Forme de Turism Practicate

Tipurile de turism care se pot efectua în zona Negreni –Valea Iadului sunt următoarele: turismul rural; speoturismul (turismul speologic) care în zona Negreni –Valea Iadului poate fi valorificat datorită multitudinii zonelor carstice (chei, peșteri, defilee, canioane); turismul cultural este valorificat prin resursele antropice numeroase ale județului; agroturismul ca formă a turismului rural ce în ultimul timp a luat o amploare din ce în ce mai mare în lume și se referă la descoperirea modului de viață tradițional, al culturi locale, obiceiuri tradiții, meșteșuguri și gastronimii autentice; turismul curativ care este legat în principal de izvoarele termale și minerale ale județului, folosit pentru tratarea unor boli (Stâna de Vale); ecoturismul – turism ce se bazează pe ariile protejate ale județului și a parcurilor naturale din Munții Apuseni.

Toate aceste tipuri de turism pot fi exploatate în cadrul județului, datorită multitudinilor de resurse naturale și antropice, acest lucru fiind posibil datorită infrastructurii oarecum dezvoltate a zona Negreni –Valea Iadului.

Turismul rural are o puternică tentă culturală prin valorificarea obiceiurilor, tradițiilor sau folclorului local. Adică acele componente ale civilizației rurale încă bine conservate în majoritatea satelor din zona studiată.

Turismul recreativ montan ocupă locul secund al ierarhiei și se poate practica pe cca 85 % din suprafața zonei studiate. Oferta agroturistică poate fi diversificată datorită potențialului natural ridicat și bogăției componentei antropice, fapt ce determină crearea varietății atracțiilor turistice naturale și antropice.

Varietatea resurselor determină posibilitatea practicării mai multor forme de turism și anume: speoturismul, alpinismul, turismul de drumeție, turismul cinegetic și de agrement piscicol etc.

Turismul de agrement hivernal (pentru sporturi de iarnă-schi, bob, săniuțe, patinaj) beneficiază de posibilități de afirmare și diversificare în zona montană, îndeosebi în masivele Vlădeasa și Pădurea Craiului unde, la altitudini de peste 1700 m, durata zăpezii depășește 5 luni anual. Amenajările în acest sens sunt însă modeste, singura pârtie de schi cu un grad de amenajare mediu fiind cea de la Stâna de Vale. Amenajarea altor pârtii de schi (inclusiv pentru schi- fond), bob și săniuțe, cu grade diferite de dificultate, a patinoarelor sunt cerințe imperioase.

Speoturismul este printre cele mai inedite, mai interesante și mai profitabile forme de turism. El presupune, ca o condiție sine qua non a practicării sale măsuri de amenajare și dotare adecvată a peșterilor incluse în circuitele de vizitare. Actualmente se practică într-o manieră dezorganizată, ineficientă economic și extrem de negativă sub aspectul protecției patrimoniului subteran. Dintre prioritățile sale menționăm:

amenajarea complexă, modernă, a unor circuite turistice subterane în peșteri (Peștera cu Apă de la Bulz; Peștera Vadu Crișului);

amenajarea adecvată a unor avene (de exemplu Avenul Berna din zona Șuncuiuș) pentru practicanții speoturismului extrem;

amenajarea pentru acces sigur și facil a vizitatorilor în peșterile de mai mici dimensiuni din zona cheilor Crișului Repede, de pildă..

Alpinismul este o altă formă de turism recreativ montan ce se poate practica în mai multe areale din zona muntoasă a zonei analizate. Prezența în Masivul Pădurea Craiului și Masivul Vlădeasa a unor trasee cu grad ridicat de dificultate (IV-VI) dar și a unor trasee de inițiere (grad II-III) reprezintă premise certe în acest domeniu. Se impune însă o dotare adecvată a traseelor, amenajarea arealelor de escaladă, edificarea unor baze turistice pentru găzduirea practicanților.

