hypertext Preprocessor[20]. O mare parte din sintaxa ei este împrumutată din C, Java și Perl, cu o serie de caracteristici unice PHP plasate înăuntru. Scopul limbii este de a permite dezvoltatorilor web să scrie pagini generate dinamic foarte repede.

De asemenea, este util să se gândească despre PHP în termeni ce poate face pentru dumneavoastră, permițându-vă să reduceți timpul de a crea site-uri de mari dimensiuni, a crea o experiență de utilizare personalizată pentru vizitatori pe baza informațiilorpe care le-am adunat de la ei. Deschide mii de posibilități pentru instrumente on-line, se poate verifica PHP – HotScripts pentru exemple de lucruri mari care sunt posibile, permite crearea de cosuri de cumparaturi online pentru site-urile de e-commerce.

Limbajul PHP este un limbaj de programare destinat în primul rând Internetului, aducând dinamică unei pagini web. Este unul dintre cele mai importante limbaje de programare web open-source (codul sursă este public, fiind accesibil tuturor) și server-side (rularea să nu se facă pe calculatorul celui care vizualizează pagina, ci pe server-ul care o conține). Este unul dintre cele mai folosite limbaje de programare server-side. Statisticile arată că la 1 mai 2008, suportul PHP este prezent pe 20 de milioane dintr-ul total de 70 de milioane de website-uri active din lume[2]. Succesul de care are parte limbajul de programare este din cauza următorilor factori:

Familiaritatea – sintaxa limbajului este foarte ușoară, fiind foarte la îndemână în special pentru programatorii care cunosc C-ul;

Simplitatea – sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este necesar a fi incluse biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document fiind trecut între niște marcaje speciale;

Securitatea – PHP-ul pune la dispoziție pentru programatori un set flexibil și eficient de măsuri de siguranță[21]

Flexibilitatea – fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a fost modularizat pentru a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. PHP-ul a fost integrat pentru numeroase servere web existente: Apache, IIS, Zeus, etc.

Gratuitatea – este, probabil, cea mai importantă caracteristică a PHP-ului. Dezvoltarea PHP-ului sub licența open-source a determinat adaptarea rapidă a sa la nevoile web-ului, eficientizarea și securizarea codului.

Acum, în timp ce fiecare a auzit aproape sigur de PHP, este posibil să nu fie conștienti cât de puternic este limbajul, și cât de multe poate face pentru ei. Astăzi, PHP are o poziție de invidiat, deoarece nu este doar open-source ci și limbaj de scripting server-side care este distractiv și ușor de învățat. Aceaste fapte nu sunt doar pentru publicitate: studii recente arată că mai mult de 15 milioane site-uri web folosesc PHP ca un limbaj de scripting pe partea de server, de asemenea find prezent și pe lista de cele mai populare module Apache.

I.2. Ce înseamnă MySQL?

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date, foarte rapid și robust. O bază de date vă permite să stocați, sa căutați, să sortați și să vă regăsiți datele în mod eficient. Serverul MySQL controlează accesul la datele dumneavoastră pentru a garanta că mai mulți utilizatori pot lucra simultan cu acestea. Deci, MySQL este un server multi-user (mai mulți utilizatori) și multi-thread (mai multe fire de execuție).

Utilizarea SQL (Structured Query Language), limbajul standard de interogare a bazelor de date din întreaga lume este disponibil în mod public din 1996, dar istoria dezvoltării sale începe în 1979. A câștigat de mai multe ori Linux Journal Readers` Choice Award (Premiul cititorilor). MySQL este disponibil sub o licența open source, dar dacă este nevoie, sunt disponibile și licențe comerciale. Versiunea actuală a MySQL este 5.7.4.

În capitolul al II-lea al lucrării – Aspecte Teoretice, am propus o parcurgere mai amănunțită, sub forma unui tutorial, a limbajului PHP fiind descrise aspectele cele mai importante, cu exemplificări. Capitolul se încheie cu descrierea tehnicilor de programare dinamice ale paginii web.

În capitolul al III-lea – Descrierea Aplicației – studiu de caz, este prezentată aplicația specifică – ………..-, în mod amănunțit, cu exemple. De asemenea, se prezintă atât o descriere a elementelor limbajului PHP, cât și câteva detalii despre soft-urile necesare rulării.

Capitolul al IV-lea – Securitatea Aplicației – descrie principalele caracteristici ale site-ului legate de modul de logare, timpul unei sesiuni, nivelele de acces etc.

Lucrarea este concepută ca un proiect informatic complex care satisface nevoile ce apar într-un departament de mentenanță (în principal, ținerea evidenței și a controlului echipamentelor de măsură specifice) sub forma unui site web, având în spate o bază de date în care sunt înregistrate toate activitățile legate de aparatele unui departament, crearea conturilor de autentificare, adăugarea de noi aparate, adăugarea de informații suplimentare acolo unde este cazul, afișarea aparatelor de către utilizatori, introducerea și modificarea datelor ș.a.m.d. Aplicația “Gestionarea informatică a echipamentelor de monitorizare și măsură dintr-o întreprindere” este soluția ideală în vederea ușurării muncii utilizatorilor, precum și ținerea sub control a tuturor echipamentelor de măsură specifice.

Prezenta versiune a aplicației „Gestionarea informatică a echipamentelor de monitorizare și măsură dintr-o întreprindere”, este destinată special unui departament de mentenanță. Site-ul este structurat în 3 părți diferite, pentru 3 tipuri de utilizatori diferiți:

Administrator: se ocupă de adăugarea aparatelor, crearea și administrarea conturilor. De asemenea, acest tip de utilizator are și drept de ștergere în aplicație.

Utilizator: are acces la introducerea și modificarea datelor aparatelor de măsură ți control, afișarea lor după categorii, schimbarea parolei de autentificare proprii, introducerea intervențiilor programabile si neprogramabile.

Vizitator: are acces doar la vizualizarea aparatelor, fără drepturi de modificare a aparatelor de măsură; nu are acces la schimbarea parolei de autentificare.

Cele trei tipuri de utilizatori au privilegii diferite, așa cum au fost prezentate mai sus, datele personale ale fiecărui utilizator se pot modifica numai de către ei înșiși sau de către administrator. Aceste probleme sunt exemplificate mai amănunțit în următoarele capitole. Aplicația este folositoare atât pentru utilizator, cât și pentru vizitator. Prin intermediul acesteia este foarte ușor a se ține evidența aparatelor de măsură și a exista acces către toate informațiile necesare despre acestea, pentru a se putea face o mentenantă cât mai corectă.

Capitolul II

Aspecte Teoretice

În 1969 apare prima rețea cu comutare de pachete, denumită ARPAnet (Advanced Research Projects Agency network), fondată de Pentagon, punctul de start al rețelei Internet actuale.

În anul 1980, NSF (National Science Foundation) reproiectează modelul ARPAnet, transformându-l într-o rețea modernă, arhitectura primind numele de Internet, interconectând la început super-calculatoare guvernamentale, instituții academice si centre de cercetare și utilizând o suită standard de protocoale de comunicație reprezentată de TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol). În anii care urmează, Internetul se dezvoltă spectaculos, într-o manieră exponentială.

În 1990-1991 apar două noi servicii: Archie utilizat pentru căutarea fișierelor pe Internet si Gopher, structura de meniuri ierarhizate facilitând organizarea documentelor pe Internet.

Data de 12 noiembrie 1990 se consideră a fi ziua de naștere oficială a Web-ului. Dezvoltarea ulterioară a sistemului a fost facilitată de programul Mosaic (de la NCSA – Centrul Național pentru aplicațiile supercalculatoarelor, Universitatea Urbana-Champaign), rulând sub mediul X Window, navigator care era foae era foarte simplu de folosit si poseda facilițati multimedia, furnizat gratuit pe Internet începând din 1993.

Creșterea masivă a numărului de servicii și produse Web este dată de utilizarea unui tot mai bogat conținut informațional: imagini, video și sunet. Crearea unui site web este o sarcină a cărei dificultate variază în funcție de complexitatea proiectului web vizat. Se poate alege să ne creăm singuri propriul site web sau să apelăm la serviciile unui profesionist.

Prima variantă prezintă avantajul că este foarte ieftină – ținând totuși cont de achiziționarea în prealabil, într-o formă sau alta, a cunoștințelor necesare unei proiectări eficiente și de calitate, luând în considerare totodată munca de rutină depusă pe cont propriu și timpul de câteva luni până la acumularea unei experiențe minime.

Această variantă permite actualizarea la timp a conținutului și modificarea design-ului după dorință. Cea de-a doua variantă ne scutește de efortul, uneori destul de mare, de creare și întreținere a unui site web dar diminuează controlul asupra elementelor de rafinament, actualizării la orice oră din zi și din noapte, asta dacă optați pentru un site simplu, fară posibilitate de administrare.

