Fundamentarea Unui Proiect de Investitii

CUPRINS

INTRODUCERE

Într-o societate de consum se dezvoltă an de an din ce în ce mai multe domenii de investiții, care pot aduce statului o dezvoltare economică și socială considerabilă, dacă acesta susține antreprenorii întreprinderilor mici și mijlocii. Prin diverse studii de cercetare a pieței economice se stabilesc zonele de investiții și se anticipează cifra de afaceri. Aceste determinări reprezintă punctul de plecare în alegerea unui proiect de dezvoltare economică, ele constituie strategia investițională realistă în scopul dobândirii de câștiguri financiare. Este știut faptul că principiul investițiilor este echivalent cu plasarea unor disponibilități ce aparțin firmelor, economiilor, bunurilor de mare valoare ale populației, de la care investitorul așteaptă anumite avantaje sau necesare financiare și sociale pe termen lung.

Deși în majoritatea domeniilor economice există o limită de investiții, în România se poate explora la infinit spațiul geografic. Ca urmare a numeroaselor studii de fezabilitate, spațiul geografic românesc generează cele mai rentabile posibilități de investiții turistice. Mai mult decât atât spre agroturism sunt îndreptate foarte multe fonduri structurale europene, așadar antreprenorul român nu trebuie decât să-și dorească să învețe cum să acceseze aceste posibilități financiare.

În acest sens lucrarea de față, intitulată sugestiv „Fundamentarea unui proiect de investiții”, dorește să vină în sprijinul potențialilor antreprenori în domeniul turismului sau agriculturii în România prin accesarea unui program european. După un studiu de fezabilitate în zona Parcului Național Munții Măcinului, care demonstrează lipsa locurilor de cazare pentru turiștii români și/ sau străini dornici să exploreze spațiul geografic de aici și să retrăiască elemente tradiționale specifice spațiului cultural, am propus spre cercetare potențialul investițional în Comuna Greci, județul Tulcea, considerând foarte rentabilă dezvoltarea unei agropensiuni, denumită atractiv pentru turiști LA IANCU.

Ideea de a construi o pensiune în zona Dobrogei a fost sustenabilă și în urma studierii coeficienților de alegere a proiectelor din cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală finanțat de Uniunea Europeană și de Guvernul României prin Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală prin care se poate solicită un ajutor financiar nerambursabil, cf. Axa III „Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”, Măsura 313 – „Încurajarea activităților turistice”.

După o scurtă prezentare a noțiunilor teoretice privitoare la principalele caracteristici ale investițiilor și la importanța proiectelor de investiții pentru dezvoltarea economică în general și pentru dezvoltarea agroturismului românesc în special, ca parte integrantă a economiei statului, lucrarea trece în revistă potențialul turistic natural al României, cu precădere cel rural, care oferă și o încărcătură cultural-istorică inestimabilă spațiului geografic de o maximă varietate de relief, vegetație, faună etc. Se înțelege din acest capitol că cea mai mare provocare a turismului din România este reprezentat de transformarea țării, dintr-o țară cu resurse și potențial turistic, într-o țară cu un turism de o calitate superioară ce ajunge să-și valorifice bogățiile din toate regiunile.

Aceste considerente justifică sustenabilitatea proiectului propus și argumentează fundamentarea și elaborarea unei investiții în agroturism. De aceea am considerat important să expun în prezenta lucrare, înainte de studiul practic al investiției, și terminologia pe care o presupune managementul proiectelor europene, a programelor structurale, astfel încât orice lector interesat să poată pătrunde mai ușor în acest domeniu al investițiilor și să înțeleagă care sunt criteriile de alegere, evaluare și eligibilitate a proiectelor, conforme cu metodologia din lucrarea profesorului dr. Dumitru Zaiț Dumitru, Evaluare și gestiunea invesțiilor directe.

Dacă criteriile subiective sunt relative și variabile în funcție de persoanele implicate, pornind de la investitor până la beneficiarul direct și indirect al investiției, criteriile contabile și cele economice se referă strict la utilizarea practică a încasărilor, veniturilor și cheltuililor, Dintre acestea, termenul de recuperare a investiției este cel mai important în fundamentarea investiției dacă permite cea mai rapidă recuperare în timp în funcție de fluxurile trezoreriei și de lichidități. Pe langă acesta, valoarea actualizată netă (VAN) sau valoarea de capital, după cum afirmă Erich Schneider de F. V. Lutz „goodwill” este un criteriu la fel de important deoarece el este cel care asigură fluxurile de trezorerie și implicit rentabilitatea proiectului.Valoarea netă actualizată se calculează însumând algebric încasările și cheltuielile actualizate ce sunt induse cu ajutorul unui proiect de investiție, de la execuția sa până la încheierea duratei de viață. RIR, rata internă de rentabilitate măsoară rentabilitatea netă integrală a unui proiect, fiind concepută ca un nivel al rentabilității relative la care investiția este acoperită integral din beneficiile realizate de proiect.

Date fiind elementele teoretice și argumentarea alegerii proiectului propus în domeniul agroturismului, în paginile următoare este redat studiul de fezabilitate privind potențialul investițional în Comuna Greci, județul Tulcea, caracteristicile investiției, datele tehnice, cheltuielile și strategiile de management, inclusiv cele de marketing pentru sustenabilitatea proiectului. Astfel, studiul de fezabilitate conține cadrul legal, produsele și comercializarea lor, tehnologia, situația economică și strategia de dezvoltare. Sunt prezentate traseele turistice din Parcul Național Munții Măcinului și obiectivele strategice ale Comunei Greci pentru dezvoltarea agroturismului, apoi rezumatul proiectului. După care, sunt derulate elementele proiectului de fezabilitate, inclusiv cifrele și analizele care țin de evaluarea proiectului, de estimarea acestuia și de indicatorii financiari conforme condițiilor în care s-a realizat proiectul.

Ideea de proiect este explicată ca o oportunitate ce este creată de creșterea continuă a numărului de turiști în urma ultimelor date statistice prezentate de Parcul Național Munții Măcinului. Se consideră că, această ascensiune a numărului de turiști este datorată aderării României la Uniunea Europeană, ultimelor investiții ce s-au realizat pentru valorificarea zonei, dar mai ales, de varietatea elementelor tradiționale specifice zonei, cât și mediatizarea și promovarea pe plan intern și internațional.Acest fapt determină insuficiența locurilor de cazare în zonă, care să oferre și servicii turistice cu un grad de confort ridicat, conform standardelor europene. Astfel, se vede oportună dezvoltarea unei investiții de tipul agropensiunii, denumită în continuare de către proiectant SC. LA IANCU.SRL, care să ofere servicii variate turiștilor: cazare, masă, agrement etc.

Persoana juridică română, LA IANCU se constituie ca o societate cu raspundere limitată, cu sediul în comuna Greci Judetul Tulcea, starda bradului, nr 8, cu standardul de calitate a serviciilor de 3 margarete, în conformitate cu normele de clasificare, prevăzute în legislația națională în vigoare și anume, Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și turismului Nr.1051/03.03.2011 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism.

Astfel, nivelul de confort și calitatea serviciilor ce prezintă un obiectiv propus a fi realizat prin intermediul acestui proiect, vor fi la standardul de calitate pentru 3 margarete. Un avantaj al dezvoltării unui astfel de proiect îl constituie și faptul că agropensiunea își propune să dezvolte servicii și pentru turiști cu nevoi mai speciale. De exemplu, din cele 16 camere duble ale clădirii, 5 camere sunt amenajate și dotate corespunzător pentru familiile însoțite de copiii de la vârste cât mai fragede, care au nevoi speciale, de la 0 la 5 ani, iar o cameră este destinată persoanelor cu dizabilități. Trebuie menționat faptul că în România, sunt puține astfel de puncte turistice, orientate spre un astfel de grup țintă și cu precădere în zona geografică a județului Tulcea.

O altă oportunitate pentru fundamentarea investiției propuse ar fi și faptul că proiectantul urmărește și producerea de energie electrică din surse regenerabile, prin montarea de instalații de panouri solare în cadrul agropensiunii La Iancu, cu rol de reducere a consumului de energie pentru asigurarea apei calde menajere și a încălzirii prin intermediul spațiilor de care vor beneficia potențialii clienți ai pensiunii.

Printre serviciile de confort și utilități moderne oferite de către Pensiunea La Iancu, se numără și cele tradiționale de orientare turistică, activități de recreere și agrement specifice zonei din parcul Național Munții Măcinului.

.În concluzie, scopul lucrării este de a realiza o investiție, un studiu cu referire la potențialul investițional în comuna Greci, Județul Tulcea. Cercetarea de față își propune să analizeze principalele caracteristici ale investițiilor, concepțiile teoretice, analize financiare aferente acestora pornind de la valorile semantice ale verbului ”a investi” și să evidențieze cât de important este managementul pentru o investiție prosperă și care este legatura dintre gestiunea investițiilor și managementul proiectelor. Subiectul este liber discuției continue, permanent supus posibilităților de optimizare, pentru ca proiectul de fezabilitate din acest domeniu studiat și din orice alt domeniu să fie unul de succes.

CAPITOLUL I:

DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI PRIN ADAPTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII

I.1 Rolul și importanța proiectelor de investiții turistice pentru dezvoltarea economică

Cuvântul investiție a devenit de multă vreme unul uzual, fiind însă perceput în sensuri și cu semnificații destul de diferite. Într-o manieră mai succintă substantivul ”investiție” este utilizat într-un cadru mai restrâns, fiind uneori chiar în dezacord cu verbul “a investi”, deși ele nu sunt legate printr-o “rădăcina”comună.

În sens uzual, investiția desemnează un plasament sau chiar numai valoarea bănească a acestuia. Acțiunea prin care se realizează un asemenea plasament se prezintă sub diferite forme, pți anume cele prin care trece verbul infinitivului ”a investi”. În teoria și practica financiară, aspectele privitoare la investiții nu admit modalități diferite de interpretări.

În general, se poate admite că orice plasare de fonduri în domeniul economic, social-cultural, administrativ, militar, pentru a asigura regenerarea sau creșterea activelor, acoperirea cu forță de muncă a activităților, promovarea obiectivelor organizațiilor sau firmelor este definită ca o investiție.

Investițiile sub aspect financiar, sunt prezentate de plasamente pe piețele financiare, excedente de rentă ce sunt neconsumate de către posesorul care deține capitalul financiar. Orice investițe, în general, poate fi privită din punct de vedere financiar atât ca o cheltuială, cât și ca o resursă financiară care generează prin exploatare, venituri (creșteri economice) pe o perioadă de timp ce se amortizează din veniturile respective la o limită a perioadei de recuperare, fiind determinată de ani.

În accepțiune financiară,capitalul este privit ca o sumă de bani care nu a fost consumată de către proprietar, fiind plasată pe piața financiară. În acest mod capitalul unui proprietar, de regulă este format din valoarea investițiilor (ce sunt cotate la bursă) la care se va adaugă impozitele organismelor financiare, valoarea depozitelor și dobânzile ce sunt aferente pentru terțe persoane.

Pentru a generaliza sensul acțiunii de ”a investi”, este util, dacă nu chiar necesar să adăugăm la această definiție și plasamentele inițiale ale posesorilor de lichidități în diferie titluri sau clădiri /construcții în scopul realizării de câștiguri (creșterea bogăției sau averii) fie că este vorba de indivizi-persoane fizice, fie că plasamentul este al unei instituții, organizații sau întreprinderi (Zaiț Dumitru, 2008).

Performanța este reprezentată de mai mult decât un simplu număr. Cu toate că are loc doar evaluarea unui portofoliu sau realizarea unei investiții, performanța este un factor decizional. Investitorii ar trebuie să ia în calcul și alte caracteristici ale investițiilor pentru a atinge performanța.Investitorul ajunge la performanță în cazul în care are loc economisirea corectă, administrarea mijloacelor bănești într-un mod eficient deși volatilitatea pieței o poate lua ia razna. Performanța este foarte importantă, dar toate lucrurile ce conduc spre ea depind de investitori..

Investițiile turistice – Turismul apare ca un fenomen care a reușit să se impună în zilele noastre. Printre cele mai rentabile domenii se găsesc turismul și agricultura, unde antreprenorii au la dispoziție numeroase programe europene.

În următorii șase ani, întreprinderile mici și mijlocii vor putea să fie finanțate și din fonduri europene. Bruxelles-ul a alocat peste 3 miliarde de euro pentru IMM-uri, bani care pot fi accesați pentru dezvoltarea firmelor.

„IMM-urile vor fi finanțate din fonduri europene, iar zonele sunt extrem de largi, de la politică de coeziune, energie, mediu, servici pe diferite zone, în special pe competivitate, până la zona agricolă”, a declarat Leonard Orban, consultant pe fonduri europene.

Cei care vor să-și deschidă o afacere pe bani europeni ar trebui să investească în turism, spun economiștii. Vor avea numai de câștigat, deoarece România are un mare potențial în acest domeniu.

„România are un potențial foarte mare și în domeniul turismului și tinerii ar putea specula acest domeniu. Pot face agenții de turism, ghiduri turistice, pentru că la acest capitol România e destul de deficitară”, a declarat economistul Lucian Fanea. Agricultura este un alt domeniu în care investitorii pot avea succes. Pe acest segment sunt disponibile atât fonduri europene, cât și de la Guvern.

Dicționarul Acedemiei Regale (Real Academia de la Lengua) definește turismul ca “pasiunea de a călători pentru plăcerea de a străbate o țară”. Potențialul turistic este definit prin ansamblul tuturor elementelor ce alcătuiesc atracțiile turistice oferite pentru vizitare și primire de vizitatori.

Turismul nu dispune de o industrie clar definită, acesta fiind definit de diverse industrii ce oferă servicii de cazare transport, atracții turistice și ospitalitate. Această fragmentare a industriilor face dificilă definirea a ceea ce ar putea fi turismul.

Există o multitudine de definiții date de diverși oameni de specialitate, ce încearcă să definescă turismul. În concepția profesorilor Hunziker și Krapf: “turismul este ansamblul actiunilor, activităților , relațiilor și fenomenelor cauzate de deplasarea și șederea persoanelor în afară spațiului obișnuit de reședința care să nu fie motivate de o activitate lucrativă principală, permanentă sau temporară”. Pentru Organizația Mondială a Turismului, definiția nu este privită doar ca pe o vacanță, ci cuprinde “Toate activitățile pe care le realizează persoanele în timpul călătoriilor și șederile lor în locurile diferite de ambientul obișnuit, pentru o perioadă neîntreruptă de până la un an, în scopuri de petrecere a timpului liber, pentru afaceri și alte motive”. După Munoz Onate (1994), conceptul de turism se consideră a fi “industria care are ca obiect satisfacerea necesităților turistului, acesta fiind o persoană care călătorește din plăcere sau din alte motive, rămânând cel puțin o noapte într-o formă de cazare colectivă sau privată din țară vizitată”.

