Fundamentarea Teoretica Si Metodologica a Studiului Migratiilor Internationale

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ A STUDIULUI MIGRAȚIILOR INTERNAȚIONALE.

POZIȚIONAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI LIMITELE CERCETĂRII.

INTRODUCERE

Migrația românilor spre alte state ale UE este unul din procesele de mare amploare pe care le-a cunoscut România în ultimele două decenii. Această migrație este preponderent o migrație pentru muncă. Plecând de la definiția cuvântului „MIGRÁȚIE, migrații, migrare” definită drept “deplasare în masă a unor populații de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali“, se cuvine aprofundat impactul migrațiilor internaționale asupra capitalului socio-teritorial și al dezvoltării locale, dar și rolul migrațiilor pentru muncă între România și Spania.

Dintre țările comunității europene, Spania este preferată de migranții români datorită asemănărilor lingvistice, a culturii, cât și a faptului că piața spaniolă, în general, nu solicită forță de muncă înalt calificată. Spania este țara europeană în care s-a înregistrat cea mai mare migrație a forței de muncă din România în ultimele două decenii. Interesul pentru acest subiect este determinat de amploarea migrației la nivel național și internațional, confirmată atât de statisticile oficiale cât și de lucrările științifice.

Pentru aprofundarea acestei cercetări trebuie să începem cu fundamentarea teoretică și metodologică a studiului migrațiilor internaționale, precum și poziționarea științifică și limitele cercetării.

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ A CERCETĂRII

Scopul cercetării

Scopul principal al lucrării de doctorat este cunoașterea caracteristicilor fluxurilor migratorii, a impactului migrației atât din spațiul de plecare cât și din spațiul de sosire, privite din punctul de vedere al dinamicii și consecințelor socio-teritoriale. Deoarece în ultimul timp cercetările din domeniul migrației au fost concentrate spre emigrația românilor, acum ar trebui îndreptate cercetările spre „migrația de întoarcere“, „noua migrație “ și „migrația stabilă“.

În acest sens “migrația de întoarcere”, se referă la românii migranți care s-au reîntors în România după o perioadă de migrație în Spania. „Noua migrație”, se referă la românii migranți care după o perioadă de migrație în Spania au reemigrat în altă țară. „Migrația stabilă”, se referă la românii migranți care încă se află în Spania și nu au de gând să se întoarcă în România în următorii 5 ani.

Obiective

Obiectivul acestei lucrări este să ofere părților interesăte, din România și din Spania, date, informații, concluzii, recomandări și strategii care ar valorifica elementele de impact pozitiv al migrației, pentru dezvoltarea durabilă a celor două țări implicate.

Obiectivele principale ale cercetării sunt: cunoașterea evoluției generale a migrației forței de muncă, cunoașterea reglementărilor europene legate de migrațiile internaționale dar și a legislației naționale atât a României cât și a Spaniei.

Punctul de plecare al cercetării îl constituie individul, în calitatea lui de migrant, descifrarea transformărilor generate de: schimbarea rezidenței dintr-o țară în alta și caracterizarea tipurilor descoperite, factorii determinanți pentru care unii români s-au întors definitiv în România și motivațiile românilor care au rămas în Spania în ciuda problemelor întâmpinate legate de criza care s-a declanșat în Spania în anul 2008.

Pentru elaborarea tezei de doctorat se vor stabili contacte cu centre de cercetare și cercetători interesați de aceeași temă și se va realiza o bază de date cu cercetători și centre de cercetare, se vor publica articole indexate în baze de date, publicarea unei cărți cu principalele rezultate obținute, realizarea unei pagini web care să conțină o plataformă de informație pentru cetățenii români și o pagină web care să ofere posibilitatea migranților români să răspundă chestionarelor online.

