Finantarea Proiectelor de Dezvoltare Regionala Prin Intermediul Instrumentelor Financiare ale Uniunii Europene

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1.FINANȚAREA PROIECTELOR DE DEZVOLTARE REGIONALĂ PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTELOR FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE

1.1.Contextul European

1.1.1.Istoricul fondurilor structurale

1.1.2.Importanța fondurilor structurale

1.1.3.Obiectivele politicii de coeziune

1.2.Instrumentele financiare ale politicii de coeziune

1.3.Programele operaționale în România în perioadele 2007-2013 și 2014-2020

1.3.1.Perioada de finanțare 2007-2013

1.3.2.Perioada de finanțare 2014-2020

1.3.3.Programare 2007-2013 vs. Programare 2014-2020

1.4.Aspecte privind implementarea în România

1.4.1.Absorbția fondurilor structurale și de coeziune în România

1.4.2.Puncte tari și puncte slabe între anii 2007-2014

1.4.3.Priorități pentru 2015-2020

1.5.Programul Operațional Regional în exercițiul financiar 2014-2020

1.5.1.Definirea și scopul Programului Operațional Regional

1.5.2.Axele prioritare

1.5.3.Axa prioritară 7-Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

2.FINANȚAREA DEZVOLTĂRII INFRASTRUCTURII TURISTICE PRIN P.O.R.

6.1,6.2.,6.3……

3.BIBLIOGRAFIE

4.ANEXE

Introducere

Uniunea Europeană(UE) este un parteneriat economic și politic unic în lume, care reunește 28 de țări europene.

La începutul înființării Uniunii Europene, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și în acest fel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict. În anul 1958 este creată Comunitatea Economică Europeană (CEE), care, inițial, contribuie la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Urmează crearea unei piețe unice de mari proporții, care se va dezvolta către valorificarea întregului său potențial.

A început ca o uniune strict economică și a devenit treptat o entitate cu activități în multe domenii. În anul 1993, Comunitatea Economică Europeană(CEE), și-a modificat numele în Uniunea Europeană(UE).

Toate acțiunile pe care le întreprinde Uniunea Europeană se bazează pe tratate, asupra cărora au convenit statele membre, de comun acord, în mod democratic și voluntar. Aceste acorduri sunt obligatorii din punct de vedere juridic și stabilesc obiectivele UE în domeniile sale de activitate.

Piața „internă” sau unică reprezintă principalul motor economic al UE, care facilitează libera circulație a bunurilor, capitalului, persoanelor și serviciilor.

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Această calitate implică atât drepturi, cât și obligații.

În condițiile actuale, în care economia românească, se confruntă cu probleme structurale, suportul financiar din partea Uniunii Europene, este considerat ca fiind o sursă sigură de finanțare, necesar României în procesul de recuperare a diferențelor semnificative față de alte state europene.

România este o țară cu un imens potențial turistic, dar care nu este încă exploatat corespunzător.

Potențialul turistic de excepție al României este marcat prin două componente:

-componenta naturală, constituită din peisaje spectaculoase, configurația variată a reliefului, condițiile climatice favorabile și valoarea terapeutică a unor factori naturali de cură;

-componenta antropică, constituită de vestigii ale civilizațiilor trecute, monumente, obiective de artă, muzee, elemente de etnografie și folclor, realizări actuale de prestigiu.

Fondurile structurale și de coeziune sunt instrumentele financiare create de Uniunea Europeană cu scopul de a dezvolta anumite domenii și a sprijini țările membre să atingă anumite standarde de dezvoltare economică și socială.

Lucrarea de față își propune să evidențieze noțiunile generale privind instrumentele financiare ale UE și importanța utilizării acestora în dezvoltarea economică a României; să analizeze potențialul turistic al Țării Hațegului, să studieze sustenabilitatea proiectului privind înființarea pensiunii și dezvoltarea serviciilor turistice oferite de aceasta.

În prima parte a acestei lucrări, voi prezenta finanțarea proiectelor de dezvoltare regională prin intermediul intrumentelor financiare ale UE.

În cea de-a doua parte a lucrării, voi prezenta finanțarea dezvoltării infrastructurii turistice prin Programul Operațional Regional.

CAPITOLUL 1.FINANȚAREA PROIECTELOR DE DEZVOLTARE REGIONALĂ PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTELOR FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE

1.1.Contextul European

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea Europeanã în noiembrie 1993, stabilizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a ajuns unul dintre obiectivele Uniunii Europene, alături de constituirea pieței interne și a Uniunii Economice si Monetare. De-a lungul istoriei integrãrii europene postbelice s-a oferit din ce în ce mai multã însemnătate unității, dar pe mãsurã ce Uniunea se extindea, realizarea unității economice si sociale a devenit mai dificilă, deoarece statele membre deveneau tot mai eterogene.

Uniunea Europeană își consolidează coeziunea economică, socială și teritorială cu scopul de a promova o dezvoltare armonioasă pe întreg teritoriul său. UE vizează îndeosebi reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni. Printre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural sau demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice, cu o densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.

De la început, s-au înregistrat disparități teritoriale și demografice severe în Comunitatea Europeană (în prezent, Uniunea Europeană), acestea putând constitui obstacole în calea integrării și dezvoltării Europei. Încă de la început, Tratatul de la Roma (1957) a creat mecanisme de solidaritate sub forma a două fonduri structurale: Fondul social european (FSE) și Fondul european de orientare și garantare agricolă (FEOGA, secțiunea Orientare). În 1975, au fost introduse aspecte regionale, odată cu crearea Fondului european de dezvoltare regională (FEDR). În 1994, a fost creat și Fondul de coeziune. Cu toate acestea, pentru o lungă perioadă de timp aceste inițiative au beneficiat de resurse modeste.

Odată cu Actul Unic European din 1986, coeziunea economică și socială a devenit un domeniu de competență al Comunității Europene. În 2008, Tratatul de la Lisabona a introdus o a treia dimensiune a coeziunii în UE: coeziunea teritorială. Aceste trei aspecte ale coeziunii sunt sprijinite prin politica de coeziune și fondurile structurale.

Fondurile structurale și de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, cu scopul de a realiza unitatea economică și socială.

Parlamentul joacă un rol extrem de activ în sprijinirea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii Europene. Legislația privind politica de coeziune și fondurile structurale este adoptată potrivit procedurii legislative ordinare, în care Parlamentul intervine pe poziție de egalitate cu Consiliul.

Parlamentul s-a implicat activ în tratativele privind reforma politicii de coeziune după anul 2013. Această reformă definește instrumentele acțiunilor și prioritățile pe care Uniunea le va desfășura în viitor, în vederea consolidării unității economice, sociale și teritoriale. Parlamentul a sprijinit ferm propunerea de creare a unei politici de coeziune amănunțite și eficiente, dar care are nevoie de suficiente resurse financiare.

1.1.1.Istoricul fondurilor structurale

Fondurile structurale au contribuit la realizarea politicilor europene în sectorul economic și social, încă de la fondarea Comunității Oțelului și a Cărbunelui.

În anul 1957, încă de la întocmirea Tratului de la Roma, adică a documentului care a pus bazele Comunității Europene, s-au făcut raportări exacte la necesitatea eliminării disparităților economice între regiuni.

În anul 1958 s-au constituit Fondul Social European și Fondul European pentru Orientare și Garantare în Agricultură.

În anul 1975, după intrarea Danemarcei, Irlandei și a Marii Britanii în Comunitate, s-a înființat Fondul European de Dezvoltare Regională. Acesta a fost momentul când a apărut pentru prima dată conceptul de redistribuire între zonele bogate și sărace ale Comunității Europene.

Între anii 1986-1987 s-a introdus în Tratat conceptul de coeziune economică și socială, care a urmărit să sprijine ultimele state intrate (Spania și Portugalia) pentru a face față provocărilor din partea pieței unice.

În anul 1988, la inițiativa președintelui Comisiei Europene, Jacques Delors, s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pentru următorii ani.

În anul 1989 s-a revoluționat sistemul de acordare a fondurilor structurale, datorită introducerii principiului programării multi-anuale, punerii la punct a sistemului de parteneriate între statele membre și stabilirii obiectivelor prioritare.

În anul 1992 șefii de stat au hotărât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate.

În anul 1993 obiectivul prioritar al Uniunii a devenit coeziunea.

În anul 1995, prin alăturarea Suediei și Finlandei, regiunile insuficient populate au început să obțină fonduri.

În anul 1999, șefii de state și de guvern au decis la Berlin cea de-a doua modificare a fondurilor structurale, accentuând ajutorarea grupurilor sociale și a regiunilor dezavantajate.

