Evolutia Firmelor Care Activeaza pe Piata Tractoarelor In Perioada 2008 2014

EVOLUȚIA FIRMELOR CARE ACTIVEAZĂ PE PIAȚA TRACTOARELOR ÎN PERIOADA 2008-2014

Ultimul deceniu a adus foarte multe schimbări în organizarea și conducerea firmelor. Au fost ani cu creșteri economice foarte mari dar și ani cu scăderi economice dramatice care împreună cu un management defectuos a dus la închiderea multor firme.

Conform datelor furnizate de Banca Mondială și publicate de Googleanul 2008 a fost anul cel mai bun de după revoluție, din punct de vedere al mărimii PIB-ului, pentru economia României dar a fost urmat de o perioadă foarte proastă dar în același timp si foarte bună. A fost foarte proastă pentru că s-au pierdut printre altele multe locuri de muncă dar oamenii de afaceri au început să se implice mai mult dar și să studieze mai mult.

Cu imaginea evoluției PIB ului în minte am dorit să văd evoluția firmele de pe piața tractoarelor în perioada 2008-2014.

Piața utilajelor agricole în perioada 2009-2014 a fost una dinamică. Au fost ani care și-au pus amprenta atât în modalitatea de abordare cât și în mentalitatea persoanelor juridice dar și a persoanelor fizice care au avut tangență cu acest segement de piață.

Din păcate firmele selectate pentru analiză nu au furnizat o tendință generală de evoluție în perioada analizată astfel că pe lângă evoluția Cifrei de afaceri raportată la numărul de angațati și a profitului brut raportat la numărul de angajați am făcut și o analiză aindicilor Cifrei de Afaceri raportați la anul precedent dar și la anul de bază 2008.

Calculul indicilor s-a făcut pe baza formulelor utilizate de Institutul Național de Statistică așa cum sunt ele descrise în documentul citat în bibliografie. dar și utilizând formulele de Analiză a dinamicii Cifrei de Afaceri

Abaterile absolute cu baza fixă sau cu baza în lanț:

(1)

Unde,

abaterile absolute ale Cifrei de Afaceri cu bază fixă,

Cifra de afaceri înregistrată de o companie în anul 2008

Cifra de afaceri înregistrată de o companie în anul n, unde n reprezintă un an din intervalul 2009-2014

(2)

Unde,

reprezintă abaterile absolute ale Cifrei de Afaceri cu bază în lanț,

(3)

Unde,

reprezintă Indicele Cifrei de Afaceri cu bază fixă

(4)

Unde,

reprezintă Indicele Cifrei de Afaceri cu bază în lanț

(5)

Unde,

reprezintă Rata de creștere a Cifrei de Afaceri cu bază fixă

(6)

Unde,

reprezintă Rata de creștere a Cifrei de Afaceri cu bază în lanț

(7)

Unde,

reprezintă ritmul mediu anual de creștere.

Din Figura 1(Cifra de afaceri generată de un angajat mediu)din 25 de firme analizate 17(exceptând unii ani) (respectiv 62%) au avut constant o cifră de afaceri sub 1 milion lei în perioada 2009-2014. Angajații care au generat constant cea mai mare CA au fost angajații companiei MAP Mașini Agricole Performante, o companiei a cărui număr maxim de 63 de angajați a fost atins în 2014.

Firma cu cei mai mulți angajați IPSO avea în 2009 un număr mediu de 506 angajati iar la sfârșitul perioadei în 2014 mai avea doar 314. Este o companie care pare că a reușit să-și croiască un drum în conformitate cu noile cerințe dar și tendințe ale pieței. Da au fost pierdute aproape 200 de locuri de muncă dar rezultatele economice indică o revenire a companiei iar 2014 a fost al 4 lea an consecutiv în care numărul său mediu de angajați a crescut.

Ursa Mare Suceava și NHR Agroparterns sunt 2 firme care au reușit să-și crească în fiecare an atât cifra de afaceri generată de un angajat cât și numărul de angajați.Prima de la 15 la 22, iar a doua de la 115 la 183.