Metodologie

Etapele cercetării

Prima etapă în derularea cercetării constă mai ales din cercetări de birou (deskresearch), bazate pe analiza în profunzime a datelor existente: studiul bibliografic, analiza statistică, istorică, studiul documentelor legislative etc. Folosind aceste metode, pot determina contextul și obiectivele fenomenului migrației:

cunoașterea legislației naționale și a reglementărilor europene privind migrațiile internaționale, atât a României, cât și a Spaniei;

dinamica și profilul migrației, rolul părților interesăte;

evoluția generală a migrației forței de muncă și a cauzelor/motivațiilor migrației;

fundamentarea conceptuală a fenomenului migrației, factorii determinanți ai migrației și factorii de atragere, evoluția gradului de cunoaștere a migrației forței de muncă.

A doua etapă de cercetare implică tehnici cantitative și calitative (discuții, interviuri, sondaje de opinie, chestionare, anchete online, analiza statistică, etc.), bazate pe metodologii semi-structurate. Aplicațiile folosite în acest context urmăresc să determine caracteristicile fluxului migrator și relațiile specifice ale acestora cu spațiile de plecare și de sosire.

Impactul migrației asupra spațiului de plecare pornește de la identificarea factorilor și motivațiilor migrației, a formelor și procedurilor de plecare, a rețelelor sociale de favorizare a migrației, a tipurilor de parcurs migrator, respectiv identificarea tendințelor și regulilor migratorii, pentru a urmări apoi, consecințele emigrației asupra familiilor și a gospodăriilor, a copiilor lăsăți în țară și a perspectivelor de dezvoltare social-economică a României. Pentru identificarea formelor și procedurilor de plecare (care se referă la: modul de obținere a vizei, trecerea frauduloasă, cumpărarea vizei, circulația fără viză), voi folosi: interviul direcționat cu reprezentanți ai autorităților, cu emigranții și familiile acestora. Trebuie să aflăm răspunsul la următoarele întrebări: unde pleacă românii din Spania? se întorc în România? pleacă în alte țări? ce consecințe are procesul de remigrație asupra societății și economiei spaniole la nivel local? ce țări preferă românii? cum reușesc să se integreze în alte țări gazdă? există politici pentru favorizarea întoarcerii românilor?

Impactul migrației din spațiul de sosire reflectă caracteristicile țării gazdă și mai ales a comunității românești, itinerariul migratoriu, factorii de atracție, relațiile și interacțiunea românilor cu populația și autoritățile spaniole. În spațiul de sosire vor fi urmărite: caracteristicile țării gazdă și ale comunității românești, itinerariul migratoriu și factorii de atracție, determinând astfel nivelele de angajare și circulația românilor muncitori din sectorul primar – agricultura, dar și din celelalte sectoare de activitate. Factorii de atracție a resursei forței de muncă în Spania se datorează diversității sectoarelor de activitate care există. În spațiul de sosire voi observa relațiile între români, între români și alți emigranți, între români și autohtoni, între români și autoritățile spaniole dar și reprezentanții autorităților române. Trebuie să aflăm răspunsul la următoarele întrebări: cum au reușit să se integreze și să se adapteze unii români atât de bine încât nu se mai gândesc să plece din Spania sau să caute alte țări gazdă? ce nivel de formare au acești români? în ce domenii lucrează? cum au făcut față crizei? există politici în Spania pentru favorizarea migranților?

Pentru cercetarea fenomenului migrației de întoarcere și pentru a răspunde întrebărilor (unde pleacă românii din Spania? se întorc în România? pleacă în alte țări? ce țări preferă românii? cum reușesc să se integreze în alte țări gazdă? există politici pentru favorizarea întoarcerii românilor?) voi compara statisticile migrației până în anul 2008 și după anul 2008, voi realiza interviuri persoanelor întoarse în România, persoanelor care au ales alte țări gazdă, persoanelor care au rămas în Spania, voi realiza chestionare online și voi studia legislația actuală cu privire la legile care favorizează întoarcerea românilor. În cercetarea de teren voi observa comportamentul din spațiul de plecare (cum mențin migranții relația cu rudele, familia, copiii, dacă trimit bani acasă, de câte ori vizitează România în decursul unui an calendaristic, comportamentul de tip imitațional). Relațiile și interacțiunea românilor cu populația și autoritățile spaniole vor fi analizate prin: participarea la întruniri ale asociaților și ale confesiunilor, sondaje realizate prin mijloace electronice. În orașele gazdă se poate observa: modul de integrare, nivelul de viață, trăirile migranților, amintirea locurilor natale..

