Forme de Turism Cultural

Introducere

Județul Sibiu are zone cu resurse turistice recunoscute pe plan național și internațional: Mărginimea Sibiului care a primit premiul Pomme D’or echivalent cu premiul Oscar în turism, Valea Târnavelor cu două monumente UNESCO: Biertan și Valea Viilor, unde își desfășoară activitatea MET fundația condusă de Prințul Charles, orașul Sibiu-capitală culturală europeană 2007…

De ce Valea Hârtibaciului? Pentru că este o regiune cu un potențial turistic cultural deosebit dar insuficient valorificat și pentru că după exodul sașilor, după 1989, cunoaște o dezvoltare economică lentă…

Primele contacte cu această Vale le-am realizat în 2004 în calitate de profesoară de istorie-geografie; la acea dată existau grave probleme de infrastructură tehnică, să nu mai vorbim de infrastructura turistică (aproape inexistentă). Această Vale cu multe sate mi-a deschis noi orizonturi în viață, și m-a ajutat să-mi depășesc limitele profesionale, dar și personale. Doresc fiecăruia o asemenea Vale pentru a se descoperi, pentru a-și aduna forțele, pentru a se reinventa și pentru a se RE-CREA.

În 2009 am început teza de doctorat cu titlul Potențialul turistic cultural din Bazinul Hârtibaciului și valorificarea lui sub îndrumarea d-nului profesor Mihai Ielenicz, o temă îndrăzneață care m-a fascinat de la bun început deoarece cunoașteam potențialul turistic cultural dar și problemele deosebite ale zonei și în același timp mă întrebam dacă voi avea ce scrie despre turismul cultural pe Valea Hârtibaciului … ? Dar suntem în 2012 și pe Valea Hârtibaciului se întâmplă ceva…

Neavând pretenția și nici posibilitatea de a realiza un studiu complet al acestei teme atât de complexe, lucrarea își propune doar să schițeze mai ales o abordare turistică a zonei.

Am optat pentru Valea Hârtibaciului în încercarea de a demonstra că deși Turismul, Cultura și Creativitatea, sunt în general privite ca motoare de dezvoltare urbană pot contribui și la o regenerare rurală și că într-adevăr “marea atracție a turismului românesc este satul care a știut să-și salveze tradiția.”(George Codrin Buliga-Ghid turistic)

Lucrarea a fost împărțită în trei secțiuni. În prima secțiune Istoricul cercetărilor și cadrul legislativ prezint istoricul cercetărilor arâtând stadiul actual al cunoașterii referitoare: la turismul cultural în Europa, România și județul Sibiu, la cercetarea geomorfologică, arheologică, etnografică realizată pe Valea Hârtibaciului.

Capitolul Metode de cercetare și metodologii prezintă metodele de cercetare folosite dar și metodologiile privind evaluarea potențialului turistic în unitațile administrativ-teritoriale de bază(conform PATN) și metodologia de iventariere si evaluare a potențialului turistic din Bazinul Hârtibaciu( conform Mihai Ielenicz).

Un capitol despre Cadrul legislativ în domeniul turismului s-a impus de la bun început deoarece în general realitățile de pe teren precum satul turistic, situl rural, rutele culturale nu sunt reflectate în noua lege a turismului.

În secțiunea a II-a Considerații generale. Abordarea unei terminologii, abordez diferitele concepte referitoare la turism, potențialul turistic, turismul cultural, turismul creativ și industriile creative, turismul culinar, turismul arheologic, turismul de patrimoniu, turismul etnografic, turismul religios, turismul educațional.

Noile concepte de antroposit și turistosit definite de Mihai Ielenicz sunt prezentate în scopul de a le evalua pentru a arăta potențialul turistic al zonei.

Secțiunea a III-a Valorificarea potențialului turistic cultural în bazinul Hârtibaciului prezintă în capitolulul Orașul Sibiu -perspectivele dezvoltării turistice și zonele turistice ale județului arătând impactul pe care l-a avut programul Capitală culturală a Europei în 2007 și perspectivele dezvoltării turistice prin aplicarea Noului concept de turism din 2007 care a schimbat imaginea orașului Sibiu ca destinație culturală dar și zonele cu resurse turistice din județul Sibiu : Municipul Sibiu, Zona Mărginimii, Ocna Sibiului-Secașe, Valea Târnavelor,Valea Hârtibaciului, Țara Oltului..

În 2010 la Sibiu a fost înființat Centrul de Resurse al Institutului European pentru Itinerare Culturale cu sediul în Casa Luxembourg sub egida căruia se desfășoară diferite programe pe Valea Hârtibaciului: cocktail-uri culturale cu muzică clasică și brunch-uri. Cap. II Bazinul hidrografic Hârtibaciu-zonă turistică, acest capitol prezintă contextul regional și localizarea în teritoriu, potențialul și riscurile climatice, resursele de apǎ, geositurile din Bazinul Hârtibaciului -resursele turistice ale cadrului natural.

Capitolul III Potențialul demografic prezintă evoluția numerică, structura populației pe grupe de vârstă și structura confesională a populației.

Capitolul Sistemul de așezări din Bazinul Hârtibaciului-geneză și evoluție abordează evoluția istorică a sistemului de localități (etape și faze de dezvoltare) și stadiul actual al sistemului de localități și prezentând GAL Microregiunea Hârtibaciu și localizarea acesteia, dar și chorema bazinului Hârtibaciului.

Capitolul Potențialul turistic cultural din Bazinul Hârtibaciului/Antroposituri prezintă vestigiile arheologice, bisericile fortificate și cetățile bisericești din Bazinul Hârtibaciului edificiile religioase, edificiile culturale dar și elementele tradiționale: casa tradițională, șura gospodăriei.

Capitolul VI Multiculturalitate și civilizație rurală în Bazinul Hârtibaciului prezintă: portul popular românesc și săsesc, câteva personalități marcante din Valea Hârtibaciului, dar și cultura germană și etnologia de urgență(studiu de repertoriere a satului săsesc).

Într-un alt capitol este realizată Evaluarea potențialului turistic în unitațile administrativ-teritoriale de bază ale bazinului Hârtibaciu (jud. Sibiu și jud. Brașov) conform PATN și conform Mihai Ielenicz, în scopul valorificării turistice și realizării unei hărți geoturistice a zonei.

Capitolul VIII prezintă Infrastructură tehnică a teritoriului și amenajările turistice în Bazinul Hârtibaciului subliniind importanța acestora pentru dezvoltarea turismului.

Capitolul Circulația turistică analizează fluxurile turistice folosind date statistice Tempo-online de la INSSE, de la Direcția Județeană de Statistică din Sibiu dar și date statistice de pe teren.

Capitolul Analiza SWOT demonstrează rolul multiplicativ al dezvoltării turismului cultural pe Valea Hârtibaciului iar capitolul următor arată că valorificarea potențialului turistic cultural din bazinul Hârtibaciului se realizează prin turismul cultural și culinar.

Ultimul capitol arată că această zonă are un potențial turistic creativ care ar putea să-i dea o notă de originalitate ofertei turistice a Bazinului Hârtibaciului.

Mulțumesc conducătorului de doctorat – domnului prof. univ. Mihai Ielenicz, acestui OM inovator și încrezător în oameni; dacă ar fi să-l caracterizez pe acest mentor aș folosi trei cuvinte: Omenie, Muncă și Modestie.

Cuvinte de caldă mulțumire se îndreaptă spre instituții de profil și reprezentanților acestora: Centrului de Geografie Regională reprezentat de prof. univ. dr. Pompei Cocean de la Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca, Centrului de Resurse Culturale Sibiu reprezentat de d-nul Mihai Dragomir, Institului de Cercetări Socio-Umane Sibiu, în special d-nei cercetător științific, Mariana Vlad.

De asemenea, le mulțumesc, colegilor, cadrelor didactice, ghidului turistic hârtibăcean, Ștefan Vaida de la Agenția de turism Wikinger Reisen dar și Asociațiilor: Hosman-Durabil, GAL Microregiunea Hârtibaciu pentru sugestiile și informațiile primite la momentul potrivit.

Și un recunoscător Mulțumesc, familiei și nașei mele, pentru răbdarea, sprijinul oferit în devenirea mea ca om.

SECȚIUNEA I

CAP. I ISTORICUL CERCETĂRILOR: STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

1.1. Turismul cultural în Europa și România

De când turismul cultural a devenit mai important din punct de vedere economic și cu un rol esențial în viața politică un număr tot mai mare de națiuni și regiuni din Europa folosesc turismul cultural ca o parte integrantă a strategiilor de regenerare economică și turistică.

Un nume care s-a impus în tratarea turismului cultural european este Richards Greg, membru al ATLAS (Association for Tourism and Leisure Education), acesta a definit recent un nou concept acela de turism creativ. Richards Greg a participat la implementarea programului de Capitală Culturală Europeană, Sibiu 2007, realizând și evaluări ale impactului programului. Capitale Europene ale Culturii în Luxemburg (2007) și Sibiu (2007). Cele două studii au fost scrise în colaborare cu d-nul profesor Ilie Rotariu de la Universitate Lucian Blaga Sibiu, astfel primul a apărut în 2010, având titlul The Impact of the 2007 European Cultural Capital in Sibiu: A long term perspective, publicat de ATLAS iar al doilea studiu în 2011, având titlul Ten Years of Cultural Development in Sibiu: The European Cultural Capital and Beyond la Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu.

În timp ce bibliografia referitoare la turismul cultural este foarte bogată în Europa, în țara noastră există doar câteva cărți de specialitate în acest domeniu . Însă o lucrare de referință în acest domeniu este cea a Cameliei Teodorescu, Turismul Cultural, apărută la Editura Transversal în 2009 lucrarea “își propune să facă înțelese anumite noțiuni și evenimente, care au determinat formarea unui anumit popor și a unei culturi proprii acestuia”. În primul capitol autoarea analizează mai multe definiții date conceptelor de “cultură” și “civilizație” în decursul timpului și prezintă o schemă a componentelor și caracteristicilor turismului cultural.

În cadrul cărții Turismul cultural, autorii Ioan Petroman, Pavel Petroman, au stăruit asupra câtorva aspecte psihologice deja eludate, care cunoscute ori recunoscute, respectate și avute firesc în vedere ce ajută managerul să depășească mai ușor greutățile unui demers cultural.

Astfel, autorii au pus accentul asupra turistului- ca obiect și subiect al educației-educației sale permanente, percepției și imaginației, motivației și personalității. În prezentarea lor autorii au procedat deductiv, inductiv și analogic pe baza și cu aportul obiectivelor culturale, fără a ocoli și rolul managerului.

În cursul Turismul cultural, prof. Pompei Cocean se adresează studenților de la facultățile de profil dar și celor care urmează activități de perfecționare în turism de durată reliefând trăsăturile majore ale turismului cultural unul dintre cele mai cunoscute și mai abordate forme de turism actuale. Cum este și firesc d-nul profesor a insistat aupra resurselor culturale, ele fiind condiția sine qua non a practicării acestui tip de turism. De asemenea domnul profesor realizează și o clasificarea a formelor turismului cultural.

Simona Mălăeascu, în Caietul de lucrări practice. Cultură și civilizație. Turism cultural, (2011) își propune să-i învețe pe studenți:

să dovedească, înțelegerea conceptelor de cultură, turism cultural, turism de patrimoniu și a altor concepte din sfera turismului cultural

Habitatul transilvănean este pentru istorici și geografi deosebit de concludent. Zona fiind intens locuită din timpuri îndepărtate, clar delimitată și de o mărime care permite, pe de o parte, perceperea unor fenomene foarte diferite iar, pe de altă parte, o viziune de ansamblu edificatoare asupra teritoriului ei este de mare importanță pentru istoria României, dar, în același timp, favorabilă unor studii de caz la nivel european.

Podișul Hârtibaciului a fost și este cercetat de specialiști din diverse domenii: geomorfologie, arheologie, istorie, geopolitică, istorie militară, geografia turismului, etnografie.

1.2. Stadiul cercetărilor în Bazinul Hârtibaciului

În domeniul cercetării geomorfologice bazinul hidrografic a fost abordat de Grecu Florina în lucrarea de referință Bazurse Culturale Sibiu reprezentat de d-nul Mihai Dragomir, Institului de Cercetări Socio-Umane Sibiu, în special d-nei cercetător științific, Mariana Vlad.

De asemenea, le mulțumesc, colegilor, cadrelor didactice, ghidului turistic hârtibăcean, Ștefan Vaida de la Agenția de turism Wikinger Reisen dar și Asociațiilor: Hosman-Durabil, GAL Microregiunea Hârtibaciu pentru sugestiile și informațiile primite la momentul potrivit.

Și un recunoscător Mulțumesc, familiei și nașei mele, pentru răbdarea, sprijinul oferit în devenirea mea ca om.

SECȚIUNEA I

CAP. I ISTORICUL CERCETĂRILOR: STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

1.1. Turismul cultural în Europa și România

De când turismul cultural a devenit mai important din punct de vedere economic și cu un rol esențial în viața politică un număr tot mai mare de națiuni și regiuni din Europa folosesc turismul cultural ca o parte integrantă a strategiilor de regenerare economică și turistică.

Un nume care s-a impus în tratarea turismului cultural european este Richards Greg, membru al ATLAS (Association for Tourism and Leisure Education), acesta a definit recent un nou concept acela de turism creativ. Richards Greg a participat la implementarea programului de Capitală Culturală Europeană, Sibiu 2007, realizând și evaluări ale impactului programului. Capitale Europene ale Culturii în Luxemburg (2007) și Sibiu (2007). Cele două studii au fost scrise în colaborare cu d-nul profesor Ilie Rotariu de la Universitate Lucian Blaga Sibiu, astfel primul a apărut în 2010, având titlul The Impact of the 2007 European Cultural Capital in Sibiu: A long term perspective, publicat de ATLAS iar al doilea studiu în 2011, având titlul Ten Years of Cultural Development in Sibiu: The European Cultural Capital and Beyond la Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu.

În timp ce bibliografia referitoare la turismul cultural este foarte bogată în Europa, în țara noastră există doar câteva cărți de specialitate în acest domeniu . Însă o lucrare de referință în acest domeniu este cea a Cameliei Teodorescu, Turismul Cultural, apărută la Editura Transversal în 2009 lucrarea “își propune să facă înțelese anumite noțiuni și evenimente, care au determinat formarea unui anumit popor și a unei culturi proprii acestuia”. În primul capitol autoarea analizează mai multe definiții date conceptelor de “cultură” și “civilizație” în decursul timpului și prezintă o schemă a componentelor și caracteristicilor turismului cultural.

În cadrul cărții Turismul cultural, autorii Ioan Petroman, Pavel Petroman, au stăruit asupra câtorva aspecte psihologice deja eludate, care cunoscute ori recunoscute, respectate și avute firesc în vedere ce ajută managerul să depășească mai ușor greutățile unui demers cultural.

Astfel, autorii au pus accentul asupra turistului- ca obiect și subiect al educației-educației sale permanente, percepției și imaginației, motivației și personalității. În prezentarea lor autorii au procedat deductiv, inductiv și analogic pe baza și cu aportul obiectivelor culturale, fără a ocoli și rolul managerului.

În cursul Turismul cultural, prof. Pompei Cocean se adresează studenților de la facultățile de profil dar și celor care urmează activități de perfecționare în turism de durată reliefând trăsăturile majore ale turismului cultural unul dintre cele mai cunoscute și mai abordate forme de turism actuale. Cum este și firesc d-nul profesor a insistat aupra resurselor culturale, ele fiind condiția sine qua non a practicării acestui tip de turism. De asemenea domnul profesor realizează și o clasificarea a formelor turismului cultural.

Simona Mălăeascu, în Caietul de lucrări practice. Cultură și civilizație. Turism cultural, (2011) își propune să-i învețe pe studenți:

să dovedească, înțelegerea conceptelor de cultură, turism cultural, turism de patrimoniu și a altor concepte din sfera turismului cultural

Habitatul transilvănean este pentru istorici și geografi deosebit de concludent. Zona fiind intens locuită din timpuri îndepărtate, clar delimitată și de o mărime care permite, pe de o parte, perceperea unor fenomene foarte diferite iar, pe de altă parte, o viziune de ansamblu edificatoare asupra teritoriului ei este de mare importanță pentru istoria României, dar, în același timp, favorabilă unor studii de caz la nivel european.

Podișul Hârtibaciului a fost și este cercetat de specialiști din diverse domenii: geomorfologie, arheologie, istorie, geopolitică, istorie militară, geografia turismului, etnografie.

1.2. Stadiul cercetărilor în Bazinul Hârtibaciului

În domeniul cercetării geomorfologice bazinul hidrografic a fost abordat de Grecu Florina în lucrarea de referință Bazinul Hârtibaciului. Elemente de morfohidrografie (1992).

Pentru cercetările arheologice menționăm lucrarea Repertoriul Arheologic al Județului Sibiu– Situri, Monumente Arheologice și Istorice de Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu. Intrând în conținutul lucrării, se poate constata că pe cele peste 300 de pagini se află 269 localități cu descoperiri, monumente și artefacte diverse, ordonate pe epoci și perioade istorice, însoțite de bibliografia aferentă, judicios selectată.

De asemenea există o bogată literatură de specialitate despre cetățile bisericești scrisă atât de specialiști cât și de pasionații laici, putem constata, ca un numitor comun, o anumită fascinație, care i-a cuprins pe cei care au ajuns în contact cu aceste monumente. Acest atașament îl observăm în cărțile lui Walter Horwath, George Oprescu, sau Iuliana Fabritius Dancu, Țiplic, Ioan, Marian, (2008), Biserici fortificate ale sașilor din Transilvania, Fabini, Hermann (2009), Universul cetăților bisericești din Transilvania.

În domeniul geografiei turismului, Grecu, Florina, a prezentat Agnita în colecția Mic îndreptar turistic, în 1988. Autoarea considera Agnita ca fiind o “așezare urbană din categoria celor mici după numărul de locuitori, deși cu un important potențial turistic, constituia până nu demult, punct de popas pentru cei care traversau Podișul Hârtibaciului spre Făgăraș, Sibiu, sau Sighișoara, dezvoltându-și așadar mai mult un turism de tranzit”. Lucrarea conține material formativ și informativ prin care s-a dorit să se pună în evidență potențialul turistic al Agnitei și Podișul Hârtibaciului propunând și câteva circuite turistice în regiune.

Ielenicz, Mihai, Comănescu, Laura, (2006), în lucrarea România-Potențial turistic, au abordat o formă de prezentare cu trei secțiuni, prima având mai mult un caracter teoretic, unde sunt definite noțiuni insistând nu numai pe sfera lor de cuprindere dar și pe raporturile dintre ele, fapt concretizat printr-o schemă iar în a doua parte prezintă sistemul național turistic, bazat pe potențialul turistic existent dar în interferență cu unele elemente referitoare la baza materială și specificul formelor de activități, alegându-se o schemă structurală care include unități cu grad de complexitate de potențial și relații diferite și care se înscriu valoric într-un sistem ierarhic alcătuit din provincii-regiuni-zone-axe-centre-localități și obiective turistice. Ultima secțiune are un caracter metodologic și aplicativ și prezintă aspecte lucrative necesare înțelegerii că “turismul este un fenomen social complex și trebuie tratat ca atare”.

Cercetarile etnografice începute de Muzeul de Etnografie Săsească "Emil Sigerus" în satele săsești depopulate de pe Valea Hârtibaciului, reprezintă unul din obiectivele prioritare ale etnologiei de urgență din Transilvania. În același timp, rezultatele obținute completează ampla documentație științifică referitoare la patrimoniul săsesc de arhitectură din Transilvania. Proiectul a fost finanțat de către Ministerul Culturii și Cultelor, în cadrul Programului “ Anul European al Dialogului Intercultural 2008’

Broșura „Repere cultural-istorice ale civilizației multiculturale transilvane. Valea Hârtibaciului”, realizată în urma cercetării prezintă probabil, ultimele nestemate adunate de muzeografii Karla Roșca, Camelia Ștefan și Simona Malearov, sub directa coordonare a prof. dr. Corneliu Ioan Bucur..

Cercetări în domeniul Geografiei Regionale

Se remarcă implicarea geografilor de la Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj-Napoca în elaborarea unor vaste proiecte de amenajare a teritoriului interjudețean (PATJ) sau a teritoriului zonal (PATZ), dar și în, elaborarea unor strategii de dezvoltare a Bazinului Tisa (în colaborare cu cercetători din Ungaria, Slovacia, Serbia și Ucraina). Prin aceste proiecte și strategii, Geografia a primit o tentă pragmatică de aplicabilitate în practică.

