Fondurile Structurale Pos Cce, Un Stimulent In Cresterea Competitivitatii Economice
LUCRARE DE LICENȚĂ
FONDURILE STRUCTURALE POS CCE, UN STIMULENT ÎN CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE
Introducere
Intrarea Românie în Uniunea Europeană a deschis noi căi, căi dificile ale integrării și
pentru a trece de acestea e nevoie de sprijin financiar. Uniunea Europeană acordă statelor membre ajutor sub forma finanțărilor structurale. Fondurile Structurale sau Instrumentele Structurale sunt finanțări oferite de Uniunea Europeană pentru a se reduce diferențele între stadiile de dezvoltare dintre statele membre pe de o parte, și între acestea și statele candidate, pe de altă parte. Aceste finanțări structurale urmăresc ca obiectivele politicii de coeziune economică și socială să fie îndeplinite.
Pentru toate statele member ca și pentru țara noastră, Instrumentele Structurale reprezintă o posibilitate pentru aprogresa și pentru a pune în mișcare structurilor economice și sociale care necesită costuri mari. Aceste Fonduri Structurale ajută la finanțarea proiectelor care contribuie la dezvoltarea zonelor mai puțin avansate, prin investiții pentru coeziune economică și socială, în domenii precum dezvoltarea resurselor umane, a infrastrcuturii locale și regionale, servicii sociale și servicii turistice.
România prezintă decalaje mari cu privire la competitivitate în raport cu statele membre ale UE. Cauzele acestei desincronizări se regăsesc la nivelul tuturor elementelor care determină competitivitatea. Productivitate scăzută definește problema competitivității în România. Nivelul PIB la PPC1 reprezintă doar 50% din media noilor state membre ale UE.
Accesul firmelor la capital rămâne înca limitat, în ciuda progreselor înregistrate în privința privatizării, eficientizării și reglementării sectorului financiar. Pe lângă toate aceste elemente, folosirea unor tehnologii și echipamente cu durata de viața depasită, energo-intensive, au scazut productivitatea în majoritatea sectoarelor economice.
Articularea unei perspective de convergență pe termen mediu și lung și integrarea cu succes a pieței românești trebuie să aibă în vedere dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.
Creșterea competitivității nu trebuie privită ca un proces de exploatare a avantajelor pe termen scurt (de ex: costul redus al forței de muncă), ci ca un proces de construire a unei structuri economice bazate pe investiții de capital si pe cercetare, dezvoltare si inovare.
Lucrarea de față încercă o trecere amplă în revistă a Fondurilor Structurale, precum și modul de implementare a acestora.
Lucrarea a fost gândită în patru capitole a lucrării, fiecare capitol având la rândul lui mai multe subcapitole. Primele trei capitole reprezintă partea teoretică a lucrării, care definește și prezintă Fondurile Structurale cu instrumentele, principiile și obiectivele sale precum și programele prin care acestea se desfășoară pentru perioada 2007-2013. Ultimul capitol reprezintă partea practică a lucrării și anume, un studiu de caz pe exemplul unui plan de afaceri întocmit în conformitate cu cerințele europene în vederea accesării fondurilor structurale de către companii prin intermediul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competivității Economice, Axa Prioritară 3 „Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public”.
Capitolul 1
Fondurile Structurale
Aspecte Generale
În condițiile actuale, în care economia țărilor membre ale Uniunii Europene se confruntă încă cu probleme structurale destul de serioase, e nevoie de asistență pentru a putea depăși aceste deficiențe și de asemenea, de strategii coerente și unitare care să aibă ca obiectiv programarea, prioritizarea și urmărirea politicilor de dezvoltare națională.
Pentru a mai micțora discrepanțele adunate într-un sistem care a gândit altfel economia, libertatea și dezvoltarea, și pentru afirmarea în Uniunea Europeana a unor națiuni sănătoase, prospere, educate, libere si demne, integrarea europeană a țărilor membre trebuie privită ca un proces care să contribuie la dezvoltarea economică, pentru a putea participa performant și competitiv atât pe piața internă cât și pe cea externă a Uniunii Europene.
Politica actuală de dezvoltare economică și socială a Uniunii Europene care este pusă în aplicare prin Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune reprezintă o astfel de asistență
Fondurile Structurale si de Coeziune sunt principalele instrumente ale Uniunii Europene destinate promovării coeziunii economice și sociale și a solidarității. Astfel, instrumentele structurale reprezintă un important complement al politicilor naționale și, atât direct cât și indirect printr-un efect de pârghie, contribuie la dezvoltarea armonioasa a UE ca întreg, precum și la promovarea unui mediu durabil. Ambele au o mare importanță pentru a obține o creștere durabilă a pieței muncii și a concurenței.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de către Comisia Europeană și au ca destinație finanțarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea șomajului de lung durată, inserția profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale.
Ajutorul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană.
Istoricul Fondurilor Structurale
După semnarea Tratatului de la Maastricht privind Uniunea Europeană în noiembrie 1993, consolidarea coeziunii economice și sociale a devenit, din punct de vedere oficial, unul dintre obiectivele Uniunii Europene, pe lângă înființarea pieței interne și a Uniunii Economice și Monetare. În cursul integrării europene postbelice s-a acordat tot mai multă importanță coeziunii. Însă, pe măsură ce Uniunea se extindea, realizarea coeziunii economice și sociale a devenit mai dificilă, deoarece statele membre deveneau tot mai eterogene.
Astfel, Fondurile Structurale au contribuit, încă de la înființarea Comunității Oțelului și a Cărbunelui, la realizarea politicilor europene în domeniul economic și social:
• 1957 – Statele semnatare ale Tratatului de la Roma menționează în preambulul acestuia necesitatea „de a consolida unitatea economiilor lor și de a asigura dezvoltarea armonioasă prin reducerea diferențelor dintre diversele regiuni, precum și a decalajelor cu care se confruntă regiunile mai puțin favorizate”.
• 1958- Constituirea celor două Fonduri Sectoriale: Fondul Social European (FSE) și Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA).
• 1975- Crearea Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER) în vederea redistribuirii unei părți a contribuțiilor bugetare ale statelor membre în regiunile defavorizate.
• 1986 – Actul Unic European creează bazele unei autentice politici de coeziune menită să compenseze taxele impuse de piața unică și resimțite în țările din Sud și în regiunile mai puțin favorizate.
• 1989-1993 – Consiliul European de la Bruxelles reformează în februarie 1988 modul de funcționare a Fondurilor de Solidaritate, numite “Fonduri Structurale” și decide să le aloce 68 miliarde de ECU (la prețurile anului 1997).
• 1992 – Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene, intrat în vigoare în 1993, consideră coeziunea ca fiind unul dintre obiectivele esențiale ale Uniunii, în paralel cu Uniunea Economică și Monetară și cu Piața Unică . Tratatul prevede și crearea unui Fond de Coeziune menit să sprijine proiecte favorabile mediului înconjurător, precum și transporturile în statele membre mai puțin prospere.
• 1994-1999 – Consiliul European de la Edinburg (decembrie 1992) alocă pentru politica de coeziune aproape 200 miliarde de ECU (la prețurile anului 1997), adică o treime din bugetul comunitar. Un nou Instrument Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) completează Fondurile Structurale. Consiliul European de la Berlin (martie 1999) reformează Fondurile Structurale și modifică în parte modul de funcționare a Fondului de Coeziune. Aceste Fonduri vor beneficia de mai mult de 30 miliarde de euro pe an între 2000 și 2006, adică 213 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani. Instrumentul Structural de Pre-aderare (ISPA) și Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (SAPARD) sunt menite să completeze programul PHARE, existent din 1989, pentru a favoriza dezvoltarea economică și socială, precum și protecția mediului în țările candidate din Europa Centrală și de Est.
• 2000-2001 – Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adoptă o strategie axată pe ocuparea forței de muncă și menită să facă din Uniune „economia cea mai competitivă și cea mai dinamică a lumii, bazată pe cunoaștere, până în anul 2010”. Consiliul European de la Göteborg (iunie 2001) completează această strategie prin legarea ei de dezvoltarea durabilă.
• 2002 – Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002) se soldează cu încheierea unui acord asupra criteriilor de aderare a celor zece noi state membre ale Uniunii
• 2004- La 18 februarie, Comisia Europeană prezintă propunerile de reformă a politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013: „Un nou parteneriat pentrucoeziune: convergență, competitivitate, cooperare”. La 1 mai, are locaderarea la Uniunea Europeană a Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei,Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Republicii Slovace și Sloveniei.
• 28 ianuarie 2005 – Ultimele statistici de la nivel regional care confirmă propunerile Comisiei pe Fondurile Structurale pentru 2007-2013
• 6 iulie 2005 – Comisia Europeană adoptă "Liniile directoare strategice ale Comunității pentru Coeziune 2007-2013"
• 15-16 decembrie 2005 – are loc atingerea prevederilor din Acordul Consiliului European din perspectiva financiară 2007-2013
• Ianuarie 2006 – are loc Acordul Consiliului European pe perspectivele financiare: Punerea în practică a Politicii de Coeziune 2007-2013
Începând cu anul 2007 s-a realizat o reformă a politicii de coeziune care dorește a implementa un nou cadru de programare a politicii de coeziune, să simplifice procedurile și să descentralizeze procesul de programare, implementare și de luare a deciziei prin adoptarea unui Nou Cadru Legal al Politicii de Coeziune 2007-2013 și prin stabilirea unor noi obiective de intrvenție pentru principalele instrumente financiare prin care se realizează politica de coeziune.
Instrumentele structurale
Regulile generale privind Fondurile Structurale și de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 care definește regulile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale.
În termeni financiari, aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere în bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene și sunt următoarele:
1.3.1.Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
Scopul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Pe scurt, FEDR finanțează: ajutoare directe pentru investițiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea creării de locuri de muncă durabile;infrastructuri legate, în special, de cercetare și inovare, telecomunicații, mediu, energie și transporturi; instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională și locală și să favorizeze cooperarea între orașe și regiuni; măsuri de asistență tehnică.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a trei noi obiective de politică regională:
Convergență
În regiunile care se află sub incidența obiectivului "Convergență", domeniile de intervenție FEDR se concentrează asupra modernizării și diversificării structurilor economice, precum și asupra păstrării și creării de locuri de muncă durabile. Acțiunile întreprinse prin FEDR curpind următoarele domenii:cercetare și dezvoltare tehnologică (CDT); inovare și spirit antreprenorial; societate informațională; mediu; prevenirea riscurilor; turism; cultură; transporturi; energie; educație; sănătate.
Cooperare teritorială europeană
În ceea ce privește obiectivul "Cooperare teritorială europeană", ajutorul furnizat prin FEDR se grupează în jurul a trei axe:dezvoltarea de activități economice și sociale transfrontaliere; stabilirea și elaborarea cooperării transnaționale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiunile maritime; consolidarea eficacității politicii regionale prin promovarea și cooperarea interregională, prin realizarea de activități de conectare în rețea și prin schimburi de experiență între autoritățile regionale și locale.
Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă
Scopurile obiectivului "Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă" se concentrează asupra a trei aspecte:inovare și economia cunoașterii: consolidarea capacităților regionale în materie de cercetare și dezvoltare tehnologică, stimularea inovării și a spiritului antreprenorial și dezvoltarea ingineriei financiare, în special pentru întreprinderile legate de economia cunoașterii; mediu și prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea eficacității energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante și elaborarea de planuri pentru prevenirea și gestionarea riscurilor naturale și tehnologice; acces la serviciile de transport și telecomunicații de interes economic general.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) se concentrează asupra caracteristicilor specifice teritoriale. Acțiunile întreprinse în cadrul FEDR încearcă să atenueze problemele economice, sociale și ecologice cu care se confruntă mediile urbane. Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mică a populației) beneficiază de un tratament privilegiat. Zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de îndepărtarea lor geografică.
1.3.2. Fondul de Coeziune
Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs național brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puțin de 90% din media comunitară să-și reducă diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economică și socială și să-și stabilizeze economiile. Acesta susține acțiuni în cadrul obiectivului „Convergență” și se află sub incidența acelorași reguli de programare, de gestionare și de control ca în cazul FSE și FEDR.
Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor țări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.
Fondul de Coeziune finanțează acțiuni care fac parte din următoarele domenii:
Rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeană; În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalității, consolidarea transporturilor publice etc.Suspendarea asistenței financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situației sau acțiunile întreprinse se
dovedesc a fi necorespunzătoare.
