Fundamentarea Deciziei de Creditare a Unui Agent Economic la Sucursala B.r.d. G.s.g

LUCRARE DE LICENȚĂ

Fundamentarea deciziei de creditare a unui

Agent economic la sucursala BRD GSG

Introducere

În epoca contemporană, în țările cu economie de piață, creditul și băncile au un rol determinant în desfășurarea proceselor economice, în reglarea circuitelor economice la nivel micro și macroeconomic, a lichidității agenților economici, a economiei în ansamblul ei. Creșterea economică determină atât o dezvoltare a afacerilor la nivelul persoanelor cât și o consolidare a segmentului clasei de mijloc în România, tendințe de pe urma cărora băncile vor beneficia în continuare.

Principala operațiune bancară este creditarea. Felul în care banca alocă fondurile pe care le gestionează poate influența în mod decisiv dezvoltarea economică de orice tip..

Deoacere orice bancă își asumă într-o oarecare măsură riscuri atunci când acordă credite (pierderi la portofoliul de credite atunci când unii debitori nu își onorează obligațiile) rezultă ca cea mai importantă funcție a bancii în ceea ce privește creditarea este de a controla calitatea portofoliului de credite. Astfel, fiecare bancă căreia i se solicită un credit de investiții realizează o analiză a indicatorilor privind bonitatea solicitantului și o analiză a riscului pe care-l poate întâmpina cu privire la capacitatea solicitantului de a rambursa creditul și dobânzile aferente.

Ideea de bază care a constituit punctul de plecare al lucrării de față a fost aceea că, în condițiile unei lumi în continuă schimbare, cu un mediu din ce în ce mai incert, în care o firmă pentru a supreviețui și pentru a crește pe piață are are nevoie de lichidități, apelează la un credit bancar, iar instrumentul principal folosit pentru a-l creditul este planul de afaceri prin care convinge scopul finanțării.

Prezenta lucrare, cu titlu “Fundamentarea decizie de creditare a unui agent economic la BRD” este structurată pe patru capitole, astfel:

Capitolul 1 – În primul capitol este prezentat „Sistemul bancar de tip BRD”. În acest capitol voi face mai întâi o scurtă prezentare a istoricului și al evoluției acestei bănci, oferind date privind atribuțiile și momentele cele mai importante din existența sa. Voi prezenta totodată și câteva dintre instrumentele politicii monetare ale băncii.

Capitolului 2 – „Sistemul informațional al firmei BRD Groupe Societe Generale” în care voi aborda aspectele teoretice referitoare la piața băncii BRD și mediul extern de lucru.

În capitolul 3 cu titlul „Produse și servicii bancare oferite de BRD” se realizează o amplă caracterizare a BRD- Groupe Société Générale, bancă care a oferit sprijin în vederea realizării acestei lucrări, din mai multe puncte de vedere: situația financiară, rețeaua de sucursale, structura organizatorică, analiza clienților și a concurenților, poziția pe piață, analiza produselor și serviciilor pe care le oferă.

Iar ca Studiu de caz am ales tema“ Analiza clientului-sucursală BRD din București” unde sunt descrise obiectivele urmărite de BRD- Groupe Société Générale la creditarea proiectelor de investiții, sunt prezentate etapele parcurse de bancă în acordarea unui credit eficient: prezentarea societății comerciale solicitante, prezentarea creditului solicitat, analiza documentelor puse la dispoziția băncii de către solicitant , analiza indicatorilor de bonitate și de solvabilitate. Conceptele necesare analizei au fost prezentate teoretic , iar elementele cheie au fost reluate în studiul de caz având ca subiect de analiză firma Porsche din București.

Capitolul “Concluzii și propuneri” cuprinde referiri cu privire la activitatea BRD- Groupe Société Générale, la nivel general și în ceea ce privește acordarea unui credit de investiții pe baza planului de afaceri.

Iată deci sensul lucrării de față: o încercare de a prezenta analiza unui plan de afaceri în cadrul solicitării unui credit bancar, planul de afaceri fiind considerat “o hartă rutieră a firmei- arată unde se afla și unde vrea să ajunga firma”.

Capitolul 1. BRD Groupe Societe Generale

Istoric și evoluție

BRD – Groupe Société Générale este cea mai importantă bancă privată și a doua bancă din România, având a doua capitalizare la Bursa de Valori București (3,3 miliarde EUR in luna ianuarie 2007). Acționarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro.

Istoria BRD – Banca Româna pentru Dezvoltare începe în 1923, odată cu crearea Societății Naționale pentru Credit Industrial și a avut drept scop finanțarea sectorului industrial în România (aflat la acea vreme în stadium inițial de dezvoltare).

Conform legii naționalizării din iunie 1947, Societatea Națională pentru Credit Industrial devine Banca de Credit pentru Investiții. Activitatea cea mai importantă a băncii este obținerea de participații în întreprinderi și acordarea de credite.

La sfârșitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar român și provoacă reorganizarea sistemului financiar. În 1957, Banca de Credit pentru Investiții devine Banca de Investiții. Ea ocupă o poziție de monopol în domeniul finanțării pe termen mediu și lung din sectorul industrial. În această perioadă activitățile principale se reînnoiesc profund, având ca particularitate specializarea creditelor în funcție de obiectul lor.

Nașterea BRD ca bancă comercială intervine în 1990. Preluarea activelor și pasivelor Băncii de Investiții constituie baza activității, dar autorizarea generală pentru activitățile bancare atribuită acestei entităti stimulează constituirea unei importante rețele de agenții pe întreg teritoriul țării. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezenței BRD acolo unde se dezvoltă activitatea industrială pentru a transmite din experiență în domeniul creditului de investiții. Astfel, unitățile sale se îndreaptă în special, în afara atragerii depozitelor societăților comerciale și persoanelor fizice, către creditele pentru investiții destinate societăților comerciale. Apar și operațiunile de schimb la vedere.

BRD a fost aleasă de guvern pentru a deveni prima bancă comercială privatizată. Această alegere consacră calitatea activelor și a gestiunii BRD. Achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al BRD de către grupul Société Générale a fost finalizată în martie 1999. Ea intervine într-o perioadă dificilă marcată de falimente bancare răsunătoare. Este de asemenea începutul bancarizării masive a persoanelor fizice. BRD profită de imaginea sa favorabilă în fața marelui public și de calitatea relațiilor sale cu întreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Foarte repede, BRD devine lider pe piața noilor produse, cum ar fi cardurile bancare și creditele pentru consum.

Trecerea timpului a conferit băncii un plus de autenticitate, transformând-o (atât sub aspectul majorarilor de capital social, al extinderii și adaptabilității obiectului de activitate etapelor de dezvoltare a sectorului industrial românesc, al rezultatelor financiare obținute) dintr-o “bancă din secolului trecut” într-o bancă modernă, reprezentativă în peisajul bancar românesc, care a știut să câștige continuu la capitolele notorietate, siguranță, profitabilitate.

Grupul Société Générale este unul din primele grupuri de servicii financiare din zona euro și a 7-a societate franceză, după capitalizarea sa bursieră (45,1 miliarde de euro decembrie 2005). La finele anului trecut, Grupul, care numără 103.000 de angajați, a realizat un venit net bancar de 10,6 miliarde euro și un profit net de 4,4 miliarde de euro.

Société Générale Group are 19,2 milione de clienți atât în Franța cât și peste tot în lume. În Franța, banca operează cu 2 rețele de distribuție complementare: Société Générale și Crédit du Nord. În afară, banca sa de retail este prezentă în 26 de țări. Activitățile departamentului de servicii financiare specializate s-a dezvoltat substanțial în ultimii 5 ani și a devenit foarte repede un important jucător pe piața europeană.

În Franța, Société Générale avea, în iunie 2005, 8,7 mil de clienți individuali și 179.000 de conturi de depozite la vedere devenind astfel liderul bancar .Grupul operează cu 2 rețele de distributie Société Générale și Crédit du Nord care reprezentau un total de 2.860 de sucursale la sfârșitul anului 2005.

Pe plan internațional Banca de retail are 9,2 milioane de clienți și 31.000 de angajați în 1.741 de sucursale, care acoperă 26 de țări. Modelul său este cel al unei bănci universale, care oferă o gamă completă de servicii clienților particulari și societăților. Société Générale –Retail Banking din afara Franței își aplică propria politică bancară pe care o adaptează la mediul local. Banca Société Générale cunoaste 3 arii de extindere: Europa Centrală și de Est, bazinul mediteranean și Africa și teritoriile franceze.