Astfel, Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului, județul Sibiu-PATZ-Restructurarea relației urban-rural în contextul coeziunii teritoriale -2008, a fost un proiect realizat de un grup de profesori și cercetători sub conducerea prof. univ. dr. Pompei Cocean de la Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca și Centrul de Geografie Regională la inițiativa Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței.

Acest proiect a fost valorificat și prin publicarea lucrării Planificarea și amenajarea teritoriului zonal. Studiu de caz: Valea Hârtibaciului unde sunt prezentate sintetic cele 3 faze ale PATZ dar și propuneri de dezvoltare instituțională.

CAP. II METODE DE CERCETARE ȘI METODOLOGIE

În elaborarea studiului Potențialului turistic cultural al Bazinului Hârtibaciului și valorificarea lui au fost folosite metode și tehnici de cercetare specifice geografiei, în general, dar și geografiei regionale și geografiei turismului dar și diferite metodologii privind evaluarea potențialului turistic

Metoda analizei reprezintă diagnoza amănunțită a componentelor turismului ca activitate socio-economică ( resurse turistice, forme de turism, servicii turistice, fluxuri turistice) cu scopul de a cunoaște caracteristicile și evoluția acestora.

Metoda cartografică este esențială în cercetarea și prezentarea fenomenului turistic din punct de vedere spațial și temporal. Reprezentarea grafică a activităților de turism presupune:

inventarierea patrimoniului turistic

compararea informațiilor

generalizarea și delimitarea arealelor

Metoda comparativă constă în compararea obiectelor, proceselor, fenomenelor hărților de același gen pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele.

Analiza SWOT. Metoda este folosită pentru identificarea punctelor tari, slabe, a oportunităților și amenințărilor fiind o primă etapă în elaborarea unei planificări strategice a unui proiect, a unei afaceri. Este utilă deoarece ajută la identificarea punctelor tari sau slabe, ajutând la diagnosticarea și prioritizarea problemelor strategice în dezvoltarea turistică a bazinului Hârtibaciului.

Metodele de obținere a informației statistice utilizate sunt:

datele statistice obținute de la Direcția Județeană Sibiu,folosirea TEMPO-Online

Interviul este o tehnică de introspecție care se clasifică în:

-interviul liber( invidual sau de grup) utilizat într-o fază preliminară a studiului

-interviul tematic(liber sau ordonat) metoda de lucru principală la care apelează anchetele pe teren

-interviul declanșat utilizat în anchetele efectuate în etapa de teren.

Interviul de profunzime ( interviul “nestructurat”, “nedirijat”sau “clinic’) reprezintă o metodă specifică de colectare a informațiilor și se desfășoară sub forma unei convorbiri între operator/cercetător și subiect, în care rolul celui dintâi este de a demara discuția și de a stimula apoi subiectul să vorbescă singur, pe larg și fără întrerupere, despre o anumită temă.

Studiul de caz Geografia dar și istoria, folosesc metoda studiului de caz ca pivot al cercetării iar prin interviul de cercetare, am obținut informații importante despre actul turistic cultural din Bazinul Hârtibaciului.

Metoda regională constă “în studiul selectiv și integrat al fenomenelor și proceselor geografice dintr-un teritoriu dat” . Originalitatea sa derivă din abordarea frontală a unei fenomenologii extrem de complexă, în scopul deteminării, structurii, vectorilor și funcției sistemului astfel conturat.

Metoda Chorematică are la bază chorema, respectiv acel “alfabet al spațiului” propus de Roger Brunet (1990) în Geographie universelle. Noțiunea (pornind de la rădăcina cuvântului grecesc khore –loc, spațiu, clar delimitat) semnifică o grupare de forme elementare (punctul, linia, aria, fluxul, polarizarea etc). Patru forme principale (punctul, linia, aria și rețeaua) posedă, fiecare în parte 7 semne elementare menite de a ilustra : decupajul, cvadrilajul, gravitația, contactul, tropismul, dinamica teritorială și ierarhia.

Utilizarea choremelor, a acestor “linii de forță” în planificarea teritorială este mult mai practică deoarece ele se constituie într-o matrice, sistemic conturată a prezentului și devenirii unui spațiu geografic.

În evaluarea potențialului turistic din Bazinul Hârtibaciului am folosit două metodologii cea realizată conform PATN și cea propusă de Mihai Ielenicz.

Metodologia de iventariere si evaluare a potențialului turistic din Bazinul Hârtibaciului. Mihai Ielenicz a conceput un sistem interesant care conduce pe de-o pe de-o parte la cunoașterea potențialului turistic, iar pe de alta, la o ierarhizare reală obiectivelor turistice sau zonelor cu un grad ridicat de atractivitate turistică. Împărțind turistositurile în geosituri (obiective aparținând cadrului natural) și antroposituri (obiective rezultat al creației științifice, culturale, artistice, cele legate de evenimentele istorice, sportive etc.) și aplicând criterii pentru evaluarea tuturor elementelor patrimoniului turistic (potențial turistic, amenajări pentru activități turistice, forme de cunoaștere) se obține în final o imagine de ansamblu a potențialului turistic pentru o unitate turistică extinsă: vale, depresiune, oraș, axă turistică. Această metodologie cuprinde criterii pentru selectarea obiectivelor cu valoare turistică/turistositurilor o gruparea obiectivelor turistice, caracteristici și criterii care pun în evidență valoare turistică a geositurilor și antropositurilor dar și criterii privind evaluarea amenajărilor (A) și a formelor de cunoaștere (B) a componentelor potențialului turistic.

CAP. III CADRUL LEGISLATIV PRIVIND TURISMUL ÎN BAZINUL HÂRTIBACIULUI ȘI PROGRAMELE EUROPENE POR, LEADER

În acest capitol este realizată o analiză a actualei Legi a turismului dar si o prezentare succintă a planurilor de amenajare teritorială care în general sunt focalizate pe entități spațiale majore (regiuni, zone) și au drept scop de a prezenta, evalua resursele interioare ale acestora în scopul transformării lor în factori catalizatori de dezvoltare regională sau zonală.

În Legea Turismului din 2011 în Capitolul II, sunt definite conceptele de agroturism, obiectiv turistic, patrimoniul turistic, turismul rural, casă tradițională, turism, turist, etc., însă nu sunt definite conceptele de sat turistic, sit rural/ sit turistic, rute culturale, ceea ce demonstrează că această lege nu reflectă realitatea de pe teren și că nu există o colaborare, între specialiștii din mediul științific și cei care elaborează legi. Astfel literatura de specialitate nu este valorificată din punct de vedere legislativ.

3.1 Planul de amenajare a teritoriului național – PATN

În Procedura de elaborarea a documentațiilor de A. T. (Amenajare Teritorială) au fost realizate Studii de fundamentare (studii istorice sau diferite evaluări) realizate în vederea aprofundării anumitor domenii sau aspecte relevante, întocmite de către instituții specializate . Astfel am realizat o evaluare a potențialului turistic în Bazinul Hâribaciu folosind Metodologia și Criteriile PATN în capitolul al VII-lea

3.2. Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATZ

PATZ se întocmește pentru teritorii grupate într-o zonă cu caracteristici comune, geografice, economice sau/și de altă natură, care cuprinde în întregime sau parțial teritoriul administrativ al mai multor unitãti teritorial administrative. Acest tip de plan generează politici teritoriale zonale pe probleme concrete de interes comun.

Aceste planuri definesc cadrul de desfășurare a activităților economice și sociale în concordanță cu planurile de amenajare a teritoriului superioare.

Fig. 1. Categorii de documentații de urbanism privind Bazinul Hârtibaciului

3.3. POR, LEADER- instrumente de atragere de fonduri europene

Programul Operational Regional 2007 – 2013 (REGIO). Posibilități de finanțare a activităților turistice prin fondurile europene se realizează prin Programul Operational Regional (POR) este unul dintre programele operațional românești agreate cu Uniunea Europeană și un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naționale și a politicilor de dezvoltare regională. Astfel, în acest context putem menționa Programul de finanțare UE – Fișă proiect pentru POR 2007-2013, pentru proiectul cu titlu -Tezaure fortificate redescoperite, care include renovarea unor biserici fortificate din arealul studiat (( Dealu Frumos, Stejărișu și Netuș)

Programul LEADER (Liaison Entre Actions de Developpment de I’Economie Rurale) face parte din inițiativele comunitare ale Uniunii Europene.

La începutul anului , 2012, GAL MH a început implementarea programului LEADER pe teritoriul hârtibacean, cuprinzând 14 comune și orașul Agnita cu cca. 45.000 de locuitori. LEADER face parte din programul național de dezvoltare rurale (PNDR), și reprezintă o direcție cheie a dezvoltării spațiului rural din România.

Concluzii: Prin planul de amenajare teritorială zonală, planul de dezvoltare GAL și programele de atragere a fondurilor europene și strategiile de dezvoltare realizate, localitățile din Bazinul Hârtibaciului au o șansă de regenerare economică.

SECȚIUNEA A II-A CONSIDERAȚII GENERALE. ABORDAREA UNEI TERMINOLOGII

CAP. I TURISMUL ȘI POTENȚIALUL TURISTIC

1.1. Turismul și potențialul turistic. Considerații generale.

Turismul „exprimă o activitate complexă care presupune deplasarea, staționarea de la câteva ore la mai multe zile și realizarea într-o localitate, pe un traseu sau într-o regiune a unui scop precum recreerea, odihna, tratamente balneare, instrucția specifică, manifestări științifice sau de afaceri. Deci, el exclude prestarea de servicii și activități pe care turistul le desfășoară cotidian prin meserie, calificare etc . ”

Mihai Ielenicz propune o nouă clasificare a potențialului turistic în geosituri și antroposituri.

Primele abordări referitoare la geomorfosituri și geosituri apar în Italia, Elveția, Marea Britanie și Spania, la începutul anilor ‘90, ulterior devenind domeniu de preocupare al multor geomorfologi, inclusiv al celor din România. În România, problematica geomorfositurilor a fost introdusă pe „filieră italiană”, de către Ilieș și Josan (2007, 2008, 2009), ulterior fiind abordată și de alți geografi (Ielenicz, 2009) etc.

Conceptul de antroposit, conform Mihai Ielenicz, cuprinde, obiectivele turistice rezultate din creația științifică, cultural, artistic, ecumenică sau sunt legate de evenimentele istorice, sportive. Acesta realizează chiar și o clasificare a antropositurilor (vezi tabelul Potențialul turistic). În opinia sa, geositurile și antropositurile sunt “elemente care definesc un peisaj cultural specific unui loc, unei așezări umane sau a unei regiuni”.

1.2. Componentele potențialului turistic conform Mihai Ielenicz (2012

Componentele potențialului turistic sunt exemplificate în Fig. 2

Fig. 2

1.3 Fond turistic, potențial turistic sau patrimoniu turistic

În literatura de specialitate exista o mare diversitate de opinii și controverse clară a noțiunilor de fond / potențial / patrimoniu turistic. Astfel, mulți autori includ în potențialul turistic și infrastructura turistică, structurile și serviciile complementare, punând semnul egalității între potențialul turistic și patrimoniu turistic.

În opinia lui Mihai Ielenicz (2006) patrimoniul turistic reprezenta ansamblul de elemente naturale, sociale, economice, culturale, dar și totalitatea amenajărilor (căi de comunicație, bază de cazare, odihnă, tratament, masă, amenajări pentru distracții și instrucție) destinate activităților turistice de pe un teritoriu (oraș, județ, regiune, țară etc.).

Același autor ne oferă în 2012 o definiție mai atotcuprinzătoare a patrimoniului turistic considerând că acesta este un ansamblu format din:

-potențialul turistic( geosituri și antroposituri);

-amenajări pentru activități turistice(căi de comunicație, structuri de cazare și masă);

-forme de cunoaștere( cărți, pliante, hărți, articole).

1.4. Sit, geosit și antroposit

1.4.1. Sit-definiție și clasificare. Geosituri și antroposituri

În multe științe (istorie/arheologie, geografie, turism) este folosit conceptul de sit care cunoaște diferite conceptualizări.

Termenul de sit , din limba engleză, înseamnă loc, pe care I. Mac (2000) îl definește ca „o porțiune de teritoriu( spațiu) de o anumită formă care are un conținut material, energetic, și informațional”.

Geositurile (Mihai Ielenicz, 2012) sunt obiectivele care aparțin cadrului natural care asociază geomorfosituri( cele mai spectaculoase și solicitate în multe activități turistice), hidrosituri, ecosituri( care au un regim aparte de valorificare turistică), litositurile etc. ( vezi Tabelul nr. Componentele potentialului turistic)

Antropositurile(Mihai Ielenicz, 2012) sunt obiectivele rezultate din creația științifică, culturală, artistică, ecumenică sau sunt legate de evenimente istorice, sportive și care precumpănesc în spațiul așezărilor umane.

Spațial un antroposit poate fi legat de un loc/punct izolat(ex. o cetate pe un vârf) sau poate să se înscrie într-un areal extins împreună cu altele de același gen sau cu geosituri(ex. într-o localitate există un conac, mai multe biserici cu importanță istorică, arhitectonică și de cult, edificii laice apaținând unei etape de evoluție, o statuie) ceea ce multiplică însemnătatea spațiului pentru turism.

Mai mult chiar așezarea în care se află acestea prin alcătuire, structură și reflectare ca peisaj cultural se separă ca o unitate distinctă în raport cu altele ( satele maramureșene, satele săsești, satele din Delta Dunării) toate acestea împing spre delimitarea a două subtipuri: antroposit simplu, antroposit complex.

1.4.2. Sit istoric, peisaj cultural, monumente istorice și legislație românească

Legea nr. 50⁄1991 (autorizarea în construcții) face referire la art. 3 doar la monumentele istorice și la zona lor de protecție, nu și la zonele construite protejate. Una dintre lacunele de maximă importanță din legislația românească – cu urmări de anvergură pentru acțiunile de protejare a patrimoniului cultural și natural – este absența conceptului de peisaj cultural ca instrument specific de protecție, pe teritorii mai vaste de acțiune, pentru patrimoniul cultural și natural. Paradoxal, în pofida faptului că România este semnatară a Convenției Patrimoniului Mondial și a Convenției Europene a Peisajului de la Florența, care impune adoptarea instrumentelor legislative prin care să se asigure identificarea și protejarea peisajelor culturale, în Legea monumentelor istorice (Legea 422/2001, art.3, lit.c), sintagma peisaj cultural, fără să-i fie definit nici măcar conținutul, este utilizată gratuit și confuz, într-o înșiruire de atribute ale noțiunii de „sit”.

O clasificare a sitului arată complexitatea acestui concept și cât de folosit este de oamenii de știință din diverse domenii(vezi Fig.3).

Fig.3. Clasificarea siturilor

1.5. Satul turistic-concept. Tipuri de sate turistice

Satul turistic este o așezare rurală bine constituită, păstrătoare de valori și tradiții etnofloclorice și cu un bogat trecut istoric, care în afara funcțiilor politico-administrative, sociale, economice și culturale proprii, îndeplinește, sezonier sau în cursul anului și pe aceea de cazare și asigurare a hranei pentru turiștii care îl vizitează in cadrul unor programe de turism itinerant, cu sau fără servirea mesei.

Fig. 4 Tipologia satelor turistice în România. Sursa: Glăvan, Vasile, Cândea, Melinda, cu adaptări

CAP. II TURISMUL CULTURAL

2.1. Definire și particularități ale turismului cultural

Călătoriile spre locuri care prezintă interes prin resursele culturale se încadrează în sfera turismului cultural. Ca formă de turism – alături de turismul balnear, montan, de litoral etc. turismul cultural s-a impus în literatura de specialitate abia in ultimii ani, deși în esența este practicat încă din antichitate.

La începutul anilor ‘80, Organizația Mondială a Turismului și-a manifestat preocuparea de a defini conceptul de turism cultural, recunoscând faptul ca, spre deosebire de turismul de recreere, turismul cultural este motivat de nevoia vizitatorilor de a-și îmbogăți cunoștințele, de a trăi experiente noi și variate. Astfel, în 1982 apărea următoarea definiție: "Turismul cultural cuprinde toate aspectele călătoriei prin care oamenii învață despre mentalitățile și stilurile de viață ale celor cu care vin în contact."

2.2. Formele de turism cultural

Turismul cultural se individualizează ca tip aparte prin intermediul formelor de practicare pe care le îmbracă. Deosebim, și în acest caz, forme generale, caracteristice tuturor tipurilor de turism și forme specifice numai turismului cultural. Formele generale derivă din aplicarea oricărui act turistic cultural a matricei constituită din o serii de criterii precum: durata desfășurării, distanța, proveniența turiștilor, gradul de organizare, vârsta turiștilor, aportul social, particularitățile regiunii de destinație.

Formele specifice numai turismului cultural sunt: turismul etnografic, turismul religios, turismul educațional, turismul prilejuit de manifestările științifice și culturale, turismul gastronomic, turismul de vizitare, turismul de tranzit turismul creativ.

Fig. 5. Forme specifice ale turismului cultural Sursa: Cocean, Pompei, (2006), Turismul cultural, International Culinary Tourism Association, cu adaptări

2.3. Turismul creativ- origini și delimitări conceptuale

Începuturile sale pot fi localizate spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în perioada elisabethană în Anglia. Grand-Tour-ul s-a extins însã în secolul al XVII-lea. Țara de origine a călătoriilor a fost, în principal Anglia și destinația Italia, deși și alte țări europene, ca Franța, Olanda, Spania, Germania au fost implicate ca origini și destinații de călătorie. Subiecții acestui tip de deplasare erau fiii familiilor privilegiate social și material, trimiși pentru o ședere de cca. 3 ani în scopul de a-și întregi educația și în plus, de a câștiga unele relații, contacte privite ca necesare pentru carierele lor viitoare. Termenul de Grand Tour persistă și în zilele noastre dar acest concept este mult diferit călătoria-excursia durează 3 săptămâni nu 3 ani.

Delimitări conceptuale. Turismul creativ a fost definit de către Crispin Raymond și Greg Richards, care ca și membri ai A.T.L.A.S. (Association for Tourism and Leisure Education ) au condus o serie de proiecte pentru Comisia Europeană.

Ei au definit „turismul creativ” ca turism ce se referă la participarea activă a turiștilor în cultura  localității gazdă, prin seminare interactive și experimente de învățământ informal. În același timp, conceptul de turism creativ a fost preluat de organizații prestigioase precum UNESCO, care prin programul Creative Cities Network, a promovat turismul creativ ca pe o experiență susținută, autentică care angajează o cunoaștere activă a trăsăturilor culturale specifice ale unei destinații turistice.

2.3.1 Ce sunt industriile culturale și creative?

Industriile culturale combină creativitatea și tehnologiile de comunicare cu produsele materiale sau virtuale, bunurile și serviciile comercializabile și consumul bazat pe piață. Ele au ca scop crearea și comunicarea de semnificații și divertisment.

Altfel spus, industriile culturale cuprind activități de producere și comunicare publică de bunuri simbolice, a căror valoare economică primară derivă din valoarea lor culturală. În această perspectivă, sectorul poate include atât industriile culturale clasice (radiodifuzare, film, editare, producere de fonograme și videograme) și „noile” tipuri de industrii (design, multimedia, arhitectură, etc.), cât și „artele tradiționale” (arte vizuale, artizanat, artele specatcolului, literatură, etc.).

2.3.1. Industriile creative și orașele creative – idei noi și inovatoare în turism

Industriile creative reprezintă un concept nou aplicat în România din 2006, în care cultura a primit rolul de motor al dezvoltării regionale și naționale. În următorii ani, un nou tip de afaceri își va face loc încet, dar sigur în țara noastră: industriile creative. Afacerile creative pot salva economia unui oraș, acolo unde economiile tradiționale, bazate pe agricultură, industrie sau comerț au eșuat. Ele reprezintă îmbinarea fericită a doua calități, cea de "artist" și de "om de afaceri". Sunt acele sectoare ale creației și dezvoltării tehnologice ce generează profit și care regândesc cultura ca un motor al dezvoltării regionale și naționale.

SECȚIUNEA A III-A VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL ÎN BAZINUL HÂRTIBACIU

CAP. I ORAȘUL SIBIU -PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII TURISTICE .ZONELE TURISTICE ALE JUDEȚULUI SIBIU

“Orașele construiesc cultură, și cultura construiește orașe”. Aceast concept de bază a fost esențial în revitalizarea unui număr tot mai mare de orașe din toată Europa în ultimii ani. Sibiul a fost prima Capitala Europeană a Culturii (CCE), din Estul Europei. Programul Capitala Culturală Europeană a avut scopul să dezvolte un "concept de turism nou" în 2007, cu următoarele obiective:

Promovarea de înaltă calitate, a experiențelor turistice din Sibiu și din zona înconjurătoare.