1.3.3. Fondul Social European (FSE)
Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanțează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. În ultimii 50 de ani, Fondul Social European a investit în programe dedicate creșterii gradului de ocupare în statele membre Uniunea Europeană.Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul intervențiilor Fondul Social European este de a susține statele membre să anticipeze și să administreze eficient schimbările economice și sociale. Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1081/2006 privind Fondul Social European propune domeniile și principiile prin care se poate realiza dezvoltarea resurselor umane în perioada următoare.
Fondul Social European finanțează următoarele priorități:
Creșterea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor;
Creșterea accesului și a participării pe piața muncii;
Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.
Statele membre și regiunile Uniunii Europene au acces la finanțare din Fondul Social European în cadrul unei perioade de programare de șapte ani. Actualul exercițiu de programare se desfășoară pe perioada 2007-2013. Pentru a beneficia de asistența Fondul Social European, statele membre elaborează programe operaționale prin care se stabilesc prioritățile de finanțare .În regiunile mai puțin dezvoltate care se înscriu sub obiectivul convergență, Fondul Social European susține:
Investițiile în capital uman, în special prin îmbunătățirea sistemelor de educație și formare;
Acțiuni având drept scop dezvoltarea capacității instituționale și a eficienței administrațiilor publice, la nivel național, regional sau local.
1.3.4 Fondul European pentru Pescuit (FEP)
Finanțează industria pescuitului și comunitățile din zonele de coastă, pentru a le ajuta să se adapteze la condițiile în permanentă schimbare și să-și consolideze poziția economică și durabilitatea ecologică.
FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Fondurile sunt disponibile pentru toate ramurile acestui sector – pescuitul maritim și continental, acvacultura (creșterea peștilor, a crustaceelor și a plantelor acvatice) și prelucrarea și comercializarea produselor din pescuit. Se acordă o atenție deosebită comunităților de pescari cel mai puternic afectate de schimbările recente din acest sector.
Proiectele primesc finanțare în baza planurilor strategice și a programelor operaționale elaborate de autoritățile naționale. Finanțarea FEP se acordă în cinci domenii prioritare (axe):
ajustarea flotei (de exemplu, pentru transformarea în fier vechi a vaselor de pescuit)
acvacultură, procesare și comercializare, pescuit continental (de exemplu, pentru trecerea la metode de producție mai ecologice)
măsuri de interes comun (de exemplu, pentru îmbunătățirea trasabilității sau a etichetării produselor)
dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit (de exemplu, pentru diversificarea economiei locale)
asistență tehnică pentru a finanța administrarea fondului.
1.3.5. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
Contribuie la promovarea unei dezvoltari rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piata si de sustinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune si al politicii comune în domeniul pescuitului.
Obiective FEADR:
– îmbunatatirea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sprijinirea restructurarii,dezvoltarii si inovatiei;
– îmbunatatirea mediului si a spatiului rural, prin sprijinirea gestionarii terenurilor;
– îmbunatatirea calitatii vietii în mediul rural si promovarea diversificarii activitatilor economice.
Politica de dezvoltare rurală se bazează, în principal, pe trei instrumente juridice: orientările strategice ale Uniunii pentru politica de dezvoltare rurală, Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din noul Fond European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și regulamentul de punere în aplicare al Comisiei.Orientările strategice ale Uniunii identifică domeniile importante pentru îndeplinirea priorităților comunitare, împreună cu o serie de opțiuni pe care statele membre le-ar putea integra în planurile strategice naționale și în programele lor de dezvoltare rurală. Planurile strategice naționale transpun orientările în contextul național, ținând cont de necesitățile regiunilor, și sunt puse în aplicare prin intermediul programelor de dezvoltare rurală.Pentru fiecare set de priorități, orientările strategice comunitare sugerează măsurile cheie care ar trebui luate. Programele naționale de dezvoltare rurală ale statelor membre au la bază șase orientări comunitare strategice care vor contribui la:
identificarea zonelor în care sprijinul comunitar acordat dezvoltării rurale generează cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene;
crearea unei conexiuni cu principalele priorități la nivel european (Lisabona, Göteborg);
asigurarea coerenței cu celelalte politici comunitare, în special cu politicile de coeziune și de mediu;
luarea măsurilor conexe punerii în aplicare a noii politici agricole comune, axată pe adaptarea la evoluția pieței și necesitatea de restructurare care decurge din PAC, atât pentru vechile, cât și pentru noile state membre.
Cele șase orientări strategice sunt:
1. îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier;
2. îmbunătățirea mediului și a regiunilor rurale;
3. creșterea calității vieții în zonele rurale și încurajarea diversificării;
4. construirea capacității locale de ocupare a forței de muncă și de diversificare;
5. transpunerea priorităților în programe;
6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare.
1.4 Principii operaționale
Direcțiile Strategice pentru Coeziune economică, socială și teritorială reprezintă un cadru general unitar pentru toate Statele Membre în vederea pregătirii documentelor programatice pentru FSC pentru perioada 2007-2013 (Cadrul Strategic Național de Referință și Programele Operaționale). Obiectivele pentru coeziune au în vedere rolul politicii de coeziune în implementarea politicilor Uniunii Europene, coerente cu Agenda Lisabona.
Acordarea fondurilor europene se bazează pe un set de principii și reguli complexe, menite să ușureze și să țină sub control întregul proces de finanțare. Astfel, implementarea și gestionarea fondurilor structurale au la bază principii precum :
Complementaritate: acțiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să contribuie la operațiunile naționale corespondente.
Parteneriat: acțiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă consultare între Comisie și Statele Membre, împreună cu autorități și organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autorități regionale și locale, parteneri economici și sociali. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea asistenței financiare. Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanți la diferite stadii ale programării.
Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele priorități ale programului de dezvoltare sunt definite de autorități naționale/regionale în cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor și managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităților naționale și regionale.
Adiționalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât și fonduri naționale din surse publice sau private.
Compatibilitate: Operațiunile finanțate de Fonduri Structurale trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum și cu politicile și acțiunile UE, inclusiv regulile privind concurența, achizițiile publice, protecția mediului, eliminarea inegalităților, promovarea egalității între bărbați și femei.
Multianualitate: acțiunea comună a Comunității și Statelor Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-un proces de organizare, luare de decizii și finanțare bazat pe formularea de strategii integrate și coerente multi-anuale și definirea de obiective concrete.
Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a cestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăți în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice speciale.
.
Capitolul 2.
Programele Operaționale
Luând în calcul situația socio-economică actuală și de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităților. de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creșteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.
Implementarea acțiunilor strategice prevăzute în CSNR și implicit accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale se realizează prin Programele Operaționale din cadrul obiectivelor “Convergență” și “Cooperare Teritorială Europeană”.
Comisia Europeană alocă României în perioada 2007-2013 o sumă totală de aproximativ 19,67 mld Euro, din care 19,21 mld Euro pentru Obiectivul „Convergență” și 0,46 mld Euro pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”. Alocarea CSNR în cadrul Obiectivului „Convergență” necesită o cofinanțare națională estimată la 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (73% din totalul cofinanțării), cât și din surse private (27%).
În Partea următoare este prezentată lista Programelor Operaționale din cadrul obiectivului “Convergență”, elaborate de România sau la elaborarea cărora colaborează cu alte state membre și nemembre UE, precum și instituțiile responsabile de gestionarea acestor programe.
2.1 Programul Operațional de Mediu
Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naționale strategice prevăzute în Planul Național de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 și Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile și obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu este astfel conceput încât să reprezinte baza și totodată un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun și o dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu se bazează pe obiectivele și prioritățile politicilor de mediu și de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectând atât obligațiile internaționale ale României, cât și interesele specifice naționale.
POS Mediu continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel național care au fost inițiate în cadrul asistenței de pre-aderare, în particular Phare și ISPA. În plus față de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmărește stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protecției mediului. De asemenea, prioritățile POS Mediu includ intervenții în domenii mai puțin abordate până în prezent, precum eficientizarea sistemelor de încălzire urbane, prevenirea riscurilor, reconstrucția ecologică sau implementarea planurilor de management Natura 2000. Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire
la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului “poluatorul plătește”.
Obiectivele specifice POS Mediu sunt:
1. Îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor
urbane până în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru
managementul serviciilor de apă/apă uzată.
2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor prin
îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone
poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015.
3. Reducerea impactului negativ asupra mediului și diminuarea schimbărilor
climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localități până în 2015.
4. Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei
Natura 2000.
5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone
2.2. Programul Operațional de Transport
Obiectivul principal în sectorul transporturilor este acela de a oferi o infrastructură dezvoltată în mod adecvat, modernă și durabilă, întreținută în mod corespunzător, care să faciliteze o circulație sigură și eficientă a persoanelor și a bunurilor la nivel național și european și care să contribuie în mod pozitiv și semnificativ la dezvoltarea economică a României.România are nevoie de legături cu celelalte state europene. De asemenea, costurile ridicate din domeniul transporturilor se datorează lipsei unei infrastructuri corespunzătoare și/sau unei infrastructuri în stare precară pe teritoriul României. Acest program urmărește reducerea perioadelor de călătorie și astfel a costurilor pentru a ajunge în zone izolate ale României, precum și asigurarea unor legături adecvate cu restul Europei prin intermediul principalelor axe ale rețelelor transeuropene (TEN-T).La nivel global, strategia de ansamblu din domeniul transporturilor este pusă în practică prin intermediul unor obiective generale și a unor obiective specifice. Obiectivele generale se referă la transpunerea în legislația românească a legislației europene din domeniul transporturilor, precum și la asistența tehnică destinată gestionării și punerii în aplicare a sistemelor, iar obiectivele specifice se referă la investiția efectivă în infrastructura de transport (în special proiectele TEN-T prioritare).
Aceste obiective se vor realiza într-o manieră compatibilă cu dezvoltarea durabilă și care ține cont de problema schimbărilor climatice. Dezvoltarea rețelei românești TEN-T va avea un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea emisiilor de CO2 generate de mijloacele de transport. Aceasta se va realiza în special în cazul infrastructurii rutiere, având în vedere faptul că sporirea capacității acesteia va conduce la degajarea circulației și la reducerea timpului de călătorie, contribuind în acest fel la reducerea emisiilor de CO2. De asemenea, programul favorizează tipurile de transport care sunt cel mai puțin dăunătoare pentru mediu, cum ar fi transportul feroviar, transportul intermodal și transportul fluvial intern, și dorește să mențină, chiar să îmbunătățească, cota de piață pe care o dețin aceste tipuri de transport în prezent. Se va acorda atenție surselor regenerabile de energie pentru a putea reduce impactul consumului de energie asupra mediului.
2.3. Programul Operațional Regional
Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci.
Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferențiată pe regiuni, în funcție de gradul de dezvoltare și printr-o strânsă coordonare cu acțiunile realizate în cadrul celorlalte Programe Operaționale. Coordonarea va fi atinsă la nivel de program printr-o definire clară a ariilor de intervenție în cadrul diferitelor programe și proiecte, prin utilizarea criteriilor de selecție și a unui proces coordonat de luare a deciziilor
Strategia regională va acorda prioritate Regiunilor rămase în urmă și zonelor care suferă cel mai mult de serioase deficite infrastructurale și care au nevoie de sprijin public special pentru a face față consecințelor negative ale tendințelor de dezvoltare. În același timp se va acorda o atenție deosebită sprijinirii polilor urbani de creștere, care pot contribui la o dezvoltare policentrică a teritoriului României.Pentru atingerea obiectivului strategic al POR, au fost stabilite următoarele obiective specifice:
Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor;
Îmbunătățirea accesibilității Regiunilor și în particular a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
Creșterea calității infrastructurii sociale a Regiunilor;
Creșterea competitivității Regiunilor ca locații pentru afaceri
Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor
Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:
Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor –poli urbani de creștere
Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale
Îmbunătățirea infrastructurii sociale
Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local
Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
Asistență tehnică
2.4. Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice
Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității economice” (POS CCE) este de a îmbunătății productivitatea companiilor românești și de a reducere decalajul față de nivelul mediu al productivității în UE. Ținta este o creștere anuală medie a PIB pe persoană angajată de aproximativ 5,5%. În acest fel, până în 2015, România va putea atinge 55% din productivitatea medie UE.
2.5. Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabilește axele prioritare și domeniile majore de intervenție ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenței financiare a Uninii Europene prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului Convergență, pentru perioada de programare 2007 –2013.
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.
Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:
Promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și continuă,inclusiv a învățământului superior și a cercetării;
Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii;
Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;
Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive;
Promovarea (re)inserției pe piața munciia persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale 1;
Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;
Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.