Din datele furnizate pe Ministerul Finanțelor am decis să iau pentru analiză Profitul Brut deoarece ”acesta este o măsură a rentabilității unei firme care exclude dobânda și cheltuielile de impozit pe venit”

Din datele extrase rezultă că cel mai mare profit (cca 385.000 lei) realizat de un angajat a fost înregistrat în 2013 la Valtrans Impex. Din reprezentările grafice se poate constata că nu a existat nicio companie care să înregistreze în perioada 2008 2014 o creștere constantă a profitului generat de un angajat.

Mergând mai departe cu analiza putem vedea în figura 7(Rata de creștere a Cifrei de Afaceri cu bază fixă) că din totatul de 25 de companii analizate 20% au înregistrat pe toată perioada analizată creșteri ale Cifrei de Afaceri raportat la anul de bază 2008. Anul cu cele mai slabe rezultate raportate la anul anterior nu este după cum m-aș fi așteptat 2009 ci este anul 2013.În 2013, 54.16% din firmele analizate au înregistrări creșteri ale CA de maxim 10% față cu anul 2012.

Doar 12% dintre companiile analizate au avut în perioada 2009-2014 un ritm mediu anul de creștere(fig. 6) pozitiv.

Din datele analizate nu se pot trage niște concluzii clare. Ca în orice sector de activitate există companii care se descurcă mai bine și companii care se închid.

Putem afirma cu siguranță că cele mai bune rezultate financiare le înregistrează compania cu cel mai mare număr mediu de angajați: Ipso Agricultura. Pierderile cele mai mari le-a înregistrat compania Tractoare Hoyo care de la 45 de angajați în 2012 a ajuns la 2 angajați în 2014.De asemenea, putem constata că în aproximativ 48% din companii s-au pierdut locuri de muncă. 2014 față de 2009 a fost un an sensibil mai bun: în 2009 numărul mediu de angajați era de 48.63, în 2014 numărul lor a crescut la 52.18; în 2009 CA medie era de 25.752.478,76 lei, în 2014 era de 46.764.341.35 lei adică cu cca 81.59% mai mare, iar profitul mediu brut în 2009 era 1.008.407,96 lei, iar în 2014 cu cca 180% mai mare ajungând la 2.831.632,96 lei. Dacă analizăm doar cei doi ani putem trage concluzia ca firmele analizate au crescut în perioada analizată, dar concluzia este una parțial corectă. Da cifrele sunt mai bune, dar ar trebui cuantificat și efortul depus și produsele care au generat cele mai bune rezultate. Dar aceste date nu sunt disponibilele publicului larg, iar atunci când sunt disponibile în cele mai multe cazuri sunt cosmetizate pentru a arăta mai bine.

Ultima afirmație o pot susține prezentând activitatea companiilor în mediul online, un mediu accesibil publicului larg, comparativ cu ce spun statisticile despre activitatea companiilor în mediul online, dar și intenția acestora de a folosi mediul online.

COMPANIILE ȘI MEDIUL ONLINE

DATE STATISTICE LEGATE DE ACTIVITATEA COMPANIILOR ÎN MEDIUL ONLINE

La 25 noiembrie 2014 Eurostat a publicat un raport intitulat: ”Companiile își măresc profilul pe internet utilizând social media”.

Conform definiției date de Eurostat în acel raport, Social Media se referă la utilizarea unei suite de aplicații cum ar fi rețelele sociale, blogurile, distribuirea online de conținut multimedia pe diferite site-uri, wiki-urile. Social media este utilizată de către companii pentru a-și construi imaginea pentru promovarea unui produs dar și pentru a ajunge la publicul țintăașa cum dorește acesta să fie contactat.

Un alt aspect important prezentat în document este și contextul în care s-a realizat acest studiu:”Agenda digitala pentru Europa urmărește repornirea economiei europene și ajutorarea cetățenilor europeni și a companiilor europene de obține cât mai multe avantaje din utilizarea tehnologiilor digitale. Acesta este primul dintre cele 7 inițiative inițiate din Europa 2020 pentru a furniza creștere inteligenta, sustenabilă și inclusivă.