Asigurarea satisfacției (asigurarea stării de mulțumire a turiștilor).Turiștii trebuia să se bucure de șederea lor în oraș, aceaștia trebuia să fie atât de mulțumiți de experiența lor, astfel încât să fie dispuși să promoveze orașul. Intenția a fost să fie integrată industria locală de turism într-un concept atotcuprinzător, și conectat la o rețea regională de servicii care să funcționeaze la standarde ridicate.

Intensificarea pieței turistice. În acest sens, activitățile au inclus: promovarea centrul istoric al orașului, un acces ușor la atracțiile și monumentele din regiune, promovarea și reintegrarea pe piața turistică a stațiunii montane Păltiniș, planificarea și organizarea de evenimente locale, regionale, inter-regionale, naționale și internaționale, dezvoltarea unei industrii gastronomice și hoteliere de înaltă calitate îmbunătățită de un calendar atractiv de evenimente culturale și artistice, dezvoltarea de noi forme de turism: religios, științific și cultural, care pot să utilizeze mai bine resursele locale și regionale.

Cu toate că Programul Sibiu-capitală culturală europeană a avut un mare impact asupra orașului Sibiu și stațiunii Păltiniș (care a fost inclusă în noul concept de turism) acesta însă nu s-a resimțit aupra zonei studiate. Mihai Dragomir consideră că “anul 2007 a obligat agențiile de turism să ofere și alte destinații turistice, putând vorbi de un început al turismului organizat în zonă”

Fig. 6. Noul concept de turism-Sibiu, 2007. Sursa: Richards, Greg, Rotariu, Ilie, cu adaptări

În delimitarea zonelor județului Sibiu în vederea unei analizei eficiente a ofertei turistice au fost luate în considerare o serie de criterii precum: convergența categoriilor de obiective turistice existente, specificul reliefului, zonele tradiționale etno-folclorice, limita administrativ-teritorială a localităților, nuclee de concentrare a ofertei turistice și puncte viitoare de dezvoltare a turismului. De asemenea, s-a avut în vedere împărțirea întregului teritoriu județean și nu doar delimitarea unor poli turistici actuali. Astfel au fost determinate cinci zone (ce coincid în mare măsură cu zonele tradiționale etno-folclorice, păstrând aproape aceleași denumiri): Zona Mărginimii Sibiului, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului, Valea Târnavelor, Ocna Sibiului – Secașe, la care se adaugă municipiul Sibiu ca zonă turistică de sine stătătoare. Arealul studiat, Bazinul Hârtibaciului se suprapune peste zona turistică Valea Hârtibaciului, de aceea se impune o prezentare a caracteristicilor geografice ale acestui bazin hidrografic.

CAP. II BAZINUL HIDROGRAFIC HÂRTIBACIU-ZONĂ TURISTICĂ

2.1 Bazinul Hârtibaciu-încadrarea în teritoriul României

Bazinul Hârtibaciu este situat în partea central-sudică a Podișului Transilvaniei și are o dispunere mai mare în longitudine. După poziția pe glob, bazinul prezintă particularități climatice ale regiunilor temperate.

Fig. 7. Localizarea geografică a Bazinului Hârtibaciului

2.2. Contextul regional și localizarea în teritoriu

În cadrul bazinului Hârtibaciului sunt cuprinse ca și unități administrative așezările : Agnita (oraș), 9 comune: Alțâna, Bârghiș, Brădeni, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Nocrich, Roșia, Vurpăr, la care se adaugă și 3 extremități nordice ale comunelor Chirpăr, Cincu, Șoarș ( județul Brașov).

Fig. 8 Harta cu unitățile administrative din Bazinul Hârtibaciu. Sursa: Grecu, Florina, Bazinul Hârtibaciului

2.3. Caracteristici generale ale mediului fizic

Geologic, regiunea se înscrie în sectorul central sudic al Depresiunii Transilvania. Fundamentul este alcătuit din blocuri formate din roci cristaline și se află la adâncimi mari. Peste el se află roci sedimentare acumulate în mai multe faze într-un bazin tectonic marin sau lacustru. Regiunea a fost exondată definitiv după ponțian și antrenată ulterior în ridicare și ușoară ondulare aparținând unor structuri de domuri. Ca urmare, la suprafață sunt roci cu rezistență mică, ceea ce face ca eroziunea și procesele gravitaționale să fie extrem de active.

Pentru turism relieful oferă puține locuri care să se impună în peisaj și să constituie obiective turistice. Între acestea menționăm:

sectorul de defileu creat de Hârtibaciu la ieșirea din depresiunea Sibiului impresionează prin îngustime, versanți cu pantă accentuată impusă de stratului de rocă dură;

alunecările masive de tip glimee (Cornățel și Movile) care creează un peisaj distinct (râpe vechi împădurite cu înalțimi de 30-70m și lungimi de peste 1 km în fața cărora sunt 3-5 aliniamente de movile alungite sau țuguiate separate de microdepresiuni cu pășuni, mlaștini sau ochiuri de apă.

fronturi de cuestă și suprafețe structurale, platouri la nivelul interfluviilor principale

local peisajul este dezolant fiind creat de alunecările de teren active și de șiroire și torențialitate.

2.4. Raportul dintre elementele de natură climatică și turism

Pentru turism, climatul în general și evoluția stărilor de vreme ca rezultat al interferărării manifestării în anumite perioade de timp, a dinamicii elementelor climatice constituie o problemă deosebită. În acest sens interesează câteva aspecte:

Cunoașterea generală a climatului definită de valorile medii ale principaleleor elemente ce îl definesc îndeosebi temperatura, precipitațiile, vânt anual și sezonier.

Punerea în evidență a suitei de fenomene meteorologice frecvente dar și cu desfășurare rară, dar care pot avea consecințe în desfășurarea diferitelor tipuri de activități turistice ce se pot organiza în raport cu ceea ce există în oferta potențială a regiunii.

2.4.1 Fenomenele meteorologice cu importanță pentru turism

Fenomenele climatice din semestrul rece octombrie – martie sunt: înghețurile și brumele timpurii de toamnă, respectiv târzii de primăvară; valurile de frig; ninsorile abundente generatoare ale unui strat gros de zăpadă; viscolul, depunerile de gheață.

Fenomene climatice de risc din semestrul cald .Cele mai reprezentative fenomene cu efecte importante și pentru activitățile turistice pentru zona studiată sunt: ploile torențiale și valurile de căldură.

Concluzii

Dacă sunt raportate aceste date medii la ansamblul activităților turistice se pot distinge două situații:

Toate activitățile din sectorul turismului cultural se pot desfășura în funcție de specificul permanent sau sezonier (cele caracteristice sărbătorilor de iarnă); excepțiile sunt rare și de scurtă durată, condiționate de intervalele mici ale manifestării fenomenelor climatice ce impun anumite condiții de vulnerabilitate.

Activitățile tradiționale, (drumeții, odihnă, relaxare, instrucție, educație ecoturistică, etc), sau unele de natură sportivă trebuie să evite intervalele de timp nepropice din punct de vedere climatic (pericolele cu precipitații bogate, care, combinate cu terenul argilos și nisipos, nu favorizează deplasările la obiectivele din afara localităților) .

2.5. Rețeaua hidrografică și turismul

Râul Hârtibaciu face parte, alături de Olt, Târnava Mică și Târnava Mare, din prima generație a râurilor de podiș, fiind cel mai de seamă afluent al Cibinului, și reprezintă axa hidrografică principală din regiunea de podiș a județului Sibiu având o lungime de 90 km.

O privire de ansamblu a bazinului Hârtibaciu scoate în evidență trei sectoare care au avut o evoluție aparte: cursul superior, unde bazinul Hârtibaciului apare ciuntit, cotul de la Vărd-Benești-Alțâna și defileul Cașolț- Mohu.

Dintre afluenții pe dreapta, cei mai importanți sunt: Halmerul, Iacobeni, Proștea, V. Infundăturii, V. Stricată, Coveșul, Zlagna, Hârța, Vurpărul, Daia și Cașolțul, (vezi harta).

Pe stânga, numărul afluenților este mai redus: Valea Morii, Albacul,Valea Androchiel, Marpod, Fofeldea și Ghijasa.

Fig. 9

În concluzie, în bazinul Hârtibaciu nu sunt posibile activități de turism sportive adecvate albiilor de râu.

2.6. Resursele turistice ale cadrului natural

Resursele turistice ale cadrului natural se remarcă cu mai puțin aplomb sub aspect peisagistic-vizual, dar totuși își aduc aportul în diversificarea și nuanțarea ofertei turistice generale a bazinului Hârtibaciului.

În cadrul componentei naturale se disting mai multe grupuri de obiective pentru activitățile turistice .

Gruparea morfologică are valoare instructivă și estetico-peisagistică ca o reflectare directă a originii și genezei formelor de relief, a structurii petrografice și evoluției generale.

Relieful și locul său în peisajul geografic relevă forme de tipul podișului deluros (cuprinse, de regulă, între 500 – 650 m altitudine, cu suprafețele netede sau ușor vălurite) și culoarul de vale largă a Hârtibaciului ce constituie o axă de comunicație însemnată a așezărilor din bazin între ele și cu Sighișoara NS și Sibiu SV.

Alunecările de teren existente sunt de tipul glimeelor (alunecări masive de teren stabilizate (zonele sunt în general despădurite) se remarcă prin dimensiuni, configurație, geneză și evoluție și sunt întâlnite la Agnita, Dealu Frumos, Merghindeal, Movile, Țeline, Bărcut .

În satul Movile glimeele au cea mai mare desfășurare, de unde provine și denumirea Satul celor 100 de coline. Vârfuri ascuțite, formate în urma evoluției alunecărilor, constituie un alt element care se impune în peisajul general al localităților Movile, Cornățel și Nucet,etc.. Aici interesul pentru un anumit segment de turiști fiind este sporit de prezența unei flore endemice aparte (orhidee), prezentă cu precădere pe versanții cu expoziție sudică.

Cuestele, fronturile cuestice și vârfurile rezultate din fragmentarea cuestelor sunt prezente la nivelul interfluviilor. Cu cât straturile de roci au o dezvoltare mai largă, cu atât și aceste forme se impun în peisaj prin pante abrupte; unele constituie puncte de unde se pot realiza observații pe spații largi.

2.6.1. Indicatorii bioclimatici și activitățile de turism

Calcularea acestora pe baza datelor meteorologice înregistrate la stațiile principale din sudul Depresiunii colinare a Transilvaniei a permis colectivului de geografi de la Universitatea din Cluj-Napoca să emită în Proiectul P.A.T.Z. o serie de idei importante care se răsfrâng și în turismul ce se poate realiza în bazinul Hârtibaciului. Între acestea remarcăm:

Numărul de zile cu confort termic (organismul uman în repaos și cu îmbrăcăminte ușoară nici nu cedează și nici nu trebuie să acumuleze căldură) depășește 10 zile în iulie,ceea ce constituie o situație relativ nefavorabilă dacă o raportăm la numărul ridicat de zile din aceeași lună cu disconfort termic (între 5 și 10 zile).

Stresul bioclimatic se datorează interferenței factorilor climatici precum temperatura, umezeala și vântul asupra organismului uman, în special asupra pielii și aparatului respirator (senzații de căldură sau frig pe care le resimte organismul uman în procesul termoreglării). Vara se declanșează termoliza (organismul diminuează supraîncălzirea prin eliminarea de apă prin transpirație) înregistrându-se un stres hipotonic, iar iarna răcirile determină stresul cutanat declanșând procesele de termogeneză (intensificarea arderilor interne din organism) stresul fiind hipertonic.

Stresul pulmonar se produce ca urmare a schimbului respiratoriu creând un inconfortul hidratant vera și altul deshidratant, iarna. Valorile calculate sunt mici: 20 – 30. Din însumarea celor două rezultă stresul bioclimatic total.

Concluzii:

În bazinul Hârtibaciului, lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie sunt luni deshidratante, mai, iunie, iulie, august, septembrie sunt luni hidratante și, de această dată, trei luni din sezoanele de tranziție, aprilie, respectiv octombrie și noiembrie sunt luni echilibrate. Valorile sunt caracteristice regiunilor colinare și de podiș și nu duc la restricționări ale activităților turismului cultural.

2.6.2 Elemente hidrografice și turismul

Rețeaua de ape curgătoare, (Hârtibaciu și afluenții acestuia) influențează direcțiile principale ale căilor de comunicație folosite din plin la desfășurarea activităților turistice și apoi concentrarea așezărilor unde sunt multe obiective social-culturale. Ca urmare ele nu pot favoriza decât indirect turismul de scurtă durată local sau de tranzit.

Nu există datorită debitului redus posibilitatea organizării de areale propice unor acțiuni spefice (ex. înot sau sporturi nautice).

– suprafețele lacustre antropice, cele trei heleștee, în cursul superior al Hârtibaciului din comuna Brădeni, cu o suprafață de 174 ha sunt folosite piscicol, dar pot constitui și locații pentru agrement, în condițiile unei amenajări adecvate;

– resursele hidrominerale de adâncime sunt reprezentate de: apele termale, în comuna Bârghiș, cu o temperatură de cca. 50 grade C, încă nevalorificate și apele clorurosodice legate de saliferul miocen (la Sărături, în sud-estul localității Agnita,de care sunt legate unele amenajări locale amenajări cu scop balneoturistic încă de la începutul secolului al XX-lea).

2.6.3 Potențialul turistic biogeografic

Învelișul vegetal este divers și își pune amprenta în diversificarea peisajului. Pădurile au o extensiune altitudinală cu un specific local impus de expunerea și de influența antropică. Astfel sunt : pădurile de stejar pedunculat (la Cașolț se găsește cel mai bătrân stejar de pe Valea Hârtibaciului) la altitudini sub 400m, dominant pe suprafețele cu expoziție sudic. Pădurile de amestec de cvercinee cu alte foioase pe suprafețe mai restrânse, la înălțimi de 400 și 500 m altitudine. Pădurile de gorun (la altitudini ce depășesc 500 m) la fel ca și pădurile de fag . În componența speciilor mai există fagul (Fagus sylvatica), gorunul (Quercus petraea), paltinul de câmp (Acer platanoides), teiul (Tilia platyphyllos), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurător (Populus tremula), cu o frecvență ridicată întâlnind și carpenul (Carpenus betulus)iar cu arbuștii sunt reprezentați prin alun (Corylus avellana), soc negru (Sambucus nigra), corn (Cornus mas), păducel (Crataegus Monogyna) etc.

Această situație conduce la multiplicarea aspectelor de peisaj, îndeosebi primăvara și toamna, ceea ce duce la o accentuare a atracției turistice.

Valorificarea statutului de regiune sit “Natura 2000”, a diferitele forme tradiționale ale agriculturii, cultivarea produselor ecologice după criterii recunoscute (agricultură biologică) și includerea tuturor acestor factori în viața culturală și oferta turistică din regiune constituie o șansă pentru dezvoltarea regiunii.

CAP. III POTENȚIALUL DEMOGRAFIC

3.1 Evoluția numerică

Bazinul Hârtibaciului prezintă un grad relativ de umanizare dar populația se află într-un proces de declin. Scăderea s-a produs ca urmare a două tipuri de emigrații: interne, respectiv externe.

Migrațiile interne s-au produs dinspre mediul rural al Podișul Hârtibaciului (unde populația s-a redus cu 42%) spre orașele din proximitate – în primul rând spre Sibiu, apoi spre orașele de pe valea Târnavei Mari. Au fost motivate de două fenomene socio-economice corelate, din perioada socialistă – colectivizarea agriculturii, respectiv industrializarea extensivă la orașe – ultimul desfășurat în anii 60 și îndeosebi în anii 70.

3.2. Structura populației pe grupe de vârstă

Structura pe grupe de vârstă condiționează greutatea specifică a populației active și potențialul de forță de muncă, dar reprezintă și o bază de planificare socio-economică(necesarul de locuri de muncă, de bunuri de consum, capacitatea sistemului de învățământ, serviciile sanitare).

Nivelul acceptabil al natalității comparativ cu mortalitatea, precum și imigrațiile, au făcut ca structura pe grupe de vârstă a populației din acest areal să nu fie atât de deteriorată ca în majoritatea regiunilor rurale ale țării și în special ale Transilvaniei.

Structura etnică populației.

Pe acest teritoriu și-au derulat existența mai multe etnii. Românii și sașii, ca populații majoritare, au conviețuit secole de-a rândul, iar lor li s-au alăturat în proporții mult mai mici maghiarii și țiganii.

Modificarea structurii etnice după 1989, prin emigrarea sașilor și stabilirea aici a unui număr din ce în ce mai mare de rromi, a fost deosebit de profundă și a antrenat mutații

importante pe multiple planuri: demografic, social, economic, cultural

3.3 Structura confesională (pe religii) a populației

Între structura confesională și cea națională există, în general, o concordanță destul de mare, în sensul că fiecare etnie este adepta unei religii majore. Și în cazul de față este valabil acest lucru , cu mențiunea că populația de etnie rromă a aderat (cel puțin formal) la ortodoxie, iar cultele neoprotestante adună un număr relativ redus de adepți, majoritatea de naționalitate română

3.4 Populația activă. Structura populației ocupate

Din datele de la recensământul din 2002, coroborat cu numărul salariaților din 2006 rezultă că utilizarea forței de muncă este o problemă primordială a acestei zone. Structura populației ocupate era destul de echilibrată în 2002. În mediul rural, sectorul primar (agricultura, silvicultura, piscicultura) deținea 54,2% , sectorul secundar (industria și construcțiile) 20,2%, iar sectorul terțiar (totalitatea serviciilor) 25,5% . Cele mai multe locuri de muncă în industrie deținea Roșia , apoi Vurpăr.

Concluzii. Populația cunoaște un regres datorită migrației, fenomenului de îmbătrânire. De asemenea populația de etnie rromă se integrează greu din punct de vedere social și există o rată scăzută de activitate a populației în mediul rural.

Aproape trei sferturi din populația ocupată este salariată. Având în vedere numărul redus de locuri de muncă și de întreprinderi din zonă Văii Hârtibaciului, rezultă că aceste persoane sunt angajate în întreprinderi situate în afară zonei (majoritatea în Municipiile Sibiu și Mediaș), mai puțin de 1% din populația ocupată deține o firmă, tradiția breslelor din zonă este în continuare prezentă: 6,78% din populația ocupată lucrează pe cont propriu, persoanele care lucrează în gospodăria proprie reprezintă o pondere foarte mare: 18,44%.

aceasta înseamnând că există o pondere foarte mare de ferme de subzistență și semi‐subzistență.

CAP. IV SISTEMUL DE AȘEZĂRI DIN BAZINUL HÂRTIBACIU-GENEZĂ ȘI EVOLUȚIE

4.1. Evoluția istorică a sistemului de localități

Spațiul geografic al bazinului văii Hârtibaciului și al Podișului Hârtibaciului, în general, a fost locuit din cele mai vechi timpuri, așa cum demonstrează numeroasele materiale arheologice aparținând paleoliticului, neoliticului, epocii bronzului și epocii fierului, descoperite în acest areal.

Începând cu secolul al III-lea î.Hr., întreg teritoriul era locuit de daci, ale căror așezări se aflau, probabil, sub protecția cetăților situate în partea centrală a statului dac, din Munții Șureanu și Munții Cindrel.

În Evul Mediu, teritoriul analizat a făcut parte din Voievodatul Transilvaniei, parte componentă a Regatului Ungariei, dar care deținea o anumită autonomie în raport cu acesta. De o deosebită importanță a fost colonizarea, în părțile sudice ale Transilvaniei, de către regii Ungariei, a unor populații alogene, cu scopul primordial de apărare a granițelor, asemenea populației autohtone românești. În acest scop, au fost inițial aduși secuii, care apoi au fost însă mutați în special în partea de est a Transilvaniei, fiind colonizați în locul lor sașii. Primele colonizări datează din secolul XII, dar perioada de colonizare se prelungește și în secolul următor. Putem conchide că așezarea coloniștilor în sudul Transilvaniei a avut loc abia în partea a II-a a domnieie lui Geza II, deci în deceniul al șaselea al secolului al XII-lea. Colonizarea provinciei Sibiului a durat până la sfârșitul secolului și s-a încheiat definitiv abia în secolul al XIII-lea.

Majoritatea celor 37 de așezări din bazinul văii Hârtibaciului au fost atestate documentar în secolele XIII-XIV, deși se poate afirma cu certitudine că vechimea acestor așezări este mai mare. Astfel, în decursul secolului XIII sunt atestate satele Stejărișu Nocrich, Ighișu Vechi, Alțâna, Vurpăr, Brădeni

Numărul tot mai mare de documente care s-au păstrat din secolul următor face ca tot mai multe așezări să apară în lumina istoriei. Astfel, în doar primele decenii ale secolului XIV, numărul de așezări atestate documentar se triplează: Cașolț, Cornățel, Iacobeni, Netuș, Apoș, Agnita, Hosman, Vărd, Zlagna , Ghijasa de Jos , Nou , Roșia , etc.

