Finantarea Dezvoltarii Regionale Prin Programe Europene

CUPRINS:

Capitolul 1:Programele Europene de finantare 3

1.1.Perioada 2007-2013 6

1.2.Perioada 2014-2020 11

Capitolul 2.Masuri active privind domeniul agricol 15

2.1.Masuri active in domeniul agricol 16

2.2.Agricultura in Romania 23

2.3.Perspective ale dezvoltarii agriculturii in Romania ca urmare a accesarii Fondurilor Europene 29

Capitolul 3.Studiu de caz 32

3.1. Plantatia de zmeur 32

3.2.Accesarea de Fonduri Europene pentru dezvoltarea unei livezi de zmeur 34

3.3.Infiintarea plantatiei din surse proprii 73

3.4.Lista acronimelor și abrevierilor care pot fi folosite in cadrul proiectelor europene 76

Bibliografie: 77

Capitolul 1:Programele Europene de finantare

Programele europene de finantare:

Programul operational competitivitate

Programul operational regional

Programul national de dezvoltare rurala

Programul operational maritim si de pescuit

Programul operational capital uman

Prezentarea programelor Europene de finantare:

Programul operational competitivitate

sprijinirea investitiilor private in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii

(CDI) si a cercetarii colaborative dintre intreprinderi si organizatii de cercetare

pentru a incuraja transferul de cunostinte, tehnologic si de personal cu

expertiza avansata si pentru a permite dezvoltarea de produse si servicii CDI

in sectoarele economice cu potential de crestere;

promovarea instrumentelor financiare menite sa sustina riscul de investitiilor

private in cercetare si inovare si sa stimuleze start‐up‐urilor inovative si

spin‐off‐urile;

dezvoltarea infrastructurii de cercetare publice si private, atât ca parte din

clustere existente/emergente, centre de excelenta si alte tipuri de structuri de

cercetare (nationale/ regionale /europene) si in domenii specifice identificate

ca prioritare, pe baza existentei unui potential si/sau a unui avantaj competitiv,

cum ar fi sanatatea.Deblocarea potentialului de excelenta in cercetare si inovare prin crearea de sinergii cu actiunile de cercetare, dezvoltare si inovare ale programului cadru

al UE Orizont 2020;

actiuni pentru promovarea adoptarii de catre intreprinderi a TIC, inclusiv a

aplicatiilor si inovatiilor comertului electronic;

actiuni pentru dezvoltarea de instrumente de e‐Guvernare pentru intreprinderi

si cetateni (e‐Guvernare 2.0);

actiuni pentru dezvoltarea „cloud computing“;

Programul operational regional

actiuni pentru consolidarea culturii antreprenoriale si pentru constientizarea

optiunii si a sprijinului potential pentru crearea de intreprinderi;

actiuni pentru imbunatatirea accesului la finantare, inclusiv prin oferirea unei

game adecvate de instrumente financiare;

actiuni pentru imbunatatirea productivitatii IMM‐urilor si oferirea de

oportunitati de crestere, inclusiv consolidarea accesului la sprijin pentru

planificarea afacerilor, consultanta tehnica, consultanta si sprijin pentru

export;

actiuni pentru alaturarea in retea a intreprinderilor in vederea consolidarii

schimburilor de cunostinte si a consolidarii participarii acestora in cadrul

lanturilor de desfacere, inclusiv cele la scara internationala;

actiuni integrate – situri, competente, sprijin pentru investitii – in vederea

atragerii de investitii pentru regiunile mai putin dezvoltate ale României;

actiuni de rationalizare a procesului de reglementare si de reducere a poverii

birocratice asupra intreprinderilor;

dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic in sectoarele public si privat,

in special in regiunile mai putin dezvoltate ale României, in concordanta cu

principiul specializarii inteligente.

Programul National de Dezvoltare Rurala

crearea si oferirea de servicii de consultanta, in vederea imbunatatirii

performantei economice si de mediu;

colaborarea intre agricultura/industria agroalimentara, industria forestiera,

pescuit si acvacultura si industria alimentara si sistemele de consultanta,

educatie si cercetare in contextul proiectelor pilot, al dezvoltarii de produse,

practici, procese si tehnologii noi etc;

infiintarea unor grupuri operative (fermieri, cercetatori, consultanti), care vor

participa la Parteneriatul European pentru Inovare „Productivitatea si

durabilitatea agriculturii”;

actiuni pentru imbunatatirea performantei economice si pentru restructurarea

si modernizarea agriculturii, in special in vederea cresterii participarii si

orientarii catre piete, precum si pentru diversificarea activitatilor agricole;

facilitarea reinnoirii generatiilor in sectorul agricol;

actiuni pentru imbunatatirea performantei economice a producatorilor primari

printr‐o mai buna integrare a acestora in lantul alimentar prin programe de

calitate, adaugând valoare produselor agricole, prin promovarea pe piete locale

prin dezvoltarea circuitelor scurte de aprovizionare si prin infiintarea de

grupuri de producatori, etc;

actiuni de sprijinire a activitatilor de prevenire si gestionare a riscurilor

agricole;

crearea de noi intreprinderi mici prin acordarea de sprijin pentru demararea

afacerilor in cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici din afara

domeniului agricol, precum si dezvoltarea de activitati non‐agricole in zonele

rurale.

crearea de noi intreprinderi mici prin acordarea de sprijin pentru demararea

afacerilor in cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici din afara

domeniului agricol, precum si dezvoltarea de activitati non‐agricole in zonele

rurale;

sprijinirea formarii profesionale si a achizitiei de competente in gestionare

agricola, practice agricole durabile, imbunatatirea calitatii si utilizarea noilor

tehnologii specifice agriculturii si silviculturii;

sprijinirea activitatilor demonstrative pentru transferul de cunostinte

referitoare la noile practice in domeniu; informare, schimburi pe termen scurt

si vizite in interiorul UE in scopul promovarii schimbului de bune practici;

incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii si a formarii profesionale in general

in mediul rural (pe lânga cursurile sau formarea furnizate in mod obisnuit in

sistemul de invatamânt secundar si superior), precum formarea in gestiunea

afacerilor si alte competente necesare diversificarii in afara sectorului agricol.

Programul Operational Maritim si de Pescuit

diversificarea pescuitului si a sectorului acvaculturii prin sprijinirea crearii de

noi intreprinderi mici si crearea de locuri de munca in domeniu;

sprijinirea infrastructurii scolare si dezvoltarea resurselor in educatia si

ingrijirea copiilor prescolari, din invatamântul primar, secundar, tertiar si din

cel tehnic si profesional, in scopul imbunatatirii calitatii invatamântului si

formarii precum si a relevantei acestuia pentru piata muncii.

investitii in sectorul acvaculturii: noi unitati, modernizarea unitatilor existente,

diversificarea speciilor, imbunatatirea potentialului siturilor de acvacultura;

promovarea de noi surse de venit in interiorul sectorului (activitati de

procesare, de marketing) si in afara acestuia (activitati ecologice, turism,

educatie);

investitie in porturi pescaresti, adaposturi, debarcadere, centre de prima

vânzare;

imbunatatirea conditiilor de munca legate de sanatatea si siguranta la bordul

navelor de pescuit in apele interioare si maritime;

sprijin pentru infiintarea, organizarea si functionarea lantului producatori ‐

procesatori -comercianti;

diversificarea pescuitului si a sectorului acvaculturii prin sprijinirea crearii de

noi intreprinderi mici si crearea de locuri de munca in domeniu.

Un element esential in buna functionare a intreprinderilor si dezvoltarea

antreprenoriatului il reprezinta asigurarea unei forte de munca calificata si adaptabila.

In acest sens sunt create oportunitati de investitie in educatie si instruire, atât printr‐un program dedicat capitalului uman, cât si prin programele pentru sectorul agricol si sectorul pescuit si acvacultura

Programul Operational Capital Uman

incurajarea si facilitarea participarii angajatorilor la dezvoltarea fortei de

munca si a invatarii pe tot parcursul vietii;

imbunatatirea corelarii invatamântului profesional si tehnic cu nevoile pietei

muncii, asigurându‐se relevanta ofertei de formare, acordându‐se prioritate

sectoarelor cu potential viitor de crestere si promovându‐se parteneriate intre

personale interesate relevante;

modernizarea invatamântului tertiar prin dezvoltarea studiilor aprofundate si

sprijinirea internationalizarii invatamântului superior, inclusiv a cercetarii

aprofundate si a mobilitatii.

1.1.Perioada 2007-2013

1.1.1.Contextul European si National.Prezentare.

Contextual European

Uniunea Europeana functioneaza pe baza unor interval de programare de cate 7 ani.Programarile se fac pentru fiecare tip de politica cu rol strategic in dezvoltare in perioada respective.La nivelul politicilor se stabilesc prioritati si obiective pentru dezvoltarea domeniilor specific politicilor respective.Atingerea obiectivelor stabilite este sustinuta financiar prin fonduri special alocate.

Cele mai importante politici pentru intervalul de programare 2007-2013 sunt:

Politica de coeziune

Politica Agricola comuna

Contextual national

Dupa 1 ianuarie 2007,Romania devenind stat membru al Uniunii Europene si-a armonizat politicile de dezvoltare si de programare cu cele ale Uniunii Europene.

1.1.2.Instrumentele structurale pentru perioada 2007-2013(Fondurile Structurale)

Fondurile Structurale si de Coeziune (FSC) sau Instrumentele Structurale,sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana gestioneaza politica de coeziune,actionand pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni.

In termini financiari,aceste instrumente ocupa al doilea loc ca pondere in bugetul Uniunii Europene,destinat politicilor europene.

Aceste Instrumente structurale cuprind:Fondul European de Dezvoltare Regionala,Fondul Social European (impreuna formand Fondurile Structurale) si Fondul de Coeziune,Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala,Fondul European pentru Pescuit.

Programe de pre-aderare vs. programe post-aderare/Fonduri Structurale:

1.1.2.1.Prezentarea detaliata a Fondurilor Structurale

Fondul European de Dezvoltare Regionala

Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR) finanteaza reducerea disparitatilor regionale si sprijinirea ajustarilor structurale in special in zonele industrial in declin,sustinand dezvoltarea economica durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice in urmatoarele domenii:

Inovare,cercetare si dezvoltare tehnologica

Antreprenoriat,IMM-uri

Servicii de sprijin pentru afaceri si crearea de fonduri de garantare

Crearea de noi locuri de munca

Investitii

Enegie

Turism

Mediu-protectia mediului si prevenirea accidentelor ecologice

Infrastructura

Educatie

Societatea informational

Asistenta tehnica

Exista si o serie de cheltuieli neeligibile pentru FEDR si anume:

Dobanda la creditare

TVA recuperabil

Achizitia de terenuri ce depaseste 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectul respective

Constructia de locuinte(cu exceptia celor sociale)

Dezafectarea centralelor nucleare

Rata maxima de finantare a programelor finantabile din FEDR pentru Romania este 85%.

Pentru perioada urmatoare,FEDR este reglementat prin Regulamentul nr.1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene si al Parlamentului European.

Fondul Social European

Fondul Social European(FSE),primul fond comunitar,a fost infiintat in 1958,cu scopul de a intari coeziunea economica si sociala si de a contribui la implementarea “Stategiei Europene privind ocuparea fortei de munca”.