În prezent se optează tot mai mult pentru site-uri dinamice, lucrate în PHP, cu baze de date care, totodată au proiectat un panou de administrare din care se poate modifica aproape orice, oricând, fară a cunoaște vreun limbaj de programare web – așa zisele CMS.

Bazele Activitătii de Proiectare Site-uri Web

Dacă se dorește a se crea singuri site-ul într-un mod tinzand către profesional, va trebui a se învăța pentru început limbajul HTML și lucrul cu un program de editare HTML, de obicei de tipul WYSIWYG (“what you see is what you get” – ceea ce vezi este ceea ce obții). Acest lucru va facilita crearea paginilor web prin adăugarea cu ușurintî și în cunoștintă de cauză a elementelor HTML de machetare si formatare vizuală a paginilor site-ului.

În cazul în care creatorul de pagini web nu stăpânește suficient de bine limbajul (standardul) HTML este evident că nu va exista un control foarte bun asupra optimalității si corectitudinii codului site-ului astfel conceput, chiar în cazul utilizării unui editor vizual.

Un cod HTML, care nu este corest scris, duce la o rea vizibilitate pentru motoarele de căutare și poate crea probleme de vizionare în diferite browsere web.

Ulterior etapei HTML va urma abordarea unor aspecte mai subtile și implementarea unor funcții extinse de rafinare a structurii atât vizuale cât și funcționale, pentru care vor fi necesare noi cunoștinte în domeniu, precum: CSS, JavaScript, Java, XML, PHP, etc…

Revenind la fundamentalul limbaj HTML, se poate spune că există foarte multe programe de editare HTML, dintre care o bună parte chiar gratuite. Un program de tipul WYSIWYG bun pentru începatori este “FrontPage” produs de firma Microsoft. El este disponibil contracost în suita Microsoft Office dar poate fi achiziționat și separat.

Odată ce site-ul a fost creat, va trebui să-l încărcăm pe serverul care îl va gazdui. Acest lucru va fi realizat foarte simplu dacă webmaster-ul este familiarizat cu programele de tip client FTP (cele mai populare fiind Windows Commander sau Total Commander).

Tot cu ajutorul programelor de acest tip se realizează și actualizarea site-ului (ștergerea unor pagini, adăugarea altora noi, înlocuirea unor pagini vechi cu versiuni mai noi).

II.1. Scurt istoric PHP

PHP succede un produs mai vechi, numit PHP/FI. PHP/FI a fost creat de către Rasmus Lerdorf în 1995, inițial doar ca un simplu set de scripturi Perl pentru a urmări accesele la rezumatul său online. El a denumit acest set de scripturi 'Personal Home Page Tools — Instrumente pentru paginile personale'. Deoarece era necesară mai multă funcționalitate, Rasmus a scris o implementare mult mai largă în C, care era în stare să comunice cu baze de date și dădea posibilitate utilizatorilor să dezvolte simple aplicații Web dinamice. Rasmus a hotărât să lanseze codurile-sursă ale PHP/FI pentru ca oricine să le poată vedea și utiliza, să poată corecta erorile din ele și să îmbunătățească codul-sursă[8].

PHP/FI, care se descifra ca Personal Home Page / Forms Interpreter — Interpretor al paginilor personale/al formularelor, includea unele funcționalități de bază ale PHP pe care le cunoaștem astăzi. El posedă variabile asemănătoare cu cele din Perl, interpretare automată a variabilelor din formulare și sintaxă inclusă în HTML. Însăși sintaxa era similară cu cea din Perl, cu toate că era mult mai limitată, simplă și într-un anumit fel inconsistentă[18].

În 1997, PHP/FI 2.0, a doua rescriere a implementării în C, avea un cult din câțiva mii de utilizatori din lume (estimat), cu aproximativ 50,000 domenii, care raportau că îl au instalat, ceea ce reprezenta aproximativ 1% din toate domeniile din Internet. Cu toate că erau câteva persoane, care contribuiau porțiuni de coduri-sursă în acest proiect, el era totuși în mare măsură un proiect al unui singur om. PHP/FI 2.0 a fost oficial lansat doar în noiembrie 1997, după ce și-a petrecut o bună parte a vieții în versiuni beta. În scurt timp, el a fost înlocuit de versiunile alfa ale PHP 3.0[8].

PHP 3.0 a fost prima versiune care se aseamănă mult cu PHP, așa cum îl cunoaștem astăzi. El a fost creat de către Andi Gutmans și Zeev Suraski în 1997 ca o rescriere completă, după ce ei au descoperit că PHP/FI 2.0 avea o capacitate foarte redusă pentru a dezvolta o aplicație de comerț electronic, asupra căreia lucrau într-un proiect al Universității[19]. Într-un efort de a coopera și a continua dezvoltarea PHP/FI cu baza existentă de utilizatori, Andi, Rasmus și Zeev au decis să colaboreze și au anunțat PHP 3.0 în calitate de succesor oficial al PHP/FI 2.0, iar dezvoltarea PHP/FI 2.0 a fost în mare măsură stopată.

Unele din cele mai mari avantaje ale PHP 3.0 erau facilitățile sale largi de extindere. În afară de faptul că oferea utilizatorilor finali o infrastructură solidă pentru o multitudine de baze de date, protocoale și interfețe API, facilitățile de extindere ale PHP 3.0 au impulsionat zeci de programatori să se alăture și să înainteze noi module de extindere. Discutabil, aceasta a fost cheia succesului enorm al PHP 3.0. Alte facilități de bază introduse în PHP 3.0 au fost susținerea sintaxei orientate pe obiecte și o sintaxă a limbajului mult mai puternică și consistentă. Noul limbaj a fost lansat sub un nou nume, care excludea implicarea unei utilizări personale limitate, pe care o avea numele PHP/FI 2.0. El a fost numit pur și simplu 'PHP', sensul fiind un acronim recursiv – PHP: Hypertext Preprocessor — Preprocesor al Hipertextului[9].

Spre sfârșitul anului 1998, PHP a atins un număr de zeci de mii de utilizatori (estimat) și sute de mii de site-uri Web raportau că îl au instalat. În punctul său de vârf, PHP 3.0 a fost instalat aproximativ pe 10% din toate serverele Web din Internet. PHP 3.0 a fost lansat oficial în iunie 1998, după ce a petrecut aproximativ 9 luni în faza de testare publică.

Către iarna anului 1998, la scurt timp după ce PHP 3.0 a fost lansat oficial, Andi Gutmans și Zeev Suraski au început lucrul asupra rescrierii nucleului PHP. Scopurile reproiectării erau de a îmbunătăți performanța aplicațiilor complexe și de a îmbunătăți modularitatea bazei de coduri-sursă ale PHP. Astfel de aplicații puteau fi realizate datorită noilor facilități din PHP 3.0, precum și a susținerii unei game largi de baze de date și interfețe API ale terților producători, însă PHP 3.0 nu fusese proiectat să lucreze cu astfel de aplicații complexe în mod eficient[7].

Noul nucleu, denumit 'Zend Engine' (compus din numele autorilor, Zeev și Andi), a făcut față cerințelor de proiect cu succes, și a fost prezentat pentru prima dată la mijlocul anului 1999. PHP 4.0, bazat pe acest nucleu și în cuplu cu o gamă largă de facilități noi, a fost lansat oficial în mai 2000, aproape doi ani după predecesorul său, PHP 3.0. Suplimentar la performanța îmbunătățită substanțial în această versiune, PHP 4.0 a inclus alte facilități de bază, cum ar fi susținerea mult mai multor servere Web, sesiunilor HTTP, buferizarea ieșirii, metode mai securizate de gestionare a datelor introduse de utilizatori și câteva construcții noi ale limbajului.

Astăzi PHP este utilizat de sute de mii de programatori și câteva milioane de site-uri raportează că îl au instalat, ceea ce alcătuiește peste 20% din toate domeniile din Internet. Echipa de dezvoltare a PHP include zeci de programatori, precum și alte zeci de persoane ce lucrează asupra proiectelor asociate cu PHP, cum ar fi PEAR și proiectul de documentare.

PHP 5 a fost lansat în iulie 2004 după o lungă perioadă de dezvoltare și câteva lansări preliminare. El este condus de nucleul său, Zend Engine 2.0 cu un nou model de obiecte și o duzină de alte noi facilități[7].