Până la sfârșitul secolului XIV sunt atestate aproape toate așezările din teritoriul studiat. Doar câteva sate apar ceva mai târziu în documente: Benești (1406), Ghijasa de Sus (1636) – acesta, probabil desprins din satul Ghijasa de Jos.

De remarcat că în epoca domniei Mariei Tereza s-a ajuns, din rațiuni politice legate de practicile reformiste, ca guvernatorii civili înălțați dintre nobilii țării să fie alternați cu cei recrutați dintre militari și străini, așa cum rezultă din simpla lor enumerare: baronul Haller, general comandantul Franz Wenzel Wallis, Baronul Laszlo Kemeny, generalii comandanții: Adolf von Bucow, Andreas Hadik, Karl O’ Donell, urmați de contele austriac, Maria Joseph von Auersperg, și apoi, după toți aceștia un sas baronul Samuel Brukenthal(1774-1787), om de încredere al Curții și, sub raport confesional, primul luteran în seria guvernatorilor ardeleni. Prin schimbarea acestuia cu Gyorgy Banffy al II-lea (1787-1822) s-a revenit la seria guvernatorilor recrutați din rândurile nobilimii maghiare din Principat.

O comparație cu materialul cartografic al ridicării topografice francisco‐iozefine din 1773/74 arată că profilul peisajului cultural, cu diversitatea sa structurală, a rămas practic intact în unele zone. Pe de o parte, nu s‐a modificat amplasamentul sau dimensiunea localităților și structura compactă a vetrelor, pe de altă parte, până astăzi utilizarea terenurilor agricole, parcelarea și cursurile meandrice, neregularizate ale apelor au rămas în cea mai mare parte aceleași ca și cele cartografiate atunci. Drumurile de legătură care străbat acest peisaj urmează și astăzi traseul celor de la sfârșitul sec al XVIII-lea.

La începutul secolului al XIX-lea, organizarea medievală era încă în vigoare. A doua schimbare majoră a structurilor administrative are loc după Revoluția de la 1848-1849. În Marele Principat al Transilvaniei, împărțirea provizorie din 1850 s-a făcut de către guvernatorul Ludovic Wohlgemuth, împreună cu comisarul civil Eduard Bach, pe baza Constituției din 4 martie 1849. Principatul a fost reorganizat la 8/20 septembrie 1849 în șase districte militare, la rândul lor divizate în circumscripții și cercuri: Sibiu, Alba Iulia, Cluj, Odorhei, Reteag și Făgăraș. În fruntea jurisdicțiilor locale au fost aduși funcționari din alte provincii, au fost promovați reprezentanți ai fostelor națiuni privilegiate și, într-o proporție redusă reprezentanți ai românilor.

Din 1867, Imperiul se reorganizează, luând ființă un imperiu dualist, Austro-Ungar. Bazinul Hârtibaciului a fost divizat între două comitate, nou înființate: Sibiu, în partea de sud, și Târnava Mare, în partea de nord și de est. Comitatul Sibiu era prezent, pe valea Hârtibaciului, prin două cercuri sau plăși: Nocrich, pe cursul mijlociu al văii, și Sibiu, pe cursul inferior. Din cercul Nocrich făceau parte unele sate din actualele comune Nocrich, Marpod, Alțâna, Vurpăr, Chirpăr și chiar Roșia (satele Cornățel și Nucet). Din cercul Sibiu făceau parte doar patru sate din actuala comună Roșia (Cașolț, Daia, Nou și Roșia).

Noua organizare administrativă s-a făcut prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925. Noua împărțire administrativă a fost publicată începând cu octombrie 1925 și a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1926. Teritoriul analizat se împarte, de data aceasta, între trei județe: Sibiu, Târnava Mare și Făgăraș. Județul Sibiu includea, mai departe, așezările de pe cursul mijlociu și inferior al văii Hârtibaciului, organizate în aceleași două plăși: Nocrich și Sibiu. Pentru o scurtă perioadă, după 1929, plasa Nocrich a dispărut, toate așezările făcând parte din plasa Sibiu; în anii 30 se revine la vechea organizare. Față de perioada interbelică, se constată doar că satul Ghijasa de Jos a fost mutat în județul Sibiu.

Împărțirea administrativă interbelică s-a menținut în linii mari până în 1950, când autoritățile comuniste au luat decizia de a schimba din rădăcini organizarea administrativă din România, copiind modelul sovietic, cu o structură pe trei nivele: regiuni, raioane și comune.

Aceste prevederi erau conținute în Legea nr. 5 din 8 septembrie 1950. În total, la nivel național existau 28 de regiuni. Întreg teritoriul analizat a fost inclus în regiunea Sibiu. La nivel local, este reorganizat sistemul comunal, iar Agnita primește statut de oraș. În 1968 este revizuit întreg sistemul administrativ și se revine la județ ca unitate administrativă de bază. Localitățile sunt organizate în municipii, orașe și comune, noua lege instituie județul Sibiu în forma existentă și astăzi. Numărul de comune a fost redus și mai mult. Cu mici excepții, comunele instituite în 1968 sunt aceleași cu cele din prezent.

4.1.1 GAL Microregiunea Hârtibaciu

"Grupul de Acțiune Local" a luat naștere în vara anului 2006 și a fost înființat ca asociație în mai 2007. Asociația are în componență persoane private și firme, biserici și administrații publice, asociații și pensiuni din Valea Hârtibaciului și din împrejurimi. Pe scurt, toți locuitorii cuprinși între Țeline și Vurpăr, între Salcău și Săsăuși, care vor să se implice în dezvoltarea viitoare a regiunii. Aceștia doresc să contribuie la dezvoltarea Microregiunii Hârtibaciu, care să protejeze natura deosebită, să țină vii tradițiile locale, să ofere vieții locuitorilor o perspectivă mai bună. Un obiectiv central al asociației este acela de a atrage finanțări din fonduri de dezvoltare rurală (LEADER), dar nu se rezumă doar la acest lucru.

4.2. Caracteristici principale ale rețelei de așezări

În bazinul Hârtibaciului există un oraș și 9 comune cu 37 sate. Această alcătuire conduce la ideea că aici s-a păstrat dominant configurația rurală în care, în funcție de numărul de locuitori, sunt câteva sate mari și, preponderent, cele în jur de 500 de locuitori. Tot ansamblul, datorită evoluției istorice, s-a transpus într-un sistem dependent de dezvoltare locală, cu influențe puternice dinspre Sibiu, cu care era în legături importante. Așezările sunt dispersate în întreg bazinul la altitudini cuprinse între 400 m Cașolț și 600 Țeline, dar preponderent între 450 și 500m. Prin raportare la condițiile de relief se pot separa sate în lungul Hârtibaciului (pe luncă, terase și glacis – Netuș, Benești, Alțâna, Nocrich și orașul Agnita), altele pe văile secundare (din luncă, pe versant la distanțe diferite de Hârtibaciu – Iacobeni, Stejărișul, Ruja, Coveș, Marpod, Fofeldea, Hosman, Țichindeal și Nucet).

În ceea ce privește poziția geografică a așezărilor, se deosebesc:

așezări situate în lungul văii Hârtibaciului:

în lunca și pe terasele Hârtibaciului;

pe conurile de dejecție ale râurilor aferente;

așezări situate în lungul văilor secundare (cursul mediu și inferior);

așezări situate în bazinele superioare ale râurilor

4.3. Structura localităților

În general, la nivel național sunt recunoscute trei mari tipuri de sate, în funcție de repartiția gospodăriilor în vatră: satul adunat, satul răsfirat și satul risipit. Fiecare dintre acestea cunoaște și anumite subcategorii.

În bazinul Hârtibaciului, structura tipică este cea a satului adunat, varianta satului compact, cu gospodăriile lipite una de cealaltă. Această structură, care inițial a caracterizat cu precădere localitățile săsești, a fost preluată și de locuitorii de alte naționalitate (români, sași. Casele sunt foarte apropiate unele de altele, fie lipite, fie despărțite doar de o curte îngustă și lungă, perpendiculară pe stradă, unde are lățimea exactă necesară pentru deschidere prin poartă.

4.4. Repartizarea localităților în funcție axele de comunicație

În sistemul teritorial al văii Hârtibaciului, principala axă de comunicație este reprezentată de drumul județean 106, care are o lungime de 82,5 km de la Sibiu până la limita cu județul Mureș (la Brădeni), după care continuă spre Sighișoara.

Totuși, din punct de vedere al localizării în raport cu marile axe de comunicație, se poate afirma că valea Hârtibaciului prezintă un dezavantaj major, întrucât nu este străbătută de nici un drum european sau național, și de nicio cale ferată magistrală sau principală. Astfel, regiunea este defavorizată în raport cu alte părți ale țării, căci se cunoaște raportul direct proporțional dintre izolare și subdezvoltare.

4.5. Ierarhia localităților în sistemul teritorial Bazinul Hârtibaciului

Sistemul teritorial al văii Hârtibaciului depinde, în plan ierarhic superior, de municipiul Sibiu, care, în calitate de reședință de județ, polarizează întreg teritoriul județean.

Pe plan local, așezările din sistemul teritorial al văii Hârtibaciului sunt polarizate de orașul Agnita. Acesta deține o zonă de influență destul de extinsă, mai ales dacă o raportăm la dimensiunile, relativ reduse, ale orașului. Această zonă de influență se desfășoară cu precădere în amonte pe Hârtibaciu (comunele Iacobeni și Brădeni), spre Mediaș (comunele Bârghiș și Mihăileni), spre est și sud-est (comunele Merghindeal, Chirpăr și Bruiu).

4.6. Izolarea și infrastructura –probleme importante ale sistemului de localități

Majoritatea așezărilor sunt cu nivel redus de dotări ( la câteva acestea lipsesc), doar în 3 (orașul Agnita, Roșia și Nocrich ) dispun de rețea edilitară și de mici unități propice unor activități de microproducție industrială. Pe ansamblu, bazinul Hârtibaciului se încadrează în zonele defavorizate pentru a căror dezvoltare sunt necesare investiții însemnate care să fie orientate spre o suprastructură (cel puțin Sibiu-Agnita –Sighișoara cu racordare la autostrada Transilvania).

Hotărâtoare în acest sens au fost proiectele de infrastructură, respectiv modernizarea drumului județean DJ 106 și pe viitor racordarea sa la viitoarea autostradă, și repunerea în funcțiune a căii ferate Sibiu – Agnita – Sighișoara, fie și doar în scopuri turistice.

De fapt, principalele probleme le întâlnim în cadrul așezărilor rurale, unele dintre acestea sunt localizate dezavantajos, la distanțe destul de mari chiar și față de axa secundară a Hârtibaciului (cazul comunei Vurpăr). De asemenea, multe au suferit ca urmare a declinului demografic în ultima parte a secolului XX, și în cazul unora, acest declin continuă

Pentru contracararea efectelor izolării, este absolut necesară continuarea de investiții, de atragere de fonduri europene, cu scopul ameliorării standardelor de viață, prin crearea, în următorii ani, a rețelelor edilitare și infrastructurale menite să pună bazele unei viitoare dezvoltări a regiunii.

4.7. Chorema bazinului Hârtibaciului

Chorema reprezintă un model de maximă generalizarea și abstractizare cu privire la starea, dinamica și modul de organizare a unui teritoriu. Aceasta prefigurează patternurile teritoriale pentru implementarea viitoarelor structuri antropice, direcțiile de evoluție a așezărilor, teritoriile optime pentru dezvoltare și cele critice care reclamă măsuri specifice de reabilitare.

Fig. 10 Chorema Bazinului Hârtibaciu. Sursa: Coord. Cocean Pompei

Astfel, în chorema Bazinului Hârtibaciului se observă că există un singur centru urban, Agnita, și două centre supracomunale Nocrich și Roșia, iar centru polarizator al zonei este orașul Sibiu. Bazinul Hârtibaciului, reprezintă un areal slab urbanizat, cu un predominant caracter rural. După darea în folosință a autostrăzii Transilvania, se prognozează conturarea unui așa-numit efect de coridor a cărei consitență și lărgime depind de factorii locali, care pot favoriza sau dimpotrivă inhiba astfel de manifestări spațiale. În acest context, localitatea Brădeni se va constitui ca un nod funcțional și element de legătura cu sistemele teritoriale învecinate în partea de N, E, S-E( Sighișoara, Odorheiu-Secuiesc, Brașov)

CAP. V POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL DIN BAZINUL HÂRTIBACIULUI/ANTROPOSITURI

Error! Bookmark not defined.

5.1 Vestigiile arheologice

Primele dovezi ale prezenței umane datează din epoca pietrei. În două situri arheologice, situate în Agnita respectiv în proximitatea orașului, se găsesc vestigii din paleolitic și neolitic. Obiecte din aceste perioade (articole din piatră și din ceramică, arme) sunt expuse în Muzeul Văii Hârtibaciului.

Perioada dacică respectiv romană sunt de asemenea atestate prin descoperiri arheologice. La sud de Agnita s‐au descoperit resturile unei cetăți dacice. Tot în această zonă s‐au găsit resturile unei așezări romane: ceramică romană, o formă din lut pentru fabricarea unor figurine reprezentând o zeitate înaripată călărind pe o panteră. La est de Agnita, în sol s‐a descoperit o piatră funerară, precum și resturile unui turn de strajă roman. Mai amintim fântâna romană aflată în incinta curții din strada Piața Republicii nr.3. Alte descoperiri s‐au făcut printre altele în apropierea satului Ghijasa de Sus (comuna Alțâna).

5.2 Edificii medievale

5.2.1.Cetățile bisericești- evoluție și caracteristici

La sfârșitul secolului al IX-lea Transilvania a fost cucerită de maghiari care fuseseră dislocați de pecenegi din teritoriul Rusiei de astăzi. După ocuparea Transilvaniei de către maghiari aceasta și-a păstrat o oarecare autonomie, aflându-se sub conducerea unui voievod. În secolul al X-lea, în vederea apărării împotriva pecenegilor și a cumanilor, au fost așezați secuii un trib maghiar cu o organizare clanică proprie.

Tot în scopul apărării coroanei maghiare în secolul al XII-lea au fost colonizați germanii în Transilvania, proces care s-a desfășurat în mai multe etape.

Punctul central al colonizării a fost deja din secolul al XII-lea Sibiul, unde potrivit unui document din 1196, în intrevalul 1188-1191 a luat ființă prepositura Cibiniensis. Acesteia i s-au subordonat capitlurile bisericești din Sibiu, Nochrich și Cincu. Împreună au format provincia Sibiului, de unde a continuat colonizarea , spre Sebeș, și pe Olt în sus, până la Rupea și Drăușeni.

În secolul al XV-lea, după constituirea orașelor și a satelor, începe construirea bisericilor‐cetate caracteristice.

Acestea reprezintă un tip arhitectonic aparte de biserici, folosite, pe lângă menirea lor drept lăcașuri de cult, și drept spații de retragere și apărare de către locuitorii așezării respective. Biserica este înconjurată de fortificații, adică ziduri de apărare prevăzute cu galerii și turnuri de strajă. Cetățile au fost construite și întreținute în vederea apărării împotriva repetatelor invazii otomane.

În Bazinul Hârtibaciului, astfel de biserici fortificate se găsesc în localitățile Agnita, Hosman, Marpod, Nocrich, Alțâna, Chirpăr, Merghindeal, Brădeni si Iacobeni. Șoarș(Brașov).

5.3 Edificii religioase

Bisericile ortodoxe și greco-catolice declarate monumente istorice sunt mai puțin reprezentate din punct de vedere numeric, însă înmagazinează, la rândul lor, valențe atractive certe. Stilul caracteristic al majorității bisericilor este cel bizantin, cu navă sau corabie, cu pridvor, naos și altar și adeseori cu tavanul bolții, iconostas din zid sau din lemn, cu picturi murale foarte valoroase, realizate, în unele cazuri (Mohu, Fofeldea, Țichindeal, Săsăuși), de pictori cunoscuți, precum cei din familia Grecu din Săsăuși, care au pictat nu numai bisericile din această zonă, ci și din Depresiunile Făgăraș și Brașov. O notă distinctivă este conferită de inserarea unor elemente gotice, preluate din arhitectura specifică bisericilor evanghelice săsești (Iacobeni, Merghindeal, Ruja).

O importanță deosebită revine bisericilor din lemn, prezente în trecut în majoritatea satelor (fundația celor mai multe a fost înlocuită cu biserici cu fundația din piatră, pereți cu cărămidă și acoperiș din lemn și țiglă). Din păcate, doar două dintre aceste au „ supraviețuit” până în prezent (Netuș și Ilimbav).

5.4 Edificii culturale

Muzee și case memoriale.Muzeul de istorie și etnografie al Văii Hârtibaciului, înființat in anul 1958. Cuprinde o secție de istorie locală și una de etnografie, precum și expoziții tempoarare grupate pe mai multe tematici (pictură, port popular, mobilier). În cele patru săli sunt expuse obiectele descoperite în regiune, grupate în funcție de perioada istorică din care provin. Dintre cele mai valoroase obiecte sunt lăzile de breaslă, sigiliile și tablele de strigare. La acestea se adaugă o bibliotecă documentară cu circa 12.000 de volume și peste 130 de cărți cu valoare de patrimoniu. Muzeul din Agnita

Muzeul interetnic din Alțâna, înființat în 2010, care cuprinde o colecție etnografică cu 600-700 piese care reflectă relațiile interetnice din zonă.

Muzeul Săsesc din Dealu Frumos a fost amenajat într-unul din turnurile cetății de la Dealu Frumos și cuprinde obiecte colecționate de la populația săsească din localitate (cărți, obiecte de uz casnic și gospodăresc, piese de îmbrăcăminte, precum și fotografii și informații despre localitate).

Casa familiei Brukenthal din Nocrich, construită în secolul al XVIII-lea, aparținând familiei guvernatorului Transilvaniei Samuel von Brukenthal. Starea precară de conservare impune o intervenție rapidă riguroasă pentru a intra în circuitul turistic funcțional.

5.5 Elementele tradiționale: casa tradițională, șura gospodăriei

Elementele tradiționale ale peisajului cultural ale bazinului sunt pășunile și fânețele caracteristice, izlazurile presărate cu stejari și livezile parțial neglijate de la marginea și în afara satelor. În unele locuri încă se mai pot distinge terasele, dintre care unele au fost amenajate pe vremuri pentru cultivarea viței de vie. În special în satele tradiționale românești încă se mai găsesc așa numitele „garduri vii“, împletite din nuiele de salcie sau alun, acoperite cu brazde de iarbă sau cu fân.

Șurile pentru depozitarea și treieratul cerealelor sunt menționate în documentele feudale încă din secolul al XIII-lea ca fiind construcții independente ridicate în hotarul pentru exploatarea mai eficientă a terenurilor arabile aparținătoare domeniului feudal. De-a lungul veacurilor în șuri pe lângă funcția de depozitare a cerealelor și de loc de treierat vor adăposti mijloacele de transport, unelte agricole și furajele. Și în cadrul gospodăriilor țărănești șurile îndeplineau aceleași funcții, ele fiind ridicate independent, fie ca anexe ale grajdului pentru animale. Astfel, unele șuri gospodărești din bazinul Hârtibaciului au început să găduiască diferite evenimente culturale, educative. Acestea au devenit o atracție pentru localnici dar mai ales pentru turiștii străini(din Germania, Austria, Spania, Canada etc.)

Șura de la Hosman. Șura gospodăriei a fost amenajată pentru a găzdui evenimente educative(workshop-uri, prezentări) și evenimente culturale promovând modelul “șurilor culturale” din societățile vestice. Aceasta păstrează aspectul tradițional inclusiv la nivelul mobilierului. În plus ea este echipată cu sonorizare modernă, ecran si videoproiector.

Foto 1. Brunch la Hosman, Foto 2. Cocktail cultural, în Șura lui Ștef

Felicia Mureșan, 2012 Felicia Mureșan, 2011

Șura de la Alțâna a fost amenajată de Ștefan Vaida. Aceasta are o 115 mp (numită Șura lui Ștef, unde periodic au loc concerte și cocktail-uri culturale) unde pe viitor, se vor desfãșura activități de meșteșugărit tradiționale.

5 6. Manifestări culturale hârtibăcene

Cultura populară a Văii Hârtibaciului, prin valențele sale autentice pe care le deține și formele de manifestare, contribuie la conturarea unei identități regionale.