Société Générale și-a dezvoltat serviciile în Europa Centrală și de Est înaintea altora și la ora actuală are o rețea de mărime semnificativă. În afară de România, deține activități și bănci mari, puternice, în Cehia, Slovacia, Serbia, Slovenia, Rusia, Bulgaria și Croația. Dar banca se gandește la dezvoltare nu numai prin achiziții, ci și prin creștere organică. Și aici are un exemplu foarte bun: filiala Société Générale din Serbia, care s-a dezvoltat în mai puțin de cinci ani, fără să fie nevoie de o achiziție acolo. Această bancă dezvoltată dintr-o sucursală a Société Générale a ajuns să aibă, în scurt timp, 50 de agenții și 250.000 de clienți persoane fizice.

Structura firmei și a capitalului

Profitul este, în final, scopul esențial al întreprinzătorului bancar, pe care acesta îl urmărește de-a lungul întregii sale activități.

Rezultatele financiare, principalii indicatori și rezultatele bilanțiere sunt prezentate în tabelul următor:

BRD- Groupe Société Générale înregistra la finalul anului 2005 active totale în valoare de 19.221.286.036 RON, cu 64 % mai mari decât în 2004 (11.665.860.281 RON), și un profit net de 639.973.485 RON, cu 30 % peste cel din anul precedent (491.085.770 RON).

Randamentul la capital a fost de 25,11 %, raportul costuri administrative / venituri nete operaționale 56 %, iar indicele venitului per angajat 6 599 milioane lei.

Măsurarea performanțelor bancare se realizează prin numeroși indicatori a căror semnificație și interpretare oferă informații utile pentru deciziile de management bancar.

Rentabilitatea financiară (Return on Equity) este cea mai semnificativă expresie a profitului, care măsoară rezultatele managementului bancar, în ansamblul său, și arată, pentru acționari, efectul angajării lor în activitatea bancară.

Rentabilitatea economică (Return of Assets) reprezintă profitul raportat la active și reflectă gradul capacității manageriale de a utiliza resursele financiare și reale ale băncii pentru a genera profit. O evoluție descrescătoare a indicatorului constituie un indiciu că banca întâmpină dificultăți în realizarea veniturilor, în timp ce un trend crescător este de obicei un semnal pozitiv, dar poate indica, de asemenea, o politică de plasamente foarte agresivă a băncii, ceea ce presupune asumarea de riscuri mari.

Banca își monitorizează permanent resursele de capital conform reglementărilor emise de Banca Națională a României. Indicatorii de solvabilitate sunt calculați pe baza informațiilor financiare întocmite potrivit standardelor românești de contabilitate. Banca trebuie să-și măsoare nivelul de solvabilitate raportând nivelul fondurilor proprii la totalul activelor ponderate în funcție de gradul lor de risc, inclusiv elementele extrabilanțiere, conform reglementărilor în vigoare. La 31 decembrie 2004, indicatorul de solvabilitate al BRD- Groupe Société Générale, calculat în condițiile prevãzute de Banca Naționalã a României, este de 16,4 %, peste minimul fixat de lege -12% iar in 2003 -16,0%.

Cota de piață a primelor bănci din România

După șocurile și instabilitatea din sistemul bancar din anii 1990, ponderea activelor bancare în PIB a crescut neîntrerupt din 2000 până în prezent. Această evoluție a fost posibilă datorită unui dezechilibru între cererea și oferta de servicii bancare. Perspectivele pe termen mediu rămân foarte bune, potrivit raportului Intercapital Invest.

Creșterea economică va determina atât o dezvoltare a afacerilor la nivelul persoanelor juridice, cât și o consolidare a segmentului clasei de mijloc în România, tendințe de pe urma cărora băncile vor beneficia în continuare.

În figura de mai sus se poate observa o luptă acerbă între bănci pentru o cotă de piață de cel puțin 5 % unde se situează ING Bank, HVB Bank, Bancpost și CEC, deci există o concurență puternică, de unde rezultă că trebuie aduse produse noi sau trebuie făcute investiții în reclamă sau fuziuni/preluări pentru consolidarea poziției pe piață pentru fiecare dintre acestea.

Evoluția sistemului bancar din România a depins foarte mult de modul în care s-a restructurat BCR, indiferent de calitatea sau de naționalitatea acționarului.

Banca Comercială Română este cea mai mare bancă din România în funcție de valoarea activelor, care au atins cinci miliarde de euro la finele primului semestru al anului trecut. Statul român deține 36,88% din acțiunile băncii, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și International Finance Corporation (IFC) dețin 25%. Ceilalți acționari sunt salariații BCR, cu 8% din titluri, SIF Oltenia – 6,11%, SIF Banat-Crișana – 6%, SIF Transilvania – % și SIF Moldova – 6% și SIF Muntenia – 6%.

Erste Bank a devenit noul proprietar al BCR plătind 3,75 miliarde euro pentru 61,88% din acțiunile băncii, sumă de 5,8 ori mai mare decât valoarea contabilă a băncii.

După achiziția pachetului de 61,88% din BCR, Erste Bank poate să majoreze capitalul băncii sau poate să listeze BCR la Bursa de Valori. Niciuna dintre cele două variante nu va aduce beneficii celor cinci societăți de investiții financiare – care dețin, împreună, 30,12% din acțiunile BCR – și, prin urmare, nici milioanelor de acționari ai SIF. Majorarea de capital, dacă va fi operată de Erste, va obliga SIF-urile să aloce fonduri greu de găsit pentru a-și menține cota (6,12% SIF Oltenia și câte 6% fiecare dintre celelalte).

Analiza S.W.O.T. a băncii BRD-GSG

Analiza S.W.O.T. (acronim pentru cuvintele din limba engleză Strenghts, Weaknesses, Opportunities și Threats) reprezintă un instrument general de analiză pentru identificarea unor elemente de diferențiere a organizației analizate, elemente grupate în patru categorii – forțe sau puncte tari, slăbiciuni sau puncte slabe, oportunități și amenințări.

Analiza implică folosirea unor elemente de comparație, atât direct, pentru stabilirea « forțelor » și « slăbiciunilor », cât și indirect, pentru stabilirea « oportunităților » și a « amenințărilor », pentru că și într-un caz și în celalalt nu există un reper absolut.

Capitolul2. Masa monetară și

piața băncii BRD Groupe Societe Generale

2.1. Masa monetară- elemente teoretice

Evoluția ratei inflației preocupă atât publicul larg, cât și agenții economici și decidenții de politică economică. Fenomenul inflaționist poate semnifica o reducere a puterii de cumpărare în condițiile unor venituri fixe, poate duce la dobânzi nominale mai mari sau poate antrena accelerarea unor sezechilibre în economie.

Antonimul inflației este deflația, termen care descrie situația în care prețurile scad.

Cauzele inflației sunt multiple, iar gruparea acestora în teoria economică nu este unitară. Inflația prin cerere statuează faptul că un nivel în creștere al cererii agregate va conduce la majorarea prețurilor (cererea agregată poate crește din mai multe considerente cum ar fi creșterea rapidă a ofertei de monedă, reducerea impozitelor și implicit creșterea venitului disponibil real), inflația prin costuri se manifestă atunci când producătorii, confrunctați cu costuri de producție în creștere, decid să majoreze prețurile de vânzare pentru a-și menține marjele de profit, inflația importată apare ca rezultat al comerțului exterior al unei țări (o creștere a prețurilor bunurilor importate determină o creștere a prețului coșului de consum).

Forme de manifestare

Puterea de cumpărare reprezintă modalitatea de exprimare a cantităților de bunuri și servicii care pot fi achiziționate cu o anumită cantitate de bani, reprezentată de o unitate monetară.

Puterea de cumpărare a unei cantități de monedă este variabilă întrucât valoarea bunurilor și serviciilor care pot fi achiziționate cu această cantitate variează în perioade și locuri diferite.

Din puncte de vedere teoretic, puterea de cumpărare este reciprocă unui indice de preț. Se utilizează indicele prețurilor de consum, care include în structura sa impozitele și taxele de consumație influențând în acest mod puterea de cumpărare.

În mod curent în aprecierea evoluției generale a prețurilor într-o țară dată se utilizează și deflatorul PIB care se obține ca raport între PIB nominal și PIB real.

PIB-ul este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului fiind produse în toate ramurile economiei în interiorul țării în decurs de un an. PIB nominal redă suma valorii adăugate în prețurile actuale ale pieții.