Interesul mai larg al politicilor europene (Broad-based innovation strategy for the EU) este de a identifica oportunitățile de afaceri pentru lansarea unor servicii bazate pe activarea unor tehnologii cheie așa cum este social media. ”

În România 42%dintre companii au website (față de 73% cât este media UE), 5% (media UE: 8%) au creat politici de utilizare social media, 17%(media UE: 28%) utilizează rețelele sociale, 3%(media UE: 10%) dețin blog/microblog, 8%(media UE:11%) distribuie conținut multimedia online,2%(media UE 6%) pun la dispoziția utilizatorilor unelte wiki pentru cunoștințe de bază, 14%(media UE: 28%) dețin un website și utilizează Social Media, 13%(media UE: 15%)utilizează un singur tip de social media, 6%(media UE: 15%)utilizează două sau mai multe tipuri de social media, 19%(media UE: 30%)utilizează cel puțin un tip de social media. Astfel, companiile din România pentru toate situațiile analizate de către Eurostat a înregistrat în anul 2013 valori sub media UE.

În baza de date Eurostat este menționat și pentru ce foloseau în 2013 companiile (cu peste 10 angajați, fără sectorul financiar) social media:

10%(media UE: 15%) pentru a primi o opinie din partea clienților sau pentru a le răspunde opiniilor, întrebărilor sau review-urilor;

13%(media UE: 22%) pentru dezvoltarea imaginii companiei sau pentru promovarea unui produs;

7%(media UE: 9%) pentru a-și implica clienții în devzoltarea și inovarea unor produse sau servicii;

10%(media UE: 9%) pentru a colabora cu partenerii(de exemplu furnizorii) sau alte organizații (de exemplu autorități publice, organizații non guvernamentale);

7%(media UE: 9%) pentru a recruta personal.

La momentul extragerii datelor singurele date disponibile erau pentru anul 2013.

Un alt studiu intersant publicat de EYromania.ro ilustrează Impactul marketingului prin intermediul rețelelor de socializare (social media) asupra mediului de afaceri românesc.

Astfel, ” În 2014 numai 58% dintre respondenți spun că utilizează rețelele de socializare pentru promovarea companiei și plănuiesc să le utilizeze în continuare (în scădere de la 78% în 2013), în timp ce 28% dintre aceștia spun că nu le utilizează, însă plănuiesc să le utilizeze în perioada următoare (procent în creștere de la 22% în 2013).

Dacă în 2013 top 3 beneficii ale utilizării social media erau: creșterea expunerii pe piață (83%); creșterea notorietății companiei (79%) și fidelizarea clienților (52%), în 2014 noul top 3 se află: creșterea notorietății companiei (80%); creșterea expunerii pe piață (63%) și generarea de oportunități de vânzare (54%).

(31%) folosesc rețelele de socializare pentru activități de promovare în medie de 1- 2 ani, acestea fiind urmate de 24% dintre companiile respondente care spun că utilizează social media de 2-3 ani.

În 2014 numai 41% din respondenți spun că utilizează social media zilnic, cu 8% mai puțin decât in 2013

În 2014 numai 8% dintre companii au un departament special dedicat comunicării prin social media.

70% dintre companii spun că externalizează partea de design și dezvoltare, 57% externalizează partea de creare de conținut, iar 30% externalizează administrarea comunității de pe rețelele de socializare, cercetarea de piața și partea de relații publice. Partea de strategie este externalizată de numai 18% dintre companii, în timp ce actualizarea statusurilor este ținută in house de nu mai puțin de 85% din firme.

52% dintre respondenți sunt indeciși cu privire la măsurarea randamentului investițiilor în social media ale companiei .

În top 3 în funcție de tipul de conținut oferit followerilor sunt: informațiile despre produsele și serviciile companiei (77%), (69%), informațiile despre companie – istoria companiei, testimoniale ale clienților existenți, evenimente – și informații despre campanii, promoții, vânzare directă sau indirectă (62%).

Creșterea notorietății și expunerii în piață rămân cele mai importante beneficii ale utilizării rețelelor sociale; 54% dintre respondenți vorbesc despre generarea de oportunități de vânzare și 34% dintre respondenți afirmă că utilizarea mediilor sociale au produs o creștere efectivă în vânzări.

