Evidenta Si Contabilitatea Creantelor Si Datoriilor la O Societate Comerciala

I N T R O D U C E R E

Contabilitatea entităților economice, sprijinându-se pe informația economica trebuie să reflecte nașterea și stingere atât a obligației cât și a drepturilor . Pentru aceasta entitatea economică intră în relatii cu mediul economico-social pentru a-și asigura existentul de bunuri economice de natura activelor pe termen lung, activelor curente sau altor bunuri necesare desfășurării propriei activităti, aceasta intră în relatii de colaborare cu terte persoane fizice sau juridice.” 

” Volumul și diversitatea acestor relații sunt influențate, în mare măsură, de natura și complexitatea activităților desfășurate, care impun existența unor colaborări permanente cu numeroși furnizori și clienți sau alte entități, cu unități bancare, cu bugetul statului și cel privind asigurările și protecția socială, cu acționari, asociați și angajați, cu unități afiliate, debitori și creditori diverși.”

În funcție de poziția pe care agentul economic o are, de cumpărător sau vânzător, se creează raporturi juridice de drepturi sau de obligații.
În procesul de aprovizionare, entitatea economică cumpără bunuri economice de la alte persoane juridice și fizice, bunuri pentru care își creează datorii; de asemenea vinde produsul activității sale în cadrul procesului de desfacere, proces în urma căruia rezultă creanțele, care reprezintă mijloace extrase din circuitul întreprinderii și se reflectă în Bilanțul contabil în componența activelor.

Creanțele reprezintă valorile economice avansate temporar de către titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să se primească un echivalent valoric. Acest echivalent poate fi reprezentat de o sumă de bani, de o lucrare sau un serviciu.
Datoria reprezintă sursa de finanțare externă pusă la dispoziția întreprinderii de instituții financiare, furnizori sau terți.

Creanțele și datoriile față de terțe, persoane juridice și fizice, constituie două categorii

importante de elemente patrimoniale de activ și, respectiv, de pasiv, având o structură eterogenă

și implicații semnificative în ceea ce privește situația financiară a oricărei entităti.

Ele sunt generate de faptul că entitățile, indiferent de domeniile de activitate din care fac parte, își desfășoară activitatea în contextul unui sistem complex de relatii economice și financiare și, implicit, de decontare stabilite cu terții. Volumul și diversitatea acestor relații sunt influentate, în mare măsură, de natura și complexitatea activitătilor desfășurate, care impun existența unor

colaborări permanente cu numeroși furnizori și clienti sau alte entități, cu unități bancare, cu

bugetul statului și cel privind asigurările și protecția socială, cu acționari, asociați și angajați, cu

unități afiliate, debitori și creditori diverși.

Lucrarea am structurat-o in trei capitole și subcapitole în care am definit conceptele de creanță și de datorie, precum și contabilizarea acestora.

In primele două capitole am arătat aspecte teoretice privind relațiile economico-finenciare cu furnizorii și clienții din cadrul societăților comerciale, subliniind faptul că relațiile cu furnizorii și clienții duc la apariția datoriilor și creanțelor.

Capitotul al III-lea intitulat " Studiul de caz privind contabilitattea creanțelor si datoriilor comerciale la SC ”FEERIA” S.A. ", ilustrează substanța principală a lucrării. Aici sunt supuse analizării problemele fundamentale ale organizării și conducerii contabilității, respectiv, purtătorii primari de informații, sistemul de conturi utilizat si infatisarea, in contabilitate a operatiilor privind datoriile si creanțele comerciale.

Acest ultim capitol dezbate problematica referitoare la perfecționarea contabilității datoriilor si creanțelor comerciale prin informatizarea acesteia, si astfel se analizeaza conceptele teoretice si principiile metodologice concordante.

In incheierea lucrarii sunt prezentate concluziile și propunerile acestei lucrări.

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND RELAȚIILE ECONOMICO-FINANCIARE CU FURNIZORII ȘI CLIENȚII LA SOCIETĂȚILE COMERCIALE

Creanțele întreprinderii reprezintă activele financiare create de întreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii direct unui debitor, altele decât cele ce sunt inițiate cu intenția de a fi vândute imediat sau în termen scurt, care trebuie categorisite ca reținute pentru tranzacționare.

”Datoriile pe termen scurt provin din tranzacțiile cu persoane fizice. sau juridice (cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forței de muncă,plata impozitelor și taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze oplată sau o contraprestație într-o perioadă de timp de până la un an.”

” Există o mare diversitate a creanțelor și datoriilor, considerent pentru care se pot grupa în

funție de mai multe criterii, dintre care se rețin cele mai relevante:

a. După natura operațiilor care le generează, se delimitează grupele ce privesc:

creanțe și datorii comerciale (rezultate din operații de vânzări și, respectiv, cumpărări de

bunuri, lucrări și servicii);

creanțe și datorii financiare, care provin din acordarea/primirea de împrumuturi,

respectiv, credite;

creanțe și datorii salariale;

creanțe și datorii sociale;

creanțe și datorii fiscale;

creanțe și datorii fată de acționari/asociați;

alte creanțe și datorii.

b. După conținutul lor economic creanțele și datoriile se grupează astfel:

creanțe asupra clienților pentru produsele vândute, lucrările executate și serviciile

prestate;

creanțe asupra furnizorilor generate de avansurile acordate acestora, pentru bunurile

care urmează să fie achizitionate, respectiv, executate de aceștia;

creanțe asupra debitorilor diverși;

datorii fată de furnizori;

datorii față de clienti pentru avansurile sau aconturile primite de la aceștia;

datorii față de bugetul statului; ”

datorii față de asigurările sociale;

datorii fată de angajați;

datorii față de grup, acționari/asociați ;

c. În funcție de criteriul exigibilitătii (termenul de decontare, adică de încasare, respectiv,

achitare), se delimitează grupele:

creanțe și datorii curente;

creante și datorii pe termen lung.

. Toate celelalte datorii care nu se încadrează în una din situatiile de mai sus trebuie să fie

clasificate ca datorii pe termen lung.

Datoriile și creanțele cu termene de decontare peste un an, precum și cele care privesc

trezoreria netă, constituie probleme care sunt abordate în cadrul altor capitole ale prezentei

lucrări.

Sub aspect financiar contabil, creanțele curențe reprezință valorile economice avansațe

țemporar alțor persoane fizice sau juridice pențru care urmează să se primească o presțație,

numerar sau echivalențe de numerar.

AVANSURI ACORDATE

PLĂȚI DATORII CREANȚE PLĂȚI

Debitor Creditor

Plătitor Încasator

–

Fig 1 Schemă generală a unei relații de decontare

(Contabilitatea financiară Cluj Napoca Prof univ. Dr. Adriana Tiron)

Creanțele curente, ca active, sunt prezente în contabilitate din momentul nașterii

drepturilor fată de terți și până în momentul încasării lor.

Din punt de vedere financiar contabil, datoriile curente reprezintă resursele furnizate de

terți pentru care entitatea trebuie să acorde o prestație, numerar sau echivalente de numerar.

Datoriile curente, ca surse atrase de finanțare, sunt prezente în contabilitatea entității din

momentul creării angajamentelor fată de terți și până în momentul achitării lor.

1.1 Relațiile cu furnizorii

O entitate economică intră în relații directe cu cei care constituie micromediul acesteia. Acestea sunt:

furnizorii de mărfuri care sunt agenți economici ce asigură resursele necesare de materii prime, materiel, echipamente și mașini;

prestatorii de servicii reprezentați de firme sau persoane particulare care oferă o gamă largă de servicii utile realizării obiectivelor firmei;

furnizorii forței de muncă sunt unitățile de învățământ, oficiile forței de munc și persoanele ce caută un loc de muncă;

clienți care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau agentiile guvernamentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum;

organismele publice – asociațiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare în masă și publicul consumator;

concurenții sunt firme sau persoane particulare care-și dispută aceeași categorie de clianeți, iar în situații frecvente aceiași furnizori sau prestatori de servicii.

 Entitatea economică  poate fi caracterizata ca o unitate economică, tehnică,și socială savand menirea de a acoperi o anumită cerere de piață, beneficiind de independență decizională si asumandu-si riscuri proprii. Scopul ei este obținerea de profit intr-un cadru limitat de concurența. Avand in vedere aceste premise, putem să-i asociem intreprinderii noțiunea de fluxuri sau legaturi prin intermediul carora funcționeaza in conformitate cu rațiunea existenței sale.

Creanțele inteprinderi față de clienții ei își au izvorul în schimbul de consimțământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului și acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanțele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări și în momentul realizării lor pentru lucrări și servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestațiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

            Deci, in vederea realizarii obiectului de activitate, agentii economici se angajeaza intr-o multitudine de relatii cu persoane juridice si persoane fizice ce intervin in derularea diferitelor operații economice si financiare. Relațiile economice sunt diverse in cadrul procesului de  aprovizionare si desfacere dand nastere la drepturi (creanțe) dar si la obligații (datorii).

            Relațiile se intrepatrund, unitatea patrimoniala aflandu-se in dubla ipostaza, atat de vanzator cat si de cumparator. Se creează raporturile juridice de drepturi si obligații.

            Entitatea economică se plasează, in raport cu terții, in ipostaza de a-si asuma obligații, atunci cand beneficiaza de transferarea in proprietate a unor bunuri sau servicii pentru care plata se face ulterior precum si atunci cand fixeaza in patrimoniu obligațiile sale fata de personal pentru munca depusa, fața de organisme si institutii sociale pentru contribuția la constituirea unor fonduri de ajutoare sau protecție sociala, obligatii fața de bugetul statului pentru impozite si taxe.

            Aceasta apare in situația de a formula drepturi de creantă față de terți atunci când o entitate a cedat acestora bunuri si servicii pentru care incasarea se face ulterior, fie pentru alte drepturi din diferite operatii financiare.

            In cazul societaților de tip holding se nasc relații specifice de decontare in cadrul grupului.

            Avand in vedere marea diversitate a relațiilor economice pe care agentii economici le intrețin, se impune clasificarea si definirea lor.

            In funcție de natura juridică relațiile pot fii:

relații generatoare de obligații (datorii);

relații generatoare de drepturi (creanțe).

In majoritatea cazurilor însă, relațiile cu terții sunt de obligații si drepturi reciproce.

            Există desigur un element generator de relații economice, si anume: operațiile economice. La nivelul unei unitați economice ele pot fi grupate astfel:

operații de exploatare care se refera la cumparari, vanzări de materiale si

mărfuri;

operații de repartiție a veniturilor din exploatare (cheltuieli financiare, dividende);

operații de investitie pentru sporirea patrimoniului, materializate prin imobilizari corporale si necorporale (utilaje, construcții, titluri de participare);

operații de finantare legate de subscriptii pentru majorarea capitalului rambursarii de imprumuturi.

Aceste operații genereaza mișcări de bunuri sau lichiditați care dau conținut unor relații economice specifice. Toate cele patru categorii mai pot fi analizate prin intermediul fluxurilor.

            Exista fluxuri reale, ce semnifica fluxurile de bunuri si servicii intre agenți producatori comerciali si consumatori, dar si servicii si prestații furnizate de alți agenți economici sau personal angajat si fluxuri financiare, ce rezulta practic din documentele ce consemneaza aceste operațiuni. Natura acestora din urma este exclusiv baneasca, daca facem referire la modul de evaluare, direct din documente ca: cecuri, dispoziții de plata, note de creditare, etc

            De asemenea se poate face o clasificare in:

relații externe, prin intermediul carora se realizeaza legaturile cu ceilalți agenți economici. Ele sunt foarte importante deoarece unitatea participa nu numai ca agent economic, dar si ca subiect de drept, relevand continutul juridic al acestor fluxuri;

relații interne, relatiile fiind antrenate de transformari de exploatare dar si de natura financiara. Cele de natura financiara fac referiri la rezultatele intreprinderii (repartizarea beneficiului).

Abordarea relațiilor economice sub forma de fluxuri ale intreprinderii poate fi completata de o alta clasificare a acestora in functie de momentul producerii lor:

relații curente (comerciale si de decontare cu personalul);

relații financiare;

relații ocazionale.

    Relațiile curente sunt relații comerciale si de decontări cu personalul.

Relațiile de tip comercial se creează ca urmare a legăturii unității cu furnizorii. Aceste relații genereaza pe de o parte flux real de bunuri si servicii intre producatori si consumatori, iar pe de alta parte un flux banesc. In cadrul acestor relații, intreprinderea participa nu numai ca agent economic ci si ca subiect de drepturi si obligații.

            Toate relațiile entităților economice cu terți se creează și se sting într-o înlănțuire fără sfarsit, fiecare in parte avand scadente ferme de decontare. Deci, in desfășurarea relațiilor juridico-economice se disting două categorii de operații:

operații de identificare a obligațiilor si drepturilor de creanța,

operatii de stingere (decontare) a obligațiilor asumate si a drepturilor de creanța.

Stingerea sau decontarea datoriilor (obligatiilor) se face prin plată, utilizand forme si instrumente de decontare adecvate si mijloace de trezorerie, de care dispune intreprinderea si acceptate de partener.

            Drepturile de creanta se sting prin operațiuni de incasări pentru care pot fi utilizate instrumente de trezorerie existente,și convenite cu partenerii participanți la derularea operațiunilor.