Turismul de drumeție primește valențe atractive deosebite în zona montană unde peisajul spectaculos și variat morfologic devine o resursă de prim ordin. Sectoarele de chei și defilee (Crișului Repede), cupola piramidală a Masivului Vlădeasa sunt obiective clasice pentru o astfel de formă de practicare a agrementului.

Turismul cinegetic este condiționat de prezența faunei mari (urs, cerb, mistreț, lup, vulpe, iepure) unele specii fiind producătoare de trofee. Deși practicat de un număr mai redus de persoane, dar cu venituri mari, turismul cinegetic este deosebit de eficient economic. Fondurile de vânătoare din regiunea montană (Vlădeasa) și de podiș (Depresiiunea Ciucea – Negreni) oferă locații propice pentru practicarea acestei forme de agrement care are și rol complementar în diversificarea ofertei unor zone.

Turismul de agrement piscicol (pescuitul sportiv sau de agrement) se poate practica de-a lungul principalelor râuri ale zonei studiate a lacurilor de acumulare din bazinul Crișului Repede sau a Văii Drăganului.

Turismul extrem (zboruri cu parapanta sau deltaplanul, motocros, etc) își poate găsi locuri de practicare favorabile în zona montană unde declivitatea pantelor, diferențele de nivel, sau fragmentarea terenului sunt optime unor astfel de activități.

Turismul de tranzit este facilitat în afirmarea sa de traversarea zonei a unei artere rutiere internaționale E60 pentru a conecta zona Negreni – Valea Iadului atât cu municipiile Cluj – Napoca și Oradea cât și cu centrul și sudul țării, dar și cu Moldova. De asemenea, zona este traversată de magistrala feroviară

În cadrul Munților Apuseni sunt amenajate numeroase trasee de escaladă și alpinism. Diversitatea gradelor de dificultate face ca aceste amenajări să acopere cerințele de practicare a tuturor categoriilor de sportivi. Marea majoritate a traseelor sunt bine echipate, unele au fost reamenajate fapt ce asigură bune condiții de practicare a cățărării în această zonă. Zone de alpinism și escaladă în zona studiată sunt la: Vadu Crișului, Șuncuiuș, Bulz,

O altă modalitate de atragere a turiștilor este amenajarea de pârtii pentru schi fond.

Latura de divertisment sau posibilitățile de petrecere a timpului liber în Munții Apuseni este slab dezvoltată. În sezonul de iarnă sunt organizate Serbările Zăpezii, iar pentru perioada de vară unele pensiuni organizează pentru turiști seri românești cu muzică folclorică sau focuri de tabără.

Pârtii de schi fond pe care le propun spre amenajate în stațiunea Stâna de Vale, au punct de 10 plecare baza pârtiei Măgarul și Cabana Gaudeamus. Toate pârtiile propuse sunt în așa fel concepute încât să existe porțiuni de legătură între trasee și să se poată realiza trecerea de pe un traseu pe celălalt, în funcție de doleanțele schiorului. Un alt gen de activitate propusă a se desfășura în stațiunea Stâna de Vale este biatlonul pentru agrement. Traseul pentru biatlon propus are lungimea de 1678 m și nu este prevăzut cu amenajarea specială pentru turul de penalizare. Poligonul de tragere propus a fi amenajat pe locul actualului camping de lângă pârtia Măgarul și va fi un poligon de tragere pentru distanța de 50 m. Numărul liniilor de tragere va fi de zece, având în vedere că aceasta este o amenajare propusă în scop recreativ.

În scop recreativ, orientarea turistică este practicată datorită peisajelor întâlnite între punctele de control de pe traseele parcurse. În acest caz, traseele vor fi parcurse fără a fi cronometrate, pot fi parcurse în grupuri sau echipe de diferite vârste, ideea principală fiind găsirea tuturor punctelor de control marcate pe hartă, folosind doar harta și busola. Acest gen de activitate poate fi practicată până la vârste înaintate. În stațiunea Stâna de Vale,de exemplu, amenajările pentru orientare sportivă pot fi dezvoltate putând fi practicată orientarea sportivă atât vara cât și iarna, având în vedere faptul că stațiunea oferă potențial pentru practicarea schi fondului.

