Fondurile Structurale Si de Coeziune Economica

Fondurile Structurale si de Coeziune Economica

1. Date și cifre

Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. Acestea sunt:

• Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – este fondul structural care sprijină regiunile mai puțin dezvoltate, prin finanțarea de investiții în sectorul productiv, infrastructură, educație, sănătate, dezvoltare locală și întreprinderi mici și mijlocii, precum și la conversia economică și socială pentru zone care se confruntă cu dificultăți structurale.

• Fondul Social European (FSE) – este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forței de muncă și dezvoltare a resurselor umane.

Obiectivele prioritare ale fondurilor structurale 2007 – 2013.

În vederea întăririi impactului lor și a optimizării la maxim a rezultatelor acestora, 94% din Fondurile Structurale se concentrează în perioada 2007-2013 pe trei Obiective.

Obiectivul 1: CONVERGENȚA – România se califică cu tot teritoriul în acest obiectiv

Obiectivul 2: COMPETITIVITATE REGIONALĂ ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Obiectivul 3: COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ – măsurile financiare ale acestui Obiectiv acoperă întreaga Uniune, cu excepția regiunilor Obiectivului 1, unde măsurile consacrate formării și ocupării forței de muncă sunt cuprinse în programele de revitalizare.

Inițiativele comunitare

Patru Inițiative Comunitare sunt menite să găsească soluții problemelor care afectează un număr mare, dacă nu chiar totalitatea statelor membre și a regiunilor europene.

– INTERREG III – încurajează dezvoltarea cooperării fără frontiere, interregionale și transnaționale;

– URBAN II – sprijină implementarea strategiilor inovatoare în orașe și în zonele urbane;

– LEADER+ – este menit să promoveze proiecte de dezvoltare rurală;

– EQUAL – are ca scop lupta împotriva discriminării pe piața forței de muncă.

2. Domenii de intervenție a Fondurilor Structurale

Lista categoriilor de domenii de intervenție ale Fondurilor Structurale se bazează pe Articolul 36 al Regulamentului nr.1260/1999 al Consiliului UE și are menirea să ajute serviciile Comisiei Europene în sarcinile de raportare asupra activităților finanțate din Fondurile Structurale.

FONDUL DE COEZIUNE

Obiective prioritare ale fondurilor de coeziune

Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijină investiții în domeniul infrastructurii de transport, energie și mediu. Se alocă pentru state cu PNB per capita sub 90% din media UE maximă de finanțare prin Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publică pe proiect.

Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului național pentru a cofinanța nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu și rețele de transport transeuropene și a permite astfel ca aceste costuri ale lucrărilor să nu perturbe eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigențelor uniunii economice și monetare. Mai mult, Fondul ajută aceste țări să se conformeze normelor europene în aceste domenii.

Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu cofinanțează programe, ci proiecte sau etape de proiecte, bine stabilite de la bun început. Aceste proiecte sunt prezentate Comisiei de către state. Acestea sunt gestionate de autoritățile naționale și supervizate de către Comitetul de Monitorizare.

Domenii de intervenție

1. Rețelele transeuropene de transport;

2. Proiecte majore de infrastructura de mediu;

3. Domenii care se pot dezvolta durabil și care prezintă beneficii evidente în ceea ce privește protecția mediului (eficiență energetică și energie regenerabilă, sisteme de transport în afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial și maritim, sisteme de transport intermodal și interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban și transport public ecologic).