            In vederea stingerii acestor creanțe sau datorii prin intermediul mijloacelor banesti se utilizeaza:

Operațiuni bănesti de decontare cu sau fără numerar;

Operațiunile de incasari si plați intre persoane juridice se efectueaza numai prin instrumente de plată fără numerar, cu urmatoarele excepții:

plata salariilor si a altor drepturi de personal;

alte operațiuni de plați ale persoanelor juridice catre persoane fizice;

plați catre persoane juridice, in limita unui plafon zilnic.

In cazul operațiunilor banesti de decontare fara numerar se utilizeaza mai multe instrumente de plata dintre care amintim ordinul de plata, care este cel  mai utilizat instrument de plata folosit in Romania, cecul, cambia, biletul la ordin.

Operațiunile de decontare prin efecte comerciale , este o modalitate, relativ nouă in realitatea economica romaneasca, de decontare intre societăți comerciale. Aceasta reprezintă conversia datoriilor nerambursate la scadența, in acțiuni sau parți sociale.

In vederea accelerarii decontarii obligațiilor agenților economici, mai bine zis in vederea diminuarii blocajului financiar actual, exista posibilitatea utilizarii intre societațile comerciale si intre acestea si Regiile Autonome, a urmatoarelor instrumente de plată:

cambia sau biletul la ordin, avizate de societatea bancară sâși acceptate in prealabil de obligantul principal;

cecul;

forfetarea;

1.1.1. Denumirea conceptului de datorie

O datorie reprezinta sursa externa de finantare pusă la dispoziția entității economice de o institutie de credit(datorie comerciala), fie de la terți (datorie fiscala, sociala, etc.)

Datoriile derivă din:

relațiile cu furnizorii ; entitatea economică are obligația de a plăti furnizorilor contravaloarea bunurilor sau serviciilor primite cu factură. Aceste relații comerciale cu furnizorii conferă antității dreptul supra acestora, pentru avansul sau acontul acordat.

relațiile cu clienții; entitatea economică are dreptul de a incasa contravaloarea mărfurilor livrate sau prestațiilor facute, dar si obligația decontarii avansului primit de la clienți.

relațiile cu bugetul statului; entitatea economică are obligația de a plați o serie de impozite si taxe, dar și dreptul de a încasa TVA-ul de recuperat, etc.

relațiile cu salariații săi; oricare entitate economică are obligația remunerarii muncii prestate de acestia si a stimularii suplimentare prin premii si participarea la profit, dar și drepturi fața de personal privind avansurile acordate, cat si pentru eventualele sume achitate in plus si necuvenite acestora.

In categoria datoriilor se includ:

datorii din activitatea de exploatare;

alte datorii;

venituri inregistrate in avans.

Evidenta decontărilor cu furnizorii se tine cu ajutorul contului 401 „Furnizori” pentru aprovizionarea de bunuri, lucrări executate sau servicii prestate și 404 „Furnizori de imobilizări”, pentru cumpărarea de imobilizări corporale sau necorporale.

Contul 401 „Furnizori” este un cont de surse atrase din punct de vedere al continutului economic, și de pasiv după funcția contabilă.

În creditul contului 401 „Furnizori” se înregistrează: valoarea la preț de cumpărare sau prestabilit a materiilor prime și materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, precum și diferențele de preț nafavorabile aferente, în cazul în care evidenta acestora se tine la prețuri prestabilite; valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli, consumul de energie și apă; valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terți; valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidențiate anterior ca facturi nesosite; valoarea timbrelor fiscale și poștale, biletelor de tratament și călătorie și a altor valori achizitionate; diferențele nefavorabile de curs valutar la sfârșitul exercițiului financiar, din evaluarea soldului în valută; taxa pe valoare adăugată înscrisă de furnizor pe factura sa, și care trebuie plătită acestuia, odată cu celelalte elemente facturate .

În debitul contului 401 „Furnizori” se înregistrează: plătile efectuate către furnizori; diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii externi; valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăților cu aceștia; valoarea sconturilor obținute de la furnizori; sumele nete achitate colaboratorilor și impozitul retinut .

La sfârșitul lunii, de regulă, contul 401 „Furnizori”, are sold creditor, reprezentând datoria fată de aceștia neachitată.

Datoriile din exploatare sunt de obicei nerambursabile (nepurtatoare de dobânzi). Ele includ datorii reprezentand:

datorii fața de furnizorii de materii prime, de marfuri, de materiale, prestari de lucrari si servicii; reflectate in contabilitate prin conturile 401 "Furnizori", 403 "Efecte de plata" si 408 "Furnizori, facturi nesosite";

datorii fața de salariati si alte drepturi cuvenite personalului, reflectate in contabilitate prin conturile 421 "Personal remuneratii datorate" si 423 "Personal ajutoare materiale datorate";

contribuții reprezentand asigurarile sociale si cotizațiile cuvenite altor organisme sociale, reflectate incontabilitate cu ajutorul conturilor 431 "Asigurari sociale" si 437 "Ajutor de somaj";

impozite datorate statului sau altor activitați locale, TVA-ul degajat din compensarea TVA colectata cu TVA deductibila, impozitul pe profit, impozitul pe salarii, etc., reflectate in contabilitate prin conturile 4423 "TVA de plata", 4427 "TVA colectata", 4428 "TVA neexigibila", 444 "Impozitul pe salarii", 441 "Impozitul pe profit";

datorii fața de clienți, reflectate in contabilitate prin contul 419 "Clienți creditori".

Sintetizând, datoriile din activitatea de exploatare, pot fi definite ca fiind obligațiile pe termen scurt ale unitații fata de terți, obligațiile născute din derularea fazelor circuițului de exploatare si care au si contrapartida, în general, cheltuielile de exploatare.

In evoluția datoriilor de exploatare trebuie să se facă distincția între valoarea de inscriere cu ocazia intrării datoriei in patrimoniul intreprinderii si valoarea bilantiera. Valoarea de inscriere cu ocazia angajarii datoriei este data de valoarea nominala de rambursare. Valoarea bilanțiera este reglementata de urmatoarele reguli:

creșterea de valoare a unui element de pasiv extern este un complement de datorie, contrapartida fiind o cheltuiala a exercițiului sau o cheltuiala de repartizat asupra mai multor exerciții;

când creșterea nu are caracter definitiv, ea se constată sub forma unui provizion pentru riscuri si cheltuieli. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie de regula la finele exercitiului, pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru care cheltuielile care devin exigibile in perioada urmatoare;

diminuarea valorii unui element de pasiv extern, devenita ireversibila, este o reducere a datoriei, contrapartida fiind un venit al exercitiului sau un venit constatat in avans;

când diminuarea nu este definitivă, ea nu afecteaza valoarea respectivului element, mentinandu-se valoarea sa inițiala.

Datoriile exprimate in moneda straină pot genera pierderi sau câștiguri sub forma diferențelor de conversie.

Alte datorii:

datorii generate de relațiile cu furnizorii de imobilizari, reflectate in contabilitate prin conturile 404 "Furnizari de imobilizari" si 405 "Efecte de plata pentru imobilizari";

datorii legate de beneficiul realizat, reflectate in contabilitate prin conturile 441 "Impozitul pe profit", 424 "Participarea personalului la profit" si 457 "Dividende de plata";

datorii fata de unitațile din cadrul grupului si fata de asociați, reflectate prin conturile 451 "Decontari in cadrul grupului", 455 "Asociați-conturi curențe" si 456 "Decontari cu asociații privind capitalul";

diverse alte datorii, reflectate in contabilitate prin conturile 426 "Drepturi de personal neridicate", 427 "Rețineri din remunerații datorate terților", 462 "Creditori diversi".

1.2. Relatiile cu clienții

Activitatea productivă unei entități economice se finalizează prin vânzarea bunurilor, prestărilor de servicii sau a lucrărilor executate, ce se reflectă cel mai adesea în contabilitate prin intermediul conturilor de clienti .

Creanțele față de clienții ei își au izvorul în schimbul de consimțământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului și acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanțele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări și în momentul realizării lor pentru lucrări și servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestațiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

În relațiile cu clienții, la livrările de mărfuri, produse sau servicii, unde în schimbul drepturilor de creanță se pot primi, în calitate de beneficiar, diferite efecte comerciale. Acestea sunt păstrate în portofoliul de valori până la scadență, când sunt depuse spre încasare, sau pot fi utilizate și înaintea termenului scadent pentru efectuarea unor plăți, sau pentru obținerea de lichidități prin scontarea lor.
Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanță stabilite pe bază de:

cambii ,

bilete la ordin,

trate ,

waranturi,

cec-uri și

alte efecte comerciale primite de la clienți în contul creantelor.

Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unitătile patrimoniale tertilor și instrumente de plată.

Înregistrarea creantelor se face la valoarea nominală, în momentul apariției lor. Dacă la un moment dat, apare situația în care clientul nu mai poate sau nu mai vrea să-și achite datoria integral, creanța respectivă va fi separată într-un cont de „Clienți incerți” și va face obiectul constituirii de ajustări pentru deprecieri.

Livrarea produselor, prestarea serviciilor, executarea de lucrări în condițiile în care factura se întocmește cu întârziere se reprezintă prin contul „Clienți – facturi de întocmit”.

Dacă vânzarea de bunuri, servicii sau lucrări unui beneficiar se face pe baza unei simple facturi în care se precizează termenul de plată, creanța se reflectă cu ajutorul contului 411 „Clienti”. Contul 411 „Clienți” face parte din clasa conturilor de mijloace economice, subgrupa conturilor active în decontare din punct de vedere al conținutului economic și de activ după funcția contabilă.

În debitul contului 411 „Clienti” se înregistrează: valoarea la preț de vânzare a mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilor efectuate și serviciilor prestate precum și taxa pe valoare adăugată colectată aferentă; valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate evidentiate anterior în contul „Clienți – facturi de întocmit”; valoarea avansurilor facturate clienților; diferențele favorabile de curs valutar aferente creantelor în devize, la închiderea exercitiului financiar.

În creditul contului 411 „Clienți” se înregistrează: sumele încasate de la clienți în conturile de disponibilități bancare sau în numerar; diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în devize; valoarea cecurilor și efectelor comerciale acceptate; valoarea sconturilor acordate clienților; decontarea avansurilor încasate de la clienți.

Soldul contului reprezintă sumele datorate de client pentru produsele livrate, serviciile și lucrările executate.

1.2.1. Definirea conceptului de creanță

Creanțele, denumite si valori in curs de decontare, reprezentand valorile economice avansate temporal de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric (o suma de bani, o lucrare sau serviciu).

            Creantele sunt elemente ale activului patrimonial, constituind mijloace economice sub forma activelor circulare tn decontare (sunt sume de tncasat pe termen scurt, in timp ce creantele imobilizate se incaseaza pe termen mediu si lung).

Creanțele comerciale pot fi in lei sau in devize. Cele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei la cursul zilei (este vorba de cursul valutar).

Deoarece cursul valutar este variabil de la o perioada la alta, apare frecvent situați in care datoria/creanța se inregistreaza la un anumit curs (numit curs inițial), iar plata, respectiv incasarea se facel la un alt curs. Apare astfel necesitatea de a reflecta in contabilitate diferențele de curs valutar, care pot fi:

favorabile cand cursul la incasare este mai mare decit cursul initial;

nefavorabile cind cursul la incasare este mai mic decat cursul initial;

  Creantele comerciale se pot clasifica dupa mai multe criterii:

După termenul de incasat avem:

creante exigibile, insotitr de factura emisa catre client;

creante neexigibile, pentru care nu s-a mai emis inca factura.

Dupa modalitatea de incasare avem:

creante incasate prin contul bancar, cu ordin de plata (OP) emis de client;

creante incasate prin caserie (cu numerar), pe baza de chitanta de casa, emisa catre client;

creante incasate prin efecte comerciale de primit(bilet la ordin) primite de la client.

Dupa sediul clientului avem:

creante interne, fata de clienti autohtoni;

creante externe, fata de clienti straini, provenite din activitatea de export.

Diminuarea creantelor fata de clienti se poate face prin  incasarea acestora,fie acordand reduceri clientului.

     Din categoria creantelor comreciale fac parte:

a)avansurile pentru cumpărările de stocuri,reprezentand creanțele generate de acordarea unor sume de bani furnizorilor (furnizori – debitori), pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor, inainte de execuția comenzilor sau contractelor. Aceste avansuri sunt considerate finanțări de către furnizori până în momentul în care datoria este definită.

Exemplu:

– pentru mărfurile vândute clienților,echivalent valoric consta intr-o suma de bani egală cu valoarea mărfii facturate, in schimb pentru un avans de bani acordat soalariaților care se deplasează în interes de serviciu, echivalentul valoric îl reprezintă munca prestată care este evaluată prin insumarea chieltuielilor privind transportul, cazarea si diurna delegatului.

Denumirea generică utilizată pentru orce persoana fizică sau juridică care a beneficiat de o valoare economică avansată, urmând să dea un echivalent în bani sau o contraprestație, este debitor.