II.2. Caracteristici generale SQL

Bazele de date au devenit o componentă esențială a vieții de fiecare zi în societatea modernă. În cursul oricărei zile, fiecare dintre noi desfășurăm activități care implică interacțiunea cu o bază de date, ca de exemplu, depunerea sau extragerea unor sume de bani din bancă, rezervarea biletelor la tren sau avion, rezervarea locurilor la hotel, căutarea unei referințe bibliografice într-o bibliotecă computerizată (digital library), etc. În sensul cel mai larg, o bază de date (data base) este o colecție de date corelate din punct de vedere logic, care reflectă un anumit aspect al lumii reale și este destinată unui anumit grup de utilizatori. O bază de date poate fi creată și menținută manual (de exemplu, fișele de evidență a paciențiilor dintr-un spital, așa cum erau folosite cu ani în urmă) sau computerizat.

Importanța unui model de afaceri este că acesta servește ca o verigă intermediară între domeniile tehnice și economice. Trebuie remarcat faptul că realizarea unei firme de valoare economică din tehnologia sa depinde de alegerea modelului de afaceri, mai degrabă decât de la o parte caracteristică inerentă a tehnologiei în sine. Inovația este bună, dar nu suficient singură pentru a face o companie profitabilă, un model de afaceri viabil trebuie să-l însoțească. Semnificația de model de afaceri se reflectă pe bună dreptate în cuvintele lui Dr. Chesbrough, "O tehnologie mediocră urmărită într-un model de afaceri grozav poate fi mai valoroasă decât o tehnologie ridicată într-un model de afaceri mediocru." [6]

Un exemplu potrivit în acest context este cazul software-ului open source și modul în care o companie MySQL a dezvoltat un model de afaceri de succes, cu baze de date open source. Open source este o metodă de dezvoltare pentru software-ul care exploatează puterea de bază a cunoștințelor externe, peer review distribuite și transparența procesului. Promisiunea de open source este aceea de o calitate mai bună, fiabilitate mai mare și costuri mai mici. Astfel, este în contrast puternic cu paradigma de inovare într-un mediu închis, în cazul în care totul, de la cercetare până la dezvoltarea de produse finală se efectuează în interiorul cadrului aceleiași firme. MySQL, o companie de baze de date open source, a creat un model de afaceri de succes pentru a aduce software-ul lor de baze de date pe piață. Propunerea de valoare SQL este că a fost "destul de bun la un preț scăzut" (low cost, ușurința de utilizare, timp rapid de implementare, stabilitate, fiabilitate și transparență) și o "pârghie împotriva furnizorilor dominanți". MySQL a apelat inițial la numărul tot mai mare de dezvoltatori de aplicații Web în timpul erei boom-ului de Internet. Clienții au fost de multe ori oameni de afaceri mici sau persoane fizice care dezvoltau componente sau produse, pentru a permite site-uri web și servicii. Astfel, se poate vedea că MySQL a vizat o piață foarte diferită de cea a operatorilor tradiționali, cum ar fi Oracle, care se orienta in mare parte doar spre firme comerciale mari. La fel ca în multe exemple văzute in clasa, încă o dată, Oracle a crezut că piața căutată de MySQL într-un potențial viitor are loc puțin. Ken Jacobs, VP Oracle al strategiei de produs, a declarat "din punct de vedere tehnic, în ceea ce privește capacitățile, MySQL este un deceniu sau mai mult în spatele Oracle"[6]. Nu si-a dat seama atunci că pot exista piețe uriașe în cazul în care software-ul MySQL a îndeplinit cerințele,toate caracteristicile tehnice suplimentare ale Oracle, la un cost ridicat, nu au fost necesare.

Ca un flux de generatoare de venituri, MySQL a introdus modelul de dublu licențiere. Orice utilizator poate descărca produsul sub GPL și să-l utilizeze fără taxe. Cu toate acestea, ei v-or trebui să plătească o taxă în cazul în care doresc o versiune comerciala a MySQL. Software-ul MySQL comercial putea fi distribuit cu software-ul non-open source, care includea o garanție de la MySQL și venea cu suport pentru dezvoltare. MySQL folosit statutul de open source ca un vehicul de marketing viral pentru a pătrunde pe piețe. Internetul în plină expansiune a fost folosit cu succes în scopuri de marketing. De asemenea, au fost identificati alți jucatori din lanțul de valori și au luat parte la crearea protocolului LAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP), care a devenit curând un acronim pentru construirea coerenta a blocurilor OSS. Acesta este un model de afaceri de succes care a permis MySQL să obtină un profit de pe urma inovării deschis și aceasta i-a permis sa creeze valoare în cadrul lanțului, precum și a obține o valoare în sine.

O bază de date trebuie să asigure:

abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realității)

integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecții de date intercorelate, cu redundanță controlată)

integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate și manipulate, astfel încât să se respecte restricțiile de integritate)

securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date)

partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulți utilizatori, eventual în același timp)

independența datelor (organizarea datelor să fie transparentă pentru utilizatori, modificările în baza de date să nu afecteze programele de aplicații).

SQL (Structured Query Language – Limbaj Structurat de Interogare), apărut în 1970 este un limbaj de programare specific lucrului cu bazele de date, devenit un standard în domeniu (standardizat ANSI-ISO), fiind cel mai popular limbaj utilizat pentru crearea, modificarea, regăsirea și manipularea datelor de către SGBD-urile (Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date) relaționale.

SQL conține atât componența de descriere a datelor (LDD), cât și componența de manipulare a datelor (LMD);

Manipularea (interogarea) este partea extinsă;

Limbaj neprocedural: secvența de comenzi (instrucțiuni), fiecare comandă este transmisă SGBD-ului, este interpretată și returnează un rezultat.

Standardul SQL3 (SQL ’98) definește modelul obiect-relațional de baze de date. Structura sintactica: limbajul este compus din instrucțiuni (comenzi). O comandă SQL este o secvență de elemente componente (token). Elementele componente pot fi: cuvinte cheie, identificatori, caractere speciale și constante (literali).

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relațional, produs de compania suedeză MySQL AB și distribuit sub Licența Publică Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală[16].

Deși este folosit foarte des împreună cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicații în orice limbaj major. Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicațiilor în numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip specific API[17]. O interfață de tip ODBC denumită MyODBC permite altor limbaje de programare ce folosesc această interfață, să interacționeze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic[15]. În sprijinul acestor limbaje de programare, unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru Windows) prin intermediul cărora respectivele limbaje să poată folosi acest SGBD mult mai ușor decât prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale[10].

Licența GNU GPL nu permite încorporarea MySQL în softuri comerciale; cei care doresc să facă acest lucru, pot achiziționa, contra cost, o licență comercială de la compania producătoare, MySQL AB. Popularitatea sa ca aplicație web este strâns legată de cea a PHP-ului care este adesea combinată cu MySQL și denumit Duo-ul Dinamic. În multe cărți de specialitate este precizat faptul ca MySQL este mult mai ușor de învățat și folosit decât multe din aplicațiile de gestiune a bazelor de date, ca exemplu comanda de ieșire fiind una simplă și evidentă: „exit” sau „quit”.

Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comandă sau, prin descărcare de pe internet, o interfață grafică: MySQL Administrator și MySQL Query Browser. Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicația gratuită, scrisă în PHP, phpMyAdmin[14].

MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente: AIX, FreeBSD, GNU/Linux, Mac OS X, NetBSD, Solaris, SunOS, Windows 9x/NT/2000/XP/Vista, produs de compania suedeză MySQL AB și distribuit sub Licența Publică Generală GNU.

Serverul de baze de date MySQL este foarte rapid, fiabil și ușor de utilizat find dezvoltat pentru a manipula baze de date de dimensiuni mari mult mai rapid decât soluțiile existente.

Caracteristici de bază ale MySQL

Câteva dintre caracteristicile de bază ale MySQL sunt:

Funcționează pe diferite platforme

Dispune de API pentru C, C++, Eiffel, Java, Perl, PHP, Pyton, Ruby și Tcl

Complet multi-threaded folosind thread-uri de kernel, acest lucru însemnând că poate lucra cu ușurință pe mai multe procesoare dacă acestea sunt disponibile

Un sistem de alocare a memoriei foarte rapid și bazat pe thread-uri

Folosește tabele temporare stocate în memorie

Funcțiile SQL sunt implementate folosind o bibliotecă de clase optimizată și sunt foarte rapide. De obicei, nu are loc alocarea memoriei după inițializarea interogărilor

Serverul este disponibil ca program separat ce poate fi folosit într-un mediu de rețea de tip client/server.