Utilizarea rețelelor de social media poate influența etape importante din procesul de vânzare. Astfel 61% dintre companii spun că se influențează partea de prospectare și identificare a oportunităților de vânzare, 38% spun ca este influențată partea de ofertare prin discuții și demonstrații online despre produsele sau serviciile ofertate, iar 37% spun că văd o influență post-vânzare, mai ales datorita informărilor periodice și aportului în gestionarea reclamațiilor.

42% dintre companiile din Romania au investit sub 1000 de euro în promovarea prin intermediul rețelelor sociale în ultimul an, 15% au investit între 1000 și 3000 de euro pentru același demers, în timp ce 23% au investit mai mult de 3000 de euro pentru promovarea în social media. Un procent important (20%) dintre respondenți au afirmat că nu știu cât au investit companiile lor în promovarea companiilor lor prin social media în ultimul an.”

ACTIVITATEA ÎN MEDIUL ONLINE A FIRMELOR ANALIZATE

Din cele 25 de companii chestionate am identificat Cont facebook pentru 16 dintre ele, cont Twitter pentru 2, cont Linkedin sau mențiuni ale angajaților pentru 17, cont Google Plus sau mențiuni ale angajaților pentru 16. Deoarece numărul conturilor dar și a conținutului a fost mai mare pe facebook am decis să analizez doar conturile de socializare de pe Facebook.

Evoluția paginilor de Facebook a companiilor analizate iulie-august 2015

Am ales pentru analiza paginilor un tool gratuit, cu versiune trial pentru 15 zile, mention.com dar care furnizeaza date doar pentru luna curenta.

Din tabelul de mai sus se poate observa că pagina cu cea mai bogată activitate este IPSO Agricultură care a avut o rată de interacțiune de 1,64% și care a generat discuții în rândul a 231 conturi de socializare facebook. Majoritatea companiilor analizate s-au limitat în a-și crea contul de facebook fără ca mai apoi să se implice în creșterea numărului de fani, de postări.

Unul dintre specialiștii în marketing online, David Merman Scott (care are pe twitter aproximativ 118000 de foloweri) consideră că o companie, în mediul online, ar trebui să informeze și să educe nu să întrerupă și să vândă.

După cum se va vedea și din datele pe care le voi prezenta în continuare, prezența online a majorității companilor analizate constă într-un site static( pe care se publică foarte puțin, a cărui design nu a fost actualizat), mențiuni în presă legate de participarea la târguri și expoziții, anunțuri de angajare sau parteneriate cu diferite instituții publice.

În tabelul 1 cu similar web am prezentat evoluția traficului estimat pentru perioda aprilie 2015-iunie 2015, poziția în clasamentul Alexa, timpul petrecut pe site, numărul paginilor vizualizate, Bounce Rate, principalele surse care au dus traficul spre site-ul companiei.

Se constată că pagina cu cel mai mare trafic a fost utilaje agricole, site care se plasează cel mai bine în topul paginilor world wide(pe locul 1.624.888) față de farmtech care e pe locul 27.143.466

Am ales clasamentul Alexa deoarece în trafic.ro nu sunt indexate toate site-urile analizate.

Cel mai mare timp mediu petrecut pe site a fost de 9':31" unde s-au vizitat în medie 3.39 pagini, iar cel mai puțin s-a stat pe site-ul valtecgroup.ro: 4s timp în care s-au accesat 1,62 pagini.

Cel mai bun bounce rate , la momentul extragerii datelor a fost înregistrat pentru site-ul http://ipso.ro/agricultura/index.php,= confirmându-mi astfel observațiile: este firma cu cea mai mare Cifra de Afaceri, dar este și cea mai activă firmă în mediile sociale.

O valoarea mică pentru bounce rate arată faptul că pornind de la pagina de aterizare pe site, vizitatorii doresc să afle tot mai multe și accesează astfel mai multe pagini ale site-ului. Bounce rate-ul trebuie corelat și cu timpul petrecut pe site.