Puterea de cumpărare = 1 / Indicele prețului

IPC = 1/IP x 100

Deflatorul PIB = PIB nominal/PIB real

IPC =1/PIB deflator

Consecințele inflației ar fi faptul că ea generează efecte asupra tuturor participanților la activitatea economică. Aceste efecte pot fi pozitive sau negative ( costuri). Beneficii ale inflației ar fi faptul că ea reprezintă un stimulent puternic pentru investirea capitalurilor în detrimentul economisirii, contribuind la crearea de noi locuri de muncă. Pe termen scurt, relația dintre inflație și șomaj este în general negativă. Ea poate atenua unele dezechilibre din economie, prin modificarea unor variabile în termeni reali, de exemplu, atunci când economia se află în recesiune, iar ratele nominale ale dobânzii au ajuns la un nivel scăzut impulsionarea consumului și a creditării se poate realiza prin scăderea ratelor reale ale dobânzii, ceea ce se poate atinge prin reșterea inflației.

Costurile inflației sunt costul pingelelor (o rată ridicată a inflației implică mai mult timp și energie pentru administrarea lichidității), costuri de meniu ( firmele trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru modificările de prețuri scăzute de inflație și nu de schimbările în activitatea proprie), redistribuirea averii reale (inflația redistribuie averea dintre creditelor către debitor în cazul în care rata dobânzii este fixă), variabilitatea prețurilor relative și alocarea neproductivă a resurselor ( inflația distorsionează prețurile relative), efecte distorsionate exercitate de sistemele fiscale (inflația sporește câștigurile în termeni nominali și implicit impozitele acestora).

Istoria Masei Monetare

Abordarea funcțională a monedei definește moneda prin funcțiile îndeplinite de aceasta, respectiv răspunde la întrebarea ce face moneda? Funcțiile monedei sunt:

Funcția de etalon al valorii reprezintă cea mai importantă funcție a monedei întrucât permite evaluarea bunurilor și serviciilor în termeni monetari și efectuarea de comparații între prețurile acestora. Spre deosebire de alte forme de etalon precum kg sau metrul, minutul, etalonul valorii reprezintă două caracteristici: variabilitatea în timp (moneda cu care se măsoară valoarea bunurilor și serviciilor, precum și raportul de echivalență dintre acestea poate varia de-a lungul unei perioade de timp, în acest scop se utilizează puterea de cumpărare aflată în raport invers proporțional cu evoluția prețurilor) și indispensabilitatea monedei (deținerea acestuia este absolut necesară fiecărui individ, pentru obținerea bunurilor și serviciilor de care are nevoie și pe care le preferă).

Din funcția de bază a monedei rezultă că bunurile din economie sunt evaluate din punct de vedere monetar prin prețuri, ceea ce face posibilă realizarea de înregistrări contabile și efectuarea de analize financiare.

Funcția de unitate de cont- îndeplinind această funcție de unitate de cont moneda permite realizarea de comparații în timp și cuantificarea valorii adăugate în cadrul activității economice. Funcția de unitate de cont poate fi îndeplinită de monedă fără existența fizică a acesteia, asemenea cazuri se manifestă atunci când prețul unor bunuri sau servicii este exprimat într-o monedă ce aparține fie unei alte perioade de timp, fie unei alte țări.

Funcția de mijloc de plată sau de schimb spre deosebire de troc, moneda bate sau înlătură inconvenientul stabilirii echivalentului reciproc între toate bunurile din economie. Moneda duce la disocierea schimbului marfă contra marfă în două operațiuni distincte: o operațiune de vânzare care permite obținerea de monedă și constă în flux real contra flux monetar și o operațiune de cumpărare care permite utilizarea fluxurilor monetare pentru obținerea bunurilor reale. Această funcție evidențiează faptul că moneda este utilizată pentru realizarea schimburilor dorite la costurile sale mai reduse asigurându-se în acest mod o stare de echilibru între cererea și oferta de bunuri și servicii.

În evoluția societății anumite bunuri precum ceaiuri, mirodenii, bijuterii au servit drept monedă. După cel de al-II-lea Război Mondial au fost acceptate la modurile generale ca mijloc de plată țigările. Comercianții le-au acceptat ca mijloc de plată pentru vânzarea de produse precum pâinea, laptele, hainele și alte bunuri de strictă necesitate întrucât în perioada respectivă aceștia puteau să își achiziționeze tot ceea ce își doreau în țările respective.

În prezent recunoașterea generală ca mijloc de plată de către toți comercianții este atribuită bancnotelor, monedei de cont și celei electronice.

Funcția de rezervă a valorii – înclinația spre economisire atât a populației cât și a agenților economici conduce la constituirea unor depozite sau rezerve de valori, alături de imobile, terenuri, bijuterii, opere de artă, moneda constituie o formă a rezervelor de avere. Avantajul monedei ca rezervă a valorii decurge din gradul sporit de lichiditate, spre deosebire de celelalte bunuri menționate alterior.

Funcția de standard al plăților amânate – într-o astfel de funcție, moneda se utilizează la exprimarea valorii contractelor pe termen lung, respectiv stabilirea în momentul actual a unei sume care urmează a fi încasată sau plătită la o dată viitoare.

Baterea liberă a monedelor cu valoare integrală reprezintă dreptul oricărei persoane de a se prezenta a monetăriile statului cu metal monetar în lingouri pentru a-l transforma în monede, plătind în schimb un comision. În condițiile circulației monedelor de aur, baterea liberă a monedelor cu valoare integrală constituie un element al mecanismului de reglare spontană a circulației monetare.

Astfel se pot distinge două criterii de clasificare a monedelor: moneda materială și moneda de cont sau scripturală.

Moneda materială este constituită din moneda fabricată din metal și moneda fabricată din hârtie. Moneda metalică este alcătuită din metale comune sau din metale prețioase. În Egiptul Antic ca instrument de plată se folosea alama, iar apoi aurul. La început se utilizau lingourile de aur dar din cauza inconvenientului pe care îl aveau prin operțiile de divizare și cântărire, în momentul schimbului, s-a trecut la forma propriu-zisă a monedelor ca piese metalice. Cantitatea limitată de metal prețios a condus la manifestarea unui dezechilibru între cererea și oferta de monedă din metalul prețios și a impus căutarea altor forme de monedă, respectiv cea de hârtie.

Moneda de hârtie are la bază o anumită garanție, iar mărimea, cantitatea și circulația acesteia sunt precis reglementate. Ea se prezintă sub forma biletelor de bancă, respectiv a bancnotelor.

Varianta modernă a bancnotelor aparține Băncii Suediei în secolul al-XVII-lea acesta fiind confecționată dintr-un anumit material, respectiv o hârtie specială semnată de către emitent. Inițial, aceste bilete de bancă au fost considerate o simplă emisiune de monedă, după care statul le-a stabilit un curs legal, respectiv a impus obligativitatea accepțiilor lor de către agenții economici cu același titlu ca moneda metalică.

Aceste bilete de bancă, convertibile, erau considerate monede fiduciare (de încredere) întrucât valoarea lor depindea de încrederea pe care utilizatorii o acordau emitenților, mai degrabă decât cantitățile de metale prețioase.

Crearea monedei fără garantarea cu un stoc de monedă la nivelul emitentului, practicat de către băncile comerciale prin înscrierea într-un cont a sumei obținute de client a condus la apariția unei alte forme de existență a monedei, cea scripturală. Aceasta reprezintă formă a monedei fiduciare care prezintă mai multe forme de existență: cecurile, conturile bancare, sconturile bancare, moneda electronică. Avantajele monedei electronice sunt viteza de transfer sporită, costurile de administrare reduse, deplina utilizare în comerțul internațional, domeniu în care efectuarea plăților se realizează chiar în momentul finalizării tranzacțiilor.

Masa monetară reprezintă un indicator care desemnează totalitatea mijloacelor de plată existente în economia unei țări la un moment dat sau ca medie pe o anumită perioadă. Masa monetară este un indicator statistic, care se cuantifică pe baza bilanțului centralizat al sistemului bancar dintr-o țară după deducerea operațiunilor duble dintre instituțiile de creditare.

La nivelul unei economii deținătorii de monedă aparțin atât sistemului bancar cât și a celui nebancar. Sistemul bancar al economiei este reprezentat de băncile comerciale care dețin rezerve în moneda băncii centrale. Sistemul nebancar este constituit din agenții economice și populație care dețin bacnotele, moneda metalică și depozite în conturi curente la băncile comerciale. Pentru a determina nivelul masei monetare se iau în considerare mijloacele bănești, creanțe aflate în posesia utilizatorilor de monedă bancari și nebancari.

Agregatele monetare reprezintă un ansamblu omogen de active capabile de a fi utilizate ca mijloc de plată. Întrucât toate activele figurează într-un agregat monetar, acestea au o lichiditate echivalentă. Politica monetară a Băncii Comerciale Europene induce ideea că țările membre să dispună de agregate similare.