Creantele debitoare reprezintă toti debitorii unitatii fata de care intreprinderea are drept de urmarire, provenind din vanzari de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii proprii ciclului de exploatare al intreprinderii.

b) Clientii reflecta creantele fata de terte persoane si corespund facturilor de vanzare debunuri,execurarii de lucrari si prestari de servicii, care nu au fost inca incasate pana la data inchiderii exercițiului. Atunci cand decontarea intre intreprindere si client survine ulterior vanzarii,putem vorbi despre o vanzare pe credit.

c) Clienții incerti sau in litigiu reprezinta creante fata de clientii incerti, rău platnici, dubioși sau aflati in litigiu, cu dificultati pe linie de solvabilitate (capacitatea unei persoane fizice sau juridice de a-si stinge obligatiile la scadenta).

d) Efectele de primit reprezinta creanțe generate în momentul în care clienții au acceptat o cambie sau au primit un bilet la ordin. Atât cambia, cat și biletul la ordin sunt efecte comerciale,adica titluri de valoare negociabile (pot fi cedate, vandute) care atestă existența unei creanțe in cadrul relațiilor comerciale, ce poate fi decontată imediat sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le posedă.

Cambia indeplinește în circuitul comercial mai multe funcții:

de plata,

de creditare,

de garantare,

de obținere de fonduri banesti.

Cambia (numita și scrisoare de schimb sau trată) este un inscris (titlu de credit) prin care creditorul (emitentul), numit tragator, obliga o alta persoana, numita tras, sa lpateasca, neconditionat sau la ordin, o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, la data sau la locul indicat in cambie, unei terte persoane, numita beneficiar, cambia este creata la initiativa creditorului.

Fig 2 Schema de circulație a cambiei în decontările comerciale (caz particular) este prezentată mai jos:

2 3 5 1 4 5

5

unde:

1. Beneficiarul ( banca ,,X” ) acordă un credit SC ,, FEERIA; ”

2. Între SC ,, ,FEERIA” SA și SC ,,FURNIZOR se încheie contractul de vânzare – cumpărare;

3. SC ,, ,FEERIA” SA trage o cambie asupra SC ,, ,FURNIZOR” SA;

4. SC ,, ,FEERIA” SA remite cambia băncii ,,X”;

5. Se stinge atât creanța pe care SC ,,” FEERIA SA o are asupra SC,FURNIZOR ,,” SA precum și creanța pe care Banca ,,X” o avea asupra SC ,, ,FEERIA” SA.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numita subscriptor (debitor), se angajeaza sa verse, la o anumita data, o suma de bani determinata, unei alte persoane, numite beneficiar (creditor); plata unei sume se poate face si la ordinul beneficiarului.

se obligă

Debitorul (trasul) ––––––> Creditorului(trăgătorului)

să plătească

necondiționat

Fig3 Biletul la ordin este creat la initiativa debitorului.

Trata este un titlu valoare (efect de comerț și titlu de credit) prin care creditorul numit trăgător, dă ordin debitorului său, numit tras, să achite la o anumită dată, numită scadență, unei a treia persoane numită beneficiar sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată.

După ce a fost emisă de către trăgător, trata este remisă beneficiarului care are aceleași posibilități ca și beneficirul biletului la ordin.

Drepturile de creanță din livrări de bunuri și prestări de servicii neîncasate în termen de către furnizori, ca urmare a solvabilității reduse a clienților sau a notificării și acționării acestora în judecată pentru recuperarea creanțelor, dau dreptul furnizorului de a trece drepturile de creanță în contul 4118 “Clienți incerți sau în litigiu”.

Livrările de bunuri și servicii făcute către clienți, pentru care nu s-au întocmit facturile fiscale se contabilizează cu contul 418 “Clienți facturi de întocmit”, iar TVA aferentă acestora este considerat până în momentul întocmirii facturii ca și TVA neexigibilă. La cumpărător datoria se înregistrează în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”

În raporturile dintre furnizori și beneficiari, ca urmare livrărilor de bunuri și servicii, apar situații în care furnizorii acordă beneficiarilor reduceri de prețuri . Astfel, în literatura de specialitate întâlnim două categorii de reduceri de preț:

– reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul;

– reduceri financiare: scontul.

Rabatul reprezintă reducerea aplicată de către furnizor asupra prețului de vânzare pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate.

Remiza reprezintă reducerea pe care furnizorul o acordă pentru importanța cumpărătorului în clientela vânzătorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.

Risturnul este o reducere ce poate fi acordată pentru depășirea unui plafon valoric anual al cumpărărilor stabilit prin contract.

Scontul este reducerea financiară de care poate beneficia clientul, dacă acesta își plătește înainte de scadență datoria, contabilizându-se, în contabilitatea cumpărătorului, ca și un venit financiar iar la vânzător ca o cheltuială financiară. În acest scop se folosesc conturile 767 “Venituri din sconturi obținute” și 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

Toate aceste reduceri de preț trebuie să fie convenite între părți și prevăzute în contact ca și clauze contractuale.

Metodologia de calcul a reducerilor:

reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

reducerile se aplică asupra netului anterior;

se operează întâi rabaturile, apoi remizele;

în baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale și financiare indiferent dacă acestea sunt acordate la facturarea bunurilor sau ulterior.

În anumite situații (în cazul bunurilor de valoare mare, cu ciclu lung de fabricație) cumpărătorul acordă furnizorului avansuri în contul bunurilor care urmează a fi realizate și livrate de furnizor. Astfel, cumpărătorul devine creditorul furnizorului, pe perioada dintre momentul acordării avansului și momentul decontării valorii bunurilor ce formează obiectul tranzacției comerciale, iar furnizorul devine debitor pentru avansul primit.

Raporturile de decontare furnizor-client, generate de acordarea avansurilor comerciale se reflectă, în contabilitate, cu ajutorul contului 409 “Furnizori – debitori”, la cumpărător și cu ajutorul contului 419 “Clienți – creditori”, la furnizor. De asemenea, contul 409 “Furnizori – debitori” se utilizează în contabilitatea cumpărătorului și pentru contabilizarea ambalajelor de circulație care circulă pe principiul restituirii, facturate de furnizor

Dacă avansul comercial se acordă pentru prestări de servicii și executări de lucrări se folosește contul 4092 “Furnizori – debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări”, iar dacă acesta se acordă pentru achiziționarea de imobilizări, intervin conturile 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, respectiv contul 234 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”.

e) Clienți – facturi de intocmit reflectă creanțele generate de livrările către terții pentru care nu s-au intocmit incă facturi. Legislația in vigoare prevede ca in termen de 48 de ore de la livrare să se intocmească și să se trimită factura către clienți. Creanțele în cauză au o voloare bine determinată, iar corespondentul lor contabil se găsește in venituri certe.

1.3. Obiectivele contabilitații datoriilor și creanțelor comerciale

Contabilitatea datoriilor și creanțelor are ca obiectiv asigurarea evidenței relațiilor întreprinderii cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, unități din cadrul grupului, asociații, diverși debitori și creditori și alte persoane fizice sau juridice.

Legislația românească este armonizată cu reglementările europene, sarcinile și obiectivele fiind foarte mari.

Având în vedere marea diversitate a relațiilor economice pe care

întreprinderile le întrețin cu terții, pentru a le reflecta corect în contabilitate, este

necesară o clasificare și definire a acestora.

Relațiile în funcție de natura juridică pot fi:

generatoare de obligații (datorii);

generatoare de drepturi (creanțe).

În contabilitatea furnizorilor și clienților se înregistrează operațiunile

patrimoniale privind livrările de mărfuri și produse, lucrările executate și serviciile

prestate, precum și alte operațiuni efectuate în baza contractelor încheiate între

aceștia. i financiare sunt încadrate în activul bilanțului.

În funcție de termenul de încasare creanțele se clasifică în:

creanțe pe termen scurt (sub 1 an);

creanțe pe termen mijlociu (între 1 și 5 ani);

creanțe pe termen lung (peste 5 ani).

În nota explicativă 5 „Situația creanțelor și a datoriilor” anexă la Situațiile financiare anuale, acestea sunt grupate astfel:

creanțe sub 1 an;

creanțe peste 1 an.

Creanțele pe termen scurt sunt active circulante în decontare, ele sunt rezultatul unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze o intrare de resurse care încorporează beneficii.

După operațiile din care provin sunt:

creanțe din operațiuni comerciale;

creanțe din operații financiare;

alte creanțe.

În funcție de conținutul activității la care se referă avem:

creanțe din activitatea de exploatare (față de clienți, salariați, buget, furnizori, etc.);

creanțe diverse (față de asociați, acționari, întreprinderi din cadrul grupului, debitorii diverși etc.);

cheltuieli anticipate care reflectă o creanță a exercițiului curent față de exercițiile viitoare.

1.4. Evaluarea creanțelor și datoriilor
1.4.1.Principiile si regulile evaluarii

Cadrul general de intocmire si prezentarea a situatiilor finaciare  defineste  recunoasterea ca fiind procesul incorporarii in bilant sau in contul de profit si pierdere a unui element care indeplineste criteriile de recunoastere.Acest proces implica descrierea in cuvinte a respectivului element si asocierea unei anumite sume,precum si includerea respectivei sume in totalul bilantului sau al contului de profit si pierdere.

Recunoasterea elementelor in situatiile financiare se realizeaza prin referinta la doua crtiterii ce trebuie indeplinite in mod cumulativ:

probabilitatea realizarii unui beneficiu economic viitor(pentru active) respective a unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice(pentru datorii);

evaluarea sa se poata realiza intr-un mod credibil

Acestea trebuie recunoscute doar atunci cand intreprinderea devine parte a unui contract si, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligatia legală de a plăti. – metoda costurilor de oportunitate: consta in determinarea valorii resurselor umane in utilizarea lor alternativa cea mai favorabilă

Astfel, o creanta curenta este recunoscuta in bilant in momentul in care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre intreprindere si atunci cand are o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.

O datorie curentă este recunoscută in bilant atunci cand este probabil ca va rezulta o iesire de resurse, purtatoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligatii prezente si cand valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi determinata in mod credibil.

Evaluarea trebuie inteleasa ca un proces prin care se determina valorile la care creantele si datoriile curente vor fi recunoscute in situatiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare

    In situatiile financiare intocmite de catre intreprindere sunt utilizate urmatoarele baze de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata.

Notiunea de valoare a capitalului uman nu este aceeasi pentru diferiti utilizatori.  Astfel, administratorul firmei este interesat de costul resurselor umane, pe cand investitorii preferă cunoașterea valorii resurselor umane, ca o componentă a valorii globale a elementelor necorporale ale firmei

   Evaluarea capitalului uman se realizeaza utilizand urmatoarele metode:

metoda costului istoric: presupune inregistrarea costurilor ce au caracter de investitie (cum sunt costurile cu recrutarea, selectia, integrarea, formarea, promovarea personalului). Costul acestor active trebuie amortizat pe o perioada egala cu durata de viata a capitalului uman;

metoda costului de înlocuire: prezentată ca o extensie a costurilor istorice, se bazeaza pe principiul actualizarii costurilor istorice si are drept scop inregistrarea cheltuielilor ce trebuie angajate pentru a reconstitui, in aceeasi marime, potentialul uman de care dispune intreprinderea la un moment dat;

metoda costurilor de oportunitate: consta in determinarea valorii resurselor umane in utilizarea lor alternativa cea mai favorabil

În altă ordine de idei, se poate sublinia faptul că evaluarea creanțelor și datoriilor prezintă importanță deosebită pentru gestionarea și reflectarea în contabilitate. Realizarea acestui deziderat impune, pe de o parte, respectarea exigențelor ce rezultă din cele patru reguli de bazăprivind evaluarea, care de altfel corespund unor momente semnificative în care aceastăoperațiune este indispensabilă, astfel:

a. la intrarea în patrimoniu, deci la data constituirii lor;

b.la inventariere;

c. la încheierea exercițiului;

d. în momentul decontării, deci la data încasării creanțelor și plății datoriilor, după caz.

Pe de altă parte, este necesar să fie luate în considerare particularitățile creanțelor și datoriilor, care le influențează, în mod direct, gestionarea și contabilizarea.

a. Potrivit prevederilor legale în domeniu, creanțele și datoriile se evaluează la data constituirii lor și, implicit, a reflectării inițiale în contabilitate la valoarea lor nominală (denumită valoare de intrare). Creanțele și datoriile în valută se reflectă în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operațiunilor, cât și în valută.

Operațiunile în valută se înregistrează în contabilitate în momentul recunoașterii lor inițiale, în moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda națională și cea străină, în vigoare, la data efectuării tranzacției.

b. La inventariere, evaluarea creanțelor și a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.

Diferențele constatate în minus între valoarea stabilită la inventariere și valoarea contabilă netă a creanțelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanțelor (clienți, decontări în cadrul grupului și cu acționarii/asociații, debitori diverși).

Cu ocazia desfășurării lucrărilor de inventariere, dacă pentru o creanță restantă există o probabilitate mare de neîncasare aceasta se trece în categoria creanțelor incerte și, concomitent,

se înregistrează o ajustare pentru deprecierea creanțelor clienți, ca urmare a riscului de

neîncasare a creanței respective.

În cazul elementelor de pasiv de natura datoriilor, diferențele constatate în plus între

valoarea de inventar și valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se

înregistrează în contabilitate pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

c. La închiderea exercițiului financiar, elementele de pasiv de natura datoriilor se evaluează și se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii (denumită evaluare bilanțieră). În acest scop, valoarea de intrare se

compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare de inventar.