De exemplu http://www.agrosez.ro/ro/ are un bounce rate de 84.62, timpul mediu petrecut pe site este de 37 secunde, iar numărul paginilor vizualizate: 1.54 iar tehnofavorit.ro are un bounce rate de 31.03, timpul mediu petrecut pe site: 3.39 iar numărul paginilor vizualizat este de 3.39. O perioadă scurtă petrecută pe site și un număr mare de pagini vizualizate indică faptul că vizitatorul căută o anumită informație, nu găsește altceva care să-i distragă atenția, nu găsește informația dorită și merge în altă parte. Un timp mai mare petrecut pe site indică faptul că informația căutată a fost găsită și probabil au fost găsite și alte informații interesante, informații care l-au determinat pe vizitator să petreacă mai mult timp pe site. În cazut tehnofavorit.ro, având în vedere informațiile prezente pe site și numărul mic de pagini vizualizate și că pentru a ajunge pe site s-au folosit interogări ca tehnofavorit, bontida, moara bontida, ciocanele, rigle capete duze(tabelul ssss) se poate presupune că vizitatorul căuta numărul de telefon și după ce l-a găsit a și contactat telefonic firma.

Pentru site-urile analizate în 90% din cazuri vizitatorii au ajuns pe site în urma unei căutări pe Google. O altă modalitate de aterizare pe site sunt prin introducerea directă a adresei site-ului dar și prin redirecționări sau linkuri externe găsite pe alte site-uri.

Nu se poate afirma că pentru site-urile cu un bounce rate mai bun modalitate de aterizare pe site a fost prin link direct sau că un trafic mai bun aduce și un bounce rate mai bun.

În tabelul (eeeee) se poate vedea că în principal site-urile sunt accesate din România, că numărul legăturilor externe este atât de mic încât o aplicație ca Similar Web nu o poate înregistra, că pentru companiile mai mari se caută date despre firmă, iar companiile mai mici ar putea obține un trafic mai bun dacă ar prezenta și ar vinde pe site tractoare/utilaje agricole dar și dacă ar prezenta mai multe informații legate de utilizarea produselor.

În tabelul (dddd) se pot vedea care sunt site-urile cu un conținut similar cu al site-urilor analizate. Niciunul dintre site-urile analizate nu apare ca site similar pentru vreun alt site analizat. Pentru unele site-uri analizate site-urile similare fac parte dintr-un domeniu diferit de cel al tractoarelor și utilajelor agricole.

Cele mai multe pagini indexate Google(care apar ca rezultate ale căutărilor) conform Open Seo Stats, deține utilajeagricole.ro care comercializează online utilaje agricole. Le locul doi, cu cele mai multe pagini indexate Google – 1460 se află agrosez.ro care de asemenea comercializează online utilaje agricole.

În cazul firmelor analizate se observă o tendință de utilizare a motorului de căutare Google în defavoarea altor motoare de căutare ca Bing.

Open seo stats furnizează și alte date importante în analiza unui site, cum ar fi numărul de linkuri interne și externe. Linkurile interne reprezintă numărul de pagini ale site-ului iar linkurile externe reprezintă numărul de linkuri spre alte site-uri. De exemplu agrosez.ro are 3 linkuri externe, iar pe site sunt trecute linkurile spre conturile de youtube, facebook și twitter. Lipsa linkurilor externe poate indica lipsa site-urilor de socializare sau lipsa unei politici comune în administrarea conturilor de pe retelele sociale. Un număr mare de pagini indică faptul că site-ul respectiv are pagini de prezentare și/sau comercializare pentru mai multe utilaje agricole.

Interesul românilor pentru tractoare

Google trends permite vizualizarea unor statistici legate de cei mai căutați termeni într-o anumită perioada. Perioada maximă disponibilă pentru analiză este 2004-2015. Datele prezentate de Google Trends sunt unele dinamice (dacă se ia în considerare și perioada curentă) dar sunt un indicator important al determinării interesului pentru un anumit subiect.