1.1.2.Importanța fondurilor structurale

Fondurile Structurale și de Coeziune(FSC) sunt mecanismele financiare cele mai importante, prin care Uniunea Europeană  sprijină restructurarea economică și socială în statele membre, în scopul obținerii unei coeziuni economice și sociale. Cu toate că primele referiri la anularea disparității economice și sociale dintre regiuni au fost făcute deja în Tratatul de la Roma în anul 1957, această noțiune a fost pusă în aplicare pentru prima dată abia în anul 1975, anul constituirii Fondului European de Dezvoltare Regională.

Fondurile nu urmăresc să substituie măsurile naționale, dimpotrivă, vin în completarea acestora. Atât statele membre, cât și Comisia Europeană au obligația să asigure coerența între politicile și prioritățile UE și investițiile Fondurilor Structurale și de Coeziune. În acest sens, toate fondurile au la bază principiul co-finanțării, care presupune o contribuție din resursele publice sau cele private, pe lângă contribuția UE. Pentru a asigura coerența fondurilor cu Orientările Strategice Comune în materie de Coeziune, statele membre trebuie să adopte un cadru strategic național de referință, care are rol de suport pentru programarea finanțărilor europene.

1.1.3.Obiectivele politicii de coeziune

Politica de coeziune este finanțată din bugetul UE prin 3 instrumente structurale: Fondul Social European(FSE), Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR) și Fondul de Coeziune(FC).

Fondul Social European(FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană susține măsurile de combatere și prevenire a șomajului, dezvoltarea resurselor umane și promovarea integrării sociale pe piața muncii. FSE finanțează idei care promovează coeziunea economică și socială, dezvoltarea durabilă, egalitatea de șanse între femei și bărbați și nivelul ridicat al ocupării forței de muncă.

Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR) este destinat să contribuie la îmbunătățirea dezechilibrelor regionale principale din UE. FEDR susține zonele care înregistrează întârzieri în materie de creștere, cât și reconversia zonelor industriale în declin.

Fondul de Coeziune(FC) oferă ajutor financiar pentru proiectele de mediu și Strategice Comune în materie de Coeziune, statele membre trebuie să adopte un cadru strategic național de referință, care are rol de suport pentru programarea finanțărilor europene.

1.1.3.Obiectivele politicii de coeziune

Politica de coeziune este finanțată din bugetul UE prin 3 instrumente structurale: Fondul Social European(FSE), Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR) și Fondul de Coeziune(FC).

Fondul Social European(FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană susține măsurile de combatere și prevenire a șomajului, dezvoltarea resurselor umane și promovarea integrării sociale pe piața muncii. FSE finanțează idei care promovează coeziunea economică și socială, dezvoltarea durabilă, egalitatea de șanse între femei și bărbați și nivelul ridicat al ocupării forței de muncă.

Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR) este destinat să contribuie la îmbunătățirea dezechilibrelor regionale principale din UE. FEDR susține zonele care înregistrează întârzieri în materie de creștere, cât și reconversia zonelor industriale în declin.

Fondul de Coeziune(FC) oferă ajutor financiar pentru proiectele de mediu și rețelele transeuropene de infrastructuri de transport. Acest fond poate fi accesat doar de către statele membre UE, al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90 % din media la nivelul Uniunii.

Aceste instrumente financiare finanțează obiectivele următoare:

Obiectivul 1. Obiectivul de convergență. Acest obiectiv vizează regiunile NUTS II cu un PIB/Capital mai redus decât 75% din media comunitară. Alocarea financiară pentru obiectivul acesta a crescut la aproximativ 81,54%, reprezentând 251,163 mld. euro din alocarea pentru politica de coeziune. De asemenea, statele membre ale căror PNB/capital este mai mic decât 90% din media comunitară sunt eligibile pentru a fi finanțate sub acest obiectiv din Fondul de Coeziune. Obiectivul urmărește grăbirea dezvoltării economice în regiuni mai puțin dezvoltate prin investiții în capitalul uman, dezvoltarea societății bazate pe cunoaștere, inovare, infrastructură și protecția mediului.

Obiectivul 2. Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă. Regiunile care pot profita de finanțări sub acest obiectiv sunt acele regiuni care nu sunt eligibile pentru a beneficia de fonduri sub obiectivul de convergență. Acest obiectiv este finanțat doar din fondurile structurale, adică din FEDR și FSE. Alocarea financiară este de 15,95% din bugetul politicii de coeziune, care însumează 49,127 mld. euro pentru perioada financiară 2007-2013. Acțiunile care pot fi finanțate sub acest obiectiv sunt acelea care privesc dezvoltarea regiunilor competitive, ocuparea forței de muncă prin anticiparea schimbărilor economice și sociale, prin creșterea și îmbunătățirea calității investițiilor în capitalul uman, inovare și promovarea societății informaționale.

Obiectivul 3. Cooperare teritorială europeană. Acest obiectiv contribuie la creșterea colaborării între regiuni pe trei niveluri: cooperare interregională – încurajarea schimbului de experiență între zonele UE, cooperare transfrontalieră – programe comune derulate de regiuni aflate la granițe și cooperare transnațională. Alocarea financiară pentru acest obiectiv este de 7,75 mld. Euro, reprezentând 2,52% din fondurile pentru politica de coeziune și este finanțat în totalitate din FEDR.

Principalul obiectiv al politicii de coeziune reprezintă atenuarea discrepanțelor dintre cele 271 de regiuni ale Uniunii Europene datorită promovării creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității. În ultimii 10 ani, obiectivul a ajutat la crearea a peste 1 milion de noi locuri de muncă, a investit în instruire pentru îmbunătățirea competențelor a peste 10 milioane de persoane anual, a contribuit la constituirea a cel puțin 800 de mii de întreprinderi mici și mijlocii, a asigurat furnizarea de apă potabilă pentru 20 de milioane de persoane și a confinanțat realizarea a peste 8 mii de kilometri de cale ferată și 5 mii de kilometri de autostradă.

Aceste lucruri s-au putut realiza datorită Fondului European de Dezvoltare Regională(FEDR), a Fondului de Coeziune(FC) și a Fondului Social European(FSE), care reprezintă reunite peste o treime din întreg bugetul Uniunii Europene. Politica este verificată de instituțiile și statele membre ale UE, odată la 7 ani, înainte de implementare.

Propunerile pentru politica de coeziune din 2014 contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de creștere inteligentă, incluzivă și durabilă. Cadrul strategic comun va asigura contribuția la îndeplinirea și susținerea obiectivelor UE 2020, a celor 3 fonduri ale politicii de coeziune(FEDR, FSE și FC) împreună cu Fondul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală(FEADR) și Fondul European pentru Pescuit și Activități Maritime(FEPAM).

În perioada 2014-2020, politica de coeziune va pune accentul pe mai puține priorități și se va axa pe investițiile UE în sectoare noi în vederea obținerii unei mai mari competitivități la nivelul Uniunii și a creării de noi locuri de muncă. De asemenea, va investi în oameni prin consolidarea Fondului Social European și prin oferirea unei importanțe mai mari incluziunii sociale și abordării problemei șomajului în rândul tinerilor.

Pentru a garanta cheltuirea inteligentă a banilor, politica de coeziune 2014-2020 se va axa pe obiective și rezultate, cu un accent mare pe evaluare și stimulente acordate proiectelor eficiente. În această perioadă, politica de coeziune va deveni mai puțin birocratică și mai eficientă datorită procedurilor simplificate și normelor armonizate. De asemenea, colaborarea regională transfrontalieră va fi simplificată printr-o finanțare crescută a cooperării teritoriale. Schimbările acestea ar trebui să avantajeze revelarea celor mai importante aspecte regionale, ajutând la creșterea numărului de locuri de muncă pentru milioane de europeni și a competitivității. Comunicarea rezultatelor politicii de coeziune a Uniunii Europene este esențială pentru aprecierea proiectelor remarcabile și pentru ca europenii să înțeleagă exact cum sunt cheltuiți banii lor.

1.2.Instrumentele financiare ale politicii de coeziune

A.Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR)

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) urmărește consolidarea unității economice, sociale și teritoriale în cadrul Uniunii Europene prin remedierea dezechilibrelor prezente între regiunile acesteia.

FEDR susține dezvoltarea locală și regională pentru a ajuta la îndeplinirea obiectivelor tematice, prin fixarea unor priorități amănunțite în vederea unui accent mai mare pus pe:

• cercetare, dezvoltare și inovare;

• consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă;

• îmbunătățirea accesului la informații și a calității acestora, cât și la tehnologiile comunicațiilor;

• infrastructurile de energie, transport și telecomunicații;

• infrastructurile de educație, sociale și de sănătate;

• sprijinul comercial acordat întreprinderilor mici și mijlocii;

• schimbările climatice și trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;

• serviciile de interes economic general;

• dezvoltarea urbană durabilă.

