Evoluții Si Perspective ale Pietei Monetare din Romania

Bibliografie

Capitolul 1. Fundamentele pieței monetare din România

Piața monetară este un mecanism al economiei de piață care nu a putut fi prezentă în România înainte de anul 1989. Ea poate fi eficientă , funcțională și reprezentativă presupunând transformări importante, care să conducă la creșterea concurenței în toate sectoarele economiei.

1.1. Apariția pieței monetare din România după anul 1990

Piața monetară în România a apărut după anul 1989 ca urmare a restaurării unor mecanisme de piață prin punerea în mișcare a tranziției de la economia centralizată la economia de piață. Sistemul bancar a fost reorganizat în România pe două niveluri la începutul anului 1990. Acesta a apărut o dată cu reluarea cursului firesc al activității Băncii Naționale Române, adoptarea unei noi legislații bancare și transferarea treptată a activităților sale comerciale către Banca Comercială Română. În anul 1991, în același timp cu suprimarea plafoanelor de credite pentru băncile comerciale și instituirea unui credit global, și în anul 1992, când s-a întemeiat regimul rezervelor minime obligatorii, s-au realizat principalele transformări în politica de refinanțare a băncilor comerciale. Începând cu anul 1994, o dată cu lansarea primei emisiuni de titluri de stat, a fost posibilă aplicarea politicii de “ open market ”.

1.2. Caracteristicile pieței monetare din România până la începutul anilor 2000

În condițiile economiei planificate central, moneda a fost transformată din instrument al acțiunii descentralizate a deținătorilor puterii de cumpărare în instrument etatist al dictaturii.

Caracteristicile acestui tip de mecanism economic au fost:

subordonarea aparatului bancar și financiar față de criteriile planului directivă;

prevalența proprietății de stat;

eliminarea pieței titlurilor de valoare, a bursei de valori și a convertibilității monedei;

predominația prețurilor administrate;

lipsirea agenților economici de formele fundamentale ale autonomiei decizionale.

Aceste caracteristici au condus la condiționarea monedei față de centrul puterii politice.

În perioada 1990-2000, piața monetară din România s-a caracterizat prin unele trăsături esențiale, cum ar fi:

sensibilitatea exagerată a pieței monetare și lipsa de adaptibilitate a acesteia la intervențiile Băncii Naționale;

volatilitatea ridicată a volumui ratei dobânzilor , al depozitelor și a tranzacțiilor pe această piață;

operațiunile acestei piețe constau în mod deosebit în operațiuni de refinanțare de la banca de emisiune și mai puțin în operațiuni de creditare interbănci, al căror volum este foarte redus;

un grad ridicat de dependență a bancilor comerciale de refinanțare a Băncilor Naționale Române, stabilit în principal de preponderența sectorului de stat în multe sectoare economice și de nivelul redus de monetizare a economiei.

1.3. Eficiența pieței monetare din România până la începutul anilor 2000

În perioada 1990-2000, se poate aprecia faptul că eficiența mecanismelor de refinanțare a băncilor comerciale din Romănia a fost destul de redusă, cauzele fiind următoarele:

folosirea la un nivel destul de scăzut a efectelor de comerț în mecanismul refinanțării, din cauza căreia rata dobânzii la creditul structural este denumită taxă oficială a scontului. Astfel, creditele acordate au avut un puternic character inflationist;

neaplicarea instituției falimentului și existența plăților restante, a blocajului financiar;

ritmul redus al reformelor în domeniul privatizării;

insuficienta dezvoltare a sectorului privat și a concurenței;

grad redus de diversificare a titlurilor pieței;

cantitatea insuficientă sau lipsa de titluri de stat folosite în cazul creditului de licitații.

1.4. Evoluția ratei dobânzii de politică monetară pentru perioada 1990-2000

Ratele dobânzii se stabilesc în mod liber, conform cererii și ofertei, sau prin fixing, sub forma ratei de referință. Oricum, rata pe piața interbancară reprezintă o rată de referință, ca o rată medie ponderată a operațiunilor, calculate de Banca Centrală.