Piață turistică este o parte integrată a pieței în general dar și a pieței serviciilor, în particular, fiind reprezentată de o multitudine de tranzacții (acte vânzare-cumpărare) ce sunt constituite de produsele turistice fiind în legătură cu anumite relații pe care le generează, cu timpul și spațiul geografic în care se desfășoară.

Ca și caracteristici ale pieței turistice putem enumera următoarele elemente, evidențiate în schema de mai jos.

Figura nr. 1.1. Caracteristici ale pieței turismului

Sursa: prelucrare proprie după Turcu Daniela, Weisz Janeta (2008), Economia turismului, Ed. Eurostampa, Timișoara, p. 55.

Sezonalitatea, de exemplu, reprezintă concentrarea pentru timpul și spațiul în care se desfășoară activitatea. În același timp, fiecare ofertant/producător poate fi un mic monopol, determinându-și structurile pentru o concurență imperfectă.

Cererea și consumul turistic – pentru o evaluare cât mai eficientă a pieței turistice trebuie avut în vedere anumite noțiuni foarte clare cu privire la următoarele elemente, prezentate în schema de mai jos.

Figura nr. 1.2. Evaluarea pieței turistice – elemente

Sursa: prelucrare proprie după Muhcină Silvia (2008), Marketingul în turism-servicii, Ed. Muntenia și Leda, Constanța, p. 23.

Producția turistică este reprezentată de ansamblul serviciilor ce mobilizează forța de muncă, echipamentele turistice și bunurile materiale. Totalitatea acestor elemente se materializează într-un consum turistic efectiv.

Cererea turistică este reprezentată de totalitatea persoanelor ce efectuează periodic sau temporar pentru și motive decât o activitate remunerată în afară reședinței.

Consumul turistic este o întâlnire a cererii cu oferta, fiind reprezentat de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru bunurile și serviciile ce au o motivație turistică.

În consumul turistic, este o sferă de cuprindere mai mare decât cererea, pentru că în domeniul turismului se vorbește despre autoconsum.

Ca și tipologii de cerere turistică, se disting trei categorii de turiști, ce au diferențieri specifice și sensibile în ceea ce privește aspirațiile, dar și manifestările lor de cerere pentru destinații și activitățile turistice și anume, categoriile din schema următoare.

Figura nr. 1.3. Tipologii de turiști

Sursa: prelucrare proprie după Cristureanu C., Zadig R., Baron P. (1982), Curs de economia turismului, Academia de Studii Economice, București, p. 29.

Pe larg, aceste tipuri de turiști cuprind următoarele persoane:

turiști ce nu au constrângeri economice și aleg destinațiile și activitățile turistice fără a fi reținuți de alte aspecte, aceștia fiind numiți,” clienți/turiști de lux.

“turiști activi” – sunt turiști ce deși dispun de resurse financiare suficiente, sau sunt în căutarea lor, aceștia caută echilibrul între mijloacele economice și călătoriile de vacanță

“Turiști pasivi” – sunt cei ce nu au aspirații pentru anumite produse turistice ce ar putea depăși condițiile lor economice.

Deosebirea dintre cererea și consumul turistic din punct de vedere al conținutului se referă la faptul că, cererea formându-se la locul de reședință al turistului este determinată de anumite caracteristici economice și sociale, ce au o motivație turistică, în timp ce consumul, se manifestă doar în bazinul ofertei și astfel depinde atât de particularitățile ofertei, cât și de cele ale cererii.

Serviciile turistice – reprezintă un ansamblu de activități ce au ca scop satisfacerea nevoilor turistului în perioada în care se deplasează. O parte a activităților ce dau conținut prestației turistice vizează deci, acoperirea unor necesități obișnuite, cotidiene (odihnă, hrană) altele prezintă caracteristici specifice turismului și respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia. Cele mai importante tipuri de servicii turistice sunt arătate în schema de mai jos.

Figura nr. 1.4. Tipuri se servicii turistice

Sursa: prelucrare proprie după Cosmescu I. (1998), Turismul -fenomen complex contemporan, Ed. Economica, București, p. 24.

Serviciile de cazare (găzduire) -crearea condițiilor pentru odihna turiștilor. Ele presupun existența unor mijloace de cazare nesesare (hoteluri, hanuri, vile, căsuțe) dotările necesare ce vor asigura un confort adecvat. În același timp serviciile de cazare se referă și la activitățile ce determină o bună funcționare și întreținere a spațiilor de cazare.

Serviciile de alimentație (de restaurație), sunt considerate servicii de bază care au ca scop satisfacerea nevoilor de hrană ale turiștilor, dar și a nevoilor de recreere și distracție.

Serviciile de agrement –sunt concepute pentru a asigura petrecerea placută, agreabilă a timpului de vacanță .Acestea sunt alcătuite dintr-o gamă variată de activități ce au un caracter distractiv, recreativ, aflându-se în concordanță cu specificul fiecărei zone de turim sau chiar formă de sejur .

Serviciile de informare – atribuțiile organizatorilor de turism, mai ales cele ale agențiilor de voiaj si touroperatorilor. Aceștia realizează serviciile de informare fie prin mijloacele clasice, publicitatea scrisă (afișe, pliante, broșuri, cataloage) fie prin mijloace orale (anunțuri, consilierea turiștilor).

Serviciile de intermediere sunt alcătuite de cele de rezervare ale locurilor (în unități hoteliere, la diverse manifestări cultural-artistice, mijloace de transport, sportive aparatură de gimnastică, echipament și material sportiv, jocuri) și cele de închiriere a diverselor obiective de inventar pentru a crește confortul călătoriei sau distracției. În această grupă unii autori includ și reparațiile, serviciile de comision și altele.

Servicii cultural-artistice au un rol recreativ, distractiv și educativ al turismului. Ele asigură ocuparea placută, agreabilă a timpului de vacanță; participarea la diferite spectacole sau evenimente; vizite la case memoriale, muzee, galerii de artă, expoziții, vizitarea unor obiective istorice culturale științifice etc.

Serviciile sportive sunt de o mare diversitate, ele se diferențiează în funcție de pregătirea turiștilor și pot fi de asistență și supraveghere (in cazul celor experimentați ) sau de inițiere (pentru începători).

Lărgirea acestei game a serviciilor,de bază dar și suplimentare, oferite turiștilor prin creșterea calității lor se va reflecta asupra activității turistice, conducând la o mai bună folosire a bazei materiale și forței de muncă, sporirea eficienței întregii activități. Totodată, se impune sublinierea serviciilor suplimentare ce au o contribuție în acest sens prin prelungirea sejurului și sezonului turistic, deoarece cresc încasările medii pe zi-turist.

I.2 Dezvoltarea spatiului turistic rural în România

Pentru a reuși creșterea calității serviciilor dar și pentru a reuși introducerea în circuitul universal al zonelor turistice ale țării noastre, este nevoie de dezvoltarea capacității de cazare și a infrastructurii zonale, astfel încât, viitorul turist să poată beneficia, pe lângă vizitarea unor centre istorice și de servicii de cazare și odihnă, la cel mai înalt nivel, comparabile cu zonele asemănătoare din țările UE. România este înzestrată cu unele dintre cele mai bogate dar și variate resurse turistice, naturale, dar și create de om ce-i oferă o disponibilitate foarte mare pentru turism.

Potențialul său turistic este arătat prin diverse forme de relief, peisaje pitorești, o climă favorabilă pentru turism, fiind o țară cu spațiul carpato-danubiano-pontică, deoarece acesta are cele 3 forme de turism, elemente naturale; Munții Carpați, Fluviul Dunărea și Marea Neagră.

Deși este considerată o perioada de criză în domeniul turistic din România, aceasta cu toată criza, rămâne o țară cu un potențial turistic foarte valoros, pontențialul deosebit de bogat și valoros poate fi valorificat doar dacă este studiat în mod corespunzător, și se investește în interesul intregului popor și al mediului înconjurător. Deși au existat două decenii în care numărul de vizitatori a scăzut semnificativ iar investițiile din domeniul turistic au fost tot mai puține sau deloc, cu atât mai puțin în modernizarea stațiunilor, monumentelor sau diverselor activități ce aveau potențial turistic, se pare că turismul din România își recăpăta ritmul de altădată iar impactul său asupra societății este în creștere .

Marea provocare a turismului din România este transformarea ei într-o țară cu resurse și potențial turistic, într-o țară cu un turism de o calitate superioare ce ajunge să-și valorifice majoritatea formlor de relief dar și a-și face cunoscute bogățiile din toate regiunile, acest turism să fiu un turism competitiv, dezvoltat dar și modern. Pentru o valorificare cât mai eficientă a imensului sau potențial turistic, trebuie dezvoltată infrastructura de specialitate dar și calitatea serviciilor turistice, oricât de valoros ar fi potențialul turistic fără aceste două elemente, potentialul turistic nu poate fi valorificat eficient.

Atingerea acestui obiectiv strategic și anume transformarea România dintr-o țară cu un potențial ridicat turistic într-o țară cu un turism care să fie modern, competitiv și dezvoltat, se vor crea condiții optime, necesare pentru integrarea turismului românesc în structurile europene și în acest mod vom recâștiga importante piețe turistice din Europa dar și din lume.

Pentru dezvoltarea unui parteneriat “privat-public”în domeniul turismului, trebuie ca cele două domenii să se ajute reciproc și anume:

domeniul privat are un rol foarte important în dezvoltarea produselor de calitate dar și serviciilor competitive ce sunt într-o continuă schimbare;

guvernul ar trebui să adopte legi prin care să încurajeze investitorii străini dar și să promoveze și să coordoneze dezvoltarea infrastructurii a capitalului uman ce este necesar pentru expansiunea turismului. Guvernul ar trebui să nu fie discriminator în luarea deciziilor ce privesc turiștii în mod direct dar mai ales să le asigure siguranța și securitatea lor, dar și bunurilor prin diverse măsuri ce privesc prevenirea și protecția.

Pentru o îmbunătățire a turismului românesc pe plan intern dar și internațional este necesară o îmbunătățire a reputației printr-o intensă activitate de marketing și promovare, prin acest mod se realizează campanii de promovare și publicitate la nivel înalt, prin evenimentele internaționale și bineînțeles o abordare strategică a piețelor țintă.

Raportul WTTC pe 2006 menționează că “România are un potențial turistic enorm care o poate transformă într-o destinație pentru tot timpul anului dacă vor fi maximizate toate oportunitățile. Avem o experiență considerabilă în turism. Modernizarea, promovarea și investițiile sunt vitale pentru ca România să devină o destinație turistică de succes”.

Potențialul turistic al țării noastre este deosebit de variat, după cum se poate observa în schema din figura următoare.

Figura nr. 1.5. Potențialul turistic al României – elemente

Sursa: prelucrare proprie după Comănescu Laura (2006), România – potențial turistic, Ed. Codecs, București, p. 21.

Un aport în turismul românesc îl are turismul rural: “satul românesc nu poate exista în afara istoriei, există o ființă vie care trăiește prin oameni” (Acad. Ioan Simion).

Turismul rural este tot mai cunoscut și totodată iubit sector al turismului, de către locuitorii Europei celor două Americi, Noi Zeelande, Australiei, iubesc tot mai mult vacanțele la țară. Activitatea turistică devine tot mai rentabilă în turismul rural, ca urmare a schimbării preferințelor consumatorului. Satul românesc este cel cu vocație turistică, reprezentând un produs inedit, atât pe piața internă cât și pe cea mondială. Satul românesc contribuie la descoperirea țării noastre ca o posibilă destinație turistică, în acest mod stârnind interesul pentru țară noastră, fiind privită ca un loc ce poate oferi multe experințe diversificate, pline de tradiție, vacanțe cu o calitate superioară și de ce nu, un loc pentru viitoare afaceri. Aceste afirmații au în spatele lor o serie de certitudini dintre care putem aminti:

gama largă de resurse, atât naturale cât și culturale,

experiențe dar și facilitate turistice tot mai diverse,

un raport bun între calitate/preț,

oameni ospitalieri, diversitate prin origine dar și religie

istorie-clădiri, legende și evenimente,

cultură bogată ce reiese din artă, muzică, meșteșugurile, bucătăria, costumele tradiționale,

geografia, zonele de plajă de pe coasta Mării Negre, peisajele și animalele sălbatice din Delta Dunării, dar și zonele muntoase și de deal,

locuri pitorești,

apele minerale, termale dar și fauna și flora inedită,

vechile tradiții ce sunt apreciate pe plan inernațional, artă și meșteșugurile,

Turismul rural este o modalitate de rememorare a trecutului, turiștii revin doar pentru a cauta nostalgia unor amintiri și pentru a se regăsi cu istoria.

Turismul rural se dezvoltă în orice regiune geografică ce a reușit să-și păstreze peisajele naturale, să-și conserve obiceiurile și tradițiile. În această formă de relief de obicei, se încurajează micile hoteluri, dezvoltarea zonelor de agreement ce au un specific al zonei respective.

Pensiunile turistice din punct de vedere arhitectural, sunt construcții moderne, amenajate modern sau autentice case țărănesti, ce sunt amenajate și aranjate pentru a păstra specificul fiecărei zone. Fiecare tip de casă are menirea de a se adresa pentru un anumit gen de turiști, cei mai pretențiosi aleg case moderne, cei străini si iubitori de natură și folclor se simt foarte bine și în case vechi, care sunt autentice. Deși este surprinzător turismul rural, corespunde varietăților de gusturi dar și de preferințe, deoarece se adresează unui segment larg de consumatori.

În țara noastră, patrimoniul turistic nu este destul de valorificat, iar produsul turistic rural este în curs de dezvoltare. Produsul turistic rural îmbracă forma unor gospodarii sau așezări ce oferă prestații turistice și în acelasi timp, generozitatea și bogăția valorilor satelor românesti. Un turism rural de calitate este alcătuit din servicii dar și prestații de calitate. Turismul rural trebuie să dispună de o dotare sanitară modernă, de condiții de confort pentru găzduire, pentru alimentația publică, de căi de acces și mijloace de comunicație civilizate. Trebuie atribuită o atenție deosebită pentru promovarea produsului turistic rural: publicarea de buletine informative, să se înființeze un ziar sau o revistă de profil, să se editeze anual un catalog la standarde europene, să se elaboreze programe media dar și realizarea unui oficiu pentru informare și difuzare.