Principiul lichidității descrescătoare explică faptul că agregatele monetare sunt ordonate de la cele mai lichide, respectiv mijloacele de plată imediată cu putere liberatoare nelistată, până la formele cele mai puțin lichide.

Principiul omogenității arată că elementele care sunt adăugate la un agregat pentru a-l constitui pe următorul sunt active apropiate, respectiv au același grad de lichiditate, fiind ușor substanțiale din punct de vedere al utilizării.

Masa monetară în România a fost definită începând cu 1 ianuarie 2007 care se realizează conform metodologiei Băncii Centrale Europene care a condus la structurarea masei monetare în următoarele agregate:

Masa monetară în sens restrâns M1 care cuprinde numerarul aflat în circulație ( bancnote și monede) , depozitele overnight care pot fi imediat convertibile

Masa monetară intermediară M2 cuprinde masa monetară în sens restrâns, depozitele cu durată inițială până la 2 ani, depozite rambursabile

Masa monetară în sens larg M3 care cuprinde masa monetară intermediară, instrumentele financiare tranzacționabile emise de sectorul instituțiilor financiar-monetare și instrumentele pieței monetare (acțiuni, obligațiuni, bonuri de trezorerie).

Tipuri de credit

În literatura de specialitate se regăsesc definiții care prezintă creditul ca expresie de redistribuire și expresie a relațiilor de schimb.

Creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire se referă la conținutul economic specific creditului, respectiv transferul unei părți din produsul social de la unii dintre participanții la circuitul economic către alți participanți la acest circuit. Spre deosebire de alte forme ale relațiilor de redistribuire a veniturilor precum impozitele și taxele care au un caracter definitiv, creditul este o formă particulară a acestor relații prin caracterul temporar al transferurilor din economie.

Creditul ca expresie a relațiilor de schimb reprezintă un contract prin care bunurile și serviciile sau anumite sume de bani sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare ( la scadență).

În ambele definiții esențială este valoarea actuală care se transmite de către un creditor, respectiv un investitor sau un împrumutător unui debitor (împrumutatul) care se angajează să o ramburseze la o dată viitoare, adică la scadență, în condițiile specificate în contractul de credit.

Caracteristicile relațiilor de credit sunt dobânda, scadența, conservarea și transferabilitatea, participanții la relațiile de credit și promisiunea de rambursare și garantarea creditului.

Participanții la relațiile de credit sunt agenții economici, populația și statul. Analiza trebuie privită prin prisma poziției acestora de creditor sau debitor. Agenții economici se manifestă în calitate de creditori, datorită capacității acestora de a genera profit și de a căuta cele mai bune oportunități de plasament pe piața financiară, populația apare în calitate de debitor în situația solicitării de împrumuturi pentru finanțarea nevoii de consum, statul se manifestă în calitate de debitor prin atragerea de rezerve de la agenții economici și populație în scopul descoperirii deficitului bugetar.

Promisiunea de rambursare reprezintă angajamentul debitorului de a rambursa la scadență valoarea capitalului împrumutat plus dobânda aferentă ca preț al creditorului.

Scadența sau termenul de rambursare este stabilită în contract și diferă în funcție de particularitățile sectorului de activitate și de nivelul eficienței activității beneficiarului de credite.

Dobânda constituie un preț al capitalului utilizat, respectiv suma pe care o plătește debitorul pentru dreptul de a i se acorda și folosi capitalul împrumutat.

Transferabilitatea instrumentelor de credit și transferul creanțelor de la un beneficiar la altul este o expresie a lichidității portofoliului de creanțe, adică portabilitatea pentru fiecare creditor de a transforma creanța în bani.

Negocierea instrumentelor de credit se poate realiza direct între între investitori sau prin intermediul piețelor financiare.

Dobânda și tipuri de dobândă

Dobânda reprezintă o formă de remunerare a creditelor de către debitor pentru folosirea capitalului împrumutat, astfel dobânda este privită ca preț al capitalului împrumutat și poate fi analizat atât în mărime absolută cât și în mărime relativă, sub formă de rată procentuală.

Forme ale dobânzii:

Diversitatea activității economice, precum și tipologia credielor și a debitorilor antrenează forme ale dobânzii după cum rezultă din clasificarea acestora:

Din punct de vedere al băncii se disting două tipuri de dobânzi: dobânda bonificată (reprezintă nivelul dobânzii cu care sunt remunerate disponibilitățile bănești ale celor care și-au constituit depozite bancare) și dobândă percepută (exprimă dobânda încasată de bănci de la clienții care beneficiează de creditele acordate.)

Din punct de vedere al nivelului la care se practică dobânda se disting taxa privată a scontului ( reprezintă acel nivel al dobânzăă la care băncile comerciale scontează cambiile prezentate de agenții economici și la care se acordă credite acestora) ,taxa oficială a scontului (acel nivel al dobânzii la care banca comercială scontează cambiile prezentate de băncile comercialeși acordă împrumuturi către celelalte bănci) și dobânda practicatăde întreprinzători (dobânda practicată la vânzarea mărfurilor pe datorie în cadrul creditului comercial).

Din punct de vedere al perioadei pentru care se acordă creditul și al capitalizării dobănzii se disting dobânda simplă (care se aplică pentru toate creditele pe termen scurt), dobânda compusă (se utilizează în cazul creditelor acordate pe o durată mai mare de un an), dobânda nominală (rata curentă de viață) și dobânda reală (exprimă creșterea puterii de cumpărare actuală și se obține după ajustarea ratei nominale prin inflație).

Rata dobânzii la moneda COȘ

Avantajul principal al monedei COȘ constă într-o mai mare stabilitate, decurgând din împărțirea riscurilor pe mai multe valute din care se compune, inclusiv prin faptul că de regulă valutele incluse în moneda COȘ , au o dinamică de sens diferit. Cu alte cuvinte, în timp ce valoarea uneia crește, valoarea celorlalte scade și invers. În momentul de față, pe plan mondial exostă moneda COȘ DST (drepturile speciale de tragere) și este formată din patru monede: Euro, Yen, Lira și Dolarul american

Cursul de schimb. Piața valutară.

Cursul de schimb se exprimă sub forma unei cotații care arată numărul de unități de monedă Y ce revin unei unități de monedă X.

Fiecare valută are un simbol format din trei litere. Simbolul unei valute trebuie să fie unic, astfel încât fiecare monedă să fie recunoscută ușor. Primele două litere din simbol reprezintă numele țării, iar ultima literă denumirea monedei, spre exemplu, GBP- Great Britain Pound, JPY- Japanese Yen, USD – United States Dollar.

Atunci când valoarea unei monede scade se poate afirma că aceasta s-a depreciat. Termenii de apreciere-depreciere se folosesc atunci când modificarea cursului de schimb este rezultatul confruntării cererii și ofertei pe piață, în situația unui regim al cursului de schimb flotant.

Termenii de valorizare-devalorizare se folosesc atunci când modificarea cursului de schimb este rezultatul unei decizii oficiale într-un regim al cursului de schimb fix ( se modifică paritatea cursului de schimb).

Una dintre cele mai cunoscute teorii de determinare a cursului de schimb este teoria parității de cumpărare. Conform acesteia nivelul prețurilor include toți factorii determinanți ai cursului de schimb.

Paritatea puterii de cumpărare- forma absolută

Conform formei absolute a teoriei parității puterii de cumpărare, pe termen mediu și lung, prețurile din țări diferite manifestă o tendință de convergență. Mai exact, prețul în lei a unui coș de consum reprezentativ din România ar trebuie să fie egal cu prețul unui coș de consum din zona euro, dar exprimat tot în lei, deci înmulțit cu un curs de schimb.

Paritatea puterii de cumpărare- forma relativă

Forma relativă a teoriei parității puterii de cumpărare, derivată din forma absolută, explică modificarea relativă a cursului de schimb pe baza diferențialului de inflație din două țări.

Cursul real de schimb reprezintă cursul nominal ajustat cu rata inflației din cele două țări și poate fi folosit ca indicator al competitivității comerțului exterior.

2.2. Situații financiare consolidate

Fondul de comerț reprezintă surplusul costului de achiziție peste valoarea justă a activelor nete indentificabile, transferate de la Societe Generale Bucharest către Bancă în 1999. în cursul anului 2013 nu a fost identificată nicio depreciere a fondului de comerț.

Soldul imobilizărilor necorporale la 31 decembrie 2013 și 2012 reprezenta în principal software.

Soldul debitorilor diverși este prezentat net de un provizion de depreciere care la nivel de Grup este de 56.804 ( 31 decembrie 2012: 37.978), iar la nivel de Bancă de 41.432 ( 31 decembrie 2012: 36.645). Linia de Alte Active include la 31 decembrie 2013 o sumă de 9.947 care se referă la plăți anticipate privind impozitul pe profit ( 2012: 74.092).