Pentru domeniul Agricultură și sivicultură cei mai căutați termeni din lume au fost: Farm – Field of study, Tractor – Product category, Plant – Plant, Tree – Literature Subject, Chicken – Bird, Chicken – Bird, Agriculture – Area of study, John Deere – Manufacturing company, Seed – Industry și Egg –Food. Am decis păstrarea termenilor în engleză deoarece rezultatele afișate de google trends sunt unele relative și nu sunt afișate căutările din diferite limbi pentru aceiași termeni. Conform datelor furnizate de Google Trends România se află pe locul 9 în ceea ce privește numărul de căutări pentru subiectul „Farm”(tabelul 111) și pe locul 3 în ceea ce privește numărul de căutări pentru subiectul „tractor”(tabelul ee). Tabelele menționate mai sus mai conțin două coloană: subiecte similare și cuvinte pentru subiectul „farm”, respectiv „tractor categoria produse”.

Pentru subiectul tractor categoria produse și interogarea tractor România se află pe locul 3, iar pentru subiectul farm câmp de studiu România se află pe locul 10.

În tabelul 111 am prezentat care sunt cele mai căutate expresii care conțin cuvântul tractor pe google, în România. Tabelul 112 prezintă județele care au căutat cel mai mult expresia „tractor”.

Datorită unor persoane deosebite am reușit să obtin mai multe date pentru analiza cuvântului tractor în România. Din păcate perioada extrasă este mai scurtă și se referă doar la ultimele 12 luni. Datele sunt generate de o aplicație a celor de la zelist.ro care printre altele furnizează și un serviciul de monitorizare si analiza a blogosferei, twittosferei si presei online.

Pentru termenul tractor au existat 46709 mențiuni în 63.000 de bloguri, 50.000 conturi de Twitter, 1200 surse online media, 15000 pagini publice Facebook, +3.1 mil cititori bloguri,

+3.2 mil de utilizatori Facebook în perioada august 2014- august 2015. Cele mai multe mențiuni au fost in presă și pe pe facebook unde numărul cititorilor potențiali este de 3,1 milioane în cazul presei scrise și de 8.4 milioane în cazul facebook. Cu ajutorul datelor furnizate de zelist se poate crea și un profil al cititorului potențial: bucureștean cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani.

Figura ddd unde sunt prezentate procentual aparițiile pe tipul sursei pentru categoria tractor împreună cu figura dddd care ilustrează impactul pe tipul sursei ajută la formarea unei imagini asupra importanței social media în România.

Dacă în ceea ce privește aparițiile pe tipul sursei top 4 este format din: Presă 27.9%, Facebook 19%, Agregatoare 14.5%, Google plus 6.8%, în cazul impactului pe tipul sursei (numărul de cititori potențiali pe tipul sursei) top 4 este format din: Facebook 63,4%, Presă 23.2%, Forum 9.5% și Bloguri 1.2%. Astfel putem afirma că 1 din 5 apariții din ultimul an pentru expresia tractor are ca target potențial doar pe contul de socializare mai bine de jumătate din populația României care deține carte de identitate(8 milioane conturi Facebook conform manafu.ro în iulie 2015, respectiv 15.640.037 cetățeni români care dețin carte de identitate în iunie 2012 ).

Un alt aspect important este tendința de creștere a numărului de apariții pentru expresia tractor august 2015 față de august 2014 în principalele 3 medii analizate: presă, facebook, agregatoare.

Aparițiile în mediul online ale expresiei tractor conform persoanei care mi-a furnizat aceste grafice, Răzvan Bucur – TreeWorks, includ și rezultatele pentru cap tractor, Tractorul Brasov etc., nu se refera strict la utilajul agricol. 

Cateva exemple de rezultate:

http://www.gandul.info/stiri/operatiunea-aranjare-votului-duminica-incognito-gandul-printre-primarii-psd-pai-aia-suplimentara-au-venit-singuri-vin-singuri-vreau-duminica-150-prezenta-vot-da-pachetele-dupa-13552817

Comuna este condusă de Constantin Popescu, evident primar PSD. La ora 17 nu îl mai găsim la primărie. Este acasă, cunoscută în localitate drept casa cu tractorul în curte. Deschidem discuția cu el.

https://www.facebook.com/60005271242/posts/10153097031356243 

FOTO Rușii adună de pe câmp fructele europene călcate cu tractorul

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=872627172806430&id=114096545326167

un banc.