I.3 Managementul în agroturismul românesc

Managementul turismului include o multitudine de procese și relații de management din cadrul firmei de turism, spre exemplu organizațiile instituționale guvernamentale, nonguvernamentale, producătorii de servicii turistice, dar și relațiile cu organismele private, deoarece acestea asigură competitivitatea și creșterea eficientă, economică și socială.

În prezent, nu doar Romania ci întreagă Europa se confruntă cu numeroase probleme printre care:

asigurarea dezvoltării regionale armonioase;

existența unei dificultăți între găsirea unui echilibru pentru o dezvoltare economică și protecția mediului;

finanțarea unei politici rurale care să poată cuprindă toate problemele zonelor rurale și să depășească cadrul politicii agricole.

Agroturismul este o formă a turismului ce este practicat în mediul rural, ce folosește gospodăria agroturistică și facilitățile ei. De aici rezultă că este o formă de turism ce utilizează pentru cazare dar și servirea mesei, doar pensiunile turistice și fermele agroturistice. Turiștii ce apelează la aceste forme de turism beneficiează de o ambianță placută, nepoluată și pitorească, valorile și culturile locatarilor. Este cunoscută ca fiind una dintre cele mai eficiente forme de valorificare a resurselor ce pot exista în mediul rural.

Sfera de cuprindere a turismului rural curpinde activitățile de agroturism sau chiar de turism la fermă. Turismul rural se referă la toate formele de turism ce sunt practicate în spațiul rural, activități în aer liber, vânătoare, pescuit, ciclicsm, plimbări, turism de cunoaștere de descoperire a spațiului și mediului înconjurător, turism de înțelegere a culturii și obiceiuri ce aparțin locurilor respective, chiar și turism gastronomic dar nu numai, în acest mod turismul rural satisface o gama largă de motivații. Un alt atuu al turismului rural îl reprezintă agroturimul, ce are trăsături specifice care îl diferențiează de cel tradițional.

Consumul turistic se petrece chiar în spațial rural, unde cele mai importante elemente sunt calitatea spațiului și serviciile fermierilor, cunoașterea mediului, uman cât și cultural dar mai ales originalitatea produselor turistice printre care:

oferta turistică autentică și diferențiată, multiplă în diversitatea sa, condusă în special de oamenii satului, care nu aduc prejudicii mediului,

activitate economică complementară de exploatație agricolă și nicidecum alte alternative,

nu sunt necesare investiții foarte puterinice în infrastructură,

se evita zonele aglomerate montane sau litorale.

Agroturismul este necesar să devină o componentă a ecoturismului și tocmai de aceea trebuie să respecte cele 10 principii pentru o dezvoltare durabilă a turismului, relevate în schema de mai jos.

Figura nr. 1.6. Principii durabile ale turismului care trebuie respectate

Sursa: prelucrare proprie după Niculae Alecu (2006), Agroturism si Marketing Agroturistic, Ed. Ceres, București, p. 77.

Funcțiile, obiectivele strategice principale ale agroturismului fac referire la următoarele aspecte principale:

reducerea și stoparea populației rurale de a migra spre mediul urban, dar și stimularea unei părți a populației urbane de a reveni în mediul rural;

să se asigure un nivel de trai dar și de civilizație în mediul rural ce poate fi comparat cu cel din mediul urban, în acest mod se contribuie la o stimulare a populației rurale de a rămâne în mediul rural;

valorificarea resurselor naturale din zonele rurale, prin producerea de bunuri agroalimentare și bunurilor nealimentare, artizanale, de o calitate înaltă și foarte importante pe piața turistică;

valorificarea resurselor hidrologice pentru scopuri energetice, piscicole, ce realizează pe cât posibil o autonomie a gospodăriilor și localităților rurale;

diversificarea și folosirea microindustriilor pentru prelucrarea produselor agricole, a diverselor industrii și a meșteșugurilor specifice dar și tradiționale a zonelor rurale;

protecția mediului, renunțarea la surse și factori de poluare, pentru a se reuși o conservare a condițiilor de viață mai sănatoase în zonele agroturistice.

Compartimentul agroturismului trebuie să fie abordat, din punct de vedere conceptual, ca un “pachet” de servicii economice, culturale, de agrement ce sunt puse la dispoziția turiștilor, ca apoi acesta să se desfășoare în cadrul natural, având investiții minime, condiții prin care se poate proteja și conserva mediul ambiant. Activitățile trebuie să fie transpuse și în practică cu ajutorul unui management funcțional, local și global.

Problematica managementului turistic și agroturistic din țara noastră este dată de complexitatea acestuia și prezintă foarte multe particularități. Managementul agroturistic local identifică operatori locali de turism, elaborează proceduri de selecție, elaborează criterii de clasificare a unităților agroturistice, crează rețeaua locală, elaborează programul de marketing, de promovare și de publicitate. Managementul global agroturistic se axează pe evoluția globală potențială a zonei, atestarea zonei, formează operatori și crearea agentului local, identifică și testează agențiile agroturistice, cataloghează gospodariilor, realizează programul agroturistic, pregătește oferta agroturistică.

Managementul global are rolul de a reuni inițiativele individuale pentru racordarea acestora la o rețea națională cât și internațională, pentru a asigura transpunerea în standarde ce vor fi ușor accesibile atât pentru conducere cât și pentru oferta agroturistică. Lansarea satului românesc ca un produs turistic pe piața natională cât și internatională este constituit dintr- un demers de management care situează în centrul său, produsul și omul.

În ceea ce privește costurile pentru realizarea soluției nu se pot suporta cheltuieli foarte mari, pentru că ea se bazează pe punerea în valoare a unor dotări deja existente în primă fază și pentru amenajarea lor la standardul impus de criteriile pentru o clasificare și o catalogare conformă.

Există o legătura între turismul rural și agroturismul, agroturismul este o componentă a turismului rural, practicându-se cu precădere în zonele care au o vocație agricolă diversificată, fiind relative, impunându-se asigurarea celor necesare pentru trai prin forțe proprii, creând o poziție de monopol privind o producție a anumitor produse alimentare ce sunt apreciate și solicitate.

Evaluarea potențialului agroturistic se realizează prin prisma unei infrastructuri minime a unui cadru construit, ce este integrat armonios în cadrul natural și a posibilităților de a identifica, a realiza programe de odihnă și de agrement, care vor aduce în prim-plan tradițiile și meștesugurile ce vor constitui elementele de atracție pentru turiști.

CAPITOLUL II:

FUNDAMENTAREA ȘI ELABORAREA UNEI INVESTIȚII ÎN AGROTURISM

II.1 Terminologia și introducerea în managementul proiectelor europene

Apariția si dezvoltarea managementului a fost constituită de activitatea comunităților umane. Managementul este considerat un proces de orientare a activităților umane, având ca și scop realizarea unor obiective. Managementul este foarte important pentru țările în curs de dezvoltare, deoarece acesta reușește să aducă un bagaj de cunoștinte considerabil pentru formarea unor manageri comtetenți. Philip W. Shap afirmă: ”Pentru ca aceste țări să progreseze în libertate și demnitate umană, managementul trebuie să acționeze ca principali catalizatori. Dacă rezolvarea problemelor legate de dezvoltarea lor se va baza numai pe experiență, ele vor fi inevitabil împinse spre centralism excesiv, prin concentrarea decizilor în mâinile celor câtorva ”planificatori” la nivel înalt, experimentați pe care îl au și al căror număr nu poate fi ușor sporit.”

Fiind considerat ca și accepțiune de proces, profesorul Richard L. Daft consideră că atingerea anumitor obiective într-o manieră eficace și eficientă, ca urmare a planificării, organizării, coordonării și controlului resurselor duc la definirea managementului.

A.M. Hitt, R.D. Middlemist și R.L Mathis precizează că managementul este reprezentat de integrarea și coordonarea cât mai eficace și eficientă a resurselor având ca și scop atingerea unor obiective organizaționale.

Putem spune că managementul este reprezentat de ansamblul unor activități, discipline, metode ce îngloblează toate sarcinile conducerii, gestiunii, administrării dar și organizării companiilor ce vizează că, adoptând deciziile optime pentru proiectarea și reglarea unor procese microeconomice antrenează întregul personal să lucreze într-un mod cât mai profitabil, dar și pentru a lucra într-un mod cât mai profitabil, să reușească să organizeze schimbări ce vor asigura un viitor foarte trainic dar și eficace pe planul economic și social.

Pentru a putea face o introducere în managementul proiectelor pentru început trebuie să cunoaștem terminologia și semnificația cuvântului ”proiect” provine din latinescul projectum al verbului proicere ce înseamnă a arunca, ceva înainte, acesta este format din prefixul pro- ce indică o acțiune ce se va întampla în timp, acțiune următoare, plus rădăcina „iacere” ce are semnificația de ”a arunca”. Rădăcina ce provine din latină semnifică o mișcare, o anumită traiectorie, o relație cu timpul și spațiul. Acest proces implică un punct de plecare ce este utilizat ca o bază, de unde provine cineva ce se avântă spre atingerea unui anumit scop.

Existând mereu o confuzie între proces si proiect se redau definiții clare și concise pentru eliminarea acestor confuzii, cum ar fi:

Procesul este reprezentat de activitățile zilnice ce se desfășoară intr-o firmă, în timp ce proiectul reprezintă activitățile din afara unor activități de rutină, din afara muncii de rutină de zi cu zi. Dar să nu uităm că, în anumite domenii (construcții, cercetarea științifică sau dezvoltarea de programe informatice) munca ce se desfașoară în cadrul activităților de zi cu zi se face pe baza proiectelor. Proiectele sunt tot mai diverse, în acest mod se face o definire dificilă.

Proiectul este reprezentat de o întreprindere unicat, ce are un început și un sfarșit clar și are în vedere realizarea unor țeluri foarte bine stabilite, ce au ca și condiție, respectarea anumitor parametri ce se referă la costuri, termene dar și calitate.

Definițiile proiectelor ce au fost menționate mai sus, redau o serie de activități, ce definesc și adaptează progresiv, activitățile și acțiunile ce au loc pe parcursul proiectelor. Acestea se regăsesc, fie într-o măsură mai mare sau mai mică, în toate proiectele, fără să aibă importanță marimea lor. Aceste elemente ce sunt privite ca fundamente sunt prezentate în schema de mai jos.

Figura nr. 2.1. Elementele fundamentale ale unui proiect (coordonate)

Sursa: prelucrare proprie după Neagu Cibela (2010), Managementul proiectelor, Ed. Tritonic, București, p. 34.

Unicitatea rezultatelor- indică faptul că acestea au un caracter de noutate, ce implică ca produsul să aibă un anumit grad ce este necunoscut, ce trebuie să fie caracterizat pentru oricare lucru ce nu s-a mai făcut.

Durata finită- a proiectelor arată că au de la început date ce sunt foarte clare, și de asemenea aceste date sunt clare și de sfârșit, că sunt elemente organizatorice, ce au un caracter temporar, deoarece sunt croite pentru a îndeplini anumite obiective ce au caracter specific. Ca și exemplu:o echipă ce este realizată doar pentru durata proiectului, având și un buget alcătuit din resurse limitate dar și responsabilități manageriale ce sunt angajate doar intr-un raport bine definit în corelație cu obiectivele proiectului.

Prin mărimea unui proiect se prezintă costurile unui sale dar și măsura costurilor. Fiind un indicator ce apreciează utilitatea pentru care se folosește managementul proiectelor, este o caracteristică ce ține cont de o componentă temporală, pentru necesarul de resurse umane dar în primul rând,de componentele financiare pe întreaga durată a proiectului.

Pentru gradul de inovare dar și complexitate a proiectelor se ține cont de o serie de criterii. Aceste criterii sunt: mărimea proiectelor, noutatea sa, implicații de domeniul social, dar și riscul de a atinge obiectivul proiectului. Un proiect este complex deși unele criterii pot avea o valoare mai scăzută. În schimb,cu cât un proiect are o complexitate mai mare, cu atât în acest proiect trebuie să existe o investiție mai mare. Va exista o activitate de management mai complexă crescând costurile.

Odată ce se cunosc aceste caracteristici, va exista o oportunitate de a aborda diferit proiectele, și în acest mod organizarea, dar și modul de conducere va fi diferită, în ceea ce privește resursele materiale, umane din cadrul unui proiect și în funcție de specificitatea pe care proiectul o are.

Managementul proiectelor și programele europene – atunci când auzim de sintagma managementului proiectelor, avem tentința de a ne gândi la un proces formal ce se referă la planificarea, organizarea, coordonarea unor activități dar și contractivități specifice. Însă, managementul proiectelor nu este considerat ca fiind un demers oficial și planificat, acesta poate apărea și atunci cand o echipă decide să deruleze și un proiect fără a utiliza neapărat un set oficial de proceduri și documente si alte date.

Conceptul de management este definit ca proceduri, stiluri și politici manageriale, reguli, metode, dar și alți factori care contribuie la o bună desfășurare a proiectelor. Managementul proiectelor este un procesul de coordonare al unei echipe în procesele ce planifică și gestionează un număr ce este definit de anumite activități ce sunt intercondiționate, dar trebuiesc finalizate la termenele specifice.

La nivelul relațiilor cu stakeholderii, al optimizării costurilor dar și al eficientizării muncii în echipă și asigurării învățăturii individuale, organizaționale este evidențiată utilitatea managementului proiectelor. Dar astfel de rezultate nu apar în mod instantaneu, involuntar ci necesită chiar și respectarea unui set de cinci principii fundamentale, schematizate în figura de mai jos.

Pe larg, aceste principii fac referire la:

1. Definirea unui obiect unic: întreg proiectul trebuie să se vizeze spre îndeplinirea unui scop pentru care acesta a fost conceput, și eforturile sale trebuiesc redirecționate spre rezolvarea unei probleme identificate chiar din prima etapă a ciclului de viață. În acest fel se evită un consum inutil de resurse dar se asigură și eficiența și eficacitatea proiectului vizat.

2. Al doilea principiu constă în alegerea unui manager de proiect, ce are anumite cunoștinte și este responsabil pentru întreaga desfășurare a proiectului. Acest manager răspunde pentru toate rezultatele obținute dar și îndeplinirea lor la un anumit nivel. Managerul de proiecte poate împărți anumitor persoane din grup sau anumite sarcini, dar el este responsabil de alegerea acelor persoane și de modul în care se realizează acele sarcini. Delegarea sarcinilor și membrilor trebuie realizată în scris. Deși se poate instala un anumit grad de autoritate în rândul membrilor echipei, aceștia trebuie sa fie conștienți de responsabilitățile pe care le au și să fie sub subordinea managerului de proiect.