Intervenția FSE în România va sprijini atingerea obiectivului general și a obiectivelor specifice din domeniul dezvoltării resurselor umane, contribuind în mod real la implementarea Strategiei Europene de Ocupare și la atingerea obiectivului general privindcreșterea economică și crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune.
2.6. Programul Operațional pentru Asistență Tehnică
Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) are drept obiectiv asigurarea unui proces de implementare a instrumentelor structurale în România în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare și control, pe baza responsabilităților împărțite între Statele Membre și Comisia Europeană, conform prevederilor din Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune ce abrogă Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1260/1999, denumit în continuare Regulamentul General. Întrucât programul răspunde unor nevoi identificate pentru întregul sistem de management și implementare a instrumentelor structurale, comune în unele cazuri pentru o categorie de actori, programul este prin natura sa orizontal.
Celelalte Autorități de Management (AM) pot primi sprijin prin POAT în vederea implementării operațiunilor utile părților implicate în două sau mai multe programe operaționale. În același timp,POAT oferă sprijin sporit procesului de coordonare și sistemului de control financiar și audit. Împreună cu celelalte Programe Operaționale, POAT va contribui în mod substanțial la realizarea priorității tematice identificate în Cadrul Strategic Național de Referință, și anume “Construirea unei capacități administrative eficiente”. Implementarea programului este în responsabilitatea Autorității de Management pentru Programul Operațional Asistență Tehnică, rol îndeplinit de către Direcția Asistență Tehnică din cadrul Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale – Ministerul Afacerilor Europene.
În vederea asigurării celui mai eficient mod de utilizare a instrumentelor structurale, în conformitate cu acquis-ul comunitar și politicile comunitare relevante, fiecare stat membru are obligația monitorizării, evaluării și controlului cheltuielilor din instrumentele structurale, precum și informării și promovării asistenței financiare și sistemului de implementare. În acest scop, POAT vine în completarea axelor prioritare de asistență tehnică din cadrul programelor operaționale și reprezintă un instrument pentru coordonarea politicii de coeziune, asigurând o abordare generală coerentă și unitară. Programul Operațional Asistență Tehnică a fost pregătit de către Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finanțelor Publice în cooperare cu alte ministere în calitate de Autorități de Management pentru celelalte programe operaționale.
Obiectivele, axele prioritare și domeniile majore de intervenție propuse sunt de natură orizontală și au fost delimitate de restul programelor operaționale pe baza principiilor de complementaritate, subsidiaritate și coerență logică, cu o atenție sporită acordată liniilor directoare ce fundamentează sistemul de implementare a instrumentelor structurale
2.7. Programul Operațional pentru Dezvoltarea Capacității Administrative
Scopul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești.PO DCA a fost elaborat pentru a contribui în mod substanțial la punerea în practică a priorității tematice „Consolidarea unei capacități administrative eficiente”, stabilită în Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR).
Instituțiile publice pot contribui la programele de dezvoltare socio-economică prin exercitarea următoarelor funcții: îmbunătățirea proceselor de luare a deciziilor, inclusiv îmbunătățirea calității investițiilor importante (acumularea de cunoștințe și resurse umane) și a selecției de proiecte (informații, reglementări și mecanisme de feed-back); asigurarea unei implementări și aplicări mai bune a legislației; îmbunătățirea mecanismelor de reglementare, în special prin crearea unui model standardizat pentru măsurarea costurilor asociate prevăzute de legislația existentă; asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru activitățile economice (resurse umane, baze de date, aspecte legislative); îmbunătățirea procesului decizional în administrația publică; asigurarea calității și eficienței furnizării serviciilor publice; creșterea numărului de funcționari publici care au calificare profesională în managementul resurselor umane, finanțe, economie și drept.
Capitolul 3.
Programul Operațional Sectorial Creștrea Competivității Economice( POS CCE)
Este necesară o prezentare mai aprofundată a acestui program, respectiv obiectivele și axele sale prioritare având în vedere faptul că lucrarea de față are ca obiectiv prezentarea modului de finanțare a companiilor prin Fonduri Structurale bazate pe Programul Operațional Creșterea Competivității Economice.
Programul Operațional sectorial „Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE) este unul dintre cele șapte programe operaționale sectoriale (POS-uri) – instrumente pentru realizarea priorităților trasate prin Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR) și prin Planul Național de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013. Aceste documente strategice la nivel național urmăresc consolidarea și aplicarea în Romania a politicilor de coeziune socială și economică și a celor de dezvoltare regională cu adaptarea corespunzatoare a acestora la politicile europene și la strategia Lisabona, orientată cu precădere spre creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
POS CCE răspunde, pe de o parte, primei priorități a PND 2007 – 2013 „Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere” și pe de alta parte, priorității a doua a CNSR, respectiv „Creșterea competitivității economice pe termen lung”, contribuind în același timp la implementarea tuturor celorlalte priorități ale CNSR.
3.1 Obiective generale
Obiectivele Programului Operațional Sectorial – Creștrea Competivității Economice se pot clasifica în obiective generale și obiective specifice.
Obiectivule generale al POS CCE sunt creșterea productivității întreprinderilor românești și reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul UE. Ținta este o creștere medie anuală a PIB pe angajat de cca. 5,5 %. Aceasta va permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE până în anul 2015.
3.2 Obiective specifice
Consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv românesc în conformitate cu cerințele de mediu.
Cheia acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizării și inovării întreprinderilor existente, ceea ce va conduce la reducerea costurilor și creșterea corespunzătoare a productivității, precum și la crearea de întreprinderi noi, în special IMM-uri în sectoarele productive și al serviciilor pentru afaceri. Valorificarea și îmbunătățirea echipamentelor de producție, pe baza dezvoltării și modernizării acestora, inovarea proceselor de producție și sprijinirea adoptării standardelor internaționale, conduc la creșterea gamei de produse. Îmbunătățirea ofertei de consultanță specializatăși sprijinirea internaționalizării contribuie la procesul de creștere a cotei de piață.
Constituirea unui mediu favorabil pentru o dezvoltarea durabilă a întreprinderilor
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltării
antreprenoriatului, prin reducerea constrângerilor existente în domeniile de eșec al pieței – acces la finanțare, instrumente financiare inovative, disponibilitatea serviciilor calificate, cooperare între firme – pentru crearea de noi întreprinderi și pentru dezvoltarea celor existente. Realizarea celor două obiective de mai sus poate fi cuantificată prin creșterea contribuției IMM-urilor în cadrul PIB cu 10% până în 2015.
Creșterea capacității C&D, stimularea cooperării între instituțiile de CDI și întreprinderi, și creșterea accesului întreprinderilor la CDI
Scopul acestui obiectiv specific constă în îmbunătățirea performanței de ansamblu privind CDI împreună cu productivitatea întreprinderilor, prin creșterea ratei de inovații și a beneficiilor economice rezultate din exploatarea cunoașterii.
Elementele cheie ale acestui obiectiv sunt finanțarea proiectelor de C&D, care vor genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea și dezvoltarea capacității și infrastructurii CDI, creșterea calității și diversificarea gamei ofertei de servicii inovative, stimularea cererii potețiale de inovare venite din partea întreprinderilor. Realizarea acestui obiectiv va contribui la atingerea scopului POS CCE – Ministerul Economiei și Finanțelor 8României de creștere a cheltuielilor interne brute de C&D (GERD = gross domestic R&D) pana la 2% din PIB în 2015.
Valorificarea potențialului TIC și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (cetațeni, întreprinderi)
Elementele cheie sunt îmbunătățirea dotării infrastructurii în special în zonele de eșec al pieței (zone rurale și zone urbane mici), dezvoltarea și creșterea eficienței servicilor electronice publice (eguvernare, e-educație și e-sănătate), creșterea adoptării TIC de către IMM-uri și dezvoltarea unui mediu e-Business dinamic, cu un impact rapid asupra structurii de cost a operatorilor economici. Comunicarea Comisiei intitulată „Depășirea decalajului de broadband” consideră pe drept căacoperirea cu conexiuni de broadband în Europa este esențială pentru stimularea creșterii economice și a locurilor de muncă. Astfel, ținta este de creștere a ratei de pătrundere a serviciilor de broadband în
România (numărul de conexiuni broadband / 100 locuitori) de la 5% în 2005 până la 40% în 2015,asigurând adoptarea TIC în sistemul productiv, în activitățile administrative, în viața cotidiană și dezvoltarea unei generații mai noi și mai bune de produse și servicii, capabile de a concura pe o piață globalizată.
Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice
Elementele cheie sunt de a contribui la reducerea intensității energetice prin implementarea unor tehnologii noi în scopul de a crește productivitatea, în mod special la beneficiarii industriali și de a crește folosirea surselor energetice regenerabile. Un sprijin important se va acorda implementării de tehnologii noi pentru reducerea emisiilor produse de instalațiile energetice (fapt esential pentru Sistemul Energetic Național) și diversificării rețelelor de inter-conectare în vederea întăririi securității furnizării de energie, care stă la baza oricărui sistem economic sănătos. Scopul urmărit este de a contribui la următoarele obiective naționale: reducerea intensității energetice primare cu 40 % comparativ cu 2001, cota de 33 % energie obținută din resurse regenerabile în
consumul național brut de energie până în 2010 și reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic, conform Programului Național de reducere a dioxidului de sulf (SO2), Oxidului de Azot (NOX) și emisiilor de praf în instalațiile mari de ardere;
3.3. Axe prioritare
Având în vedere atât posibilitățile identificate pentru îmbunătățirea competitivității întreprinderilor românești pentru a face față noilor provocări și folosirea oportunităților rezultate din operarea pe Piața Unica Europeană, cât și regiunile eligibile pentru finanțarea din FEDR, în cadrul POS-CCE au fost identificate următoarele axe prioritare:
Axa Prioritară 1: Un sistem de producție inovativ și eco-eficient
Axa Prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare pentru competitivitate
Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat și public
Axa Prioritară 4: Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul
combaterii schimbărilor climatice
Axa Prioritară 5: Asistență tehnică
3.3.1 Axa prioritară 1: Un sistem de productie inovativ și eco-eficient
Obiective
• Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sistemului productiv romanesc
• Crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor
Fundamentare
Creșterea volumului investițiilor productive și îmbunătățirea accesului pe piață al întreprinderilor, în acord cu principiile unei dezvoltări durabile, reprezintă condițiile esențiale pentru funcționarea competitivă a economiei românești în cadrul Uniunii Europene.
Al doilea criteriu economic de aderare stabilit la Copenhaga in 1993 subliniază necesitatea imperativă ca întreprinderile românești să fie pregătite pentru a face față presiunilor concurențiale în cadrul Pieței Interne. Competiția pe Piața Internă poate fi benefică pentru întreprinderile autohtone numai în măsura în care ele vor reuși să valorifice avantajele generate de libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalului. În ciuda anumitor progrese în domeniul IMM-urilor, înregistrate de România în implementarea Cartei Europene pentru Întreprinderi Mici, există încă dificultăți datorită resurselor financiare limitate, decalajului tehnologic semnificativ și lipsei de know-how în dezvoltarea afacerilor, ceea ce limitează capacitatea IMM-urilor de adaptare rapidă la cerințele Pieței Interne. Deoarece tranziția către o piață deschisă necesită eforturi de adaptare pentru toate firmele românești, sprijinirea IMM pentru accesul pe piață prin investiții productive, instrumente de finanțare adecvate și servicii calificate este esențiala, ca o condiție sine qua non pentru succesul competitiv al IMM. Întreprinderile mari care sunt supuse unor presiuni concurențiale similare vor fi, de asemenea, sprijinite pentru investiții tehnologice.
În scopul satisfacerii cerințelor și oportunităților pieței, în termeni de calitate și game de produse și servicii, în cadrul acestei axe prioritare, sprijinul va fi acordat factorilor de competitivitate tangibili și intangibili, inclusiv inovării tehnologice. Vor fi promovate atât intervenții directe prin granturi pentru investiții în IMM, cât și accesul la credite și instrumente de finanțare inovative. În același timp, vor fi introduse acțiuni pentru facilitarea accesului întreprinderilor la servicii specializate, know how și abilități manageriale, acompaniate de acțiuni de sprijin pentru asigurarea infrastructurilor de afaceri adecvate.