Reglementat prin Regulamentul nr.1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene si al Parlamentului European,in perioada urmatoare acest fond va contribui la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor,cresterea accesului pe piata fortei de munca,prevenirea somajului,prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si imigrantilor,sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii,prin actiuni cum ar fi:

Promovarea includerii sociale si a sanselor egale pentru toti

Dezvoltarea educatiei si a formarii continue

Promovarea unei forte de munca adaptabile si calificate,sprijinirea inovatiei in organizarea muncii

Sprijinirea intreprinzatorilor si a crearii de locuri de munca

Sustinerea potentialului uman in cercetare,stiinta si tehnologie

Imbunatatirea participarii femeilor pe piata muncii.

Cheltuieli neeligibile prin FSE sunt:

Dobanda la creditare

Achizitiile de mobilier,echipamente,vehicule,bunuri imobiliare(cladiri si terenuri)

TVA recuperabil

FSE poate rambursa o parte din cheltuielile curente(salarii,costuri indirect associate proiectului)

Rata maxima de finantare a programelor finantabile prin FSE pentru Romania este de 85%.

Fondul de Coeziune

Fondul de Coeziune (FC) a fost creat de tratatul de la Maastricht in 1992 pentru a furniza contributia financiara necesara proiectelor din domeniul mediului si a retelelor trans-europene de infrastructura si transport.Fondul este rezervat statelor member al caror VNB pe locuitor este sub 90% din media UE.

Pentru perioada urmatoare,FC este reglementat prin Regulamentul nr.1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene si va finanta proiecte in domeniile:

Protectia mediului

Retelele de transport trans-europene

Sursele regenerabile de energie care promoveaza dezvoltarea durabila

Imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier

Modernizarea transportului urban

Dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal

Dezvoltarea durabila.

Cheltuieli neeligibile pentru FC sunt:

Dobanda la creditare

TVA recuperabil

Achizitia de terenuri ce depaseste 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectul respective

Constructia de locuinte(cu exceptia celor sociale)

Dezafectarea centralelor nucleare

Rata maxima de finantare frin FC este de 85% din cheltuiala publica.

1.1.2.2.Rata de absorbtie a fondurilor in perioada 2007-2013

In 2007 si 2008 nu s-au accesat fonduri!

In 2012 situatia accesarii fondurilor arata astfel:

Iar in 2013 statiul de absorbtie a fondurilor arata astfel:

1.2.Perioada 2014-2020

Documentul ce sta la baza strategiei este comunicarea lansata la 3 martie 2010 de catre

Comisia Europeana si intitulata EUROPA 2020 – O strategie europeana pentru o crestere

inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii.

Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene (UE) in

urmatorul deceniu, printr-o abordare tematica unitara a reformelor in plan economic si social,

concentrata pe un numar de 3 prioritati reprezentative, structurate in 7 initiative emblematice si

cuantificabile in 5 obiective principale.

Strategia Europa 2020 propune trei prioritati care se sustin reciproc:

crestere inteligenta: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;

crestere durabila: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive;

crestere favorabila incluziunii: promovarea unei economii cu o rata ridicata a

ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala.

UE trebuie sa defineasca directia in care vrea sa evolueze pâna in anul 2020. In acest scop Comisia propune urmatoarele obiective principale pentru UE:

75% din populatia cu vârsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani ar trebui sa aiba un loc de

munca;

3% din PIB-ul UE ar trebui investit in cercetare-dezvoltare (C-D);

obiectivele „20/20/20” in materie de clima/energie ar trebui indeplinite (inclusiv o

reducere a emisiilor majorata la 30%, daca exista conditii favorabile in acest sens);

rata abandonului scolar timpuriu ar trebui redusa sub nivelul de 10% si cel putin 40%

din generatia tânara ar trebui sa aiba studii superioare;

numarul persoanelor amenintate de saracie ar trebui redus cu 20 de milioane.

1.2.1.Initiativele emblematice ale strategiei Europa 2020

Europa a identificat noi motoare ale cresterii economice si ocuparii abordate in cadrul celor

7 initiative emblematice.

In cadrul fiecarei initiative, autoritatile statelor membre si Uniunea Europeana trebuie sa-si

coordoneze sinergic eforturile pentru atingerea obiectivelor strategiei prin actiuni intreprinse la

nivel european, respectiv, national.

Comisia a prezentat sapte initiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese

in cadrul fiecarei teme prioritare:

1. „O Uniune a inovarii“;

2. „Tineretul in miscare“;

3. „O agenda digitala pentru Europa“;

4. „O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor“;

5. „O politica industriala adaptata erei globalizarii“;

6. „O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca“;

7. „Platforma europeana de combatere a saraciei“.

1.2.2.Cresterea inteligenta!O economie bazata pe cunoastere si inovare!

Europa trebuie sa actioneze in urmatoarele domenii:

Inovare

„O Uniune a inovarii“ pentru a imbunatati conditiile-cadru si accesul la finantarile pentru cercetare si inovare, astfel incât sa se garanteze posibilitatea transformarii ideilor inovatoare in produse si servicii care creeaza crestere si locuri de munca.

Educatie, formare si invatare de-a lungul vietii

Tineretul in miscare“ pentru a consolida performanta sistemelor de

educatie si pentru a facilita intrarea tinerilor pe piata muncii.

Societatea digital

agenda digitala pentru Europa“ pentru a accelera dezvoltarea

serviciilor de internet de mare viteza si pentru a valorifica beneficiile

pe care le ofera o piata digitala unica gospodariilor si

intreprinderilor.

1.2.3.Crestere durabila!Promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor,mai ecologice si mai competitive

Europa trebuie sa actioneze in domeniile urmatoare:

Competitivitate:

Combaterea schimbarilor climatic

Energie curata si eficienta

Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor“

pentru a permite decuplarea cresterii economice de utilizarea

resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scazute

de carbon, pentru a creste utilizarea surselor regenerabile de

energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor si a promova

eficienta energetica.

O politica industriala adaptata erei globalizarii“ pentru a

imbunatati mediul de afaceri, in special pentru IMM-uri, si a sprijini

dezvoltarea unei baze industriale solide si durabile in masura sa faca

fata concurentei la nivel mondial.

1.2.4.Crestere favorabila incluziunii! O economie cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, asigurând coeziunea economica, sociala si teritoriala

Europa trebuie sa actioneze in urmatoarele domenii:

Ocuparea fortei de munca

Competentele

agenda pentru noi competente si noi locuri de munca“ pentru a

moderniza pietele muncii si a oferi mai multa autonomie cetatenilor,

prin dezvoltarea competentelor acestora pe tot parcursul vietii in

vederea cresterii ratei de participare pe piata muncii si a unei mai

bune corelari a cererii si a ofertei in materie de forta de munca,

inclusiv prin mobilitatea profesionala.

Combaterea saraciei

Platforma europeana de combatere a saraciei“ pentru a garanta

coeziunea sociala si teritoriala, astfel incât beneficiile cresterii si

locurile de munca sa fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se

confrunta cu saracia si excluziunea sociala sa li se acorde

posibilitatea de a duce o viata demna si de a juca un rol activ in

societate.

1.2.5.ALTE INSTRUMENTE PENTRU STIMULAREA CRESTERII ECONOMICE SI

CREAREA DE LOCURI DE MUNCA

Toate politicile si instrumentele aflate la dispozitia UE trebuie folosite mai eficient in

vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020, printre care:

piata unica

bugetul UE (inclusiv Fondul de dezvoltare regionala, Fondul social si Fondul de

coeziune

instrumentele de politica externa.

Propunerea comisiei europene privind cadrul financiar multiannual 2014-2020:

Comparatie intre cadrele financiare multianuale pentru perioadele 2007-2013 si 2014-2020

(pe baza preturilor din 2011)

1.2.6.POLITICA DE COEZIUNE 2014 –2020

Bugetul total propus pentru perioada 2014-2020 va fi de 376 miliarde EUR, inclusiv

fondurile pentru noua facilitate „Conectarea Europei“, conceputa in vederea cresterii numarului

proiectelor transfrontaliere in domeniile energiei, transporturilor si tehnologiei informatiei.

Arhitectura legislativa a politicii de coeziune cuprinde:

un regulament general de stabilire a unor dispozitii comune referitoare la Fondul

european de dezvoltare regionala (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR), Fondul

european pentru pescuit si afaceri maritime (EMFF), precum si de stabilire a unor

dispozitii generale privind FEDR, FSE si Fondul de coeziune;

trei regulamente specifice privind FEDR, FSE si Fondul de coeziune; si

doua regulamente privind obiectivul de cooperare teritoriala europeana si Gruparea

europeana de cooperare teritoriala (GECT).

1.2.7.FEDR,FSE si FC pentru perioada 2014-2020

Fondul European pentru Dezvoltare Regionala(FEDR)

FEDR sprijina dezvoltarea regionala si locala pentru a contribui la toate obiectivele

tematice, prin stabilirea unor prioritati detaliate in vederea unui mai mare accent pus pe:

cercetare si dezvoltare, precum si inovare;

imbunatatirea accesului la informatii si a calitatii acestora, precum si la tehnologiile

comunicatiilor;

schimbarile climatice si trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;

sprijinul comercial acordat IMM-urilor;

serviciile de interes economic general;

infrastructurile de telecomunicatii, energie si transport;

consolidarea capacitatii institutionale si o administratie publica eficienta;

infrastructurile de sanatate, educatie si sociale;

dezvoltarea urbana durabila.

Toate regiunile Europei vor beneficia de finantare prin FEDER.

Autoritatile nationale si regionale isi stabilesc propriile programe de dezvoltare si selecteaza proiectele care urmeaza sa fie finantate.

Pentru a asigura concentrarea investitiilor la nivelul UE pe aceste prioritati, se stabilesc alocari minime pentru un anumit numar de zone prioritare.

De exemplu, in regiunile mai dezvoltate si de tranzitie, cel putin 80 % din resursele FEDR la nivel national ar trebui sa fie alocate pentru eficienta energetica si energii regenerabile, inovare si sprijin pentru IMM-uri, din care cel putin 20 % ar trebui sa fie alocate pentru eficienta energetica si energii regenerabile.

Regiunile mai putin dezvoltate ar trebui sa dispuna de o paleta mai larga de prioritati de investitii, care sa reflecte nevoile mai mari de dezvoltare ale acestora.

Fondul Social European(FSE)

Finantarea va fi canalizata prin organismele nationale sau regionale insarcinate cu punerea in aplicare a FSE.

Regulamentul propune ca FSE sa vizeze patru obiective tematice in intreaga Uniune:

promovarea ocuparii fortei de munca si sprijinirea mobilitatii lucratorilor;

promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei;

efectuarea de investitii in domeniul educatiei, al formarii competentelor si al invatarii pe

tot parcursul vietii;

consolidarea capacitatii institutionale si a eficientei administratiei publice.

FSE contribuie, de asemenea, la realizarea altor obiective tematice, cum ar fi sustinerea trecerii la o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon, neinfluentabila de schimbarile climatice si eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor, intensificarea utilizarii tehnologiilor informatiei si comunicatiilor, consolidarea cercetarii, a dezvoltarii tehnologice si a inovarii, precum si cresterea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri).

Fondul de Coeziune(FC)

Domeniul de aplicare al Fondului de coeziune va ramâne, in mare masura, acelasi cu cel actual.

Sprijinul va viza :

investitiile pentru conformarea la standardele de mediu;

proiectele energetice, cu conditia ca acestea sa prezinte beneficii evidente pentru mediu, de

exemplu prin promovarea eficientei energetice si utilizarea energiei regenerabile;

investitiile in retelele transeuropene de transport, precum si in sistemele de transport urbane si cu emisii reduse de CO2.