La închiderea bilanțului, creanțele și datoriile exprimate în valută trebuie evaluate și

raportate utilizându-se cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la

data încheierii exercițiului financiar. Diferențele de curs valutar stabilite între data înregistrării

creanțelor și datoriilor în devize și data recunoașterii lor în situațiile financiare influențează

veniturile sau cheltuielile financiare, după cum sunt favorabile și, respectiv, nefavorabile.

Potrivit Reglementărilor contabile aplicabile, pentru creanțele și datoriile exprimate în

lei dar a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile

sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora la sfârșitul exercițiului, se înregistrează la

alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz.

d. La data încasării creanțelor și plății datoriilor, stabilite în lei, deci la scăderea

acestora din contabilitate sau, altfel spus, la ieșirea lor din patrimoniu se utilizează valoarea

nominală existentă în contabilitate, denumită valoare de intrare.

Pentru operațiile ce se decontează în valută până la sfârșitul exercițiului în care au fost

înregistrate se are în vedere cursul de schimb în vigoare la data încasării sau plății, după caz, iar

diferențele ce se stabilesc față de cursul valutar luat în calcul și, implicit, înregistrate în

contabilitate, la data efectuării tranzacției influențează veniturile sau cheltuielile financiare, după

cum sunt favorabile și, respectiv, nefavorabile, fiind recunoscute, astfel, în perioada de gestiune

în care apar.

1.5. Caracterizarea relaților juridico-patrimoniale cu terții

Datoriile entităților economice față de proprietari corespund drepturilor de creanță pe care le au aceștia asupra entității. Aceste raporturi de drepturi și/sau obligații dintre entitate și proprietarii acesteia sunt cunoscute și sub denumirea situație netă sau patrimoniu net. (În lucrările de evaluare și analiză financiară se utilizează într-o accepție apropiată și termenul „activ net”).

Situația netă este abordată de către contabilitate și de către alte științe de gestiune, din două puncte de vedere:

totalitatea obligațiilor entității economice față de proprietarii săi ,

totalitatea drepturilor de creanță ale acționarilor sau asociaților asupra entității.

Ca urmare, ecuația juridică a patrimoniului ia forma:

= –

Structura unei entitați economice pe baza concepției juridice

Datoriile față de terți (pasivele externe) au o structură complexă formată din:

datorii bine precizate ca mărime și scadență cum sunt cele față de angajați, față

de bănci, față de furnizori, față de bugetul național public etc

datorii probabile sau angajamente condiționate cum sunt ajustările constituite pentru acoperirea unor riscuri viitoare sau a unor cheltuieli viitoare, veniturile de realizat în viitor etc.

CAPITOLUL II   

 ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU FURNIZORI SI CLIENTII

 2.1. Obiectivele și factorii organizării contabilității decontărilor cu terții  

Principiul continuității entității economice poate fi asigurat numai în situația realizării echilibrului financir dintre venituri și cheltuieli, dintre încasări și plăți.

Urmărirea continuă a realizării acestui echilibru presupune, printre altele controlarea permanentă a capacității de plată a unității și a ratei autonomiei financiare.

Pentru a se putea organiza un control eficient în acest sens , contabilitatea terților are ca obiective :

Cunoasterea în orice moment a nivelului creanțelor și datoriilor agentului economic ce derivă din nrelațiile comerciale cu alte unități, precum și din relațiile financiare cu bugetul statului, asigurările sociale etc;

Urmărirea încasării la timp a tuturor sumelor de la clienți și debitori precum și achitarea în termen a datoriilor față de furnizori, creditori, personalul uunițății, bugetul statului, etc;

Cunoașterea creanțelor și datoriilor față de asociați sau acționari și urmărirea decontării în temen a cestora;

Cunoașterea creanțelor și datoriilor față de unitățile din cadrul grupului și care derivă din operațiunile efectuale cu acestea;

Soluționarea corectă și în termeni legali a decontărilor din operațiunile în curs de clarificare;

Soluționarea corectă a deprecierilor constatate asupra crențelor sau datoriilor,precum și a creșterilor de valoare a acestora.

Pe parcursul realizării acestor obiective se urmărește în permanență prin respectarea principiului noncompensării . Așa cum nu este admisă compensarea posturilor de cheltuieli cu cele de venituri, nu este admisă compensarea dintre creanțe și datorii.

Deci,în principiu, nu se poate opera compensarea între datoriile și creanțele referitoare la același terț cu excepția cazurilor în care a fost perfectat un acord scris de compensare.

Organizarea contabilității relațiilor cu terții este condiționată de mai mulți factori dintre care mentionez:

Natura relațiilor de decontare;

Formele de decontare;

Instrumentele de decontare;

Sistemul de creditare;

Regimul reducerilor și momentul acordării lor.

2.2.Sistemul informațional – contabil al datoriilor si creanțelor comerciale

Pentru a evidenția modalitatea de organizare a documentației primare ce reflectă operațiunile cu terții, am să grupez relațiile în funție de categoria în care se încadrează terții, ca apoi pe această bază voi indica documentele specifice care constituie suportul de inregistrare în contabilitate a datoriilor și creanțelor.

Creantele si datoriile comerciale inseamna “angajamente in derulare” cu clienții si furnizorii firmei, ca urmare a unor tranzactii comerciale de vânzare sau de cumpărare care au loc in perioada precedenta.

Creantele si datoriile comerciale influenteaza cash-flow-ul firmei pentru perioada urmatoare:

creanțele comerciale sunt “bani imobilizați” la clienți si trebuie sa se transforme in “bani lichizi” pentru a plăti datoriile firmei si pentru a se continua activitatea firmei;

datoriile comerciale sunt obligatiile de plata catre furnizorii de bunuri si servicii livrate.

Managementul creanelor si al datoriilor inseamnă managementul “cash-flow-ului angajat” la termene de incasare si de plata scadente conform conditiilor negociate in cadrul tranzactiilor comerciale.

Insă, între momentul negocierii și vanzării și până la momentul incasării (intrării banilor in cont) pot să apară diverse situații neprevazute sau necontrolabile in relația / in activitatea clientului și care pot să genereze dificultăți in derularea fluxurilor de incasari.

De aceea trebuie să monitorizăm si să evaluăm permanent valoarea și structura creanțelor pe termene scadente (in termen sau in intarziere) astfel incat să găsim soluții pentru recupararea “banilor imobilizati” la clienti.

La fel se pune problema și în cazul datoriilor scadente către furnizori, scadente, care respectă scadențele negociate și scadente care sunt deja în depășire.

Analizand activitatea firmei pe componente comerciale (produse, vânzări, clienți, achiziții și furnizori) trebuie să identificăm solutii pentru evitarea blocajelor financiare și pentru asigurarea stabilității financiare a firmei, pe termen scurt / mediu / lung.

2.2.1. Evidența operativă a datoriilor și creanțelor

Existența unei mari varietăți de relații economice din care iau naștere datorii și creanțe generează o diversitate de documente primare care le consemnează.

Pentru datorii și creanțe evidența operativă este mai puțin utilizată. Totuși putem aminti în această privință următoarele:

Registrul de comenzi și fișa de urmărire a executării comenzilor, utilizate pentru urmărirea realizării contractelor încheiate cu furnizorii de bunuri și servicii;

Fișa de urmărire a contractelor, folosită pentru urmărirea livrărilor de bunuri și servicii către clienți;

Evidenta prezenței la lucru, ce constă în sisteme diferite de pontaj pentru salariații prezenți la lucru.

Fișa de evidența a salariilor (pe fiecare angajat), desfășurătorul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat, drepturi bănești, chenzina I, drepturi bănești – chenzina II – toate necesare pentru urmărirea salariilor și a celorlalte drepturi cuvenite angajaților

 2.3.Contabilitatea datoriilor provenite din cumparari

Datoriile provenind din cumpărări au o structură variată în funcție de natura cumpărărilor șia creditului, de termenul de exigibilitate, precum și în funcție de alți factori și de aceea necesităo abordare sistematică

                     2.3.1.Structura datoriilor din cumpărări pe credit

Datoriile din cumpărări pe credit pot fi clasificate tinand seama de anumite criterii, astfel:

1) In functie de natura activelor cumparate pe credit, se disting:

– datorii provenind din cumpărări de bunuri si servicii;

– datorii provenind din coumpărări de imobilizări.

2) In functie de natura creditelor obtinute la cumpărare si de documentele care stau la baza inregistrării acestora, se disting:

– datorii din cupărări pe credit comercial;

– datorii din cumpărări pe credit cambial.

Fiecare din aceste credite comercial sau cambial pot fi acordate atat pentru cumpărări de bunuri si servicii cat si pentru cumpărări de imobilizări.

3) In functie de scadentă datoriilor, se intalnesc:

– datorii din cumpărări pe credit comercial, care au un termen de plata stabilit pe bază de documente;

– datorii din cumpărări pe credit comercial, neexigibile, cumpărări ce nu sunt insotite de facturi ale furnizorului.

In cadrul relatiilor economice pe care clientul le are cu furnizorul se pot naste creante provenind din relatiile de cumpărare, cum sunt:

avansuri acordate de client furnizorului;

ambalaje primite odată cu marfa, care circulă pe principiul restituirii.

Datoriile din cumpărările pe credit sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate" si anume:

contul 401 "Furnizori";

contul 403 "Efecte de plătit";

contul 404 "Furnizori de imobilizări";

contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări";

contul 408 "Furnizori facturi nesosite";

contul 409 "Furnizori – debitori".

Contul 409 "Furnizori – debitori" este un cont de creante fapt ce rezultă atat din denumirea contului, cat si din ultima cifră a simbolului (cifra 9), care semnifică faptul ca acest cont are o functie inversa fată de conturile din grupa din care face pate.

Primele două conturi, 401 "Furnizori" si 403 "Efecte de plătit" cuprind datoriile ce privin din cumpărări de bunuri si servicii, pe credit comercial, respectiv cambial.

Contul 404 "Furnizori de imobilizări" si contul 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări" reflectă acelasi gen de datorii rezultate din cumpărări de imobilizări.

Contul 408 "Furnizori – facturi nesosite" evidentiază datoriile neexigibile provenite din cumpărări de bunuri si servicii.

Conturile sintetice prezentate se detaliază pe conturi analitice deschise pe fiecare furnizor in parte, conturi a caror simbolizare este la latitudinea fiecărui agent economic.

2.3.1.1 Contabilitatea datoriilor din cumparări pe credit comercial

Datoriile rezultate din cumpărări pe credit comercial se evidentiază in contabilitate cu ajutorul conturilor:

401 "Furnizori", cont ce reflectă datoriile rezultate in urma cumpărărilor de bunuri si servicii pe credit comercial;

404 "Furnizor de imobilizări", cont de datorii provenind din cumpărări de imobilizări pe credit comercial.

Contul 401 "Furnizori" tine evidenta decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate sau serviciile prestate, avand functia contabilă de pasiv si se reflectă astfel:

In creditul contului se inregistrează:

valoarea la pret de cumpărare sau standard (prestabilit) a stocurilor achizitionate cu titlu oneros de la terti pe bază de facturi precum si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi standard;

diferentele nefavorabile de curs valutar aferente furnizorilor neachitati la inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia evaluării soldului in valută precum si cele rezultate in momentul decontării;

valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse pe cheltuieli, precum si consumul de energie si apa;

valoarea ambalajelor care circulă in sistem de restituire, facturate de furnizori;

valoarea materiilor prime, materiilor consumabile, mărfurilor, ambalajelor achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent;

valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terti;

valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite;

taxa pe valoare adaugată inscrisă in facturile furnizorilor;

valoarea timbrelor fiscale si postale, a biletelor de tratament si odihna si a altor valori achizitionate.

In debitul contului se inregistrează:

plătile efectuate către furnizori;

valoarea biletelor la ordin sau a cambiilor subscrise acceptate de furnizori;

diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori cu ocazia decontarii sau a evaluarii acestora la sfarsitul exercitiului financiar;

valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu ocazia regularizari platilor cu acestia;

valoarea la pret de inregistrare a veniturilor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura, conform prevederilor contractuale;

datoriile prescrise sau anulate;

sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut;

valoarea sconturilor obtinute de la furnizori;

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire predate furnizorului.

Soldul contului 401 "Furnizori" este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor.

Contul 404 "Furnizori de imobilizari" tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistrează:

valoarea imobilizărilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate de terti pentru realizarea acestor imobilizari;

obligatia de plata a ratelor de leasing financiar, pe baza facturilor emise de locatar;

valoarea dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor contractuale in cazul leasingului financiar;

taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizari;

diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea soldului la sfarsitul exercitiului financiar.

In debitul contului se evidentiaza:

sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate acestora;

valoarea efectelor comerciale subscrise, acceptate de catre furnizorii de imobilizari;

valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari;

diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari cu ocazia decontarii sau evaluarii de la sfarsitul exercitiului financiar.

Soldul contului 404 "Furnizori de imobilizari" este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari.