El poate îmbrăca, mai frecvent, trei forme de practicare și anume turismul urban, turismul rural și turismul religios..

Capitolul 3.

Activitatea turistică în zona de studiu

3.1 Infrastructura turistică

Infrastructura specifică a zonei, este reprezentată de mijloacele de transport de agrement, neconvenționale, precum bicicletele, ATV-urile, trăsurile cu atelaje dotate cu roți pentru perioadele în care nu este zăpada și cu schiuri în perioadele cu zăpadă, ambarcațiunile tip bărci, șalupe. În cadrul zonei de studiu, aceste mijloace de transport au cunoscut o creștere semnificativă, în special în rândul turiștilor străini din occident. Pentru ca zona să atragă mai mulți turiști, ar trebui să valorifice aceste mijloace de transport de agrement și să stabilească la nivel de localitate sau zonă trasee specifice, care apoi să fie promovate pe un site dedicat turismului din județul din care face parte și în cadrul unităților de cazare.

Începând cu anul 2010 se constată o accelerare a dezvoltării agroturismului în zona analizată, numărul pensiunilor ajungând la peste 20. Unele pensiuni au dotări modeste, s-au dezvoltat lent și au părăsit rețeaua formală din anumite motive: și-au format o clientelă stabilă și fidelă; sunt nemulțumite față de sprijinul modest acordat de rețelele formale; se sustrag de la plata taxelor, impozitelor și diverselor controale. În numeroase cazuri aderă la o rețea formală doar pentru a se lansa în această activitate și pentru a se clasifica mai ușor.

Majoritatea pensiunilor turistice și agroturistice din zona de studiu sunt mici, cu o medie de 7,2 locuri/pensiune, ceea ce arată că această activitate turistică aduce doar venituri complementare proprietarilor.

Sunt puține pensiunile turistice care obțin venituri doar din această activitate. Aceste pensiuni sunt amplasate în proximitatea unor stațiuni turistice, ca de exemplu Stâna de Vale, unde cererea de găzduire este mai mare decât oferta. În aceste zone există mai mulți factori care

contribuie la dezvoltarea agroturismului, precum : căi de acces modernizate; mai multe obiective naturale și antropice deosebite.

Zona montană a Văii Iadului din județul Bihor prezintă cel mai ridicat potențial turistic complex din toată zona analizată. Aici sunt îndeplinite toate condițiile necesare dezvoltării agroturismului: un cadru natural atrăgător și nepoluat, resurse turistice naturale și antropice numeroase și variate.

Elemente legate de amplasarea geografică, accesibilitate, valoarea turistică, calitatea dotărilor și a serviciilor oferite, varietatea activităților de recreere și divertisment posibile de practicat, fac din pensiunile amplasate în zona analizată ca arealul Văii Iadului să fie preferat de turiștii din regiune, de la nivel național sau internațional.

Tot în analiza infrastructurii turistice a zonei sunt incluse și structurile de primire cu funcțiuni de cazare turistică și capacitatea de cazare turistică, situație care pe perioada 2008 – 2013 se prezintă astfel:

Tabel 3.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în 2008 – 2013 în zona Negreni –Valea Iadului

Față de anul de bază, în anul 2009, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a crescut cu 8 unități noi de cazare, adică în anul 2013 pe teritoriul zonei se găsesc cu 37,09% mai multe structuri de primire turistică cu unități de cazare turistică față de anul 2008.

Fig. 3.1 Ponderea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în anul 2013

Astfel în anul 2013, ponderea structurilor de primire turistică cu finctiuni de cazare turistică se prezenta astfel: din totalul de 85 de unități de cazare prezente pe teritoriul analizat, cea mai mare pondere o dețin hotelurile, 34,11%, urmate de vile cu 23,52%. La polul opus se află hostelurile și hanurile cu o pondere de 1,17% și motelurile cu o pondere de 4,7%.