CONSOLIDAREA CONCENTRĂRII TEMATICE

Pentru a garanta concentrarea investițiilor la nivelul UE pe aceste priorități, se fixează alocări minime pentru un număr de zone prioritare. Spre exemplu, în regiunile mai dezvoltate și de tranziție, cel puțin 80% din sumele FEDR la nivel național trebuie alocate pentru eficiență energetică și energii regenerabile, inovare și sprijin pentru IMM-uri, din care cel puțin 20% din resurse trebuie alocate pentru eficiență energetică și energii regenerabile. Regiunile mai puțin dezvoltate ar trebui să dispună de o paletă mai variată de priorități de investiții, care să reflecte necesitățile mai mari de dezvoltare ale acestora.

CONSOLIDAREA COEZIUNII TERITORIALE

Regulamentul propus prevede accentul pus pe dezvoltare urbană durabilă, care ar trebui să se realizeze prin alocarea unui procent minim de 5% din resursele FEDR, prin stabilirea unei platforme de dezvoltare urbană pentru promovarea consolidării capacităților și a schimburilor de experiență, precum și prin adoptarea unei liste a orașelor în care vor fi puse în aplicare acțiuni integrate pentru dezvoltare urbană durabilă.

Propunerea include, totodată, sprijin pentru acțiunile inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile în baza unui plafon de 0,2% din fondurile anuale.

Se va acorda o atenție sporită zonelor cu caracteristici demografice sau naturale specifice, precum și o alocare suplimentară pentru regiunile slab populate și ultraperiferice. Un procent de cel puțin 50% din această alocare suplimentară trebuie să fie alocat acțiunilor care ajută la diversificarea și modernizarea economiilor regiunilor ultraperiferice, punându-se un accent deosebit pe cercetare și inovare, tehnologiile informației și comunicațiilor și pe competitivitatea IMM-urilor.

B.Fondul Social European(FSE)

Fondul Social European (FSE) contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială și reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene destinat investirii în oameni. Acesta conferă cetățenilor europeni oportunități crescute de angajare, promovează o educație mai bună și remediază situația persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie.

Regulamentul propune ca FSE să vizeze patru obiective tematice în UE:

1.promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor;

2.promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;

3. consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice;

4. efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții.

De asemenea, FSE ar trebui să contribuie la realizarea altor obiective tematice, cum ar fi susținerea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neinfluențabilă de schimbările climatice și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării, intensificarea utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor, precum și creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

CONSOLIDAREA CONCENTRĂRII TEMATICE

Conform angajamentului UE față de creșterea favorabilă incluziunii, cel puțin 20% din resursele FSE ar trebui să fie utilizate pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. În plus, în cadrul programelor, finanțarea ar trebui să se focalizeze asupra unui număr limitat de priorități de investiții care stabilesc detaliile fiecărui obiectiv tematic.

CONSOLIDAREA PARTENERIATULUI

Propunerea conține dispoziții specifice în scopul consolidării parteneriatelor și a încurajării participării active a partenerilor sociali și a organizațiilor neguvernamentale(ONG-uri) la investițiile Fondului Social European. Aceasta impune alocarea unui cuantum adecvat din resursele FSE pentru acțiunile de consolidare a capacităților destinate partenerilor sociali și ONG-urilor din regiunile mai slab dezvoltate.

CONSOLIDAREA INOVĂRII SOCIALE ȘI A COOPERĂRII TRANSNAȚIONALE

Activitățile de inovare socială și cooperare transnațională sunt sprijinite prin intermediul unei rate mai ridicate de cofinanțare pentru axele prioritare aferente acestora, al unor dispoziții specifice în materie de monitorizare și programare și al unui rol mai important al Comisiei Europene în schimbul bunelor practici și a acțiunilor comune în cadrul Uniunii.

CONSOLIDAREA ACCENTULUI PUS DE REZULTATE

În vederea îmbunătățirii eficienței intervențiilor FSE, sunt precizate dispoziții specifice pentru asigurarea concentrării resurselor. În același timp, sunt stabiliți și indicatori comuni care permit o monitorizare mai atentă și facilitează evaluarea impactului investițiilor FSE la nivelul Uniunii.

SIMPLIFICAREA SISTEMULUI DE ALOCARE

Pentru a simplifica utilizarea FSE, în special de către operatorii de mici dimensiuni, propunerea de regulament prezintă opțiuni mai simplificate privind costurile. În plus, se propune ca, în cazul operațiunilor mici, statele membre să fie obligate să folosească rate forfetare sau sume forfetare. Aceasta ar putea simplifica sarcina administrativă pentru până la 50% din proiecte.

CREȘTEREA UTILIZĂRII INSTRUMENTELOR FINANCIARE

Sunt adăugate dispoziții specifice privind instrumentele financiare pentru încurajarea statelor membre și regiunilor în scopul utilizării FSE într-un mod mai avantajos, crescând astfel capacitatea acestuia de a finanța acțiuni de susținere a educației, a ocupării forței de muncă și a incluziunii sociale.

C.Fondul de Coeziune(FC)

Fondul de Coeziune sprijină statele membre al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media dezvoltării statelor UE pentru realizarea de investiții în rețelele de transport TEN-T și în domeniul mediului.

SPRIJINIREA CONCENTRĂRII TEMATICE

În domeniul mediului, Fondul de Coeziune va susține investițiile în adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor, investițiile în sectoarele apei și deșeurilor, precum și în mediul urban. Conform propunerilor Comisiei Europene privind cadrul financiar multianual, investițiile în energie sunt eligibile pentru a beneficia de contribuție, cu condiția ca acestea să aibă efecte pozitive asupra mediului. Prin urmare, investițiile în eficiența energetică și energia regenerabilă sunt, de asemenea, susținute. În domeniul transporturilor, FC va ajuta la investițiile în rețeaua transeuropeană de transport, precum și la investițiile în sisteme de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon și în transportul urban.

D.Fondul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală(FEADR)

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a susține țările membre în introducerea Politicii Agricole Comune.

Politica Agricolă Comună este un set de reguli și mecanisme care reglementează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în UE și care acordă o atenție sporită dezvoltării rurale.

FEADR se bazează pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private.
Fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pot fi accesate în baza documentului-cheie Programul National pentru Dezvoltare Rurala(PNDR).

E.Fondul European pentru Pescuit și Activități Maritime(FEPAM)

Fondul European pentru Pescuit și Activități Maritime este fondul pentru politicile Uniunii Europene în domeniul pescuitului și al afacerilor maritime pentru perioada 2014-2020.

Acesta este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care se completează reciproc și își propun să creeze condițiile necesare refacerii economice a Uniunii, generând creștere economică și locuri de muncă.

Fondul susține operatorii în trecerea către un pescuit durabil, ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile, finanțează proiecte care creează locuri noi de muncă și optimizează calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei și simplifică accesul la finanțare.

Fondul este utilizat pentru a cofinanța proiecte, alături de resursele din bugetul național, în următoarele etape:

1.Fiecărui stat membru i se alocă o parte din bugetul FEPAM, în funcție de importanța industriei pescuitului din acea țară.

2.Ulterior, autoritățile naționale redactează un program operațional în care precizează cum intenționează să utilizeze banii alocați.

3.După ce Comisia aprobă programul, autoritățile naționale decid care proiecte vor fi finanțate.

4.Autoritățile naționale și Comisia răspund împreună de implementarea programului.

1.3.Programele operaționale în România în perioadele 2007-2013 și 2014-2020

1.3.1.Perioada de finanțare 2007-2013

Romania participă ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Politica Comună de Pescuit a Uniunii Europene și beneficiază pentru perioada de programare 2007-2013, de o alocare financiară indicativă de aproximativ 20 miliarde euro.

Fondurile Structurale și de Coeziune(FSC) sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, cu scopul creării coeziunii economice și sociale.

Acestea sunt Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR), Fondul Social European(FSE) și Fondul de Coeziune(FC).

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt: convergența, competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă și cooperare teritorială europeană.
Suma totală a Fondurilor Structurale și de Coeziune alocate României pentru perioada 2007 – 2013 este de 19,668 miliarde euro din care 12,661 miliarde euro sunt Fonduri Structurale în cadrul obiectivului de convergență, 6,552 miliarde euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune și 0,455 miliarde euro sunt Fonduri Structurale în cadrul obiectivului cooperare teritorială europeană.
Investițiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, sunt completate cu fondurile Politicii Agricole Comune și Politicii Comune de Pescuit a Uniunii Europene. România beneficiază în perioada 2007-2013 de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală și de Fondul European pentru Pescuit, având alocat un buget de aproximativ 12 miliarde euro.