Pentru prima data, o parte din Fondul de coeziune va fi directionat catre mecanismul „Conectarea Europei”, menit sa dezvolte un sistem european de transport competitiv si durabil.

1.2.8.OPORTUNITATI DE FINANTARE IN PERIOADA 2014-2020

Utilizarea sprijinului structural pentru perioada 2014‐2020 urmareste

crearea conditiilor de imbunatatire si dezvoltare constanta a mediului de afaceri, având ca

obiective principale:

stimularea competitivitatii intreprinderilor;

facilitarea accesului la finantare;

crearea unui mediu favorabil crearii de noi afaceri si incurajarea culturii

antreprenoriale;

sprijinirea companiilor de a opera in plan extern si de a acces noi piete;

asigurarea unei forte de munca calificata si adaptabila.

Masurile in cadrul acestei provocari vor fi orientate catre urmatoarele arii tematice:

cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare.

Interventiile propuse sunt orientate catre sustinerea inovarii in cadrul

intreprinderilor, precum si prin consolidarea capacitatilor pentru excelenta in

cercetare si inovare si pentru schimbari tehnologice.

In zonele rurale, inovarea si baza de cunoastere vor fi consolidate prin

cooperarea intre sectoarele agricol, alimentar si forestier si alti actori, precum

si prin crearea de clustere si retele si utilizarea serviciilor de consultanta.

tehnologia informatiei si comunicatiilor.

Actiunile vor fi orientate catre cresterea capacitatii intreprinderilor sa dispuna de servicii TIC, precum si incurajarea acestora sa utilizeze astfel de servicii.

competitivitatea IMM‐urilor, a sectorului agricol si a sectorului de pescuit si

acvacultura.

Capitolul 2.Masuri active privind domeniul agricol

In cadrul PNDR se regasec mai multe masuri active,fiecare cuprinzand si sub-masuri.Aceste masuri si sub-masuri sunt urmatoarele:

Masura 4

Sub-masura 4.1

Sub-masura 4.1a

Sub-masura 4.2

Sub-masura 4.2a

Sub-masura 4.3

Masura 6

Sub-masura 6.1

Sub-masura 6.2

Sub-masura 6.3

Sub-masura 6.4

Sub-masura 6.5

Masura 7

Sub-masura 7.2

Sub-masura 7.6

Masura 8

Sub-masura 8.1

Masura 9

Sub-masura 9a

Masura 19

Sub-masura 19.1

Sub-masura 19.2

2.1.Masuri active in domeniul agricol

In domeniul agricol se regasesc urmatoarele masuri si sub-masuri:

Sub-masura 4.1-Investitii in exploatatii agricole

Sub-masura 4.1a-Investitii in exploatatii pomicole

Submasura 4.2 – Sprijin pentru investiții in procesarea/ marketingul produselor agricole

Submasura 4.2a – Investitii in procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol

Submasura 4.3 – Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice

Sub-masura 6.1-Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Sub-masura 6.3-Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

Sub-masura 6.5-Schema pentru micii fermieri

Masura 9-Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul agricol

In continuare voi prezenta duoa dintre aceste masuri si anume sub-masura 4.1 si sub-masura 6.1:

2.1.1.Sub-masura 4.1-Investitii in exploatatiile agricole

Sub-masura 4.1 denumita “Investitii in exploatatii agricole” se incadreaza,in conformitate cu Regulamentul (CE)1305/2013, art.17 , in masura 4 denumita “Investitii in active fizice” si contribuie la urmatoarele domenii de interventie:”Imbunatatirea performantei economice a tuturor fermelor  si facilitarea restructurarii  si modernizarii fermelor”, in special in vederea cresterii participarii  si orientarii acestora catre piata, dar si a diversificarii agricole si Reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si amoniac rezultate din agricultura.

Scopul  investitiilor sprijinite in cadrul acestei sub-masuri este sprijinirea investitiilor pentru cresterea competitivitatii exploatatilor agricole prin dotarea cu utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile pentru modernizarea fermei si imbunatatirea calitatii activelor fixe.

Obiectivele sub-masurii 4.1 sunt:

Sa imbunatateasca performantele generale ale exploatatiilor agricole,obiectiv realizat prin cresterea competitivitatii activitatiilor agricole, a diversificarii productiilor agricole dar si a calitatii produselor obtinute din agricultura;

Sa restructureze exploatatiile de dimensiuni mici si medii si sa le transforme in exploatatii comerciale;

Sa respecte standardele comunitare care se aplica tuturor tipurilor de investitii;

Sa creasca valoarea adaugata a produselor din agricultura prin procesarea acestora la nivel de ferma si sa comercializeze direct aceste produse pentru a crea si promova lanturile alimentare integrate.

Beneficiarii:

Fermierii, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate;

Cooperativele (cooperativele agricole si societatile cooperative agricole), grupuri de producatori, constituite in baza legislatiei naționale in vigoare si care deservesc interesele membrilor;

Sprijinul nerambursabil se va acorda dupa cum urmeaza:

In cazul fermelor care au dimensiunea economica de pana la 500.000 SO (valoare productie standard) se va acorda sprijin public nerambursabil in valoare de 50% din totalul cheltuielilor eligibile si acest sprijin nu poate depasi:

maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele de dimensiuni mici in cadrul proiectelor care prevad doar achizitii simple;

maximum 1.000.000 euro in cadrul sectorului vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele dimensiuni mici din sectorul vegetal si maximum 1.500.000 euro pentru legumele produse in sere,dar si pentru sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele de dimensiuni mici apartinand sectorului zootehnic in cadrul proiectelor care prevad si constructii-montaj;

 maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele de dimensiuni mici in cadrul proiectelor care prevad creearea lanturilor alimentare integrate;

In cazul fermelor care au dimensiunea lor economica de peste 500.000 SO sprijinul public nerambursabil care se acorda este de 30% si nu poate depasi:

maximum 500.000 euro pentru acele proiecte care prevad achizitii simple;

 maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru legume in sere si pentru sectorul zootehnic in cadrul proiectelor care prevad si constructii-montaj;

maximum 2.000.000 euro in cadrul proiectelor ce prevad crearea lanturilor alimentare integrate;

In cazul cooperativelor dar si in cazul grupurilor de producatori acest sprijin va avea valoarea de 50% fara a putea depasi maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investitiei pentru care se acorda.

Pe larg beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Sub-masura 4.1 sunt fermierii definiti in conformitate cu Regulamentul (CE) 1307/2013, art.4, ca fiind   acele persoane fizice sau juridice sau acel grup de persoane fizice ori juridice, indiferent de statutul juridic pe care il are un astfel de grup si membrii sai in conformitate cu legislatia nationala in vigoare,si ale caror exploatatii se se gasesc in totalitate pe teritoriul Romaniei si a carui obiect de activitate se regaseste in agricultura.    Asadar beneficiarii aligibili pentru accesarea de fonduri nerambursabile sunt:

Persoanele fizice autorizate

Intreprinderile individuale

Intreprinderile familiale

Societatile in nume colectiv

Societatile in comandita simpla

Societatile pe actiuni

Societatile in comandita  pe actiuni

Societatile cu raspundere limitata

Societatile comerciale cu capital privat

Institutele de cercetare – dezvoltare, dar  si centrele  si statiunile de cercetare‐ dezvoltare din domeniul agricol

Societatile agricola

Societatile cooperative  agricole

Cooperativele  agricole

Grupurile de producatori

Nu se regasesc printre beneficiarii eligibili ai acestei sub-masuri acei fermierii care detin propriile exploatatii agricole ce au o dimensiune economica mai mica de 8.000 SO. Dimensiunea economica a exploatatiilor agricole se calculeaza  in conformitate cu Cererea de Finantare astfel:

Se stabileste categoria de ferma:

Pentru exploatatiile agricole ce au prevazut in cadrul proiectului modernizarea acesteia,se va calcula dimensiunea acesteia pentru anul in curs si la data depunerii Cererii de Finantare.  

Pentru exploatatiile agricole ce au prevazute in cadrul lor tipuri de activitati agricolece constitue un element de noutate, dimensiunea economica a exploatatiei  va fi dimensiunea ce rezulta in urma realizarii investitiei, asa cum se prevede  in documentatia tehnico‐economica care a fost depusa .

Totodata solicitantulare de respectat cateva cerinte si anume:

Are obligatia de a fi inregistrat ca persoana juridica romana;

Are obligatia sa actioneze in nume propriu;

Are obligatia de a asigura sursele financiare stabile si totodata suficiente pe toata durata de implementare a proiectului.

Tipurile de investitii eligibile si cheltuielile eligibile din cadrul acestora:

Un proiect poate cuprinde atât cheltuieli eligibile cât  si cheltuieli neeligibile. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmând a fi suportate de beneficiarul proiectului.

Fondurile nerambursabile se vor acorda beneficiarilor eligibili pentru investitiile corporale si/ sau necorporale , in conformitate cu lista indicativa pentru evidentierea tipurilor de cheltuieli eligibile astfel:

Pentru constructia, extinderea, modernizarea dar si dotarea constructiilor ce se regasesc in cadrul fermei, si care sunt destinate activitatiilor de productie, inclusiv caile de acces in ferma, irigatiile dar si racordarea la utilitatile necesare;

Pentru amenajarea si dotarea de spatii destinate desfacerii si comercializarii produselor, dar si celelalte cheltuieli legate de marketing, in cadrul lantului alimentar integrat;

Pentru achizitionarea, inclusiv cea prin leasing de masini,utilaje si echipamente noi, limitate la valoarea de piata a acestor bunuri; cheltuiala eligibila este doar leasingul financiar.

Pentru achizitionarea, inclusiv prin leasing, a mijloacelor de transport compacte, frigorifice, inclusiv remorcile  si semiremorcile specilizate pentru comercializarea produselor agricole in cadrul lantului alimentar integrat, si anume: autocisternele,autoizotermele dar si mijloacele de transport destinate transportului de animale,pasari sau albine

Pentru acoperirea cheltuielilor rezultate in urma infiintarii de plantatii cu struguri de masa si pentru alte culturi perene

Pentru infiintarea plantatiilor cu struguri de masa, inclusiv costurile materialelor de plantare, sistemelor de sustinere, lucrarile de pregatire a solului, lucrarile de plantare, sistemele de protectie grindina și ploaie, sistemele de irigatii in cadrul exploatatiilor;

Pentru inlocuirea plantatiilor cu struguri de masa, inclusiv costurile aferente defrisarii, materialului de plantare, sistemelor de sustinere, lucrarile de pregatire a solului, lucrarile de plantare, sistemele de protectie grindina  si ploaie si sistemele de irigatii din cadrul exploatatiilor;

De asemenea este eligibila contributia in natura  pentru infiintarea/inlocuirea de plantatii cu struguri de masa 

Pentru cheltuielile rezultate in urma conformarii cu standardele comunitare in cazul instalarii tinerilor fermieri si investitiile rezultate din conformarea cu noile standarde in cazul in care se modernizeaza vechile exploatatii agricole

Pentru achizitionarea sau pentru dezvoltarea de software  si pentru achizitionarea brevetelor, licentelor, drepturilor de autor sau a marcilor.

Sunt si tipuri de investitii si cheltuieli neeligibile si anume:

Cheltuieli cu achizitia de cladiri;

Cheltuieli cu constructia si modernizarea de locuinte;

Cheltuieli cu achizitia drepturilor de productie agricola, a drepturilor la plata, a animalelor,a plantelor anuale  si a plantarii acestora;

Cheltuieli rezultate din investitiile in culturile energetice din speciile forestiere care au un ciclu scurt de productie

Cheltuieli pentru intretinerea culturilor agricole.