In functie de moneda in care se evalueaza cumpărările cu factura furnizorului distingem:

datorii fata de furnizori, a caror exprimare valorica se realizeaza in lei;

datorii fata de furnizori, a caror exprimare valorica se efectueaza in devize.

Reflectarea in contabilitate a acestor datorii necesita inregistrari distincte.

a) Contabilitatea operatiilor privind datoriile din cumparari de bunuri si servicii pe credit comercial fata de furnizori, cu exprimare in lei

Acest tip de datorii, implica urmatoarele inregistrari contabile

– achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animale, marfuri si ambalaje de la furnizori, in situatia in care evidenta sconturilor se realizeaza prin inventarul permanent la costuri efective de achizitie:

% = 401 "Furnizori"

301 "Materii prime"

3021 "Materiale auxiliare"

……………..

3028 "Alte materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor

de inventar"

361 "Animale si pasari"

371 "Marfuri"

381 "Ambalaje"

4426 "T.V.A. deductibila"

– in cazul in care evidenta sconturilor se tine la preturi standard, contul 401 "Furnizori se crediteaza si in corespondenta cu conturile de diferente de pret adecvate fiecarei categorii de stocuri achizitionate, pentru diferentele de pret in plus fata de preturile prestabilite, astfel:

% = 401 "Furnizori"

308 "Diferente de pret la materii prime

si materiale"

368 "Diferente de pret la animale

si pasari"

378 "Diferente de pret la marfuri"

388 "Diferente de pret la ambalaje"

4428 "T.V.A. deductibila"

– in situatia in care evidenta stocurilor se realizeaza prin inventarul intermitent, contul 401 "Furnizori" se crediteaza in corespondenta cu conturile de cheltuieli in care se inregistreaza consumul de stocuri si T.V.A. deductibila, astfel:

% = 401 "Furnizori"

601 "Cheltuieli cu materiile prime"

6021 "Cheltuieli cu materialele

auxiliare"

…………….

6028 "Cheltuieli privind alte materiale

consumabile"

603 "Cheltuieli privind materiile de

natura obiectelor de inventar"

607 "Cheltuieli privind marfurile"

608 "Cheltuieli privind ambalajele"

4426 "T.V.A. deductibila"

– evidentierea materiilor nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli precum si consumul de energie si apa:

% = 401 "Furnizori"

604 "Cheltuieli privind materiile

nestocate"

605 "Cheltuieli privind energia si apa"

4426 "T.V.A. deductibila"

– reflectarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terti:

% = 401 "Furnizori"

611 "Cheltuieli cu intretinerea si

reparatiile"

……………

626 "Cheltuieli postale si taxe

de telecomunicatii"

628 "Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terti"

471 "Cheltuieli inregistrate in avans"

4426 "T.V.A. deductibila"

– evidenta ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori:

409 "Furnizori debitori" = 401 "Furnizori"

– achizitionarea timbrelor fiscale si postale, a biletelor de odihna si tratament si a altor valori de la furnizori:

% = 401 "Furnizori"

5321 "Timbre fiscale si postale"

…………….

5328 "Alte valori"

4426 "T.V.A. deductibilă"

– primirea facturilor de la furnizori, in situatia in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite, fara diferente:

408 "Furnizori – facturi nesosite" = 401 "Furnizori"

– concomitent, T.V.A. neexigibilă se transformă in T.V.A. deductibilă:

4426 "T.V.A. deductibila" = 4428 "T.V.A. neexigibila"

– retinerea avansului acordat anterior furnizorului, din datoria totala cu ocazia regularizarii platilor cu acestia:

401 "Furnizori" = 409 "Furnizori – debitori"

Identic se inregistreaza si ambalajele predate furnizorului, care circula in sistem de restituire.

– achitarea datoriilor catre furnizori, se poate efectua din diferite conturi de trezorerie sau imprumuturi, astfel:

401 "Furnizori" = %

5121 "Conturi la banci in lei"

5311 "Casa in lei"

5411 "Acreditive in lei"

542 "Avansuri de trezorerie"

5191 "Credite bancare pe termen

scurt"

– evidentierea biletelor la ordin emise si acceptate de furnizori:

401 "Furnizori" = 403 "Efecte de platit"

– reflectarea sumelor nete achitate colaboratorilor, retinerea impozitului datorat si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate in procent de 6,5%:

401 "Furnizori" = %

5311 "Casa in lei"

444 "Impozitul pe venitul de natura

salariilor"

4314 "Contributia angajatilor

pentru asigurarile sociale

De sanatate"

Marimea propriu-zisa a datoriilor fata de furnizori pentru cumpararile si platile efectuate, nu in toate cazurile aceasta coincide cu pretul sau tariful negociat, datorita anumitor reduceri sau diminuari ce se acorda clientilor.

Reducerile de pret pot fi incadrate in doua categorii si anume:

reduceri de natura comerciala ce se evidentiaza in momentul acordarii acestora pe baza documentelor ce le atesta, astfel:

daca in factura initiala sunt reflectate distinct reducerile de pret acordate, respectiv primite, atat vanzatorul cat si cumparatorul inregistreaza in contabilitate factura la valoarea neta comerciala, aceasta reprezentand valoarea initiala, mai putin reducerile acordate;

in cazul in care dupa intocmirea facturii initiale, vanzatorul acorda clientului reduceri de pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-o factura ulterioara in rosu, care se evidentiaza distinct in contabilitate astfel:

– la vanzator valoarea reducerilor acordate pentru livrari efectuate in acelasi exercitiu implica formula contabila:

4111 "Clienti" = % – in rosu

7xx "Conturi de venituri" – in rosu

4427 "T.V.A. Colectata" – in rosu

la cumparator, reducerile primite corecteaza valoarea stocurilor, atunci cand acestea se regasesc in gestiune sau cheltuieli cu stocurile, cand acestea au fost scazute din gestiune situatie ce implica formula contabila:

% = 401 "Furnizori" – in rosu

3xx "Conturi de stocuri" – in rosu

6xx "Conturi de cheltuieli"

4426 "T.V.A. deductibila" – in rosu

-reducerile de natura financiara, ce se inregistreaza in contabilitate astfel:

la vanzator, valoarea reducerilor acordate, generează formula contabilă:

% = 4111 "Clienti"

667 "Cheltuieli privind sconturile

acordate"

4427 "T.V.A. colectata"

la cumpărător, valoarea reducerilor primite implică formula contabilă:

401 "Furnizori" = %

767 "Venituri din sconturi obtinute"

4426 "T.V.A. deductibila"

b) Contabilitatea operatiilor privind datoriile din cumparari de bunuri si servicii pe credit comercial fata de furnizori cu exprimare in valută

Corespondenta contului 401 "Furnizori", in acest caz, este in general aceeasi ca in situatia cumpararilor de la furnizorii interni, cu exprimare in lei, cu deosebire ca apar unele inregistrari specifice privind diferentele de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori cu ocazia decontarii sau a evaluarii de la sfarsitul exercitiului financiar, iar in locul conturilor de trezorerie in lei se utilizeaza conturile corespunzatoare de trezorerie in devize.

Datoriile se evidențiază pe baza facturilor primite de la furnizorii externi, in care bunurile sau serviciile cumparate sunt exprimate valoric, in devize.

In contabilitatea entităților economice evaluarea si inregistrarea trebuie sa se efectueze in moneda nationala, adica in lei.

Pentru aceasta, devizele se transformă in lei, pe baza cursului valutar al leului, de la data primirii bunurilor, executării lucrărilor sau prestării de servicii.

Cursul valutar poate să oscileze de la o zi la alta și de aceea la data achitarii datoriilor pot să apară diferențe de curs valutar, în situația în care cursul leului creste sau nefavorabile cand cursul leului scade.

Aceste diferențe se evidențiază ca venituri financiare sau ca și cheltuieli financiare.

La inchiderea exercitiului financiar, in vederea reflectarii fidele a patrimoniului toate datoriile in valuta sunt inventariate si evaluate pe baza cursului valutar al zilei, iar din compararea acestor valori cu valorile contabile ale datoriilor evaluate pe baza cursului valutar de la data inregistrarii in contabilitate apar diferentele de curs valutar.

Diferențele constatate cu ocazia decontării sau a evaluarii datoriilor in devize de la sfarsitul exercitiului financiar, necesita operatii specifice, respectiv:

– achitarea datoriei catre un furnizor extern in situatia in care cursul leului creste (diferenta de curs favorabila):

401 "Furnizori" = %

5124 "Conturi la banci in valuta"

765 "Venituri din diferente de curs

valutar"

– achitarea datoriei catre un furnizor extern, in cazul in care cursul leului scade (diferenta de curs nefavorabila):

% = 5124 "Conturi la banci in valuta"

401 "Furnizori"

665 "Cheltuieli din diferente de

Curs valutar"

– reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitati, la inchiderea exercitiului financiar ca urmare a cresterii cursului valutar:

665 "Cheltuieli din diferente de = 401 "Furnizori"

curs valutar"

– evidentierea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitati, la inchiderea exercitiului financiar ca urmare a scaderii cursului valutar:

401 "Furnizori" = 765 "Venituri din diferente de curs

valutar"

Evidența obligațiilor rezultate din cumpărările de imobilizări pe credit comercial se realizează cu ajutorul contului 404 "Furnizori de imobilizări", care se creditează in corespondentă cu debitul conturilor de imobilizări necorporale, corporale si in curs, in functie de natura imobilizărilor achizitionate la care se mai adaugă si contul 4426 "T.V.A. deductibilă".

Contul 404 "Furnizori de imobilizări" se debitează in corespondentă cu creditul conturilor de trezorerie sau imprumuturi bancare pentru investitii, in functie de modalitatea de plată, sau ca urmare a biletelor de ordin emise de client si acceptate de furnizor prin creditul contului 405 "Efecte de plătit pentru imobilizări"

Imobilizările pot fi achizitionate de la furnizori externi, in cazul in care, exprimarea valorică din facturi este facuta in devize. In această situatie pentru inregistrarea cumpărărilor este necesară transformarea devizelor in lei.

La data achitării datoriilor ca urmare a evolutiei cursului valutar pot sa apară diferente favorabile sau nefavorabile acre afectează veniturile financiare sau cheltuielile financiare.

De asemenea diferentele rezultate la finele exercitiului financiar cu ocazia evaluării datoriilor in devize influentează cheltuielile sau veniturile financiare după cum acestea sunt nefavorabile, respectiv favorabile.

Reducerile de pret de natura comerciala sau de natura financiara pe care le poate acorda furnizorul sunt practicabile si la cumpărările de imobilizări.

2.3.1.2. Contabilitatea datoriilor din cumpărări pe credit cambial

In practică economică este cunoscut conceptul de "efecte comerciale" in care sunt cuprinse in general cambiile.

In functie de clauzele ce le contin acestea se pot clasifica in:

cambiile propriu-zise;

trate;

bilete la ordin.

In relatiile de creditare din cadrul procesului de vanzare cumpărăre, forma de cambie cea mai adecvată si utilizată o constituie biletul la ordin.

Creditul cambial reprezintă creditul care are la bază o cambie, respectiv un bilet la ordin.

Biletul la ordin este un angajament al clientului prin care acesta se obliga sa achite o anumita datorie din cumparari, in mod neconditionat.

Din inscris trebuie sa rezulte data la care se va achita datoria si localitatea .

Biletul la ordin constituie instrumentul de anulare a platii unei datorii, respectiv un instrument de creditare.

Biletul la ordin poate sa fie emis in situatia in care clientul nu dispune de lichiditati pentru achitarea datoriei sau daca utilizarea sa reprezinta o clauza contractuala.

Aceasta va deveni instrument financiar daca este acceptat de furnizor, situatia in care clientul poate sa-si ia angajamentul de plata a datoriei la o data ulterioara.

Efectele comerciale se impart in:

efecte de platit, respectiv biletele la ordin emise de client;

efecte de primit, adica cele acceptate de furnizor;

efecte de incasat.

Delimitarea informatiilor privind datoriile pe credit cambial, implica utilizarea de conturi, in functie de natura activelor cumpărate, respectiv:

– contul 403 "Efecte de platit";

– contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari".

Contul 403 efecte de platit tine evidenta obligatiilor pe baza de efecte comerciale, respectiv a cambiilor sau a biletelor la ordin emise de client, acceptate de furnizor, pentru datorii provenind din cumparari de bunuri si servicii, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit;

diferentele nefavorabile de curs valutar de la inchiderea exercitiului financiar, rezultate din evaluarea soldului in valuta a obligatiilor de platit pe baza de efecte comerciale.

In debitul contului se inregistreaza:

platile efectuate la scadenta pe baza efectelor comerciale;

diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plata in devize;

diferentele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plata neachitare la inchiderea exercitiului, evaluate pe baza cursului valutar la acea data.

Soldul contului 403 "Efecte de platit" este creditor si reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.

Contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" tine evidenta datoriilor provenind din cumparari de imobilizari, datorii pentru care au fost emise bilete le ordin, acceptate de furnizor, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit;

diferentele nefavorabile de curs valutar de la inchiderea exercitiului financiar, rezultate din evaluarea soldului in valuta a obligatiilor de platit pe baza de efecte comerciale.

In debitul contului se inregistreaza:

platile efectuate la scadenta pe baza efectelor comerciale;

diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plata in devize;

diferentele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plata neachitare la inchiderea exercitiului, evaluate pe baza cursului valutar la acea data.