În cadrul structurilor de primire turistică avem următoarea situație a locurilor de cazare existente.

Tabel 3.2. Situația locurilor de cazare în perioada 2008 – 2013 în zona Negreni – Valea Iadului

În ceea ce privește existența locurilor de cazare, observăm că anul 2010 prezintă cele mai multe locuri existente și anume 10591 locuri. Așadar în anul 2010 existau cu 1,62% mai multe locuri de cazare decât în anul 2008 și cu 4,59% mai mult decât în anul 2013. Acest lucru se datorează faptului că în anul 2010 zona a înregistrat cel mai mare număr de unități hoteliere, 31 la număr, unități care pot găzdui un număr mare de locuri de cazare, spre deosebire de vile, cabane, pensiuni.

În concluzie pot afirmă că, zona dispune de o infrastructura generală dezvoltată a drumurilor de acces rutiere și a principalelor rute feroviare interne. Totodată infrastructura specifică a județului reprezintă și ea un factor determinant în dezvoltarea turismului. zonadispune de un număr relativ mare de structuri de primire turistică și locuri existențe în aceste unități. Îmbinând infrastructura județului cu resursele naturale și antropice prezente în zonă, eu sunt de părere că fluxul turiștilor va crește și gradul de ocupare al locurilor existențe în unitățile de cazare va crește deasemenea și în rândul turiștilor străini.

Resursele turistice antropice reprezintă o sumă de elemente cu funcție recreativă, create de om. Inițial, unele dintre aceste elemente nu aveau valențe turistice, dar le-au câștigat pe parcurs datorită vechimii, unicității, dimensiunii. Resursele turistice antropice existente în cadrul zonelor montane și premontane ale zonei sunt foarte variate și se pot clasifica astfel:

elemente etnografice și manifestări tradiționale și locale: ocupații tradiționale, tehnici tradiționale, manifestări folclorice;

monumente istorice și de arhitectură: castele, cetăți, vestigii arheologice,biserici, fortificații;

construcții hidrotehnice cu funcție turistică: baraje și lacuri de acumulare.

Aceste tipuri de resurse antropice le-am identificat și prezentat anterior. Cele mai semnificative elemente etnografice și manifestări tradiționale și locale se desfășoară în localitățile:

Negreni. Multe dintre obiceiurile locului au legătură cu ocupațiile țăranilor, ca de exemplu: munca la camp, păstoritul, construirea caselor, pregătirea cânepei ori a lânii pentru confecționarea de îmbrăcăminte. Pentru astfel de activități încă din perioada pentru activități de acest fel, încă din perioada când predomină econonomia natural și mai apoi industria casnică, este statornicită p fprmă de rapidă executare a anumitor lucrări printr-o formă de întrajutorare colectivă denumită în zonă clacă.

Borod : – dansuri populare și teatru nescris;- obiceiuri: claca de tors, șezători, colindat de Crăciun cu „Steaua” , „Viflaemul”, „Păpușile”, de Anul Nou se colindă cu „Sorcova”, de Bobotează se merge cu „Țuraleisa”;- Ziua Minerului, Ziua Cartofului.

Bratca : – obiceiuri de nuntă, de Anul Nou-„Vergelul”, de Bobotează- „Chiraleisa”;- teatru nescris;- mori de apă la Bratca și Damiș;- ansamblu folkloric Brătcuța;- instrumentiști la vioară cu goarnă la Damiș.

Bulz : – mori cu apă la Munteni și Remeți, cea din Remeți fiind foarte veche, pusă în mișcare de o roată hidraulică cu cupe;- complex de industrie țărănească : la Bulz, la numărul 116, se află un complex de industrie țărănească compus dintr-o moară de apă, o piuă de bătut sumane și o vâltoare, toate trei acționate de apele văii Iadului.