Cheltuieli pentru achizitia de cap tractor,

Cheltuieli pentru cumpararea bunurilor si echipamentelor la mana a doua

Cheltuieli care s-au efectuat inaintea semnarii contractului de finantare exceptie facand: costurile generale definite la art 45, alin 2 litera c) a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 ce se pot realiza inaintea depunerii cererii de finantare;

Cheltuieli pentru achizitionarea de mijloace de transport pentru uz personal sau transport persoane;

Cheltuieli cu investitiile care sunt obiectul unei duble finantari ce vizeaza aceleasi costuri eligibile existente;  

Cheltuieli care sunt neeligibile conform art. 69, alin (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 ,mai exact:

Pentru dobanzile debitoare, exceptie facand cele ce fac referire la granturile acordate sub forma subventiilor pentru dobanda sau sub forma subventiilor pentru comisioanele de garantare

Pentru cumpararea terenurilor neconstruite  

Pentru TVA, exceptie face cazul in care aceasta este irecuperabila pe baza legislatiei nationale cu privire la TVA  si a prevederilor specifice pentru instrumentele financiare;

Pentru contractele de leasing, toate celelalte costuri aferente contractelelor de leasing, de exemplu marja locatorului, costurile pentru refinantarea dobanzilor, cheltuielile generale  dar si cheltuielile pentru asigurare.

2.1.2.Sub-masura 6.1-Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Submasura 6.1 „Instalarea tinerilor fermieri” se incadreaza, conform Regulamentului (CE)1305/2013, art.19, in masura 06 ” Dezvoltarea exploatatiilor  și intreprinderilor” si contribuie la domeniul de interventie  2B ”Facilitarea intrarii in sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzator si, in special, a reinnoirii generatiilor”.

Scopul investitiilor sprijinite in cadrul acestei sub- masuri este de sprijinire a stabilirii pentru prima data a tinerilor fermieri ca sefi/ conducatori unici ai unei exploatatii agricole.

Obiectivele sub-masurii 6.1:

Cresterea numarului de tineri fermieri care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi/conducatori de exploatatie, fiind incurajati sa devina competitivi, sa se asocieze, sa participe la lanturile alimentare integrate;

Imbunatatirea managementului, cresterea competitivitatii sectorului agricol si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor si siguranta la locul de munca;

Crearea posibilitatii tinerilor fermieri rezidenti, cu un minim de cunostinte de baza, in vederea instalarii ca sefi/ conducatori ai exploatatiei agricole.

Beneficiarii:

Tinerii fermieri in conformitate cu definitia prevazuta la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instaleaza ca unic sef al exploatatiei agricole

Persoanele juridice in care un tânar fermier in sensul art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instaleaza impreuna cu alti tineri fermieri si care exercita un control efectiv pe termen lung in ceea ce priveste deciziile referitoare la gestionare, beneficii si riscuri financiare in cadrul exploatatiei respective

PRIJINUL NERAMBURSABIL va fi de maximum 50.000 Euro:

Acesta va fi acordat sub forma de prima in doua transe, astfel:

75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare

25% din cuantumul sprijinului in maximum trei ani de la primirea deciziei de finantare;

Sprijinul va fi acordat sub forma  de suma  forfetara  pentru implementarea obiectivelor prevazute in planul de afaceri pentru a facilita tanarului fermier inceperea activitatilor agricole. Contributia publica totala aferenta sesiunii pentru anul 2015 pentru Submasura 6.1 este de: 111 209 889 Euro din care: 10% ‐ contributia Guvernului Romaniei;   90% ‐ contributia Uniunii Europene. In cazul Bucuresti si Ilfov contributia publica este impartita astfel: 25% ‐ contributia Guvernului Romaniei;   75% ‐ contributia Uniunii Europene.

Conform Art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, (1) ‐ „tanar fermier” inseamna acea persoana cu varsta de pana  la 40 de ani la momentul depunerii cererii si care detine competentele  si calificarile profesionale adecvate si care se stabileste pentru prima data intr‐o exploatatie agricola ca sef al respectivei exploatatii.

Exploatatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Exploatatia are o dimensiune economica cuprinsa intre 12.000 – 50.000 SO1

Exploatatia este inregistrata obligatoriu  in Registrul Unic de Identificare – APIA,   in Registrul agricol si/sau in Registrul exploatatiilor – ANSVSA;

Exploatatia este inregistrata ca microintreprindere/intreprindere mica

Din categoria IMM‐urilor, solicitanti eligibili sunt:

microintreprinderile –  de pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta  sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;

intreprinderile mici ‐ au intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala  neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei;

Finantarea in cadrul acestei masuri ce se deruleaza  prin PNDR este restrictionata pentru urmatoarele categorii de beneficiari:

Solicitanti sau beneficiari care sint inregistrati in Registrul debitorilor AFIR, atat pentru Programul SAPARD, cat  si pentru FEADR,;restrictia se aplica pana  la achitarea integrala de catre beneficiar a datoriei fata  de AFIR, inclusiv plata dobanzilor dar  si a majorarilor aplicate pentru intarziere;

Solicitanti sau beneficiari care din propria initiative au incetat contracte de finantare;aceasta restrictie se aplica timp de 1 an de la data rezilierii contractului, iar solicitantul care are contracte de finantare ce au fost incetate din cauza nerespectarii obligatiilor prevazute in contract ;restrictia se aplica timp de 2 ani de la data la care a fost reziliat contractul;

Beneficiari ai Programului SAPARD sau beneficiari ai cofinantarii prin FEADR, ce se gasesc  in situatii litigioase cu AFIR,,restrictia fiind valabila pana in momentul in care instanta de judecata se pronunta definitiv si irevocabil asupra litigiului depus judecatii;

Intreprinderi aflate in dificultate in conformitate cu prevederile specificate in fisele sub‐masurilor PNDR 2014‐ 2020;

Solicitanti care si‐au luat angajamentul,prin declaratie la momentul in care a fost depusa cererea de finantare,ca vor depune o dovada a cofinantarii la contractare sau ca  vor depune un proiect tehnic  insa nu se prezinta  cu documentele la data care a prevazuta  in notificare, restrictia este valabila pentru un an de la momentul primirii notificarii

Beneficiari care au beneficiat de sprijin in cadrul masurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”;

Exploatatii care au beneficiat de sprijin prin intermediul masurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri”;

Pentru a putea primi sprijin in cadrul submasurii 6.1, solicitantul sprijinului trebuie sa  indeplineasca urmatoarele conditii:

sa se incadreze in categoria microintreprinderilor și intreprinderilor mici;

deține o exploatatie agricola cu dimensiunea economica cuprinsa  intre 12 000 și 50 000 SO (valoare producție standard):

detine competente și aptitudini profesionale, indeplinind cel putin una dintre urmatoarele conditii:

studii medii/superioare in domeniul agricol/veterinar/economie agrara;  

cunostinte in domeniul agricol dobandite prin participarea la programe de instruire, sau

angajamentul de a dobandi competentele profesionale adecvate intr‐o perioada de    gratie de maximum 36 de luni de la data adoptarii deciziei individuale de acordare a ajutorului.

Detine sau se angajeaza sa  dobandeasca 2 competente  si calificari profesionale (minimum nivelul 1 de calificare de 360 ore) minimum eligibil pentru PFA, certificat de competente dobandite ca urmare a experientei (ANC) in raport cu activitatea pe care urmeaza  sa  o desfasoare, in maxim 36 de luni incepand de la data deciziei individuale de acordare a sprijinului, pentru a‐i permite acestuia sa se conformeze conditiilor referitoare la dobandirea competentelor profesionale specificate in programul de dezvoltare rurala;

prezinta un Plan de Afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei agricole;

beneficiarul isi va stabili resedinta intr‐una dintre Unitațile Administrativ Teritoriale pe raza careia este localizata  exploatatia, precum  si a locului de munca  in aceeasi UAT sau zona limitrofa  pâna  la momentul finalizarii implementarii planului de afaceri, aceasta fiind o preconditie a gestionarii eficiente a planului de afaceri;

In cazul exploatatiilor pomicole, in cazul in care prin planul de afaceri se propune infiintarea de plantatii pomicole, sprijinul va fi acordat doar pentru speciile eligibile  si suprafetele incluse in Anexa II din STP, exceptand cultura de capsuni in sere si solarii.

Alte angajamente:

implementarea planului de afaceri trebuie sa inceapa in termen de cel mult  9 (noua) luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;

solicitantul se angajeaza sa devina fermier activ (conform art.9  din Regulamentul (UE) NR. 1307/2013) in termen de maximum 18 luni de la data incheierii instalarii;

inaintea solicitarii celei de‐a doua transe de plata, beneficiarul face dovada cresterii performantelor economice ale exploatatiei, prin comercializarea productiei proprii in procent de minimum 20% din valoarea primei transe de plata  (cerinta va fi verificata  in momentul finalizarii implementarii planului de afaceri);

in cazul in care exploatatia agricola  vizeaza  cresterea animalelor, planul de afaceri va prevede in mod obligatoriu amenajari de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu (cerinta va fi verificata la momentul finalizarii implementarii planului de afaceri).

2.2.Agricultura in Romania

Agricultura in Romania exprimata procentual are valoarea de 5% din produsul intern brut si angreneaza 30% din populatia activa ocupata.

Romania detine o suprafata agricola de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt terenuri arabile. In urma unei evaluari facuta in luna noiembrie a anului 2008, rezulta ca aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole sunt nelucrate. Valoarea productiei agricole din tara noastra a fost de 64,4 miliarde lei in anul 2010. Productia vegetala a avut valoarea de 43,4 miliarde lei (67,5%), cea animala de 20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole au ajuns la 557,2 milioane lei (0,9%).

In cursul anului 2013, agricultura a adus 18,5 miliarde de euro in economia romaneasca, acesta fiind de altfel si cel mai bun rezultat din istorie.

In anul 2009, Romania a exportat produse agroalimentare cu o valoare de 2,1 miliarde de euro si a importat de 3,4 miliarde de euro. In anul 2010, Romania inregistra un deficit extern de peste 700 de milioane de euro,deficit la importurile si exporturile de produse agricole. In anul 2011, Romania a exportat produse agroalimentare insumate la 2,9 miliarde de euro si a importat de 3,7 miliarde de euro.

Anual se inregistreaza in tara noastra un consum de fructe si legume pe cap de locuitor de aproximativ 70 – 80 de kilograme, in timp ce in alte tari europene media atinge 90 – 100 de kilograme.

In Romania agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei si doar aproximativ 30% din populatie lucreaza in acest domeniu. Parcelele mici de pamant dar si esecul in adoptarea tehnicilor moderne in agricultura fac ca agricultura romaneasca sa fii dependent de capriciile vremii.

2.2.1.Suprafata medie a exploatatiilor agricole in Europa

In UE,dupa Malta si Cipru,Romania este cea de a treia tara ca grad de faramitare a terenurilor agricole.In Romania exista 830.200 de exploatatii agricole cu o suprafata de 1 – 5 hectare, acestea ocupand aproximativ o cincime din suprafata agricola totala pe care Romania o detine. Din partea investitorilor vine o avertizare cu referire la faptul ca in Romania,cumpararea terenurilor cu scopul de a le comasa este dependent de realizarea de catre stat a Cadastrului General. 2013 si 2014, Ramania a avut una dintre cele mai voluminoase productii agricole din intreaga UE, dar Comisia Europeana ne atrage atentia ca tara noastra nu trebuie sa exporte materii prime din agricultura, ci produse agroalimentare procesate, obtinand astfel un profit mai mare.