Oferă motoare tranzacționale și non-tranzacționale de stocare a datelor

SQL (Structured Query Language – Limbaj Structurat de Interogare) este un limbaj de programare specific pentru manipularea datelor în sistemele de manipulare a bazelor de date relaționale (RDBMS), iar la origine este un limbaj bazat pe algebra relațională. Acesta are ca scop inserarea datelor, interogații, actualizare și ștergere, modificarea și crearea schemelor, precum și controlul accesului la date. A devenit un standard în domeniu (standardizat ANSI-ISO), fiind cel mai popular limbaj utilizat pentru crearea, modificarea, regăsirea și manipularea datelor de către SGBD-urile (Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date) relaționale. Pe lângă versiunile standardizate ale limbajului, există o mulțime de dialecte și variante, unele proprietare, fiind specifice anumitor SGBD-uri și de asemenea conținând extensii pentru a suporta SBD-urile (Sistemele de Baze de Date) obiectuale (obiectual-relaționale)[3]. SQL permite atât accesul la conținutul bazelor de date, cât și la structura acestora.

Limbajul SQL înglobeaza mai multe componente,dintre care cele mai importante sunt:

componenta de descriere a datelor (LDD – Limbaj de Descriere a Datelor)

componenta de manipulare a datelor (LMD – Limbaj de Manipulare a datelor)

În limbajul SQL (standardul SQL2) sunt predefinite mai multe tipuri de date: numeric șir de caractere, data (calendaristică), timp. Denumirile tipurilor de date, ca și limitele acestora (valoare minimă, respectiv valoare maximă) prezintă diferite variații în funcție de implementare (versiunea sistemuluiSGBD), dar în general sunt destul de asemănătoare. În toate specificațiile de sintaxă, parantezele drepte [..] sunt folosite pentru parametrii opționali ai unei instrucțiuni.

Tipul numeric include numere întregi de diferite dimensiuni (integer sau int reprezentat pe 4 octeti, smallint, reprezentat pe 2 octeți), numere reale reprezentate în virgula flotantă, cu diferite precizii (float, reprezentat pe 4 octeți, real și double [precision] reprezentat pe 8 octeți) și numere zecimale reprezentate cu precizia dorită (tipul numeric sau decimal).

Formatul de reprezentare a numerelor zecimale cu precizia dorită este: numeric [(p,s)] (sau decimal [(p,s)]), unde p(precizia) este numărul total de cifre afișate, iar s(scara) este numărul de cifre după punctul zecimal. Pentru a păstra precizia dorită, numerele de tip decimal sau numeric sunt memorate ca șir de caractere, fiecare caracter reprezentând o cifră, punctul zecimal sau semnul.

Tipul șir de caractere permite definirea șirurilor de caractere de lungime fixă (char(n)sau character(n)), precum și a șirurilor de caractere de lungime variabilă (varchar(n).Ambele tipuri pot reprezenta șiruri de maximum n caractere, cu diferenta că, pentru șiruri de lungime mai mică decât n, la tipul char(n)se completează șirul cu spații albe până la n caractere, în timp ce la tipul varchar(n)se memoreaza numai atâtea caractere câte are șirul dat. Tipurile pentru data calendaristică și timp sunt: date, time, timestamp, interval.

Funcțiile definite în SQL2 sunt de două categorii: funcții scalare și funcții agregat. Funcțiile scalare se folosesc în expresii, care pot să apară în diferite clauze ale instrucțiunilor SQL. Acestea primesc unul sau mai multe argumente și returneaza valoarea calculată, sau NULL, în caz de eroare. Argumentele funcțiilor pot fi constante (literale) sau valori ale atributelor specificate prin numele coloanelor corespunzătoare. Există mai multe tipuri de funcții scalare SQL: funcții numerice (sin, cos, ln, log), funcții pentru manipularea șirurilor de caractere, funcții pentru data calendaristică și timp, funcții de conversie.

Functiile agregat calculează un rezultat din mai multe linii ale unui tabel, acestea suntȘ

COUNT: returneaza numarul de linii ale rezultatului (care îndeplinesc conditia WHERE)

SUM: returnează suma tuturor valorilor dintr-o coloană MAX: returnează valoarea cea mai mare dintr-o coloană MIN: returnează valoarea cea mai mică dintr-o coloană AVG: returneaza media valorilor dintr-o coloană.

Aceste funcții se pot folosi cu clauza GROUP BY, daca se calculează valoarea dorită (medie, sumă, etc.) prin gruparea liniilor în funcție de valoarea uneia sau mai multor coloane, sau fară clauza GROUP BY daca se calculează valoarea dorită considerând toate tuplurile relației.

Capitolul III: Studiu de caz

Descrierea aplicației

III.1. Aspecte generale ale “Gestionării echipamentelor de monitorizare și măsură dintr-o întreprindere”

Aplicația a fost concepută pentru nevoile departamanentului de mentenanță și este compusă din 27 pagini cu extenisia .php, pagini javascript si CSS ( Cascading Style Sheets ) pentru a reda meniul și designul colorat al aplicației. Ea este folosită de către personalul autorizat pentru a ține sub control o multitudine de aparate care, fără o mentenanță corespunzătoare, ar putea ceda din cauza diverșilor factori.

Mai jos este prezentată o schemă bloc de funcționare a acestei aplicații.

Fig 3.1 Schema bloc de funcționare

Paginile conținute sunt următoarele:

acasă.php

plan_mentenanță.php

planificare_emm.php

Operații: adaugă.php, modifică.php, șterge.php, caută.php, afișare.php

Intervenții la Standurile de măsură: intervenții.php, defecte.php

Fișe_magazie.php

Comenzi: comenzi.php

Utile: verificări.periodice.php

III.2. Pagina de autentificare

Fișierul standard pentru directorul web emm este index.php, aceasta însemnând că la accesarea serverului prin comanda http://zz.zzz.zzz.zz/emm/, el va trimite prima pagina a site-ului (fișierul de bază) și anume index.php care va apărea în browserul nostru ( Fig. 3.2).

Fig. 3.2 Pagina de logare

După cum se poate vedea, designul paginii este sub forma de tabel, fără pictograme speciale, deoarece scopul acesteia nu era de a arăta cât mai bine, neparticipând la vreun concurs de web design ci acela de a funcționa cât mai rapid. Tabelul este unul standard, simplu, doar culoarea scrisului și dimensiunea fontului fiind diferite în unele locuri.

În general, majoritatea paginilor concepute în aceasta aplicație sunt ușor de înțeles, fiind chiar intuitive pentru tehnicieni sau vizitatori deopotrivă. Ele nu sunt complexe și nici nu au un design complicat, cu foarte multe pictograme, deoarece scopul nu era acela de a-l face să arate atractiv, ci din contră, să se realizeze o logare rapidă și fără probleme. Prin această pagină se pot accesa aparatele din sistem, stocul consumabilelor din magazie, datele necesare pentru fiecare stand în parte etc.

Ordinea în care trebuiesc create paginile si baza de date pentru a putea avea acces la pagina de autentificare este urmatoarea:

crearea unei baze de date

crearea unui formular

crearea unei conexiuni, care urmează a face legătura între baza de date si formular

scrierea codului de logare

crearea unui fisier de autentificare

crearea paginii principale

În primul rând trebuie creată o bază de date, care va ține toatele datele necesare logarii. Pentru a crea o bază de date trebuiesc urmăriți pașii:

se deschide phpmyadmin

se face click pe creare tabel și se denumește

se numește baza de date

dupa crearea bazei de date, se face click pe SQL și se scrie codul următor:

CREATE TABLE IF NOT EXISTS `member` (

`mem_id` int(11) NOT NULL AUTO_INCREMENT,

`nume utilizator` varchar(30) NOT NULL,

`parolă` varchar(30) NOT NULL,

`nume ` varchar(30) NOT NULL,

`prenume` varchar(30) NOT NULL,

`adresă` varchar(100) NOT NULL,

`contact` varchar(30) NOT NULL,

`poză` varchar(100) NOT NULL,

`gen` varchar(10) NOT NULL,

PRIMARY KEY (`mem_id`)

) ENGINE=MyISAM DEFAULT CHARSET=latin1 AUTO_INCREMENT=3 ;

Următorul pas constă în a crea un formular și al salva de forma index.php

<?php

//Inceperea sesiunii

session_start();

//resetarea variabilelor salvate pe sesiune

unset($_SESSION['SESS_MEMBRU_ID']);

unset($_SESSION['SESS_NUME']);

unset($_SESSION['SESS_PRENUME']);

?>

<form name="formular de logare" action="login_exec.php" method="post">

<table width="309" border="0" align="center" cellpadding="2" cellspacing="5">

<tr>

<td colspan="2">

<!—codul de sub este este folosit pentru a reda mesajul de validare la intrare–>

<?php

if isset($_SESSION['ERRMSG_ARR']) &&

is array($_SESSION['ERRMSG_ARR']) && count($_SESSION['ERRMSG_ARR']) >0 ) {

echo '<ul class="err">';

foreach($_SESSION['ERRMSG_ARR'] as $msg) {

echo '<li>',$msg,'</li>';