Primele reglementări ce vizează modalitățile de refinanțare a băncilor comerciale au apărut în anul 1991. Există patru tipuri de credite de refinanțare , și anume:

creditul structural / linia de credit;

creditul de licitație;

creditul special

creditul Lombard (fost “overdraft” )

Tabel nr. 1.1. Evoluția ratei dobânzii la creditele de refinanțare ( în procente)

Sursa: Vasile Turliuc, Vasile Cocriș, Angela Roman, Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu, Dan Chirleșan / Suport de curs Monedă.Credit.Bănci.- Iași,2015

În urma analizei tabelului de mai sus , am realizat urmatoarele grafice prin care am vrut să scoatem mai bine în evidență evoluția ratei dobânzii la creditele de refinanțare.

Fig. nr. 1.1. Evoluția creditului structural (rata dobânzii de referință)

Din Fig. nr. 1. 1. observăm faptul că rata dobânzii privind creditul structural ( numită și taxă oficială a scontului) a fost modificată rar având o descreștere până în anul 1997, când a avut loc o creștere de 5 %, creștere ce a avut loc până în anul 1998 când rata dobânzii privind creditul structural a rescăzut până la nivelul de 35 %, urmând ca mai apoi aceasta să rămână constantă până în anul 2000.

Fig. nr. 1.3. Evoluția ratei dobânzii la creditul special

Din Fig. nr. 1.3. putem observa rata dobânzii la creditul special a suferit o descreștere din anul 1994 până în anul 1995 de 7%, urmând ca mai apoi ,între anii 1996 și 1998, aceasta să fie 0%.

Fig. nr. 1.4.Evoluția ratei dobânzii la creditul lombard

Din Fig. nr. 1.4. putem observa cu ușurință că rata dobânzii la creditul lombard a cunoscut nivelul cel mai ridicat în anul 1993 de 250% ,urmând să sufere o descreștere până în anul 1997.

Fig. nr.1.5. Evoluția ratei dobânzii la creditul cu dobândă preferențială

Din Fig. nr. 1.5. reiese faptul că în anul 1996 rata dobânzii a crescut cu 3% față de anul precedent, aceasta ramânând aceeași până în anul 1998.

Fig.nr.1.6. Evoluția ratei dobânzii la creditul cu derogare de la regulament

Din Fig.nr.1.6. observăm că rata dobânzii la creditul cu derogare de la regulament a cunoscut cele mai mici valori , cea mai mare din ele fiind de 40 % în anul 1997.

Capitolul 2. Mecanismul de funcționare a pieței monetare din România

2.1. Funcționalitatea pieței monetare din România din prezent

   În înțelesul prezentelor norme, piața monetară interbancară se definește ca o piață continuă, în care se efectuează operațiuni de atragere și plasare de depozite la vedere și la termen, în moneda națională, la nivelurile ratelor dobânzii determinate liber de societățile bancare participante.

    În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 34/1991, Banca Națională a României:

   a) reglementează și supraveghează piața monetară interbancară;

   b) supraveghează societățile bancare participante pe piața monetară interbancară;

   c) publică zilnic un nivel de referință al ratei dobânzii pentru depozitele atrase (BUBID) și plasate (BUBOR).

Principii de desfășurare a tranzacțiilor pe piața monetară interbancară

Toate societățile bancare participante pe piața monetară interbancară au obligația de a contribui permanent la creșterea standardului profesional și a reputației pieței monetare interbancare din România.

Piața monetară interbancară din România funcționează în fiecare zi lucrătoare între orele 9.00 și 14.00.

   Societățile bancare participante pe piața monetară interbancară sunt obligate să afișeze permanent, în timpul orelor de funcționare, prin sisteme de difuzare a informației (tip Reuters, Telerate) nivelurile orientative ale ratelor dobânzilor.

 Marja dintre rata dobânzii la depozitele atrase și cea la depozitele plasate va fi determinată liber pe piață.

    Cotațiile pe piață vor avea ca bază procentul de dobândă cu două subdiviziuni.

    Societățile bancare participante pe piața monetară interbancară vor fi obligate să coteze cel puțin următoarele scadențe:

săptămână;

o lună;

3 luni

6 luni;

9 luni;

12 luni.

     Societățile bancare participante pe piața monetară interbancară au obligația să coteze, pentru celelalte societăți bancare participante, niveluri de dobânzi ferme sau informative.

    În situația în care cotația fermă este acceptată, tranzacția este considerată încheiată și se execută necondiționat.