3. Gestionarea asistenței financiare nerambursabile în România pentru perioada 2007- 2013

Prezentarea mecanismului

În cadrul negocierilor pentru capitolul 21 “politica regională și coordonarea instrumentelor structurale” discuțiile tehnice cu Comisia Europeană privind constituirea cadrului instituțional pentru Fondurile structurale și de coeziune, au relevat necesitatea stabilirii atribuțiilor de gestionare a asistenței financiare nerambursabile a Planului Național de Dezvoltare în cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Astfel, pentru perioada de programare 2007-2013, Planul Național de Dezvoltare este elaborat cu respectarea unor principii specifice, stabilite in Regulamentul Consiliului nr. 1260/1999 privind dispozițiile generale pentru fondurile structurale. De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale, cu modificările ulterioare, definește termenii:

a) Planul National de Dezvoltare (PND) 2007-2013, este documentul de planificare strategică și programare financiară, care are ca scop să orienteze și să stimuleze dezvoltarea economică și socială a țării pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii economice și sociale.

Scopul PND – să orienteze și să stimuleze dezvoltarea economică și socială a țării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice și sociale cu țările Statelor Membre din Uniunea Europeană.

Structura PND 2007-2013 cuprinde următoarele secțiuni/capitole:

– Analiza situației economice și sociale (inclusiv analiza de tip SWOT);

– Prioritățile de dezvoltare pe perioada de programare 2007-2013;

– Programarea financiară multianuală;

– Prezentarea mecanismelor de implementare a PND;

– Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND;

Obiectivul Global al României pentru perioada 2007-2013 – reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și statele-membre ale Uniunii Europene.

Obiective Specifice

– Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;

– Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

– Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

Priorități naționale de dezvoltare

– Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;

– Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;

– Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;

– Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative;

– Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;

– Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării.

b). Cadrul de Sprijin Comunitar reprezintă documentul aprobat de Comisia Europeană, negociat în prealabil cu România ca stat-membru, în urma evaluării Planului Național de Dezvoltare. Cadrul de sprijin comunitar conține contribuția din fondurile structurale și celelalte resurse financiare pentru realizarea priorităților și măsurilor conținute în PND. Prevederile acestui document se implementează prin intermediul programelor operaționale.

c) Programele Operaționale sunt documente aprobate de Comisia Europeană pentru implementarea acelor priorități sectoriale și/sau regionale din Planul Național de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanțare prin Cadrul de sprijin comunitar.

1. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice. Finanțează:

– extinderea capacității de producție;

– modernizarea întreprinderii;

– sprijin financiar pentru accesul instituțiilor publice și IMM-urilor la internet și servicii conexe, precum și pentru achiziționarea de hardware și software;

– extinderea și modernizarea rețelelor de transport, distribuție și furnizare a energiei electrice, gazelor naturale și petrolului, în scopul reducerii pierderilor.

Pot obține finanțare:

– IMM-urile și întreprinderile mari;

– autoritățile locale;

– operatorii economici din sectorul energetic;

– furnizorii de rețele de comunicații electronice.

2. Programul Operațional Sectorial Transport . Finanțează:

– modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecția mediului înconjurător;

– modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;

– promovarea transportului feroviar, naval și intermodal; – sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății umane.

Pot obține finanțare:

– administrațiile infrastructurii naționale de transport (CN ADNR SA, CN Căi Ferate CFR SA);

– administrațiile porturilor și aeroporturilor;

– Ministerul Transporturilor;

– alți beneficiari.

3. Programul Operațional Sectorial Mediu. Finanțează:

– proiectele care vizează construirea sau reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile;

– proiectele de extindere sau reabilitare a rețelelor de distribuție a apei potabile și a sistemelor de canalizare;

– proiectele de construcție sau reabilitare a stațiilor de epurare;

– proiectele de achiziționare a vehiculelor de transport al deșeurilor;

– proiecte de construire a unor facilități adecvate pentru deșeurile periculoase (medicale, provenite din echipamente tehnice etc);

– proiecte de reabilitare a rețelelor de distribuție a apei calde și a căldurii;

– proiecte de restaurare ecologică a habitatelor și speciilor;

– proiecte care susțin biodiversitatea;

-proiecte de infrastructură pentru prevenirea inundațiilor și reducerea consecințelor acestora;

– proiecte de elaborare a unor hărți de pericol și risc al inundațiilor și inclusiv proiectele de informare publică și de instruire în domeniul reducerii riscurilor;

– proiecte de reabilitare a zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune.