}

echo '</ul>';

unset($_SESSION['ERRMSG_ARR']);

}

?>

</td>

</tr>

<tr>

<td width="116"><div align="right">Username</div></td>

<td width="177"><input name="username" type="text" /></td>

</tr>

<tr>

<td><div align="right">Password</div></td>

<td><input name="password" type="text" /></td>

</tr>

<tr>

<td><div align="right"></div></td>

<td><input name="" type="submit" value="login" /></td>

</tr>

</table>

</form>

Crearea unei conexiuni cu baza de date se face cu ajutorul urmatoarelor comenzi:

<?php

$mysql_hostname = "localhost";

$mysql_user = "root";

$mysql_password = "";

$mysql_database = "test";

$prefix = "";

$bd = mysql_connect($mysql_hostname, $mysql_user, $mysql_password) or die ("Nu s-a putut face conexiunea cu baza de date");

mysql_select_db($mysql_database, $bd) or die("Nu s-a putut selecta baza de date");

?>

III.3. Pagina principală

Acasă.php este pagina principală, de unde se poate avea o vedere de ansamblu asupra tuturor aparatelor din sistem, consumabilelor, sculelor funcționale sau defecte. De asemenea, se pot vedea toate aparatele la care este programată mentenanța, stocul actual din magazia compartimentului, aparatele trimise la reparat sau calibrat pentru diferite defecțiuni, starea aparatelor în sine și se pot adaugă eventualele observații dacă este nevoie.

Fig 3.3 Pagina principală

În partea stânga sus, avem un mesaj de întâmpinare, ales de către administrator, urmat de numele utilizatorului care este logat în momentul respectiv.

În caz de nevoie, articolele afișate pe pagina acasă.php pot fi exportate într-un tabel sub format .xls, deci compatibil cu un sistem Microsoft Office. Tot aici, există opțiunea, dacă se dorește, de schimbare a parolei de logare pentru contul fiecărui utilizator. Administratorul sau utilizatorul cu drept de administrator poate schimba parola de acces tuturor user-ilor și are, de asemenea, drept de ștergere a user-ilor.

Crearea unei pagini principale se poate face în general, pe scurt, sub forma:

<?php

require_once('auth.php');

?>

<head>

<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-1" />

<title>Acasa</title>

style type="text/css">

<!–

.style1 {

font-size: 45px;

font-weight: bold;

}

–>

</style>

/head>

<body>

<p align="center" class="style1">Login successfully </p>

<p align="center">Echipamente de monitorizare și masură</p>

<p align="center"><a href="index.php">logout</a></p>

</body>

</html>

III.4. Plan de mentenanță

În această secțiune putem vizualiza toate aparatele de măsură care sunt incluse în planul de mentenanță, precum și alte date despre aceastea. De exemplu: denumirea aparatului programat pentru mentenanță, precum și seria acestuia, amplasarea lui ș.a.m.d.

Planul de mentenanță este împărțit pe perioada unui an întreg, în patru trimestre, acesta fiind necesar pentru buna funcționare a echipamentelor. De asemenea, în cadrul acestui proces se poate observa și procentul de praf din fiecare aparat, acestea fiind destul de sensibile la acțiunea mediului înconjurător, necesitând astfel o atenție mai ridicată.

Dacă există, se pot adauga diferite observații la aparatele respective pentru o mai bună interpretare a stării fiecăruia, în scopul prevenirii apariției situațiilor neprevăzute.

Planul de mentenanță poate fi exportat într-un tabel excel în caz de nevoie.

Fig. 3.4 Planul de mentenanță

Crearea acestui tabel pe baza unui script PHP se face sub forma:

<html>

<head>

<title>Plan de mentenață 2014</title>

</head>

<body>

<?php

$dbhost = 'localhost:3036';

$dbuser = 'root';

$dbpass = 'rootpassword';

$conn = mysql_connect($dbhost, $dbuser, $dbpass);

if(! $conn )

{

die('Nu s-a putut face conexiunea : ' . mysql_error());

}

echo 'Conexiunea s-a realizat cu succes<br />';

$sql = "CREATE TABLE mentenanță_tbl( ".

"mentenanță _id INT NOT NULL AUTO_INCREMENT, ".

"mentenanță _titlu VARCHAR(100) NOT NULL, ".

"mentenanță _autor VARCHAR(40) NOT NULL, ".

"submission_date DATE, ".

"PRIMARY KEY (mentenanță_id )); ";

mysql_select_db( 'Mentenanță' );

$retval = mysql_query( $sql, $conn );

if(! $retval )

{

die('Nu s-a putut crea tabelul: ' . mysql_error());

}

echo "Tabelul a fost creat cu succes\n";

mysql_close($conn);

?>

</body>

</html>

III.5. Planificarea echipamentelor de măsură și monitorizare

În această secțiune a aplicației se pot vizualiza aparatele de măsură ale căror calibrare expiră în curând, acestea fiind afișate pe categorii pentru a fi mai ușor de recunoscut. De asemenea, se poate vedea numărul de zile până la expirarea calibrării aparatului respectiv. Vizualizarea este realizată pe culori (mov, roșu, verde și galben) în funcție de perioada rămasă până la o nouă recalibrare. Cele colorate în culoarea mov, sunt aparate la care termenul de calibrare este expirat, cele cu roșu au un maxim de 15 zile calendaristice până la expirare, culoarea galben a aparatelor este cuprinsă între 16-29 zile iar cea verde prezentându-se la aparatele de la 30 zile în sus.

De asemenea, se mai pot adăuga și observații în caz de necesitate. Tot în cazul acestei rubrici, se pot face și modificări ale aparatelor din acest meniu, el având în spate un set de acțiuni, și anume modificare și ștergere.

Fig. 3.5 Planificarea EMM

III.6 Operații

În acest meniu se regăsesc următoarele opțiuni:

adăugarea unui nou aparat în sistem, în cazul utilizatorului administrator

afișarea pe categorie a aparatelor din cadrul departamentului mentenanță

căutarea unui aparat din sistem după mai multe criterii

aparate rezerva: se afișează toate aparatele de măsură de rezervă din cadrul departamentului, fără ca acestea să existe in aria de producție

aparate retrase/defecte: se afișează aparatele de măsură retrase de la diverse standuri de măsură din cauza diverselor probleme apărute în producție

Fig 3.6 Operații specifice

III.6.1 Meniul Afișare

Din această secțiune a aplicației, se va deschide un meniu cu toate echipamentele disponibile la momentul respectiv, care doresc a fi vizualizate din diverse motive.

Fig 3.7 Meniul Afișare

Cu un simplu scroll, se poate selecta aparatul dintr-o anumită categorie, urmând ca la efectuarea unui click stânga, să se deschidă un tabel cu toate aparatele cuprinse în grupa respectivă.

Fig. 3.8 Afișarea diferitelor aparate

III.6.2 Meniul Caută

În cadrul acestei secțiuni, se pot căuta aparate în funcție de două mari caracteristici : serie și/sau tip. Căutarea după serie implică scanarea sistemului după seria aparatului respectiv dar implică toate seriilor din sistem, pe când scanarea după tip este una mult mai restransă și nu implică toate aparatele din sistem. Această situație nu presupune că scanarea după tip este mai rapidă sau mai precisă decât scanarea după serie, timpul necesar fiecărei căutări find aproape identic.

Fig 3.9 Căutarea după serie și/sau tip

III.6.3 Aparate aflate în rezervă

În această parte a aplicației pot fi vizualizate toate aparatele din cadrul departamentului mentenanță, care nu sunt folosite în producție în momentul de față și care sunt în perfectă stare de funcționare. În cazul în care apare vreun defect la unul din aparatele din aria de producție, se poate lua un aparat din rezervă pentru a putea fi montat în locul celui defect, deoarece aici există o imagine de ansamblu cu toate aparatele disponibile.

Tabel 3.10 Aparatele de rezervă

III.6.4 Aparate retrase – defecte

Această parte a aplicației este dedicată tuturor aparatelor care au fost retrase din aria de producție datorită naturii defectului apărut.

Este necesar a se cunoaște situația aparatelor defecte deoarece în acest fel se poate ști cu exactitate câte aparate au ramas funcționale în cadrul întreprinderii, respectiv pe câte sau care se pot baza tehnicienii când trebuiesc schimbate.