Pentru a vedea dacă mențiunile pentru tractor au vreo relevanță pentru domeniul agricol am extras date privind apariția în perioada 2014-2015 și pentru expresia „utilaje agricole”.

Se constată că și în cazul expresiei „utilaje agricole” cele mai multe apariții sunt în presă, dar următoarele 3 poziții diferă de cele în cazul expresiei „tractor”. Top 4 arată astfel: Presă 46,4%, Agregatoare 20.4%, Facebook 12.8%, Forum 5.8%. Dacă în cazul expresiei „tractor” cel mai mare impact îl avea Facebook în cazul acesta impactul cel mai mare îl are Presa 64.9%, apoi Facebook 27.2% și Forum-urile 3.7%.

Cititorul potențial este în acest caz un bărbat cu vârsta între 30- 39 ani din București sau Moldova dar numărul cititorilor potențiali este mult mai mic.

Am considerat că aparițiile în presă pentru „utilaje agricole” generează mai puține rezultate irelevante(cum ar fi bancurile) dar că pot arăta interesul pentru utilajele agricole folosite în domeniul agricol.

Datele prezentate indică faptul că pentru expresia „utilaje agricole” numărul mediu de apariții pe zi este de 20, în timp ce pentru „tractor” este de 128ori/zi. Dacă corelăm aceste date cu cele furnizate de Google Trends putem concluziona că social media este printre altele și un mediu de informare. Se poate afirma că rețelele sociale ca Facebook oferă o expunere foarte mare – în sensul de numărul de cititori care pot avea acces la informație.

Consider că firmele analizate ar trebui să se implice mai mult în social media, să publice date utile pentru cititori, să ofere informații valoroase constant astfel ca cititorul potențial să se întoarcă în permanență la client(pe site, pe contul de socializare, la revistele care au furnizat articolele de presă).

Conform David Merman Scoot rețelele sociale ar trebui folosite în proporție de 85% pentru interacțiune socială, 10% pentru conținut original și doar 5% pentru promovarea și comercializarea produselor. Trebuie ținut cont de faptul că social media este în primul rând despre implicare și abia apoi o uneltă pentru promovare și vânzare..

Sursa https://www.google.ro/trends/explore#cmpt=q&cat=0-12-46&q=%22tractor%22 Sursa https://www.google.ro/trends/explore#cmpt=q&cat=0-12-6&q=%22farm%22

Sursa https://www.google.ro/trends/explore#cmpt=q&cat=0-12-46&q=%2Fm%2F013xlm

Sursa https://www.google.ro/trends/explore#cmpt=q&cat=0-12-46&q=%2Fm%2F0g8p9 Sursa https://www.google.ro/trends/explore#cat=0-12-46&cmpt=q&tz=Etc%2FGMT-3

https://www.google.ro/trends/explore#geo=RO&cmpt=q&q=tractor https://www.google.ro/trends/explore#geo=RO&cmpt=q&q=tractor

Figură 1Cifra De Afacerigenerată de angajat mediuîn perioada 2009-2014

Figură 2Profitul brut raportat la numărul de angajațiînperioada 2009-2014partea I

Figură 3Profitul BRUT raportat la numărul de angajațiîn perioada 2009-2014partea II

Figură 4 Rata de creștere a Cifrei de Afaceri cu bază in lanț

Figură 5 Ritmul mediu anual de creștere

Figură 6 Rata de creștere a Cifrei de Afaceri cu bază fixă

Figură 1 Cifra De Afaceri generată de angajat mediuîn perioada 2009-2014 2

Figură 3 Profitul brut raportat la numărul de angajați în perioada 2009-2014 partea I 2

Figură 4 Profitul BRUT raportat la numărul de angajațiîn perioada 2009-2014 partea II 2

Figură 5 Rata de creștere a Cifrei de Afaceri cu bază in lanț 2

Figură 6 Ritmul mediu anual de creștere 2

Figură 7 Rata de creștere a Cifrei de Afaceri cu bază fixă 2