Soldul contului 403 "Efecte de platit pentru imobilizari" este creditor si reprezinta valoarea efectelor comerciale pentru imobilizari de platit.

Operatii economice privind datoriile din cumparari pe credit cambial

Datoriile provenite din cumparari pe credit cambial implica in contabilitate urmatoarele inregistrari:

– reflectarea biletelor la ordin emise pentru cumparari de bunuri si servicii, acceptate de furnizor:

401 "Furnizori" = 403 "Efecte de platit"

– evidentierea biletelor la ordin emise pentru cumpararile de imobilizari, acceptate de furnizor:

404 "Furnizori de imobilizari" = 405 "Efecte de platit pentru

imobilizari"

– efectuarea platilor la scadenta pe baza de efecte comerciale din contul de disponibil de la banca in lei:

% = 5121 "Conturi la banci in lei"

403 "Efecte de platit"

405 "Efecte de platit pentru

imobilizari"

Biletele la ordin pot fi emise si pentru datorii in devize fata de furnizorii externi sau interni, caz in care la inregistrarea in contabilitate este necesara evaluarea in lei, pe baza cursului valutar.

In momentul achitarii datorie pot sa apara diferente de curs valutar favorabile sau nefavorabile ca urmare a evolutiei cursului valutar intre data inregistrarii si data achitarii ce afecteaza veniturile financiare sau cheltuielile financiare, diferente ce pot rezulta si la finele exercitiului financiar cu ocazia evaluarii soldului datoriilor in devize ce urmeaza sa fie decontate pe baza de efecte comerciale.

Aceste diferente de curs valutar genereaza pentru cumpararile de bunuri si servicii, urmatoarele inregistrari contabile:

– reflectarea diferentelor favorabile constatate cu ocazia achitarii la scadenta a datoriilor pe baza de efecte comerciale:

403 "Efecte de platit" = %

5124 "Conturi la banci in valuta"

765 "Venituri din diferente de curs

valutar"

– evidentierea diferentelor nefavorabile aferente datoriilor in devize cu ocazia achitarii acestora pe baza de efecte comerciale:

% = 5124 "Conturi la banci in valuta"

403 "Efecte de platit"

665 "Cheltuieli din diferente de curs

valutar"

– inregistrarea diferentelor favorabile de la finele exercitiului financiar rezultate in urma evaluarii efectelor comerciale de platit in devize:

403 "Efecte de platit" = 765 "Venituri din diferente de curs

valutar"

– reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea soldului efectelor comerciale de platit in valuta la sfarsitul exercitiului financiar:

665 "Cheltuieli din diferente de curs = 403 "Efecte de platit"

valutar"

Referitor la efectele comerciale emise de client si acceptate de furnizor pentru datorii provenind din cumparari de imobilizari in valuta, acestea comporta aceleasi inregistrari ca in cazul datoriilor provenind din cumparari de bunuri si servicii, ce deosebirea ca in locul contului 403 "Efecte d platit" se utilizeaza contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari".

2.3.2. Contabilitatea datoriilor neexigibile din cumpărări pe credit

In practica societatilor comerciale se intalnesc situații cand unele bunuri sosesc de la furnizori fără factură, iar unele servicii prin natura lor se factureaza cu un anumit decalaj de timp. Asa este cazul consumului de energie electrica si termica, a consumului de gaze naturale sau a serviciilor telefonice ce se factureaza, de regula, cu un decalaj de o luna.

De asemenea, in cursul exercitiului financiar se poate intampla ca bunurile materiale primite sa nu se receptioneze si sa nu se inregistreze pana la primirea facturii.

La inchiderea exercitiului, respectiv la data intocmirii bilantului contabil este obligatoriu ca bunurile in cauza sa fie receptionate sui inregistrate, deoarece figureaza la inventar.

Intrarea trebuie evidentiata si atunci cand bunurile respective sunt eliberate in consum sau vandute.

In aceste cazuri ele se receptioneaza, se evalueaza pe baza datelor din contracte sau pe baza documentelor insotitoare, iar apoi se reflecta in contabilitate ca o datorie exigibila.

Contabilitatea decontarilor neexigibile, din cumparari de bunuri si servicii se realizeaza cu contul 408 "Furnizori-facturi nesosite".

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru achizitionarile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate, pentru care nu s-au primit facturi.

Contul 408 "Furnizori-facturi nesosite" are functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi;

diferentele nefavorabile de curs valutar reflectate la inchiderea exercitiului aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile.

In debitul contului se inregistreaza:

valoarea facturilor sosite;

diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile.

Soldul contului 408 "Furnizori-facturi nesosite" este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

Operatii economice privind datoriile neexigibile din cumparari pe credit

Datoriile neexigibile din cumparari pe credit implica urmatoarele inregistrari contabile:

– primirea fara factura de la furnizori, a activelor circulante materiale:

% = 408 "Furnizori-facturi nesosite"

301 "Materii prime"

3021 "Materiale auxiliare"

……………

3028 "Alte materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor

de inventar"

361 "Animale si pasari"

371 "Marfuri"

381 "Ambalaje"

4428 "T.V.A. neexigibila"

– evidentierea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de catre furnizori pentru care nu au sosit facturile:

% = 408 "Furnizori-facturi nesosite"

604 "Cheltuieli privind materialele

nestocate"

605 "Cheltuieli privind energia

si apa"

611 "Cheltuieli cu intretinerea si

reparatiile"

…………….

626 "Cheltuieli postale si taxele de

telecomunicatii"

628 "Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terti"

4428 "T.V.A. neexigibila"

Cazurile in care bunurile se primesc fara factura sunt mai putin frecvente, insa cumpararile de servicii ce se factureaza cu un anumit decalaj

in timp se intalnesc de regula in fiecare luna.

Dupa primire facturilor, in perioada urmatoare, datoria neexigibila se transforma in datorie exigibila. In acelasi timp T.V.A. neexigibila devine deductibila.

– primirea facturii de la furnizori, fara diferente:

408 "Furnizori-facturi nesosite" = 401 "Furnizori"

– concomitent, T.V.A. neexigibila devine deductibila:

4426 "T.V.A. deductibila" = 4428 "T.V.A. neexigibila"

In cazul in care apar diferente in plus intre factura sosita si situatia initiala, acestea se reflecta, ca intrările obișnuite.

Cand datoria neexigibila, inregistrata in cursul exercitiului se refera la cumparari de la furnizori externi sau interni cu exprimare in devize, atunci se evidentiaza diferentele de curs valutar favorabile si nefavorabile, cu ocazia inchiderii exercitiului financiar, astfel:

– reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar existente la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi:

665 "Cheltuieli din diferente de = 408 "Furnizori-facturi nesosite"

curs valutar"

– evidentierea diferentelor favorabile de curs valutar existente la finele exercitiului financiar, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi:

408 "Furnizori-facturi nesosite" = 765 "Venituri din diferente de curs

valutar"

             2.4.Contabilitate ajustărilor  pentru deprecierea  creanțelor

Principiul prudentei presupune, luarea în considerare a oricarei deprecieri, astfel încât în documentele de sinteză să apară informații corespunzătoare despre deprecieri, în scopul de a obține date corecte, care sa reflecte valoarea reală a elementelor patrimoniale.

Creantele entităților economice se pot deprecia, depreciere în urma căreia nu se mai pot încasa aceleasi valori ca urmare a insolvabilitații clienților.

Deprecierile care apar pot fi: reversibile sau ireversibile.

Deprecierile ireversibile necesita scoaterea din evidenta a creantelor si înregistrarea acestora ca pierderi din creante sau din debitori.

Deprecierile reversibile creeaza posibilitatea de optiune a unitatii pentru constituirea de ajustari pentru deprecieri.

Contabilitatea ajustarilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 49 "Ajustari pentru deprecierea creantelor", în care sunt cuprinse trei conturi, diferentiate în functie de natura creantelor pentru care se constituie ajustari si anume:

contul 491 "Ajustari pentru deprecierea creantelor – clienti";

contul 495 "Ajustari pentru deprecierea creantelor – decontari în

                               cadrul grupului si cu actionarii/asociatii";

contul 496 "Ajustari pentru deprecierea creantelor – debitori diversi".

Toate conturile au functia contabila de pasiv.

Soldul creditor reprezinta ajustarile constituite pentru deprecierea creantelor.

Operatii economice privind ajustarile pentru deprecierea creantelor

 constituirea sau majorarea ajustarilor pentru deprecierea clientilor:

6814 "Cheltuieli de exploatare                  =         491    "Ajustari pentru deprecierea

             privind ajustarile pentru                                                  creantelor – clienti"

             deprecierea activelor circulante"

 constituirea sau majorarea ajustarilor pentru deprecierea creantelor
            din ajutoarele acordate în cadrul grupului sau asociatilor:

6864 "Cheltuieli financiare privind             =         495    "Ajustari pentru deprecierea

         ajustarile pentru pierderea de                           creantelor – decontari în cadrul

            valoare a activelor circulante"                        grupului si cu asociatii"

 constituirea sau majorarea ajustarilor pentru deprecierea debitorilor:

6814 "Cheltuieli de exploatare                  =         496    "Ajustari pentru deprecierea

          privind ajustarile pentru                                    creantelor – debitori diversi"

            deprecierea activelor circulante"

 anularea sau diminuarea ajustarilor pentru deprecierea clientilor:

=        7814 "Venituri din ajustari

            creantelor – clienti"                                             pentru deprecierea activelor

                                                                                          circulante"

anularea sau diminuarea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor din
            ajutoarele acordate în cadrul grupului sau acționarilor/asociatilor:

495      "Ajustari pentru deprecierea           =        7864 "Venituri din ajustari

            creantelor – decontari în cadrul                           pentru pierderea de valoare a

            grupului si cu actionarii/asociatii"                     activelor circulante"

anularea sau diminuarea ajustarilor pentru deprecierea debitorilor:

496      "Ajustari pentru deprecierea           =        7814 "Venituri din ajustari pentru

            creantelor – debitori diversi"                               deprecierea activelor circulante"

2.6. Contabilitatea decontărilor cu personalul și cu bugetele de asigurări sociale

Salariile constau din totalitatea veniturilor în bani sau în natură, obținute de o persoană fizică ce desfășoară activitate în baza unui contract individual sau colectiv de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau forma sub care se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate și pentru concediu privind îngrijirea copilului până la doi ani.

Deci, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

Salariul cuprinde: salariu de bază; indemnizație; sporurile, precum și alte adaosuri.

Corelat cu munca salariată funcționează sistemul de asigurări și protecție socială.

În contabilitatea întreprinderilor din România, componentele drepturilor salariale cuvenite personalului acestora reprezintă atât cheltuieli ale angajatorilor, cât și obligații de plată ale acestora.

Cheltuielile salariale principale suportate de către angajatori (îndeosebi cele referitoare la drepturile salariale cuvenite) se referă la componentele fondului de salarii al fiecărui angajat. Acesta include totalitatea salariilor brute (aferente timpului lucrat) suportate de angajator. Elementele salariului brut în general, a celui aferent timpului efectiv lucrat în special sunt următoarele:

– salariul de încadrare – stabilit în urma negocierilor colective sau individuale dintre patronat și și salariați sau reprezentanții acestora, este echivalentul valoric al muncii prestate în intervalul de timp stabilit (normă întreagă de 8 ore, timp parțial de muncă de 6, 4, 3 sau 2 ore) inserat în contractul de muncă, carnetul de muncă și/sau "Registrul de evidență al salariaților"

– sporurile și adaosurile – acordate pentru:

vechime în muncă;

condiții de muncă periculoase, grele, penibile, nocive, de noapte;

uzitarea limbilor străine în timpul serviciului;

plata muncii suplimentare;

îndeplinirea unor funcții suplimentare;

indemnizațiile de conducere;

cota-parte din profit care se cuvine și se repartizează salariaților.

– indexările – se obțin în urma aplicării procentelor (generate de creșterea prețurilor) asupra salariului de încadrare.

– indemnizațiile pentru concediile de odihnă – sunt acordate după 11 luni lucrate (în regim de normă întreagă de muncă), în cazul salariaților angajați prin repartiție sau în funcție de numărul de luni lucrate, în cazul salariaților angajați prin transfer în interes de serviciu de la o altă unitate patrimonială.

Durata minimă a concediului de odihnă ce trebuie acordată salariaților este de 20 de zile lucrătoare. Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.

– indemnizațiile aferente concediilor pentru formare profesională – sunt acordate la cererea salariatului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acesteia, iar durata aferentă acestora nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual, ci dimpotrivă este asimilată unei perioade de muncă efective. Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată. Cele fără plată se acordă la inițiativa salariatului.

– indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă – plătite sau nu din fondul de salarii brut realizat conform timpului efectiv lucrat.

– avantajele în natură – constituie partea salariului acordată sub formă de bunuri și servicii.

Alături de componentele drepturilor salariale cuvenite personalului, cheltuielile suportate de angajator includ și cele referitoare la contribuțiile la bugetele de asigurări și protecție socială, care vor fi tratate în subcapitolul următor intitulat "Contabilitatea asigurărilor sociale, a protecției sociale și a operațiile asimilate".