In Romania,exploatatiile agricole au in medie o suprafata de numai 3,4 hectare, astfel ca tara noastra se situeaza pe ante-penultimul loc in cadrul Uniunii Europene in ceea ce priveste gradul de comasare a terenurilor. Doar doua tari din cadrul UE care detin suprafete foarte mici, Malta cu 0,9 ha si Cipru cu 3 ha, au un grad de faramitare a terenurilor agricole mai mic ca al Romaniei, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii.

Media in Uniunea Europeana este de 14,2 hectare de teren in cadrul unei exploatatii agricole. 

Ca obiec de comparatie, Cehia, tot o tara fosta comunista ca si Romania, se gaseste pe primul loc in topul ce arata gradul de comasare a terenurilor agricole, aceasta avand o medie de 152,4 ha. Locul doi este ocupat de Marea Britanie, cu 90,4 ha pe exploatatie agricola, iar podiumul se incheie cu Slovacia, cu 77,5 ha pe exploatatie Agricola.

In Romania,gradul de faramitare a terenurilor agricole este ilustrat prin ponderea parcelelor mici din totalul de suprafete agricole, conform statisticilor furnizate de Ministerul Agriculturii cu referire la exploatatiile agricole care au eligibilitate pentru subventii pe suprafata (SAPS). 

In anul 2013, intara noastra erau functionale peste 1 milion de exploatatii agricole, ce insumeaza o suprafata totala de 9,94 milioane de hectare. 

Astfel, in anul 2013, Romania avea 830.200 de exploatatii agricole care au suprafete cuprinse intre 1 si 5 hectare fiecare exploatatie. Aceste exploatatii multe dar mici insumau 1,9 milioane de hectare, deci aproximativ 19% din totalul de suprafete agricole cultivate .

Totusi la polul opus se gasesc acei putini fermieri, care detin suprafete mari. Din pacate doar 13.100 de exploatatii agricole aveau suprafete ce depasesc cu greu 100 de hectare fiecare. Aceste exploatatii insumau aproximativ 5,3 milioane de hectare, ceea ce inseamna ca aceste exploatatii adunate la un loc detin mai mult de jumatate din suprafata agricola totala a tarii noastre. 

Recensamantul general agricol din 2010 prezinta faptul ca in 31.000 de exploatatii agricole ce au suprafete medii ce depasesc cu putin 190 ha si care insumeaza peste 7.000.000 ha, lucreaza 111.000 de persoane. De partea cealalta, in peste 3.800.000 de exploatatii ce au suprafete medii de 3,45 ha, si care insumate ating peste 8.480.000 ha, lucreaza peste 7.000.000 de persoane.

Numarul de exploatatii agricole in Romania a scazut cu 14% in perioada 2003-2010, la 3,86 milioane, in acelasi timp in Uniunea Europeana declinul a fost de 20%, la 12,05 milioane. In anul 2012 Romania detinea 1.048.000 de exploatatii subventionate, din care 978.000 erau parcele mai mici de 10 hectare fiecare.

In anul 2010, aproximativ trei milioane de hectare de teren au fost lasate in paragina. Daca aceasta suprafata ar fi cultivata, statul ar putea sa castige doar din impozite aproximativ 330 de milioane de euro.Insa nelucrate, aceste terenuri pun in pericol si culturile din apropierea lor. Acest lucru se datoreaza faptului ca o buna parte din populatia satelor este formata din batrani, care nu mai pot lucre pamantul. Cum nu detin nici surse financiare necesare pentru a cumpara utilaje si nu au nici increderea de a da terenurile in arenda, de teama ca ar putea fi pacaliti, taranii lasa suprafete din ce in ce mai mari nelucrate.

Inainte de 1989, Romania detinea o retea de irigatii ce se intindea pe o suprafata de 3,2 milioane hectare, dar care a fost distrusa aproape in intregime, instalatiile au fost furate sau lasate in paragina. Majoritatea sistemelor de irigatii care functionau in 1989 au fost dezmembrate, insa putine sau mai construit.

Conform unor estimari Romania are nevoie de aproximativ 14 miliarde euro pentru a crea un sistem de irigatii la nivelul celui din 1989, deoarece refacerea sistemului de pe un hectar de teren costa in jur de 7.000 de euro.

2.2.2.Productia Agricola in Romania in 2014

Revenind la date mai recente,pe 22 august 2014, MADR declara ca fermierii romani au avut recolte de peste 7,37 milioane de tone de grau si secara de pe o suprafata de 2 milioane de hectare.Productia de rapita a depasit si ea 1 milion de tone,acesta fiind un record din anul 1970 incoace.

Din date provizorii centralizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale aflam ca, in 2014,productia de grau inregistrata este mai mare decat in anul precedent, cand s-au recoltat 7,34 milioane de tone. Productia medie la hectar s-a ridicat la 3,55 de tone in 2013 la 3,65 de tone in 2014.

Totodata, in anul 2014,Romania a inregistrat o recolta record de rapita, de 1,089 milioane tone, la o suprafata cultivata de 423.237 de hectare,aceasta fiind cea mai mare productie consemnata din anul 1970 incoace.

Tot MADR sustine ca in 2012 s-au recoltat 157 de mii de tone de rapita, de pe o suprafata cultivata de 105.295 de hectare, iar in 2013 productia a crescut la 647 de mii de tone, la o suprafata cultivata de 284.874 ha. 

Productia medie la hectar a crescut constant intre 2012 si 2014, de la 1,496 de tone de rapita in 2012, la 2,274 de tone in 2013. In 2014, productia medie se ridica la 2,573 de tone .

Alte recolte in 2014, potrivit datelor MADR:

Productia de orz si orzoaica a crescut de la 1,51 de milioane de tone in 2013, la peste 1,74 de milioane de tone in 2014. Productia medie la hectar a urcat la 3,38 de tone in 2014, de la 3,27 milioane de tone in 2013. Suprafetele cultivate cu orz si orzoaica s-au marit de la 461.068 de hectare, in 2013, la peste 516.353 de hectare in 2014.

Fermierii au recoltat in 2014 peste 379 de mii de tone de ovaz de pe aproximativ 182.429 de hectare cultivate. Productia de ovaz din 2014 a fost cea mai mare consemnata din 1970 si pana in prezent. In 1970, recolta de ovaz a fost de 116 mii de tone. In 1980, s-au recoltat aproximativ 46 de mii de tone, iar in 2010 productia s-a ridicat la 304 mii de tone.In 2013, productia de ovaz a fost de 362 de mii de tone.  Productia medie la hectar a ajuns in 2014 la 1,95 de tone.

Suprafata cultivata cu floarea-soarelui in 2014 este de un milion de hectare, nivel similar cu cel din 2013. In 2013, productia de floarea-soarelui a depasit pragul de 2 milioane de tone, inregistrandu-se astfel cea mai bogata recolta din ultimele trei decenii. Productia medie la hectar a fost de 1,908 tone, depasind valorile consemnate in 2011 si 2012, cand productia medie a fost de 1,798 tone/hectar si, respectiv, 1,31 tone/hectar.

La sfarsitul anului 2014 un fermier pe nume Adrian Porumboiu,citat de PRO TV/Romania,te iubesc!,declara ca in ultimii 12 ani acesta a fost de departe cel mai mare producator de grau din Romania. Acesta declara ca niciodata nu a scazut sub 100 de mii de tone. Intre 100 de mii si 140 de mii,semn ca totusi agricultura in Romania functioneaza,si ca ar putea functiona mult mai bine.

2.2.3.Asocierea-benefica pentru producatori

Tot in cadrul aceleasi emisiuni este prezentat faptul ca in Delta Dunarii si in estul tarii cativa fermieri s-au asociat si fac agricultura ecologica. Aici sunt cele mai mari plantatii de in din Europa.

Putem deduce de aici si importanta asocierii producatorilor,lucru care ar fi total in favoarea fermierilor mici si a micilor producatori,avand in vedere gradul de faramitare a terenurilor si cantitatile mici de productie optinuta de fiecare in parte.Asocierea ar permite astfel ca acesti mici producatori sa isi vand mult mai usor productia,insa si in procesul de asociere intervin multi factori care ingreuneaza acest process,iar un principal factor ar fi in opinia mea mentalitatea oamenilor,frica ca va fura unul de la celalalt dar si faptul ca statul ar trebuii sa ofere mai mult sprijin in acest sens,prin instruirea oamenilor de rand care doresc sa se asocieze sau care pur si simplu doresc sa isi vanda recoltele pamantului dar se plang ca nu au unde.

2.2.4.Agricultura romaneasca-de gospodarie sau primitiva

Din pacate in urma faramitarii terenurilor,a privatizarii haotice si fara a avea interesul de a tine agricultura la nivelul de dinainte de 1989,a distrugerii sistemelor de irigatii,a livezilor,a serelor si a fermelor,etc…,in Romania s-a ajuns ca agricultura sa se faca mai mult la nivel de gospodarie.Economia rurală românească are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor mici, care produc în principal pentru autoconsum, comercializând pe piață doar întâmplător produsele obținute. Existența unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari relevă dezechilibrul structural ce influențează agricultura din țara noastră și competitivitatea acesteia..Tristul adevar este ca in Romania agricultura inca se face asa:

si nu cum ar fi normal,adica asa:

2.2.5.Romania-furnizor de produse ecologice

In ciuda faptului ca facem agricultura la un nivel cu mult in urma standardelor de moment, Romania poate deveni furnizorul de produse ecologice al Europei pentru ca are cantitatea cea mai mica de azot utilizata la hectar, aceasta fiind de peste 20 de ori mai mica decat in Olanda.Asadar aceasta este o oportunitate de care ar trebui sa ne agatam si sa ducem agricultura din Romania la un alt nivel.

In anul 2013, suprafata totala a terenurilor cu culturi ecologice s-a dublat in comparative cu anul 2007, de la 131.449 de hectare la 301.148 hectare. In anul 2014, suprafata culturilor ecologice a urcat la aproximativ 340.000 de hectare.

Cea mai mare parte a producatorilor inregistrati in agricultura ecologica au dezvoltat plantatii pomicole si viticole. S-a ajuns astfel ca suprafata cultivata cu pomi fructiferi sa creasca de aproximativ 4,5 ori intre 2007 si 2013, insa cresterea cea mai spectaculoasa s-a inregistrat intre 2012 si 2013, astfel s-a ajuns la 1.451 hectare in 2013 fata de 680 de hectare in 2012.

Suprafata cultivata ecologic cu vita-de-vie a inregistrat o crestere de aproximativ 6 ori din 2007 pana in 2013, de la 113 ha, la 698 de ha.S-a estimate o productie de struguri cultivati ecologic de peste 2.700 de tone.

2.3.Perspective ale dezvoltarii agriculturii in Romania ca urmare a accesarii Fondurilor Europene

In anul ce a trecut,adica in 2014 s-a inregistrat un record privind productia de cereale, In privinta culturilor de camp, s-a obtinut o producție de 7,37 milioane tone de grau si secara pe o suprafata totala de 2 milioane de ha. S-a inregistrat o productie de grau mai mare ca in 2013, cand s-au recoltat 7,34 milioane de tone.