Fig 3.11 Meniul aparate retrase – defecte

Odată apăsat, butonul aparate retrase – defecte va pune la dispozitie un tabel cu toate aparatele retrase din diverse motive, afisând de asemenea și câteva detalii despre acestea respectiv:

numele aparatului retras

producătorul,

seria aparatului,

amplasarea,

data la care a fost predat spre utilizare

data la care s-a retras din cauza defectelor apărute

persoana care l-a predat spre utlilizare

persoana care l-a retras ca și defect

Fig. 3.12 Aparatele retrase – defecte

III.7 Intervenții SM

Pe parcursul unei zile, din diferite motive sau cauze survenite, pot apărea defecte la standurile de masură, din aria de producție. Tehnicienii urmează a se deplasa la locul respectiv în vederea soluționării problemelor apărute, unde intervențiile pot dura de la 10 min până la posibilitatea extinderii acestora chiar și la câteva ore.

În general, în aria de producție la fiecare punct de lucru se găsește câte un calculator, intervențiile putând fi adăugate în sistem de la locul respectiv, dacă pc-ul este conectat la rețeaua internă a întreprinderii.

Din această parte a aplicației putem efectua câteva operații, cele mai des utilizate fiind:

adaugă: se pot adauga intervențiile noi apărute pe parcursul zilei

afișează – nesoluționate: se pot vedea intervențile nesoluționate din ziua respectivă

afișează ultimele 2 săptămâni: se pot afișa toate intervențiile din ultimele 14 zile

caută: se pot căuta intervențiile trecute după o locație specifică în funcție de perioada de timp

intervenții 2013 – shortcut către vizualizarea tuturor intervențiilor anului 2013

Fig. 3.13 Meniul Intervenții SM

III.7.1 Butonul Adaugă

Prin intermediul acestuia se pot adauga în sistem fiecare intervenție apărută pe parcursul unei zile. El are câteva restricții, în sensul că majoritatea câmpurilor trebuie completate, deoarece altfel interventiile nu se vor putea adăuga cu succes.

La apăsarea butonului adaugă, se va deschide o fereastra sub forma unui tabel scurt cu câteva informatii generale care trebuie completate:

locația unde s-a efectuat intervenția

atât data la care a început, cât și data la care s-a sfârșit intervenția

ora de început, respectiv cea de sfârșit, apărând astfel durata totală a intervenției

defectul raportat cu eventualele observații dacă acestea sunt necesare

Fig 3.14

III.7.2 Butonul Afișează – nesoluționate

Cu ajutorul acestui buton urmează să fie afiște toate intervențiile nesoluționate, aceastea având în spate culoarea roșie pentru a ieși în evidență față de cele soluționate, acestea fiind afișate cu un background verde, meniul colorat fiind implementat folosind CSS (cascading style sheets).

Implementarea acestuia a fost nevoie pentru a putea avea în evidență toate intervențiile care nu au fost soluționate în cadrul unei zile de lucru din cauza a diverși factori, preferându-se mutarea pe alt stand, pană la remedierea acestuia.

Fig 3.15

În cazul în care toate operațiile au fost soluționate, se va returna un mesaj în care va apărea un text de forma “Nu există intervenții !!”.

Fig 3.16

III.7.3 Butonul Afișează ultimele 2 săptămâni

Prin intermediul acestui buton se pun la dispoziție toate intervențiile efectuate în ultimele 14 zile, indiferent de situatia lor, soluționate sau nesoluționate.

Se afișează intervențiile în ordinea introducerii lor în sistem. Totodată, ne sunt afișate informații precum:

data de început precum și data de sfârsit a intervenției

ora de început precum si ora de sfârsit, inclusiv durata totală a intervenției

locația unde s-a efectuat intervenția

defectul care a fost găsit, cu starea soluționat/nesoluționat în funcție de caz.

Această informație este utilă în cazul în care se dorește revizualizarea unei intervenții efectuată cu 10 zile în urmă, sau în cazul în care a existat un caz similar la un alt stand de măsură, pe care utilizatorii nu reușesc să îl rezolve într-un timp relativ scurt.

Ei au opțiunea să vizualizeze ultimele intervenții, putând găsi astfel o situație similară respectiv soluția aferentă acesteia, ieșind astfel mai repede dintr-un impas.

Fig. 3.17

III.7.4 Butonul Caută

Cu ajutorul acestui buton există opțiunea de a căuta toate intervențiile din sistem și care au fost realizate fizic, în funcție de următoarele caracteristici:

locația unde s-a efectuat intervenția

data la care s-a început intervenția

data la care s-a încheiat intervenția

Fig. 3.18

În urma introducerii criteriilor avute în vedere – locație, dată început, respectiv dată sfârșit, se vor afișa rezultatele pentru fiecare stand de măsură în parte. Se vor afișa diferitele intervenții care au avut loc la standul respectiv, cum ar fi:

ora la care a început interventia

ora la care a luat sfarsit intervenția

timpul total în cadrul fiecărei intervenții

Fig 3.19

III.7.5 Butonul Intervenții SM – 2013

Prin intermediul acestui buton se pot vizualiza toate intervențiile din cursul anului trecut, adică intervențiile anului 2013. Intervențiile se vor afișa în ordinea introducerii lor în sistem (primele fiind ultimele intervenții introduse în sistem). Se vor mai afișa diferite caracteristici, ca de exemplu: data la care au început, respectiv la care s-au sfârșit, locatia unde au fost efectuate, timpul necesar intervenției cât și starea acesteia: soluționat sau nesoluționat.

Acesta are și rolul de ai ține la curent pe utilizatori, cu toate problemele apărute în cadrul unui an, pentru a se putea avea o imagine de ansamblu asupra lor, în scopul de a se încerca evitarea pe viitor a aceleiași probleme.

Fig. 3.20

III.8 Fișa de magazie

Această parte a aplicației oferă o vedere de ansamblu asupra inventarului echipamentelor electrice și mecanice (materialele consumabile). Fiecare dintre acestea are atașată o poză în miniature, pentru a putea fi mai ușor indentificabilă.

Toate articolele au propriul lor istoric, aceasta însemnând că se poate vizualiza stocul real al tuturor produselor din magazine. În cazul în care se selectează un anumit produs, se poate vedea istoricul intrărilor și ieșirilor, precum și locul unde a fost folosit produsul respectiv.

Stocul se reactualizează automat la fiecare intrare, respectiv ieșire din sistem a produselor, fiind calculat cu un simplu script care face operațiile de adunare sau scădere necesare.

Un scurt exemplu este prezentat în randurile ce urmează:

<?php

function adunare($a, $b) {

$total=$_POST['a']+$_POST['b'];

echo $total;

}

adunare($_POST['a'], $_POST['b']);

?>

Pentru operațiile de scădere sau înmulțire, respective împărțire se pot folosi urmatoarele comenzi:

Scădere $a-$b;

Înmulțire $a*$b;

Împărțire $a/$b;

Fig. 3.21

De asemenea, se pot vedea cantitățile din fiecare produs, evidențierea făcându-se pe culori:

roșu, cuprinde produsele din stoc cu cantitatea între 0 și 15. Are rol de punere in vedere a produselor ce urmează să fie comandate.

galben, cuprinde produsele din stoc cu valorile între 16 și 30

verde, cuprinde produsele din stoc cu valorile între 31 și 999

În situația în care este necesară o printare a stocului de produse, se poate face export într-un tabel, formatul său fiind .xls .

După introducerea codului unui produs în căsuța dedicată și apăsând butonul caută, se afișează un tabel cu produsul căutat, oferindu-se totodată detalii despre acesta, cum ar fi:

amplasare, unde putem vedea unde s-a montat produsul respectiv

intrări, unde se pot vedea toate consumabilele care au intrat în stoc

ieșiri, unde se pot vedea toate consumabilele care au ieșit din stoc

stocul existent, unde se află numărul real de consumabile

observații, se pot adăuga dacă sunt necesare

semnătura, reprezentând persoana care a scos din magazie produsul respectiv.

Fig. 3.22

3.9. Comenzi

Din această parte a aplicației se poate ține o evidență a comenzilor efectuate de către departament la diverși furnizori.

De asemenea se poate căuta o comandă anume, daca este necesară în mod expres, dacă nu, ele sunt afișate în ordinea introdusă în sistem, adică de la cele mai noi la cele mai vechi.

Fig. 3.23

Odată ce comanda a fost onorata in întregime, ea va apărea ca si recepționata, altfel ea apare in așteptare, fontul fiind verde in cazul recepționarii, respectiv roșu, in cazul nelivrării.

Fig 3.24

Doar persoanele cu drept de acces, de nivel 1 sau 2, pot avea acces la această secțiune din aplicație, vizitatorii neputând vedea această fereastră din cadrul aplicației, din motive de securitate.

În general, această parte a aplicației este supravegheată de un gestionar, tehnicienii urmănd să se ocupe doar de intervențiile care apar, pentru o mai bună organizare a operațiunilor.