Interpretarea valențelor culturii populare din bazinul Hârtibaciului o vom surprinde prin radiografierea principalelor evenimente culturale existente aici.

Realizând o succintă radiografierea principalelor evenimente și manifestări etno-culturale (la nivel de localitate) din Valea Hârtibaciului se prezintă astfel:

Sărbătoarea Lolelor-Agnita, Chirpăr,

„ Dansul Generațiilor” – un festival ce a fost lansat în anul 2005 la Agnita și cuprinde un program artistic al formațiilor de dansuri Cununa și Hârtibaciul;

„ Cânt și Joc pe Hârtibaci” – un festival de cântece și dansuri populare cu impact național ce se desfășoară în luna noiembrie a fiecărui an la Agnita;

„Festivalul Colindelor” – se organizează anual la Agnita, în prima duminică după Sf. Nicolae.

„ Festivalul Hârtibăcenilor” – se desfășoară în fiecare an în altă comună de pe Valea Hârtibaciului, în prima duminică după Paști. Agnita a fost prima gazdă a festivalului (2006), urmată de Chirpăr(2007) și Marpod (2008), Retiș ( 2009 com.Brădeni).

Concluzii:

Patrimoniul construit cu valoare culturală locală, națională și universală din așezările Bazinului Hârtibaciului este reprezentat, în foarte mare parte, de monumente care atestă prezența populației săsești, reprezentative fiind, în primul rând, bisericile evanghelice și ansamblurile acestora, precum și incintele fortificate (în aproape toate așezările) și turnurile diverselor bresle prezente, începând cu secolele XV-XVI, în orașul Agnita.

Potențialul turistic cultural al bazinului Hârtibaciului, prin caracteristicile sale, creionate după criterii ca valoarea culturală, vechime și tipologie, se recomandă unor activități turistice specifice turismului cultural, religios și științific.

CAP. VI MULTICULTURALITATE ȘI CIVILIZAȚIE RURALĂ ÎN BAZINUL HÂRTIBACIULUI

Este cunoscut că în Evul Mediu, mai ales unitățile de relief de sub munte sau intramontane din Transilvania au avut o viață social-economică specifică, fapt ce a impus multora denumirea de „ țară”. Fără a o defini astfel, valea Hârtibaciului, prin particularitățile sale regionale date de natura locurilor, de economia populației și de aspectele ei sociale, poate fi considerată o unitate aparte, care se reflectă în costumul popular și tradiții.

6.1 Portul popular românesc și săsesc

Ceea ce este general în portul de aici se circumscrie teritorial părții de sud a Depresiunii Transilvaniei, iar din punct de vedere etnografic, costumului popular din judeșul Sibiu. Evident, această mare unitate etnografică nu se suprapune întru totul unității administrative, la baza stabilirii limitelor acesteia stând criterii diferite de cele etnografice. Particularitățile social/economice au determinat, în plan general, o transformare în timp dar și o diversificare în teritoriu a portului popular, putându-se delimita cinci tipuri de costum românesc, care corespund zonelor etnografice: Mărginimea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului, Târnavele și Valea Secașului, în Podișul Târnavelor.

Relativa izolare a Văii Hârtibaciului și-a pus amprenta în specificul său etnografic, aceasta impunându-se prin „caracterul arhaic al culturii populare” . S-ar putea ca tot de izolare să țină și consemnarea datei confecționării costumului și a numelui purtătorului, situație specifică zonei.

6.2. Personalități marcante din Valea Hârtibaciului

Regiunea Valea Hârtibaciului a contribuit la zestrea culturală a poporului român printr-o seamă de personalități marcante, care au activat în diverse domenii, născute sau care și-au desfășurat activitatea aici.

Prin numărul mare de personalități culturale marcante, oferite culturii naționale și mondiale, regiunea Valea Hârtibaciului se înscrie (alături de altele, precum Mărginimea Sibiului, Țara Năsăudului etc) pe coordonatele unei regiuni culturale de elită.

6.2.1. Campania 10 Mari Hârtibăceni

Inițiatorii acestei Campanii sunt: Eugen Vaida, Ilarion Barsan, Mircea Drăgan- Noisteteanu, Răzvan Pop, Eliza Penciu, Marius Radu Curceanu, Tudor St. Popa, Mihaela Nevodar, Ștefan Vaida, Alin Mihai Vezure .

Viziunea acestei campanii este de a contribui la dezvoltarea personală a fiecărui individ, într-un context inter- si transdisciplinar, misiunea fiind campanii ca locuitorii zonei să se identifice cu personalitătiile locale și cu noțiunea de ” hârtibăcean”. Această acțiune se adresează si celor care au capacitatea de a asimila repede si a duce mai departe cultura locală, tinerilor din școli și licee asupra cărora se va duce o campanie masivă de informare.

6.2. 2. Studiu de caz: Ștefan Vaida- un hârtibăcean adevărat

Ștefan Vaida s-a născut la Alțâna, un sat de pe Valea Hârtibaciului și a absolvit Facultatea de Istorie și Patrimoniu, specializarea conservare-restaurare, Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Proiecte:

Asociația Hosman Durabil (proiectul de restaurare „Moara Veche – Revigoarea tradițiilor în Hosman”, finanțat prin fondurile EEA, o hartă turistică cu nouă trasee de o zi, numită „Traseul Cultural Brukenthal),

GTZ- Gesellschaft für Technische Zusammenarbeit din Sibiu:

Asociația Grupul de Acțiune Microregiunea Hârtibaciu,

Asociația Villa Abbatis, proiect tip „whole village project” (n.red ,,satul viziunii holistice”ori “satul independent”) de reabilitare culturală, socială, turistică și conservare a monumentelor istorice pentru satul Apoș,

Asociația Villa Abbatis proiect „10 mari hârtibăceni”,

Asociația Mioritics (reabilitare Casa „Gerendi” și Centrul de țesãtorie pentru copii, Alțâna),

Fundația Mihai Eminescu Trust (Reabilitare Casa „Gerendi”)

Ștefan Vaida a amenajat și o șură de 115 mp (numită Șura lui Ștef, unde periodic au loc concerte și cocktail-uri culturale) unde se vor desfãșura activității de meșteșugărit tradiționale.

Atelierul de țesut este un alt proiect de suflet al lui Ștefan Vaida. Acesta a fost amenajat în 2008, în Casa Gerendi din centrul Alțânei, actualul „Centru de Informare pentru Patrimoniu și Centru de Meșteșuguri Tradiționale UNESCO pentru zona Hârtibaciului, patronat de Asociația Mioritics și restaurat de Ștefan Vaida cu ajutorul financiar al Trustului „Mihai Eminescu”. La atelier lucrează, de două ori pe săptămână, 5-6 fetițe din clasele a V-a și a VI-a, îndrumate de Silvia Tecoanță, maestră în arta țesutului și membră a Academiei de Arte Populare din România. „Vecina mea” o numește Ștefan, iar Casa Gerendi este o casă pe care o cunoaște din copilărie dar a văzut că scrie ceva pe ea, abia după facultate, când îndepărtând straturile de tencuială a văzut o inspcripție pe care scria că a fost construită în 1508, renovată în 1870.

Până acum nicio autoritate nu l-a sprijinit financiar pentru atelier, iar Asociația Mioritics nu are întotdeauna bani pentru centrul de informare. A depus un proiect pentru finanțare la o fundație americană, pentru că nu vrea să se complice cu birocrația din România, nici cu cea europeană.

A mai primit câteva donații de la turiștii ce participă la turul de biciclete organizat de el sub denumirea „În ritmul ultimelor căruțe din România”. Traseul este Sibiu-Bucovina și retur. În articol, acesta spune că turiștii sunt de obicei din Austria, Elveția și Germania și a conceput turul împreună cu un prieten acceptând însă să lucreze ca și ghid, cu condiția

ca turiștii să treacă și prin Valea Hârtibaciului.

Fig. 11 Traseul turistic În ritmul ultimelor căruțe din Europa. Sursa: Ștefan Vaida

6.3. Cultura germană și etnologia de urgență- studiu de repertoriere a satului săsesc

Tradițiile culturale și cunoașterea limbii germane reprezintă avantaje deosebite pentru practicarea turismului, în special pentru turismul etnic/etnografic.În lipsă unei preocupări susținute, valorile de patrimoniu material și imaterial existențe, nu numai că nu vor putea pune orașul în valoare, dar riscă să se piardă. Clădirile de patrimoniu se deteriorează, valorile imateriale se pierd, identitatea localității se șterge. În localitățile învecinate cu populație tradițională săsească importantă, plecarea sașilor a condus la pierderea prin uitare (și prin lipsa practicii) a unor importante valori imateriale.

Acest fenomen a făcut necesară realizarea unor studii etnologice de urgență pentru repertorierea vieții rurale din comunitatea săsească actuală, precum și a sistemului de reprezentare specific satului săsesc transilvănean (așezare, biserici fortificate, gospodărie, tip de locuința, ocupații, meșteșuguri, costum, obiceiuri, norme comunitare).

Concluzii. Cercetătorii muzeografi, au ajuns la concluzia, că după 20 de ani de la emigrarea sașilor, nu se mai poate vorbi de o “civilizație săsească”, considerând că o “nouă cultură și civilizație populară, modernă, de influență urbană, tinde să devină expresia unui proces al interferențelor etnice, al multiculturalității de tip european, în care greu mai poți descifra ce este tradiționalul săsesc, ce este românesc sau chiar european”. Mai degrabă, aceștia consideră că se poate vorbi despre o “identitate transilvană” în care ruralul se împletește cu urbanul, proces mediat de populația germană, care secole de-a rândul a jucat “rolul unor puternici și valoroși vectori ai valorilor europene”.

Populația săsească așezată pe Valea Hârtibaciului încă din secolul al XII-lea, a contribuit în decursul celor 800 de ani, la dezvoltarea economică și culturală a zonei, alături de români, maghiari și alte etnii. Imaginea de astăzi a regiunii mai păstrează încă pregnant amprenta acestei comunităși, fie că ne referim la arhitectura locuințelor și la interiorul acestora, fie la port și obiceiuri.

CAP VII EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN UNITAȚILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ ALE BAZINULUI HÂRTIBACIULUI

7.1.Evaluarea atractivității potențialului turistic din bazinul Hârtibaciului

În evaluarea gradului de atractivitate turistică a potențialului turistic pentru așezărilr umane s-a plecat de la studiul efectuat de Institutul Urban Proiect pentru ierarhizarea planurilor de amenajare a teritoriului național (PATN-Sursa: Studii de fundamentare pe județe http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/studii_fundamentare.htm, pentru perioada 2007-2013)

Analiza atentă a tipurilor de resurse scoate în evidență faptul că Bazinul Hârtibaciului dispune de un potential turistic antropic deosebit dar care nu este valorificat.

Din analiza punctajelor acordate pentru cele patru catgorii de elemente avute în vedere(potențialul turistic natural, patrimoniul cultural, infrastructură specific turistică și infrastructură tehnică) se poate face o ierahizare a unităților administrativ- teritoriale din zona studiată. Clasarea acestora pe diferite poziții, după numărul de puncte cumulate (vezi Anexa) s-a realizat o scară a atractivității turistice cu patru trepte: atractivitate mică(0-14,9 puncte, medie (15-29,9 puncte) mare (30-44,9).

O primă analiză a vizat unitățile administrativ-teritoriale pe categorii de resurse: Resurse naturale și resurse antropice. Din acestă analiză a potențialului total de dezvoltare turistică ordinea este următoarea: pe primul loc se află Agnita , Alțâna, Roșia

Sub raportul studiului resurselor turistice naturale observăm punctaje foarte mici aproape în toate așezările

Sub raportul studiului resurselor antropice pe primul loc se află: Alțâna, Agnita și Iacobeni.

Indicele de atractivitate turistică este influențat și de nivelul dotărilor turistice, însă acestea sunt foarte slab reprezentate în zonă

În concluzie, având în vedere punctajele acordate, așezările din arealul studiat se încadrează în următoarele categorii :așezări cu indice de atractivitate mare: orașul Agnita (cu 31,52 puncte), așezări cu indice de atractivitate medie: Alțâna, Roșia, Iacobeni, Nocrich, celelalte așezări au indice de atractivitate mică (Bârghiș, Brădeni, și Iacobeni)

Grafic 1 Ponderea resurselor și infrastructurii turistice în Bazinul Hârtibaciului

Analiza rezultatelor ne demonstrează că Bazinul Hârtibaciului are un potențial turistic antropic superior față de cel natural.

Considerăm interesantă și analiza atractivității turistice prin evaluarea geositurilor și antropositurilor realizate în Bazinul Hârtibaciului. Menționăm că aici există o singură axă turistică Sibiu-Hârtibaciu, rezultată în urma evaluării și cuantificării punctajelor și pe această axă se observă o pondere mai mare a resurselor din categoria antropositurilor.

Tabel nr. 1 Valori acordate pentru categorii pentru potențial și infrastructură 2012

Grafic nr. 2 categorii de potențial și infrastructură

Observăm din analiza acestui grafic ponderea mare a antropositurilor dar și problemele de infrastructură tehnică și turistică cu care continuă să se confrunte zona, chiar și în 2012.

Din categoria antropositurilor și geositurilor putem identifica turistositurile, astfel pentru început, Mihai Ielenicz propune anumite criterii de selectare a obiectivelor naturale și antropice cu valoarea turistică si un anumit punctaj pentru fiecare criteriu.

Astfel geositurile care au un punctaj peste 3 de puncte(din totalul de 10 de puncte) sunt (Harta geoturistică ):

Trovanții-Pietrele Vii-Cașolț(Roșia)

Defileul Cașolț-Mohu

Defileul Vărd-Benești

Arealul “celor 100 de movile”- glimee stabilizate/Movile

Lacuri antropice-heleștee-Brădeni

Pădure –Parcul de agrement Steinbergh (Agnita)

Ecosituri -Situri de importanță comunitară ROSCI0132-Oltul Mijlociu-Cibin –Hârtibaciu, – ROSCI0227-Sighișoara-TârnavaMare,ROSPA0099-Podișul Hârtibaciului

Acestea sunt turistosituri care pot fi valorificate prin practicarea unui turism educativ, științific.

În același mod am procedat și în evaluarea antropositurilor și conform punctajului obținut pe baza criteriilor stabilite, bisericile fortificate din localitățile Hosman, Nocrich, Alțâna, Agnita, Netuș, Brădeni, mocănița, întrunesc mai mult de 30% din punctajul maxim ( 3 puncte din 10 posibile) deci sunt turistosituri.

Aceste turistosituri sunt concentrate mai ales pe DJ106 care este axa turistică principală din bazinul Hârtibaciu. Această axă turistică Sibiu-Agnita-Sighișoara va fi inclusă în rutele culturale europene în cadrul Itinerariului Cultural al Bisericilor Fortificate din Transilvania(vezi harta Axa turistică

Harta geoturistică este o hartă derivată din hărți geologice și geomorfologice ce combină cele mai evidente caracteristici geologice, geomorfologice, cu informații turistice de bază.

Scopul a fost de a produce o harta care ar putea fi ușor de interpretat de către turiști, să îi ajute să înțeleagă mai bine peisajul. Harta geo-turistică este o hartă pliabilă de buzunar , care ar trebui să aibe note explicative, trasee turistice, ilustratii atât în română cât și în engleză. Acest tip de hartă ar putea contribui cu succes la inițiativele părților locale și regionale pentru a îmbunătăți și tansferul de de cunoștințe dar și promovarea turismului.

Fig.12. Harta Geoturistică a Bazinului Hârtibaciului . Sursa: harta Patrimoniu natural și construit. Situația existentă. PATZ Valea Hârtibaciului

Grafic nr. 3

În concluzie, făcând o comparație între cele două tipuri de evaluări observăm o diferență uriașă datorată, faptului că în evaluarea PATN au fost luate în calcul realizarea evaluării potențialului natural doar formele de relief sau doar monumentele istorice de categoria A și unele muzee în realizarea evaluării potențialulul antropic. Evaluarea PATN este realizată pe județe, ceea ce îi conferă un grad ridicat de generalitate de aceea unele localități nu sunt evaluate (de ex: Chirpărul nu este trecut cu toate satele aparținătoare:Vărd, Veseud, Săsăuș). Bazinul Hârtibaciului deține un potențial turistic antropic deosebit care reprezintă garanția dezvoltării unui turism intens cultural, religios și creativ.

CAP. VIII INFRASTRUCTURA TEHNICĂ A TERITORIULUI ȘI AMENAJĂRILE TURISTICE

8.1. Infrastructura tehnică a teritoriului

Infrastructurile teritoriale prin asigurarea suportului vehiculatoriu pentru traficul de materii prime, energie, informație, mărfuri și persoane asigură și susține echilibrarea diferențierilor spațiale între zonele geografice cu surplus și cele cu deficit.

Lipsa unor categorii de infrastructuri din cadrul unui teritoriu sau starea proastă a acestora se constituie într-un factor de inhibare a dezvoltării și de transformare a acelui teritoriu dintr-o zonă centrală (care se calează de obicei pe o așezare) în una periferică cu

fluxuri divergente, în special de populație.

8.2. Căile de transport și comunicație din Bazinul Hârtibaciului

Zona Bazinului Hârtibaciului, situată periferic în cadrul Județului Sibiu dar central în cadrul spațiului național, beneficiază din plin de avantajul pozițional cu toate că este în afara culoarelor europene de transport. Din acest motiv zona este poziționată favorabil în raport cu deschiderea pe plan județean și național.

Principalele trasee rutiere internaționale care traversează tangențial Bazinul Hârtibaciului, facilitând accesul din și înspre aceasta la nivel național și internațional sunt:

E 60 Frontiera cu Ungaria – Borș – Oradea – Cluj-Napoca – Târgu-Mureș – Sighișoara – Brașov – Ploiești – București – Constanța.

La aceasta se adaugă traseul Autostrăzii A3 Brașov – Borș care va tranzita zona, pe direcție V – E și va spori substanțial potențialul de comunicație pe ansamblu și în mod deosebit cel rutier.

Căile și mijloacele de transport rutiere și feroviare

Până în anii 1800 căile de comunicații erau dezvoltate precar, modernizarea realizându-se doar la 1858, când s-a inaugurat șoseaua Agnita-Făgăraș- Sighișoara. Aceasta se axa, pe o porțiune, pe un vechi drum medieval ce unea Sebeșul și Sibiul cu Făgărașul și Brașovul. Astăzi, axa ce unește Sibiul cu Agnita (DJ 106) este cea mai circulată, fiind asigurat și transportul în comun, cu autobuze, de 4 ori pe zi, după un orar fix.

Mocănița de pe Valea Hârtibaciului. Începută în anul 1895, construcția căii ferate înguste pe sectorul Sighișoara a fost finalizată în 1898 până la Agnita (48 km), fiind prelungită abia în anul 1910 până la Sibiu (62 km). Lungimea totală, de 123 km, cuprinde și ramificația Cornățel-Vurpăr și la acea vreme era cea mai lungă cale ferată cu ecartament îngust din România.

În anul 1965 tronsonul dintre Agnita și Sighișoara a fost închis și demontat datorită versanților cu declivitate ridicată și a curbelor accentuate care făceau întreținerea dificilă și costisitoare. Cu această ocazie, linia a fost desființată din orașul Agnita, iar noua clădire terminală a fost amplasată la 3 km de oraș.

8. 3. Infrastructura turistică

Amenajarea în scopul valorificării turistice a potențialului turistic cultural se impune ca și factor decisiv în dezvoltarea turismului. Prin aceasta, simplele obiective ar putea deveni produse turistice “consumate” din motivații variate.

Infrastructura turistică, sub aspectul dimensiunii componentelor, diversității și calității sale, este foarte slab reprezentată, atât în ceea ce privește capacitățile de cazare, cât și infrastructura de comunicație și calitatea și diversitatea serviciilor oferite turiștilor

Capacitățile de cazare. În privința capacităților de cazare – element esențial al amenajării turistice și al desfășurării în condiții optime a oricărui act turistic complet și complex, atât din perspectiva socială, cât și a finalității economice efective – se remarcă o subechipare cronică (atât din punct de vedere tipologic, cât și numeric sau al repartiției teritoriale), în totală discordanță cu dimensiunea cantitativă și calitativă a patrimoniului turistic natural și antropic, incapabilă – din aceste considerente – să asigure a valorificare eficientă a acestuia.

Repartiția inegală a bazelor de cazare la nivelul zonei reflectă lipsa sau, în cel mai bun caz, interesul extrem de redus pentru valorificarea resurselor turistice existente sau implicabile în urma unor echipări corespunzătoare.