A.Programul Operațional Regional(POR)

Programul Operațional Regional (POR) are drept obiectiv general extinderea regională din cadrul Planului Național de Dezvoltare (PND) și ajută împreună cu Programul Operațional Sectorial Transport, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională și ale Cadrului Național Strategic de Referință, precum și reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și media dezvoltării statelor membre ale UE.

Obiectivul strategic al POR reprezintă susținerea dezvoltării regiunilor țării din punct de vedere economic și social, durabil și echilibrat teritorial și susținerea dezvoltării durabile a polilor urbani de creștere și remedierea situației existente în mediul de afaceri și în infrastructura de bază.

Obiective specifice:

-Creșterea calității infrastructurii sociale a regiunilor;

-Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane printr-o abordare policentrică;

-Îmbunătățirea accesibilității regiunilor, în special centrelor urbane și a legăturilor acestora;

-Creșterea competitivității regiunilor în domeniul afacerilor;

-Creșterea aportului turismului la dezvoltarea regiunilor.

Prin implementarea POR, se va ajunge la reducerea disparităților între regiuni, respectiv a disparităților în interiorul regiunilor, între mediul urban și cel rural, între centrele urbane și arealele vecine, iar în cadrul orașelor, între zonele atractive pentru investitori și cele neatractive, printr-o utilizare mai bună a sinergiilor regionale.

Bugetul total alocat POR este de 4,57 miliarde euro, din care 3,73 miliarde euro sunt din FEDR, iar restul sumei fiind din cofinanțare națională.

Dezvoltarea echilibrată a regiunilor țării se va obține printr-o abordare integrată, fundamentată pe o îmbinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de impulsionare a activităților de afaceri și susținerea fructificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:

-Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor-poli urbani de creștere

-Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale

-Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale

-Axa prioritară 4 – Susținerea dezvoltării mediului de afaceri regional și local

-Axa prioritară 5 – Dezvoltarea și promovarea turismului

-Axa prioritară 6 – Asistența tehnică

Aceste axe prioritare sunt în concordanță cu politicile comunitare cu privire la creșterea economică și crearea de locuri noi de muncă promovate de Uniunea Europeană prin Noile Orientări ale Politicii de Coeziune 2007-2013.

B. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE)

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice are drept obiectiv general creșterea productivității întreprinderilor românești, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile și diminuarea decalajelor față de productivitatea la nivelul UE, în așa fel încât România să atingă un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivității Uniunii Europene.

Obiective specifice:

-Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;

-Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;

-Creșterea capacității de cercetare-dezvoltare, stimularea cooperării între instituții de cercetare, dezvoltare, inovare și întreprinderi;

-Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie;

-Valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și utilizarea acestuia în sectorul public și privat.

Bugetul total alocat POS CCE este de 3 miliarde euro, din care 2,55 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă din partea UE, iar restul sumei reprezintă cofinanțare națională.

Având în vedere posibilitățile identificate pentru îmbunătățirea competitivității întreprinderilor românești cu scopul de a face față noilor provocări și folosirea oportunităților rezultate din operarea pe Piața Unica Europeană, precum și regiunile eligibile pentru finanțarea din FEDR, în cadrul POS CCE au fost identificate următoarele axe prioritare:

Axa Prioritară 1: Un sistem de producție inovativ și eficient

Axa Prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate

Axa Prioritară 3: Tehnologia Informației și a Comunicațiior pentru sectoarele public și privat

Axa Prioritară 4: Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice

Axa Prioritară 5: Asistență tehnică

C. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane definește intervenția Fondului Social European în România, în acord cu strategia de dezvoltare din domeniul resurselor umane.

Obiective specifice:

-Promovarea formării inițiale și continue de calitate, și a educației,inclusiv educația superioară și cercetarea;

-Promovarea culturii antreprenoriale și creșterea calității și productivității muncii;

-Dezvoltarea unei piețe a muncii flexibile, moderne și inclusive;

-Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

-Promovarea inserției sau a reinserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv cele din zonele rurale;

-Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

-Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educație cât și pe piața muncii.

Bugetul total alocat POS DRU este de 4 miliarde euro, din care 3,7 miliarde euro reprezintă contribuția financiară din partea UE, iar restul sumei reprezentând cofinanțare națională.

În cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost identificare următoarele axe prioritare:

Axa Prioritară 1: Educația și formarea profesională în  sprijinul  creșterii  economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere

Axa Prioritară 2: Corelarea învățării pe parcursul vieții cu piața muncii

Axa Prioritară 3: Creșterea flexibilității lucrătorilor și a întreprinderilor

Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare

Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale

Axa Prioritară 7: Asistență tehnică

Axele prioritare iau în considerare conceptul de dezvoltare în sensul promovării unor măsuri caracteristice care trebuie implementate pentru crearea unui echilibru între nevoile economice, sociale și cele din sfera protecției mediului înconjurător, garantând prosperitate pentru generațiile actuale și viitoare. Dezvoltarea durabilă reprezintă recunoașterea faptului că obiectivele economice, de mediu și sociale nu pot fi realizate separat.

D.Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu)

Programul Operațional Sectorial de Mediu stabilește modul de alocare a fondurilor europene în cadrul sectorului de mediu în perioada 2007-2013, în România, prin Fondul European de Dezvoltare Regională și prin Fondul de Coeziune, fiind unul din cele 7 programe operaționale elaborate în cadrul obiectivului “Convergență” pentru perioada de programare 2007–2013.

Obiectivul general al POS Mediu reprezintă îmbunătățirea standardului de viață al populației și a standardelor de mediu, axându-se pe respectarea acquis-ului comunitar de mediu și urmărirea reducerii diferenței dintre infrastructura de mediu care există între România și Uniunea Europeană, din punct de vedere calitativ și cantitativ. Implementarea programului se va concretiza în servicii publice mai eficiente și mai performante legate de furnizarea apei, canalizare și încălzire, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării și a principiului “poluatorul plătește”.

Obiective specifice:

-Îmbunătățirea calității și accesului la infrastructura de apă uzată;

-Reducerea impactului negativ cauzat de încălzirea globală;

-Dezvoltarea sistemelor de management al deșeurilor;

-Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale.

Bugetul total al POS Mediu este de aproximativ 5,6 miliarde Euro, din care 4,5 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă a Uniunii Europene și 1,1 miliarde euro reprezintă cofinanțare națională.

În cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu, s-au identificat următoarele axe prioritare:

Axa prioritară 1: Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și de apă uzată;

Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor istorice contaminate;

Axa prioritară 3: Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin reabilitarea sistemelor de încălzire urbană cu scopul atingerii țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai poluate;

Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii;

Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cu risc ridicat;

Axa prioritară 6: Asistență Tehnică

E. Programul Operațional Sectorial de Transport (POS T)

Programul Operațional Sectorial de Transport este elaborat în  baza obiectivelor Cadrului Strategic Național de Referință (CSNR) și stabilește obiectivele, prioritățile și alocarea fondurilor pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România.

Obiectivul general POS T reprezintă promovarea unui sistem de transport durabil în România, care facilitează transportul în condiții de siguranță, eficient și rapid, pentru oameni și mărfuri, cu nivelul de servicii adaptat la standarde europene.

Obiective specifice:

-Promovarea circulației eficiente a bunurilor și persoanelor;

-Promovarea unui sistem de transport echilibrat;

-Promovarea circulației de tranzit și circulației internaționale;

-Susținerea dezvoltării transportului durabil.

Bugetul total al POST este de aproximativ 5,7 miliarde euro, însemnând aproximativ 23% din totalul fondurilor alocate României pe baza CSNR. Din această sumă, 4,57 miliarde euro reprezintă contribuția financiară din partea Comunității Europene, iar cofinanțarea națională va fi de aproximativ 1,09 miliarde euro. Finanțarea este asigurată din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională.

În cadrul Programului Operațional Sectorial de Transport, s-au identificat următoarele axe prioritare:

Axa prioritară 1: Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T cu scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil și integrării acestuia cu rețelele de transport ale Uniunii Europene;

Axa prioritară 2: Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T cu scopul realizării unui sistem național de transport durabil;

Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transport cu scopul creșterii protecției mediului, a siguranței pasagerilor;

Axa prioritară 4: Asistență Tehnică

F. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA)

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative are ca obiectiv general crearea unei administrații publice eficiente și eficace în contextul evoluției socio-economice naționale.

Obiective specifice:

-Îmbunătățirea structurală și procesuală;

-Îmbunătățirea calității si eficienței serviciilor publice.

Bugetul total al PO DCA este de 246 milioane euro, din care 208 milioane euro reprezintă contribuția financiară din parte UE, iar 38 milioane euro, reprezintă cofinanțare națională.

În cadrul Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, s-au identificat următoarele axe prioritare:

Axa prioritară 1: Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice;

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice;

Axa prioritară 3: Asistență tehnică.

G. Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT)

Programul Operațional Asistență Tehnică are ca obiectiv general sprijinul procesului de coordonare cu scopul implementării și absorbției eficiente și eficace a instrumentelor structurale în România.

Obiective specifice:

-Asigurarea susținerii pentru coordonarea și implementarea Fondurilor Structurale în perioada 2007-2013 și pregătirea următoarei perioade de programare;

-Implementarea coordonată a planului de acțiune.

Bugetul total al PO AT este de 212 milioane euro, din care 170 milioane euro reprezintă contribuția financiară din partea UE, iar restul sumei, 42 milioane euro, sunt din cofinanțare națională.

În cadrul Programului Operațional Asistență Tehnică, s-au identificat următoarele axe prioritare:ƒ

Axa prioritară 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale și coordonarea programelor; ƒ

Axa prioritară 2: Dezvoltare și sprijin pentru funcționarea Sistemului Unic de Management al Informației; ƒ

Axa prioritară 3: Diseminarea informației și promovarea instrumentelor structurale.

1.3.2.Perioada de finanțare 2014-2020

În perioada de finanțare 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri structurale și de coeziune în valoare de aproximativ 42 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

Comisia Europeană a propus numeroase schimbări importante ale modului în care este concepută și pusă în aplicare politica de coeziune:

• concentrarea asupra priorităților Strategiei Europa 2020 de creștere durabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii;

• răsplătirea performanțelor;

• accentul pus pe rezultate;

• consolidarea coeziunii teritoriale;

• susținerea programării integrate;

• facilitarea aplicării.

Obiectivele tematice aferente exercițiului financiar 2014-2020 sunt următoarele:

1. Consolidarea cercetării, inovării și dezvoltării tehnologice;

2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării, precum și creșterea calității tehnologiei informațiilor și comunicațiilor;

3. Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii;

4. Susținerea trecerii către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;

5. Promovarea adaptării la modificările climatice, precum și prevenirea si gestionarea riscurilor;

6. Protecția mediului și promovarea folosirii eficiente a resurselor;

7. Promovarea sistemelor de transport și înlăturarea blocajelor din cadrul infrastructurii rețelelor majore;

8. Promovarea calității și sustenabilității locurilor de muncă și susținerea mobilității forței de muncă;

9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricăror forme de discriminare;

10.Investițiile în educație, formare, și formare profesională pentru capacități si învățare pe întreg parcursul vieții;

11.Stabilizarea capacității instituționale, a autorităților publice și a părților interesate, precum și o administrație publică eficientă.

A.Programul Operațional Regional (POR)

Programul Operațional Regional, în perioada 2014-2020, are ca obiectiv creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale. Acest obiectiv va fi posibil prin susținerea proiectelor de dezvoltare a mediului de afaceri, de dezvoltare a infrastructurii din România, precum și a serviciilor.

Alocarea financiară a POR este de 6,7 miliarde euro.

Obiective specifice:

-Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologiei și a inovarii;

-Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici si mijlocii;

-Sprijinirea trecerii către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

-Ocrotirea mediului și promovarea folosirii eficiente a resurselor;

-Promovarea sistemelor durabile de transport;

-Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale

-Promovarea incluziunii sociale și lupta împotriva sărăciei;

-Asistență tehnică

În cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, s-au identificat următoarele axe prioritare:

Axa prioritară 1: Promovarea schimbului tehnologic;

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii(IMM);

Axa prioritară 3: Sprijinirea dezvoltării eficienței energetice in clădiri publice;

Axa prioritară 4: Susținerea dezvoltării urbane;

Axa prioritară 5: Conservarea, protecția și valorificarea patrimoniului cultural;

Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță locală și regională;

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului;

Axa prioritară 8: Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate și sociale;

Axa prioritară 9: Sprijinirea refacerii economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban;

Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale;

Axa prioritară 11: Îmbunătățirea activității cadastrale;

Axa prioritară 12: Asistență tehnică.

B.Programul Operațional Competitivitate (PO COMP)

Programul Operațional Competitivitate are ca obiectiv general creșterea inteligentă, promovarea economiei bazate pe cunoaștere și inovare, prin investiții în consolidarea cercetării, dezvoltării și inovării și creșterea calității, utilizării și accesului la tehnologia informațiilor și comunicațiilor.

Alocarea financiară a PO COMP este de 1,33 miliarde euro.

Obiective specifice:

-Promovarea investițiilor în cercetare și inovare, precum și dezvoltarea de legături între întreprinderi, centrele de cercetare-dezvoltare și învățământul superior;

-Consolidarea aplicațiilor tehnologiei informațiilor și comunicațiilor pentru guvernare electronică, incluziune digitală, e-learning;

-Dezvoltarea produselor și serviciilor tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, precum și a comerțului electronic;

-Extinderea conexiunii de bandă largă și susținerea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală.

În cadrul Programului Operațional Competitivitate, s-au identificat următoarele axe prioritare:

-Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, care susțin competitivitatea economică și dezvoltarea afacerilor;

-Axa prioritară 2: Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, în sprijinul dezvoltării unei economii digitale competitive.

C.Programul Operațional Capital Uman (PO CU)

Programul Operațional Capital Uman are ca obiectiv general atât creșterea economică incluzivă prin investiții în încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, prepoderent în rândul tinerilor și a persoanelor situate în afara pieței muncii, cât și promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, precum și susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe întreg parcursul vieții.

Alocarea financiară a PO CU este de 4,22 miliarde euro.

Obiective specifice:

-Promovarea calității sistemului de educație și formare profesională, inclusiv a învățământului superior;

-Îmbunătățirea calității și productivității muncii, precum și promovarea culturii antreprenoriale;

-Ușurarea inserției tinerilor, șomerilor și a grupurilor vulnerabile pe piața muncii;

-Promovarea inserției, respectiv reinserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

-Dezvoltarea unei piețe a muncii flexibile, moderne și incluzive;

-Îmbunătățirea serviciilor publice;

-Facilitarea accesului la educație a grupurilor vulnerabile.

În cadrul Programului Operațional Capital Uman, s-au identificat următoarele axe prioritare:

-Axa prioritară 1: Inițiativa de locuri de muncă, în special pentru tineri;

-Axa prioritară 2: Îmbunătățirea situației tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 ani;

-Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toți;

-Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei;

-Axa prioritară 5: Strategii de dezvoltare bazate pe comunitate;

-Axa prioritară 6: Educație și competențe;

-Axa prioritară 7: Asistență tehnică.

D.Programul Operațional Infrastructură Mare (PO IM)

Programul Operațional Infrastructură Mare reprezintă un document strategic de programare care acoperă domeniile transport, energie regenerabilă și mediu, având ca obiectiv general contribuția la strategia Uniunii Europene pentru o creștere durabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii, luând în considerare obiectivele specifice tematice selectate în funcție de nevoile naționale, regionale și locale.

Alocarea financiară a PO IM este de  9,41 miliarde euro.

Obiective specifice:

-Promovarea sistemelor de transport și înlăturarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore;

-Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;

-Susținerea trecerii către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;

-Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;

În cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, s-au identificat următoarele axe prioritare:

-Axa prioritară 1: Dezvoltarea rețelei TEN-T pe tot teritoriul României;

-Axa prioritară 2: Creșterea accesibilității regionale prin conectarea la rețeaua TEN-T;

-Axa prioritară 3: Dezvoltarea unui sistem de transport durabil, sigur și prietenos cu mediul înconjurător;

-Axa prioritară 4: Protecția mediului și promovarea folosirii eficiente a resurselor;

-Axa prioritară 5: Conservarea și protejarea biodiversității, decontaminării siturilor poluate istoric și monitorizarea calității aerului;

-Axa prioritară 6: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;

-Axa prioritară 7: Energie curată și sigură pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

-Axa prioritară 8: Sisteme durabile și inteligente de transport ale energiei electrice si ale gazelor naturale;

-Axa prioritară 9: Dezvoltarea infrastructurii urbane București–Ilfov.

E.Programul Operațional Capacitate Administrativă (PO CA)

Programul Operațional Capacitate Administrativă are ca obiectiv general atât consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate, cât și eficiența administrației publice.

Alocarea financiară a PO CA este de 0,55 miliarde euro.

Obiective specifice:

-Consolidarea atât a proceselor, structurilor și competențelor la nivelul instituțiilor și autorităților administrației publice centrale, cât și a capacității capacității instituțiilor și autorităților administrației publice pentru promovarea și susținerea dezvoltării la nivel local;

-Creșterea calității și accesibilității la serviciile publice;

-Îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar;

-Dezvoltarea integrității, responsabilității și a transparenței la nivelul autorităților și instituțiilor publice;

-Reducerea sarcinii administrative pentru mediul de afaceri și cetățeni;

-Îmbunătățirea accesului, calității și a transparenței la serviciile furnizate de sistemul judiciar.

În cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, s-au identificat următoarele axe prioritare:

-Axa prioritară 1: Organizări eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative și judiciare;

-Axa prioritară 2: Administrație publică și sistem judiciar eficient și transparent;

-Axa prioritară 3: Asistență tehnică.

F.Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT)

Programul Operațional Asistență Tehnică are ca obiectiv general asigurarea capacității și instrumentelor necesare pentru coordonare, gestionare și control eficient al intervențiilor finanțate din fondurile ESI, precum și pentru o implementare eficientă și corectă a Programului Operațional Asistență Tehnică, a Programului Operațional Infrastructură Mare, cât și a Programului Operațional Competitivitate.

Alocarea financiară a PO AT este de  0,21 miliarde euro.

Obiective specifice:

-Consolidarea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din fondurile ESI pentru pregătirea și implementarea proiectelor mature;

-Sporirea eficienței și transparenței comunicării, respectiv dezvoltarea culturii parteneriale privind fondurile ESI și a rolului Politicii de Coeziune a Uniunii Europene;

-Îmbunătățirea cadrului de reglementare, strategic și procedural pentru coordonarea și implementarea fondurilor ESI;

-Dezvoltarea unei politici îmbunătățite a managementului resurselor umane care să garanteze calificarea, stabilitatea și motivarea adecvată a personalului care lucrează în cadrul sistemului de coordonare, gestionare și control al fondurilor ESI;

-Dezvoltarea și păstrarea unui sistem informatic eficient și funcțional pentru îmbunătățirea managementului corect al informației necesare coordonării și controlului fondurilor ESI.

În cadrul Programului Operațional Asistență Tehnică, s-au identificat următoarele axe prioritare:

-Axa prioritară 1: Întărirea capacității beneficiarilor pentru pregătirea și implementarea proiectelor finanțate din fondurile ESI și diseminarea informațiilor privind fondurile;

-Axa prioritară 2: Ajutor pentru coordonarea, gestionarea si controlul fondurilor ESI;

-Axa prioritară 3: Creșterea eficienței persoanelor implicate în sistemul de coordonare, gestionare și control al fondurilor ESI.

1.3.3.Programare 2007-2013 vs. Programare 2014-2020

Tabel: Aspecte privind situația programării între anii 2007-2013 în comparație cu programarea între anii 2014-2020

1.4.Aspecte privind implementarea în România

1.4.1.Absorbția fondurilor structurale și de coeziune în România

Rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune este de 51,87% la data de 31 ianuarie 2015.

Situația depunerii și aprobării de proiecte, semnării contractelor de finanțare, efectuării de plăți către beneficiari și a sumelor rambursate de Comisia Europeană, raportată la alocarea UE pentru 2007-2013 (19,21 miliarde euro) este următoarea:

PROIECTE DEPUSE:

Pentru cele șapte programe operaționale au fost depuse 45 075 proiecte, în valoare totală de aproximativ 76 miliarde euro, din care cca. 49,8 miliarde euro reprezintă contribuție UE.

PROIECTE APROBATE:

Din totalul proiectelor depuse, au fost aprobate 18 996 proiecte, în valoare totală de cca. 38,7 miliarde euro; din această valoare, cca. 23,5 miliarde euro reprezintă contribuție UE, ceea ce înseamnă aproximativ 122% din alocarea UE 2007–2013.

CONTRACTE/DECIZII DE FINANȚARE SEMNATE CU BENEFICIARII:

Au fost semnate 15 242 contracte de finanțare cu beneficiarii, în valoare eligibilă de cca. 25,7 miliarde euro, din care fondurile UE reprezintă cca. 20,2 miliarde euro. Contribuția UE aferentă contractelor semnate, în raport cu alocarea UE 2007–2013 este de aproximativ 105%.

PLĂȚI CĂTRE BENEFICIARI:

Plățile totale către beneficiari (pre-finanțări și rambursări), cu excepția rambursării de TVA, s-au ridicat la suma de aproximativ 11,17 miliarde euro. Din această valoare, contribuția UE a însumat cca. 10,01 miliarde euro, respectiv 52,08% din alocarea 2007–2013.

RATA DE ABSORBȚIE A CONTRIBUȚIEI UE:

S-a primit de la Comisia Europeană, suma totală de 10,73 miliarde euro, care reprezintă 55,86% din alocarea UE 2007-2013.

Din aceste fonduri, plățile intermediare rambursate însumează 8,625 miliarde euro, ceea ce reprezintă 44,89% din alocarea UE 2007-2013.

Valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană este de 9,966 miliarde euro, ceea ce înseamnă o absorbție curentă de 51,87% din alocarea UE.

II. Proiecte majore aprobate de Comisia Europeană

România are aprobate de către Comisia Europeană un număr de 96 proiecte majore, astfel:

70 în domeniul mediului (infrastructură de alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, managementul deșeurilor, sisteme urbane de încălzire, protecția împotriva inundațiilor și eroziune costieră),

24 în domeniul transporturilor (infrastructură rutieră, feroviară, navală și aeroportuară),

2 proiecte în domeniul competitivității economice (cercetare – ELI-NP și societate informațională).

Valoarea cumulată a celor 96 de proiecte este de aproximativ 12,22 miliarde euro.

Stadiul absorbției Fondurilor Structurale și de Coeziune pe fiecare Program Operațional la data de 31 mai 2015 este următorul:

Tabel: Stadiul absorbției la data de 31 mai 2015

1.4.2.Puncte tari și puncte slabe între anii 2007-2014

1.4.3.Priorități pentru 2015-2020

În august 2014, Comisia Europeană a adoptat Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu România, document care prezintă modul în care vor fi utilizate fondurile europene structurale și de investiții în următoarea perioadă de programare. Conform acestui document, în perioada de programare 2014–2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 de miliarde de euro ce urmează a finanța următoarele priorități de dezvoltare:

promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;

dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind în același timp rezolvări pentru provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților defavorizate sau marginalizate, ori în zonele rurale;

dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul IT, cât și în sectorul transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora pentru investitori;

încurajarea utilizării eficiente și durabile a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii scăzute de carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatice;

consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei reforme sistemice, orientată către rezolvarea problemelor structurale de guvernanță.

1.5.Programul Operațional Regional(POR)

1.5.1.Definirea și scopul Programului Operațional Regional

Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională a României, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională existente în Planul Național de Dezvoltare (PND) și Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR) în perioada 2007 – 2013 și implementate prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013, precum și prin alte programe naționale.

Strategia Programului Operațional Regional 2014-2020 se fundamentează pe analize socio-economice amănunțite și pe analiza SWOT, care pune în evidență actualitatea celor mai multe priorități de dezvoltare regională identificate pentru perioada de programare 2007- 2013, dar și alte priorități, menite să conducă la creșterea capacității inovative la nivel regional și local. Sunt de actualitate și în această nouă perioadă de programare, nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de infrastructuri – de transport, educațională, de sănătate – completate cu priorități noi, impuse de necesitatea modernizării economiilor regionale românești, în concordanță cu politica de coeziune a UE și cu scopurile de atins în contextul Strategiei Europa 2020, privind investițiile în tehnologii moderne, servicii și creșterea competitivității.

POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților regionale și locale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să garanteze o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

În perioada de programare 2014-2020, Programului Operațional Regional îi sunt alocate aproximativ 7,9 miliarde euro, din care 6,7 miliarde euro (inclusiv rezerva de performanță) reprezintă sprijinul Uniunii Europene, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională(FEDR), respectiv circa 1,2 miliarde euro contribuția națională, asigurată din fonduri publice naționale.

1.5.2.Axele prioritare

Axele prioritare și prioritățile de investiții incluse în Programul Operațional Regional se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare, atât regiunilor mai puțin dezvoltate (Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru), în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare, cât și regiunii mai dezvoltate (București-Ilfov), pentru valorificarea potențialul competitiv.

Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic

Prioritatea de investiții reprezintă promovarea investițiilor de afaceri în inovare și cercetare, dezvoltarea sinergiilor și a legăturilor între întreprinderi, centre de cercetare-dezvoltare și de educație, în special dezvoltarea produselor și serviciilor, inovare socială, transfer tehnologic, networking și clustere.

Obiectivul specific este creșterea inovării prin susținerea entităților de inovare și transfer tehnologic.

Principalele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiție vizează:

• crearea, extinderea și modernizarea entitățile de inovare și transfer tehnologic, cât și dotarea cu echipamente a acestora;

• servicii tehnologice specifice;

• dotarea entităților de transfer tehnologic, prin achiziționarea de bunuri și servicii, pentru reazlizarea serviciilor tehnologice de calitate;

• prognoză, evaluare și audit tehnologic;

• crearea și dezvoltarea de bănci de date specializate.