La orz si secara productia a crescut de la 1,51 milioane de tone în anul 2013, la peste 1,74  milioane tone in 2014, acesta fiind unul dintre factorii ce au determinat un avans considerabil,dar un alt factor este si cultivarea pe suprafete mai intinse de  la 461.068 de ha in 2013 la peste 516.353 ha in 2014.

De asemenea in 2014 si productia de rapita a inregistrat un record, aceasta a depasit pragul de 1 milion de tone, inregistrandu-se astfel cea mai buna recolta din 1970 si pana azi.Deoarece semintele de rapita au prêt mare de comercializare , in ultimii 3 ani tot mai multi fermieri au crescut suprafata cultivata, acest fapt contribuind, pe langa cresterea randamentelor, si la avansul productiei.

Si la floarea soarelui s-au obtinut productii de 2.174.595 de .

Investitiile care au fost facute de catre fermieri, in colaborare cu sprijinul de care au beneficiat,au determinat o crestere a productiei de legume si fructe. De exemplu, la tomatele de camp dar si de solarii s-a inregistrat o productie de aproximativ 662.477 de tone, iar la mere de 299.925 de tone.

Astfel ca excedentul comercial al schimburilor de produse agroalimentare din primele noua luni ale anului 2014 a fost de 349,6 milioane de euro, de 106 ori mai mare decat in 2013, atunci cand soldul pozitiv al balantei comerciale a fost de 3,3 milioane de euro. Intre lunile ianuarie si septembrie a anului 2014, tara noastra a exportat produse agroalimentare ce insumau valoarea de 3.902,9 milioane de euro, cu 393,5 milioane de euro mai mult decat in 2013 ,in timp ce importurile, in valoare de 3.553,3 milioane de euro, au inregistrat o crestere usoara (+1,3%), dar care a depasit cu 47,2 milioane de euro valoarea ce s-a inregistrat in 2013.

Valoarea totala a subventiilor primate de catre fermieri a crescut in 2014. In sectorul vegetal,in 2014, producatorii au beneficiat de plata unica pe suprafata, in valoare de 156,89 euro/hectar.

Deasemenea, pentru a stimula unele activitati din diverse sectoare cu un mare potential de piata, dar si pentru a creste suprafetele cultivate cu in si canepa pentru fibra, hamei, tutun, sfecla de zahar, aceste ajutoare se suplimenteaza cu plati care reprezinta ajutoarele nationale tranzitorii specific si decuplate de producție, dupa cum urmeaza:

in si canepa –  17,45 euro/hectar;

hamei – 335,00 euro/hectar;

tutun –  1.280,19 euro/hectar;

sfecla de zahar – 84,78 euro/hectar.

Producatorii agricoli beneficiaza totodata de un ajutor de stat pentru motorina utilizata in lucrarile agricole. Practic, pentru perioada 2015-2020 se va construe o schema in legatura cu ajutorul de stat pentru a reduce acciza la motorina folosita la activitatile agricole, prin aplicarea unei rate cat mai reduse de impozitare a motorinei, utilizata in sectoarele vegetal, zootehnic si imbunatatiri funciare. Acest ajutor de stat este acordat trimestrial, pentru cantitatile de motorina folosite la lucrarile mecanizate din agricultura, sub forma de rambursare, iar valoarea acestuia este determinata in lei, pe baza cursului de schimb valutar euro-leu ce se utilizeaza in fiecare an pentru calculul accizelor, potrivit legii.

In fiecare an, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Hotararea Guvernului se aproba sumele totale ce trebuiesc la realizarea schemei de ajutor de stat necesar reducerii accizei la motorina pentru agricultura. In fiecare an bugetul estimativ al schemei este de aproximativ 700.000 mii lei.Guvernul adopta masuri pentru a sustine fermierii prin reducerea accizei la motorina necesara in agricultura stabilindu-se o rata minima de impozitare de 21 euro la 1.000 litri.

In perioada urmatoare de finantare,adica in programul 2014-2020,se vor aloca 800,36 mil. euro pentru dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor,pentru masura agromediu si clima 850 mil. Euro,pentru agricultura ecologica 200 mil. Euro,iar pentru masuri privind transferul de cunostinte si actiuni de informare o alocare de 25,40 mil. Euro.

Concentrarea interventiilor in urmatoarea perioada de programare 2014-2020 va urmari maximizarea impactului si simplificarea procesului de accesare si adresarea problematicilor structurale ale exploatatiilor agricole.

De o importanta deosebita in perioada urmatoare este dezvoltarea sistemului de irigatii si reabilitarea sistemului de imbunatatiri funciare care reprezinta atat o prioritate, cat si o nevoie identificata prin analiza socio-economica a spatiului rural. Fondurile europene alocate pentru urmatoarea perioada de programare vor contribui la gestionarea sistemelor durabile de irigatii si la promovarea unor modele de recoltare care utilizeaza apa in mod eficient, precum si la crearea si gestionarea perdelelor forestiere de protectie impotriva eroziunii.

In vederea redresarii sectorului de pomicultura si a relansarii consumului de fructe si produse din fructe romanesti, s-a identificat oportunitatea dezvoltarii sectorului de producere a fructelor in cadrul unui subprogram dedicat, care sa raspunda, intr-o maniera integrata si coerenta, necesitatilor specifice ale acestui sector cu importanta nationala deosebita. Astfel, este vizat un set de masuri dedicate acestui subprogram: "Investitii in active fizice"-reconversie pomicola, "Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor"-investitii in dezvoltarea unitatilor de procesare, "Infiintarea grupurilor de producatori"-pentru comercializarea in comun a productiei obtinute, "Transfer de cunostinte si actiuni de informare".

Asadar,Fondurile Europene alocate pentru agricultura romaneasca joaca un rol important in dezvoltarea sectorului agricol,atat prin alocarea de fonduri pentru instalarea tinerilor fermieri prin masura 6.1,dar si prin faptul ca ajuta la dezvoltarea si modernizarea fermelor prin masura 4.1.

Capitolul 3.Studiu de caz

Livada de zmeur

3.1. Plantatia de zmeur

3.1.1.Prezentare generala

Terenurile fertile din Romania permit buna cultivare a multor soiuri de arbusti si pomi fructiferi. Livezile sunt astfel favorizate atat de un climat temperat-continental, cat si de un sol cu un grad de fertilitate ridicat. In plus, prin comparatie cu tarile in care gradul de poluare a aerului este foarte mare, Romania inca mai dispune de zone in care aerul este mult mai putin poluat decat in cazul altor tari.

In Romania zmeura se obține atât din flora spontană, cât și prin înființarea unor culturi cu soiuri selecționate de amelioratori. Producția de zmeur este destinată pieței de fructe proaspete sau uscate, congelate, industriei alimentare (gemuri, jeleuri, siropuri), a ceaiurilor etc.

Răspândirea tot mai largă a terapiilor naturiste, dar și schimbarea radicală în ultimii 20 de ani a mentalității occidentale în ceea ce privește hrana (conceptul de alimentație sănătoasă) au determinat o cerere tot mai mare pentru anumite fructe, cum sunt: coacăzele negre, afinele, zmeura, murele etc.

Plantația de zmeur este una dintre culturile agricole care au avut o dinamică deosebită pe plan mondial în ultimii ani. În țara noastră există prea puține ferme de producție, deși cultura zmeurului poate valorifica și suprafețele de teren mai mici, caracteristice agriculturii românești. În plus, producția de fructe poate fi valorificată foarte bine la export.

3.1.2.Fructul de zmeura.Compozitie.Utilizare

Zmeura se consuma atat in stare proaspata cat si prin congelare si industrializare.Se poate prelucra sub forma de dulceata,compot,gem,sirop,suc,lichior,

vin,inghetata,etc.

Frunzele si fructele tinere se folosesc in industria farmaceutica.Fructele de zmeur sunt bogate in zaharuri,acizi,substante pectice,vitamina C,provitamina A,vitaminele B,D si P.

3.1.3.Costuri de infiintare a plantatiei si venituri obtinute din plantatie

O planta de zmeur traieste 10-15 ani,asadar plantatiile de zmeur sunt o afacere pe termen lung.Datorita cantitatii de fructe optinuta la hectar,zmeura este si foarte profitabila din punct de vedere financiar.Pretul unui kg de zmeura variaza intre 10-15 lei sau chiar 20 in cazul culturilor bio.Avand in vedere faptul ca pe un ha de teren se planteaza aproximativ 3000-4000 de butasi de zmeur si ca o singura tulpina ajunsa la maturitate poate produce intre 2 si 3 kg de zmeura intr-un an,in functie de soi,vedem ca se poate ajunge ca la un ha sa avem o productie de aproximativ 9-12 tone.La o productie de 10 tone la ha si la pretul de 10 lei/kg obtinem un venit de 100000 lei pe an,adica aproximativ 23000 de euro.Ca investitie la ha,cei 4000 de butasi/lastari,pot fi cumparati la pretul de 4 lei/buc,avem nevoie de 16000 lei,adica aproximativ 3640 de euro.La aceste cheltuieli mai adaugam cheltuielile cu stalpii pentru spaliere si sarma necesara pentru construirea spalierelor

si sistemele de irigatii cu furtun prin picurare,costuri care ajung la aproximativ 5000 de euro si cheltuieli cu pregatirea terenului si administrarea de ingrasaminte si tratamente.

Exista mai multe specii de zmeur impartite in doua categorii si anume neremontante,care au o productie pe an si specii remontante cu doua productii pe an,una in iunie-iulie si cealalta in septembrie-octombrie.

Deoarece zmeurul porneste in vegetatie spre sfarsitul lunii martie si infloreste dupa jumatatea lunii mai in functie de temperature si precipitatii,scapa de ingheturile tarzii de primavera,acesta fiind inca un motiv pozitiv pentru infiintarea unei plantatii de zmeur.

Pentru infiintarea plantatiei mai sunt necesare si operatiuni de pregatire a terenului cum ar aratul la o adancime de 40-60 cm si incorporarea ingrasamintelor organice si chimice cum ar fi Heclotox 60 pentru dezinfectarea solului,80 tone/ha de gunoi de grajd,1 tona/ha superfosfat,500 kg/ha sare potasica,iar pe solurile cu pH mai mic de 5.8-6 se administreaza amendamente cu calcar aproximativ 2-4 tone/ha.Asadar acestea fiind alte cheltuieli cu infiintarea plantatiei de zmeur.

Deoarece costurile de infiintare a plantatiei pot ajunge la 10-15 mii de euro,cei mai multi dintre cei care doresc sa infiinteze o astfel de plantatie,apeleaza la accesarea de fonduri europene.

3.2.Accesarea de Fonduri Europene pentru dezvoltarea unei livezi de zmeur

Daca solicitantul este la inceput de drum,adica doreste sa inceapa aceasta afacere de la 0,detinand doar suprafata de teren necesara infiintarii plantatiei de zmeur,atunci se poate solicita finantare prin sub-masura 6.1(“Instalarea tinerilor fermieri”),prin intermediul careia poate obtine o finantare de maximum 50.000 de euro.

3.2.1.Documentele necesare obtinerii unei finantari prin Fonduri europene

Voi prezenta in tabelul de mai jos toate documentele necesare intocmirii dosarului pentru accesarea unei finantari prin programe europene,dar si perioada de valabilitate a fiecarui document,urmand ca mai apoi sa dezvolt pe larg ce trebuie sa contina fiecare document.