Tabelul nr.2 . Structura, distribuția spațială dotările unitățile de cazare din Bazinul Hârtibaciului

CAP. IX CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Fluxurile turistice sau circulația turistică “presupune deplasarea vizitatorilor de la reședința acestora la destinația aleasă, pentru satisfacerea necesităților recreativ-curative sau a altor motivații, altele decât o activitate renumerată sau stabilirea domicilului”. Cercetarea fluxurilor turistice este un obiectiv principal al geografiei turismului, care le studiază sub aspectul intensității, volumului și ritmului de desfășurare, direcției și modificărilor suferite de acestea în timp și spațiu.

În literatura de specialitate s-au determinat o serie de indicatori cunoscuți ca : sejurul turistic, intensitatea circulației turistice (It).

Pentru a avea o imagine a mobilității circulației turistice se poate analiza durata medie a sejurului turistic calculat după formula:

Durata media a sejurului (nr. zile) între 2006-2011 a fost calculat cu formula:

Sj =

unde: Sj = durata media a sejurului,

Nzt = numărul înnoptărilor,

Nt = numărul de turiști

Tabel nr. 3 Durata medie a sejurului (nr. de zile) în Bazinul Hârtibaciului, între 2006-2011

Sursa: Tempo-online de la INSSE și Direcția Județeană de Statistică Sibiu

Am calculat durata media a sejurului, folosind TEMPO-Online, o baza de date statistice care dă posibilitatea de a accesa o gamă largă de informații oferite de Institutul Național de Statistică dar și date oficiale de la Direcția Județeană de Statistică Sibiu. S-a constatat că durata media a sejurului în perioada 2006-2011, s-a situat în valori foarte oscilante, chiar extreme: foarte mare și foarte mici.

Valorile înregistrate pentru circulația turistică de fapt sunt mai mari, din consultarea altor surse de informare și din cercetarea pe teren a rezultat un număr mai mare de structuri de cazare, și de turiști ( ex. datele oferite de Ștefan Vaida) lucru care ar influența rezultatele finale atunci când se face o analiză de detaliu privind circulația turistică.

Tabel nr. 4. Date statistice privind numărul de turiști la Casa Gerendi-InfoPoint, Alțâna.

Sursa: Ștefan Vaida

Grafic 4 Ponderea turiștilor la Casa Gerendi. Sursa:Ștefan Vaida

Lipsa datelor statistice oficiale pentru toate localitățile cuprinse în studiu 37 de așezări rurale și un oraș face imposibilă o clasificare a așezărilor în funcție de anumiți indicatori ai circulației turistice în Bazinul Hârtibaciului.

Cap. X Rolul multiplicativ al dezvoltării turismului cultural

10.1. Analiza SWOT a turismului cultural din bazinul Hârtibaciului

Abordarea de marketing a turismului cultural trebuie să înceapă cu realizarea unei analize SWOT. Aceasta presupune luarea în calcul a patru elemente: punctele tari (Strengths), punctele slabe (Weaknesses), oportunitățile (Opportunities) și amenințările (Threats). Punctele tari și punctele slabe sunt determinate de factorii interni, iar oportunitățile și amenințările depind de factori externi

Elementele de identitate turistică ale zonei sunt : „biserici fortificate”, „situri Natura 2000”, „sate tradiționale”, multiculturalism, biserici pictate de frații Grecu, biodiversitate

10.2. Scopuri si obiective privind dezvoltarea turismului cultural

I. Viziune: Turismul, Cultura , Creativitatea, Istoria, Oamenii , Natura – motoare ale dezvoltării locale . Valea Hârtibaciului ruta europeană culturală. Hârtibaciul Re-Creativ

II. Misiune: Țelul nostru este ca Valea Hârtibaciului să devină o destinație turistică sigură cu un brand recunoscut pe plan national și internațional

III. Scopuri:

– Promovarea prin turism cultural și creativ a regiunii;

– Dezvoltarea economică a Văii Hârtibaciului, prin dezvoltarea sectorului turistic;

– Crearea de noi locuri de muncă;

– Îmbunătățirea serviciilor legate de turism

IV-Obiective

Vale Hârtibaciului- ruta europeană culturală

În anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la dezvoltarea economică de ansamblu a acestei zone

Dezvoltarea turismului cultural va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii regiunii de a obține venituri suplimentare si de a-și îmbunătăți calitatea vieții.

Turismul se va dezvolta într-o manieră durabilă, cu protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural, construit și a valorilor culturale materiale și imateriale.

10.3. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului cultural și creative

În urma analizei SWOT a potențialului turistic cultural al Văii Hârtibaciului, propun o strategie ofensivă, de punere în valoare a punctelor tari și de valorificare a multiplelor oportunități de care beneficiază regiunea , pentru a deveni o destinație turistică prin practicarea diferitelor forme de turism cultural (turism cultural-istoric-religios, turism de agrement) și prin crearea de ateliere educative pentru copii, dar și pentru a deveni un punct de plecare spre alte obiective și trasee turistice (turism de tranzit, agroturism și turism ecologic, turism extrem ș.a.).

Există câteva segmente de piață care merită o atenție specială:

Turismul cultural și ecoturismul. Studiile internaționale arată că ecoturismul și turismul cultural reprezintă nișe de piață în creștere, iar cu proximitățile sale are un potențial ridicat și este bine poziționat, astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse și oportunități.

Mini-vacanțe și turiști de week-end

Ca urmare a unui studiu sociologic, s-a ajuns la concluzia că motivele principale pentru care respondenții respectivi au vizitat zona ca turiști sunt următoarele:

1) vizitarea obiectivelor istorice, culturale și naturale;

2) petrecerea mini-vacanțelor și concediilor;

3) petrecerea week-end-ului.

Combinația de turiști de mini-vacanțe și de week-end sugerează că ar trebui acordată o atenție specială acestui segment de piață, printr-o publicitate regională și prin campanii de informare.

Editarea mai multor materiale promoționale de calitate, care să proiecteze o imagine pozitivă a turismului (reviste de profil, broșuri, pliante, hărți și ghiduri turistice, ilustrate etc.); distribuție gratuită – 15.000 exemplare și distribuirea lor la Centrele de Informare Turistică

Organizarea mai multor evenimente / manifestări cultural-artistice etc. (în parteneriat public / privat), care atrag vizitatori autohtoni și străini și pot constitui prilejuri de promovare și dinamizare a turismului local:

Organizarea mai multor tururi / circuite turistice originale – programe turistice pe circuite tematice (istorice, geografice, economice, complexe etc.).

Se pot realiza mai multe circuite turistice:

circuitul satelor tradiționale;

circuitul atelierelor educative-creative;

circuitul orgilor din bisericile fortificate;

Alte acțiuni de marketing turistic: promovare, publicitate, relații publice și relații cu presa, cercetări de marketing turistic – studii și analize periodice privind conjunctura pieței locale, interne și externe a serviciilor de turism, în vederea luării deciziilor strategice și stabilirii impactului eforturilor de marketing.

10.4. Beneficiile aduse localităților prin dezvoltarea turismului cultural

• Atragerea turiștilor – creșterea numărului de turiști care vin în bazinul Hârtibaciului și creșterea duratei de sejur, prin îmbunătățirea și diversificarea ofertei turistice și a modalităților de promovare – directă, pe suport electronic și de hârtie – prin Oficiul de turism, internet, materiale promoționale, media etc.;

• Efectul multiplicator al turismului – prin dezvoltarea generală pe care o angrenează atât în celelalte ramuri ale economiei, cât și pe plan social:

-efectul direct- creșterea veniturilor directe din turism

– efectul indirect – impactul creșterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-și susține oferta turistică la parametri competitivi;

– efectul indus – procesul de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică (întreaga economie națională în general și zonală în special), deoarece atât veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât și cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri și servicii de care au nevoie.

CAP. XI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL DIN BAZINUL HÂRTIBACIULUI.

11.1 Tipuri de turism

Turismul cultural poate fi o șansă de relansare economică a localităților din Bazinul Hârtibaciului, și în acest sens, au avut loc în ultimii ani mai multe programe și proiecte .

Unul dintre cele mai importante proiecte este Itinerariul cultural al Bisericilor fortificate din Transilvania, derulat sub egida Centrului de Resurse al Institutului European pentru Itinerare Culturale cu sediul la Sibiu din 2010.

Diverse evenimente culturale au loc ca parte a acestei program:

-cocktail-uri culturale (concerte de muzică clasică, teatru pentru copii, expozitii de fotografie si proiectii de film)

Turism culinar prin organizarea de brunch-uri (care , de obicei, au loc în ultima sâmbătă a fiecărei luni, într-o locație specială, iar turiștii se pot bucura de rețetele culinare din bucătăria locală)

Transilvanian Brunch a apărut la începutul anului 2008 ca o inițiativă a Asociației GAL Microregiunea Hârtibaciu de cunoaștere reciprocă și colaborare în Valea Hârtibaciului dar și ca un exercițiu de promovare a produselor locale (în special producatori ai BioCoop Sibiu). Totodată a fost și un bun motiv de intalnire multiculturală – în “afara orelor de program” – a celor care activează în turism, cultură, dezvoltare rurală și socială, agricultură ecologică, renovare si restaurare, branșe care într-un fel sau altul se completează și se regăsesc în multe inițiative și proiecte actuale. Brunch-urile sunt organizate de regulă în ultima sâmbăta a fiecărei luni într-o locație deosebită și se bucură pe lângă oferta culinară și de o tematică, de ex. plimbare cu motodrezina pe șinele mocăniței, drumeție pe un traseu cultural, muzica deosebită, etc.

Ecoturismul este “turismul prietenos” cu mediul și este încurajat în siturile Natura 2000, ca o oportunitate economică durabilă pentru oameni și natură. Ecoturismul se referă la vacanțele petrecute într-un mod cât mai puțin dăunător naturii și cât mai benefic pentru locuitorii din zonele vizitate. Ecoturismul este modalitatea de a călători și a cunoaște natura și tradițiile locului fără a afecta natura și cultura locală, încurajează descoperirea moștenirii istorice și culturale, cumpărarea de produse locale și folosirea de servicii din comunități, contactul direct cu localnicii și crearea legături sociale între turist și localnic.

11.2 Zonarea turistică

Axa turistică Sibiu-Hârtibaciu

Fig. 14 Axa turistică Sibiu – Hârtibaciu. Sursa: Mihai Ielenicz,Laura Comănescu

În bazinul Hârtibaciului există o singură axă turistică și o posibilă axă secundară Agnita –Mediaș, vom prezenta localitățile care au un potențial turistic deosebit, dar care nu este valorificat. Astfel Sibiu-Hosman-Nocrich- Altana-Agnita-Stejărisu-Netuș-Apold-Sighisoara este o axa turistică- rută culturală cu biserici fortificate și sate tradiționale, și este foarte potrivită și pentru bicicliști.

Agnita (în dialectul sãsesc Agnitlen, Ogeniteln, în germanã Agnetheln, Agnethlen, Agnethen, în maghiarã Ágota, Szászágota, Szentágota, în trad. "Sfânta Agata") este un oraș din județul Sibiu). De orașul Agnita aparțin localitățile Ruja si Coveș. Din punct de vedere geografic Agnita se situează aproape de meridianul 25 °.

Centrul polarizator al activității economico-sociale a bazinului îl constituie localitate Agnita. Orașul Agnita este situat pe terasele Hârtibaciului, la 50 km de la gura de vărsare a acestuia, pe calea ferată îngustă, care merge paralel cu râul, și la 58 km depărtare de Sibiu, 41 km de Sighișoara, 37 km de Mediaș, 43 km de Făgăraș. Are o vechime de peste 700 ani, numele localității Agnita apărând pentru prima dată împreună cu numele localităților Dealu Frumos și Proștea într-un document din 1280.

Primele știri despre viața oamenilor de pe teritoriul de azi al orașului Agnita datează din epoca pietrei vechi (600000-10000 î.Chr.). Pe teritoriul orașului s-au găsit oase pietrificate de rinoceri și mamuți, precum și resturi de unelte din piatră.

Poziția geografică, în interiorul Podișului Hârtibaciului, a făcut ca Agnita să se dezvolte destul de lent în comparație cu alte localități vechi ale țării. Dacă în secolele XV și XVI existau deja în Agnita 13 bresle (în 1488 avea 395 locuitori), iar în 1898 s-a legat cu Sighișoara printr-o cale ferată îngustă (desființată în prezent) și în 1910 cu Sibiul, tot prin cale ferată, localitatea a fost declarată oraș abia în 1950, fapt ce a impulsionatdezvoltarea sa ulterioară, populația orașului crescând de la 9108 locuitori în 1956, la 12831 în 1977.

Obiective turistice

Muzeul Valea Hârtibaciului din Agnita

Colectia de obiecte Bisericesti din Biserica Sf. Nicolae din Agnita.

Monumentul Eroilor din Agnita

Fântâna romană din Agnita

Cetatea Agnita – Biserica Evanghelică din Agnita

Pădurea Steinberg din Agnita

Biserica Sfantul Nicolae, alături de prima școala românească și de colecția muzeistică sunt obiective ale Patrimoniului Cultural din Agnita și din punct de vedere spiritual, de vizitare pentru toții călătorii și vizitatorii străini și localnici.

Cetatea Săsească cu Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din localitatea Ruja

În orașul Agnita, există 13 monumente de patrimoniu, de valoare naționalã și universală, dintre care nouă sunt monumente, trei sunt ansambluri și unul este sit.

Cele trei ansambluri au valoare excepțională și foarte mare, ca vechime, fiind și monumente de arhitectură:

Centrul istoric oraș Agnita

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate – oraș Agnita, Str. Agnita Nouă 1

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din sat Ruja

Monumentele de patrimoniu cu valoare locală sunt toate din categoria monumentelor de arhitectură, fiind în număr de 17. Dintre acestea, după criteriul vechimii, valoarea foarte mare este atribuită mai multor case din Agnita.

Poziția geografică favorizează dezvoltarea unui turism în primul rând de tranzit, orașul dispunând și de anumite obiective turistice (Florina Grecu, 1988). Muzeul Valea Hârtibaciului, cu profil istoric și etnografic, prin exponatele sale, atestă pe lângă străvechea și continua locuire a acestor teritorii și specificul etnografic al zonei, rezultat din relativa izolare a văii Hârtibaciului , vale ce se identifică cu bazinul cu același nume.

Fig. 15 Harta Agnita-Obiective turistice

Iacobeni este o comună în județul Sibiu, situată în Valea Hârtibaciului, la circa 70 km nord-est de municipiul Sibiu. Are în componență satele: Iacobeni (reședința), Movile, Netuș, Noiștat, Stejărișu (Proștea).

Obiective turistice

Se pare că biserica-sală gotică,din Iacobeni, care datează de la începutul secolului al XIV-lea, ar fi fost construită pe locul uneia mai vechi, distruse probabil de tătari în invazia lor din 1241. Turnul-donjon din capătul de vest al sălii a fost construit în secolul al XV-lea și este cel mai mare dintre toate cele aflate pe Valea Hârtibaciului. Nava și corul au fost fortificate cu un etaj de apărare cu un parapet înalt de 2 m cu metereze, sprijinit pe arcuri de apărare, care se desfăsoară între cei 18 contraforți ce înconjoară biserica.

Movile – Biserica veche a fost construită în secolul XIII, ca bazilică, în stil romanic, cu turn pe partea de V.

Netuș- Principala atracție turistică o constituie biserica (fortificată cel mai probabil în 1448). Biserica de lemn din Netuș, a fost edificată în secolul al XIX-lea. Are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.

Alțâna (în dialectul săsesc Alzen, Âltsen, în germană: Alzen, în maghiară: Alcina) este o comună în județul Sibiu și cuprinde localitățile: Alțâna (reședința), Benești și Ghijasa de Sus.

Obiective turistice:

a)Biserica fortificată: În secolul al XIII-lea construcția bisericii a început sub forma unei bazilici romanice cu trei nave. În 1509, vistieria celor șapte Scaune a cheltuit 6 galbeni pentru 6 butoaie de var destinate lucrărilor întreprinse la biserica din Alțâna, ceea ce ar înseamna că bazilica a fost transformată în biserica-hală de astăzi în cursul anului următor.

-Orga: a fost construită în anul 1780 de către J. Hahn din Sibiu

– Marele clopotul al bisericii, datând perioadei pre-reforma luterane, are următoarea inscripție: "o rex glorie veni cum pace"

b) Există o Colecție particulară de unelte și obiecte rurale într-o casă din 1508 care a fost restaurată devenind muzeu dar și Centru de Informare pentru Patrimoniu și Centru de

Meșteșuguri Tradiționale în 2010.

Drumeții: 

Spre Ghijasa de Jos – cca. 7 km / 1,5 ore – pe drum de țară

Merită văzut: mica biserică și cimitirul ortodox impresionează prin poziția geografică deosebită, aflându-se în vârful unei coline din mijlocul satului. Traseul cultural Brukenthal străbate această colină și cimitirul din spatele ei.

Traseul turistic cultural numit "Drumul Brukenthal" între localitățile Nocrich, Sibiu și Avrig este organizat în cadrul proiectului"Călătorind printre culturi"de Fundația "Samuel von Brukenthal". Organizarea unei astfel de traseu turistic implică marcarea drumului, evocarea locurilor și a obiectivelor turistice precum și nominalizarea posibilităților de cazare. 

Pensiuni

Pensiunea Any*** este situată în comuna Alțâna, pe Valea Hartibaciului la 32 km de Sibiu, 25 km de Agnita si 70 Km de Sighișoara, la o altitudine de 435 m, într-o zonă deosebit de linistită, puternic ozonata de pădurile din jur. 

Comuna Alțâna găzduiește șase monumente de patrimoniu construit, dintre care cinci au valoare națională și universală. Dintre acestea, trei sunt monumente de arhitectură care, după criteriul vechimii, au valoare excepțională și mare.

11.3 Bisericile fortificate de pe Valea Hârtibaciului intră in itinerariile culturale europene

Bisericile fortificate din Sibiu, Brasov, Mureș și Alba vor deveni primul itinerariu cultural din România, certificat de Consiliul Europei. Astfel, în 2009, Michel Thomas-Penette, directorul Institutului European pentru Itinerarii Culturale din Luxemburg, asociatie mandatata de CE sa coordoneze si sa promoveze aceasta activitate, a semnat acordul de colaborare, la Sibiu, cu reprezentantul Asociatiei Mioritics.

Concluzii

Satul tradițional cu specific săsesc sau românesc, în care se păstrează cât mai mult din atmosfera și viața ancestrală a oamenilor, este un alt nucleu de interes pentru turiștii străini.

Principalele elemente de interes sunt:

– Atmosfera medievală este punct forte al zonei analizate și multiculturalismul (de exemplu, biserici de rituri diferite aflate în apropiere una de alta sau atmosfera cosmopolită la care contribuie din plin turiștii străini din toate colțurile lumii)

-Aspectul satelor și arhitectura caselor tradiționale, unele obiecte vechi din gospodărie care s-au păstrat (piuă de haine, piuă de ulei, batoză, moară de apă)

-Observarea unor activități și îndeletniciri ale oamenilor, indiferent că e vorba de acțiuni desfășurate special pentru turiști sau de aspecte reale ale vieții oamenilor („ciurda satului”, prelucrarea cânepii, realizarea țesăturilor)

-Gastronomia tradițională este foarte apreciată de către turiști, iar contactul cu produsele alimentare locale, ecologice, poate avea loc în cadrul servirii mesei obișnuite la locul de cazare, dar și ca masă tradițională oferită cu ocazia unei vizite sau cocktail într-un sat, sau sub forma unei degustări a produselor tradiționale în brunch-uri (cârnați, henkleș).

-O altă nuanță a ineditului este reprezentată de satele în care predomină populația de etnie rromă, mulți dintre reprezentanții acesteia păstrând o serie de meșteșuguri populare specifice, cum ar fi realizarea de mături, împletituri sau cazane.

Turiști interesați, în general sunt turiști străini din Germania, Franța, Anglia, Statele Unite – o primă categorie sunt cei cu venituri medii și peste, cu înclinație spre cultură, cu o anumită pregătire, de vârsta a doua și a treia, iar o altă categorie ar fi „turiștii activi”, mai tineri, adepții unei vacanțe de „educație culturală”, cu rucsacul în spate sau pe bicicletă.

CAP XII POTENȚIAL TURISTIC CREATIV

Turismul creativ ca turism se referă la participarea activă a turiștilor în cultura comunității gazdă, prin seminare interactive și experimente de învățământ informal. Observăm că deja se desfășoară diferite ateliere educative sau programe interactive în Bazinul Hârtibaciu pentru copii, dar fără implicarea turiștilor ei doar asistă la diferitele activități.