3.10. Utile

În această ultimă parte a aplicației se pot căuta unele aparate care necesită verificări periodice, ele fiind făcute în firmă. Un bun exemplu ar fi șublerele, care trebuiesc calibrate și verificate la un anumit interval de timp.

Ele se pot căuta în mare parte după 2 caracteristici principale:

Serie

Tip

Fig 3.25

Seriile sunt unice pentru fiecare aparat în parte, dar se mai întamplă și cazuri unde o serie poate să corespundă la mai multe tipuri de aparate, de obicei la tastarea seriei o să apară ambele tipuri de aparate dacă ele coincid.

După efectuarea acestor verificări periodice, se va genera un fișier PDF care atestă că acel articol a fost verificat cu datele si valorile obținute la testare, adică un certificat de calibrare specific fiecărui aparat în parte.

În urma solicitării acestor documente de către audit, ele se v-or prezenta pentru a putea demonstra acuratețea lor în cadrul măsurătorilor de test făcute.

Fig 3.26

După încheierea tuturor operațiunilor, sesiunea se va deconecta din partea dreaptă sus, apăsând butonul deconectare, sau automat la un interval de 30 de minute din motive de securitate, dacă utilizatorul pleacă de lângă calculator și uită să se delogheze.

Fig 3.27

Capitolul IV: Securitatea Aplicației

Aspecte generale de securitate ale aplicației:

securitatea acestei aplicații are un grad ridicat de complexitate

se acceseaza doar de pe intranetul companiei

pentru a putea accesa aplicația este nevoie de username si parola

mai multe nivele de acces (administrator, useri cu acces limitat, vizitatori)

folosește sesiuni de lucru de 30 minute după care aplicația se deloghează automat

orice modificare, ștergere din aplicație se monitorizeaza

parola inițială se poate schimba atât de utilizator cât și de administrator

Un intranet este o rețea de calculatoare care utilizează tehnologia Internet Protocol pentru a face schimb de informații , sisteme de operare , sau servicii de calcul în cadrul unei organizații . Acest termen este folosit în contrast cu extranet , o rețea între organizații și, în schimb se referă la o rețea în cadrul unei organizații . Uneori , termenul se referă numai la site-ul intern al organizației , dar ar putea fi o parte mai mare a infrastructurii de tehnologie a informației organizației , și poate fi compus din mai multe rețele locale. Obiectivele sunt de a organiza desktop-ul fiecărui individ cu un cost minim , timp și efort pentru a fi mai productivi , cost-eficiente , în timp util , și competitive[13].

Un intranet poate găzdui mai multe site-uri private, și constituie o componentă importantă și punct focal de comunicare internă și colaborare . Oricare dintre cele mai cunoscute protocoale de Internet pot fi găsite într-un intranet , cum ar fi HTTP ( servicii web ) , SMTP ( e-mail ) , și FTP ( File Transfer Protocol ) . Tehnologiile Internet sunt adesea utilizate pentru a oferi interfețe moderne la sistemele de informații existente de găzduire de date corporative .Un intranet poate fi înțeles ca un analog privat de pe Internet , sau ca o extensie privat de pe Internet limitată la o organizație. Primele site-uri intranet și paginile de pornire au fost publicate în 1991 și au început să apară în organizații non- educaționale în 1994 .

În timp ce intranet-urile sunt în general limitate la angajații organizației , extranet-urile pot fi accesate , de asemenea, de către clienți, furnizori sau alte părți aprobate.

Extranet-ul extinde o rețea privată pe Internet, cu prevederi speciale pentru autentificare , autorizare și contabilitate. În multe organizații , intranet-urile sunt protejate împotriva accesului extern neautorizat prin intermediul unui gateway de rețea și firewall . Pentru companii mai mici , intranet-urile pot fi create pur și simplu, prin utilizarea intervalelor de adrese IP private. În aceste cazuri , intranet-urile pot fi accesate numai direct de la un calculator din rețeaua locală. Cu toate acestea , companiile pot oferi acces la angajați off- site-ul folosind o rețea privată virtuală , sau prin alte metode de acces , care necesită autentificarea utilizatorului și criptarea .

Din ce în ce mai mult, intranet-urile sunt folosite pentru a furniza instrumente , de exemplu, de colaborare ( pentru a facilita lucrul în grupuri și de teleconferința ) sau directoare corporative sofisticate , de vânzări și instrumente de gestionare a relațiilor cu clienții , management de proiect, etc, pentru a avansa productivitatea .

Intranet-urile sunt , de asemenea, utilizate ca platforme corporative de cultură și schimbare. De exemplu , un număr mare de angajați discuta aspecte-cheie într-o aplicație forum, intranet-ul ar putea duce la idei noi în management , productivitate , calitate , precum și alte probleme corporative .
În intranet-uri mari , traficul site-ului este de multe ori similar cu traficul site-ului public și pot fi mai bine înțelese prin utilizarea software-ului web metrics pentru a urmări activitatea de ansamblu. Sondajele pentru utilizatori pot îmbunătăți , de asemenea, eficacitatea site-ului intranet. Întreprinderile mai mari permit utilizatorilor din cadrul intranet-ului lor, acces public la Internet prin intermediul serverelor cu firewall . Ei au capacitatea de a vizualiza mesajele care vin și pleacă, pentru păstrarea securițatii intacte.

Atunci când o parte dintr-un intranet este accesibil pentru clienți și alte persoane în afara de afaceri , el devine parte a unui extranet . Companiile pot trimite mesaje private prin intermediul rețelei publice , folosind criptarea special / decriptare și alte garanții de securitate pentru a conecta o parte din intranet-ul lor la alta .

Din punct de vedere al securității, aplicația este foarte sigură deoarece nu se poate apela extern, ci doar din cadrul companiei de către persoane autorizate, cu drepturi de utilizator sau vizitator. Persoanele cu accesul nivelului la drept de vizitator pot doar sa acceseze informații generale legate de standurile de măsură, cum ar fi amplasarea acestora sau aparatele care fac parte din configurația lor. Nu pot modifica absolut nici o informație afișată, ei putând doar sa vizualizeze cele precizate mai sus.

În mod normal nu a existat acest nivel de acces, dar recent, in ultimii ani, din cauza vizitelor tot mai dese a oamenilor de afaceri străini sau a posibililor investitori care doreau sa vizualizeze diferite informații, cum ar fi spre exemplu perioadele de intervenție sau timpul total necesar remedierii problemelor, a fost necesară implementarea acestuia.

Aplicația a mai fost implementată de asemenea și pe baza necesității de a avea o evidentă cât mai exactă si precisă a tuturor intervențiilor si aparatelor care erau in evidența departamentului de mentenantă.

În acest mod se poate ști cu exactitate și indiferent de oră, orice detaliu necesar despre standurile de măsură, aparatele aflate in lucru in aria de producție, stocul consumabilelor sau aparatele retrase defecte sau trimise la calibrat.

Oricine dorește să vizualizeze informațiile are nevoie de un user și o parolă, care nu este disponibilă decât cu acces de vizitator. Doar administratorul poate adăuga conturi noi, dacă acestea sunt necesare, deci este aproape imposibil ca cineva să poată face rău, fără a dispune cumva de abilități speciale de MySQL sau PHP.

Se folosesc sesiuni de lucru de maxim 30 de minute, după care sistemul deloghează automat pe oricine este conectat cu durata de timp egală cu această valoare. A fost implementată această soluție deoarece majoritatea oamenilor, când au foarte mult de lucru uită în mod frecvent să se deconecteze.

O măsura suplimentară dar totuși necesară a fost crearea unui log, care avea rolul de a salva orice modificare avea sa fie adusă in sistem. Acesta urma sa înregistreze orice logare, ștergere, adăugare sau modificare adusă aplicației.

O altă măsură de securitate a fost aceea de a salva IP-ul de pe care s-a făcut logarea, ora la care a avut loc, numele utilizatorului și modificările aduse sistemului.

Utilizatorii au dreptul de a-și modifica propria parolă, dacă aceștia preferă, în cazul în care nu sunt mulțumiți de complexitatea parolei standard.

În următoarele rânduri este explicat pe scurt modul de creare al unui user, de logare, acesta fiind pe baza unui script:

CREATE TABLE users (ID MEDIUMINT NOT NULL AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY, username VARCHAR(60), password VARCHAR(60))

Această comandă va crea o bază de date numită users care va avea 3 câmpuri: ID, nume și parolă, urmând a se face conexiunea cu baza de date și câteva verificări: dacă utilizatorul este deja folosit, dacă nu s-au last câmpuri goale etc.