Prin transferul tehnologic se execută transmiterea de informații științifice sau tehnologice (generale, specializate, brevetate), transmiterea unor tehnici industriale, a unor echipamente noi, etc. între diferite părți implicate. Acesta presupune interacțiunea dintre ofertantul de tehnologie nouă și utilizatori și are ca rezultat o inovație reală. De asemenea, procesul de transfer tehnologic favorizează creșterea competitivității economice în zonă.

Investițiile în domeniul acesta se realizează pentru a contribui la încurajarea creșterii competitivității firmelor. Aceste investiții se pot realiza, atât în mediul urban, cât și rural de către entități juridic constituite care gestionează infrastructuri cu rol de inovare și transfer tehnologic.

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii

Competitivitatea economică se bazează atât pe determinanți la nivel macro, adică pe componentele de instituții, infrastructură, finanțe publice, mediu, piața muncii, transparență, cât și la nivel micro, adică mediu de afaceri, activitate de inovare, antreprenoriat, dinamica IMM-urilor, clusterizare, dezvoltarea rețelelor de afaceri. În acest context, creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii devine un element cheie pentru adresarea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere faptul că 99 % din întreprinderile din Uniune (aproximativ 20 de milioane) sunt IMM-uri.

Aceste întreprinderi dețin rolul de motor principal al creșterii economice, inovării, integrării sociale și ocupării forței de muncă (generează 2 din 3 locuri de muncă în sectorul privat), reprezentând practic structura de bază a economiei europene.

Prima prioritate de investiții reprezintă promovarea spiritului antreprenorial, în special prin simplificarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de întreprinderi noi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.

Obiectivul specific al acestei priorități de investiții este consolidarea poziției pe piață a start-up-urilor.

Principalele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiție vizează:

• construcția, modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii al întreprinderilor mici și mijlocii, cât și dotarea cu active corporale și necorporale;

• crearea, modernizare, extinderea incubatoarelor, acceleratoarelor de afaceri, cât și dezvoltarea serviciilor aferente;

• achiziționarea de echipamente IT;

• crearea site-urilor de prezentare a produselor și afacerilor.

Această prioritate se va adresa întreprinderilor mici și mijlocii nonagricole din mediul urban și întreprinderilor mijlocii non-agricole din mediul rural, cât și incubatoarelor și acceleratoarele de afaceri, având un istoric de funcționare între 1 și 3 ani.

Cea de-a doua prioritate de investiții reprezintă susținerea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor.

Obiectivul specific al acestei priorități de investiții este creșterea competitivității economice prin sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

Principalele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiții vizează:

construcția, modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii al întreprinderilor mici și mijlocii, cât și dotarea cu active corporale și necorporale;

activități necesare pentru parcurgerea și implementarea procesului de certificare a produselor, serviciilor și al diferitelor procese specifice;

promovarea produselor și serviciilor.

Această prioritate de investiție va sprijini dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii cu o vechime mai mare de 3 ani, pentru îmbunătățirea capacităților avansate de dezvoltare a produselor și a serviciilor, cu scopul creșterii competitivității economiilor regionale și creării de noi locuri de muncă.

Axa prioritară 3: Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice

Această axă prioritară va finanța investiții în scopul creșterii eficienței energetice a clădirilor publice deținute și ocupate, atât de autoritățile locale, cât și de autoritățile centrale.

Prioritatea de investiții reprezintă sprijinirea eficienței energetice și folosirea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv în clădiri publice și în sectorul locuințelor.

Obiectivul specific este creșterea eficienței energetice în clădirile publice, în special a celor care înregistrează consmuri energetice mari.

Acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție pentru măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor publice se referă la:

îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, șarpantelor și învelitoarelor, cât și măsuri de consolidare a acesteia;

utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;

reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare;

achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru gestionarea și promovarea energiei electrice;

înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și cu durată mare de viață;

oricare alte activități care conduc la realizarea obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune – subsol, scări, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrari de reparații la fațade, etc.)

Creșterea eficienței energetice în clădirile publice va conduce, în același timp, la reducerea consumului de energie, având ca rezultat reducerea emisiilor cu efect de seră. Totodată, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice nu numai că reduce consumul de energie și, ulterior, costurile cu energia pentru autorități, dar contribuie și la îmbunătățirea aspectului estetic al unei clădiri și oferă condiții de viață mai sănătoase pentru populație. Mai mult decât atât, reabilitare termică a clădirilor ar putea fi un sector care să contribuie la creșterea economică, care ar ajuta nu numai industria locală de construcții, ci și domeniile de planificare in construcții, cercetare, dezvoltare și inovare.

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Orașele din România sunt cunoscute drept locuri importante pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, concentrări geografice ale activitățiii economice și populației, având un rol important în dezvoltarea capitalului uman. Totodată, orașele României sunt locurile în care se manifestă extrem de acut o serie de probleme, precum calitatea precară a locuirii, lipsa locurilor de muncă, congestia traficului, segregare socio-spațială, poluare, distrugerea spațiilor publice, etc.

Orașele din România se caracterizează printr-o calitate precară a locuirii: vechimea clădirilor, fapt care implică necesitatea unor lucrări de consolidare, eficiență energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile, absența spațiilor verzi și distrugerea spațiilor publice, iluminat public insuficient dezvoltat și nesustenabil în privința consumului energetic etc.

De regulă, aceste probleme cu care se confruntă orașele sunt rezolvate sectorial fără a lua în considerare interdependențele dintre acestea. Totuși, provocările urbane (economice, culturale, sociale și de mediu) sunt strâns legate între ele și succesul dezvoltării urbane poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate. O dezvoltarea urbană sustenabilă poate fi realizată numai în cazul în care vor fi combinate măsuri privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează educația, dezvoltarea economică, incluziunea socială și protecția mediului.

Prima prioritate de investiții reprezintă susținerea eficienței energetice și folosirea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor.

Obiectivul specific al acestei priorități de investiții este creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și sistemele de iluminat public din zonele urbane.

Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și sistemelor de iluminat public reduce semnificativ consumul de energie și, ulterior, costurile cu energia, respectiv contribuie la îmbunătățirea aspectului estetic al unei clădiri și oferă condiții mai sănătoase de viață și de siguranță pentru populație.

Cea de-a doua prioritate de investiții reprezintă promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în special zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru reducerea adaptărilor.

Obiectivul specific al acestei priorități de investiții este implementarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană pentru reducerea emisiilor de carbon în orașe, în special prin investiții în transportul public urban.

Cea de-a treia prioritate de investiții constă în acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea siturilor poluate și promovarea măsurilor pentru diminuarea zgomotului.

Obiectivul specific al acestei priorități de investiții este promovarea revitalizării și regenerării zonelor urbane pentru creșterea atractivității mediului urban, precum și creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane.

Axa prioritară 5: Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural reprezintă o alternativă viabilă pentru încurajarea dezvoltării zonelor rurale și celor sărace, a căror economie se baza doar pe activități agricole și exploatarea resurselor naturale, generând beneficii ambivalente, reprezentate de sporirea veniturilor și a locurilor de muncă, concomitent cu promovarea tradițiilor și a patrimoniului cultural și natural.

Prioritatea de investiții reprezintă conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului cultural și natural.

Obiectivul specific este conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural în vederea consolidării identității culturale și folosirii eficiente ale acestuia.

Activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ:

Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice;

Restaurarea, protecția, conservarea și realizarea picturilor interioare, picturilor murale exterioare și a frescelor;

Restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor;

Dotări interioare, precum și dotări pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil;

Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, în cadrul proiectului.

Implementarea acestor tipuri de acțiuni contribuie la conservarea, protecția și valorificarea patrimoniului cultural, bazate pe o abordare durabilă, echilibrat distribuite între latura comercială și cea de protecție a mediului, cu avantaje majore pentru comunitățile locale și mediu. Atât populația rezidentă, cât și turiștii, vor aprecia mai mult și vor alege acele destinații care conferă o atenție deosebită mediului, angajaților din domeniu și comunităților locale, care în acest fel vor beneficia de o creștere semnificativă a calității vieții.

Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală

Prioritatea de investiții pentru această axă reprezintă stimularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T.

Obiectivul specific este creșterea gradului de accesibilitate a zonelor urbane și rurale situate în proximitatea rețelei TEN-T, prin reabilitarea și modernizarea drumurilor județene care asigură conexiunile secundare și terțiare la rețea, cu scopul reducerii timpului de deplasare, fluidizării și creșterii siguranței traficului.