Astfel la Hosman au loc diferite ateliere educative cum ar fi : ateliere de împletit corfe sau de morărit

Programe interactive pentru copii au avut loc și în cadrul Cocktail-lului cultural de la Alțâna din 22 august 2010. Povești cu urechi texte și sunete pentru copii mari și mici au fost prezentate de Crenguța Hariton de la Teatrul Nottara. Împreună cu copiii s-a ales o poveste, s-a făcut „distribuția” de comun accord, apoi au început discuțiile despre cum se descoperă un personaj, despre mijloacele de expresie ale actorului, despre costum și accesorii. Apoi spectacolul s-a născut treptat în fața publicului.

Ferma Școală De la Cornățel este o locație gândită pentru părinții care doresc să-și crească copii într-un mediu sănătos și să descopere sportul și natura (http://www.fermascoalacornatel.ro/FermaScoalaCornatel/despre_noi.html). Din program prezentăm: vizita la fermă, vacanțe în familie, plimbări călăre, club de vară Micul Fermier, Școala de șoferi pe măgăruși.

Concluzii

Bazinul Hârtibaciului, în ultimii ani, prin ofertă turistică ce cuprinde : rute culturale, ateliere educative, brunch-uri, cocktail-uri culturale, se individualizează, de celelalte zone turistice ale județului Sibiu.

Astfel, Mihai Dragomir, reprezentant al Asociației Mioritics și directorul Centrului de Resurse din Sibiu , afirma despre Itinerariul Bisericilor Fortificate că este o „subtemă a fortificațiilor militare și va avea legături cu: Drumul Vinului, Drumul Cistercienilor, Itinerariul Mănăstirilor Ortodoxe și cu Pelerinajul Sfânta Ana. Dar, cu toate că, acest proiect a fost inițiat în România din 2009, încă nu este certificat, omologat. ”

Joachim Cotaru, cel care a înființat în 2005 Asociația Hosman Durabil relatează că turiștii vin doar pentru un tur ghidat fiind aduși în general de Reky Travel (cel mai mare grup a fost de 40 de turiști). Acesta afirma că „ cei mai mulți turiști vin din Germania, Austria, Elveția, România, Franța, dar există dificultăți în ceea ce privește cazarea, aceștia dorind să doarmă în fân sau în casele oamenilor”

Concluzii

Turismul cultural care a contribuit la regenerarea urbană prin programele: Capitala Culturală Europeană, Orașe Creative, poate fi o soluție și în regenerarea rurală a României. Este clar că un număr de orașe europene, chiar și Sibiu și Iași, s-au folosit cu succes și cultură, creativitate, turism pentru a stimula economiile lor, a spori imaginea lor pe plan național și internațional.

Cultura reprezintă o componentă de bază a turismului cultural și industriilor culturale , iar creativitatea componentă de bază a turismului creativ dar și a industriilor creative. Turismul creativ este o formă a turismului cultural ce se bazeză pe bunurile/valorile culturale pentru atragerea turiștilor spre o destinație turistică. Este de asemenea o formă de dezvoltare creativă a unei comunități prin stimularea industriilor creative care ajută la îmbunătățirea economiei locale pe lângă profiturile din turism

Turismul s-a desfășurat în Bazinul/Microregiunea Hârtibaciului, până în anul 2007, întâmplător. Infrastuctura slabă a fost un impediment pentru potențialii turiști de a considera zona o atracție turistică.

Turismul cultural poate fi o oportunitate pentru slab dezvoltate zone turistice, cum ar fi Valea Hârtibaciului. Prin urmare, privind la oferta locală a turismului rural, observăm, ușor, că destinația turistică – satul, ferma, pensiunea agro-turistica sau camera în cabană – nu este doar produsul turistic, știind că, de obicei, o destinație turistică include mai multe produse turistice. Prin urmare, satul românesc cu vocație turistică , inclus în circuitele turistice, poate fi, în același timp, o componentă a mai multor tipuri de produse turistice.

Acesta poate fi , după cum urmează: o destinație de vacanță de vară, un popas de o noapte într-un circuit de biserici fortificate sau mănăstiri din Moldova sau Oltenia, un atelier meștesugăresc; o scenă de inițiere în arta dansurilor și cântecelor populare; o scenă pentru a asculta concerte de muzică clasică, sau pentru vizionarea unor piese de teatru sau film.

Cu o bună coordonare turismul cultural și creativ pot deveni factorul principal de dezvoltare zonală. Bazinul Hârtibaciului deține suficiente argumente și din punct de vedere turistic pentru integrarea în turismul național și internațional prin atragerea de fluxuri turistice din țările europene vecine, dar și situate la distanțe mai mari (îndeosebi pe filieră filo-germană, dar nu numai).

Pentru Bazinul Hârtibaciului și pentru România, turismul cultural rural , poate reprezenta o șansă de regenerare economică, în condițiile crizei economice mondiale.

Turismul Cultural este adesea văzut ca o salvare a unor regiuni aflate în declin economic, dar turismul cultural nu trebuie văzut ca un panaceu universal. În realitate, turismul cultural este doar una din formele de dezvoltare, care adesea se completează cu altele si ar trebui abordat și practicat într-o perspectivă integrală, internă si participativă, în scopul de a contribui la dezvoltarea durabilă a satelor și orașelor.

BIBLIOGRAFIE și WEBOGRAFIE

coord. Balaure, V., (2000), Marketing, Editura Uranus, București

Bârsan, I., (2010), Istorie și tradiție la Alțâna, Gazeta Hârtibaciului, nr.50, p. 3.

Bârsan, I., (2011), Alțâna, Truverii în Șura lui Ștef, Tribuna

Binkhorst, Esther. 2007. “Creativity in tourism experiences. A closer look at Sitges” In Cultural tourism, Richards, Greg, Pereiro Xerardo, Sector Editorial dos SDE, Vila Real UTAD-Portugal

Coord. Bucur, Corneliu, (2008), Repere cultural-istorice ale civilizației multiculturale transilvănene- Valea Hârtibaciului, Astra Museum, Sibiu

Bratu, Ioan, (2005), “Cultură, culte, industrii culturale” În Probleme economice, Centrul de Informare și Documentare, București,

Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena, (1999), Riscurile climatice din România, Academia Română

Cambrini, Luigi, Regional Representative for Europe, World Tourism Organization, “Cultural Tourism:Opportunities and Challenges”Luxembourg, 17 ianuarie 2003, European Forum of the World Heritage Cities

Cândea, Melinda, Bran, Florina, (2001), Spațiul geografic românesc, Editura Economică, Bucuresti, p. 290- 293

Ciangă, Nicolae, (2006), România.Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană

Cocean, Pompei, (2008), Plan de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului, județul Sibiu restructurarea relatiei urban-rural in contextul coeziunii teritoriale , Faza I-a: Situația existentă. Analiza SWOT, Proiectant: Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj – Napoca Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională

Coord. Cocean, Pompei, (2010) – Planificarea și amenajarea teritoriului zonal. Studiu de caz: Valea Hârtibaciului. Presa Universitară Clujeană

Cocean, Pompei, Filip, Sorin,(2011), Geografia Regională a României, Editura Universitară Clujeană,

Cocean, Pompei, (2010), Geografie regională, Editura Presa Universitară Clujeană

Cocean, Pompei,(1996), Prospectare și geoinformare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană,

Cocean, Pompei, (2006), Turismul cultural, Presa Universitară Clujeană

Cocean, Gabriela,(2011), Munții Trascău,Editura Presa Univesitară Clujană,

Coord. Țigu, Gabriela, (2005), Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București

Cosmescu, Ioan, (2004), Economia turismului, Editura Alma Mater, Sibiu

Geser, G. (2007), Promoting Cultural Tourism through ICT, Part 2: Project-related Knowledge Centres and Resources, INTERREG CADSES, Salsburg Research, e-Culture Group

Gheorghilaș, Aurel,(2008),Geografia turismului, Editura Universitară,București

Giddens, A.(1990), The consequence of modernity.Cambridge:Polity Press

Glăvan, Vasile, (2002), Agroturism. Ecoturism, Editura “Alma Mater”, Sibiu Glăvan, Vasile, (2006), Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundatia România de mâine, Bucuresti

Glăvan, Vasile,(2003), Amenajarea turistică a teritoriului,Editura Alma Mater, Sibiu

Goeldner, Charles R., RITCHIE, J.R. Brent, (2006), Tourism-Principles, Practices, Philosphies, Tenth Edition, John Wiley&Sons, Inc, New Jersey

Grecu, Florina, (1992), Bazinul Hârtibaciului.Elemente de morfohidrografie, Editura Academiei, București

Grecu, Florina, Comănescu, Laura, Săndulache, Iulian, (2000), Strategii de dezvoltare în Podișul Hârtibaciului,Comunicări de geografie, vol.4, Editura Universitară, București

Golner, Carl, Geschichte der Deutschen auf dem Gebiete Rumaniens, (1979), Vol. I, Sec .12 până 1848, București

Grupul de Acțiune Locală “Microregiunea Hârtibaciu”, Plan de dezvoltare local, Noiembrie 2010. Strategie realizată cu sprijinul SC ELVAPALTINIȘ Merghindeal, SC GPA BUSINESS MANAGEMENT – Sibiu

Hermann, Fabini, (2009), Universul cetăților bisericești din Transilvania,Editura Monumenta, Sibiu

Howkins, John (2001), The Creative Economy: How People Make Money From Ideas, Penguin

Ielenicz, Mihai, Comănescu, Laura, (2006), România, potențial turistic, Editura Universitară, București

Ielenicz, Mihai, Săftoiu, Luminița, De la obiective turistice la turistosituri. Lucrare prezentată la Conferința Natională SGR, Baia Mare, 2-4 iunie 2011

Ielenicz, Mihai, Simoni, Smaranda, (2012), Antropositurile – concept și cuantificare , Lucrări Științifice, seria I, vol. XIV(4)

Ielenicz, Mihai,(2005), România. Geografia fizică, Editura Universitară, București

Ilieș, Camelia Dorina, Josan Nicolae,(2009) – Geosituri și geopeisaje, Editura Universității din Oradea

Ilieș, Dorina Camelia, Ilieș, Alexandru, (November 2011), Geotourist map of the Băile Felix – Băile 1 Mai – Betfia Area (Bihor County, Romania), GeoJournal of Tourism and Geosites Year IV no.2, vol. 8, , pp. 219-226 ISSN 2065-0817, E-ISSN 2065-1198 Article no. 08107-93

Istrate I., Glăvan V.,(1994) Turismul cultural în România-liant al spiritualității românești de pretutindeni, Tribuna economică, nr. 5

Kennedy, R. (1991), London: World City Moving into the 21st Century. London: HMSO

Lindroth, K., J. Ritalahti, T. Soisalon-Soininen (2007) “Creative tourism in destination development”. Tourism Review 62(3/4), 53-58

Luca , Sabin Adrian, Pinter, Zeno Karl , Adrian Georgescu, (2003), Repertoriul arheologic al județului Sibiu, în Bibliotheca Septemcastrensis, 3, Editura Economică, Sibiu

M. Feifer (1985), Tourism in history. From Imperial Rome to the Present. Stein and Day, New York

Mac, Ion,(2000), Geografie generală, Editura Europontic, Cluj-Napoca

Mălăescu, Simona,(2011), Cultură și civilizație. Turismul cultural. Editura Risoprint, Cluj Napoca

Mălău, Ioana, (2011), Ștefan Vaida – o mie și una de povești despre Valea Hârtibaciului,Sibiu%, An IV, Nr. 163 / 29 oct. – 4 noi.

Mazilu, Mirela, Elena, (2011), Tourism and Culture Major Drivers of Regional Attractiveness, in Proceedings of the 4-th ISI WSEAS International conference

coord., Minciu, Rodica, (2007), Economia turismului – aplicații și studii de caz, Editura Uranus, București.

Nistoreanu, Puiu, Gheres, Marinela, (2010), Turism rural, Editura C.H.Beck

Mureșan, Felicia (2011), Considerații privind turismul si potentialul turistic pe Valea Hârtibaciului, Revista Terra, București, Anul XLII(LXII), p. 90-95

Mureșan, Felicia ,Culture routes on Hârtibaciu Valley, Sibiu County, Romania.Case study: the tourist villages of Alțâna and Hosman, NAUN Journals: INTERNATIONAL JOURNAL of ENERGY and ENVIRONMENT, ISSN: 1109-9577, Issue 2, Volume 6, 2012

Mureșan, Felicia Cultural Tourism and Rural Regeneration in Sibiu County, Romania . Case Study: Alțâna – The Tourist Village of Hartibaciu Valley, Recent researches in Tourism and Economic Development, Published by WSEAS Press, 2011, ISBN: 978-1-61804-043-5, pp. 339-345 Available: http://www.wseas.us/ elibrary/ conferences/ 2011/Drobeta/TED/TED-57.pdf

Mureșan, Felicia, Geografia în Școala Românească în GEIS, Editura Casa Corpului Didactic Deva, 2010, VOL. XIV, p. 7-13

Mureșan, Felicia, Creative tourism and creative industries – solutions to reduce the effects of the economic crisis, Revista Economică,Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, ISSN 1582-6260, Code 478 CNCSIS reference: B plus. On line http://economice.ulbsibiu.ro/revista.economica/archive/RE 4-57-2011.pdf Nr. 4(57)/2011

Nagler, Thomas, (1979), Die Ansiedlung der siebenburgen Sachsen, București

Nagler, Thomas,(1992), Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București

Neacșu, Nicolae, Baron Petre, Glăvan Vasile, Neacșu, Monica, (2011), Geografia și economia turismului, Prouniversitaria București

Nistoreanu, Puiu, Gheres, Marinela, (2010), Turism rural, Editura C.H.Beck, Bucuresti

Oberländer-Târnoveanu, Irina, 2009, Un viitor pentru trecut. Ghid de bună practică pentru protejarea patrimoniului cultural.CIMEC 2002. Ediție digitală.

Nistoreanu, Puiu, Gheres, Marinela, (2010), Turism rural, Editura C.H.Beck, București

Panizza M., Piacente S., (2003), Geomorfologia culturale, Bologna, Pitagora Editrice

Papuc, Bogdan, (anul 2011, luna decembrie), Ecoturismul. Asociația de Ecoturism din România, în Gazeta Natura 2000, nr. 2

Petrea, D., (2005), Obiect, metoda și cunoaștere geografică, Ed. Universității din Oradea

Petroman, Ioan, Petroman, Pavel, (2005), Turismul cultural- elemente de psihopedagogie, Editura Eurostampa, Timișoara,

Pine, B. J. II., H. J. Gilmore (1999) The experience economy: Work is theatre and every business a stage. Boston, MA: Harvard Business School Press

Prentice, R., V. Andersen (2003) “Festival as creative destination”. Annals of Tourism Research 30(1), 7-30

Richards, Greg and C. Raymond (2000), Creative Tourism, ATLAS News, No.23

Richards, Greg, Pereiro, Xerardo, (2007), Cultural tourism, Sector Editorial dos SDE, Vila Real UTAD-Portugal

Richards, Greg, Rotariu, Ilie, (2010), The Impact of the 2007 European Cultural Capital in Sibiu: A long term perspective, Published by the Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS)

Richards, Greg, Rotariu, Ilie, (2011), Ten Years of Cultural Development in Sibiu: The European Cultural Capital and Beyond. Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu

Richards,G and J.Wilson(2006). “Developing Creativity in Tourist experiences a solution to the serial reproduction of culture? ”Tourism Management 27:1209-1223

Richards, Greg (1996, 2ªed. 2005), Cultural Tourism in Europe. [On-line] accesat 17.04. 2011 http://atlas-euro.org

Roșca, Karla, În căutarea tradițiilor de pe Valea Hartibaciului, Etnologie de urgență pe Valea Hârtibaciului, accesat 15.03.2012 http://cimec.ro/Etnografie/valea-hartibaciului/valea-hartibaciului.htm

coord. Sarivan, Ligia,(2005), Predarea interactivă centrată pe elev, București

Sawicki, L., Beitrage zur Morphologie Siebenburgens, Bull. Acad. Sci., Cracovia

Smith, Melanie.2007. “Culture, tourism and urban regeneration in Europe”In European Cultural Tourism,Past Present and Future, ed. Alma Mater, Sibiu

Stănciulescu, Gabriela, Micu, Cristina, (2009), Economie și gestiune în turism, Editura C.H. Beck, București

Coord., Stoica, Flavia- Schreiber, Wielfried, (2008), Peisaje culturale istorice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca

Teodorescu, Camelia, (2009), Turism cultural, Editura Transversal, București

Țiplic, Ioan Marian,(2008), Biserici fortificate al sașilor din Transilvania, Editura NOI Media Print, Sibiu

Pavel, Corina, (ianuarie 2010), Marea atracție a turismului românesc este satul, Formula AS-anul XX, nr.901

Vaida, Eugen, noiembrie 2011, Campania 10 MARI HÂRTIBĂCENI în școli, Gazeta Hârtibaciului, nr.66

Vasalca, Teodora, (2006), Industriile creative, noul val în România, în “Curierul Național”, anul 11, nr.4593

Wurzburger, Rebecca, Pattakos, Alex, (2009), Creative Tourism, a Global Conversation, Santa Fe: Sunstone Press

*** Buletin AJT SIBIU

*** Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Merghindeal, Editura Etape, Sibiu,

*** Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Bârghiș, Editura Etape, Sibiu,

*** Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Alțâna, Editura Etape, Sibiu,

*** Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Vurpăr, Editura Etape, Sibiu

***Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Roșia, Editura Etape, Sibiu

***Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Nocrich, Editura Etape, Sibiu

***Istoria Românilor, (2002), vol. VI, Editura Enciclopedică, București

*** Istoria Românilor, (2002), vol. VII, Editura Enciclopedică, București

***Geografia României, Geografia fizică,(1983) vol. I, p. 76-82

***Clima R.P.R. (1961), București

***Enciclopedia Geografică a României,(1982), Editura Științifică și Enciclopedică, București

***Masterplan pentru domeniul turismului în județul Sibiu, 2010.

***Legea nr. 50⁄1991

***Legea nr. 422/2001

*** Ordonanța de urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Emitent: Guvernul publicat în: Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007

http://www.international.icomos.org/publications/93sy_tou15.pdf,accesat 10.03.2011 Barry Lord, Cultural tourism in Ontario

http://www.bursabileteavion.ro/ blog/2010/12/ romaniaprima- tara-cu-3-trofee-pomme-dor-castigate-in-acelasian/, accesat 20. 09. 2011.

http://www.culture-routes.ro/ accesat 15.07. 2011

http://www.moara-veche.ro/ accesat 15.07. 2011 Asociația HOSMAN DURABIL, (2010), MOARA VECHE.

www.mihaieminescutrust.org/ accesat 20.08.2011. The Mihai Eminescu Trust.

http://www.sibiul.ro/download-pdf/stiri-locale-sibiu/bisericile-fortificate-intra-in-itinerariile-culturale-europene_27882.pdf accesat la 20.08.2011 Bisericile fortificate intra in itinerariile fortificate europene.

http://www.prefecturasibiu.ro/files/cp27102010/djcpn.pdf accesat 15.02.2012

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/12592/Industriile-creative-noul-val-in-Romania.html, accesat 20.04.2012

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism, accesat 20.04.2012

http://www.culture-routes.ro/en/about-ieic/accesat 21.03.2011. http://www.culture-routes.ro/ro/centrulresurse/ accesat 20.03 2011 Centrul de resurse

http://www.marihartibaceni.com accesat 24.07.2012 Campania 10 Mari Hârtibăceni

http://www.culinarytourism.org/content/understand-culinary-tourism-0accesat 21.07.2011

http://en.wikipedia.org/wiki/Archaeological_tourism accesat 15.06.2011

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism accesat 15.06.2011

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2011:051:0043:0049: RO:PDF accesat 21.03.2011

http://atlas-euro.org accesat 15.06.2012

http://en.wikipedia.org/wiki/SWOT_analysis accesat 20.04.2012

https://statistici.insse.ro/shop/?page=info&lang=ro accesat 20.04. 2012

http://www.mdrl.ro/_documente/transparenta/consultari_publice/consultare135/lege _turism.pdf, accesat 20.04.2012 Legea Turismului

http://www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea- teritoriului-in-context-national/-4697 accesat 15.10.2011

http://www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea- teritoriului-in-context-national/-6929 accesat 15.10.2011

http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/faq_en.htm accesat la 15.06.2012

http://www.gal-mh.eu/wp-content/uploads/2010/11/PDL- Microregiunea_Hartibaiciu-WEB.pdf accesat 15.10.2011

http://www.apdrp.ro/content.aspx?lang=RO&item=1517&ref=176accesat 15.5.2011

http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=2012&lang=RO accesat 15.10.2011

http://www.inforegio.ro/ppor.html accesat 20.03.2011 accesat 15.05.2012

http://www.nationaltrust.net.au/sites/default/files/20110208%20The%20Burra%20 Charter.pdf, accesat 26.07.2012

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/12592/Industriile-creative-noul-val- in-Romania.html Accesat: 20.09.2010

http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/Stiri.nsf/353E2CF984510922C22576C000212BDE/$FILE/Masterplan%20Turism%20Sibiu.pdf Accesat: 20.09.2010

http://www.culture-routes.ro/en/about-ieic/ Accesat: 20.09.2010

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2012:181:0035:0039: RO:PDF. Accesat: 20.08.2012

http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/repsibiu/h-m/iacobeni.htm, Accesat: 20.04.2012

http://www.vinsieu.ro/eveniment/sibiu/altana/inaugurari-muzica-si-concerte-alte- evenimente/centrul-de-informare-si-mestesuguri-de-la-altana/27112/e.html Accesat: 14.04.2011

http://www.hosman-durabil.org/moara_veche.html Accesat :14.04.2012

http://www.hosman-durabil.org/moara_veche.html Accesat: 14.04.2012

http://www.hosman-durabil.org/traseul_cultural.html Accesat: 14.04.2012

http://www.mdrl.ro/_documente/transparenta/consultari_publice/consultare135/lege_turism.pdf accesat: 10.02 .2012

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/raport_mediu/faza2/vol2/anexa10.pdf accesat la 15.03.2012

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/studii_fundamentare.htm accesat: 15.03.2012

http://projekt-kirchenburgen.ro/ro/top-menu-special/bauprojekte/eu-programm/ accesat: 15.03 2011

http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/83FE30683FC7926AC225770A001BEFA5/$FILE/200908%20Buletin%20AJTSibiu.pdf accesat: 20 .04. 2012

http://brunch.dordeduca.ro/evenimente/cocktail_cultural_altana/100/ accesat:26.07.2012

http://natura2000.mmediu.ro/site/202/rosci00132.html accesat :26.07.2012

http://brunch.dordeduca.ro/ Transilvanian Brunch accesat:20.07.2011

***(DVD) Az első Katonai Felmérés/Die Erste Militärische Vermessung The First Military Surveying. Erdély és a Temesi Bánság/Siebenbürgen und das Banat von Temes/Transylvania and Temes. 4,5 GB groβe Landkarten, Studien/4,5 GB of maps and essays, HM Hadtörténeti Intézet és Múzeum Térképtára/ Kartenarchiv des Museums und Instituts für Kriegsgeschichte, Arcanum, Budapest, 2005.