<?php

// se conectează la baza de date

mysql_connect("your.hostaddress.com", "username", "password") or die(mysql_error());

mysql_select_db("users") or die(mysql_error());

//Acest cod se execută în cazul în care formularul a fost prezentat

if (isset($_POST['submit'])) {

//Acest lucru face sigur că ei nu au lăsat câmpuri necompletate

if (!$_POST['username'] | !$_POST['pass'] | !$_POST['pass2'] ) {

die('Nu ai completat toate câmpurile obligatorii');

}

// verifică dacă numele utilizatorului este folosit

if (!get_magic_quotes_gpc()) {

$_POST['username'] = addslashes($_POST['username']);

}

$usercheck = $_POST['username'];

$check = mysql_query("SELECT username FROM users WHERE username = '$usercheck'")

or die(mysql_error());

$check2 = mysql_num_rows($check);

//dacă numele există returnează o eroare

if ($check2 != 0) {

die('Ne cerem scuze, numele '.$_POST['username'].' este deja folosit.');

}

//

aceasta se asigură că ambele parole inserate se potrivesc

if ($_POST['pass'] != $_POST['pass2']) {

die('Parolele nu se potrivesc. ');

}

// se face encriptia la parolă

$_POST['pass'] = md5($_POST['pass']);

if (!get_magic_quotes_gpc()) {

$_POST['pass'] = addslashes($_POST['pass']);

$_POST['username'] = addslashes($_POST['username']);

}

// acuma urmează a se insera in baza de date

$insert = "INSERT INTO users (username, password)

VALUES ('".$_POST['username']."', '".$_POST['pass']."')";

$add_member = mysql_query($insert);

?>

<h1>Înregistrat</h1>

<p>Mulțumim, te-ai înregistrat – acum te poți autentifica</a>.</p>

Procesul de schimbare al parolei în cadrul PHP tot pe baza unui script este explicat în rândurile ce urmează:

<?php

$_SESSION["userId"] = "28";

$conn = mysql_connect("localhost","root","");

mysql_select_db("phppot_examples",$conn);

if(count($_POST)>0) {

$result = mysql_query("SELECT *from users WHERE userId='" . $_SESSION["userId"] . "'");

$row=mysql_fetch_array($result);

if($_POST["currentPassword"] == $row["password"]) {

mysql_query("UPDATE users set password='" . $_POST["newPassword"] . "' WHERE userId='" . $_SESSION["userId"] . "'");

$message = "Parola a fost schimbată";

} else $message = "Parola nu este correctă ";

}

?>

În prima linie, sesiunea utilizatorului este codificată, aceasta fiind doar cu rol de a pune in evidență metoda de schimbare a parolei și ar trebui înlocuită cu sesiunea curentă. În cazul în care modificarea a fost efectuată cu succes, apare un mesaj cu textul de forma "Parola a fost schimbată" iar în caz de eroare "Parola nu este corectă".

Concluzii

Trăim într-o societate informatizată, deoarece în prezent totul se învârte în jurul calculatoarelor, de la micile magazine din zonă și până la multinaționalele pe care le cunoaștem în ziua de azi. Numărul mare de produse, divesitatea articolelor, mulțimea de criterii și nevoia de a ține o evidență și a avea access la ea într-un timp cât mai scurt, cu minim de efort și cunoștințe, a cerut informaticii efortul de a dezvolta aplicații care să satisfacă asemenea cereri.

PHP este una dintre cele mai interesante tehnologii existente în prezent, deoarece îmbină caracteristici dintre cele mai complexe cu simplitatea în utilizare, astfel de la o aplicație experimentală, simplă și personalizată cum a fost la începuturile ei, PHP a devenit foarte repede un instrument de top pentru crearea și dezvoltarea de aplicații Web. Este un limbaj de programare foarte comod atât pentru începători cât și pentru cunoscători, chiar mai flexibil față de alte instrumente populare de dezvoltare ale aplicațiilor web, cum ar fi Perl spre exemplu.

Scopul acestei lucrări este de a pune în evidență avantajele folosirii limbajului de programare PHP, relaționat cu o bază de date – în cazul de față MySQL, pentru o coordonare mai bună a activităților din cadrul departamentului de mentenanță.

S-a încercat să se ofere o imagine cât mai detaliată asupra creării și proiectării unei baze de date cu ajutorul comenzilor din PHP, iar ulterior, în ce privește arhitectura ei, a capacităților de dezvoltare și configurare a acesteia cu itemi noi. Referitor la securitate este prezentată o soluție de acces ca administrator la o baza de date personalizată precum și posibilitatea de extindere a numărului de useri.

Odată alcatuită baza de date, interfața PHP cu aceasta, utilitatea acestei aplicații rezidă în posibilitățile de selecționare și interogare a datelor precum și obținerii de rapoarte cu situații în funcție de necesitățile clientului sau particularităților domeniului de activitate, după criterii ce pot fi definite custom, și care apar facil în interfața cu utilizatorul.

Avantajul utilizării tehnologiei de programare PHP este acela de a fi un instrument puternic pentru a face paginile Web dinamice și interactive într-un timp foarte scurt, fiind o alternativă larg utilizată, gratuită și eficientă de cea a competitorilor.

Munca în acest limbaj, deși la început pare anevoioasă, aduce satisfacție prin rezultatele obținute precum și prin facilitățile de exploatare puse la îndemâna utilizatorului.

Bibliografie:

[1] http://alveio.com/ro_web.html

[2] http://www.discant.ro/index.php/tag/internet/

[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/SQL

[4] Neil, Smyth (2010) PHP Essentials,Lulu.com, New York, 165-178 pp.

[5] Andi Gutmans, Stig Saether Bakken, Derick Rethans, (2004) PHP 5 Power Programming, Indianapolis, 43-60 pp.

[6] http://www.123helpme.com

[7] http://www.php.net/manual/ro/history.php.php

[8] http://www.hep.by/gnu/php-doc/php_manual_ro/history.php.html

[9] http://sophie.zarb.org/distrib/PLD/th/x86_64/by-pkgid/09f1256408b6fb52a3e46dbf0166bf22/files/6702

[10] http://archive-ro.com/ro/n/ntbv.ro/2013-05-06_2024485_22/LIMBAJUL_PSEUDOCOD/

[11] The Web Book, by Robert Schifreen

[12] Practical PHP Programming (Paul Hudson)

[13] http://ro.scribd.com/doc/226590729/Intranet-Extranet

[14] http://profesor.ctcnvk.ro/html/index.php?id=despre

[15] http://www.irdasys.ro/tehnologii-web-software/MySQL/5

[16] http://onlinepixel.ro/mysql

[17] http://archive-ro.com/ro/n/ntbv.ro/2013-05-06_2024485_18/November_12_2012/

[18] http://coduriphp.wordpress.com/

[19] http://roman-mihai.blogspot.ro/

[20] http://www.scritub.com/stiinta/informatica/html/LIMBAJUL-PHP-Personal-Home-Pag54852.php

[21] http://ciobanu.cich.md/lectii_view.php?id=7

Bibliografie:

[1] http://alveio.com/ro_web.html

[2] http://www.discant.ro/index.php/tag/internet/

[3] http://ro.wikipedia.org/wiki/SQL

[4] Neil, Smyth (2010) PHP Essentials,Lulu.com, New York, 165-178 pp.

[5] Andi Gutmans, Stig Saether Bakken, Derick Rethans, (2004) PHP 5 Power Programming, Indianapolis, 43-60 pp.

[6] http://www.123helpme.com

[7] http://www.php.net/manual/ro/history.php.php

[8] http://www.hep.by/gnu/php-doc/php_manual_ro/history.php.html

[9] http://sophie.zarb.org/distrib/PLD/th/x86_64/by-pkgid/09f1256408b6fb52a3e46dbf0166bf22/files/6702

[10] http://archive-ro.com/ro/n/ntbv.ro/2013-05-06_2024485_22/LIMBAJUL_PSEUDOCOD/

[11] The Web Book, by Robert Schifreen

[12] Practical PHP Programming (Paul Hudson)

[13] http://ro.scribd.com/doc/226590729/Intranet-Extranet

[14] http://profesor.ctcnvk.ro/html/index.php?id=despre

[15] http://www.irdasys.ro/tehnologii-web-software/MySQL/5

[16] http://onlinepixel.ro/mysql

[17] http://archive-ro.com/ro/n/ntbv.ro/2013-05-06_2024485_18/November_12_2012/

[18] http://coduriphp.wordpress.com/

[19] http://roman-mihai.blogspot.ro/

[20] http://www.scritub.com/stiinta/informatica/html/LIMBAJUL-PHP-Personal-Home-Pag54852.php

[21] http://ciobanu.cich.md/lectii_view.php?id=7