Documente privind evidența salariilor

La baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat stau documentele primare, care se pot grupa după cum urmează:

– documente referitoare la prezența la lucru și volumul de muncă prestat: condică de prezență, carnet de pontaj, fișă de pontaj, foaie colectivă de pontaj, situația prezențelor și absențelor, etc.

– documente referitoare la producția obținută: pontajul lucrărilor manuale, pontajul mecanizatoru-lui, bon de lucru individual, bon de lucru colectiv, raport de producție și salarizare, etc.

– documente referitoare la stabilirea salariilor: listă de avans chenzinal, stat de plată pentru angaja-ți, listă pentru plăți parțiale, listă de indemnizații pentru concediul de odihnă, desfășurătorul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat, drepturi bănești-chenzina I, drepturi bănești-chenzina II, cerere tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, fișă de evidență a salariilor

– documente referitoare la evidența nominală a angajațiilor, a salariilor acestora și a impozitelor aferente: contract de muncă, decizie de desfacere a contractului de muncă, adeverință salariat, declarație inițială/rectificativă privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale, declarație privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj, declarație privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat, fișe fiscale, registrul de evidență a salariaților.

Drepturile salariale cuvenite personalului angajat se achită după cum urmează:

– avansul sau chenzina I – în cotă de 40-45% din salariul brut de încadrare, după data de 15 a lunii curente;

– restul de plată sau chenzina a IIa – după data de 1 a lunii următoare celei expirate

În conformitate cu reglementările legale în vigoare, angajații beneficiază de drepturi privind asigurările sociale, dintre care amintim:

– indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă – se achită din fondul brut de salarii aferent timpului efectiv lucrat și din bugetul asigurărilor sociale de stat.

– indemnizația pentru maternitate – se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat. Concediile medicale pentru maternitate se acordă pe o perioadă de 126 de zile calendaristice

– De asemenea, salariatele mai pot beneficia de concediul de risc maternal acordat în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de către medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens. Acest tip de concediu nu poate fi acordat simultan cu alte concedii, el suportându-se din bugetul asigurărilor sociale de stat.

– Tatăl copilului nou-născut are dreptul (o singură dată, indiferent de numărul copiilor) la concediu paternal, iar dacă acesta este asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat el are dreptul la un astfel de concediu plătit de 5 zile lucrătoare, care se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului (justificată cu certificatul de naștere al acestuia).

– indemnizația pentru creșterea copilului – se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat, acordându-se unuia dintre părinții copilului, până când acesta împlinește vârsta de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani.

– indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav – se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat, acordându-se până când copilul bolnav împlinește vârsta de 7 ani sau în cazul copilului cu handicap până la vârsta de 18 ani

– ajutorul de deces – suportându-se integral din bugetul asigurărilor sociale de stat, acesta se acordă în cazul decesului asiguratului sau al unui membru de familie aflat în întreținerea titularului. Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie, iar în cazul decesului unui alt membru de familie, indemnizația se înjumătățește. În principal, aceasta se acordă unei singure persoane (soțul/soția, părintele, copilul, tutorele, curatorul, moștenitorul sau o terță persoană care dovedește că a suportat cheltuielile de înmormântare).

– alte concedii plătite – se acordă salariaților pentru diferite scopuri și anume:

pentru căsătorie – 5 zile calendaristice

pentru nașterea sau căsătoria unui copil al salariatului – 3 zile calendaristice

pentru decesul soțului/soției sau al unei rude până la gradul II – 3 zile calendaristice

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări și protecție socială se efectuează cu ajutorul conturilor de gradul I din grupa 43 "Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate" și din grupa 44 "Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate" și anume:

431 "Asigurări sociale" – cu detalierea pe următoarele conturi de gradul II:

4311 "Contribuția unității la asigurările sociale"

4312 "Contribuția personalului pentru pensia suplimentară"

4313 "Contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate"

4314 "Contribuția angajaților la asigurările sociale de sănătate"

437 "Ajutor de șomaj" – cu detalierea următoare:

4371 "Contribuția unității la fondul de șomaj"

4372 "Contribuția personalului la fondul de șomaj"

438 "Alte datorii și creanțe sociale" – care se desfășoară pe următoarele conturi de gradul II:

4381 "Alte datorii sociale"

4382 "Alte creanțe sociale"

444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor"

Toate aceste conturi, cu excepția contului 4382 "Alte creanțe sociale", de regulă sunt conturi de pasiv, reflectând datorii ale întreprinderii față de beneficiarii sumelor respective. În cazul în care întreprinderea plătește mai mult decât are obligația, acest conturi vor prezenta sold debitor, fapt care le transformă în conturi de activ. Deci, în anumite situații, aceste conturi pot fi, după funcția contabilă, bifuncționale.

Conturile de cheltuieli legate de salariile personalului sunt: 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" și 645 "Cheltuieli privind asigurările și protecția socială", acesta din urmă detaliindu-se pe mai multe conturi sintetice de gradul II.

Pentru reflectarea datoriilor și creanțelor față de buget și alte organisme publice în lista de conturi prevăzute de OMFP nr. 306/2002 s-a prevăzut structura de conturi 44 “Bugetul statului, fonduri speciale și conturi speciale”, în cadrul căreia s-au instituit și nominalizat conturi operaționale grupate în două categorii, și anume:

A. Conturi de datorii, și anume:

441 “Impozit pe profit/venit”

442 “Taxa pe valoarea adăugată” , cu detalierea:

4423 “TVA de plată”

4427 “TVA colectată”

4428 “TVA neexigibilă”

444 “Impozit pe salarii”

446 “Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”

447 “Fonduri speciale, taxe și vărsăminte asimilate”

448 “Alte datorii și creanțe cu bugetul statului”

cu contul operațional:

4481 “Alte datorii față de bugetul statului”

B. Conturi de creanțe:

441 “Impozit pe profit/venit”

442 “Taxa pe valoarea adăugată”; cu conturile operaționale:

4424 “TVA de recuperat”

4426 “TVA deductibilă”

4428 “TVA neexigibilă”

445 “Subvenții”

448 “Alte datorii și creanțe cu bugetul statului”, cu contul operațional:

4482 “Alte creanțe privind bugetul statului”.

Calculul impozitului pe profit se face prin aplicarea cotei de impozit pe profit (16%) la baza de calcul a impozitului pe profit stabilită la sfârșitul fiecărei luni sau trimestru, după caz, cumulat de la începutul anului, vărsându-se până în data de 25 a lunii următoare perioadei de calcul.

Baza de calcul a impozitului pe profit se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile(elementele) neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile, conform relației:

Rf = Rc – Vnimp + Cn

unde:

Rf – rezultat fiscal (profit impozabil/pierdere fiscală);

Rc – rezultat contabil (Rc = Venituri totale – Cheltuieli totale)

Vnimp – venituri (elemente) neimpozabile;

Cn – cheltuieli nedeductibile.

CAPITOLUL III

DATE MONOGRAFICE PRIVIND SOCIETATEA COMERCIALA “FEERIA” S.A

3.1. Constituirea societatii comerciale, obiect de activitate

°Firma S.C. FEERIA S.A.. are ca domeniu de activitate proiectarea si producția de elemente profilate din lemn, servicii de prelucrare PAL și comercializarea materialelor pentru producția de mobilier din PAL melaminat și elemente profilate din lemn pentru amenajari interioare și lucrări de construcții.

Este o societate cu capital integral privat pe actiuni, care isi desfasoara activitatea în Orașul Voluntari Județul Ilfov. Dispune de spatii de depozitare , spatii de productie ,si birouri administarative

3. 1.1.Istoricul firmei:

2010: ia nastere S.C. FEERIA S.A.. Activitatea firmei consta în producția de mobilier si uși celulare , comerț cu materiale din lemn natural în special garnituri mobilier dormitoare, holuri si bucătării.
2011 : se fac primele importuri de pal melaminat, parchet laminat, sipca de parchet si blat de bucătărie de la firma Prospan Polonia.
2012: marirea gamei de produse oferite realizate astfel de PAL melaminat intr-o gamă diversificatâ de culori si decoruri, blaturi de bucătărie
2013: în gama de produse deja oferite se adaugă și produse realizate în tara la fabrica Sebes.
2014 actionarii S.C.FEERIA.S.A. decid să-și diversifice produsele pentru a participa la salonul international de produse mobiliere din Anglia

3.1.2 Domeniul de activitate
Comertul este activitatea principala, detinând 60 de procente.

Prin aceasta activitate se face :

import , distribuție de materiale pentru industria lemnului – PAL melaminat, blat de lucru pentru bucatarii, folii de cant si ABS, MDF, melacart HPL;

Import si distributie de materiale pentru constructii

export mobila cu folii decorative sau furnir natural

Importatorii (furnizorii) sunt din diverse tari ale Uniunii Europene, în special Germania.

Activitatea de productie (40%) este divizată pe alte doua ramuri:
– productia de mobilier PLANSA 1
– productia de elemnete profilate
Productia de mobilier se face în proportie de 45% si este de doua tipuri:
– mobila la comanda (unicate): ce are în general desfacere pe piata internă și externă
– comenzi de serie mica: unde se lucreaza în special cu materiale de la firma Lundiform Olanda.
Societatea comerciala “S.C.FEERIA S.A va functiona potrivit reglementarilor legale privind societatile comerciale, respectiv Legea nr. 31/1990 , actualizată prin Legea 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, in vigoare din 1 februarie 2014
Are 2 asociati ELEFTERE OLGUTA

IONESCU TRAIAN

fiecare detinand cate 50% din capitalul social.

membrii acestei societati sunt responstabili de pasivul social, numai in limita sumelor depuse drept actiuni

pe parcurs actiunile se negociaza la bursa de valori.

Capitalul initial al afacerii este de 250.000 de euro si inchirierea unui spatiu de lucru.

Serviciul contabilitate se ocupă cu întocmirea, prelucrarea și utilizarea documentelor justificative și contabile și a formelor de înregistrare în contabilitate a acestora; stabilirea circuitelor documentelor justificative și contabile pe baza unor scheme, grafice de circulație, adaptate în funcție de particularitățile unității; ținerea registrelor de contabilitate obligatorii; întocmirea declarațiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe profit, taxa pa valoarea adăugată, accizele, impozitul pe salarii, contribuțiile la asigurările sociale, precum și celelalte impozite, taxe și vărsăminte asimilate de la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale,la fonduri speciale.; întocmirea situațiilor financiare obligatori

3.1.3 Structura organizatorica

S.C.FEERIA.S.A. dispune de o structură organizatorică de tip piramidal, unde conducerea de realizează de către un director și un consiliu de administrație desemnat de AGA.

Structrura organizatorica a firmei este împartita pe trei nivele:
– Nivelul 1: Directorul General
– Nivelul 2: Directorul de productie RMC, Sef Depozit si Director Vânzari
– Nivelul 3: Compartimentul functiona

3.2.1. Adunarea Generala a Actionarilor

Adunarea Generală a asociaților se convoacă o dată pe an sau in condiții extraordinare. Ea are ca tribuțiuni următoarele:

aprobă bugetul de venituri și cheltuieli

aprobă bilanțul contabil și contul de profit și pierdere

aprobă investițiile propuse

hotărăște creșterea sau micșorarea capitalului social

3.2.2. Consiliul de Administrație

Consiliul de administrație are următoare atribuții:

se întrunește o dată pe lună fiind condus de un președinte

hotărăște și aprobă inființarea unor comisii cu diferite atribuțiuni

Directorul general poate fi și președintele Consiliului de Administrație . El trebuie să analizeze toate rapoarte zilnice primite de la directorii executivi

Directorii executivi conduc și controlează toate compartimentele operative

Director Economic – conduce și organizează activitatea financiar-contabilă;- Director Comercial – conduce activitatea de aprovizionare și desfacere afirmei;-Director Tehnic – conduce și organizează activitatea de producție

  Distribuția produselor oferite de S.C. FEERIA S.A.. se va face atât prin rețeaua proprie de magazine cât și prin reprezentanții zonali, poziționați în toate marile orașe ale tarii.

Curba de viață a produselor din firma S.C. ”FEERIA”S.A. poate fi delimitată în 4 mari faze și anume :

(1) faza de lansare a produsului;

(2) faza de creștere;

(3) faza de maturizare;

(4) faza de declin a produsului.

LANSARE CRESTERE MATURIZARE DECLIN

Curba vanzarilor

Curba profitului

TIMP

Figura. 2. Reprezentarea grafică a ciclului de viață a produsului

Ponderea fiecărei categorii de produse sau servicii în veniturile și totalul cifrei de afaceri ale societății în ultimii 3ani

În totalul cifrei de afaceri anuală ponderea fiecărei categorii de produse se prezintă astfel:

%

În totalul veniturilor anuale ponderea fiecărei categorii de produse se prezintă astfel:

%

Produsele noi avute în vedere și pentru care se va afecta un volum substanțial de active în viitorul exercițiu financiar

Furnizorii de materii prime și materiale utilizate pentru desfășurarea activității sunt:

Burgoin Bois – Lemn tăiat și tratat

Robeta Holz Ong – Lemn brut

Lemn tăiat geluit

Plăci de lemn

Ecolemn Holding SRL -Lemn Stratificat din Stejar, Molid, Tei, Plop, pentru ferestre si usi termopane,

-Panouri din Stejar, plop, molid

Pentru realizarea producției destinată exportului materiile prime și auxiliare sunt aprovizionate în system contractual, încheind cu aceștia contracte in urma cărora firma va obține diferite facilități cum ar fi reducerile comerciale.

reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii facturii de vanzare-cumparare, desi inscrise in factura, nu se contabilizeaza nici la furnizor, nici la client

reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizează ca o cheltuială financiară la cel care il acordă (furnizorul) si ca un venit financiar la cel care il primeste clientul .