Figura nr. 2.2. Principiile fundamentale în utilizarea managementului proiectelor

Sursa: Balogh Marton, Balogh Natalia (2014-2015), Managementul proiectelor, suport de curs, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din Cluj, p. 16.

3. Divizarea structurală a proiectului se realizează pentru a pune în evidență valoarea cunoștintelor fiecărui membru al echipei. Obiectivul general constă în fragmentarea obiectivelor specifice ce vor fi îndeplinite prin acțiunea unor subproiecte, ansamblu de activități și subactivități, ce se vor reuni printr-un grup de sarcini si acțiuni structurale.

4. Alocare resurselor pe obiective. Proiectele vizează consumul unor resurse pentru a-și îndeplini obiectivele. Distribuirea resurselor nu este haotică ci are loc în funcție de complexitatea activităților desfășurate dar și în funcție de natura lor.

5. Monitorizare, evaluarea si reevaluarea continuă a rezultatelor obținute. Se apelează la acest principiu pentru a avea un control cât mai mare asupra tuturor activităților. Definirea indicatorilor intermediari, ce pot fi măsurați la finalul fiecărei etape sau chiar la stadiul proiectului tinând cont de baza rezultatelor obținute. În acest mod erorile pot fi găsite și remediate sau înlăturate la costuri minime fără niciun cost.

Programele europene structurale si managementul lor. Definițiile managementului proiectelor europene se bazează pe: timp, costuri, obiectiv(e), proces, calitate, scop, activități, dirijat, resurse, unicitate, crearea unui produs sau serviciu unic. Managementul proiectelor este definit și de Institutul de Management al Proiectelor ca punerea în aplicare a cunoștințelor, aptitudinilor, instrumentelor, tehnicilor specifice aptitudinilor, și instrumentelor ca activităților ce sunt orientate spre proiecte, să fie atinse sau chiar depășite toate așteptările și cerințele persoanelor ce sunt implicate într-un proiect (stakeholders).

Prin urmare, proiectul este reprezentat de intenția de realizare a unui produs, serviciu și a unei lucrări ce este unic printr-o idee de asemenea tot unică, idee ce este definită de un obiectiv clar, fiind realizabil de activități ce sunt desfășurate la termenele calendaristice specifice, în condițiile de calitate și costuri, ce sunt foarte bine precizate.

Relațiile cu Uniunea Europeană sunt o adevarată miză pentru România. Capacitatea de absorbție a fondurilor europene trebuie sa crească de la an la an pentru a putea fi o țară cât mai prosperă. Odată ce am aderat am devenit o țintă a transferurilor financiare ce sunt nerambursabile, și sprijină dezvoltarea țării.

Sub acest aspect, relația cu UE este redată prin următoarele fonduri, relevate în schema de mai jos.

Figura nr. 2.3. Fonduri europene

Sursa: prelucrare proprie după http://www.fonduri-ue.ro/.

Fondurile structurale sunt instrumente financiare ce acționeazǎ pentru eliminarea discrepanțelor economice și sociale între regiuni, având ca și scop realizarea coeziunii economice și sociale.

II.2. Structura de finanțare și criteriile unei investiții

Pentru o reușită în domeniul investițiilor și prin accesarea fondurilor europene trebuie să avem cunoștințe în domeniul economic al investițiilor, caracteristicile esențiale, modul în care eleborăm un proiect, și eligibilitatea lor. În următoarele pagini vom realiza o scurtă prezentare a ceea ce înseamnă ”Fundamentarea și elaborarea unui proiect de investiții”.

Proporțiile prin care întreprinderea își poate acoperi finanțarea proiectelor pot fi surse diferite. Acestea sunt determinate de următoarele două elemente fundamentale, redate mai jos.

Figura nr. 2.4. Finanțarea unui proiect – surse

Sursa: prelucrare proprie după http://www.finantare.ro/ghid-privind-finantarile.

Dacă întreprinderea are acces nelimitat la fiecare sursă în parte, cea mai bună structură pentru o finanțare eficientă a proiectelor este aceea prin care se poate realiza un cost minim al întreprinderii. În timp, dacă întreprinderea va dori să aibă costuri cât mai scăzute, va trebui să dețină diferite surse de finanțare, într-o ordine descrescătoare a costurilor ce determină investiția.

Sursa cea mai ieftină pentru finanțare intr-o piață financiară ce este considerată echilibrată, este împrumutul. Această sursă de finanțare este și cea mai avantajoasă, în timp ce autofinanțarea este considerată, ca fiind cea mai sigură și flexibilă sursă. Întreprinderile preferă să-și finanțeze proiectele prin împrumut deoarece pot aduce un câștig prin suplimentar ce poate spori beneficiul de distribuit și implicit, si anume dividentul. În acest mod întreprinderea se motivează pentru o modalitate de a găsi o structură cat mai bună pentru sursele de finanțare.

Acest câștig este estimat prin ”efectul de levier”, ce se determină prin relația:

l=L(r-e)

= Rata îndatorării (D este datoria pe termen mediu sau lung, iar K este nivelul capitalului permanent al întreperrinderii),

r- este rata rentabilității economice a capitalului,

e- costul remunerării împrumutului

Modul de finanțare a proiectelor are consecințe asupra fluxurilor de fonduri pe care le are întreperinderea. De aceea în structura de finanțare apar două categorii de proiecte, relevate în schema de mai jos.

Figura nr. 2.5. Tipuri de proiecte de finanțare

Sursa: prelucrare proprie după http://europa.eu/about-eu/funding-grants/index_ro.htm.

Proiectele realizate prin finanțare mixtă (internă si externă), ce combină rezervele de autofinanțare cu fondurile împrumutate și fonduri ce sunt aduse de către acționari pentru creșterea capitalului.

Structura optimă de finanțare este stabilită prin analiza modificării costurilor capitalului în raport cu rata îndatorării. În acest mod apar două situții:

Atunci când costul capitalului propriu (kc) și costul datoriei (kd) au o tentință de a crește doar după o anumită limită a ratei îndatorării. În acestă situație, creșterea capitalui propriu dar și al datoriei, după o anumită perioadă de timp, este explicată prin creșterea riscurilor financiare ce afectează întreperinderea.

Cea de-a doua situație este, în principal caracteristică întreprinderilor ce nu sunt cotate la bursă. În această situație costul capitalului propriu scade, dar rata îndatorării va fi adusă la un nivel ce este dat de costul mediu al capitalului, ce este situat de obicei la un nivel mai îndepărtat decât cel al întreprinderilor ce sunt cotate la bursă.

Criterii de alegere a proiectelor – Alegerea tuturor proiectelor de investiții are la bază criterii ce diferă, în funcție de natura lor și capacitatea celui ce investește.Criterile pot fi grupate astfel, conform schemei de mai jos.

Figura nr. 2.6. Criterii de alegere a proiectelor

Sursa: prelucrare proprie după Guvernul României (2015), Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Metodologia de verificare, evaluare și selecție a proiectelor, p. 6, ://www.fonduri-ue.ro/posdru/images/doc2015/pocu_metodologie.pdf.

Criterii subiective, sunt acele criterii care se bazează pe flerul și pe intuiția investitorului. În principal, este vorba de aspectele psihologice in alegerea proiectelor de investiții și mai puțin de criteriile în sine.

II. Criteriile contabile au un caracter relativ în calitatea proiectelor dar în același timp au o utilizare foarte mare în cazuri practice.Sunt avantajate de simplitatea interpretării și determinării.

a) Încasarea specifică: este determinată de raportul încasărilor totale/anuale/brute/nete și totalul investițiilor. Ca și formule de calcul pentru încasarea specifică avem:

Încasarea specifică brută

Încasarea specifică netă:

Încasarea specifică brută anuală

b) Rata renatabilității investițiilor-randament contabil, sau coeficient al eficienței investiției, aceasta este un raport între beneficiul contabil și valoarea investiției

c) Termenul de recuperare (perioada): cel mai bun criteriu de alegere este atunci când accentul cade pe lichiditate și trezorerie. Raționamentul pe care se bazează este elementar și anume, cel mai bun proiect este considerat acela ce permite recuperarea cea mai rapidă a investiției. Acesta este constituit din fluxurile de trezorerie și în nici un caz din beneficiul contabil. Trebuie avut în vedere, suma dintre amortizare și beneficiul contabil, sau chiar impozitul ce este diminuat din rezultatul brut din exploatare (

Perioada de recuperare în formă implicită este dată de limita egalizării investiției ce este avansată cu mărimea cumulată a cash-flowu lui îmcepând încă din momentul în care este pus în funcțiune:

Dacă egalitatea fluxurile anuale nete atunci , termenul de recuperare este:

Dacă se estimează o valorea reziduală la sfârșitul perioadei avem:

Termenul de recuperare se calculează prin o cumulare succesivă a unor beneficii anuale brute ce sunt actualizate, încă din primul an de exploatare, până ce se acoperă integral investiția totală actualizată.

II. Criterii economice

Cele mai cunoscute criterii sunt: valoarea netă actualizată (VNA), cheltuieli echivalente actualizate, rata internă de rentabilitate

a). Valoarea netă actualizată: ”valoare de capital” (Erich Schneider)

Dacă proiectul este realizat prin investitiile: , și generează plați și cheltuieli, atunci în fiecare an de exploatare atunci:

VAN=

Dacă realizăm proiectul în decursul unui an și avem fluxuri ce sunt constante de cheltuieli și încasări, atunci:

VAN=

Criteriul VAN-este cel mai puternic criteriu pentru alegerea proiectelor

venitul net actualizat la un leu investiții: van=

venitul net mediu anual actualizat: van=

b). Rata internă de rentabilitate (RIR), depășește unele limite ale lui VAN. Se măsoară rata rentabilității nete integrale a unui proiect. Apare ca nivelul rentabilității relative în care investiția apare ca fiind acoperită integral din toate beneficiile ce sunt realizate de proiect, dar la o limită de durată a vieții.

RIR poate să fie estimată ca o soluție ”i” a ecuației:

c). Cheltuieli echivalente actualizate (CEA): VAN și RIR au valabilitate pentru acele proiecte ce au ca și obiectiv realizarea unui profit, creșterea valorii unei firme și bineînțeles îmbogățirea acționarilor. Dar există unele proiecte, de obicei sunt acele proiecte publice ce nu au acest obiectiv. În acest sens sunt realizate criterii acceptabile ce au bineînțteles la bază minimizarea efortului unui angajat. În acest mod cheltuielile sunt echivalente simple și cheltuieli actualizate.

CE= unde: CE=cheltuieli totale echivalente;

I= valoarea de investiții necesare realizării proiectului

III. Criterii speciale

Obiectivele principale ale oricărui investitor sunt minimizarea cheltuielilor și bineînțeles maximizarea veniturilor. O formă de bază a acestui criteriu este:

CRE: , unde:

CE=Costul producției anuale exportate,

Ie=Valoarea investiției aferente exportului

Pe=prețul extern ce este obținut prin exportul din valută, aând ca și condiție franco frontiera română sau FOB portului românesc de la încărcare

Rata rentabilității valuatare nete sau testul BRUNO, este considerat un criteriu foarte important, pentru ordonarea lor în raport cu eficiența lor valutară.

Relația de calcul este:

rvn=

Unde: Ct= cheltuieli de exploatare în anul t (lei)

It= investițiile ce sunt realizate în anul t (lei)

Pvt= încasările valutare din exportul realizat de proiect în anul t

Ivt= investițiile necesare proiectului pentru anul t, finnd asigurate prin import valută

Cvt= nivelul cheltuielilor de exploatere ce sunt acoperite prin importul valutar în anul t, pentru exploatarea proiectului.

În concluzie, după cum se poate observa în cele menționate, există diverse criterii prin care se poate alege cea mai bună variantă de proiect de investiții, care să asigure rezultate optime pentru toți partenerii implicați.

II.3. Evaluare și eligibilitatea proiectelor

Evaluarea proiectelor se bazează pe parametri de eficență, estimarea valorilor (brute). Valoarea investiției se stabilește în funcție de anumite elemente ce alcătuiessc realizarea respectivului proiect. Acesta sunt calculate în funcție de construcție, echipamente și lucrările ce trebuiesc executate.

Proiectele obișnuite se pot realiza atât prin achiziționarea de echipamente cunoscute,cât și prin realizarea unor construcții. Aceste estimări sunt făcute pe baza prețurilor la care se mai adaugă și diverse cheltuieli, precum cele de tansport, taxe vamale, personalul și formarea sa, dar și cheltuielile indirecte.

Pentru bunurile ce sunt noi, la care nu există negociere se vor realiza unele estimări prin tehnici diferite. (costogramele sau diagramele de prețuri). Dacă anumite prețuri variază atunci randamentele se realizează prin relația:

Pi=Po, unde:

Pi-Po preț de referintă.

CO, Ci-randamentul bunurilor,

m-elasticitatea în raport cu modificările randamentului.

Determinarea fondului de rulment, deși nu se recunoaște direct acesta va asigura o exploatare mai bună a proiectului. Trebuie precizat că în etapa ce se evaluează proiectul acesta trebuie determinat cu o precizie foarte mare. Un mod foarte simplu pentru al determina este acela ce se bazează pe cifra de afaceri, dar atunci când condițiile de exploatare sunt diferite se va recalcula durata de viață medie a rotației, procedându-se apoi analog.

Perioada de explaotare –durata de viață a proiectului este perioada prin care proiectul va produce anumite efecte având o formă a fluxurilor reprezentate de încasări și plăți, cheltuieli, beneficii. Există posibilitatea ca și rentabilitatea să fie influențată de mărimea proiectului.

Alegerea acestor durate de exploatare este făcută în funcție de rezistența tehnică la uzură, intensitatea inovării, condițiile de exploatare, prevederile fiscale și posibilitățile comerciale și financiare de înlocuire. Rezultatele generate de proiect se desprind din încasările și plățile efectuate, ce sunt aferente producției.

Fluxurile anuale sunt considerate în două ipostaze, relevate în figura de mai jos.

Figura nr. 2.7. Ipostazele fluxurilor anuale

Sursa: prelucrare proprie după Ghibuțiu Agnes (2010), Fluxurile de servicii, competitivitatea și integrarea în Uniunea Europeană, p. 15, http://oeconomica.org.ro/files/pdf/104.pdf .