Cadrul natural deosebit cu resurse turistice variate este completat de importante resurse de factură antropică între care se detașează Lacul de acumulare Leșu, localizat pe cursul mijlociu al Văii Iadului, în amonte de confluența cu Valea Leșului : – lacul de acumulare Leșu; cascada Iadolina; peștera Bulz, peștera de la Fața Apei, peștera cu apă din Valea Iadului;- împrejurimi – Stâna de Vale; peștera Meziad; peștera Vântului; peștera Vadu Crișului; defileul Crișului Repede.

Paradoxal situației atracțiilor turistice ale zonei, unitățile de cazare care deservesc activitatea de agroturism sunt slab dezvoltate. Astfel, până în anul 1990 nu putem vorbi de servicii turistice și agroturistice oferite într-un mod organizat de către populația rurală a zonei, acestea fiind prezente doar ocazional, în gospodăriile populației, rezumându-se în cele mai multe situații la oferirea serviciilor de cazare și servire a mesei, fără investiții destinate pregătirii spațiilor și respectării unor cerințe minimale.

În prezent, de exemplu,în satul Remeți din comuna Bulz există două pensiuni clasificate, ambele făcând parte din rețeaua ANTREC : Valea Izvorului, pensiune clasificată cu două margarete și pensiunea Lucian, care a fost clasificată cu trei margarete. Odată cu afilierea pensiunilor la rețeaua ANTREC, au fost realizate investiții pentru a crește atât calitatea serviciilor principale (cazare, alimentație), cât și cele auxiliare (odihnă și agrement).

Prin urmare, cazarea se face în camere care corespund cerințelor minime pentru omologarea pensiunii, cu grupuri sanitare comune sau proprii, dotate cu mobilier și obiecte sanitare de calitate. Servirea mesei are loc în bucătării, săli de mese și terase proprii sau comune,

dotate cu mobilier, veselă și echipamente de pregătire și păstrare a alimentelor. Pensiunile turistice și agroturistice pot oferi, de asemenea, servicii de agrement, de odihnă sau cultural-educative.

3.2 Circulația turistică

Cu un potențial turistic diversificat, arealul studiat este reprezentat de cadrul natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică, reprezentând un important patrimoniu folcloric și etnografic, aceste așezări și locuri își prezintă istoria din cele mai vechi timpuri și până astăzi.

Pentru analiza și previziunea circulației turistice am ales următori indicatori: sosiri ale turiștilor în unitățile de cazare turistică, înnoptări în unitățile de cazare turistică.

Analiza circulației turistice presupune cunoașterea evoluției câtorva indicatori principali și anume – sosiri de turiști ( turiști cazați), număr înnoptări, sejur mediu, densitatea turistică și coeficientul de utilizare a capacității de cazare.

Sosirea unui turist într-o strucutră de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți. În fiecare structură de primire turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din șederea sa neîntreruptă.

Înnoptarea este un indicator care reprezintă intervalul de 24 ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența structurii de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turiști).

Durata medie a sejurului este un indicator al circulației turistice și arată numărul mediu de zile , de ședere într-o anumită zonă sau unitate de cazare. Aceasta se calculează după următoare formulă –

Tabel 3.3. Durata medie a sejurului

Conform tabelului privind durată medie a sejurului, observăm că durata medie a sejurului pentru români se învârte în jurul cifrei de 5,8 zile, pe când durata medie a sejurului străinilor ce vizitează județul se află aproxiomativ în jurul valorii de 3 zile. Așadar românii își petrec în medie vacanțele în această zonă dublu față de străinii care aleg același loc de a își petrece vacanțele, acest lucru datorându-se și faptului că turiști străini se află în tranzit spre adevăratele lor locuri de destinație turistică și aleg să inopteze câteva zile pentru a vedea imprejurilmile și a se odihni pe drum.

Tabel 3.4. Densitatea circulației turistice

Conform tabelului privind densitatea circulației turistice din zonă în perioada 2008 – 2013 aceasta sa situat în jurul valorii de 29 turiști/km2 sau 0,33 turiști/locuitor, o sumă reprezentativă ținând cont de numărul locurilor existente de cazare.