Prezenta strategie vizează unirea eforturilor pentru transpunerea politicilor UE în politicile românești adresate IMM, ceea ce presupune creșterea competitivității și capacității antreprenoriale a întreprinderilor, în special a celor mici și mijlocii și sporirea contribuției lor la cresterea economica. Conform recomandărilor CE prevăzute în documentul "Implementarea Programului Lisabona – Politica modernă a IMM pentru creștere și ocuparea fortei de munca (COM 2005/551)", sprijinul va fi orientat către IMM-uri cu potențial de creștere de la start-up inovative la IMM dinamice, al căror rol nu trebuie să se limiteze la piața autohtonă, ci săexploateze posibilitățile reale de integrare pe noi segmente de piață oferite de o economie globalizată dinamică. Această axă prioritară a POS CCE vizează eforturi de sprijinire a întreprinderilor, în special a celor mici și mijlocii, și se va concentra atât pe îmbunătățirea condițiilor de piață referitoare la dezvoltarea bazei industriale, în scopul revigorării mediului de afaceri și generării de noi întreprinderi inovative, cât și pe dezvoltarea sectorului afacerilor, îmbunătățind accesul la capital și sprijinind dezvoltarea tehnologică.
Conceptul de întreprinderi mari este abordat in sens larg, acoperind, de exemplu, orice sucursala a unei întreprinderi mari. Totuși, sprijinul pentru intreprinderi mari nu va depăși 1/3 din resursele financiare dedicate Domeniului Major de Intervenție 1, diferența fiind alocata pentru IMM-uri. Astfel, acesta nu va depăși 20% din alocarea financiară pentru această axă prioritară.
În acest demers, beneficiarii țintă sunt întreprinderile existente care necesită modernizarea și dezvoltarea produselor și proceselor tehnologice, dar și noile întreprinderi, în special din domeniul industriei prelucratoare si serviciilor specializate, care necesită asistență calificată și integrată, printr-o dezvoltare adecvată a mediului de afaceri. Luând în considerare importanța întreprinderilor mari în România, în ceea ce privește ponderea cifrei de afaceri și a locurilor de muncă, în industria prelucrătoare și rolul pe care acestea îl joacă în diversificarea gamei de produse și servicii, operațiunea adresată investițiilor productive directe va viza și întreprinderile mari, alături de IMM. În vederea asigurării unui impact semnificativ al sprijinului integrat pentru dezvoltarea unui sistem de productie inovativ, alocarea financiară va fi distribuită în mod optim între cele trei domenii de intervenție.
Domenii Majore de Intervenție
• Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în
special a IMM, cu respectarea conditiilor de mediu
• Accesul IMM la finanțare
• Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului
3.3.2 Axa Prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru
Competitivitate
Obiectiv
Creșterea capacității de C-D, stimularea cooperării dintre instituțiile de CDI și
întreprinderi și creșterea accesului întreprinderilor la CDI Fundamentare,Nivelul scăzut de finanțare (atât public, cât și privat) pentru activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare (CDI) a condus la o infrastructură de CDI depășită, la scăderea numărului de cercetători și la creșterea mediei de vârstă a acestora, cu consecințe directe asupra performanțelor activităților de CDI. De asemenea, lipsa fondurilor a împiedicat accesul întreprinderilor la activități de CDI și transfer tehnologic. Aceste deficiențe, alături de participarea scăzută a sectorului privat la finanțarea activităților de CDI au condus la un deficit tehnologic ridicat al firmelor românești și la un nivel scăzut de inovare al acestora.
În scopul reducerii acestor deficiențe, axa prioritară 2 se concentrează pe câteva probleme care să contribuie la realizarea următoarelor obiective: creșterea capacității de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii de CD și atragerea de tineri și de specialiști de înaltă calificare, atât pentru instituții de CD (universități și institute CD), cât și pentru firme care au departamente de cercetare; diseminarea de cunoștințe din universități și institute de CD; stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituții CD și întreprinderi; stimularea cererii de inovare a întreprinderilor; susținerea formării și dezvoltării firmelor inovative și dezvoltarea de poli de excelență/competitivitate.
Contribuția acestei axe din POS CCE la atingerea obiectivului național de creștere a cheltuielilor interne brute de CD (BERD) la 1% din PIB în 2010, se realizează prin stimularea cererii și orientarea spre sectorul privat, astfel:
prin finanțarea directă a întreprinderilor private inovative
prin sprijinirea parteneriatului declanșat de cerere și nu de ofertă, întrucât aplicarea
directă a rezultatelor cercetării în sectorul productiv este un criteriu cheie de selecție
prin îmbunătățirea infrastructurii de cercetare, pentru a sprijini dezvoltarea de clustere
și poli de excelență și specializarea tinerilor cercetători și tehnicieni, care ulterior vor
migra către sectorul afacerilor. În Innobarometrul 2006 privind rolul clusterelor în facilitarea inovarii în Europa” se arată clar că prezența laboratoarelor publice de cercetare reprezintă una din componentele clusterelor bazate pe cercetare. Există sinergii importante între axa prioritară 2 și axa prioritară 1. Astfel unele din întreprinderile sprijinite în cadrul axei prioritare 2 “CDI pentru Competitivitate” pot aplica, de asemenea, în cadrul axei prioritare 1 pentru a obține sprijin pentru investiții productive și pentru accesul la noi piețe, ideal prin proiecte integrate. La fel și întreprinderile sprijinite în cadrul axei prioritare 1 pot beneficia de sprijin în cadrul axei prioritare 2, pe masura creșterii nevoii lor de cunoaștere. Există de asemenea complementarități între axa prioritară 2 și POS Dezvoltarea Resurselor Umane – axa prioritară 1 “Educație și training în sprijinul creșterii și dezvoltării societății bazate pe cunoastere”, care promovează programe doctorale și post–doctorale pentru cercetare, precum și cu axa prioritară 3 “Creșterea adaptabilității angajaților și întreprinderilor”, care sprijină dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale și instruirea în tehnologii noi din același POS DRU.În termeni de abordare sectorială, strategia națională CDI 2007-2013 identifică 9 direcții tematice de interes special pentru cercetarea aplicativă și dezvoltarea tehnologică (TIC; energie; mediu; sănătate; agricultură, sigurantă si securitate alimentară; biotehnologii; materiale, produse și procese inovative; spatiu; științe socio-economice) și subliniaza importanța cercetării fundamentale.
Intervențiile din cadrul acestei axe prioritare se vor concentra în principal pe un număr redus de arii tematice prioritare: Sănătate; Agricultură, Sigurantă și Securitate alimentară; Energie; Mediu; Materiale, produse și procese inovative, care pot avea un impact semnificativ în creșterea productivității economice.
Domenii Majore de Intervenție:
• Cercetare în parteneriat între universități/institute de cercetare-dezvoltare și
întreprinderi în vederea obținerii de rezultate direct aplicabile în economie
• Investiții în infrastructura de CDI și dezvoltarea capacității administrative
• Sprijin CDI pentru întreprinderi
3.3.3Axa Prioritară 3: Tehnologia informației și comunicațiilor pentru
sectoarele privat și public
Obiectiv
Sprijinirea competitivității economice prin creșterea interacțiunilor dintre sectorul
public și întreprinderi/cetățeni prin valorificarea la maxim a potențialului TIC Principalele acțiuni ce vor fi realizate pentru a atinge acest obiectiv se adresează nevoii de a îmbunătăți infrastructura TIC în zonele de eșec al pietii (zonele rurale și mic urbane), de dezvoltare și utilizare efectivă a serviciilor publice electronice și de a dezvolta un mediu de ebusiness sigur și dinamic. Din această perspectivă, va fi necesară introducerea și susținerea sistemelor productive inovatoare în procesul administrativ, în viața de zi cu zi, și dezvoltarea unei piețe competitive a produselor și serviciilor din noua generație.
Fundamentare
În economia globală de astăzi, ținând cont de necesitatea de a întări competitivitatea la diferite nivele, companiile românești, administrația publică și alți actori economici și sociali se confruntă cu provocări majore. Creșterea productivității poate fi considerată un factor decisiv pentru o dezvoltare cu succes a pieței, iar un impact pozitiv al acesteia pentru TIC este bine cunoscut. În conformitate cu obiectivele specifice stabilite în Agenda Lisabona și cu strategia i2010 ("i2010 O societate europeana informațională pentru creștere economică și crearea de noi locuri de muncă"), este esențială sublinierea importanței accesibilității și dezvoltării infrastructurii broadband ca priorități ale dezvoltării societății informaționale în România. In România, conexiunile broadband s-au dezvoltat în special în zonele urbane. În zonele mai puțin populate sau în care distanțele până la utilizatorul final sunt prea mari, operatorii nu au considerat profitabil să investească și să îmbunătățească sau să extindă infrastructura, pe motiv că cererea prognozată este insuficientă pentru rentabilitatea investiției. Pentru acest motiv și în conformitate cu ”Liniile directoare privind citeriile și modalitățile de implementare a fondurilor structurale în sprijinul comunicațiilor electronice” (CE, 2003), se consideră că fondurile publice în aceste zone joacă un rol vital în stimularea investițiilor în infrastructura de broadband și în servicii, determinând astfel creșterea competitivității și a inovarii (așa cum este prezentat și în Comunicare CE ”Depășirea decalajului privind broadband-ul”). Ținând cont și de faptul că finanțarea publică poate juca un rol important în încurajarea raspândirii broadband-ului prin politici care stimulează cererea, se va acorda sprijin pentru stimularea cererii de sevicii TIC , care include: ¾ Inițiative care au ca scop creșterea utilizării în sectorul public și dezvoltarea conținutului cum ar fi: e-guvernare, e-sanatate și e-educație ¾ Stimularea creării de aplicații specifice pentru IMM-uri.
Strategia Natională de Broadband a României, care va fi în curând aprobată, prevede ca obiective strategice: extinderea infrastructurii de broadband în zonele insuficient deservite și creșterea extensivă a disponibilității și atractivității e-serviciilor.
Există un număr de sectoare de prioritate strategică, care joacă un rol determinant în dezvoltarea pieței serviciilor broadband: guvern, educație, sănătate, economie. De aceea, operațiunile finanțate prin această axă prioritară vor susține într-o manieră complementară strategiile naționale în sectoarele specifice menționate mai sus.
Principala contribuție a sectorului TIC la creșterea economică este susținută în principal prin asimilarea acestuia la nivelul întreprinderilor. Utilizarea TIC stimulează dezvoltarea extensivă și intensivă a sectorului producției de bunuri și servicii. În ceea ce privește dezvoltarea extensivă, TIC oferă oportunitatea firmelor românești de a accesa noi piețe, pe plan regional și global și de a promova și comercializa produse și servicii pe piața internă prin mijloace electronice. Dezvoltarea intensivă este posibilă datorită scăderii costurilor de producție, administrare, marketing, datorată utilizării TIC, ce poate rezulta într-o creștere semnificativă a productivității.
Decalajele majore privind accesul la Internet prin broadband au fost prezentate în capitolul de analiză. Deși politicile europene sunt în principal direcționate către competiția liberă, s-a observat o întarziere în asigurarea infrastructurii corespunzatoare în unele cazuri, ceea ce necesităintervenția publică. Noua Comunicare CE i2010 militează pentru comunicații în banda largă sigure și accesibile din punct de vedere financiar, conținut bogat și diversificat, servicii digitale, incluziune, servicii publice mai bune și calitatea vieții. O mare provocare este aceea de a îmbunătăți aceste servicii, de a le face mai accesibile și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Dezvoltarea aplicațiilor e-Guvernare, e-Sănătate, e-Educație ar trebui de asemenea abordată în acest cadru, cu scopul de a susține creșterea economică și a competitivității în România. Aplicațiile e-Educație vor fi susținute în acord cu o evaluare detaliata a nevoilor, evaluare realizată în strânsă cooperare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și în sinergie cu acțiunile asociate implementate prin POS Dezvoltarea Resurselor Umane. Aceste aplicații vor contribui la crearea unui mediu pozitiv pentru dezvoltarea produselor și serviciilor inovative, prin dezvoltarea interacțiunilor între diferiții jucători sociali și economici. E–economia oferă beneficii pentru o gama largă de activități specifice mediului de afaceri. La nivelul întreprinderilor aplicațiile TIC sunt esențiale pentru comunicațiile în interiorul și exteriorul firmei, precum și pentru un management eficient al resurselor și clienților. Astfel, ponderea redusă a comerțului electronic în totalul cifrei de afaceri (în anul 2004 – 1,3% în România, comparativ cu 2,1 % în UE25) reflectă gradul redus de eficiență a companiilor. Pentru reducerea decalajelor este necesar sprijinul pentru adoptarea TIC la nivelul întreprinderilor, însoțit de măsuri de creștere a securității transferurilor electronice.