Un alt criteriu pentru evaluarea proiectelor este cel generat de efectele fiscalității, ce influențează investiția. Sunt alcătuite din taxe și anume:

Taxa pe valoarea adaugată;

Impozitul pe beneficii;

Taxe diverse, precum cele guvernamentale, regionale și locale;

Subvenționarea și impozitarea specială.

Ultimul criteriu în alegerea proiectelor este incidența inflației, aceata poate să aibă o influență foarte mare, atât asupra valorii investiției cât și a perioadei de exploatare.

Eligibilitatea prezintă o sumedenie de condiții ce sunt impuse prin managementul proiectelor, ce trebuie neapărat îndeplinite. Atâta timp cât proiectul îndeplinește criterii de domeniu, tip, prorități și activități, acesta va fi eligibil. Recomandarea specialiștilor este aceea ca fiecare proiect să fie elaborat dar și executat fără ajutorul diverșilor intermediari precum:

criteriul mărimii, vizează costurile totale ale proiectului;

criteriul de durată va stabili durata în care se va executa proiectul. Este esențial ca această durată să nu fie depășită;

criteriul domeniilor de activitate va stabili care sunt domeniile prioritare;

criteriul geografic va impune zonele în care acest proiect se va implementa;

Criteriul tipurilor de activități, se bazează pe programele ce pot finanța diverse activități dar având ca și condiție îndeplinirea obiectivelor, dar și respectarea diverselor priorități.

Etapele alegerii proiectelor – Atunci când se aleg proiectele de investiție se aleg practic cele care sunt respinse și pentru o înțelegere mai amplă a ceea ce înseamnă etapele de alegere a unui proiect se poate realiza o schemă pentru explicarea ei.

Figura nr. 2.8. Etapele alegerii proiectului

Sursa: prelucrare proprie după Zaiț Dumitru (2008), Evaluarea și Gestiune investițiilor directe, Ed. Sedcom Libris, Iași, p. 216.

a). Identificare idei de proiect uneori poate să apară chiar și spontan dar aceasta este rareori întâmplătoare. Pentru a susține ideea unui proiect de finanțare ai nevoie de o forță argumentativă foarte ridicată.

Ca și punct de plecare este considerat analiza diagnostic a întreprinderii prin care se pune în evidență:

poziția și caracterul firmei;

natura, dimensiunile activițății întreperinderi, calitatea;

perspectivele evoluției;

mediul economic.

b). Un al doilea as în alegerea etapelor proiectului, este studiul de fezabilitate ce este reprezentat prin alegerea unor metode, dar și strategii pentru a ne da seama cât de realizabil poate fi un proiect. Pentru a realiza un studiu de fezabilitate mai concret și corect, managerul de proiect ar trebui să-și răspundă la câteva întrebări precum:

Specificațiile funcționale sunt îndeajuns de complete?

Evaluarea factorilor metodologici și tehnici este bună?

Factorii politici, sociali sau ecologici au fost luați în considerare conform metodologiei?

Studiul de fezabilitate va cuprinde:

cadrul general;

comercializarea produselor, piața internă și externă;

tehnologia și tehnica;

produse;

situația economică;

stretegia de dezvoltare.

Studiul este încheiat prin concluzii ce privesc aspectele economice, tehnice, organizatorice, trăsăturile startegiei cât și impactul rezultatelor viitoare asupra întreperinderii.

c). Evaluarea proiectelor

Se bazează pe determinarea parametrilor de eficiență, estimarea valorilor brute pentru exploatarea și realizarea operațiunilor. În categoria datelor brute se includ: fluxurile de numerar, fluxurile financiare, diversele operațiuni, amortizarea împrumuturilor cât și durata de viață și valoarea reziduală.

d). Perioada de exploatare: mărimea acestei perioade de exploatare este determinată de efectele sub forma unor fluxuri financiare, încasări, cheltuieli, beneficii. Rentabilitatea proiectului este deci influențată și prin mărimea acestei perioade.

Alegerea duratelor de exploatare este realizată cu o rigoare accentuată și de asemenea ținând cont de elemente precum:

rezistența tehnică la uzură;

intensitatea inovării tehnice;

posibilitățile financiare și comerciale de înlocuire;

condițiile de exploatare;

prevederile de amortizare fiscale.

e). Rezultatele generate de proiect : sunt determinate de plățile aferente realizării producției cât și de încasările efectuate. Se ține cont de natura dar și de nivelul fiecărei categorii de fluxuri, de producția realizată.

Efectele fiscalității: influențează investiția prin consecințele ce le aduce cu privire la valoarea investiției, fluxurilor de exploatare. Rezultatele economice vor fi afectate prin politica de fiscalitate prin:

taxa pe valoarea adaugată;

impozitul pe beneficii;

subvenționare și impozitare specială;

incidența inflației

f). Punerea în operă a proiectului

Între momentele identificării ideii de proiect și alegerii variantei apare o perioadă de timp în care prețurile, structurile, metodele de administrație și gestiune pot suferi modificări.

responsabilul realizării proiectului va trebui să țină cont de:

sursele de finanțare ce sunt necesare;

personalitatea juridică cât și apartenența națională a contribuabililor;

dispozițiile legale și administrative;

avantaje ce pot fi obținute cu ajutorul guvernului

gestiunea proiectului, structura întreprinderii, formarea persnalului, raportul centalizat al responsabilităților.

Pentru a se realiza proiectul, trebuie să se stabilească grafice de eșalonare, pentru a face posibilă încadrarea cheltuielilor stabilite inițial.

g). Exploatarea și controlul proiectelor

Dacă asigurarea cu factori de producție și desfacerea asigurată este normală, atunci explatarea proiectului nu ar trebui să ridice mari probleme.Această etapă va depinde de modul în care au fost efectuate realizarea și pregătirea proiectelor.

Alegerea investițiilor este o succesiune de opțiuni, care apar diferite ca natură cu care investitorul se confruntă pe întreaga durată a proiectului. Pentru o reușită în investițiile turistice trebuie să se țină cont de criteriile de mai sus, deoarece după cum spun și specialiștii, potențial turistic în țara noastră există.

Există puține metode pentru măsurarea succesului și a rentabilității investițiilor în domeniul turismului, din cauza modului semi-informal al activităților, promovării, marketingului slab, ceea ce face dificilă pentru întreprinzători / operatori să poată ajunge pe piață, să-și dezvolte afacerile într-un mod corespunzător. Cu un marketing adecvat și cu ajutorul unor tipuri de sprijin coordonat, produsele care sunt unicate pentru turismul românesc vor putea să aibă un potențial important, deoarece există diversitate și atracție.

În concluzie, turismul rural și agro-turismul sunt activități generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilități de dezvoltare al spațiului. Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare dar și inovare pentru turismul românesc, precum și de creare de servicii turistice moderne și competitive.

CAPITOLUL III:

STUDIU PRIVIND POTENȚIALUL INVESTIȚIONAL TURISTIC ÎN COMUNA GRECI, JUDEȚUL TULCEA

Dacă până acum am tratat elemente precum investiții, turism și management, inclusiv managementul proiectelor, la modul general, în continuarea acestui capitol vom realiza o prezentare a zonei în care dorim să implementăm acest proiect, și anume în Munții Măcinului. Pensiunea se va situa în comuna Greci, județul Tulcea, iar pentru început voi face o scurtă prezentare Munților Măcinului, mai exact a Vf. Greci la poalele căruia va fi construită pensiunea.

ABREVIERI

AER- Asociația de Ecoturism din România

APL- Administrații Publice Locale

PNMM-Parcul Național Munții Măcinului

III.1. Potențialul turistic al comunei Greci

Aspecte sociale și istorice ale zonei

Județul Tulcea, pe ansamblu, este caracterizat de cea mai mare densitate de etnii la nivelul țării. Acest lucru este datorat în mare parte unor factori geografici: localizarea într-o zonă cu o străveche locuire autohtonă, la care se adaugă un întreg mozaic etnic venit o dată cu primele colonii grecești, continuând cu perioada marilor migrații, până la zona de „graniță” a unor mari foste Imperii, precum Imperiul Otoman și Imperiul Rus.

Dintr-o populație de 256.492 locuitori la nivelul județului Tulcea (recensământ 2002, conform INSSE), localitățile din jurul PNMM au o populație de 39.218 locuitori (conform studiului socio-demografic realizat de Dr. Brandon Anthony și Dragoș Moldovan, ian. 2008).

Graficul de mai jos ne indică ponderea naționalităților care trăiesc în acest județ în prezent.

Figura nr. 3.1. Structura naționalităților existente în județul Tulcea, 2015

Sursa: prelucrare după datele de la Direcția Județeana de Statistică Tulcea, www.tulcea.insse.ro.

Munții Măcinului au o deosebită importanță între munții țării, fiind cei mai vechi munți din România, interesul cercetătorilor fiind orientat, datorită numeroaselor vestigii istorice, către săpăturile arheologice, dar în egală măsură și către cercetarea stiințifică a vastului tezaur natural existent aici – geologic, botanic, zoologi.

Potențialul natural de care dispune în prezent, face Parcul Național Munții Măcinului accesibil unei game largi de turiști interesați de drumeții în natură, peisaje, flora, faună caracteristice parcului, studii și documentare.

Pe diferitele etaje de vegetație, între 7 și 467 m – Vf. Țuțuiatu, vom întâlni peisaje unice de stepă la baza versanților, urmate de păduri cu gorun, mojdrean și cărpiniță, stejar pufos ajungându-se la tufișuri pe culmi și stâncării, apoi pajiști de stepă cu aspect de gol alpin.

Pe teritoriul parcului există una din cele mai vechi, interesante și cunoscute rezervații din țara noastră – Rezervația Naturală Valea Fagilor. Aceasta se remarcă prin prezența unică și viguroasă a fagului tauric ce prezintă caractere intermediare între fagul autohton și fagul oriental și a florei de subarboret, unică în Dobrogea și asemănătoare făgetelor din Crimeea.

Cursurile de apă aparțin grupei de râuri dobrogene, fiind râuri scurte, cu debit oscilant și alimentare pluvială în principal. Cu toate acestea, traversarea acestora prin zone cu structură geologică deosebită a creat forme spectaculoase, precum mici canioane și cascade.

Satul a fost întemeiat de către români și este menționat pentru prima dată sub numele de Greci în harta statistică austriacă din 1790. În localitate au venit la sfârștitul sec. XIX coloniști italieni care se ocupau cu exploatarea pietrei din muntele Iacob. Potrivit Primariei comunei Greci, localitatea a fost întemeiată de romani și a fost menționată pentru prima dată în harta statistică austriacă din anul 1790 sub forma de Greczj, iar pentru că majoritatea locuitorilor se ocupă cu gradinăritul, în actele de proprietate turcești asezarea a mai fost denumită și Saganlic, ceea ce înseamna "ceparie".

Cei mai mulți localnici sunt încă implicați în activitățile de extracție a granitului, prelucrarea granitului fiind o meserie transmisă din generație în generație. Economia este deasemenea bazată pe agricultură și industrie (funcționează două fabrici de confecții cu capital italian), cea mai mare fabrică de cofetărie și panificație din Dobrogea se află în această comună, ridicând nivelul de trai al comunei în ultimii 5 ani, deoarece aici lucrează mai bine de o treime din populație dar și din satele apropiate.

PNMM nu este în acest moment o destinație turistică bine cunoscută și există o structură turistică prea puțin dezvoltată în și în jurul rezervației. Este situată la doar 80-100 Km de la zona turistică stabilită, care atrage zeci de mii de vizitatori anual- Delta Dunării.

Traseele sunt echipate după cum urmează: În Parcul Național Munții Măcinului, au fost înființate 6 trasee turistice, aprobate de Consiliul Județean Tulcea și Academia Română, un traseu tematic, un traseu pentru practicarea turismului ecvestru și trasee de cicloturism.

Traseele turistice din zonă sunt:

Culmea Pricopanului;

Țuțuiatu;

Greci – Dealul cu Drum;

Cozluk – Valea Plopilor;

Valea Vinului;

Varful Crapcea;

Traseu thematic;

Traseu turism ecvestru;

Trasee cicloturism.

La intrarea și la ieșirea de pe trasee: panouri cu informații despre trasee, harta traseelor și regulamentul de vizitare în limba română și engleză; coșuri de gunoi.

Popasuri: mese de lemn și scaune (15 – 18 locuri).

Locurile de campare: mese de lemn și scaune (15 – 18 locuri); coșuri de gunoi; toalete ecologice; vatră de foc; surse de apă amenajate; delimitarea zonei de campare cu ostrețe sau marcare cu pietre.

Există și numeroase atracții turistice în aceste zone, prezentate în tabelul următorr.

Tabelul nr. 3.1. Atracții principale privind zona muntoasă și atracțiile culturale

Obiectivele strategice ale comunei Greci pentru dezvoltarea agroturismului

Strategiile de management pentru dezvoltarea turismului în această zona au început cu mult timp în urmă, autoritățile locale au realizat ce potențial turistic există și s au hotarât să implementeze tot mai multe proiecte pentru a atrage turiști pe termen lung. Primul pas a fost înființarea Parcului Național Munții Măcinului.

Prima propunere de instituire a Parcului Național Munții Măcinului a fost făcută în anul 1998, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone proteajate). În anul 2003, prin Hotărârea de Guvern nr. 230 din 4 martie. Aria protejată se află în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva.. După care au urmat tot mai multe proiecte precum: cel mai mare centru de informare turistică din România. Centrul de informare turistică va avea o suprafață de 1.158, având ca și scop punerea la dizpoziția turiștilor informații, nu doar despre cei mai vechi munți din România dar și despre bioregiunea stepică, spațiile ce vor fi amenajate vor fi prezentate online, cu speciile ce sunt protejate internațional, tradițiile și obiceiurile locuitorilor ce se află în aria protejată. Un alt pas a fost construirea pieței agroturistice. Una dintre cele mai mari piețe din zonă în care locuitorii comunei își vând produsele autentice.

Introducerea turismului intensiv poate avea un nou impact în anumite zone. Acesta trebuie monitorizat , evaluat dar dacă este necesar, pot fi introduse modificări în planul turistic. O mare atenție trebuie acordată menținerii unicității și vizibilității peisajului parcului, întrucât se presupune pătrunderea pe scară largă a dezvoltărilor nedorite cum ar fi extinderea carierelor sau construcție de linii electrice de la generatoarele eoliene etc. Situația carirelor de granit a fost negociată până în prezent prin negocieri și compromisuri. Se impune monitorizarea continuă pentru a ne asigura că deținătorii concesiunilor respectă termenii autorizărilor.