Tabel 3.5. Analiza sosirilor

Conform tabelului privind analiza sosirilor, constatăm că față de anul de referință 2008 datele au valori negative, asta însemnând că turismul a înregistrat o scădere drastică după acel an. Totuși după anul 2008, anul 2013 a înregistrat cea mai mare valoarea a numărului de turiști însă cu 4,96 mii mai puțini decât în anul 2008, însă diferență față de anul 2008 fiind mai mică față de ceilalți ani. Comparativ cu anul 2012, anul 2013 se prezintă cu un plus de 15,15 mii de turiști, adică cu o creștere de 7% față de 2012. Comparativ cu anul de referință, anul 2013 față de 2008 a reprezentat o scădere a numărului sosirilor turiștilor în zonă cu 3%. La polul opus privind numărul sosirilor, se află anul 2009 care, față de anul 2008 a prezentat o scădere cu 38,29 mii turiști adică o scădere de 17% față de anul de referință.

=216,39 =0,993

= -0,99 -6,7%

În perioadă 2008 – 2013, în zonă numărul mediu al sosirilor a fost de 216,39 mii turiști, un număr care în medie a înregistrat o scădere cu 0,99 mii turiști, adică de 0,993 ori. Așadar în medie pe perioadă 2008 – 2013 numărul sosirilor în zonă în ceea ce privește turismul a scăzut cu 6,7%.

Tabel 3.6. Analiza Innoptărilor

Conform tabelului privind analiza inoptarilor, observăm că similar cu numărul sosirilor, cel a inoptarilor a scăzut față de anul de referință, anul care a reprezentat cea mai drastică scădere a fost anul 2011, care a consemnat o diminuare a inoptarilor față de 2008 de 68 de mii inoptari. Anul 2013 a reprezentat o redresare a situației, care față de anul de referință a scăzut cu 15 mii inoptari. Observând modificarea absolută în lanț, numărul inoptarilor a luat valori negative în anii 2010 și 2011, lucru datorat scăderii veniturilor populației și lipsă investițiilor străine în regiune. Anul 2012 și 2013 au reprezentat ani de creștere, anul 2013 fiind anul în care România a aderat la UE și nu în ultimul rând investițiile străine mult așteptate au început să apăra. Modificările relative au fost foarte mici, reprezentând creșteri de 1,03 în 2013 față de 2012 adică o creștere de 3%, cifră nesemnificativă ținând cont de situația zoneii la acel moment, a infrastructurii dezvoltate și a situării acestuia la graniță cu Ungaria, o sursă potențială de turiști străini.

Totodată aceste cifre privind situația sosirilor și a inoptarilor în zonă Negreni – Valea Iadului ne confirmă faptul că potențialul turistic al județului nu este exploatat la maxim și că ar trebui adoptate noi soluții de valorificare.

= 1173,36 = 0,995

= -3,08 -0,5%

Așadar în perioada 2008 – 2013 numărul mediu al inoptarilor a fost de 1173,36%. Tot în aceeași perioadă numărul inoptarilor a scăzut în medie cu 3 mii inoptari adică aproximativ de 0,995 ori. Acest lucru a reprezentat o scădere medie de aproximativ 0,5% în perioada mai sus menționată.

Pentru previzionarea datelor privind numărul sosirilor am ales să folosesc metodă trendului liniar, deoarece calculând coeficientul de variație acesta depășește pragul de 5% la toate cele trei metode de previziune, însă cea mai mică valoare a coeficientului de variație îl are metoda trendului liniar de 67,68%, fiind cea mai reprezentativă metodă. (coeficientul de variație pentru metodă indicelui mediu de dinamică este de 200%, iar pentru metoda sporului mediu este de 155,21%).