Documente necesare:

La final se adauga:

Subsemnatul(a) …………… in calitate de reprezentant al(a) ……………. declar pe propria raspundere ca documentele depuse sunt in totala concordanta cu cerintele prevazute în

Ghidul solicitantului. Sunt constient de faptul ca orice nepotrivire intre documentele

existente in plicurile depuse si situatia reala poate duce automat la respingerea cererii de

finantare/rezilierea contractului si returnarea sumelor rambursate.

Data Semnatura si stampila

*Datele ca urmeaza a fi folosite in aceste documente,legate de numele firmei si sumele in lei sau euro folosite pentru diferite scopuri,SUNT FICTIVE!

3.2.1.1.1.Formularul cererii de finantare

TIPUL SOLICITANTULUI:

persoane juridice de drept public (organele statului, institutiile de stat, unitătile

administrativ-teritoriale, societati comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regii autonome)

persoane juridice de drept privat

persoane juridice de drept privat si utilitate publica

persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial (conform OG 26/2000)

persoane fizice

institutii de cult (conform Legii 489/2006)

In cazul in care solicitantul este o societate comerciala cu capital public sau privat

sau regie autonoma va rugam să completați urmatoarele:

3.2.1.1.2.Date despre proiect

Date generale

Locatia proiectului

Descrierea proiectului

Managementul proiectului

Durata proiectului

Calendarul activitatilor

Indicatori

Parteneri implicati in derularea proiectului

*Nu se completeaza pentru aceasta competitive!

Relatia cu alte programe/strategii/proiecte/alte documente relevante

Taxa pe valoarea adaugata

Proiect generator de venit

*Nu se completeaza!

Sustenabilitatea proiectului

Impactul asistentei financiare nerambursabile asupra implementarii proiectului

Informare si publicitate

3.2.1.1.3.Concordanta cu politicile UE si legislatia nationala

Principiul “Poluatorul plateste”

Dezvoltarea durabila

Egalitatea de sanse

Achizitii

3.2.1.1.4.Pachetul de finantare a proiectului.

3.2.1.1.5.Cererea de rambursare

3.2.1.1.6.Informare privind situatia cheltuielilor aprobate in Cererea de Rambursare

3.2.1.2.Rezumatul proiectului

3.2.1.3.Declaratia de eligibilitate

3.2.1.4.Declaratia de angajament

3.2.1.4.1.Declaratia amortizarii mijloacelor fixe

3.2.1.5.Studiul de fezabilitate

FORMATUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia tehnico-economica prin care se

stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii pe baza

necesitatii si oportunitatii realizarii acestuia si care cuprinde solutii functionale, tehnologice,

constructive si economice.

Studiul de fezabilitate trebuie elaborat de catre o echipa tehnica specializata, in

conformitate cu continutul cadru de mai jos, care urmareste formatul prevazut in Hotararea

Guvernului nr. 28/9 ianuarie 2008, publicata in Monitorul Oficial 48/22 ian. 2008, privind

aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor

publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru

obiective de investitii si lucrari de interventii privind continutul-cadru al studiului de

fezabilitate si aprobat de catre autoritatea locala in masura sa dea o astfel de aprobare

(Consiliul Local/Judetean).

Studiul trebuie sa includa informtții cu referire la obiectivele proiectului,

amplasament (se vor atasa studiile de teren aferente), o descriere cuantificata, estimari de

costuri, modul de supervizare si un calendar de implementare. Studiul de fezabilitate

trebuie sa demonstreze durabilitatea proiectului din punct de vedere financiar dupa

incetarea sprijinului financiar din partea UE. Trebuie atasate la Studiul de Fezabilitate copii

dupa aprobarea/aprobarile Studiului, emisa/e de catre autoritatea locala (Consiliul

Local/Judetean).

3.2.1.5.1.Studiul de fezabilitate pentru lucrari

Continutul-cadru al studiului de fezabilitate pentru proiectele de lucrari ce urmeaza a fi realizate cu asistenta financiara nerambursabila din partea Comisiei Europene

A. Partile scrise:

1. Date generale

a) Denumirea investitiei

b) Elaborator

c) Ordonatorul principal de credite

d) Autoritatea contractanta

e) Amplasamentul (tara, regiunea, localitatea)

f) Tema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii avute in vedere la aprobarea

studiului de prefezabilitate (daca este cazul)

g) Descrierea investitiei (descriere generala, stare actuala, preconizari)

2. Date tehnice ale investitiei

a) Date generale (zona si amplasamentul, statutul juridic al terenului care urmeaza sa

fie ocupat, caracteristicile geofizice ale terenului – studiu geotehnic, studii

topografice, date climatice)

b) Situatia existenta a utilitatilor si analiza acesteia

c) Obiectivele studiului de fezabilitate/prioritati

d) Analiza si selectia alternativelor optime

e) Ipoteze de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei

multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu,

legalitate, riscuri)

3. Durata de realizare si etape principale

4. Costul estimativ al investitiei

a) Componente majore ale proiectului

b) Asistenta tehnica si supervizare

c) Publicitate

5. Analiza economico-financiara

a) Investitia de capital

b) Strategia de contractare

c) Ipoteze in evaluarea alternativelor (scenariilor)

d) Evolutia prezumata a tarifelor (daca este cazul)

e) Evolutia prezumata a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie,

operarea noilor investitii, intretinerea de rutina si reparatii)

f) Evolutia prezumata a veniturilor (daca este cazul)

g) Analiza cost – beneficiu

h) Riscuri asumate (tehnice, financiare, institutionale, legale)

i) Analiza de senzitivitate

j) Indicatori calitativi

k) Indicatori cantitativi

6. Finantarea investitiei

Din valoarea totala a investitiei:

– sume nerambursabile provenite de la Comisia Europeana;

– imprumuturi;

– buget de stat;

– buget local.

7. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

a) Numar de locuri de munca create in faza de executie

b) Numar de locuri de munca create in faza de operare

8. Avize si acorduri

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:

– avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea

realizarii investitiei;

– certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic,

avizat si aprobat potrivit legii;

– avizele privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan,

apa, canal, telecomunicatii etc.);

– avizele pentru consumul de combustibil;

– acordurile si avizele pentru protectia mediului si a apelor;

– alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale.

B. Partile desenate

– Plan de amplasare in zona (1:25.000 – 1:5.000)

– Plan general (1:5.000 – 1:500)

3.2.1.6.CV-ul persoanelor implicate in proiect

Curriculum vitae

INFORMATII PERSONALE

Nume/Prenume

Adresa

Telefon

Fax

E-mail

Nationalitate

Data nasterii

Sex

Locul de munca/Domeniul ocupational

Experienta profesionala

Perioada

Functia/Postul ocupat

Activitati si responsabilitati principale

Numele si adresa angajatorului

Tipul activitatii/Sectorul de activitate

Educatie si formare

Perioada

Calificarea/Diploma

3.2.2.Planul de afaceri

1. Introducere

Scurta descriere a firmei, viziune, misiune, obiective

Scurta descriere a produsului (produselor), serviciului (serviciilor)

Scurta descriere a echipei de coordonare, management, resurse umane implicate

2. Descrierea microintreprinderii

In acest capitol se descrie, in detaliu, firma, mentionand urmatoarele:

Denumirea firmei

Forma de organizare

Numele complete ale administratorilor si actionarilor.

Localizare, adresa sediului social principal, sucursale, filiale

Definirea afacerii/ activitatii. Descrieti, pe scurt, produsele si/sau serviciile oferite

(acestea vor fi detaliate mai jos).

Istoria firmei. Descrieti dezvoltarea si evolutia produselor/ serviciilor precum si

evolutia vanzarilor, profiturilor. Descrieti pozitia curenta a firmei.

Obiectivele firmei – planul de dezvoltare pentru urmatorii ani (pana la 5 ani),

evidentiind modul cum acesta se coreleaza cu investitia propusa prin proiect.

Descrieti obiective realiste si credibile.

3. Prezentarea produsului/ serviciului

In acest capitol, descrieti si explicati, in detaliu, produsul/serviciul ce face obiectul investitiei.

Descrierea produsului: caracteristici fizice (marime, forma, culoare, design, capacitati),

tehnologia utilizata in producerea/ dezvoltarea lui (materii prime, echipamente, forta de

munca, patente etc – localizati, la nivel de regiune de dezvoltare/judet, sursa acestor

elemente).

Descrierea serviciului: ce reprezinta, ce nevoi satisface, care sunt materialele si

echipamentele necesare prestarii serviciului, etape in procesul de prestare a serviciului,

beneficii pentru clienti.

Prezentati modul in care tehnologiile noi, moderne vor fi utilizate in producerea/

mentinerea/ dezvoltarea produsului/ serviciului.

Evidentiati calităti/avantaje ale produsului/ serviciului dvs. fata de cel al competitorilor.

Puteti, de asemenea, sa enumerati/ descrieti produse/ servicii viitoare si planificarea

dezvoltarii acestora, evidentiind astfel, evolutia strategiei de dezvoltare a produsului/

serviciului in functie de evolutia pietei.

4. Analiza pietei

Descrieti piata pe care activati sau pe care intentionati sa intrati:

aria geografica de acoperire a produsului/ serviciului

clienti existenti si potentiali

analiza stadiului actual al pietei – nevoi si tendinte

previzionarea cresterii pietei

definirea potentialelor segmente ale pietei produsului/serviciului dvs.

analiza principalilor participanti pe piata produsului/serviciului; punctele tari si

punctele slabe ale competitorilor (directi si indirecti); elemente care influenteaza

comportamentul cumparatorilor

analiza principalelor modalitati de distributie a produselor/ serviciilor pe piata

5. Strategia de marketing

Descrieti strategia de abordare/introducere a produselor si serviciilor pe piata (sau de

mentinere/ imbunatatire a cotei de piata in cazul unor servicii existente). Tot aici se va

evidentia strategia de marketing pentru promovarea produselor si serviciilor respective si

modalitatile de punere in practica a acesteia, inclusiv:

Punctele tari ale afacerii (produsului/ serviciului), avantaje oferite fata de competitori

Pozitionarea pe piata a produsului/ serviciului, caracteristici care il diferentiază de

competitori

Politica de pret, legatura dintre politica de pret, caracteristicile produsului/ serviciului

si tendintele pietei

Promovarea produsului/ serviciului

Distributia produsului/ serviciului

Strategia de vanzari: descrieti modalitatea in care firma va aborda clientii (e.g.

modalitati de comunicare)

Previzionarea vanzarilor, in baza analizei pietei

6. Analiza financiara

Calculatiile de costuri si venituri care fundamenteaza proiectiile de cheltuieli si

venituri.

Proiectia bilantului (pe o perioada de 3 ani dupa finalizarea proiectului)

Proiectia contului de profit si pierdere (pe o perioada de 3 ani dupa finalizarea

proiectului)

Proiectia fluxului de lichiditati (cash-flow) (pe durata implementarii proiectului si 3

ani dupa incetarea finantarii nerambursabile)

Planul si sursele de finantare a investitiei (pe durata implementarii proiectului si 3 ani

dupa incetarea finantarii nerambursabile)

7. Anexe si alte documente

Includeti alte documente ce considerati a fi relevante, sau care sustin anumite puncte de

vedere din planul de afaceri.