Este necesară o atenție specială în vederea păstrării zonelor ecologice și mixte în jurul parcului în scopul menținerii populației de rozătoare și păsări mici care susțin importante populații de răpitoare. Aceasta va necesita continuarea eforturilor de a încuraja agricultura ecologică și extensivă (ca alternativă la cea intensivă) ca formă de cultivare.

Autoritățile doresc să încurajeze și acolo unde este posibil să susțină, obiceiurile tradiționale care pot contribui la protejarea parcului, să continue folosirea resurselor naturale durabile, să păstreze peisajul cultural tradițional și să ajute la dezvoltarea întreprinderilor noi favorabile mediului și să promoveze zona ca destinație turistică.

Totuși, nivelul scăzut de investiții pe plan local și slaba dezvoltare economică (existența în imediata apropriere a unor zone mai „atractive” sau cel puțin mai promovate, pentru investitori: Delta Dunării și litoralul Mării Negre), constituie o piedică pentru implementarea eficientă a unei strategii de conștientizare a potențialului turistic.

III.2. Descrierea proiectului

Ideea de proiect – La un nivel macro, oportunitatea proiectului este dată de o creștere continuă a numărului de turiști ,fiind amplificat crearea parcului PNMM, de aderarea țării noastre în Uniunea Europeană ce a dus la opotunitatea de a deschide o noua piață de desfacere a produselor turistice tradiționale românești . Dacă combinăm creșterea numărului de turiști cu potențialul turistic al comunei Greci, județul Tulcea ce este extrem de ridicat, cu o promovare foarte intensă a regiunii pe plan intern cât și internațional vor rezulta tipuri de activități ce sunt eligibile pentru accesarea unei astfel de măsuri.

La nivel local oportunitatea este intensificată din cauza lipsei de structuri turistice de cazare care să aibă un grad ridicat de confort, să ofere servicii turistice cât mai diverse, servicii de alimentație , servicii de agrement și recreere , dar și datorită poziției geografice a zonei turistice oferă un avantaj ridicat față de localitățile din jur.

REZUMATUL PROIECTULUI

SC. LA IANCU. SRL este pesoană juridică română, având formă de societate cu răspundere limitată, care își are sediul în comuna Greci, judțtul Tulcea, strada Bradului nr 8.

În conformitate cu normele de clasificare prevăzute în legislația națională în vigoare și anume Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului Nr.1051/03.03.2011 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism. Astfel, nivelul de confort si calitatea serviciilor obiectivului propus prin proiect vor fi la standardul de calitate pentru 3 margarete.

Pensiunea va avea o capacitate de 10 camere duble pentru persoane, între care 3 camere vor fi prevăzute cu mobilier și design pentru copii între 0-5 ani, și 1 camera de 1 loc pentru persoanele cu dizabilități.

Prin intermediul proiectului vor fi realizate și investiții de producere a energiei din surse regenerabile utilizate în scopul desfășurării activității turistice. În acest scop vor fi montate instalații de panouri solare ce au rolul de reducere a consumului de energie pentru asigurarea apei calde și încălzire. Energia solară, regenerabilă (inepuizabilă), captată prin intermediul panourilor solare montate pe acoperiș, va asigura încălzirea apei calde menajere și va diminua consumul de biocombustibil solid folosit la centrala termică atât pentru producerea apei calde menajere cât și pentru încălzirea spațiilor. În acest scop prin prezentul proiect se prevede montajul unui sistem (instalații) de panouri solare care prin intermediul boilerului cu serpentină dublă de 1000 l va reduce consumul de combustibil solid (lemn), folosit la centrala termică.

Costurile generate de instalarea panourilor solare și a instalației de automatizare a funcționării acestora în tandem cu centrala termică, se vor recupera în timp prin reducerea consumului de combustibil.

Produsul este reprezentat de condițiile de cazare, ce sunt la cel mai înalt nivel pentru tipul de turism pe care ne axăm. Camerele fiind dotate cu mobilier din lemn, conexiune wi-fi, Tv, baie proprie, apă caldă curentă. Produsul include servicii oferite de ghizi locali ce pun la dispoziție mijloace specifice locului (tradiționale) de trasnport. Aceștia vor ghida turiștii în drumeții sau vizitarea zonei, se vor ocupa și de confortul turiștilor (foc de tabară, olărit, vânătoare, cioplit în piatră etc.)

Pensiunea va oferi 3 tipuri de servicii principale, prezentate în schema de mai jos.

Figura nr. 3.2. Serviciile principale oferite de pensiunea “La Iancu”

Sursa: prelucrare proprie după planul proiectului de fezabilitate.

Servicii utile: servicii de poștă, telecomunicații, internet și publicitate;

Servicii de completare a confortului: închirieri (aparate radio,atv-uri, paturi suplimentare)

Servicii de agrement: spații amenajate pentru cei cu copii,servicii sportive (închiriere de biciclete, organizarea de excursii călare, cursuri de echitație, amenajarea unor zone pentru praticarea sporturilor în aer liber: gimnastică, bedminton, volei, fotbal, minigolf etc.); drumeții și activități în aer liber, diverse alte servicii (piscină, saună, sală de fitness).

Un plus în ceea ce privește accesarea proiectului „CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICĂ ÎN COMUNA GRECI, JUDEȚUL TULCEA” este constituit din faptul că este prima pensiune agroturistică din PMNM, ce oferă servicii, nu doar de cazare simple ci specifice zonei, cu mâncare tradițională, obiceiuri și tradiții dar și faptul că are camere și dotări speciale pentru copiii de la 0 la 5 ani, aici se includ serviiciile de masă, scaune speciale, bucătărie dotată cu blendere, mixere, pentru ca mămicile să aibă posibilitatea de pregătire a mesei ce se pliază cu programul celor mici. Servicii de dormit, paturile celor mici și pregătirea camerelor fiind conforme legislației în vigoare și preferințele copiiilor și părinților.

Pe lângă aceste atuuri zona de agrement își propune să organizeze evenimente private precum zile de naștere, botezuri, petreceri private, team-buldinguri, dar și nunți restrânse în primul an de activitate.

Amplasat în incinta pensiunii, cu un nivel de confort și calitatea serviciilor propuse de 3 stele, în conformitate cu normele de clasificare prevăzute în legislația națională în vigoare și anume Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului Nr.1051/03.03.2011 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism.

Destinat atât clienților pensiunii cât și publicului din exterior, Restaurantul tip pensiune este dimensionat pentru cca. 145 de locuri (minim 1,30 mp/consumator).

Pentru realizarea investiției societatea solicită sprijin financiar nerambursabil prin solicitarea în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală finanțat de Uniunea Europeana și Guvernul României prin Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurala a unui ajutor financiar nerambursabil, Axa III- Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 313 – ,,Încurajarea activităților turistice”.

Pentru a desfășura aceste activități SC LA IANCU SRL dorește să obțină un credit în valoare 1.000.000 de euro ceea ce va permite punerea în funcțiune a agropensiunii.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul de investiții se află în intravilanul județul Tulcea, comuna Greci, strada Bradului, nr 8.

Obiectivele programului și beneficiarii investiției

Turismul a devenit unul dintre sectoarele majore ale economiei mondiale și una dintre componentele importante ale comerțului internațional. În tara noastră se constată o creștere a turismului la nivel național, turiștii vor să se recreeze, să facă sport, să aibă parte de aventură, să se informeze referitor la istoria, cultura și mediul înconjurător al zonei pe care o vizitează. Turismul de aventură, ca și alte forme de turism (cultural, ecologic, balnear, religios) se dezvoltă rapid. Ecoturismul a devenit de asemenea foarte popular. Mulți turiști căuta destinații și produse turistice noi, sunt sensibilizați de mediul înconjurător și vor să vadă zone bine organizate, neafectate de probleme de mediu sau de probleme sociale.

În cadrul Parcului Național Munții Măcinului este protejată singura zonă din Europa în care ecosistemele caracteristice stepei pontico-sarmatice, pădurilor submediteraneene și balcanice, împreună cu numeroasele specii amenințate cu dispariția, se dezvoltă în cadrul unor munți hercinici, cei mai vechi din România și unii dintre primii formați pe continent. În comparație cu celelalte parcuri naționale din Carpați, Munții Măcinului sunt situați la cea mai joasă altitudine, într-o poziție biogeografică unică, de interferență a speciilor asiatice cu cele mediteraneene, central-europene.

Obiectivul general al proiectului

Desfașurarea unei activități lucrative în turism, respectiv agroturism, în localitatea Greci, judetul Tulcea, prin finalizarea construcției din proiect, amenajarea și utilarea pensiunii conformă cu legistația în vigoare.

Obiectivul general al proiectului este foarte relevant pentru Regiunea de dezvoltare Nord Est a Dobrogei, dar și pentru judetul Tulcea în particular, dar mai ales în dezvoltarea comunei Greci din punct de vedere economic, deoarece acest proiect vine în întâmpinare cu obiective specifice ale stategiei de dezvoltare a economiei, si anume:

crearea locurilor de muncă, conforme cu studiile tinerilor din localitate și din împrejurul , cresterea atractivităților regionale, dezvoltarea durabilă a acestei regiuni prin îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea zonei dar mai ales a potențialului turistic.

creste competitivitatea regiunii, sprijinind întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii dar și calificarea resurselor umane.

Obiectivele specifice :

Cresterea nivelului de trai și a cifrei de afaceri, precum și puterea de cumpărare a locuitorilor din comună. În acest mod și alți întreprinzători se pot dezvolta și prospera

Se pune în valoare potențialul turistic al acestei localități; fiind reflectat prin activitatea de publicitate și estimarea de noi clienți

Crește calitatea turistică a zonei.

Potențialii beneficiari ai proiectului sunt de două tipuri, după cum poate fi observat în figura de mai jos.

Figura nr. 3.3. Tipuri de beneficiari ai proiectului propus

Sursa: prelucrare proprie după datele din studiul proiectului.

Beneficiarii direcți sunt:

persoane ce vor fi angajate prin accesarea proiectului;

potențialii clienți ai societăți comerciale;

furnizorii de echipamente, materii prime;

societatea ce va asigura construcția pensiunii.

Beneficiari indirecți fac referire la:

persoanele fizice ce doresc să-si petreacă timpul liber în cadrul unei persoane agroturistice, familiști însoțiți de copii;

persoane ce practică un turism de recreere la sfârșit de săptămână, veniți din orașe apropiate;

firmele ce doresc să organizeze conferințe, team-buldinguri, traininguri, departe de agitația din oraș;

potențiali clienți ce doresc să organizeze diverse evenimente private precum, zile de naștere, botezuri, nunți;

persoane ce vin pentru zona de agrement dar și pentru drumețiile munților.

Așadar, prin prisma beneficiarilor săi și a ideii promovate, proiectul prezentat poate fi unul viabil și util tuturor partenerilor implicați.

III.3. DATE GENERALE ALE PROIECTULUI

Denumirea investiției: Denumirea proiectului de investiții propus este „CONSTRUIRE AGROPENSIUNE TURISTICĂ ÎN COMUNA GRECI, JUDEȚUL TULCEA”.

Date generale ale solicitantului S.C. LA IANCU S.R.L. sunt relevate în tabelul următor.

Tabelul nr. 3.2. Datele de identificare ale S.C. La Iancu S.R.L.

Sursa: prelucrare proprie după datele din proiect.

Obiectele de activitate ale pensiunii cuprind:

Activitatea principală: Cod CAEN 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată

Activitate secundară:

Cod CAEN 9329 – Alte activități recreative si distractive, sa.

Cod CAEN 5610 – Restaurante

Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse financiare (cu precizarea regimului proprietății), construcții, utilaje si echipamente, animale, etc, conform tabelului de mai jos.

Tabelul nr. 3.3. Mijloacele fixe aflate în patrimoniul solicitantului

Sursa: prelucrare date din proiect.

Terenul pe care se va amplasa obiectivul de investiții se află în intravilanul comunei Greci , în Tarlaua 7, Parcela 59, județul Tulcea, teren ce face parte din domeniul public al comunei Luncavița, aflat în folosința S.C. LA IANCU.S.R.L conform Contractului – vezi tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 3.4. Terenurile din patrimoniul S.C. La Iancu S.R.L.

Sursa: prelucrare date proiect.

Piața de aprovizionare – Potențialii furnizorii ai societății SC. LA IANCU S.R.L vor fi pe de o parte agenții economici reprezentați de firme private din domenii de activitate altele decât turismul, respectiv producție, comerț, iar pe de altă parte vor fi producătorii individuali de produse, în special producătorii din sfera produselor ecologice.

Potențialii furnizori sunt următorii:

a). OTI TRADING S.R.L – Str. Drumul intre Tarlale nr. 42, sector 3, București

Obiecte sanitare de igienă corporală pentru clienți

Obiecte sanitare de curățenie a spațiilor de cazare

Valoarea aproximativă 217.900 (55%)

b). MAX COLOR S.R.L – Str. GV Bibescu nr.3, București

Obiecte de inventar și articole necesare pentru activitatea de cazare:

Valoarea aproximativă: 99.084 Ron (25%)

Activitatea pensiunii impune aprovizionarea periodică cu materiale consumabile de unică folosință sau de folosința îndelungată. Acestea sunt:

obiecte sanitare de igienă corporală pentru clienți (folosite la toaletă: pliculețe de șampon, gel de dus, săpun, hârtie igienică, etc.);

obiecte sanitare de curățenie a spațiilor de cazare (detergenți de geamuri, detergenți pentru curățenie mobilier, odorizante de cameră, etc.);

obiecte de inventar și articole necesare pentru activitatea de cazare (lenjerie de pat, pături, perdele, becuri, fețe de masă, etc.);

obiecte de inventar pentru mai multe cicluri de exploatare (mobilier, de cameră).

Clienții – formează cea mai importantă componentă a micromediului unei societăți cu activitate de turism. De altfel, cunoașterea evoluției nevoilor, cerințelor, exigențelor și comportamentului de cumpărare și de consum a clientelei turistice – obiectiv major al cercetărilor de marketing – este esențială în procesul fundamentării politicii de piață a unei societăți de turism, deci implicit și a SC. LA IANCU S.R.L

După modul de manifestare în raport cu oferta turistică, clienții cărora li se va adresa societatea vor fi:

consumatori individuali de produse și servicii turistice – tineri, adulți și pensionari

agenți economici distribuitori – care cumpără și revând o anumită ofertă turistică

agenți economici publici și privați – care recurg la oferta turistică pentru realizarea unor obiective economice și sociale proprii, recompense pentru salariații cu performanțe deosebite, acoperirea cheltuielilor pentru călătorii de afaceri

clientela internațională

Pentru toți aceștia, SC. LA IANCU S.R.L va proiecta facilități și servicii speciale, indiferent de sezon, ce au la bază natura și viața sălbatică, așezările istorice, zonele culturale etc.