Domenii majore de intervenție:
• Susținerea utilizării TIC
• Dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice electronice
3.3.4 Axa Prioritară 4: Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării,în contextul combaterii schimbărilor climatice
Fundamentare
O precondiție necesară pentru dezvoltarea economică reprezintă o infrastructură energetică eficientă, flexibilă, sigură și curată reprezintă aceasta conducând la cresterea productivității și in consecinta a competitivității. Producția, transportul, distribuția și utilizarea mai eficientă a energiei atrag după sine reducerea atât a consumului de energie primară, cât și a celui de energie finală. Ca rezultat direct, consumatorul final va beneficia de o mai bună calitate și securitate a furnizării, conducând implicit la creșterea productivității.
În cadrul strategiei sale naționale în domeniul eficienței energetice și al valorificării resurselor regenerabile de energie, țintele României sunt imbunatatirea eficienței energetice și creșterea ponderii energiei electrice produse din resurse regenerabile în consumul național brut de energie electrică. Prin urmare, această țintă trebuie atinsă în primul rând prin producție de energie electrică provenită din alte resurse regenerabile de energie, pentru a evita astfel dependența de energia hidro produsă în capacitățile mari. Intensitatea energetică este indicatorul la care România are cel mai mare decalaj în comparație cu media UE (intensitatea energetică finală și primară au fost, în anul 2004, de 3 ori mai ridicate în comparație cu media UE). Dacă nu este tratat în mod corespunzător, un asemenea decalaj poate fi un impediment major pentru competitivitatea economiei naționale pe Piața Unica și pe Piața Regionala de Sud-Est, luind in considerare creșterea treptata a prețurilor energiei către nivelele europene. Pentru perioada 2005-2012, estimările arată o reducere a intensității energetice, atât ca rezultat al creșterii PIB, cât și ca rezultat al măsurilor privind eficiența energetică și al tendinței de creștere a eficienței pe cale naturală.
Impulsionarea acestor ținte, prin utilizarea unei cantități mai mici de energie, sau prin folosirea energiei care nu dăunează mediului, contribuie la reducerea emisiilor poluante la nivelul economiei României (în special a emisiilor de gaze cu efect de seră), în conformitate cu recomandările Consiliului European de Primăvară din anul 2007. Ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie în consumul național brut de energie electrica, la nivelul anului 2004, a fost de circa 29%, aproape de ținta de 33% preconizată a fi atinsă pînă în anul 2010, dar aceasta a fost produsă aproape în întregime în capacități hidroenergetice de mare capacitate.
Producția de energie electrică pentru piața internă – în prezent, producția internă de energie electrică este suficientă pentru acoperirea cererii interne. De asemenea, poate să facă față și cererii prognozate, cu condiția menținerii capacităților de producție la nivelul previzionat. Creșterea prognozată a producției de energie se va realiza, în principal, pe baza punerii în funcțiune a Unității nr. 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, a valorificării resurselor regenerabile de energie și, după caz, a retehnologizării / modernizării / reabilitării centralelor electrice existente sau a construirii unora noi, bazate pe combustibil fosil (ultimele două acțiuni finanțate din fonduri naționale, cum ar fi Programul “Termoficare 2006-2009 – calitate și eficiență ”8 finanțat din bugetul de stat și împrumuturi, sau continuarea “ Programului național pentru reducerea costului cu energia pentru populație prin creșterea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile în anul 2006“). În acest mod, România va fi capabilă să mențină un echilibru între cererea de energie electrică și disponibilitatea capacităților de producție, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Directiva 2005/89/EC.
Domenii majore de intervenție:
• Energie eficientă și durabilă (îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea
durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului)
• Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi
• Diversificarea rețelelor de interconectare în vederea creșterii securității furnizării
Energiei
3.3.5 Axa Prioritară 5: Asistență tehnică
Obiectiv
Rolul asistenței tehnice din cadrul POS Competitivitate este de a asigura sprijinul pentru
procesul de implementare și pentru optimizarea finanțării comunitare și a cofinanțării
naționale, prin:
asigurarea calității și coerenței operațiunilor pentru implementarea programului;
realizarea compatibilitatii dintre proiectele realizate cu acquis-ul si politicile UE;
organizarea unui sistem de informare și promovare a obiectivelor și operațiunilor
programului.
Fundamentare
Asistența tehnică din cadrul POS CCE este complementară domeniului de sprijin al Programului Operațional de Asistență Tehnică 2007–2013 și, conform prevederilor Regulamentului Consiliului(CE) 1083/2006, se va aplica pentru întărirea sistemului de management, monitorizare, control și evaluare a implementării POS CCE , în conformitate cu Regulamentul Comisiei(CE) 1828/2006. Axa prioritară “asistență tehnică” din POS CCE asigură asistenta specifică pentru pregatirea, monitorizarea, evaluarea și controlul proiectelor, cât și pentru activitățile de comunicare, numai pentru activitățile specifice POS CCE. Asistența tehnică din cadrul POS CCE este complementară sprijinului orizontal acordat de OP AT, care oferă asistență pentru problemele comune ale structurilor și actorilor implicați în managementul și implementarea fondurilor structurale și asigură conștientizarea publicului asupra sprijinului comunitar. Rezultatul preconizat al acestei axe prioritare este de a realiza un sistem eficient de implementare, care să conducă la îndeplinirea obiectivelor POS CCE.
Domenii majore de intervenție:
• sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea și controlul POS CCE
• sprijin pentru comunicare, evaluare și dezvoltare TI.
3.4. Beneficiarii
Beneficiarii POS CCE sunt entitățile care solicită sprijin pentru implementarea proiectelor (întreprinderi, autorități publice și ONG-uri).
Beneficiarii sunt responsabili, în principal, pentru:
elaborarea cererilor de finanțare pentru obținerea de asistență (ca potențiali beneficiari)
implementarea corectă a proiectului în conformitate cu prevederile din contract;
utilizarea unui sistem separat de contabilitate pentru proiect sau a unui cod contabil corespunzator pentru toate înregistrarile;
efectuarea verificărilor asupra facturilor primite de la contractanți și completarea cererii de rambursare;
raportarea periodică către Organismul Intermediar asupra progreselor înregistrate pe
durata proiectului;
elaborarea și transmiterea datelor și informațiilor necesare monitorizării către Organismul Intermediar;
acceptarea cerințelor de informare și publicitate în concordanță cu normele europene
relevante și cu Planul de Comunicare.
Beneficiarii sunt responsabili pentru asigurarea controlului intern necesar pentru eligibilitatea cheltuielilor proiectului, propuse și revendicate și, în timpul implementării proiectelor, pentru conformitatea cu termenii contractuali;
Beneficiarii trebuie, la transmiterea cererilor de rambursare, să dovedească efectuarea
cheltuielilor și conformitatea acestora cu cerințele proiectului, cerințe incluse în decizia de finanțare care prevede fondurile ce vor fi alocate din asistență. Toate cererile de rambursare trebuie însoțite de facturi doveditoare și de alte documente de valoare probativă similară.
Beneficiarii trebuie să păstreze dosarele proiectului, acestea furnizând informații pentru o pistă de audit adecvată. Liniile directoare pentru beneficiari vor include prevederi detaliate pentru pista de audit. Beneficiarii trebuie să pună, în orice moment, la dispozitia persoanelor sau entităților autorizate, documentația proiectului pentru a fi inspectată. Documentele vor fi arhivate respectând normele aplicabile în domeniu.
3.5. Structurile sistemului de implementare al POS CCE
Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” (HG nr. 457/2008, HG 738/2004, HG nr. 386/2007, cu modificările și completările ulterioare) funcționează în cadrul Ministerului Economiei și are responsabilitatea managementului, administrării și implementării POS CCE, conform principiului unui management financiar riguros, așa cum este stipulat în Articolul 60 al Regulamentului Consiliului (EC) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare.
Organisme intermediare (OI) – Pentru implementarea eficientă a programului, au fost desemnate Organisme Intermediare pentru POS CCE pentru fiecare axă prioritară. Pentru Axa Prioritară 2 – Competitivitate prin cercetare-dezvoltare și inovare, a fost desemnat Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică. Responsabilitățile Organismelor Intermediare sunt stabilite în acordurile de delegare dintre Autoritatea de Management și Organismul Intermediar în cauză.
Unitatea de Plată este structura din cadrul Ministerului Economiei, având responsabilitatea transferării către beneficiari a sumelor de prefinanțare, cofinanțare alocate de la bugetul de stat, a sumelor din asistență financiară nerambursabilă de la Uniunea Europeană și a sumelor pentru acoperirea plății taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale în cadrul POS CCE, precum și către contractori a sumelor aferente finanțării proiectelor de asistență tehnică, după caz.
Autoritatea de Certificare și Plată este structura organizatorică în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declarațiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană și pentru primirea fondurilor transferate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și asigurarea transferului acestora către beneficiari, precum și a sumelor de prefinanțare și cofinanțare aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat.
Autoritatea de Audit desemnează autoritatea publică, la nivel național, responsabilă cu verificarea operațiunilor de management și a sistemului de control pentru fiecare program operațional, independentă funcțional de Autoritatea de Management și de Autoritatea de Certificare și Plată. În România, pentru toate programele operaționale, Autoritatea de Audit funcționează pe lângă Curtea de Conturi.
Comitet de Monitorizare este organismul deliberativ, fără personalitate juridică, care asigură urmărirea eficienței și calității implementării asistenței financiare nerambursabile prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, modul de utilizare și impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare și naționale în materie.
3.6 Evaluarea proiectelor și principiile asistenței
Autoritatea de Management verifică transparența, obiectivitatea și eficiența procedurilor de selecție pentru a garanta viabilitatea și calitatea proiectelor finanțate. Procedura de selecție a proiectelor este compusă din următoarele etape: eligibilitate și control formal, evaluare pe baza criteriilor de selecție, selecția proiectelor și contractare.
Pe durata întregului proces de implementare a programului, Autoritatea de Management asigură conformitatea operațiunilor cu normele europene și naționale (art. 60 (a) din regulamentul general).
Din Comitetul de Selecție fac parte și experți interni sau externi. Componența grupului este decisă în funcție de dimensiunea, numărul și complexitatea proiectelor și de aptitudinile specifice cerute pentru evaluarea lor. În anumite cazuri, faza de notare a proiectului din cadrul procesului de evaluare va fi încredințată evaluatorilor independenți, selectați dintr-o bază de date, în conformitate cu experiența lor.
Comitetele de selecție (CS) pentru evaluarea proiectelor sunt stabilite de către Organismele Intermediare (sau de Autoritatea de Management, atunci când axa prioritară / domeniul major de intervenție / operațiunea este gestionată de cea din urmă) în acord cu Autoritatea de Management pentru POS CCE.
După verificarea eligibilității și controlul formal al proiectelor, realizate de Organismele Intermediare / Autoritatea de Management, Comitetele de Selecție efectuează o evaluare detaliată a proiectelor pe baza criteriilor de selecție aprobate anterior de Comitetul de Monitorizare al POS CCE. Criteriile de selecție vor fi clare și obiective, astfel încât să faciliteze procesul de selecție.
Criteriile de selecție vor fi stabilite astfel încât să asigure viabilitatea financiară, economică și tehnică a proiectelor, iar metodele și procedurile de evaluare vor fi conforme cu conținutul și dimensiunea proiectelor.
Pentru a asigura obiectivitatea evaluării proiectelor, membrii CS și experții care se află într-un conflict de interese cu cererea evaluată nu vor participa la procesul de evaluare. Se vor respecta normele privind fondurile structurale și regulile de ajutor de stat referitoare la sectoare, proiecte și eligibilitatea cheltuielilor.
Cererile de finanțare primite ca urmare a lansării cererii de propuneri de proiecte vor fi, în prima fază, verificate din punct de vedere al eligibilității și din punct de vedere administrativ. Dacă trec de această etapă, ele vor face subiectul unei viitoare evaluări în vederea asigurării îndeplinirii de acestea a criteriilor pre-definite.
Înaintea evaluării, pentru asigurarea îndeplinirii criteriilor pre-definite, toate proiectele trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
aparțin ariei de eligibilitate a POS;
se desfasoară în perioada de timp permisă;
sunt înaintate de un solicitant eligibil, așa cum este definit în cererea de proiecte;
au disponibile resursele de co-finanțare necesare;
solicitantul nu beneficiază de altă finanțare din partea Uniunii Europene pentru același proiect;
solicitantul nu are datorii neachitate, conform legislației naționale.