3.2.3.Scrisoarea de garantie bancara

MODELUL SCRISORII DE GARANTIE BANCARA

Număr / Data ORIGINAL

Stimate domn / Stimata doamna,

Intelegem ca a fost incheiat contractul de finantare cu nr.………….. intre Autoritatea

de Management pentru Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii

Economice si ………………………………., in calitate de beneficiar al finantarii nerambursabile, avand ca obiect……………. si ca, in conformitate cu prevederile contractului, este necesara prezentarea de catre …………. a unei garantii in valoare de …………. reprezentand 20% din valoarea finantarii acordate. Aceasta garantie este necesara in cazul in care beneficiarul nu se achita de obligatiile contractuale asa cum sunt specificate in contract.

La solicitarea ………………… noi, ……………………………., prin prezenta ne angajam irevocabil sa va restituim la prima dumneavoastra cerere, fara a tine seama de valabilitatea si efectele contractului mai sus mentionat si renuntand la toate drepturile de obiectiune si de aparare decurgand din contractul menționat, orice suma pana la maximum ……………….[in cifre si litere] la primirea cererii dumneavoastra de plata, prezentata in scris si semnata de persoana autorizata, precum si a confirmarii dumneavoastra scrise ca ………………. nu si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu termenii contractuali si, ca urmare,dumneavoastra

sunteti indreptatiti sa solicitati aceasta suma.

Prezenta scrisoare de garantie intra in vigoare numai in cazul in care …………………

face dovada existentei contractului de finantare nerambursabila mai sus mentionat.

Scrisoarea de garantie expira la data de ……………….. [30 de zile dupa depunerea

ultimei cereri de rambursare] in intregime si in mod automat daca cerea dumneavoastra

scrisa de plata si confirmarea dumneavoastra scrisa, nu sunt in posesia noastra inainte sau

cel mai tarziu la acea data (cu conditia ca data respectiva sa fie o zi bancara, altfel se ia in

considerare ultima zi bancara). Prezenta scrisoare se poate prelungi numai in cazul solicitarii

dumneavoastra in scris si in baza unui act aditional care sa ateste prelungirea duratei contractului de finantare nerambursabila.

Prezenta scrisoare de garantie devine in mod automat nula si neavenita după expirarea termenului de valabilitate, indiferent daca acest document ne este restituit sau nu.

Prezenta scrisoare de garantie este supusa Publicatiei 458 a CCI Paris si este

guvernata de legea romana, locul de judecata al eventualelor litigii fiind municipiul Bucuresti.

Semnatura autorizata

3.2.4.Pastrarea documentelor si a evidentei contabile legata de proiect

NOTIFICARE PRIVIND MODUL DE PASTRARE AL DOCUMENTELOR SI AL

EVIDENTEI CONTABILE

LEGATE DE PROIECT

Numar contract finantare:

Denumire beneficiar:

Locul de pastrare al documentelor aferente proiectului: (adresa completa)

Scurta descriere a modalitatii de pastrare a documentelor aferente proiectului:

(criterii de pastrare, suportul de date utilizat, alte informatii relevante)

Circuitul documentelor aferente proiectului: (se completeaza in situatia in care

exista mai multe locatii in care sunt pastrate documentele, detaliindu-se, pe cat posibil, unde

se gasesc documentele in anumite momente din timp)

Locul de arhivare al documentelor aferente proiectului: (adresa completa)

Scurta descriere a modalitatii de arhivare a documentelor aferente proiectului:

(criterii de arhivare, suport de date utilizat, alte informatii relevante)

Scurta descriere a modului in care se realizeaza evidenta contabila distincta privind

proiectul: (codificarea aleasa pentru identificarea tranzactiilor privind proiectul, precum si

gradul de detaliere privind sistemul analitic de evidenta contabila pentru proiect)

3.3.Infiintarea plantatiei din surse proprii

Asadar,am vazut mai sus faptul ca pentru infiintarea unei plantatii(livezi) de zmeur se pot obtine Fonduri Europene chiar nerambursabile prin submasura 6.1.,dar si actele necesare pentru obtinerea unei finantari din Fonduri Europene.

Pentru cei care din diferite motive nu doresc sa acceseze fonduri europene sau nu o pot face,mai exista bineinteles posibilitatea infiintarii plantatiei din surse proprii,o modalitate mai grea si mai costisitoare bineinteles,dar pentru cei care isi doresc acest lucru este totusi posibil.

Personal am inceput in acest an sa dezvolt o astfel de plantatie,pe suprafata mica de 0,10 ha,cu scopul principal de a vedea adaptabilitatea celor doua soiuri de zmeur la conditiile de sol si clima,iar spre placuta mea surprindere plantatia a inceput sa dea randamente chiar neasteptate desi suntem abia la inceputul verii.Am aplicat toate tratamentele necesare solului si mai apoi plantelor,costuri suportate din bani proprii,iar asteptarile mele erau ca undeva pe la jumatatea lunii iulie sa am primele fructe coapte,insa am ramas placut surprins sa vad ca pe la jumatea lunii mai aveam foarte multi lastari care find infloriti,in urma florilor au ramas foarte multe fructe,mult mai multe decat ma asteptam initial,iar undeva prin 16 iunie am cules primele fructe coapte.Desi la inceput am fost putin sceptic in privinta plantatiei,s-a dovedit ca aceasta mi-a deposit asteptarile cu mult.

Pentru pregatirea solului am folosit doar gunoi de grajd,in cantitati mai mari bineinteles,iar dupa plantare,la aproximativ o luna,am administrat dar in cantitati mai mici azotat de amoniu,care de altfel a fost singurul ingrasamant artificial administrat plantatiei.Administrarea azotatului de amoniu am facut-o cu scopul de a ajuta plantatia deoarece dupa plantare am avut parte de doua nopti de inghet si initial lastarii pareau destul de afectati.Nu am mai administrat ingrasaminte artificial si nu voi mai administra deoarece doresc ca pe viitor sa trec pe cultura bio.Anul viitor doresc sa imi extend plantatia sis a ii aplic aceleasi tratamente si de asemenea toata cultura sa fie bio.

In acest prim an,am cheltuit aproximativ 1100 de lei,cheltuieli cu cumpararea lastarilor si a tratamentelor anti ruginirea frunzelor si anti gandaci,problem care au aparut la inceputul lunii iunie.Precizez ca am dispus de ingrasamintele natural administrate solului,dar si de utilajele necesare,astfel ca aici nu am inclus si cheltuielile cu motorina consumata sau bani care trebuiau platiti catre alte personae care sa faca lucrarile de pregatire a solului.Investitia nu a fost foarte mare,mai ales ca plantatia a reusit sa ma surprinda intr-un mod foarte placut.La aceste cheltuieli,pentru plantatia deja existent,voi mai adauga anul urmator,sau poate in toamna acestui an cheltuieli cu sarma pentru spaliere si cu sistemele de irigat(de stalpii pentru spaliere dispun deja,acestia fiind procurati de pe un teren propriu impadurit cu stejar),aceste cheltuieli ridicanduse undeva la suma de aprox 500 de lei furtunul cu system de picurare si maxim 500-600 de lei cu sarma si alte obiecte metalice necesare.In total cheltuielile se vor ridica la maxim 2200 de lei pe suprafata de 0.10 ha,dar parerea mea este ca totusi este o investitie profitabila.

Pe o suprafata de 1 ha,cheltuielile ar ajunge undeva la 25000 de lei adica aproximativ 5700 de euro,dar se pot ridica pana la 7500-8000 de euro deoarece la aceasta suprafata voi avea nevoie de forarea unui put,achizitionarea unei pompe de putere mai mare si a unor instalatii suplimentare pentru sistemele de irigatii.Restul materialelor necesare le detin adica ingrasaminte natural,utilaje si forta de munca,dar si teren proprietate personala.

Asadar la un ha de livada de zmeur cheltuielile pot ajunge la 8000 de euro,o suma destul de mare,de aceea iau foarte serios in considerare si posibilitatea accesarii unei finantari cu Fonduri Europene,mai ales ca pe viitor doresc sa diversific plantatia si prin plantarea de mur sau poate chiar si catina.

Voi prezenta mai jos cateva fotografii cu propria plantatie de zmeur de unde se pot vedea atat evolutia plantelor cat si randamentul acestora in acest prim an de viata a plantatiei:

3.4.LISTA ACRONIMELOR ȘI ABREVIERILOR CARE POT FI FOLOSITE IN CADRUL PROIECTELOR EUROPENE

ADR – Agenții de Dezvoltare Regională

AM – Autoritatea de Management

ANOFM – Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă

ANRMAP – Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice

AP – Acord de Parteneriat

APDRP – Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

CDI – Cercetare, Dezvoltare și Inovare

CE – Comisia Europeană

CM – Comitetul de Monitorizare

CSC – Cadrul Strategic Comun

CTE – Cooperare Teritorială Europeană

DPIIS – Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine

ESM – Evaluare Strategică de Mediu

FC – Fondul de Coeziune

FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralăegională

FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională

FEI – Fondul European de Investiții

FESI – Fonduri Europene Structurale și de Investiții

FMI – Fondul Monetar Internațional

FSC – Fonduri Structurale și de Coeziune

FSE – Fondul Social European

IMM – Întreprinderi Mici și Mijlocii

INS – Institutul Național de Statistică

ITI – Intervenții Teritoriale Integrate

ISD – Investiții Străine Directe

LAN – Rețea locală

MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MDRAP – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

ME – Ministerul Economiei

MEN – Ministerul Educației Naționale

MFE – Ministerul Fondurilor Europene

MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

MMSC – Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

MS – Ministerul Sănătății

MSI – Ministerul pentru Societatea Informațională

MT – Ministerul Transporturilor

5

OI – Organism Intermediar

ONG – Organizație neguvernamentală

OT – Obiective Tematice

PAC – Politica Agricolă Comună

PIB – Produsul Intern Brut

PNR – Programul Național de Reformă

PO – Program Operațional

RDC – Regulamentul privind Dispozițiile Comune

SER – Surse de Energie Regenerabile

SIUM – Sistem Informatic Unic de Management

TEN-T – Rețeaua Transeuropeană de Transport

TIC – Tehnologii de Informare și Comunicare

Bibliografie:

http://www.fonduri-euro.ro/

http://europa.eu/about-eu/funding-grants/index_ro.htm

http://www.finantarieu.vrsd.ro

http://www.fonduri-ue.ro

http://www.finantare.ro/

http://eufinantare.info/

http://fondurieuropene.tm.ro/fonduri-si-programe/

http://fonduri-agricole.ro

http://cepu.ro/public/ro/fonduri.php

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/GS_masura-4-submasura-4.1_consultare_publica.pdf *

http://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole/790-fonduri-europene-nerambursabile-agricultura/17258-submasura-4-1-finantare-nerambursabila-pentru-investitii-in-exploatatii-agricole.html *

http://www.finantare.ro/pndr-2014-2020-4-1-investitii-in-exploatatii-agricole.html

http://www.afir.info/ *

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/GS_masura-6-submasura-6.1_consultare_publica.pdf *

http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2014/sezonul-2/avem-cele-mai-mari-culturi-de-cereale-si-cu-toate-astea-agricultura-nu-da-roade-ce-sansa-are-agricultura-romaneasca-duminica-la-romania-te-iubesc-de-la-ora-18-00.html

http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-18278995-romania-puterea-agricola-faramitata-din-uniunea-europeana-investitorii-vor-cadastrul-general-pentru-putea-comasa-pamantul.htm

http://www.ziare.com/articole/agricultura+romania

Agricultura românească versus agricultura UE. În ţara cu 64% teren arabil, 28% din populaţie aduce 6% din PIB

http://www.agriculturaromaneasca.ro/

CD-uri “Fonduri Europene 2014-2020”, Autor: Lupu Maria-Magdalena, Editura: Steaua Transilvaniei