Strategia de marketing

Specialiștii în domeniul marketingului atrag atenția tot mai mult asupra faptului că, într-o economie concurențială, succesul unei afaceri nu poate fi garantat dacă managerii firmelor nu au o viziune integratoare de marketing și mai ales nu au o viziune orientată spre piață. Fără această “conștiință a pieței și produsului” va fi din ce în ce mai greu, daca nu chiar imposibil, de a supraviețui într-un mediu competitiv din ce în ce mai dinamic. Piața concurențială este o provocare care solicită agenților economici o atitudine, un comportament proactiv, menit să le asigure obținerea unor poziții avantajoase în cadrul unui anumit domeniu de activitate. Această poziție competitivă poate fi obținută doar prin aplicarea unor strategii de marketing competitive care presupun existența unor competențe în domeniul marketingului bazate pe o orientare strategică. În literatura de specialitate este utilizat frecvent termenul de strategii competitive sau strategii competiționale care, în opinia unor autori, este sinonim cu orientarea strategică.

Strategia de marketing este alcătuită din politici și tactici și are 5 zone, evidențiate în schema de mai jos.

Figura nr. 3.4. Cele 5 zone ale strategiei de marketing a S.C. LA IANCU S.R.L.

Sursa: prelucrare informații proiect.

Pentru asigurerea succesului acestei investiții managerul societății au ales ca strategie de marketing mixul de marketing – raportat la cele patru instrumente: produs, preț, distribuție, promovare, dar cu preponderenta către politica de produs.

Mixul de marketing este folosit de managerul societății pe următoarele politici și strategii, descoperite în figura următoare.

Figura nr. 3.5. Strategii de marketing utilizate în proiect

Sursa: prelucrare proprie după http://www.precisemarketing.ro/index.php/ro/component/content/article/81-romanian/143-strategii-de-marketing.

Pe larg, aceste strategii fac referire la:

strategia selectivă, în ceea ce privește publicul vizat, concentrându-se pe segmentul de clienți care doresc servicii de trei stele, care să permită asigurarea unui confort concurențial pe o piața aflată în plină dezvoltare;

strategia diferențiată, în ceea ce privește poziționarea în raport cu concurenții, care, chiar dacă presupune eforturi financiare considerabile în realizarea investiției, să asigure societății o siguranță și stabilitate la nivelul gradului de ocupare;

strategia suportului flexibil, în ceea ce privește suportul logistic, care urmărește, prin complexul de activități și funcțiuni complementare oferite să se plieze pe nevoile și pretențiile targhetului de consumatori vizați:

strategia de servicii cu un nivel ridicat de rentabilitate, în ceea ce privește serviciile oferite, care asigură un profit considerabil și permite un standard de calitate deosebit în condițiile unei capacități de cazare relativ mici;

strategia de lansare, în ceea ce privește ciclul de viață al serviciilor oferite, prin elaborarea unei oferte atractive (prețuri accesibile, pachete promoționale) și asigurarea unui suport logistic complementar adecvat (preluare de la aeroporturi, porturi, gări; organizare de trasee turistice cu mijloace de transport proprii sau închiriate; fidelizarea clienților importanți prin bonusuri), care să faciliteze pătrunderea pe piață la nivelul segmentului de clienți vizat: consumatori de turism de trei stele, turismul de afaceri, team-building.

strategia de promovare agresivă, în ceea ce privește modalitatea de lansare a produselor, prin: realizarea unei pagini WEB profesionale, elaborarea identității vizuale a pensiunii turistice – mape de prezentare, cărți de vizită, logo și motto, pliante, flyere.

Această strategie de mix de marketing, cu politicile de marketing prezentate, trebuie să asigure societății să înregistreze un grad de ocupare de cca. 70%.

Prețul propus în contextul analizei pieței

Prețurile propuse au rezultat ca urmare a analizei interdependente a tuturor factorilor de marketing precizați mai sus:

a). obiectivele organizaționale și de marketing – din acest punct de vedere, stabilirea prețului a luat în calcul programul de investiții pe termen mediu și lung al societății, cota de profit trebuind să acopere cheltuielile generate de rata și dobânda aferente creditului necesar realizării investiției.

b). obiectivele de preț, strategia de marketing, costurile și alte variabile ale mixului de marketing – pe aceste coordonate stabilirea prețului a ținut seama de costurile de execuție și variația lor, fixarea unui preț care să permită acceptarea de către clienții mari (agențiile de turism și societățile financiare) și să asigure societății un confort.

c). cererea estimată, concurentă, percepția consumatorului și membrii canalului de marketing – din acest punct de vedere stabilirea prețului s-a bazat pe: cererea mare din partea clienților, concurența redusă în domeniu, aprecierea acestora privind calitatea serviciilor oferite (societatea urmărește să nu înregistreze nici o reclamație), numărul redus al membrilor canalului de marketing .

Astfel, din punct de vedere al stabilirii prețului managerii S.C. La Iancu S.R.L s-au orientat către o combinație câștigătoare între metoda venitului, ce presupune stabilirea unui nivel anume de eficiență a investiției ce va fi asigurată prin preț, și metoda valorii, care se caracterizează prin practicarea unui preț moderat pentru o ofertă înaltă de calitate.

III.4. Date tehnice ale investiției

Caracteristicile principale ale construcțiilor – zona de cazare

Cele 10 de camere prevăzute vor fi distribuite astfel:

6 camere cu două paturi;

1 cameră cu un pat pentru persoane cu dizabilități;

3 camere amenajate pentru copii și părinți.

Suprafețele minime ale camerelor pentru pensiunile de 3 margarete sunt conforme proiectului, datorită caracterului pensiunii sunt proiectate următoarele suprafețe:

camera cu două paturi va fi alcătuită din camera de minim 13,32 mp;

vestibul cu spațiu de depozitare cu dulapuri de minim 2,70 mp;

baie cu duș de cca. 3,30 mp.

Pentru oficiul de cameristă și depozitul de materiale curățenie este prevăzut un spațiu la etaj în suprafață de 3,15 mp, în imediata apropiere a scării.

Structura de cazare și structura funcțională a restaurantului vor fi anexate proiectului, respectiv, anexa 1, anexa 2.

Situația suprafeței de construcție este relevată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 3.5. Situația suprafeței de construcție – existentă / propusă

Sursa: prelucrare informații proiect.

În aceeași ordine de idei, tabelul de mai jos propune prezentarea suprafețelor construite și desfășurate pe elementele componente ale pensiunii.

Tabelul nr. 3.6. Suprafața construită / desfășurată

Sursa: prelucrare informații proiect.

În concluzie, destinat atât clienților pensiunii cât și publicului din exterior, Restaurantul tip pensiune este dimensionat pentru cca. 145 de locuri, amplasat în relație directă cu holul pensiunii și cu exteriorul. Accesul din exterior va fi asigurat printr-un hol cu windfang, garderobă și grupuri sanitare.

III.5. Criterii de eligibilate

Pentru a putea fi viabil, un proiect trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate specifice domeniului din care face parte și normleor legale actuale.

Tabelul de mai jos prezintă cheltuielile pe anii de implementare ai proiectului.

Tabelul nr. 3.7. Totalul cheltuielilor pe fiecare an

Sursa: prelucrare informații proiect.

Cheltuielile specifice pentru implementarea proiectului, care sunt redate și în tabelul de mai sus , sunt prezentate și graficc pentru a putea observa evoluția cheltuielilor

Figura nr. 3.6. Evoluția cheltuielilor pe anii de implementare, S.C. LA IANCU S.R.L.

Sursa: prelucrare informații Tabelul 3.6.

Se poate observa din acest grafic, așa cum era și normal, faptul că de la an la an cheltuielile cu implementarea proiectului sunt în creștere, în timp ce ajutorul nerambursabil cunoaște trenduri neregulate, scăzând în ultimul an de implementare.

Pe de altă parte, structura cheltuielilor totale este prezentată în graficul următor.

Figura nr. 3.7. Structura cheltuielilor proiectului

Sursa: prelucrare proprie după Tabelul nr. 3.7.

Din acest grafic se poate observa cu ușurință faptul că cea mai mare parte a cheltuielilor totale de implementare în cei 3 ani analizați este corespunzătoare cheltuielilor cu construcțiile și instalațiile, așa cum era normal. Cheltuieli importante mai sunt făcute cu achiziția de utilaje, cu proiectarea și ingineria și alte cheltuieli diverse sau neprevăzute.

III.5.1 Durata de realizare și etape principale

Pornind de la estimarea că societatea va semna Contractul de finanțare la sfârșitul lunii decembrie 2015, cei trei ani de implementare au fost considerați după cum este redat în schema de mai jos.

Figura nr. 3.8. Durata de implementare a proiectului.

Sursa: informații proiect.

Durata de realizare a proiectului de investiții este de 36 luni, începând cu data semnării contractului de finanțare.

Solicitarea ajutorului ce va face în 3 transe, eșalonate pe durata de execuție a contractului proporțional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate. Se estimează că ajutorul nerambursabil va fi primit în termen de 90 de zile de la data depunerii Cererii de plată. Prezentăm în tabelul de mai jos cheltuielile cu implementarea proiectului și anexat prezentului studiu de fezabilitate graficul fizic și financiar de implementare a investiției.

Costurile investiției

Valoarea totală a investiției este de 748.881 EURO, inclusiv TVA.

Facem mențiunea că proiectul nu prevede cheltuieli neeligibile

Costul estimat pe mp suprafața construită este de aproximativ 534 euro.

Tabelul nr. 3.8. Finanțarea investiției

Sursa: calcule proiect.

Din valoarea totală a investiției de 748.881 EURO inclusiv TVA, ajutorul public nerambursabil este de 199.999 EURO. Aceeași situație este redată grafic mai jos.

Figura nr. 3.9. Distribuția și evoluția cheltuielilor, EUR

Sursa: prelucrare proprie după Tabelul nr. 3.9.

Date privind forța de muncă

Total personal existent: 0;

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției;

Locuri de muncă nou-create: 10.

Unitatea va fi deservită de 10 angajați: un șef de unitate, un recepționer, o cameristă/personal de întreținere, doi ospătari, un bucătar, un ajutor de bucătar, un barman, un personal prelucrare preliminară și o persoană care se va ocupa de spălarea veselei.

Responsabil legal:

Legal în cadrul proiectului de investiții este d-na Samoilă Florina în calitate de administrator al societății.

Dobândirea cunoștințelor în domeniul turistic.

Responsabilul legal va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului, fapt atestat prin Declarația pe propria răspundere a acestuia anexată prezentului Studiu de fezabilitate.

III.5.2. Viabilitatea investiției prin proiecțiile financiare și indicatori financiari

Ipotezele care au stat la baza întocmirii proiecțiilor financiare au fost:

durata de implementare a proiectului estimată este de 36 de luni, începând cu data semnării contractului de finanțare, respectiv luna octombrie 2015;

activitatea de funcționare cu proiect este estimată pentru luna septembrie 2017;

orizont de prognoză de 5 ani.

Prognoza veniturilor și cheltuielilor

Veniturile aferente activității turistice de după implementarea proiectului sunt constante.

De asemenea, în categoria veniturilor din subvenții pentru investiții s-a calculat cuantumul amortizării aferente ajutorului financiar nerambursabil. Astfel valoarea subvențiilor pentru investiții este calculată ca și un cuantum de 70% din valoarea amortizării lunare.

Prognoza cheltuielilor – cheltuielile au fost previzionate ținându-se cont și de categoriile de cheltuieli utilizate (cheltuieli cu materialele, cheltuieli cu energia și apa, cheltuieli cu salariile și asigurările sociale etc.).Cheltuielile cu salariile au fost previzionate pornind de la un salariu minim brut de 840 lei pentru fiecare dintre cei 10 salariați.

Flux de numerar

Durata de execuție a investiției cofinanțată din FEADR este de 36 luni de la data încheierii contractului de finanțare.

S-a urmărit și corelarea fluxurilor previzionate ca intrări și ieșiri cu celelalte secțiuni ale proiectului, achizițiile de echipamente și dotări, ajutorul financiar nerambursabil FEADR.

La rândul «Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei » acesta nu poate fi negativ în nici una din lunile de implementare și nici în anii de previziune;

În anul 1, 2 si 3 de implementare s-a previzionat o activitate de investiție și finanțare, prin care intrările de lichidități sunt realizate din ajutorul nerambursabil FEADR, precum și din aportul asociatului iar ieșirile de lichidități sunt constituite din achizițiile de active fixe inclusiv TVA.

În perioada de 5 ani de după implementare intrările de lichidități sunt realizate din încasările și plățile, cheltuielile din activitatea de exploatare.

Criterii de finanțare

Pe baza datelor obținute s-au calculat indicatorii care vor evidenția sustenabilitatea și viabilitatea investiției. Prognozele au fost calculate pentru o perioadă de 5 ani, după ce s-a finalizat investiția, în prețuri constante.

Valoarea investiției = 2.601.479 (fără TVA).

Veniturile din exploatare (Ve)RON

Cheltuieli de exploatare (Ce)RON

Rata rezultatului din exploatare (rRe) – trebuie să fie minim 10% din Ve.

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :

Durata de recuperare a investiției (Dr)

Dr = 5,6172 ani

Rata rentabilității capitalului investit (rRc) – trebuie să fie minim 5%

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN)

– trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluati

Rata îndatorării (rI)

Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) – trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluati ;

Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

unde :

TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ;

TAi= total active in anul i 

Rata de actualizare este de 8%

este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

Unde: r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanțare BCE (4%) + marja de risc pe țară (4%) evaluată de către Agenție ca valoare medie și care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)

Valoarea netă actualizată (VNA); reprezintă surplusul de capital ce rezultă la încheierea duratei de viață a investiției, fiind inclusă și valoarea reziduală

VNA = 1.530.668

Este calculata astfel:

FNi = flux de lichiditati net din anul i;

FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i

VI = valoarea investitiei 

Disponibilul de numerar curent

RON

Toți acești indicatori sunt reprezentați grafic, în comparație și în evoluție, în graficul de mai jos, pentru perioada celor 5 ani supuși analizei.