În afară de criteriile de selecție specifice proiectelor pentru fiecare operațiune, există criterii generale care se aplică în evaluarea tuturor proiectelor, cum ar fi:
contribuția relevantă la unul sau mai multe obiective din POS;
au rezultate măsurabile și detaliază obiective clare, realizabile și verificabile;
sunt viabile din punct de vedere economic;
conține aspecte referitoare la protecția mediului și egalitatea de șanse;
Capitolul 4
STUDIU DE CAZ
Implementarea Programului Operational Sectorial
Cresterea Competitivitatii Economice
4.1. Aspecte generale – Prospero Prod SRL
Societatea comercială care descrie operațiunile și a modul de solicitare și implementare a Programului Operațional Sectorial Creșterea Competivității Economice, în lucrarea de față, este SC PROSPERO PROD SRL.
În continuare vor fi prezentate câteva date generale privitoare la solicitant, SC PROSPERO PROD SRL.
Numele solicitantului: SC PROSPERO PROD SRL
Nr. înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului: J35/1494/1992
Codul unic de înregistrare fiscală: RO 3686581
Obiectul principal de activitate: Fabricarea pâinii și a produselor proaspete de patiserie cod CAEN 1071
Obiecte secundare de activitate:
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantã de produse alimentare, bãuturi și tutun cod CAEN 4711
Comerț cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și produselor zaharoase, în magazine specializate cod CAEN 4724
Scurt istoric. Forma juridică:
PROSPERO PROD este o societate comercială cu raspundere limitată, cu capital privat având domeniul principal de activitate fabricarea pâinii și a produselor de patiserie. Firma dispune de o unitate de producție și de 5 magazine de prezentare în Timișoara, reunind în jurul celor două activități principale (producție și comerț) 100 angajați.
Compania a fost fondată în anul 1992, scopul fiind înființarea unei fabrici de pâine tradițională in produsele cărora consumatorii să regăsească aroma și savoarea unei pâini tradiționale. Treptat firma și-a diversificat activitatea, producând și produse de patiserie și punând bazele unei rețele de magazine proprii de prezentare în care să iși distribuie producția proprie.
O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, producătorii români au fost nevoiți să își restructureze activitatea pentru a respecta fluxurile de producție normele europene în vigoare in materie de igiena alimentară. Firma PROSPERO PROD a inițiat o investiție de mare importanța pentru regiunea de Vest; noua unitate de producție operaționalizată anul acesta într-un Parc Industrial din Timișoara constituie un exemplu pentru toți producătorii români. Aceasta investiție demonstrează voința societații de a se dezvolta și de a ramâne competitivă într-un mediu concurențial din ce in ce mai acerb.
Structura capitalului social și evoluția acestuia de la înființare (conform ultimei cereri de înscriere de mențiuni la Oficiul Registrului Comerțului):
În 15.06.1992, la înființare, capitalul social era de 100000 ROL (repartizat în 5000 părti sociale), asociat unic Liviu Cugescu. În 26.05.1998 capitalul social a fost majorat la 40000000 ROL (100000 părti sociale, în structura acționariatului intrând și D-na Rodica Cugescu), urmând ca în 01.07.2004 capitalul majorat să fie majorat la 1500000000 ROL (150000RON), situația din prezent.
Număr total de părți sociale/acțiuni = 15.000 părți sociale
Valoarea nominală a unei părți sociale/acțiuni = 10 RON/parte socială
Tabelul 1. Date privind situația asociaților:
4.2. Istoricul activitatii companiei PROSPERO PROD SRL
SC PROSPERO PROD SRL s-a născut în anul 1992 avînd ca activitate principală producția de produse de panificație.
În anul 1993 a început producția după finalizarea investiției într-un spațiu propriu de producție. La început, s-au produs în cuptoare de cărămidă trei sortimente de franzelă tradițională cu un număr de 7 angajați.
În anul 2001, în contextul diversificării producției, s-a ajuns la un număr de 52 de angajați care produceau un numar de 17 sortimente de panificație. În acest moment s-a decis retehnologizarea fabricii prin introducerea cuptoarelor pe gaz realizată print-un credit BERD. Totodată s-a achiziționat un cuptor de patiserie intrat în producție din 2005.
În 2005 s-a semnat cu Consiliul Județean Timiș un contract de concesiune pe 48 de ani pentru o suprafață de 3.035 mp situată în Parcul Tehnologic și Industrial Timișoara pentru realizarea unei investiții de dezvoltare a capacității de producție prin construirea unei hale destinată panificației și patiseriei. Construcția s-a finalizat până in 2008, aflându-se în acest moment în fază de operaționalizare.
În anul 2006, SC PROSPERO PROD SRL s-a clasat pe locul 2 în topul firmelor din județul Timiș pentru rezultatele economico-financiare ale anului 2004 la categoria întreprinderi mijlocii, domeniul fabricarea produselor de morărit, amidon, pastelor făinoase, pâine, patiserie, biscuiților și altor produse.
În anul 2012 au avut loc următoarele realizări: implementarea sistemului de management
al siguranței alimentare HACCP ,implementarea sistemului de management al calitații ISO
9001/2000,demararea colaborarii cu Spitalul de Cardiologie Timișoara; în calitate de partener pe
panificație se produce Vitapan, un produs brevetat recomandat in cazul bolilor de inima,partener
Primăria Timișoara in cadrul Târgului de Crăciun, partener Vin Vest.
În momentul de fața firma regrupează 120 angajați în jurul activitaților de producție panificație și patiserie și de comerț. Distribuția se face prin rețeua proprie de magazine (7 magazine în prezent) și prin intermediul a 80 clienți din județul Timiș.
Pentru anul 2013 SC PROSPERO PROD SRL si-a propus:
certificare ISO 9001 si HACCP
certificarea laboratorului propriu dotat cu aparatura in 2013
creșterea valorii adăugate a produselor prin achiziționarea de utilaje de panificație și patiserie performante
obținerea atestatului de produs tradițional pentru câteva din produsele sale
dezvoltarea de noi produse de patiserie-cofetarie
Firma PROSPERO PROD SRL are deja o tradiție a inovației, clienții fiind obisnuiți să regăsească în permanența noi produse. În mod particular se pune accentul pe produse tradiționale sau produse cu valoare adăugată mare.
Linia de produse specifică PROSPERO PROD este gama "Fără amelioratori": produsele din aceasta gamă se poziționeaza ca alimente făra adausuri chimice, ingredientele fiind 100% naturale. Firma se implică activ în promovarea unui mod de viață și de alimentație sănătos, prin promovarea produselor non aditivate (leafleturi care explică valențele nutritive și avantajele mai multor specialitați de panificație, consiliere directă prin personalul specializat din magazine).
4.2.2. Software și hardware – Infrastructura la Prospero Prod
Infrastrucutra software:
În cadrul Sc PROSPERO PROD SRL funcționează în acest moment următoarele softuri:
Program de gestiune elaborat de firma Soft Pro: este un program de gestiune general, nu se adaptează în totalitate cerințelor generate de specificul SC PROSPERO PROD SRL (producție alimentară și comerț); volumul mare de date vehiculat de firma face ca funcținarea acestui soft să fie greoaie, cu timpi importanți de așteptare între prelucrări datorită volumului mare de date.
Program de gestiune comerț instalat în două locații furnizat de firma RBC (magazine medii în regim de autoservire): este un program uzat moral, instalat acum mai mult de 5 ani
Program de gestiune al silozurilorr HB Technik; achiziționat recent, o data cu silozurile, este util în producție pentru că elimina erorile umane de calcul si cântarire, fiind conectat cu cântare; este necesara integrarea lui cu sistemul de contabilitate pentru a avea o gestiune în timp real a stocurilor la materia primă și a producției în curs de execuție. Constituie primul pas făcut de SC PROSPERO PROD SRL în adoptarea de tehnologie pentru a ușura procesele de producție și a asigura un control ridicat al proceselor din producție.
Infrastrucutra hardware:
sediu administrativ: 4 sisteme desktop în departamentul contabilitate, 1 sistem desktop în laboratorul de analize, utilizat de către inginerii tehnologi
punct de lucru: magazin 5 cu autoservire: 2 sisteme desktop
punct de lucru: magazin 3 cu autoservire:1 sistem desktop
4.2.3. Activitatea Companiei
Principalele activitați ale firmei SC PROSPERO PROD SRL sunt :
– producția pe produse de panificație, patiserie ;
– comerțul cu produse alimentare si nealimentare, comerțul cu amanuntul in magazine specializate de produse de panificație și patiserie.
Compania deține șapte magazine în care se efectueaza comerț cu amănuntul; în funcție de mărimea fiecărui magazin (de la magazin mic la magazin mediu în regim de autoservire) fiecare magazin acorda o importanța deosebită raionului de panificație-patiserie-cofetărie unde sunt expuse produsele produse de firmă. În magazinele proprii se lanseaza noile produse ca produse pilot, se monitorizeaza feed-backul primit de la clienți, poziționarea produselor, în cazul în care este necesar se mai lucrează pe produs pentru a raspunde mai bine cerințelor consumatorilor și abia apoi, o dată ce produsul a fost definitivat, este livrat și celorlalți clienți.
O alta unitate de profil cu tehnologie de înalt nivel este SC Ardelean Adrian SRL cu sediul in Lugoj. Aceasta unitate nu prezintă un pericol potențial decât în măsura în care își va diversifica producția cu produse cu termene mai lungi de garanție și va putea distribui și pe piața din Timișoara. Avantajul SC PROSPERO PROD SRL față de concurența enumerată mai jos este ca investiția fiind noua și neavând loc într-un spațiu adaptat nu s-a făcut nici un compromis în materie de fluxuri (încrucișare); spațiul generos a fost proiectat avându-se in vedere o viitoare extindere a activitații firmei, lucru ce îi permite firmei creșterea competivitații prin diversificarea gamei de produse
Principalii concurenți pe piața locala sunt: SC Fropin SA, SC Diva SRL, SC AMRA SRL; SCALINI SRL; acestea sunt unitați care au investit în adaptarea fluxurilor și a condițiilor pentru a se conforma la planurile de măsuri impuse de DSVSA în conformitate cu legislația europeană în materie de siguranța alimentelor.
Diferența specifică a SC PROSPERO PROD SRL fața de concurența enumerată mai sus este gama de produse tradiționala și valoarea adăugata a produselor (nefiind o producție de serie, produsele au alt aspect, alta coajă și mai ales alta aromă).
În materie de patiserie-cofetărie principalii concurenți sunt SC Codrina SRL, SC Ottima SRL si SC Fropin SA; aceștia au deja un renume în materie de patiserie cofetărie pe piața locala și tradiție în activitatea respectivă; firma SC PROSPERO PROD SRL a dobândit licența de fabricație produse de patiserie din anul 2004, dar deja a implemetat o gamă largă de produse de patiserie și inovează constant, obișnuindu-și clienții cu produse noi adaptate la tendințele pieței.
Atuurile firmei SC PROSPERO PROD SRL față de concurență sunt:
producție orientată spre diversitate și performanța implicare în alimentație sănătoasă: producția este orientată spre sortimente fără premixuri, fără adaosuri chimice, există o gamă de produse tradiționale, echipa tânăra, fapt ce va favoriza adaptarea la lucrul cu tehnologie de nivel inalt (de ex. trecerea de la lucrul cu făina din saci la lucrul cu sistemul informatizat de însilozare
Strategia de marketing a SC PROSPERO PROD SRL se bazează pe diferențele dintre produsele PROSPERO PROD și cele ale concurenței, adică dintre produse tradiționale și cele care folosesc amelioratori. Produsele firmei PROSPERO PROD sunt poziționate calitativ superior față de celelalte produse de pe piață și firma trebuie sa dobândească în acest sens capacitatea de a oferi și servicii de calitate care să însoțească gama de produse (vânzare, post-vânzare).
Pe viitor, odată cu retehnologizarea liniilor de fabricație și trecerea la producția trifazică, se dorește extinderea gamei de produse sporind în special cele cu valoare adăugată mare, adică cele de patiserie.
4.2.4. Furnizorii Companiei Prospero Prod
Principalii furnizori de materie primă a solicitantului
Furnizorul cel mai important de materie primă este societatea Arpis, o moară de prestigiu în regiune situată în Cluj Napoca. Această societate, de curând a investit în utilaje de transport specializate, pentru transportul pneumatic al făinii în camioane tip cisternă și este astfel în măsură să livreze făină conform necesităților SC PROSPERO PROD SRL, în cisterne pentru a fi descărcate direct în silozuri. Se asigură astfel o aprovizionare cu materie primă produsă în județ, în proporție de 75%, restul materiei prime fiind asigurată de firme din județe limitrofe.