Metode de cercetare

Principalele metode de cercetare sunt: studiul bibliografic, metoda istorică, analiza statistică, studiul documentelor legislative. Studiul bibliografic reprezintă evoluția gradului de cunoaștere a migrației forței de muncă, studiul cunoștiințelor existente în literatura mondială și teoriile clasice ale migrației. Folosind metoda istorică voi face referire la: evoluția generală a migrației forței de muncă (evoluția fenomenului migrației internaționale, în Europa și în România) și inițiatorii studiului migrațiilor. Prin analiza statistică voi reprezenta evoluția dimensională a fluxurilor migratorii și voi face o analiză statistică a structurii pe grupe de varstă, profesie, etnie, confesiune. Studiul documentelor legislative ne va ajuta să cunoaștem reglementările europene privind migrațiile internaționale, legislația națională a României și a Spaniei privind migrația.

Metode de colectare a datelor

Observația directă este „acea tehnică ce oferă informații cu valoare de fapte și constituie materialul cel mai bogat, divers nuanțat și susceptibil de analize calitative”, care presupune o relație socială cu mediul studiat în care observatorul trebuie să se adapteze la lumea socială pe care vrea să o studieze. În acest sens o deosebită importanță va avea și implicarea personală în relațiile cu populația și autoritățile.

Sondajul de opinie este definit ca metodă de cunoaștere a opiniei publice pe baza chestionarului și a eșantionării. Instrumentul de bază al sondajului de opinie este chestionarul. Chestionarul este o „listă de întrebări alcătuită cu scopul de a obține, pe baza răspunsurilor date, informații asupra unei persoane sau a unei probleme”. Pentru efectuarea chestionarelor sunt luate în calcul doar persoanele migrante adulte, a căror prezență în Spania, este motivată de mai multe nevoi: nevoia de a munci, nevoia de a studia, nevoia de a-și întregii familia, nevoia de a-și desfășura activitatea în diverse domenii de activitate. Am selectat pentru efectuarea chestionarelor trei grupuri de persoane: unul din rândul românilor migranți care s-au reîntors in România după o perioadă de migrație în Spania, un alt grup din rândul românilor migranți care după o perioadă de migrație în Spania au reemigrat în altă țară și un al treilea grup din rândul românilor migranți care încă se află în Spania și nu au de gând să se întoarcă în România în următorii 5 ani.

Interviul este o „convorbire între o personalitate politică, culturală etc. și un ziarist sau cecetător, în cursul căreia acesta îi pune întrebări spre a afla părerile personalității în diverse probleme (de actualitate), în vederea publicării lor în presă sau a difuzării lor la radio și televiziune”. În acest sens voi folosi interviul direcționat cu reprezentanți ai autorităților, primari ai localităților unde îmi voi realiza studiul (atât din Spania cât și din România), cu emigranții și familiile acestora. Interviuri realizate persoanelor întoarse în România, persoanelor care au ales alte țări gazdă, și persoanelor care au rămas în Spania.

De asemenea voi participa la întruniri ale asociaților și ale confesiunilor, voi crea sondaje și anchete realizate prin mijloace electronice și voi face o analiză statistică a structurii pe grupe de varstă, profesie, etnie, confesiune.

Surse de date

Sursele de date pe care le voi folosi, vor fi:

Pentru analiza statistică a structurii pe grupe de varstă, profesie, etnie, confesiune:

România: Institutul Național de Statistică;

Spania: Instituto Nacional de Estadistica.