2.3. Piața băncii BRD Groupe Societe General

Grație apartenenței BRD la Grupul Societe Generale, banca are o vocație universală, care pe lângă serviciile clasile ale unei bănci comerciale este prezentă și pe piețele de leasing sau de finanțare a comerțului, Corporate Finance, poate realiza tranzacții cu valori mobiliare în mod direct sau prin intermediul filialelor sale specializate.

BRD este prima bancă a întreprinderilor private din România, iar pe viitor se dorește a fi inovatoare, serviciile legate de deținerea de carduri bancare, fonduri de investiții, credite, fiind doar câteva din preocupările sale. Banca își adaptează în mod permanent metodele pentru a putea răspunde mai bine nevoilor și dorințelor clienților săi potențiali și actuali, dorind a fi partenerul de bază pentru succesul afacerilor clienților săi.

Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului de comerț pe piață, în cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienții săi. Strategia sa de dezvoltare durabilă este fondată pe cele trei valori ale Grupului Societe Generale: spirit de echipă, inovație și profesionalism.

Clienții băncii sunt persoane fizice și juridice, rezidente sau nerezidente, care au împlinit vârsta de 14 ani. Principalii parteneri sunt BCR, Raiffeisen Bank, ABN AMRO Bank, cu ponderi mari deținute pe piața bancară după cum se poate observa mai jos:

Sursa:BNR

Având o bogată experiență în finanțarea proiectelor BRD a ocupat după anii 90 un loc important alături de instituțiile financiare care au contribuit la formarea pieței de capital din țara noastră. Prezența Societe Generale în poziția de acționar majoritar la BRD a creat condiții deosebit de favorabile pentru dezvoltarea activităților de bancă de investiții pe piața din România. Societe Generale ocupă în mod constant un loc printre primele bănci de investiții europene, dispunând de o experiență aparte, precum și de un număr impresionant de resurse necesare desfășurării celor mai variate tipuri de tranzacții pentru mari clienți corporativi.

Topul băncilor după valoarea activelor la 31.12.2012

Piața instituției financiar-bancare poate fi definită ca sfera de confrunctare a ofertei de produse bancare cu cererea pentru acestea, confruntare ce se desfășoară într-o succesiune de etape, care privite ca forme de exprimare a raportului dintre acestea pot oferi evaluări deosebit de utile în fundamentarea deciziilor manageriale.

Piața potențială are la bază existența pieței ocupată de persoanele care realizează economii bănești prin stocarea unei cantități de monedă care depășesc nevoile curente.

Piața teoretică reprezintă acea parte a pieței delimitată pe spații geografice a unor purtători de servicii financiar-bancare ce realizează venituri care se pot transforma în economii pe măsura saturării cererii.

Iar piața efectivă este exprimată de clienții care achiziționează la un moment dat produsele și serviciile financiar-bancare generând o piață a serviciilor bancare.

Cercetarea pieței asigură informații care sunt utile în luarea deciziilor de marketing. Informațiile ar trebui să reducă riscul aferent deciziilor adoptate și astfel să fie sporite șansele de luare a unei decizii cât mai corecte.

În ceea ce privește gradul de satisfacție al consumatorilor de produse și servicii bancare, BRD a avut cea mai bună evaluare generală din partea clienților, urmată de Raiffeisen Bank și Banca Tiriac.Dintre serviciile bancare utilizate de către români, prima poziție ca utilizare o ocupă cardurile bancare pentru plata salariilor. Conform unui studiu, BRD – Groupe Société Générale ocupă primul loc între băncile la care s-a apelat pentru obținerea acestor carduri de salarii- 29,9% dintre cei care utilizează cardul de salarii, BCR cu 28,7% și Banc Post -18,4%.

Topul băncilor după numărul ATM-urilor

Capitolul 3. Produse și servicii

bancare oferite de BRD

În epoca contemporană locul și rolul băncilor în economie este foarte bine definit, acestea își desfășoară activitatea ca intermediar principal în relația economii-investiții, o relație hotărâtoare pentru creșterea economică. Pe bună dreptate monetariști contemporani precizează că sistemul bancar reprezintă temelia sistemului economic al unui stat.

Toate instituțiile de credit funcționează ca bănci comerciale, neexistând bănci specializate pe o anumită ramură a economiei. De-a lungul timpului ele au adus pe piața monetar-bancară o serie de produse care să acopere o gamă largă de clienți.

BRD Groupe Societe Generale prezintă în momentul de față o largă paletă de produse și servicii bancare, mulate special pentru fiecare tip de nevoie și dorință.

3.1. Produse bancare

Dezvoltarea gamei de produse bancare este strâns legată de condițiile ce le oferă economia pe piață, ocupând astfel un loc central în strategia fiecărei instituții de credit, în dorința de a avea ceva superior concurenței.

Produsele bancare se caracterizează prin faptul că ele nu fac obiectul zuurii fizice și morale și sunt purtătoare de dobândă. BRD Groupe Societe Generale aduce un portofoliu larg de astfel de produse ce sunt clasificate în funcție de nevoile și dorințele clienților săi. Astfel, prima serie de carduri ale băncii sunt cele de tip Card Prepaid care cuprind Gift Card și Cardul Prepaid Reîncărcabil.

Gift Card este acel tip de card oferit de către bancă clienților care nu sunt deciși atunci când vine vorba de a cumpără anumite cadouri persoanelor dragi. Comisioanele care se aplică unui astfel de card sunt 0, clientul poate să își aleagă designul în funcție de ocazie(nuntă, aniversare, botez, etc.), emiterea cardului se face pe loc, iar pentru acest cadou nu este nevoie să fie deschis un cont bancar.

Cardul Prepaid Reîncărcabil este un produs ce poate fi reîncărcat ori de câte ori clientul dorește, comision anual de administrare este 0, suma maximă ce poate fi depusă este de 10.000 lei.

O altă serie de produse oferită de BRD este reprezentată de cardurile destinate tinerilor precum Cardul ISIC și Cardul Sprint.

Cardul ISIC este un card de debit în LEI, emis sub sigla VISA, dedicat tinerilor cu vârsta peste 18 ani înscriși la studii superioare la zi, cu valabilitate 2 ani. Cardul oferă acces la un program internațional de reduceri valabile în 120 de țări. Costurile sunt reduse, adaptate studenților și cu acest card au acces la ofertele speciale TravelMax, cea mai mare bază de date online cu informații turistice și culturale. Cardul oferă asistență gratuită în situații de urgență ce poartă denumirea HelpLine.

Cardul Sprint dedicat tinerilor este un card de debit în LEI, emis sub sigla Maestro-Cirrus cu valabilitate de 4 ani. Cu ajutorul lui se pot realiza plăți prin tehnologia Contacless, oferă independență prin gestionarea proprie a operațiunilor și are o utlizare națională și internațională. Comisioanele aplicate acestui tip de card sunt reduse pentru a ajuta studenții să realizeze economii mai rapide.

Urmează apoi cardurile standard MasterCard sau Visa acestea sunt carduri de debit ce au o valabilitate de 4 ani, emise sub sigla MasterCard ( lei sau euro)/ Visa ( lei sau USD), cu asigurare de călătorie inclusă. În străinătate include servicii medicale în caz de boală/ accident, asistență medicală, transport medical de urgență. Plățile sunt mult mai rapide deoarece are acces la tehnologia Contactless, iar comisioanele pentru emiterea și plățile la comercianți sunt 0.

Carduri electronice MasterCard sau Visa sunt acele carduri oferite de BRD pentru clienții care utilizează conturile din bancă zi de zi, având o valabilitate de 4 ani. Comisionul pentru plățile la comercianți, inclusiv online, sunt 0, are o utilizare natională și internațională, iar siguranța acestui card este garantată datorită standardului 3Dsecure și tehnologiei CIP atașate. O dată cu emiterea cardului, clientul primește și o Asigurare Confort, pentru despăgubiri în cazul pierderii/furtului cardului și fără cheltuieli pentru refacerea acestuia, a documentelor de identitate și/sau a cheilor pierdute/furate odată cu cardul.

Cardul A la Carte este un card de debit în LEI, cu o valabilitate de 4 ani cu design unic, personalizat. Clientul poate printa o imagine personală sau poate alege o imagine din galerie, primește o asigurare gratuită în străinătate, iar comisionul pentru emiterea sa este 0.