Principala acțiune propusă se referă la investiția de bază în structura căii de rulare, având ca scop creșterea vitezei de deplasare, a portanței, îmbunătățirea sistemelor și marcajelor de semnalizare și siguranță rutieră.

O altă acțiune propusă reprezintă construirea/amenajarea de piste pentru biciclete în intravilanul localităților străbătute de drumul județean, construirea/amenajarea/reabilitarea traseelor pietonale în intravilanul localităților traversate.

Sunt propuse și amenajări pentru protecția mediului (perdele forestiere având rol de protecție împotriva alunecărilor de teren, a înzăpezirii sau a poluării cu gaze) pe lungimea drumului judetean modernizat sau reabilitat, acțiuni pentru stabilizarea structurii drumului în zone expuse pericolului de alunecare.

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

Prioritatea de investiții o reprezintă sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specifice.

Obiectivul specific al acestei priorități de investiții este creșterea gradului de ocupare a forței de muncă prin turism și domenii conexe acestuia.

Principalele acțiuni care vor fi finanțate:

Reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilitățile din corpul drumului, în stațiuni balneare, climatice și balneo – climatice;

Crearea / reabilitarea parcurilor balneare, parcuri – grădină în stațiuni balneare, climatice și balneo-climatice.

Dezvoltarea rețelelor de captare și / sau transport a izvoarelor minerale și saline cu potențial terapeutic (ape minerale, lacuri și nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor și salinelor) din stațiunile balneare, climatice și balneo – climatice;

Crearea / modernizarea și dotarea (inclusiv cu utilități) a bazelor de tratament din stațiunile balneare, climatice și balneo – climatice, inclusiv a salinelor terapeutice;

Crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente

Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;

Construirea / modernizarea punctelor (foișoarelor) de observare / filmare / fotografiere;

Construirea /modernizarea refugiilor montane;

Amenajarea posturilor Salvamont/ Salvamar, inclusiv construirea de noi posturi Salvamont/ Salvamar;

Marcarea traseelor montane

Modernizarea căilor ferate cu ecartament îngust pentru transport feroviar de interes turistic din zonele de deal și de munte,

Construirea de piste pentru cicloturism.

Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat.

Beneficiarii pot fi autorități ale administrației publice locale și parteneriate între acestea. Teritoriile vizate sunt localitățile din mediul urban și rural, inclusiv stațiunile turistice. Investițiile propuse trebuie să facă parte dintr-o strategie de dezvoltare locală, care să vontribuie la valorificarea durabilă a resurselor turistice, precum și la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.

Implementarea acestor tipuri de acțiuni va contribui la stimularea circulației turistice, creșterea încasărilor obținute din turism, creșterea eficienței economice și a competitivității destinațiilor turistice. Prin implementarea acestor activități, se dorește ca fiecare regiune de dezvoltare să-și valorifice, prin practicarea unor forme de turism specifice, avantajele competitive existente la nivel local.

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale

Prioritatea de investiții o reprezintă investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale.

Obiectivul specific este creșterea speranței de viață prin sporirea accesibilității serviciilor medicale și sociale acordate și îmbunătățirea calității acestora.

Acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție se referă la:

construcția de spitale regionale;

reabilitarea/ modernizarea/ dotare cu echipamente a spitalelor județene de urgență

reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii medicale (ambulatorii, unități de primiri urgențe)

construirea/reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare de intervenție integrată

reabilitare/ modernizarea/ extinderea dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială (centre de zi, centre „respiro”, centre de consiliere psihosocială, centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu etc.)

construcție/reabilitare de locuințe de tip familial, apartamente de tip familial, locuințe protejate etc.

Beneficiarii vor fi autoritățile administrației publice locale (UAT), precum și furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați conform legii.

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban

Prioritatea de investiții o reprezintă dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.

Obiectivul specific este reducerea concentrării spațiale a sărăciei, prin măsuri integrate.

Tipurile de acțiuni care vor fi avute în vedere pentru finanțare vizează:

investițiile în infrastructura de locuire – construirea/reabilitare/modernizare locuințelor sociale

investiții în infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale – construirea/reabilitarea/modernizare centrelor integrate de intervenție medico-socială, precum și reabilitare/modernizare de unități de învățământ preuniversitar

investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate

stimularea ocupării, prin intermediul activităților de economie socială (construirea de infrastructură de economie socială)

Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acțiune locală, constituite din reprezentanți ai autorității publice locale, ai instituțiilor, ai mediului de afaceri local, ai societății civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție.

Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

Prioritatea de investiții o reprezintă investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare.

Obiectivul specific este creșterea gradului de participare în sistemul educațional.

Pentru atingerea obiectivului specific al acestei priorități de investiție sunt avute în vedere realizarea următoarelor tipuri de investiții:

• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale antepreșcolare (creșe)

• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale preșcolare (gradinițe)

• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale pentru învățământul general obligatoriu (școli I – VIII)

• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor profesionale și tehnice / liceelor tehnologice

• reabilitarea/modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale universitare.

Tipurile de beneficiari eligibili avuți în vedere sunt unități administrativ-teritoriale (autorități ale administrației publice locale), instituții de învățământ superior de stat.

Axa prioritară 11: Cadastru și înregistrarea proprietăților în zonele rurale din România

Prioritatea de investiții o reprezintă îmbunătățirea cadastrală și a înregistrării proprietăților în zonele rurale din România.

Obiectivul specific este creșterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.

Această prioritate de investiții va fi implementată prin intermediul unui proiect major ce își propune să contribuie la creșterea economică rurală, să sprijine creșterea economico-socială, să faciliteze dezvoltarea infrastructurii și să promoveze incluziunea printr-o lărgire a acoperirii înregistrărilor privind drepturile imobiliare din zonele rurale ale României.

Acțiunile ce urmează a fi implementate în vederea atingerii obiectivelor proiectului major și, implicit, a obiectivului specific al axei prioritare sunt:

• consolidarea implementării sistemelor informatice în domeniul funciar, inclusiv a sistemelor hardware, software și a serviciilor informatice;

• înregistrarea sistematică a proprietăților imobiliare în zonele rurale selectate, prin: efectuarea de servicii de înregistrare sistematică; conversia în format digital a cărților funciare existente și generarea planurilor cadastrale vectorizate;

• îmbunătățirea serviciilor de administrare a terenurilor prin: campanii de conștientizare publică referitoare la înregistrarea terenurilor; consolidarea capacităților ANCPI și OCPI.

• pregătirea Strategiei de management a programului și a studiilor aferente pentru: gestionarea lucrărilor de înregistrare sistematică; monitorizare și evaluare; finalizarea studiilor;

• pregătirea de sesiuni de instruire pentru personalul implicat în proiect: contractori, municipalități, OCPI.

Beneficiarii acestei axe sunt autoritățile publice locale din mediul rural.

Axa prioritară 12: Asistență tehnică

Pentru a asigura condițiile necesare pentru implementarea Programului Operațional Regional în vederea utilizării eficiente a fondurilor alocate acestui program, este necesar ca Autoritatea de Management și Organismele Intermediare să fie sprijinite prin intermediul asistenței tehnice.

Prioritatea de investiții este asistența tehnică, iar obiectivul specific este implementarea transparentă și eficientă a Programului Operațional Regional.

În cadrul acestei axei prioritare se vor finanța următoarele tipuri de activități orientative:

sprijinirea Autorității de Management și a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri de personal pentru OI) pentru implementarea diferitelor etape ale POR, inclusiv identificarea și dezvoltarea proiectelor, pregătirea, selecția, monitorizarea, evaluarea, controlul și audit;

achiziția și instalarea echipamentelor IT și birotice necesare pentru managementul și implementarea programului;

sprijinirea organizatorică și logistică a Comitetului de Monitorizare a POR și a altor comitete implicate în implementarea programului

activități specifice de evaluare a POR, inclusiv evaluărea proiectelor

elaborarea de studii specifice pentru fundamentarea POR

sprijinirea activităților Autorității de Management și a Organismelor Intermediare (inclusiv costuri de personal) necesare pentru închiderea Programului Operațional Regional 2007 – 2013

sprijinirea pregătirii POR pentru următoarea perioadă de programare (studii, analize, pregătirea de proiecte, etc)

sprijinirea activităților de publicitate și informare specifice POR (realizarea și distribuirea materialelor informative și publicitare, organizarea de conferințe, forumuri, prezentări, caravane de informare, traininguri pentru beneficiari, etc).

Activitățile sprijinite prin intermediul acestei axe prioritare vor contribui la implementarea eficientă a POR, pe de o parte prin formarea unui personal specializat și asigurarea stabilității acestuia și pe de altă parte prin sprijinirea beneficiarilor în a înțelege și respecta cerințele programului.