2.2. Principalele instrumente ale pieței monetare

Principalele instrumente ale pieței monetare aflate la dispoziția Băncii Naționale Române sunt:

operațiuni repo;

operațiuni reverse repo;

atragerea de depozite;

emiterea de certificate de depozit;

vânzări – cumpărari de active eligibile pentru tranzacționare;

acordarea de credite colateralizate( garantate ) cu active eligibile pentru garantare;

operațiuni de swap valutar.

Operațiunile REPO reprezintă cumpărările reversibile eligibile pentru tranzacționare de la bănci de către banca central.

Operațiunile REVERSE REPO constau în vânzările reversibile de active eligibile pentru tranzacționare către bănci de către banca centrală.

Atragerile de depozite sunt operațiuni prin care Banca Națională a României absoarbe lichidități de pe piață prin atragerea de depozite de la bănci la o dobândă prestabilită, care se plătește la scadența depozitului.

Emiterea de certificate de depozit sunt tranzacții destinate absorbției de lichiditate, iar în cadrul lor B.N.R. vinde certificate de depozit băncilor. Aceste titluri sunt dematerializate și negociabile și sunt răscumpărate la valoarea lor nominală.

Vânzări/Cumpărări de active eligibile pentru tranzacționare sunt tranzacții în vederea injectării sau absorbției de lichidități, în cadrul cărora B.N.R. vinde/cumpără active eligibile pentru tranzacționare, operațiuni care implică transferal dreptului de proprietate asupra activelor respective.

Acordarea de credite colateralizate( garantate) cu active eligibile pentru garantare sunt tranzacții reversibile în cadrul cărora, în scopul injectării de lichidități, Banca Națională Română acordă credite instituțiilor de credit , acestea păstrându-și dreptul de proprietate asupra activelor eligibile aduse în garanție.

Operațiuni de swap valutar sunt operațiuni în valută convertibilă care constau în doua tranzacții simultane, încheiate în aceeași contrapartidă, efectuate de B.N.R.:

o cumpărare la vedere în valută contra monedă națională și o vânzare la termen a acesteia contra monedă națională;

o vânzare la vedere de valută contra monedă națională și o cumpărare la termen a acesteia contra monedă națională.

Băncile comerciale au acces la două tipuri de facilități:

facilități de creditare( creditul lombard): acordarea creditului lombard este condiționată de garantarea în proporție de 100% cu active eligibile și rata dobânzii este cea mai mare dintre toate ratele practicate în sistemul bancar;

facilități de depozit

2.3. Rolul dobânzii de referință și a rezervelor minime obligatorii

Dobânda de referință constă în dobânda plătită de băncile comerciale pentru acordarea de credite în procesul de refinanțare.

Dobânda de referință mai portă denumirea șă de taxă a scontului deoarece într-o perioadă îndelungată, principala formă de acordare a creditului a fost rescontarea.

În economia de piață sunt existente o multitudine de valori ale dobânzii, în acord cu diversitatea condițiilor de creditare formându-se astfel o rată medie a dobânzii, iar multitudinea de valori ale ratelor de dobândă se află la o oarecare distanță de taxa oficială a scontului. Rata medie a dobânzii trebuie să varieze concertat la orice modificare a ratei scontului.

Dobânda de referință dă tonul dobânzilor utilizate în economie, iar modificarea acesteia într-un sens sau altul, are efecte asupra prețurilor din economie, balanței de plăți externe, diminuând sau sporind în economie, creditul. Mânuirea acestei dobânzi de către BC schimbarea și celorlalte dobânzi din economie, jucând un rol decisiv în ordonarea raportului cerere-ofertă pe piața creditului.

Rezervele minime obligatorii constau în obligația băncilor, care colectează depozite, de a înregistra în conturile deschise la BC, sume stabilite prin fixare unei cote procentuale asupra bazei de calcul stabilindu-se un scop prudențial și un scop monetar.

Prin această operațiune are loc un transfer de resurse de la băncile de depozit la banca de emisiune, băncile dispunând astfel de o lichiditate minimă asigurată, rezervele minime obligatorii îndeplinind o funcție importantă în cadrul economiei contemporane ca instrument al politicii monetare și de credit.

Funcțiile principale ale mecanismului RMO constituite în moneda băncii centrale sunt:

Control monetar

Stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară

Rolul major al RMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută.

Capitolul 3. Evoluția pieței monetare din România între anii

2000-2015

Rezervele minime obligatorii sunt reprezentate de disponibilitățile bănești ale instituțiilor de credit, în lei și în valută, păstrate în conturi deschise la Banca Națională a României.