Cardurile Premium ce cuprind Cardurile Gold și Cardurile Platinum sunt o gamă de prestigiu și servicii la superlativ. Comisionul pentru emiterea cardului este 0, asigurarea de călătorie în țară sau în străinătate este gratuită, se pot realiza plăți rapide prin tehnologia Contactless, iar clientul are acces la programe de reduceri la comercianți de prestigiu, atât pe plan național cât și internațional prin programul MasterCard Elite. Cardul are limite superioare de tranzacționare. Diferența dintre Cardul Gold MasterCard/Visa și Cardul Platinum BRD este programul Priority Pass cu ajutorul căruia clientul beneficiează de acces privilegiat în peste 600 de saloane VIP în aeroporturile din întreaga lume.

Cardul de Credit Punct Card prezintă pe lângă toate avantajele unui card de credit destinat cumpărăturilor și o linie de credit de până la 22.000 lei, Punct Card aduce la fiecare plată realizată cu cardul puncte de fidelitate pe care clientul le poate folosi pentru plata altor produse sau servicii.

Cardurile de transport oferite de BRD oferă mai multă libertate de mișcare, orice card prezentat mai sus poate deveni și card de transport la cererea clientului. Valabilitatea acestui tip de card este de 4 ani.

Cardurile pot beneficia de serviciul contactless la cererea clientului, acest program face parte din noua tehnologie implementată în cadrul băncii și presupune efectuarea plăților mai rapid, efectuate prin apropierea unui card de terminal dedicat, idealp pentru locațiile aglomerate. Acest program este prezent la nivel global, pe toate continentele, fiind mult mai rapid și comod de utilizat.

Printre produsele bancare prezentate mai sus, BRD Groupe Societe Generale se mândrește și cu o gamă variată de credite puse la dispoziție clienților săi. Creditele reprezintă creanțe asupra clientelei, persoane juridice și persoane fizice, ce sunt acordate pentru finanțarea acestora.

Creditele de locuință Habitat sau Prima Casă sunt destinate clienților dornici de a avea un loc propriu. Creditul Habitat presupune proiecte diverse: achiziție, construcție, terminare, extindere, modernizare, reabilitare sau consolidare. Are o dobândă avantajoasă și rambursare în rate constante sau descrescătoare. Perioada de grație este de până la 12 luni pentru construcții, iar dobânda este fixă în primii 7 ani, ulterior devine indexabilă. Avansul minim cerut de către bancă este de 5%.

Creditul Prima Casă oferă clientului posibilitatea de a cumpăra fie o locuință finalizată, fie una în curs de finalizare, aflată în diverse faze de contructție, destinată achiziționării după finalizare.

BRD oferă și credite persoanele, asortate fiecărui tip de nevoi, precum:

Creditul Expresso este perfect pentru cheltuielile neprevăzute, clientului i se aplică un DAE de 10,46% dacă își încasează veniturile la BRD, în caz contrar i se aplică un DAE de 11,48%. Comisionul de administrare este gratuit, iar dobânda este fixă de 9,25%, dacă sunt încasate venituri este de 8,33%.

Creditul Expresso Instant se acordă rapid, documentația este simplificată în cazul veniturilor din salarii sunt necesare doar două documente: actul de identitate și adeverința de venit, perioada de grație de până la 6 luni, comisionul de administrare lunară este gratuit

Creditul Auto este finanțarea în valoare de 40.000-175.000 RON pentru achiziționarea unui automobil nou sau de ocazie din producția internă sau din import.

Creditul 10 este tipul de credit care finanțează cheltuielile studențești, cum ar fi cărțile, chiria, calculatorul, imprimanta, etc. Dobânzile aplicate sunt preferențiale, sumele de rambursare pot fi constante sau descrescătoare.

Credit pentru studii este dedicat proiectelor educaționale, pe o perioadă de până la 10 ani, fără garanții, sau 20 de ani cu garanție imobiliară

Credit pentru tratamente medicale în valoare de 20.000 EUR ce acoperă costul tratamentului sau al intervenției medicale, a cheltuielilor cu spitalizarea, precum și al cheltuielilor adiacente.

Creditul Work&Travel este dedicat susținerii cheltuielilor în cazul participării în cadrul programelor de tip muncă și călătorie.

3.2. Sfera serviciilor bancare oferite de BRD

Instituțiile de credit din țara noastră pot efectua o serie de servicii precum:

Lesing financiar

Conturi curente la vedere în lei și valută

Operațiuni de plăți sau încasări

Emitere și administrare de mijloace de plată precum cărțile de credit, cecuri de călătorie, emiterea de monedă electronică

Valută

Pun la dispoziție clientului o gamă largă de seifuri și casete

Instrumente având cursuri de schimb și rata dobânzii

Servicii de consultanță cu privire la structura capitalului

Operațiuni cu metale și pietre prețioase

Administrare de portofolii și consultanță în ceea ce le privește

Intermediere pe piața interbancară

Asemeni lor și BRD Groupe Societe Generale oferă clienților săi aceste servicii, la care se adaugă și serviciul MyBRD Contact care cuprinde:

Internet Banking

Mobile Banking

SMS Banking

Phone Banking

MyBRD Contact îl ajută pe client să obțină informații cu privire la produsele și serviciile deținute, sumele sosite prin și cele mai apropiate unități pentru ridicarea acestora, oferta de produse și servicii a băncii. Se pot realiza, de asemenea, preacceptări de credit și programa întâlniri cu un consilier de clientelă.

Tipurile de operațiuni ce se pot realiza cu ajutorul acestui pachet sunt consultațiile de sold, lista ultimelor 10 operațiuni efectuate, se poate solicita blocarea cardului în cazul pierderii sau al furtului, dar și deblocarea sa, fiind disponibil între orele 8-22 pentru viramentele bancare, plata facturilor, primirea extraselor de cont prin e-mail.

3.3. Prețul produselor și serviciilor bancare de la BRD

Dobânzi aplicate persoanelor fizice

Dobânzi aplicate persoanelor juridice

Studiu de caz: Analiza clientului

sucursală BRD București

Prima etapă în acordarea creditului o reprezintă depunerea din partea societății comerciale a unei cereri de credit către BRD- Groupe Société Générale. În continuare se aprobă cererea de credit în conformitate cu normele și plafonul de care dispune și pe care îl pune la dispoziție BRD- Groupe Société Générale în momentul respectiv. După aprobarea cererii, se depune dosarul de creditare ce trebuie să conțină documente necesare descrierii în întregime a societății.

prezentarea societății comerciale Porsche

Porche România este o companie românească ce aparține Holdingului Porche din Austria.

Porche România este importatorul general în România pentru mărcile Volkswagen, Volkswagen Autovehicule Comerciale, Audi, SEAT și Skoda. Această întreprindere preia mărcile de autovehicule direct de la fabricile producătoare și le distribuie în România, prin intermediul rețelelor sale de distribuitori, compuse din centre auto proprii și din dealeri independenți autorizați de către firmă. Clienții pot repara și întreține autovehiculele în atelierele de service autorizate.

În această afacere este inclusă și aprovizionarea rețelei naționale de dealeri cu piese de schimb originale și accesorii.

Începând cu 7 martie 2006 importatorul Porsche România a primit certificarea ISO 9001:2000 pentru vânzarea de autovehicule noi, piese de schimb originale și service, acordată de TUV SUD Management Service. Un obiectiv important al companiei până în prezent a fost înființarea unei rețele complete de distribuție și service la nivel național. Porsche România este responsabilă pentru evoluția calitativă și extinderea rețelei de distribuție.

Porsche România și-a început activitatea în noiembrie 1997 cu 8 angajați, fiind astăzi considerată una din cele mai de succes operațiuni ale holdingului austriac.

La începuturile companiei, aceasta a funcținat într-un sediu închiriat, însă la mijlocul anului 1998 s-a demarat un plan de investiții, care este astăzi în plină desfășurare. Porsche România Aviației (1998), Porsche București Nord (2002), Centrul Multifuncțional 1 (2004), Porsche București Vest 1 (2005), Porsche București Vest 2 (2006), Centrul de școlarizare (2006) și Centrul Multifuncțional 2 (2008), Porsche Pipera (2013) sunt proiectele care un marcat în mod deosebit dezvoltarea companiei. De la începutul anului 2004 sediul central al importatorului a fost mutat în noul centru multifuncțional de birouri din șos. Pipera- Tunari, nr2,77190 Voluntari. Investiția totală a Holdingului Porsche în România se ridică până în prezent la 43 milioane de euro, pentru perioada următoare fiind prevăzute noi proiecte.

În anul 2006 activitatea companiei în România a depășit 100.000 de autovehicule vândute, totalul persoanlului dedicat mărcilor din întreaga rețea ajungând la peste 3.000 de angajați. Pe 10 ianuarie 2008 a fost depășit pragul de 200.000 de autovehicule vândute, numărul angajaților din întreaga rețea de dealeri depășind 3.500 de persoane.