Pentru analiza forței de muncă:

România: Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă;

Spania: Instituto Nacional de Empleo, unde se pot afla date sespre persoanele care au permis de muncă.

Pentru analiza datelor privitoare la numărul de nașteri, căsătorii mixte, dar și numărul de persoane care au obținut cetățenia spaniolă.:

Registrul civil.

Pentru analiza statistică, pe grupe de confesiune:

Registrele comunităților religioase.

Pentru analiza datelor privitoare la persoanele care sunt înscrise în primării pentru a avea acces la asigurările sociale:

Spania: Ayuntamientos;

România: Primării.

Pentru analiza caracteristicilor fluxurilor migratorii,:

Spania: Secretaría General de Inmigración y Emigración;

România: Ministerul afacerilor externe.

Pentru cunoașterea reglemetărilor și legilor legate de migrație:

Reglementari europene;

Legislația din România;

Legislația din Spania

Analiza documentelor

După ce am încheiat culegerea datelor, voi trece la analiza datelor. Datele trebuie centralizate și verificate. În efectuarea unei cercetări este foarte util să foloseasc metode calitative și metode cantitative, astfel îmbogățesc rezultatele datorate metodelor cantitative cu ajutorul calitativului. Cercetarea cantitativă este o variabilă numerică și presupune folosirea următoarelor metode: analiza statistică, sondaje de opinie, observația. Cercetarea calitativă este o variabilă nenumerică, acoperă o mare varietate de abordări și presupune folosirea următoarelor metode: observația participativă, interviul, studii de caz, analiza documentelor. Pentru prelucrarea statistică a datelor, voi folosi programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences), este una dintre procedurile cele mai des folosite.

Interpretarea datelor

În vederea interpretării datelor, după efectuarea analizei statistice în SPSS, voi selecta acele grafice și tabele care mi se par cele mai reprezentative.

FENOMENUL MIGRAȚIEI

Fundamentarea conceptuală a fenomenului migrației

Evoluția gradului de cunoaștere a migrației forței de muncă

Diaspora reprezintă Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine

Teoriile clasice ale migrației pun accent pe cauza fenomenului migraționist dar și pe factorii care determină migrațiile. Aceste teorii sunt: economia neoclasică, noua economie a migrației, teoria structural-istorică, piața forței de muncă duală, abordări din perspectiva rețelelor de migranți, abordarea instituțională, cauzalitatea cumulativă și abordarea din perspectiva capitalului social.

De-a lungul istoriei, mișcările migratorii au luat amploare. Populația primitivă, în lipsă hranei sau din cauza factorilor naturali, nu ezita să caute locuri prielnice pentru condiții superioare de existență. În antichitate, deplasările maselor de sclavi au constituit principalele fluxuri migratorii. Primele documente care atestă prezența sclaviei sunt cele din Sumeria (Mesopotamia ). În Egiptul Antic, cei mai mulți indivizi deveneau sclavi în urma capturării lor în timpul războaielor. Sclavia ca practică socială și economică s-a dezvoltat și în antichitatea greco-romană.

În epoca modernă, așa cum menționează Brinley Thomas, (Migrations: Economic Aspects, "International Encyclopedia of the Social Sciences", 1968), între anii 1619-1776 negustorii portughezi, olandezi și englezi au transportat peste Atlantic aproximativ zece milioane de sclavi africani, iar în secolul al XVIII-lea și al XIX-lea migrația este reprezentată de populația din insulele britanice, mai ales din Irlanda, care pleacă spre lumea Nouă. Acest avânt al migrației trebuie pus în legătură cu foametea din Irlanda anului 1845. În Asia, la începutul secolului trecut, abolirea sclaviei în coloniile britanice a marcat debutul migrației spre alte continente.