Obligativitatea păstrării unei reserve minime de către societăți bancare în conturile deshise la B.N.R.a fost prevăzută în legislația bancară adoptată în 1991 , precum și în legislația adoptată în 1998.

Obiectivele acestei reserve sunt :

Politica monetară

politica de credit

Tabel nr.3.1. Ratele dobânzilor B.N.R.

Sursa: www.BNR.ro

Fig.nr.3.1. Evoluția ratei dobânzii de politică monetară

Pe baza graficului de mai sus putem observa că rata dobânzii de politică monetară a înregistrat o scădere de la 19.27% în anul 2003 la 2.25 în anul 2015.

Fig.nr.3.2. Evoluția ratei dobânzii la facilitate de creditare (lombard)

Din graficul de mai sus reiese că rata dobânzii a suferit o descreștere de 28.25% din anul 2003 până în anul 2015.

Fig.nr.3.3. Evoluția ratei dobânzii la facilitatea de depozit

Tabel nr.3.2. Licitații repo

Sursa: www.BNR..ro

Fig.nr.3.4.Evoluția ratei dobânzii acceptată minimă

Fig.nr.3.5.Evoluția ratei dobânzii acceptată medie

Fig.nr.3.6.Evoluția ratei dobânzii acceptată maximă

Tabel nr.3.3. Licitații reverse repo

Sursă:www.BNR.ro

Fig.nr.3.6. Licitații reverse repo

În urma analizării graficului de mai sus observăm faptul că rata dobânzii(minima,medie și mare) a fost aceeași în anul 2009, urmând ca în anii următori acestea să rămână aproape egale.

Tabel nr.3.4. Licitații certificate de depozite

Sursa:www.BNR.ro

Fig.3.8. Evoluția licitațiilor certificate de depozit

Pe baza graficului de mai sus , putem observa că ratele licitațiilor certificate de depozit au înregistrat o scădere de la an la an, ajungând ca în anul 2008 acestea să ia valoarea 0%.

Tabel nr.3.5. Licitații depozite

Sursa: www.BNR.ro

Fig.nr.3.9. Licitații depozite

În urma analizei graficului, observăm că în anul 2009 s-au înregistrat cele mai mari valori ale ratei dobânzii și anume: rata dobânzii minime a avut o valoare de 46,58%, rata dobânzii medie a avut o valoare de 48,07% și rata dobânzii maxime a înregistrat o valoare de 48,18% .

Concluzii

În urma urma unei ample prezentări teoretice din domeniul monetar începând cu apariția și continuând cu politici, este normal să încheiem lucrarea cu niște concluzii.

Chiar dacă avem o economie cu probleme structural, totuși am negociat cu instituțiile monetare internaționale , am încheiat acorduri și am respectat niște criteria indicate și impuse de aceste instituții , criteria care ar fi trebuit să ne conducă către relansarea economica, dar totuși am avut cea mai mica creștere și cea mai mare inflație în anul 2000.

Politica monetară din economiile emergente și cea din țările dezvoltate sunt generate de context economice diferite. În economiile dezvoltate, ratele dobânzilor de politică monetară au fost reduse până aproape de zero încă de la începutul crizei pentru a evita riscul inflație, iar în economiile emergente , șocurile de ofertă au împiedicat reducerea mai abruptă a ratei dobânzii de politică monetară.

Politica monetară , în România, a urmărit ca inflația să scadă , care tinde în present către un nivel compatibil cu definiția europeană a stabilității prețurilor.

În România politica monetară a urmărit reducerea inflației, care –în pofida unor întreruperi temporare de trend –tinde, în prezent, către un nivel compatibil cu definiția europeană a stabilității prețurilor

Bibliografie

A. Cărți

1. Zăpodean Daniela, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

2.Vasile Turliuc,Vasile Cocriș,Angela Roman, Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu, Dan Chirleșan, Monedă.Credit.Bănci/ Suport de curs, Iași, 2015

B.Bibliografie online

1.Secțiunea de publicații de pe situl BNR http://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

2. Secțiune de date interactive de pe situl BNR http://www.bnr.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx http://www.bnr.ro/Seturi-de-date-628.aspx
3. http://www.qreferat.com/referate/economie/Piata-monetara-in-Romania236.php

4. http://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=15633&directLink=1