Investițiile puternice în rețeaua de dealeri, organizarea activității de service și vânzări, precum și instruirea personalului au fost obiectivele urmărite de echipa de conducere. Rezultatele după cei 10 ani de activitate arată că Porsche România are drept parteneri de încredere 90 de dealeri din întreaga țară, cu o investiție totală de peste 135 de milioane de euro.

În tabelul de mai jos se poate urmări evoluția livrărilor înregistrate la mărcile Porsche România în decursul anului 2013:

Mărcile ce se regăsesc în gama autovehiculelor Porsche România sunt:

Volkswagen, Audi, Bentlez, SEAT, Skoda și Volkswagen Autovehicule Comerciale sunt mărci înregistrate Volkswagen AG;

Weltauto, Autovehicule de ocazie este marca înregistrată Porsche Holding;

Porsche este marca înregistrată Dr.Ing.h.c.Ferdinand Porsche AG.

prezentarea creditului solicitat

Firma dorește să obțină un împrumut în valoare de 313.700 lei pe o perioadă de 57 de luni, cu o dobândă fixă și rate lunare fixe. Acest împrumut este necesar pentru reabilitarea a 4 automobile aflate în service-ul firmei și în care se dorește să se investească pentru a fi puse la vânzare.

analiza financiară a activității firmei Porsche

Informațiile pentru calcularea indicatorilor au fost preluate din bilanțul contabil și contul de profit și pierdere al anilor 2011 și 2012, acte personale care mi-au fost împărtășite și explicate de către contabilul firmei.

Am să prezint calculele detaliate efectuate exact cum am fost învățat la curs, calcule aplicate asupra cifrelor prezente în bilanțul atașat ( menționez că nu am avut acces la atașarea bilanțului real, însă datele sunt corect preluate din acesta):

Pentru anul 2011 situația contabilă se prezintă astfel:

SN = 573.390.561 – (96.695.107 + 49.917.357 + 12.789.686) = 501.018.411 lei

FR = 413.988.411 – 9.191.485 = 404.796.926 lei

NFR = (9.191.485 + 211.868.200 + 81.584.019) – 96.695.107 = 205.912.597 lei

TN = 404.796.926 – 205.912.597 = 198.884.329 lei

Pentru anul 2012 situația contabilă se prezintă astfel:

SN = 412.160.417 – (96.695.200 + 26.515.428 + 13.925.125) = 275.024.664 lei

FR = 275.024.664 – 17.803.367 = 257.221.297 lei

NFR = (17.803.367 + 172.634.668 + 67.075.042) – 96.695.200 = 160.817.877 lei

TN = 257.221.297 – 160.817.877 = – 102.480.909

Se constată efectul nefavorabil al diminuării valorii adăugate ( cu 145.593.331) asupra excedentului brut din exploatare și a celorlalte marje de rentabilitate, cu excepția rezultatului net care a fost favorizat de majorarea rezultatului curent ( cu 12.797.547).

Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială și comercială a firmei, după scăderea tuturor cheltuielilor posibile la o anumită scadență. După cum se observă, în anul 2012, potențialul financiar al întreprinderii s-a micșorat față de anul precedent în proporție de 20%, ceea ce înseamnă că întreprinderea a avut suficiente resurse pentru finanțarea activității curente.

decizia finală

BRD-GSG oferă clientului său un împrumut în valoare de 313.700 lei, pe o perioadă de 57 de luni, la care se aplică o dobândă anuală de 7%, și o dobândă anuală efectivă de 10,03%. Astfel, la sfârșitul împumutului suma achitată va fi de 393.615 leu, o dobândă totală de 58.394 lei și comisioane în valoare de 17.017 lei. Clientul urmează să își achite ratele după cum este prezentat și în desfășuratorul de mai jos:

Concluzii și propuneri

Anul 2013 a însemnat pentru banca BRD Groupe Societe Generale un an de continuare a consolidării sistemului bancar. Intrarea în Uniunea Europeană face acest proces de consolidare inevitabil, iar băncile străine au un rol foarte important. Este previzibilă reducerea numărului de bănci și o profilare a sistemului bancar pe marile grupuri bancare.

Ca în orice sistem și în sistemul bancar se va manifesta legea naturii – peștii mari îi înghit pe cei mici. În Uniunea Europeană, pe piață nu va mai fi loc pentru băncile mici, în contextul în care este nevoie de instituții puternice, pregătite să facă față concurenței. Aceste schimbări vor veni și pe fondul fuziunilor ce vor avea loc la nivelul marilor jucători de pe piața europeană. Băncile-mamă se vor uni, iar unele nume de pe piața autohtonă vor dispărea. În ceea ce privește topul în funcție de active al băncilor din România, acesta nu au suferit modificări semnificative în anul 2013 față de 2012, însă au fost consemnate evoluții diferite în ceea ce privește cota de piață deținută, chiar în rândul primelor trei clasate.

Banca Comercială Română este, în continuare, principalul jucător pe piața bancară, cotele de piață – 19% la active, 8% la creditele neguvernamentale și 11% la depozite clienți – confirmând consolidarea poziției salt de lider și formator de piață. Cota de piață a BCR a avansat la 19% la sfârșitul lui 2012, după ce la jumătatea anului scăzuse la 17,5%. Profitul net obținut de BCR în 2013, conform standardelor românești de contabilitate, a crescut puternic, cu 15,6%, în termeni nominali, comparativ cu 2012, până la 370,3 milioane lei (cu 200 milioane lei sub câștigul din primele nouă luni, din cauza unor provizioane suplimentare și a vânzărilor unor credite neperformante).

BRD – Groupe Société Générale rămâne a doua bancă din România, cu active ce depășesc 200.000 miliarde lei (la sfârșitul anului 2013). Urcând de la 16% la 17,2% în primul trimestru al anului 2013, BRD deține o cotă de piață de 16,3%, în creștere cu 2 puncte procentuale față de anul 2012.

După șocurile și instabilitatea din sistemul bancar din anii 1990, ponderea activelor bancare în PIB a crescut neîntrerupt din 2000 până în prezent. Această evoluție a fost posibilă datorită unui dezechilibru între cererea și oferta de servicii bancare. Perspectivele pe termen mediu rămân foarte bune, potrivit raportului Intercapital Invest.

În cazul în care o societate comercială dorește să întreprindă un proiect de investiții, dar nu dispune de suficiente fonduri pentru a realiza acest proiect, este nevoită să apeleze la un credit bancar pentru investiții.

În ceea ce privește activitatea de creditare a persoanelor fizice și juridice, BRD- Groupe Société Générale și-a stabilit o politică prin care să poată gestiona fiecare risc apărut indiferent de mărimea și intensitatea lui. Pentru o gestionare eficientă, BRD- Groupe Société Générale respectă fiecare etapă în acordarea creditelor:

1. clientul adresează o cerere de credit menționând suma dorită, perioada, tipul de credit, modalitatea de plată, garanții propuse (eventual)

2. banca analizează cererea de creditare și întocmește o ofertă indicativă de creditare

3. după acceptarea ofertei indicative se analizează dosarul de credit întocmit de solicitantul de credit atât din punct de vedere cantitativ (prezența tuturor documentelor cerute obligatoriu), cât și calitativ (întocmirea corectă a acestor documente);

4. pe baza documentelor furnizate de solicitant se realizează o analiză a indicatorilor privind bonitatea solicitantului și o analiză a riscului pe care-l poate întâmpina bancă cu privire la capacitatea solicitantului de a rambursa creditul și dobânzile aferente, calculându-se la acest capitol și ratingul de credit;

5. în urma analizelor realizate, se întocmește un referant de credite ce cuprinde toate informațiile rezultate legate de solicitant și se prezintă Comisiei de Credite care decide acordarea sau nu a creditului.

6. Departamentul Juridic redactează contractele de credit

7. clientul semnează contractul și aduce garanțiile cerute de către bancă

8. se înregistrează garanțiile

9. clientul primește banii

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant de credit, fie el persoană juridică, fie persoană fizică, impuse de BRD – Groupe Société Générale sunt niște condiții general valabile în sistemul bancar și sunt condiții impuse de bancă pentru a se proteja de riscul de nerambursare.

Banca ia hotărârea de a finanța clienții eligibili sau de a refuza finanțarea clienților care nu se încadrează în condițiile de creditare impuse atât de bancă, cât și de reglementările în vigoare ale sistemului bancar. Trebuie astfel menționat că, în activitatea pe care o desfășoară, banca este obligată să respecte atât principiile și reglementările privind activitatea bancară, cât și unele linii de conduită impuse nu numai de autorități, dar și de părțile cu care se află în relație profesională.