Mulți furnizori dispun de produse similare, un anumit produs găsindu-și ușor înlocuitorul în cazul în care firma ar rupe relația contractuală cu un anumit furnizor. Aprovizionarea cu marfă se face direct de către furnizori și de către beneficiar, prin intermediul rețelelor de magazine cash and carry, cu ajutorul autoutilitarelor proprii de transport marfă.
În ceea ce priveste achiziția de marfă în vederea revânzării în magazinele proprii, oferta de marfă este mai mare decât cererea, numărul furnizorilor fiind foarte mare. Prezentăm mai jos principalii furnizori de marfă; aceștia sunt fie firme de distribuție, fie direct producători. Sortimentația comercializată este foarte diversificată și nu există dependență față de un anumit furnizor.
Principalii furnizori ai solicitantului de mărfuri spre comercializare
Aprovizionarea cu marfă și cu materie primă se face pe bază de comenzi; fiecare punct de lucru (producție sau punct de vânzare) își face comenzile în funcție de stocul actual și de previziunile de producție/vânzare. Furnizorii au o periodicitate de livrare de 1-2 ori pe săptămână. Comenzile sunt înregistrate în fișe speciale de comenzi, pe suport de hârtie pentru a se putea compara cantitatea livrată cu comanda. Procesul este greoi și datorită volumului mare de marfă și de materie primă, nu se poate ține o evidență a prețurilor negociate cu furnizorii, a discounturilor și a termenelor de plată. Comenzile nu pot fi realizate pe baza unei analize a vânzărilor precedente, softul de gestiune existent nepermițând acest lucru. Produsele aprovizionate nu pot fi urmărite pe loturi ceea ce face dificilă respectarea principiului FIFO, lucru ce generază pierderi, fiind vorba în special de produsele expirate datorită nerespectării principiului FIFO.
4.3. Implementarea proiectului
4.3.1. Axa prioritară
Axa prioritară pentru Programul Operațional Sectorial Creștrea Competivităii Economice este Axa Prioritară III – „Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public”, iar domeniul major de intervenție este numărul 3 – „Susținerea economiei”
4.3.2. Obiective
În următorii ani SC PROSPERO PROD SRL intenționează să realizeze un avantaj competitiv susținut prin optimizarea proceselor de business și prin utilizarea unei soluții moderne de tip ERP. Această optimizare va pemite firmei să continue să furnizeze clienților săi produse și servicii de primă clasă, și profitând de progresul tehnologic, să stabilească totodată o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare.
Prin urmare, obiectivul general este creșterea competitivității SC PROSPERO PROD SRL prin valorificarea potențialului TIC, astfel:
restructurarea proceselor prin integrarea acestora într-un sistem informatic integrat;
creșterea indicatorilor de eficiență economică prin planificarea eficientă a producției de panificație și patiserie;
eficientizarea comunicării între departamentele firmei prin creșterea gradului de relaționare la nivel managerial și de execuție .
Iar obiectivele specifice sunt următoarele:
Eficientizarea proceselor desfășurate în cadrul firmei: producție, distribuție, comerț și vânzare prin implementarea unui sistem informatic integrat de tip ERP care sa cuprindă toate aceste procese
Sprijinirea managementului în procesul de luare de decizii, prin conferirea unui instrument de analiza și monitorizare, cu posibilitatea de a încrucișa date din diverse sectoare ale companiei
Îmbunatățirea trasabilității produselor ca o cerință de bază a sistemului de siguranță a alimentelor HACCP
Managementul companiei a plecat de la presupoziția că expansiunea companiei nu va putea fi fructuoasă, dacă investiția capacitățile de producție, nu sunt sincronizate cu un mai bun control al afacerii, prin optimizarea sistemului informatic.
În acest moment, SC PROSPERO PROD SRL se află într-o fază de tranziție de la o capacitate de producție inadecvată la una corespunzatoare standardelor.
Pentru realizarea acestei tranziții s-au parcurs etapele de: concesionare a terenului, proiectare și obținere avize, desfășurarea propriu zisă a construcției, recepționarea construcției și pornirea producției în noua locație. Valoarea investiției (construcție și echipamente tehnologice) se ridică la 1 milion euro. Pentru finalizarea tranziției de la o producție cu randament scăzut la o producție eficientă, cu valoare adaugată mare, este necesară integrarea tuturor proceselor și interconectarea departamentelor. În procesul de creștere a competitivității SC PROSPERO PROD SRL a investit deja în achiziționarea sistemului de însilozare, a 5 cuptoare (2 vatră și 3 rotative) și a două malaxoare. Această investiție minimală, pentru a deveni cu adevărat eficientă, trebuie coroborată cu investiția într-un sistem informatic integrat prin intermediul căruia să fie organizate procesele firmei. Acesta trebuie să constituie totodată, un instrument de măsurare și de analiză pentru management, pentru ca acesta să poată întreprinde acțiuni corective.
Necesitatea realizării investiției într-un software integrator este evidentă pentru creșterea productivității muncii și pentru ca societatea PROSPERO PROD să rămână competitivă. Totodată, prin introducerea noii tehnologii se crează premiza optimizării capacității de producție, corelarea producției cu cerințele pieței și optimizarea procesului de distribuție.
Oportunitatea realizării investiției rezultă din faptul că SC PROSPERO PROD SRL are experiență de 17 ani în activitatea depusă și se află în acest moment în a doua etapă de retehnologizare. (prima a fost realizată cu succes în anul 2000 cu sprijin UE printr-un credit BERD). Prin apelarea la finanțare prin Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” , Operațiunea „Sprijin pentru sisteme TIC integrate și alte aplicații electronice pentru afaceri”, se accelerează procesul de tranziție a firmei care obține o competivitate economică crescută permițându-i acesteia să valorifice investiția în noua fabrică de producție și să își asume cu succes strategia de extindere. Altminteri, o extindere fără reorganizarea proceselor interne și fără modernizarea infrastructurii software poate reprezenta un risc pentru întreprindere.
De asemenea, prin apelarea la finanțare europeană se crează oportunitatea alinierii la standardele de calitate pentru producția de panificație și patiserie prin asigurarea trasabilității și introducerea unui sistem de management de producție performant.
Oportunitatea realizării investiției rezultă și din faptul că SC PROSPERO PROD SRL a implementat în anul 2007 sistemele de calitate ISO 9001 si HACCP care vor fi certificate după adaptarea proceselor și achiziționarea sistemului informatic integrat.
4.3.3. Indeplinirea Obiectivelor
Pentru îndeplinirea obiectivelor specifice se propune implementarea următoarelor activități:
Analiza nevoilor organizaționale. Această activitate cuprinde: definirea procedurilor organizaționale, elaborarea caietului de sarcini pentru sistemul informatic integrat și stabilirea infrastructurii hardware necesare. Această activitate se va desfășura în primele două luni de la demararea proiectului și constituie un aspect cheie al acestuia. Rolul ei este de a actualiza și a detalia și mai mult rezultatele diagnosticului preliminar și ale proiectului tehnic realizate în etapa premergătoare depunerii proiectului. Pe baza rezultatelor analizei nevoilor se va elabora caietul de sarcini.
Achiziționarea sistemului informatic integrat tip ERP și licențierea bazei de date folosite. Această activitate presupune: desfășurarea procedurilor de achiziție, contractarea, implementarea sistemului informatic integrat și achiziționarea licenței aferente bazei de date pe care va rula sistemul informatic. Activitatea va demara în luna a treia pe baza rezultatelor obținute în cadrul activității unu și va fi finalizată în luna a zecea. Este activitatea care stă în inima proiectului, de unde rezultă și atenția specială dedicată implementării sistemului ERP și adaptării acestuia la specificul SC PROSPERO PROD SRL. În faza de desfășurare a procedurilor de achiziție, va fi elaborat caietul de sarcini, definite criteriile de calificare ale ofertanților și criteriile de selectare a ofertelor și de atribuire a contractului, va avea loc procedura de achiziție propriu zisă, finalizată cu selectarea spre contractare a unui produs în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini. Tot în cadrul acestei activități, va fi achiziționată licența pentru baza de date instalată pe serverul central, cu ajutorul căreia va rula aplicația informatică integrată.
Achiziționarea infrastructurii IT, a infrastructurii conexe și a licențelor necesare pentru funcționarea lor. În cadrul acestei activități se vor desfașura sub-activitățile: desfășurarea procedurilor de achiziție, contractarea echipamentelor, achiziționarea licențelor necesare pentru operarea infrastructurii hardware. Activitatea va demara în luna a treia când se estimează că va fi stabilită soluția software ce urmează a fi implementată. Configurația minimală stabilită în perioada de pregătire a proiectului va fi revizuită și adaptată la cerințele specifice ale softului. Activitatea va fi finalizată în luna a patra când vor fi puse în funcțiune echipamentele ce formează infrastructura IT a companiei.
Achiziționarea infrastructurii complementare infrastructurii IT clasice necesare pentru integrarea tuturor activităților în sistem. Cuprinde sub-activitățile: desfășurarea procedurilor de achiziție și contractarea echipamentelor. Activitatea se va desfașura între lunile șase și opt.
Formarea profesională a personalului ce va utiliza sistemul informatic. Va demara în luna a noua și va fi finalizată în luna a unsprezecea. Responsabilul pentru această activitate va fi furnizorul soluției informatice selectate; componența de formare profesională a utilizatorilor sistemului informatic va fi inclusă ca și criteriu în caietul de sarcini pentru selectarea sistemului.
Informare și publicitate. Prin intermediul acestei activități se va asigura respectarea cerinței de informare prevăzută în proiectele cu finanțare prin fondurile structurale. Activitatea va fi repartizată pe toată perioada desfășurării proiectului.
Proiectul prevede activități de informare și publicitate obligatorii, conform ghidului de identitate vizuală al UE, respectiv care vor fi realizate de solicitant :
anunț de presă într-un ziar local privind începerea proiectului
etichete autocolante pentru inscripționare pentru activele fixe
anunț de presă într-un ziar local privind închiderea proiectului
4.4. Bugetul proiectului
În continuare este prezentată lista cheltuielilor ce urmează a fi angajate în cadrul proiectului, defalcate pe categorii de cheltuieli și costuri unitare.
BUGETUL PROIECTULUI
4.5. Indicatori financiari
Tabelul 4. Indicatorii financiari
Anul 0 – se consideră anul finalizării implementării proiectului (se estimează valorile la sfârșitul anului în care s-a finalizat proiectul)
Profitul din exploatare va fi preluat la capitolul Proiecția contului de profit și pierdere
2. RCA=Rentabilitatea capitalului angajat
RCA= Profit din exploatare/ (Total active – Datorii curente)
I=∑(RCAn/RCA n-1 )/3; n= 1-3
RRCA=rata medie de creștere a RCA
RRCA= I-1
Pentru asigurarea sustenabilității financiare, fluxurile de numerar net cumulate (fluxurile de trezorerie la sfârșitul perioadei) trebuie să fie pozitive pe durata întregii perioade de referință luate în considerare.
La determinarea fluxului de numerar net, inclusiv cu proiectul de investiții, se vor lua în considerare toate costurile (eligibile și ne-eligibile) și toate sursele de finanțare (atât pentru investiție cât și pentru operare și funcționare), inclusiv veniturile generate de proiect. În această metodă fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea și provizioanele, nu sunt luate în considerație.
5. RI =Rentabilitatea investiției
RI = Profitul din exploatare incremental mediu pe 3 ani după finalizarea proiectului/Ci
Profit din exploatare incremental = Profitul din exploatare obținut cu proiect – profitul din exploatare obținut fara proiect
Ci= valoarea totală a proiectului fără TVA, se preia din bugetul proiectului.
4.6 Contul de Profit si Pierdere
Contul de profit și pierdere centralizează toate veniturile și cheltuielile estimate la subcapitolul anterior atât pentru scenariul cu proiect cât și pentru cel fără proiect.
CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
– scenariul fără proiect
CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
– scenariul cu proiect –
4.7. Bilanțul Contabil
Scenariul fără proiect
Ipotezele de la care s-a pornit în efectuarea previziunilor elementelor incluse în bilanțul contabil sunt:
Active imobilizate
Nivelul acestor imobilizări (corporale, necorporale și financiare) s-a menținut la nivelul din anul curent, iar pe întreaga perioadă de previziune s-a presupus că nu se vor realiza noi investiții în imobilizări pentru a nu denatura nivelul și evoluția indicatorilor de eficiență a investiției realizate prin prezentul proiect.