Pot obține finanțare:

– autoritățile publice centrale, regionale și locale;

– companiile regionale de apă;

– administrațiile ariilor protejate;

– Administrația Națională “Apele Române”;

– organizații non-guvernamentale.

4. Programul Operațional Regional. Finanțează:

– reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport, educațională, de sănătate;

– dezvoltarea structurii de sprijinire de afaceri (parcuri industriale, logistice, de afaceri, etc);

– reabilitarea siturilor industriale neutilizate și pregătirea acestora pentru noi activități și sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice și a inițiativelor antreprenoriale din domeniu, sprijinirea dezvoltării orașelor cu potențial de creștere economică.

Pot obține finanțare:

– microîntreprinderi;

– autoritățile publice locale;

– unitățile sanitare și de asistență socială;

– organizațiile neguvernamentale;

– comunitatea locală.

5. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative. Finanțează:

– studii și cercetări privind experiențele de reformă ale administrației locale din alte state membre;

– studierea și dezvoltarea aspectelor privind reforma avansată, precum și managementul cunoașterii și folosirea tehnologiilor inovative în administrație;

– managementul reformei, inclusiv furnizarea de echipament pentru reformarea structurilor de management;

– asistență tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituțională;

– asistență tehnică pentru planurile de formare profesională;

– training-ul și asistența tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici;

– studiile pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinul activităților de monitorizare și evaluare.

Pot obține finanțare:

– administrația centrală și locală;

– instituțiile de învățământ superior în parteneriat cu autoritățile publice locale;

– organizațiile neguvernamentale.

6. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Finanțează:

– organizarea de seminarii pentru instruirea angajatilor in vederea adaptabilitatii la tehnologii avansate;

– pregătirea de campanii de conștientizare cu privire la responsabilitatea socială a întreprinderilor și de programe ce au ca scop transformarea muncii nedeclarate în muncă legală;

– implementarea de programe și noi servicii de sprijin pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale, precum și pentru demararea unei afaceri;

– dezvoltarea și promovarea abilităților manageriale moderne, în special pentru IMM-uri.

Pot obține finanțare:

– școli, universități, centre de cercetare;

– furnizori acreditați de formare profesională;

– camerele de comerț și industrie;

– sindicatele și patronatele;

– IMM-urile.

7. Programul Operațional Asistență Tehnică. Finanțează:

– asigurarea sprijinului și a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări și implementări eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 și pregătirea pentru următorea perioadă de programare a instrumentelor structurale;

– asigurarea unei diseminări coordonate la nivel național a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale și implementarea Planului de Acțiuni al Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale pentru comunicare în linie cu Strategia Națională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

Pot obține finanțare:

– Autoritățile de Managament responsabile de gestionarea Programelor Operaționale;

– Organismele Intermediare;

– Autoritatea de Certificare și Plată;

– Autoritatea de Audit.

d) Programul Complement reprezintă documentul elaborat de Autoritatea de Management pentru detalierea implementării operațiunilor din programul operațional sectorial sau regional;

e) Adiționalitatea reprezintă nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene îl realizează din surse proprii, pe parcursul perioadei de programare, pentru aceleași tipuri de măsuri finanțate din fondurile structurale;

f) Autoritatea de management este organismul public care asigură gestionarea asistenței financiare din instrumentele structurale. Se constituie o Autoritate de Management pentru cadrul de sprijin comunitar și câte o Autoritate de Management pentru fiecare Program Operational.

g) Autoritatea de Plată reprezintă organismul care elaborează și înaintează cererile de plată și primește de la Comisia Europeană sumele aferente Fondurilor Structurale și Fondului de Coeziune.