În conformitate cu prevederile art. 44 din Legea bancară nr. 58/1998, la acordarea creditelor banca va trebui să urmărească ca solicitanții să prezinte credibilitate pentru rambursarea la scadență a acestora. Pentru minimizarea riscurilor legate de recuperarea creanțelor, în raporturile sale cu debitorul (împrumutatul), creditorul (banca) solicită garantarea creditelor.

Banca are nevoie de clienți, să acorde credite deoarece sumele plasate reprezintă principala sursă de venit pentru bancă. Însă, banca trebuie să respecte principiul prudenței. Deciziile care se iau trebuie să fie bine argumentate și întemeiate, bazate pe calcule economice și studii de fezabilitate. De asemenea, o măsură de limitare a riscului de creditare este constituirea nivelelor de competență și o bună organizare în luarea deciziilor. Decizia care se ia în acordarea unui credit trebuie să corespundă cu interesele de dezvoltare a băncii chiar dacă acest aspect implică un risc asumat mai ridicat. Trebuie astfel găsit un echilibru între interesele comerciale a băncii – de dezvoltare a cotei de piață – și analiza prudențială a performanțelor financiare prezente și a planurilor de afaceri. Riscul ce decurge din această situație este de a nu acorda anumite credite care văzute din punct de vedere comercial și strategic sunt rentabile și prezintă potențial economic.

În ultima perioadă au apărut opinii care solicită mai multă deschidere a băncilor către solicitanții de credite și care critică băncile pentru politica lor restrictivă în acordarea creditelor.

Debitorul vede în bancă sprijinul său în afaceri; el primește finanțare din partea băncii – finanțare care îi este inaccesibilă altfel – pentru a-și realiza interesele sale în activitatea economică pe care o desfășoară.

Obiective urmărite de B.R.D. – G.S.G. la creditarea proiectelor de investiții sunt surprinse în analiza efectuată asupra planului de afaceri. Se analizează scopul invesiției, care este unul dinte criteriile de acordare a creditului, costul total al proiectului și planul de finanțare pentru a identifica destinația creditului, valoarea creditului. Deasemeni se analizează structura surselor de finanțare (proprii, credite bancare sau alte surse) , calitatea acestora și ponderea lor in totalul surselor, modul de asigurare a resurselor proprii și a costurilor investiționale ce se vor finanța din acestea. Analiza eficienței proiectelor de investiții se realizează pe baza prognozei fluxului de numerar, utilizând tehnicile de actualizare ale acestora.

În procesul obținerii de informații despre client, o importanță deosebită o are cunoașterea situației economico-financiare a acestuia. Analiza financiară are ca punct de plecare bilanțul, care este o situație financiară anuală oficială și care atestă modul în care a fost administrată de către manageri averea încredințată acestora de către acționari. Bilanțul oferă o imagine generală asupra patrimoniului, situației financiare și rezultatelor obținute.Pentru a analiza dacă o societate se poate îndatora (în sensul contractării de credite de la băncă) trebuie să se determine bonitatea societății. Fiecare bancă determină bonitatea societății solicitatoare a unui credit potrivit unei metodologii proprii, pe baza unor indicatori cărora li se acordă un anumit punctaj, iar punctajul general va decide dacă banca acordă sau nu creditul .

Pe baza bilanțului și contului de profit și pierdere prezentat de societate, ofițerii de credite vor analiza situația bonității clienților pe seama unui sistem de indicatori de structură și performanță. BRD – Groupe Société Générale calculează conform normelor sale de creditare un credit scorring pentru încadrarea societății într-o categorie de risc. În cadrul proiectelor de investiții nu este singurul criteriu de a lua decizia de creditare, dar este unul relevant pentru redarea cât mai fidelă a rezultatelor economice înregistrate de societate. De preferat, analiza se face pe o perioadă de 2 ani și pe anul în curs și ceea ce se urmărește la această analiza este constanța rezultatelor economice. Automat, o discrepanță de la an la an a rezultatelor societății, implică un risc asumat de bancă mai ridicat. În analiza societății principali indicatori pe care banca îi urmărește sunt cei referitori la lichiditate și solvabilitate, dar și cei de profitabilitate și gestiune sunt relevanți.

Este normal ca băncile să clasifice creditele și să creeze implicit provizioane, în funcție de dinamica performanțelor financiare ale clienților lor. Băncile ajung în felul acesta să fie "în rezonanță" cu soliditatea și fiabilitatea beneficiarilor de credite. Provizioanele nu sunt realmente pierderi, ci rezerve pentru pierderi potențiale. „Bani albi pentru zile negre”.

În concluzie trebuie să existe o educație în domeniul creditelor. Acest termen cuprinde atât cadrul administrativ și politic în care se iau hotărârile privind creditele, cât și, la fel de important, climatul în care se iau asemenea hotărâri – adică acea combinație specifică de integritate, motivație, loialitate, atitudine față de clienți, tradiție și de capacitate de analiză, atât la nivel individual, cât și la nivelul instituției financiare.

BRD – Groupe Société Générale este și un actor important al vieții comunitare, nu numai prin ancorarea sa la economia națională, ci și prin sponsorizările acordate diferitelor domenii din viața socială, culturală și sportivă românească. Urmând exemplul societății-mamă, BRD – Groupe Société Générale a devenit în 2001 partener al Federației Române de Rugby. Prin acest parteneriat, BRD susține punerea în practică a unui program puternic și coerent pentru promovarea și dezvoltarea rugby-ului românesc.

BRD – Groupe Société Générale susține cu prioritate acțiuni și proiecte din domeniul cultural și din educație. Partenariatul cu Institutele Culturale Franceze din România are drept scop promovarea francofoniei și a culturii franceze în România și a celei românești în Franța. În cadrul acestuia, BRD – Groupe Société Générale contribuie în fiecare an la organizarea unor acțiuni educative – Cupa "Le Mot d'Or", dar și culturale, cum sunt "Fête de la Musique" , "Fête du Cinéma" sau "Coup de Théâtre".

BRD – Groupe Société Générale a reusit, in cele doua luni de campanie "Premii unice in Romania, carduri unice in lume", sa emita peste 500.000 de carduri, stabilind un record mondial de emitere pentru o perioada de doua luni in cadrul organizatiei VISA.

In 2013 BRD – Groupe Société Générale a investit 35 de milioane de euro în dezvoltare, iar în 2014 suma se ridică la 50 de milioane de euro, strategie ce urmarește atragerea de noi clienți pentru produsele și serviciile băncii. La 31 martie 2014, creditele acordate clientelei se ridicau la aproape 11 miliarde RON, în creștere cu 57% în raport cu 31 martie 2013. Creditele acordate clientelei persoane juridice au crescut cu 35% comparativ cu luna martie a anului 2013, iar creditele acordate persoanelor fizice sunt în creștere cu 98%, față de aceeași perioadă a anului precedent.

Bibliografie

http://www.banking.ro/topactive.php

Dardac, N., T. Barbu (2005): Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică, București

Balaure, V. (coordonator), 2005, Marketing, Editura Uranus, București;

Cătoiu, I., Bălan, C., Popescu, I.C., Orzan, Gh., Vegheș, C., Dănețiu, T., Vrânceanu, D., 2009, Cercetări de marketing. Tratat, Editura Uranus, București

Cătoiu, (coordonator), 1999, Metode și tehnici utilizate în cercetările de marketing, Editura Uranus, București

Cătoiu, I., Teodorescu, N., 2005, Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, București

Ban O., 2003, Tehnici promoționale, Editura Universității din Oradea, Oradea

Sabine Funar, Produse și servicii bancare, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca, 2001

Constantin Kirițescu, Sistemul Bănesc al Leului și Precursorii Lui,Biblioteca BNR, 1997

Bibliografie

http://www.banking.ro/topactive.php

Dardac, N., T. Barbu (2005): Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică, București

Balaure, V. (coordonator), 2005, Marketing, Editura Uranus, București;

Cătoiu, I., Bălan, C., Popescu, I.C., Orzan, Gh., Vegheș, C., Dănețiu, T., Vrânceanu, D., 2009, Cercetări de marketing. Tratat, Editura Uranus, București

Cătoiu, (coordonator), 1999, Metode și tehnici utilizate în cercetările de marketing, Editura Uranus, București

Cătoiu, I., Teodorescu, N., 2005, Comportamentul consumatorului, Editura Uranus, București

Ban O., 2003, Tehnici promoționale, Editura Universității din Oradea, Oradea

Sabine Funar, Produse și servicii bancare, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca, 2001

Constantin Kirițescu, Sistemul Bănesc al Leului și Precursorii Lui,Biblioteca BNR, 1997