Ravestein este considerat părintele teoriilor migrației, în studiul din 1885 “Teorii ale migrației”, subliniază că migrația este datorată condiții nefavorabile într-un loc și împinge oamenii să emigreze, iar condițiile favorabile într-un loc extern îi atrage.

La sfârșitul primului război mondial S.U.A impune începând cu anul 1924 restricții de intrare care limitează accesul necondiționat. Din anul 1952 UNESCO a fost preocupat de promovarea studiilor sociale și aspectele culturale ale migrației internaționale. Profesorul Brinley Thomas a fost cel care a pregătit acest studiu general a cercetării în privința migrației internaționale care a fost publicat în 1961 cu titlul Migrația internațională și dezvoltarea economică.

În anul 1987, (”Returnto Aztlan. The social process of internationalmigrationfrom Western Mexico”. University of California Press) Massey vorbește pentru prima dată despre rețelele de migranți ca formă de capital social.

Migrația ca fenomen uman este o constantă a evoluției istorice a omenirii, iar fluxurile migratorii au luat amploare de-a lungul istoriei, s-au diversificat și extins din punct de vedere al cuprinderii spațiale, pentru a atinge nivele maxime după al doilea război mondial, odată cu afirmarea puternică a sistemelor de transport la distanță.

Garson și Loizillon (”Changes and Challenges: Europe and Migration from 1950 to thePresent” OCDE, 2003) au indentificat patru perioade de migrație după sfârșitul celui de-al doilea război mondial:

Reconstrucția Europei postbelice în perioada 1950-1970, necesita o mare cantitate de forță de muncă. Ca urmare, autoritățile statelor interesăte, au început să recruteze lucrători străini.

Perioada crizelor economice din anii 1970 și prima jumătate a anilor ’80 a determinat guvernele să elimine politicile active de recrutare a forței de muncă din străinătate.

Prăbușirea blocului comunist și deschiderea frontierelor a sporit fluxul migrator est-vest, în special circulația minorităților etnice și creșterea numărului solicitanților de azil și al refugiaților.

Începând cu anii 2000, migrația forței de muncă a devenit „preferențială” pentru țări precum Marea Britanie, Germania și Franța care au adoptat măsuri pentru facilitarea intrării persoanelor înalt calificate și descurajarea imigranților necalificați. În același timp a crescut și migrația ilegală.

Cunoașterea legislației naționale și a reglementărilor europene privind migrațiile internaționale

Evoluția dimensională a fluxurilor migratorii

Evoluția generală a migrației forței de muncă

Evoluția fenomenului migrației internaționale

Migrația internațională este unul dintre cele mai ample procese sociale, care influențează viața a miliarde de oameni pe glob.

Evoluția fenomenului migrației în Europa

Migrația forței de muncă și reconstrucția Europei: perioada 1950-1970

Perioada crizelor economice: 1970 – prima jumătate a anilor ’80

Perioada de după prima jumătate a anilor ’80

Traiectoria migranților români

Migrația românilor înainte de regimul comunist

Migrația românilor în timpul regimului comunist

Migrația românilor după revoluția din 1989

Migrația românilor după Acordul de la Schengen implementat la 26 martie 1995

Migrația românilor după intrarea României în UE (1 ianuarie 2007)

Migrația românilor după criza din 2008

Efectele circulației forței de muncă în cadrul UE

Preocupări și tendințe în UE cu privire la impactul general al imigrației forței de muncă din Europa Centrală și de Est

POZIȚIONAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI LIMITELE CERCETĂRII.

Activitățile proiectului și limitări

Am ales grupuri de migranți din zona Cataloniei, datorită faptului că în perioada anilor 2008-2014, numărul rezidenților legali români s-a triplat.

Altă limitare legată de date se referă la sinceritatea de a răspunde chesstionarelor și interviurilor. acorda informație.

Migranți români cu rezidență

http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=272&lang=es&t=2000&x=1&y=3

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