Active circulante
În estimarea valorii stocurilor și creanțelor s-a folosit metoda de previziune bazată pe viteza de rotație. De menționat este faptul că viteza de rotație a fost determinată ca durată în zile a unei rotații și s-a calculat o medie a perioadelor anterioare. În estimările efectuate pentru determinarea nivelului stocurilor s-a luat în calcul o viteză de rotație de 20 zile/rotație, iar pentru a determina valoarea creanțelor raționamentul a fost același și s-a luat în considerare o durată medie a unei rotații de 8 zile/rotație.
Cunoscând vitezele de rotație pentru anul anterior și evoluția cifrei de afaceri s-a estimat nivelul stocurilor și creanțelor pentru perioada de prognoză.
Valoarea stocurilor și creanțelor
La postul Casa și conturi la bănci s-a preluat valoarea rezultată în Fluxul de numerar aferent aceleiași perioade.
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de paână la un an
La postul de datorii pe termen scurt s-a ținut cont de datoriile comerciale pe termen scurt și de alte datorii fiscale și sociale (impozite, taxe și alte vărsăminte asimilate).
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
În estimarea acestui post s-a ținut cont de soldul creditul existent. Anual, valoarea datoriilor financiare pe termen lung se diminuează cu ratele devenite scadente în cursul anului respectiv. Aceste rate plătite anual generează fluxuri negative de numerar care sunt reflectate și în cash-flow.
În ceea ce privește estimarea capitalurilor proprii, nivelul capitalului social și al rezervelor s-a menținut constant pe toată perioada de prognoză, singura modificare fiind cea a rezultatului exercițiului care s-a preluat din contul de profit și pierdere, dar care s-a considerat că se repartizează integral la finele anului pentru plata dividendelor, ieșire de numerar care va fi reflectată în fluxul de numerar.
BILANȚ CONTABIL
– scenariul fără proiect –
Scenariul cu proiect
Se prezintă în continuare ipotezele de la care s-a pornit în efectuarea previziunilor elementelor incluse în bilanțul contabil în cadrul scenariului cu proiect.
Active imobilizate
Nivelul imobilizărilor existente (corporale, necorporale și financiare) s-a menținut la nivelul din anul curent, iar acestora li s-a adaugat valoarea imobilizărilor achiziționate prin proiect.
Active circulante
Valoarea stocurilor și creanțelor
La postul Casa și conturi la bănci s-a preluat valoarea rezultată în Fluxul de numerar aferent aceleiași perioade.
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
La postul de datorii pe termen scurt s-a ținut cont de datoriile comerciale pe termen scurt și de alte datorii fiscale și sociale (impozite, taxe și alte vărsăminte asimilate).
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
În de soldul creditul existent și de soldul împrumutului primit de la asociați estimarea acestui post s-a ținut cont pentru a permite implementarea proiectului. Anual valoarea datoriilor financiare pe termen lung, se diminuează cu ratele devenite scadente în cursul anului respectiv. Aceste rate plătite anual generează fluxuri negative de numerar care sunt reflectate și în cash-flow.
În ceea ce privește estimarea capitalurilor proprii, nivelul capitalului social și al rezervelor s-a menținut constant pe toată perioada de prognoză, singura modificare fiind cea a rezultatului exercițiului care s-a preluat din contul de profit și pierdere, dar care s-a considerat că se repartizează integral la finele anului pentru plata dividendelor, ieșire de numerar care va fi reflectată în fluxul de numerar.
BILANȚ CONTABIL
– scenariul cu proiect –
4.8. Fluxul de numerar
Scenariul fără proiect
În estimarea fluxului de numerar în scenariul fără proiect s-a ținut cont de următoarele aspecte:
Activitatea de exploatare
În estimarea acestor sume s-a pornit de la activitatea curentă. Încasările din activitatea de exploatare s-au preluat din contul de profit și pirdere și s-a aplicat TVA. Plățile aferente activității de exploatare s-au preluat de asemenea din contul de profit și pierdere și s-a aplicat TVA. Așa cum s-a precizat anterior, atât încasările, cât și plățile, în fluxul de numerar includ și TVA-ul. Regularizarea TVA-ului se realizează pe baza sumelor înscrise în rubrica TVA de plată. Concomitent, s-a evidențiat ieșirea de numerar generată de plata dobânzilor la creditul existent. La rândul aferent postului Plăți de dobânzi aferente creditelor pe termen mediu și lung s-a preluat suma dobânzii pentru creditul existent.
Activitatea de finanțare
În cadrul acestei activități s-au estimat doar ieșiri de lichidități generate de ratele scadente ale creditului aflat în derulare.
FLUXUL DE NUMERAR
– scenariul fără proiect –
#
“n” este anul finalizării implementării proiectului – dacă proiectul se termină în luna i din anul n, se vor adăuga datele estimate aferente perioadei rămase până la sfârșitul anului n.
Scenariul cu proiect
Activitatatea de exploatare
În estimarea acestor sume s-a pornit de la activitatea curentă. Încasările din activitatea de exploatare s-au preluat din contul de profit și pirdere și s-a aplicat TVA. Plățile aferente activității de exploatare s-au preluat de asemenea din contul de profit și pierdere și s-a aplicat TVA. Așa cum s-a precizat anterior, atât încasările, cât și plățile, în fluxul de numerar includ și TVA-ul. Regularizarea TVA-ului se realizează pe baza sumelor înscrise în rubrica TVA de plată. Concomitent s-a evidențiat ieșirea de numerar generată de plata dobânzilor aferente creditului aflat în derulare.
În fluxul de numerar apare suma cumulată a ratelor aferente atât creditului bancar cât și împrumutului obținut de la asociați, iar la postul plăți de dobânzi apare doar dobânda aferentă creditului aflat în derulare preluată din contul de profit și pierdere.
Activitatea de investiții
S-a evidențiat ieșirea de numerar generată de achiziționarea activelor prevăzute în proiect, iar concomitent pe de altă parte s-a prevăzut intrarea de numerar pe măsura efectuării raportărilor și decontării (în cadrul activității de finanțare). La postul de Achiziții active necorporale s-a inclus valoarea cu TVA a activelor necorporale achiziționate prin proiect, eșalonată pe luni, potrivit graficului de eșalonare a activităților. La postul de Achiziții active corporale s-a inclus valoarea cu TVA a activelor corporale achiziționate prin proiect, eșalonată pe luni, potrivit graficului de eșalonare a activităților. De asemenea, ieșirile de numerar includ și TVA-ul, iar întrările sunt fără TVA, însă suma respectivă urmează a se recupera de la stat.
Activitatea de finanțare
În prima lună a anului n s-a prevăzut ca intrare de numerar, contravaloarea împrumutului primit de SC PROSPERO PROD SRL de la asociați pentru implementarea proiectului.
În cadrul acestei activități s-au estimat ieșirile de lichidități generate de ratele scadente aferente atât creditului bancar cât și împrumutului obtținut de la asociați.
S-a mai înregistrat ieșirea de numerar generată de plata dividendelor, însă ieșirea s-a inclus în fluxul anului următor obținerii profitului repartizat sub formă de dividende.
De asemenea, în cadrul activității de finanțare s-a inclus și intrarea de numerar generată de decontarea părții nerambursabile a cheltuielilor efectuate. Această sumă a fost eșalonată în funcție de cele trei raportări estimate și suma este corelată cu contravaloare achizițiilor (de menționat este faptul că valoarea achizițiilor de corporale și necorporale include și TVA, în schimb ce suma decontată nu include TVA-ul care este cheltuială neeligibilă).
FLUXUL DE NUMERAR
– scenariul cu proiect –
Concluzii
Programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice” (POS CCE) este unul dintre cele șapte programe operaționale sectoriale (POS-uri) – instrumente pentru realizarea priorităților trasate prin Cadrul Național Strategic de Referința (CNSR) si prin Planul Național de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013. Prin aceste programe se dorește consolidarea si aplicarea in România a politicii de coeziune sociala si economica, a politicii regionale a Uniunii Europene si a Strategiei.
Relevanța sectorului TIC pentru dezvoltarea economică și competitivitate este confirmată atât de progresul României la nivelul societății informaționale, cât și de cercetările recente legate de impactul economic al extinderii societății informaționale asupra creșterii productivității prin creșterea capitalului, prin factorul de creștere a productivității în sectorul TIC și prin utilizarea TIC. Acest salt nu este unul care să fie spectaculos, asa cum rezultă din capitolele de Analiză socio-economicăși Analiză SWOT. Se pune accent pe conectarea broadband,conectările de mare viteză la Internet, fiind cunoscute ca surse generatoare de beneficii pentru convergență, trend tehnologic care poate stimula creșterea productivității și creșterea producției în economie
Obiectivul general al POS CCE este creșterea productivității întreprinderilor românești, în conformitate cu principiile unei dezvoltări durabile și reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul UE. Ținta este o creștere medie anuală a PIB per persoană ocupată cu cca. 5,5 %. Aceasta va permite României, ca până în 2015, să atingă un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE
Se preconizează ca fondurile să încurajeze crearea și dezvoltarea societăților, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în toate regiunile din România. Se vor promova gestiunea internă a acestora și accesul lor pe piețele internaționale. Se preconizează, astfel, crearea a peste 5 000 de locuri de muncă și se speră că cifra de afaceri din activitățile de export va crește cu 10% în IMM-urile care vor primi asistență. În plus, se prevede înființarea a 500 de societăți, incubate prin intermediul inițiativei JEREMIE (Joint European Resources for Micro to medium Enterprises – Resurse europene comune pentru microîntreprinderi și întreprinderi mijlocii).
Pentru realizarea proiectului au fost avute în vedere impactul economic, social și de mediu al activităților propuse. În conformitate cu nevoile identificate în cadrul companiei se va urmări dezvoltarea unui set de procese și proceduri interne performante care se vor traduce ulterior într-o competitivitate crescută a SC PROSPERO PROD SRL.
În decursul desfășurării proiectului se va veghea îndeosebi la asigurarea posibilității fiecărui participant să își atingă întregul potențial prin implementarea de acțiuni pozitive pentru eliminarea barierelor sociale, economice și culturale care impiedică accesul la piața muncii și prin îmbunătățirea accesului pe piata muncii și a oportunităților de angajare.
Referințe bibliografice
Elaborarea proiectelor cu finantare din fondurile structurale pentru IMM-uri 2007-2013 editura Contaplus
Ghidul Finantarilor Europene-de la idee la proiect, editura Contaplus 2012
Fonduri Structurale, editura Eurolobby, 2008
Fonduri Europene pentru Romania 2207-2013, editura Sedcam Libris 2007
Fonduri Structurale – cunoastere si implementare pentru toti cei interesati, editura Eurolobby 2008
Fondurile Structurale ale Uniunii Europene, editura Universul Juridic 2011
Managementul proiectelor cu finantare europeana, editura CH Beck 2007
Mecanisme de convergenta si coeziune, editura Economica 2005
Managementul Proiectelor finantate prin fondurile structurale. Abordarea teoretica, editura Universitara 2011
Prof.univ.Dr Titus Slavici
Internet
http://www.fonduri-structurale-europene.ro;
http://www.fondurile-structurale.com;
http://www.finantare.ro;
http://www.eurofinantare.ro;-
http://www.scribd.com
http://ro.wikipedia.org
Referințe bibliografice
Elaborarea proiectelor cu finantare din fondurile structurale pentru IMM-uri 2007-2013 editura Contaplus
Ghidul Finantarilor Europene-de la idee la proiect, editura Contaplus 2012
Fonduri Structurale, editura Eurolobby, 2008
Fonduri Europene pentru Romania 2207-2013, editura Sedcam Libris 2007
Fonduri Structurale – cunoastere si implementare pentru toti cei interesati, editura Eurolobby 2008
Fondurile Structurale ale Uniunii Europene, editura Universul Juridic 2011
Managementul proiectelor cu finantare europeana, editura CH Beck 2007
Mecanisme de convergenta si coeziune, editura Economica 2005
Managementul Proiectelor finantate prin fondurile structurale. Abordarea teoretica, editura Universitara 2011
Prof.univ.Dr Titus Slavici
Internet
http://www.fonduri-structurale-europene.ro;
http://www.fondurile-structurale.com;
http://www.finantare.ro;
http://www.eurofinantare.ro;-
http://www.scribd.com
http://ro.wikipedia.org
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Fondurile Structurale Pos Cce, Un Stimulent In Cresterea Competitivitatii Economice (ID: 140379)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.