BIBLIOGRAFIE și WEBOGRAFIE

coord. Balaure, V., (2000), Marketing, Editura Uranus, București

Bârsan, I., (2010), Istorie și tradiție la Alțâna, Gazeta Hârtibaciului, nr.50, p. 3.

Bârsan, I., (2011), Alțâna, Truverii în Șura lui Ștef, Tribuna

Binkhorst, Esther. 2007. “Creativity in tourism experiences. A closer look at Sitges” In Cultural tourism, Richards, Greg, Pereiro Xerardo, Sector Editorial dos SDE, Vila Real UTAD-Portugal

Coord. Bucur, Corneliu, (2008), Repere cultural-istorice ale civilizației multiculturale transilvănene- Valea Hârtibaciului, Astra Museum, Sibiu

Bratu, Ioan, (2005), “Cultură, culte, industrii culturale” În Probleme economice, Centrul de Informare și Documentare, București,

Bogdan, Octavia, Niculescu, Elena, (1999), Riscurile climatice din România, Academia Română

Cambrini, Luigi, Regional Representative for Europe, World Tourism Organization, “Cultural Tourism:Opportunities and Challenges”Luxembourg, 17 ianuarie 2003, European Forum of the World Heritage Cities

Cândea, Melinda, Bran, Florina, (2001), Spațiul geografic românesc, Editura Economică, Bucuresti, p. 290- 293

Ciangă, Nicolae, (2006), România.Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană

Cocean, Pompei, (2008), Plan de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului, județul Sibiu restructurarea relatiei urban-rural in contextul coeziunii teritoriale , Faza I-a: Situația existentă. Analiza SWOT, Proiectant: Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj – Napoca Facultatea de Geografie, Centrul de Geografie Regională

Coord. Cocean, Pompei, (2010) – Planificarea și amenajarea teritoriului zonal. Studiu de caz: Valea Hârtibaciului. Presa Universitară Clujeană

Cocean, Pompei, Filip, Sorin,(2011), Geografia Regională a României, Editura Universitară Clujeană,

Cocean, Pompei, (2010), Geografie regională, Editura Presa Universitară Clujeană

Cocean, Pompei,(1996), Prospectare și geoinformare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană,

Cocean, Pompei, (2006), Turismul cultural, Presa Universitară Clujeană

Cocean, Gabriela,(2011), Munții Trascău,Editura Presa Univesitară Clujană,

Coord. Țigu, Gabriela, (2005), Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București

Cosmescu, Ioan, (2004), Economia turismului, Editura Alma Mater, Sibiu

Geser, G. (2007), Promoting Cultural Tourism through ICT, Part 2: Project-related Knowledge Centres and Resources, INTERREG CADSES, Salsburg Research, e-Culture Group

Gheorghilaș, Aurel,(2008),Geografia turismului, Editura Universitară,București

Giddens, A.(1990), The consequence of modernity.Cambridge:Polity Press

Glăvan, Vasile, (2002), Agroturism. Ecoturism, Editura “Alma Mater”, Sibiu Glăvan, Vasile, (2006), Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundatia România de mâine, Bucuresti

Glăvan, Vasile,(2003), Amenajarea turistică a teritoriului,Editura Alma Mater, Sibiu

Goeldner, Charles R., RITCHIE, J.R. Brent, (2006), Tourism-Principles, Practices, Philosphies, Tenth Edition, John Wiley&Sons, Inc, New Jersey

Grecu, Florina, (1992), Bazinul Hârtibaciului.Elemente de morfohidrografie, Editura Academiei, București

Grecu, Florina, Comănescu, Laura, Săndulache, Iulian, (2000), Strategii de dezvoltare în Podișul Hârtibaciului,Comunicări de geografie, vol.4, Editura Universitară, București

Golner, Carl, Geschichte der Deutschen auf dem Gebiete Rumaniens, (1979), Vol. I, Sec .12 până 1848, București

Grupul de Acțiune Locală “Microregiunea Hârtibaciu”, Plan de dezvoltare local, Noiembrie 2010. Strategie realizată cu sprijinul SC ELVAPALTINIȘ Merghindeal, SC GPA BUSINESS MANAGEMENT – Sibiu

Hermann, Fabini, (2009), Universul cetăților bisericești din Transilvania,Editura Monumenta, Sibiu

Howkins, John (2001), The Creative Economy: How People Make Money From Ideas, Penguin

Ielenicz, Mihai, Comănescu, Laura, (2006), România, potențial turistic, Editura Universitară, București

Ielenicz, Mihai, Săftoiu, Luminița, De la obiective turistice la turistosituri. Lucrare prezentată la Conferința Natională SGR, Baia Mare, 2-4 iunie 2011

Ielenicz, Mihai, Simoni, Smaranda, (2012), Antropositurile – concept și cuantificare , Lucrări Științifice, seria I, vol. XIV(4)

Ielenicz, Mihai,(2005), România. Geografia fizică, Editura Universitară, București

Ilieș, Camelia Dorina, Josan Nicolae,(2009) – Geosituri și geopeisaje, Editura Universității din Oradea

Ilieș, Dorina Camelia, Ilieș, Alexandru, (November 2011), Geotourist map of the Băile Felix – Băile 1 Mai – Betfia Area (Bihor County, Romania), GeoJournal of Tourism and Geosites Year IV no.2, vol. 8, , pp. 219-226 ISSN 2065-0817, E-ISSN 2065-1198 Article no. 08107-93

Istrate I., Glăvan V.,(1994) Turismul cultural în România-liant al spiritualității românești de pretutindeni, Tribuna economică, nr. 5

Kennedy, R. (1991), London: World City Moving into the 21st Century. London: HMSO

Lindroth, K., J. Ritalahti, T. Soisalon-Soininen (2007) “Creative tourism in destination development”. Tourism Review 62(3/4), 53-58

Luca , Sabin Adrian, Pinter, Zeno Karl , Adrian Georgescu, (2003), Repertoriul arheologic al județului Sibiu, în Bibliotheca Septemcastrensis, 3, Editura Economică, Sibiu

M. Feifer (1985), Tourism in history. From Imperial Rome to the Present. Stein and Day, New York

Mac, Ion,(2000), Geografie generală, Editura Europontic, Cluj-Napoca

Mălăescu, Simona,(2011), Cultură și civilizație. Turismul cultural. Editura Risoprint, Cluj Napoca

Mălău, Ioana, (2011), Ștefan Vaida – o mie și una de povești despre Valea Hârtibaciului,Sibiu%, An IV, Nr. 163 / 29 oct. – 4 noi.

Mazilu, Mirela, Elena, (2011), Tourism and Culture Major Drivers of Regional Attractiveness, in Proceedings of the 4-th ISI WSEAS International conference

coord., Minciu, Rodica, (2007), Economia turismului – aplicații și studii de caz, Editura Uranus, București.

Nistoreanu, Puiu, Gheres, Marinela, (2010), Turism rural, Editura C.H.Beck

Mureșan, Felicia (2011), Considerații privind turismul si potentialul turistic pe Valea Hârtibaciului, Revista Terra, București, Anul XLII(LXII), p. 90-95

Mureșan, Felicia ,Culture routes on Hârtibaciu Valley, Sibiu County, Romania.Case study: the tourist villages of Alțâna and Hosman, NAUN Journals: INTERNATIONAL JOURNAL of ENERGY and ENVIRONMENT, ISSN: 1109-9577, Issue 2, Volume 6, 2012

Mureșan, Felicia Cultural Tourism and Rural Regeneration in Sibiu County, Romania . Case Study: Alțâna – The Tourist Village of Hartibaciu Valley, Recent researches in Tourism and Economic Development, Published by WSEAS Press, 2011, ISBN: 978-1-61804-043-5, pp. 339-345 Available: http://www.wseas.us/ elibrary/ conferences/ 2011/Drobeta/TED/TED-57.pdf

Mureșan, Felicia, Geografia în Școala Românească în GEIS, Editura Casa Corpului Didactic Deva, 2010, VOL. XIV, p. 7-13

Mureșan, Felicia, Creative tourism and creative industries – solutions to reduce the effects of the economic crisis, Revista Economică,Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, ISSN 1582-6260, Code 478 CNCSIS reference: B plus. On line http://economice.ulbsibiu.ro/revista.economica/archive/RE 4-57-2011.pdf Nr. 4(57)/2011

Nagler, Thomas, (1979), Die Ansiedlung der siebenburgen Sachsen, București

Nagler, Thomas,(1992), Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București

Neacșu, Nicolae, Baron Petre, Glăvan Vasile, Neacșu, Monica, (2011), Geografia și economia turismului, Prouniversitaria București

Nistoreanu, Puiu, Gheres, Marinela, (2010), Turism rural, Editura C.H.Beck, Bucuresti

Oberländer-Târnoveanu, Irina, 2009, Un viitor pentru trecut. Ghid de bună practică pentru protejarea patrimoniului cultural.CIMEC 2002. Ediție digitală.

Nistoreanu, Puiu, Gheres, Marinela, (2010), Turism rural, Editura C.H.Beck, București

Panizza M., Piacente S., (2003), Geomorfologia culturale, Bologna, Pitagora Editrice

Papuc, Bogdan, (anul 2011, luna decembrie), Ecoturismul. Asociația de Ecoturism din România, în Gazeta Natura 2000, nr. 2

Petrea, D., (2005), Obiect, metoda și cunoaștere geografică, Ed. Universității din Oradea

Petroman, Ioan, Petroman, Pavel, (2005), Turismul cultural- elemente de psihopedagogie, Editura Eurostampa, Timișoara,

Pine, B. J. II., H. J. Gilmore (1999) The experience economy: Work is theatre and every business a stage. Boston, MA: Harvard Business School Press

Prentice, R., V. Andersen (2003) “Festival as creative destination”. Annals of Tourism Research 30(1), 7-30

Richards, Greg and C. Raymond (2000), Creative Tourism, ATLAS News, No.23

Richards, Greg, Pereiro, Xerardo, (2007), Cultural tourism, Sector Editorial dos SDE, Vila Real UTAD-Portugal

Richards, Greg, Rotariu, Ilie, (2010), The Impact of the 2007 European Cultural Capital in Sibiu: A long term perspective, Published by the Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS)

Richards, Greg, Rotariu, Ilie, (2011), Ten Years of Cultural Development in Sibiu: The European Cultural Capital and Beyond. Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu

Richards,G and J.Wilson(2006). “Developing Creativity in Tourist experiences a solution to the serial reproduction of culture? ”Tourism Management 27:1209-1223

Richards, Greg (1996, 2ªed. 2005), Cultural Tourism in Europe. [On-line] accesat 17.04. 2011 http://atlas-euro.org

Roșca, Karla, În căutarea tradițiilor de pe Valea Hartibaciului, Etnologie de urgență pe Valea Hârtibaciului, accesat 15.03.2012 http://cimec.ro/Etnografie/valea-hartibaciului/valea-hartibaciului.htm

coord. Sarivan, Ligia,(2005), Predarea interactivă centrată pe elev, București

Sawicki, L., Beitrage zur Morphologie Siebenburgens, Bull. Acad. Sci., Cracovia

Smith, Melanie.2007. “Culture, tourism and urban regeneration in Europe”In European Cultural Tourism,Past Present and Future, ed. Alma Mater, Sibiu

Stănciulescu, Gabriela, Micu, Cristina, (2009), Economie și gestiune în turism, Editura C.H. Beck, București

Coord., Stoica, Flavia- Schreiber, Wielfried, (2008), Peisaje culturale istorice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca

Teodorescu, Camelia, (2009), Turism cultural, Editura Transversal, București

Țiplic, Ioan Marian,(2008), Biserici fortificate al sașilor din Transilvania, Editura NOI Media Print, Sibiu

Pavel, Corina, (ianuarie 2010), Marea atracție a turismului românesc este satul, Formula AS-anul XX, nr.901

Vaida, Eugen, noiembrie 2011, Campania 10 MARI HÂRTIBĂCENI în școli, Gazeta Hârtibaciului, nr.66

Vasalca, Teodora, (2006), Industriile creative, noul val în România, în “Curierul Național”, anul 11, nr.4593

Wurzburger, Rebecca, Pattakos, Alex, (2009), Creative Tourism, a Global Conversation, Santa Fe: Sunstone Press

*** Buletin AJT SIBIU

*** Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Merghindeal, Editura Etape, Sibiu,

*** Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Bârghiș, Editura Etape, Sibiu,

*** Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Alțâna, Editura Etape, Sibiu,

*** Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Vurpăr, Editura Etape, Sibiu

***Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Roșia, Editura Etape, Sibiu

***Colecția “Micromonografii locale”,(1999), Nocrich, Editura Etape, Sibiu

***Istoria Românilor, (2002), vol. VI, Editura Enciclopedică, București

*** Istoria Românilor, (2002), vol. VII, Editura Enciclopedică, București

***Geografia României, Geografia fizică,(1983) vol. I, p. 76-82

***Clima R.P.R. (1961), București

***Enciclopedia Geografică a României,(1982), Editura Științifică și Enciclopedică, București

***Masterplan pentru domeniul turismului în județul Sibiu, 2010.

***Legea nr. 50⁄1991

***Legea nr. 422/2001

*** Ordonanța de urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Emitent: Guvernul publicat în: Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007

http://www.international.icomos.org/publications/93sy_tou15.pdf,accesat 10.03.2011 Barry Lord, Cultural tourism in Ontario

http://www.bursabileteavion.ro/ blog/2010/12/ romaniaprima- tara-cu-3-trofee-pomme-dor-castigate-in-acelasian/, accesat 20. 09. 2011.

http://www.culture-routes.ro/ accesat 15.07. 2011

http://www.moara-veche.ro/ accesat 15.07. 2011 Asociația HOSMAN DURABIL, (2010), MOARA VECHE.

www.mihaieminescutrust.org/ accesat 20.08.2011. The Mihai Eminescu Trust.

http://www.sibiul.ro/download-pdf/stiri-locale-sibiu/bisericile-fortificate-intra-in-itinerariile-culturale-europene_27882.pdf accesat la 20.08.2011 Bisericile fortificate intra in itinerariile fortificate europene.

http://www.prefecturasibiu.ro/files/cp27102010/djcpn.pdf accesat 15.02.2012

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/12592/Industriile-creative-noul-val-in-Romania.html, accesat 20.04.2012

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism, accesat 20.04.2012

http://www.culture-routes.ro/en/about-ieic/accesat 21.03.2011. http://www.culture-routes.ro/ro/centrulresurse/ accesat 20.03 2011 Centrul de resurse

http://www.marihartibaceni.com accesat 24.07.2012 Campania 10 Mari Hârtibăceni

http://www.culinarytourism.org/content/understand-culinary-tourism-0accesat 21.07.2011

http://en.wikipedia.org/wiki/Archaeological_tourism accesat 15.06.2011

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism accesat 15.06.2011

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2011:051:0043:0049: RO:PDF accesat 21.03.2011

http://atlas-euro.org accesat 15.06.2012

http://en.wikipedia.org/wiki/SWOT_analysis accesat 20.04.2012

https://statistici.insse.ro/shop/?page=info&lang=ro accesat 20.04. 2012

http://www.mdrl.ro/_documente/transparenta/consultari_publice/consultare135/lege _turism.pdf, accesat 20.04.2012 Legea Turismului

http://www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea- teritoriului-in-context-national/-4697 accesat 15.10.2011

http://www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea- teritoriului-in-context-national/-6929 accesat 15.10.2011

http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/faq_en.htm accesat la 15.06.2012

http://www.gal-mh.eu/wp-content/uploads/2010/11/PDL- Microregiunea_Hartibaiciu-WEB.pdf accesat 15.10.2011

http://www.apdrp.ro/content.aspx?lang=RO&item=1517&ref=176accesat 15.5.2011

http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=2012&lang=RO accesat 15.10.2011

http://www.inforegio.ro/ppor.html accesat 20.03.2011 accesat 15.05.2012

http://www.nationaltrust.net.au/sites/default/files/20110208%20The%20Burra%20 Charter.pdf, accesat 26.07.2012

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/12592/Industriile-creative-noul-val- in-Romania.html Accesat: 20.09.2010

http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/Stiri.nsf/353E2CF984510922C22576C000212BDE/$FILE/Masterplan%20Turism%20Sibiu.pdf Accesat: 20.09.2010

http://www.culture-routes.ro/en/about-ieic/ Accesat: 20.09.2010

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2012:181:0035:0039: RO:PDF. Accesat: 20.08.2012

http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/repsibiu/h-m/iacobeni.htm, Accesat: 20.04.2012

http://www.vinsieu.ro/eveniment/sibiu/altana/inaugurari-muzica-si-concerte-alte- evenimente/centrul-de-informare-si-mestesuguri-de-la-altana/27112/e.html Accesat: 14.04.2011

http://www.hosman-durabil.org/moara_veche.html Accesat :14.04.2012

http://www.hosman-durabil.org/moara_veche.html Accesat: 14.04.2012

http://www.hosman-durabil.org/traseul_cultural.html Accesat: 14.04.2012

http://www.mdrl.ro/_documente/transparenta/consultari_publice/consultare135/lege_turism.pdf accesat: 10.02 .2012

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/raport_mediu/faza2/vol2/anexa10.pdf accesat la 15.03.2012

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/studii_fundamentare.htm accesat: 15.03.2012

http://projekt-kirchenburgen.ro/ro/top-menu-special/bauprojekte/eu-programm/ accesat: 15.03 2011

http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/83FE30683FC7926AC225770A001BEFA5/$FILE/200908%20Buletin%20AJTSibiu.pdf accesat: 20 .04. 2012

http://brunch.dordeduca.ro/evenimente/cocktail_cultural_altana/100/ accesat:26.07.2012

http://natura2000.mmediu.ro/site/202/rosci00132.html accesat :26.07.2012

http://brunch.dordeduca.ro/ Transilvanian Brunch accesat:20.07.2011

***(DVD) Az első Katonai Felmérés/Die Erste Militärische Vermessung The First Military Surveying. Erdély és a Temesi Bánság/Siebenbürgen und das Banat von Temes/Transylvania and Temes. 4,5 GB groβe Landkarten, Studien/4,5 GB of maps and essays, HM Hadtörténeti Intézet és Múzeum Térképtára/ Kartenarchiv des Museums und Instituts für Kriegsgeschichte, Arcanum, Budapest, 2005.