h) Comitetul de Monitorizare este organismul care asigură coordonarea instrumentelor structurale, precum și urmărirea eficacității și calității implementării asistenței comunitare, modul de utilizare și impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar și câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operațional.

i) Organismele Intermediare sunt instituțiile desemnate de Autoritățile de Management și/sau de Autoritatea de Plată care, prin delegare de atribuții de la acestea, implementează măsurile din Programele Operaționale. Delegarea de atribuții către Organismul Intermediar și reglementarea mecanismelor de coordonare și control ale acestuia de către Autoritatea care deleagă se fac pe baza de acord/protocol. Autoritățile de Management și/sau Autoritatea de Plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, precum și a operațiunilor finanțate prin instrumentele structurale.

j) Beneficiarul Final este organismul sau societatea comercială cu capital public ori privat, responsabil / responsabilă cu execuția proiectelor sau a măsurilor finanțate.

Fiecare Program Operațional în urma studiilor și analizelor sectoriale și-a definit Obiectivele, Axele prioritare și Domeniile majore de intervenție , astfel încât proiectele finanțate să fie convergente și să atingă țintele impuse de Uninunea Europenă.

Pentru consultarea acestor documente pentru toate Programele Operaționale și în funcție de interesul pot fi accesate următoarele link-uri:

– http://www.dae.gov.ro/78/instrumente-structurale

– http://www.fonduri-ue.ro/

– http://www.fonduri-structurale.ro/

Modulul II: Pregătirea și documentarea în vederea eleborării proiectelor

1. Căutarea surselor de finanțare

Sursele de informare accesibile privind posibilitățile de finanțare:

A) Finanțatorii
Avantaje:

informația este completă;

uneori se acordă și consultantă între anumite limite, chiar și în mod gratuit.
Dezavantaje:

acces dificil din cauza vizibilității reduse a majorității finanțatorilor.

B) Firmele de consultanță specializate

Avantaje:

pot oferi informații complete;

pot oferi diferite analize economice relevante;

ofera consultanță pentru elaborarea documentației.

Dezavantaje:

costul consultanței.

C) Internet-ul
Avantaje:

informația este cuprinzatoare;

informația este disponibila un timp indelungat;

accesul este facil și gratuit (sau la costuri foarte reduse).

Dezavantaje:

lipsa unei consultanțe cuprinzatoare.

D) Mass-media (presa scrisă, radio, TV)
Avantaje:

Informația este distribuită rapid (24 de ore).

Dezavantaje:

Informația este, de obicei, incompletă;

Informația este disponibilă un timp extrem de scurt.

Cel mai important element al sistemului de cautare al finanțării îl reprezintă contactarea preliminară a potențialilor finanțatori, înainte de a incepe realizarea proiectului. Nu este recomandată începerea realizării unui proiect, care necesită de obicei un consum semnificativ de resurse, până când nu există toate informațiile privind finanțatorul și programul de finanțare vizat. În acest scop, trebuie să putem răspunde la câteva întrebări esențiale:

Care sunt domeniile de interes ale finanțatorului?

Ce criterii de eligibilitate are?

Ce tipuri de proiecte au fost finanțate anterior?

Care sunt sumele alocate si pe ce perioadă de timp?

Cât dureaza procesul de evaluare a propunerii? (când veți primi raspuns la solicitarea dvs. de finanțare?)

Care sunt termenele calendaristice de depunere a cererilor?

Care sunt modalitățile de contact?

Potențialii finanțatori pot fi contactați în scris, telefonic sau, atunci cand este posibil, prin contact personal. De asemenea, se pot obține informații valoroase din întâlnirile cu beneficiari de finanțări anterioare și cu evaluatori.