Figura nr. 3.10. Evoluția indicatorilor proiectului, 5 ani

Sursa: prelucrare după tabelele de mai sus.

Se poate observa din acest grafic faptul că majoritatea indicatorilor prezintă aproximativ aceleași valori de la an la an, cu mici diferențe, cu excepția a doi indicatori, care își modifică apreciabil valorile, în sensul creșterii sau descreșterii.

Astfel, indicatorul rata îndatorării, așa cum era și normal, va scădea considerabil de la an la an, pe măsură ce se fac plățile care țin de inițierea și implementarea proiectului. În același timp, crește de la an la an indicatorul disponibil de numerar, ceea ce denotă o situație pozitivă pentru proiectul implementat. Menționăm în același timp că celelalte rate și ceilalți indicatori analizați prezintă valori și evoluții normale.

În concluzie, în orice activitate ce este întreprinsă de către o persoană sau de către o organizație, termenii de gândire sunt cei ai unui proiect. Proiectele sunt în orice domeniu de acțiune dar și în orice domeniu de activitate. Pornind chiar de la construcția unui pod, navete spațiale și terminând chiar cu formarea unor studenți în cadrul centrelor universitare sau chiar și promovând o imagine a unui lider. Dar finalitatea unui proiect constă în primul rând în rezolvarea unei probleme, inovare, schimbare și anticipare a unei situații, risc, dificultate, pentru a se trece de la situția actuală ce este nesatisfăcătoare la o situație ce devine favorabilă.

CONCLUZII

Investițiile sub aspect financiar, sunt prezentate de plasamente pe piețele financiare, excedente de rentă ce sunt neconsumate de către posesorul care deține capitalul financiar. Orice investițe în general, poate fi privită fie sub aspect financiar ca o cheltuială, fie ca o resursă financiară care generează prin exploatare, venituri, câștiguri care pe o perioadă de timp, se amortizează din veniturile respective la o limită a perioadei de recuperare, care de regulă este determinată de ani.

Producția turistică este reprezentată de ansamblul serviciilor ce mobilizează forță de muncă, echipamentele turistice, bunurile materiale. Acestea se materializează într-un consum turistic efectiv.

Marea provocare a turismului din România este transformarea ei într-o țară cu resurse și potențial turistic, într-o țară cu un turism de o calitate superioare ce ajunge să-și valorifica majoritatea formlor de relief dar și a-și face cunoscute bogățiile din toate regiunile, acest turism să fiu un turism competitive, dezvoltat dar și modern.

Managementul turismului include o multitudine de procese și relații de management din cadrul firmei de turism, spre exemplu organizațiile instituționale guvernamentale, nonguvernamentale, producătorii de servicii turistice, dar și relațiile cu organismele private, deoarece acestea asigura competitivitatea și crește eficientă economică și socială.

Pentru o reușită în domeniul investițiilor și prin accesarea fondurilor europene trebuie să avem cunoștințe în domeniul ecomic al investițiilor, caracterisicile esențiale, modul în care eleborăm un proiect, și eligibilitatea lor.

Există puține metode pentru măsurarea succesului și a rentabilității investitiilor în domeniu turismului, din cauza modului semi-informale a activităților, promovării, marketingului slab, ceea ce face dificil pentru intreprinzatorii / operatorii să poată ajunge pe piața, să-și dezvolte afacerile într-un mod corespunzător. Cu un marketing adecvat cu ajutorul unor tipuri de sprijin coordonat, produsele care sunt unicate pentru turismului românesc vor putea să aibe un potential important, deoarece există diversitate și atracție

Turismul rural si agro-turismul sunt activitati generatoare de venituri alternative, ceea ce oferă posibilități de a dezvolta a spatiului. Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare dar și inovare pentru turismul românesc, precum și de creare de servicii turistice moderne si competitive.

Zona în care am dorit să implementăm acest proiect este Munții Măcinului. Pensiunea se va situa în comuna Greci, judetul Tulcea, iar pentru început voi face o scurtă prezentare Munților Măcinului, mai exact a Vf. Greci la poalele căruia va fi construită pensiunea.

Strategiile de management pentru dezvoltarea turismului în această zona au început cu mult timp în urmă, autoritățile locale au realizat ce potențial turistic există și au început să implementeze tot mai multe proiecte ce vor atrage turiști pe termen lung. Primul pas a fost înființarea Parcului Național Munții Măcinului.

Acest management al proiectelor este un pas destul de important pentru dezvoltarea organizațiilor, fără a avea vreo importanță domeniul în care își desfășoară activitatea. În acest mod s-a ajuns la o dezvoltarea a conceptului că managementul proiectului ce reprezintă o disciplină de sine stătătoare, fiind diferită de managementul general. Acest domeniu este destul de recent, ajungând destul de repede cunoscut chiar la o scară internațională, fiind tot mai multe activități și acțiuni ce au loc în interiorul acestor proiecte. În acest mod, resursele ce sunt utilizate, în cadrul acestor proiecte sunt foarte importante în dezvoltarea economiei, deoarece acestea continuă să aibe o aplicabilitate tot mai mare.

La un nivel macro oportunitatea proiectului este dată de o creștere continuă a numărului de turiști, fiind amplificat crearea parcului PNMM, de aderarea țării noastre în Uniunea Europeană ce a dus la opotunitatea de a deschide o noua piață de desfacere a produselor turistice tradiționale românești. Dacă combinăm creșterea numărului de turiști cu potențialul touristic al comunei Greci, județul Tulcea ce este extrem de ridicat, cu o promovare foarte intensă regiuni pe plan intern cât și internațional vor rezulta tipuri de activități ce sunt eligibile pentru accesarea unei astfel de măsuri.

SC. LA IANCU. SRL este pesoană juridică română, având formă de societate cu răspundere limitată, care își are sediul în comuna Greci, judetul Tulcea, strada Bradului nr 8.

În conformitate cu normele de clasificare prevăzute in legislația naționala in vigoare si anume Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului Nr.1051/03.03.2011 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism. Astfel, nivelul de confort si calitatea serviciilor obiectivului propus prin proiect vor fi la standardul de calitate pentru 3 margarete.

Pensiunea va avea o capacitate de 10 camere duble pentru persoane, între care 3 camere vor fi prevăzute cu mobilier si design pentru copii între 0-5 ani, și 1 camera pentru persoanele cu dizabilități.

Prin proiect vor fi realizate si investiții de producere a energiei din surse regenerabile utilizate in scopul desfășurării activității turistice. Produsul este reprezentat de condițiile de cazare, ce sunt la cel mai înalt nivel pentru tipul de turism pe care ne axăm. Pensiunea va oferi 3 tipuri de servicii principale și alte servicii conexe.

Pentru realizarea investiției societatea solicita sprijin financiar nerambursabil prin solicitarea in cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurala finanțat de Uniunea Europeana si Guvernul României prin Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurala a unui ajutor financiar nerambursabil, Axa III- Îmbunătățirea calității vieții in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Măsura 313 – ,,Încurajarea activităților turistice”.

Pentru a desfășura aceste activități SC LA IANCU SRL dorește să obțină un credit în valoare 1.000.000 de euro ceea ce va permite punerea în funcțiune a agropensiunii.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul de investiții se află în intravilanul județul Tulcea, comuna Greci, strada Bradului, nr 8.

Clienții – formează cea mai importantă componentă a micromediului unei societăți cu activitate de turism. De altfel, cunoașterea evoluției nevoilor, cerințelor, exigentelor si comportamentului de cumpărare si de consum a clientelei turistice – obiectiv major al cercetărilor de marketing – este esențiala in procesul fundamentării politicii de piața a unei societăți de turism, deci implicit si ai SC. LA IANCU S.R.L

Cu privire la sumele transpuse în acest proiect, de la an la an cheltuielile cu implementarea proiectului sunt în creștere, în timp ce ajutorul nerambursabil cunoaște trenduri neregulate, scăzând în ultimul an de implementare.

Cea mai mare parte a cheltuielilor totale de implementare în cei 3 ani analizați este corespunzătoare cheltuielilor cu construcțiile și instalațiile, așa cum era normal. Cheltuieli importante mai sunt făcute cu achiziția de utilaje, cu proiectarea și ingineria și alte cheltuieli diverse sau neprevăzute.

Prognoza cheltuielilor – cheltuielile au fost previzionate ținându-se cont si de categoriile de cheltuieli utilizate (cheltuieli cu materialele, cheltuieli cu energia si apa, cheltuieli cu salariile si asigurările sociale etc.).Cheltuielile cu salariile au fost previzionate pornind de la un salariu minim brut de 840 lei pentru fiecare dintre cei 10 salariați

Majoritatea indicatorilor analizați în cadrul proiectului prezintă aproximativ aceleași valori de la an la an, cu mici diferențe, cu excepția a doi indicatori, care își modifică apreciabil valorile, în sensul creșterii sau descreșterii.

Astfel, indicatorul rata îndatorării, așa cum era și normal, va scădea considerabil de la an la an, pe măsură ce se fac plățile care țin de inițierea și implementarea proiectului. În același timp, crește de la an la an indicatorul disponibil de numerar, ceea ce denotă o situație pozitivă pentru proeictul implementat. Menționăm în același timp că celelalte rate și ceilalți indicatori analizați prezintă valori și evoluții normale.

În concluzie, în orice activitate ce este întreprinsă de către o persoană sau de către o organizație, termenii de gândire sunt cei ai unui proiect. Proiectele sunt în orice domeniu de acțiune dar și în orice domeniu de activitate. Pornind chiar de la construcția unui pod, navete spațiale și terminând chiar cu formarea unor studenți în cadrul centrelor universitare sau chiar si provovând o imagine a unui lider. Dar finalitatea unui proiect constă în primul rând în rezolvarea unei probleme, inovare, schimbare si anticipare a unei situații, risc, dificultate, pentru a se trece de la situția actual ce este nesatisfăcătoare la o situație ce devine favorabilă.

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI

Balogh Marton, Balogh Natalia (2014-2015), Managementul proiectelor, suport de curs, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din Cluj;

Bârgăoanu, A. (2006), Managementul Proiectelor – curs, Ed. Comunicare, București;

Cojocaru Sabina (2005), Managementul calității serviciilor din turism, Ed. THRCG, București;

Comănescu Laura (2006), România – potențial turistic, Ed. Codecs, București;

Cosmescu I. (1998), Turismul -fenomen complex contemporan, Ed. Economica, București;

Cristureanu C., Zadig R., Baron P. (1982), Curs de economia turismului, Academia de Studii Economice, București;

Dionisie Cristina (2012), Managementul turistic, Ed. Junimea, Iași;

Henche Blanca Garcia (2005), Marketing în turismul rural, Ed. Irecson, București;

Iațco Constantin, Brezuleanu Stejărel (2007), Managementul proiectelor, Ed. Tipografia Moldova, Iași;

Lache Cătalina (2004), Marketing turistic, Ed. TipoMoldova, Iași;

Meșniță, G., Popescu, D. (2010), Managementul proiectelor – suport de lucrări practice, Ed. Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași;

Morris Joe, Bailey Alisson (2010), Rural and planning Management, Edward Elgar Publishing, Northampton;

Muhcină Silvia (2008), Marketingul în turism-servicii, Ed. Muntenia și Leda, Constanța;

Neagu Cibela (2010), Managementul proiectelor, Ed. Tritonic, București;

Nica Panaite, Iftimescu Aurelian (2003), Management – Concepte și Aplicații, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iași;

Niculae Alecu (2006), Agroturism si Marketing Agroturistic, Ed. Ceres, București;

Niță Ilie, Niță Constantin (2008), Piața turistică a României, editia a 2-a, Ed. Economică, București;

Oprea, D. (2001), Managementul proiectelor. Teorie și cazuri practice, Ed. Sedcom Libris, Iași;

Oprea, D., Meșniță, G. (2007), Fonduri Europene pentru România, în perioada 2007-2013, Ed. Sedcom Libris, Iași;

Oprea, D., Meșniță, G. (2010), Managementul proiectelor – suport de curs, Ed. Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași;

Stanciulescu  Gabriela (2010), Managementul operațiunilor de turism, Ed. AllBeck, București;

Turcu Daniela, Weisz Janeta (2008), Economia turismului, Ed. Eurostampa, Timișoara;

Zait Dumitru (2008), Evaluare și gestiunea investiilor directe, Ed. Sedcom Libres, Iași;

ARTICOLE ȘI PUBLICAȚII DE SPECIALITATE

Blumer Andrei, Iacobaș Paul (2009), Strategia de Management al Vizitatorilor în Parcul Național Munții Măcinului , www.parcmacin.ro, accesat la 26.05.2015;

Direcția Județeana de Statistică Tulcea, www.tulcea.insse.ro;

Ghibuțiu Agnes (2010), Fluxurile de servicii, competitivitatea și integrarea în Uniunea Europeană, p. 15, http://oeconomica.org.ro/files/pdf/104.pdf;

Ghidul Solicitantului, Domeniul major de intervenție D.1.1 – Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a înterprinderilor, în special a IMM;

Guvernul României (2015), Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Metodologia de verificare, evaluare și selecție a proiectelor, p. 6, ://www.fonduri-ue.ro/posdru/images/doc2015/pocu_metodologie.pdf;

Mazilu Mirela (2005), Turismul – o relație privilegiată cu dezvoltarea durabilă, Revista de Marketing Online – Vol.1, Nr. 4, http://www.editurauranus.ro/marketing-online/14/pdf/10.pdf;

Miron Denisa (9 iunie 2014), Turismul și agricultura, cele mai rentabile domenii pentru investiții, http://www.stiripesurse.ro/turismul-si-agricultura-cele-mai-rentabile-domenii-pentru-investitii_822356.html, accesat la 03.05. 2015;

Regulamentul de organizare și funcționare Consiliul Județean Iași;

Strategia de dezvoltare a Consiliului Județean Tulceai, 2008-2015;

Țepelus Camelia Monica (2008), Recognition schemes in tourism—from ‘eco’ to ‘sustainability,pp.99-107, http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042814039779#;

WEBOGRAFIE

http://eufinantare.info/po/resurse_umane/axa6.html;

http://europa.eu/about-eu/funding-grants/index_ro.htm;

http://fonduri-europene2010.eu;

http://www.despreinvestitii.ro/;

http://www.finantare.ro/ghid-privind-finantarile;

http://www.finantare-proiecte.ro/;

http://www.fonduri-structurale.ro/;

http://www.fonduri-ue.ro/;

http://www.inforegio.ro;

http://www.precisemarketing.ro/index.php/ro/component/content/article/81-romanian/143-strategii-de-marketing.

ANEXE