Tabel 3.7. Ajustarea prin metoda trendului liniar

Tabel 3.8. Previziunea sosirilor în zona Negreni – Valea Iadului

Conform previzionarii făcute pentru perioada 2014 – 2016, observăm o scădere a fluxurilor turistice în zonă față de anul 2013, însă previziunea arată o creștere a sosirilor, în aceea perioadă previzionată, infimă însă. Așadar față de anul 2013, în anul 2014 se previzionează o scădere de 3,55% adică cu aproximativ 8.000 turiști. Tot față de anul 2013, în anul 2015 se previzionează o scădere a numărului turiștilor cu 3,19% adică cu aproximativ 7.300 turiști. Anul 2016 previzionează o scădere de 2,83% față de anul 2013 ceea ce reprezintă scădere numărului sosirilor în județ cu 6.500 turiști. În anul 2016 se previzionează o creștere față de anul 2014 previzionat al numărului sosirilor în zonat cu 0,74%.

Pentru previzionarea datelor privind numărul inoptarilor în zonă, am ales să folosesc ca metodă de previziune, tot metoda trendului liniar, deoarece calculând coefecientul de variație al celor trei metode, această metodă a avut coeficientul cel mai mic de 42,31%, metoda fiind astfel reprezentativă. (coeficientul de variație al celorlalte metode a fost: pentru metodă sporului mediu 78,76%, iar pentru metoda indicelui mediu de dinamică de 123,18%).

Tabel 3.9. Ajustarea prin metoda sporului mediu

Tabel 3.10. Previziunea înnoptărilor in zona Negreni – Valea Iadului în perioada 2014 – 2016

Previzionarea făcută pentru perioada 2014 – 2016 privind numărul inoptarilor este sumbră, deoarece numărul acestora a intrat pe o pantă descendentă față de anul 2013, iar acest trend imprimat este previzionat și spre anul 2016 sau mai mult. Așadar în anul 2014, față de anul 2013 numărul inoptarilor a scăzut cu 3,81%. În anul următor, 2015, numărul inoptarilor a scăzut față de anul 2013 cu 4,11%. Ultimul an previzionat ne arată o scădere a numărului inoptarilor în unitățile de cazare din zonă cu 4,81% față de anul 2013. Observăm așadar o legătură în ceea ce privește numărul sosirilor în județ și numărul inoptarilor în anul previzionat 2014, deoarece ambele prezintă o scădere față de anul 2013 de aproximativ 3.6%.Sunt de părere că, scăderea raței șomajului influențează oarecum activitatea turistică în județ însă nu într-o măsură foarte mare. Observăm o scădere a raței șomajului lucru ce duce la creșterea persoanelor ce au venit stabil în județ, parte din acel venit ce poate fi utilizat pentru vacanțe. Pot afirma așadar că, scăderea ratei șomajului a determinat o creștere a sosirilor în zonat, deoarece mai multe persoane au prezentat un venit stabil în anul 2013 față de anul 2008. Însă acest lucru nu se reflectă și în numărul inoptarilor care, conform previziunii a intrat într-un trend descendent. Scăderea previzionată a inoptarilor se datorează faptului că și veniturile populației au scăzut, poate și datorită faptului că se previziona intrarea într-o criză economică, iar firmele și-au luat măsuri de precauție scăzând plafonul de salarii. Cum bugetul efectiv al unei familii a fost micșorat, acest lucru a determinat la rândul acestora scăderea cererii de vacanțe, deci a inoptarilor, preferând micile excursii de o zi sau un weekend. Așa se explică și creșterea sosirilor și scăderea inoptarilor în zonă de studiu.

Aceste cifre previzionate nu reflectă totuși realitatea întocmai, deci valorificând cum trebuie potențialul natural și antropic al județului și profitând de infrastructura deja existentă în județ putem relansa turismul în această zonă, mai ales datorită faptului că zonă analizată dispune de o multitudine de forme de turism ce pot fi efectuate pe teritoriul sau.

Așadar în următorul capitol voi propune câteva idei și eventuale soluții de valorificare și relansare al turismului în zona Negreni – Valea Iadului.