Surse online de informații la zi pentru finanțări:

http://www.finantare.ro/

http://www.fonduri-structurale.ro/

http://www.ngo.ro/

http://www.fseromania.ro/

http://www.dae.gov.ro/

http://www.inforegio.ro/

http://www.pndr.ro/

Pentru România și în perioada 2014-2020 fondurile europene vor reprezenta unul dintre cele mai importante instrumente investiționale ce vor fi utilizate pentru reducerea disparităților regionale, precum și pentru promovarea creșterii economice la nivel regional și local, consolidarea competitivități și creșterea ocupării forței de muncă, obiective de referință la nivelul Uniunii Europene. Este recunoscut faptul că indeplinirea acestor obiective este posibilă prin asigurarea unui mediu favorabil investițiilor, inființarea de noi companii sau dezvoltarea celor existe contribuind semnificativ la crearea de noi locuri de muncă și generarea de valoare adăugată.

Mare parte a schimbărilor aduse cadrului de implementare a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) au urmărit simplificarea programelor și a procedurilor de finanțare. Angajamentul Comisiei Europene privind noua perspectivă financiară este acela de a facilita accesul la fondurile europene, mai mulți beneficiari fiind astfel incurajați să pregătească proiecte pentru utilizarea acestor resurse, precum și de a imbunătăți mecanismele de punere în aplicare a politicilor UE și de a asigura un nivel adecvat de control.

Principiul UE vizează orientarea resurselor înspre principalele sectoare de creștere. Investițiile din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) se vor concentra în 4 domenii prioritare: inovare și cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Sprijinul financiar va fi următorul în funcție de tipul de regiune (mai puțin dezvoltate: 50 %, de tranziție: 60 % și mai dezvoltate: 80 %). Circa 100 de miliarde EUR vor fi dedicate acestor sectoare, dintre care cel puțin 23 de miliarde EUR pentru sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon (pentru eficiență energetică și pentru energie din surse regenerabile). Pentru acest sector, există obligații separate legate de utilizarea resurselor FEDER (pentru regiuni mai puțin dezvoltate: 12 %, de tranziție: 15 %, mai dezvoltate: 20 %).

În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ 22,4 miliarde € în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune), la care se adaugă încă 106 milioane € din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul. Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor primi 8 miliarde € din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Alocarea pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) se ridică la aproximativ 168 milioane €.

Având în vedere sfera largă a provocărilor cu care se confruntă România, toate obiectivele tematice vor beneficia de sprijin. Totuși, România va direcționa 51,2 % din fondurile FEDR către C&D (OT1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor), TIC (OT2 – Tehnologia Informației si Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă), competitivitate (OT3) și economia cu emisii reduse de carbon (OT4), cu 5,5 miliarde € peste pragul minim impus. În mod similar, resurse semnificative sunt direcționate către OT4, în acest sens fiind rezervate 3,25 miliarde € reprezentând 30 % din alocarea FEDR și mult peste pragul minim impus, provenind în mare parte din sprijinul preconizat pentru reabilitarea termică a clădirilor.

Cota FSE din fondurile structurale (FEDR și FSE) se ridică la 30,8 %, adică aproximativ 4,8 miliarde €, potrivit cotei minime impuse, o cotă de 23 % fiind alocată pentru incluziune socială și combaterea sărăciei, peste pragul minim impus de 20 %.

Resursele FEADR (39 % din totalul alocărilor) sunt direcționate într-o măsură semnificativă către biodiversitate, gestionarea durabilă a terenurilor și către atenuarea schimbărilor climatice în sectorul agricol și forestier și adaptarea la acestea (în cadrul OT 4, 5 și 6), precum și către competitivitate în sectorul agricol și în cel al procesării alimentelor (29 % în cadrul OT3).

Întregul teritoriu al României, cu excepția regiunii capitalei București-Ilfov, intră în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate. Având în vedere nevoile puternice de dezvoltare ale Bucureștiului și, în special, importanța acestei regiuni mai ales în ceea ce privește activitățile de cercetare și dezvoltare, România a decis să majoreze alocarea pentru București-Ilfov a 839 milioane € prin transferul cotei maxime de 3 % dinspre regiunile mai puțin dezvoltate.