De exemplu: totalul brut al unei facturi pentru vanzari de mărfuri este de 1.800.000 lei, rabatul pentru defecte de calitate este de 100.000 lei, remiza pentru vanzari superioare sumei de 1.000.000 lei este de 5%, remiza pentru pozitia preferențială a cumparatorului in clientela intreprinderii este de 10%, scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%, TVA 24%.

Valoarea bruta a marfurilor vandute 1.800.000

(-) Rabat 100.000

1.700.000

(-) Remiza 1; 1,7 mil x 5% 85.000

1.615.00

(-) Remiza 2; 1,615 mil x 10% 161.500

VALOAREA NETĂ COMERCIALĂ 1.453.500

(-) Scont de decontare; 1,4535 x 2% 29.070

VALOAREA NETĂ FINANCIARĂ 1.424.430

TVA 341186

TOTAL DE PLATA lei 1.765.616

Sau:

Contabilizarea scontului de decontare acordat:

Ca furnizori interni menționăm societățile comerciale românești furnizoare de lemn brut sau prelucrat si furnizori din străinătate .

3.3. Coordonate privind activitatea economico-financiară a societatii comerciale ”FEERIA” S.A.

Realizarea operatiilor specifice activitatii de exploatare impun ca entitatea să se angreneze in mediul economico-social in care activează, să intre in relații cu o multitudine de persoane fizice si juridice ( cunoscute sub denumirea de “terti”), cum sunt: clientii, personalul, organismele de asigurari si protectie sociala, bugetul statului,unitatile din cadrul grupului, asociatii, diversi debitori si creditori.

Legăturile stabilite intre entitate si terții săi se concentrează in raporturi economico – juridice, cunoscutesub denumirea generice de “datorii si creante”. Datorita impactului pe care il au datoriile si creantele asupra marimii si structurii patrimoniului, contabilitatea financiară a relațiilor cu terții deține locul central in sistemul informational – contabil ai fiecărei entitati. Informațiile furnizate de această componentă a contabilității sunt utile, in egala masură, conducerii entității si terților cu care aceasta intră in relații

Creantele si datoriile comerciale inseamna “angajamente in derulare” cu clienții si furnizorii firmei, ca urmare a unor tranzactii comerciale de vânzare sau de cumpărare care au loc in perioada precedenta.

Creantele si datoriile comerciale influenteaza cash-flow-ul firmei pentru perioada urmatoare:

creantele comerciale sunt “bani imobilizati” la clienti si trebuie sa se transforme in “bani lichizi” pentru a plati datoriile firmei si pentru a se continua activitatea firmei;

datoriile comerciale sunt obligatiile de plata catre furnizorii de bunuri si servicii livrate.

Contabilitatea creanțelor și datoriilor exercită o mare influență asupra calității analizelor financiare, în special a celor legate de gradul de exigibilitate a pasivului extern, gradul de lichiditate a activului circulant (în cazul de față al creanțelor) și implicit, a gradului de solvabilitate a întreprinderii.

3.4 Analiza situației economico – financiare a societății SC”FEERIA S.A. pe ultimii 2ani , pe elemente de activ și pasiv

Bilanțul contabil reprezintă documentul de sinteză prin care se prezintă activul și pasivul unității patrimoniale la închiderea exercițiului , este documentul oficial al unității patrimoniale care oferă o imagine fidelă , clară și completă a patrimoniului , a situației financiare și a rezultatelor obținute.

Evoluția activelor imobilizate Lei

Din analiza structurii activelor imobilizate rezultă că ponderea cea mai mare o au clădirile și echipamentele tehnologice, având în vedere specificul activității firmei SC”FEERIA S.A. În perioada analizată activele imobilizate au suferit modificări ca urmare a amortizării mijloacelor fixe , a scoaterii din folosință a unor mijloace fixe , a achiziționării în anul 2014 de noi mijloace fixe productive și neproductive si a transferurilor intre conturile de imobilizari.

Evoluția stocurilor Lei

Analizând structura stocurilor se constată că ponderea cea mai mare o dețin materiile prime si produsele finite.

Evoluția altor active circulante Lei

Evoluția cheltuielilor anticipate Lei

Evoluția capitalurilor proprii Lei

În anul 2014 societatea a înregistrat profit care a condus la majorarea capitalurilor proprii.

Evoluția datoriilor societății comerciale lei

Datoriile către bugetul de stat și public sunt in suma de 230.498 lei si reprezinta datorii curente.

– Evoluția cifrei de afaceri: – Lei

–

Cifra de afaceri în 2014 a scăzut față de 2013 cu 16,63% pe seama scăderii numărului de personal, a concurenței externe ( trebuie amintit ca piață este invadată de produse și mobilă CHINA) Această scădere a cifrei de afaceri se datorează prețului ieftin al forței de muncă

( oamenii care lucrau în acest domeniu au migrat în alte sectoare sau în alte țări) și a neacoperirii cu comenzi în lunile martie-mai si octombrie-noiembrie 2014.

Pentru a analiza situația economico – financiară a societății se face o regrupare a posturilor de bilanț , după cum urmează :

–

Indicatorii care reflectă cât mai exact situația economico – financiară a societății sunt următorii : – Lei-

3.5. Organizarea generala a contabilitatiiS.C. ”FEERIA” S.A.

Realizarea operatiilor specifice activitatii de exploatare impun ca entitatea să se angreneze in mediul economico-social in care activează, să intre in relații cu o multitudine de persoane fizice si juridice ( cunoscute sub denumirea de “terti”), cum sunt: clientii, personalul, organismele de asigurari si protectie sociala, bugetul statului,unitatile din cadrul grupului, asociatii, diversi debitori si creditori.

Legăturile stabilite intre entitate si terții săi se concentrează in raporturi economico – juridice, cunoscutesub denumirea generice de “datorii si creante”. Datorita impactului pe care il au datoriile si creantele asupra marimii si structurii patrimoniului, contabilitatea financiară a relațiilor cu terții deține locul central in sistemul informational – contabil ai fiecărei entitati. Informațiile furnizate de această componentă a contabilității sunt utile, in egala masură, conducerii entității si terților cu care aceasta intră in relații

Creantele si datoriile comerciale inseamna “angajamente in derulare” cu clienții si furnizorii firmei, ca urmare a unor tranzactii comerciale de vânzare sau de cumpărare care au loc in perioada precedenta.

Creantele si datoriile comerciale influenteaza cash-flow-ul firmei pentru perioada urmatoare:

creantele comerciale sunt “bani imobilizati” la clienti si trebuie sa se transforme in “bani lichizi” pentru a plati datoriile firmei si pentru a se continua activitatea firmei;

datoriile comerciale sunt obligatiile de plata catre furnizorii de bunuri si servicii livrate.

Contabilitatea creanțelor și datoriilor exercită o mare influență asupra calității analizelor financiare, în special a celor legate de gradul de exigibilitate a pasivului extern, gradul de lichiditate a activului circulant (în cazul de față al creanțelor) și implicit, a gradului de solvabilitate a întreprinderii.

3.6. Contabilitatea creantelor și datoriilor entității SC” FEERIA” S.A.

3.6.1. Fluxul inregistrărilor în contabilitate pe luna Aprilie 2015

Societatea SC” FEERIA” S.A (plătitoare de TVA) livrează, la data de 02.04.2015 (cf. Factura) gărniturui de terasă către în valoare de 10.000 lei(cost de achiziție 8.000 lei), TVA 24%, societății B (plătitoare de TVA). Decontarea se realizează pe bază de bilet la ordin (efect de comerț). În acest sens au loc următoarele operațiuni:

– 03.04.2015societatea SC”MOBILUX S:A emite un Bilet la ordin cu scadență de 30 zile (20.11), acceptat de societatea SC” FEERIA” S.A ;

– societatea SC” FEERIA” S.A primește Biletul la ordin;

– societatea SC” FEERIA” S.A depune Biletul la ordin la bancă și încasează c/v acestuia.

Inregistrările in contabilitatea firmei vor fi:

In paralel în contabilitatea clientului SC”MOBILUX S:A vor fi următoarele inregistrări

Pornind de la datele problemei de mai sus cu diferența că societatea SC” FEERIA” S.A depune Biletul la ordin la bancă spre scontare, , taxa scontului practicată de bancă este de 10% pe an.

Pe 8 aprilie 2015 SC” FEERIA” S.A livrează unei alte societăți mobilă de birou SC”CRINA SRL(plătitoare de TVA) evaluată la preț de vânzare de 50.000 lei, TVA 24%, costul lor de producție fiind de 44.000 lei Societatea SC”CRINA SRL emite o cambie cu o valoare nominală de 62.000 lei

Pe 09.04.2015 SC” FEERIA” S.A (plătitoare de TVA) încasează prin virament bancar

(cf. OP+Extras de cont) de la S.C. BIOFARM SRL (plătitoare de TVA) un avans în sumă de 49.600 lei (TVA 24% inclus) pentru care emite în prealabil o factură de avans. SC” FEERIA” S.A livrează S.C. BIOFARM SRL dulapuri pentru expunere marfâ preț de vânzare de 160.000 lei, TVA 24%, (cf. Factura), cost de achiziție 100.000 lei. Decontarea restului de plată se realizează prin virament bancar (cf. OP+Extras de cont). Să urmărim înregistrările în contabilitatea ambelor societății.
In contabilitatea clientului S.C. BIOFARM SRL

In contabilitatea firmei SC FEERIA SA- furnizoare

Pe13 .04. 2015 entitatea SC FEERIA SA- a facturat societății SC ”ERA LEMNULUI” SRL,Dulapuri din lemn stratificat li geluit în valoare de 248.000 lei (TVA inclus), (cost de achiziție 150.000 lei) din care a încasat prin bancă suma de 218.000 lei. La 31.04.2015 cu ocazia inventarierii creanțelor, SC” FEERIA” SA constată că este posibil ca suma restantă de la

SC ”ERA LEMNULUI”SRL, că nu se mai poate încasa suma, deoarece această societate a intrat în incapacitate de plată. Lichidatorii virează entității SC” FEERIA” SA suma de 6.000 lei.

3.7.Contabilitatea decontărilor salariale și cu bugetul statului ale S.C. ”FEERIA” S.A.

Contabilitatea curentă se asigură cu ajutorul conturilor din grupa: 44 “Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate”.

Structura contabilă a decontărilor cu bugetul statului vizează:

Impozitul pe profit/venit

Calculul și determinarea impozitului pe profit se realizează după parcurgerea următoarelor etape:

-determinarea rezultatului contabil, cumulat de la începutul anului (RCC) astfel:

RCC = total venituri cumulate – total cheltuieli cumulate

-calcularea rezultatului impozabil, cumulat de la începutul anului (RIC) astfel:

RIC = RCC + cheltuielile nedeductibile fiscal – veniturile neimpozabile – pierderea fiscală din anii precedenți

-determinarea impozitului pe profitul datorat, cumulat de la începutul anului până la finele trimestrului pentru care se face calculul (IPC):

IPC = RIC x cota de impozit pe profit

-determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT):

IPT = IPC – impozit pe profit datorat cumulat la finele trimestrului precedent

Taxa pe valoare adăugată. Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adaugată se realizează cu ajutorul contului 442 “Taxa pe valoarea adaugată”, care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II: 4423 "T.V.A. de plată", 4424 "T.V.A. de recuperat", 4426 "T.V.A. deductibilă", 4427 "T.V.A. colectată", 4428 "T.V.A. neexigibilă".

Impozitul pe venituri de natura salariilor (444)

Subvențiile (445). Subvențiile, ca relație de decontare, reprezintă creanțe (sume de primit) adjudecate de entitățile economice față de guvern, agențiile guvernamentale sau alte instituții similare naționale și internaționale.

Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (446). Principalele impozite și taxe ce se includ în această categorie sunt: accizele, taxe vamale, impozitul la tiței și gazele naturale din producția internă, impozitul pe dividende, impozite și taxe locale, alte impozite și taxe.

Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate (447). Entitățile patrimoniale datorează unor organisme publice sume constutuite în mod special cu anumite destinații prevăzute de lege, care sunt cunoscute sub denumirea de fonduri speciale, și anume: Fondul special de sănătate public, Fondul special al drumurilor publice, Fondul special pentru promovarea și modernizarea turismului, Fondul de mediu etc.

Alte datorii și creanțe față de bugetul statului (448).

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se efectuează cu ajutorul grupei 42 „Personal și conturi asimilate”. Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetul de asigurări și protecție sociale se efectuează cu ajutorul conturilor de gradul I din grupa 43 „Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate” și din grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate”.

Evidenta operativa și contabilitatea analitică a decontărilor salariale se realizează cu ajutorul “Statelor de salarii” în care elementele de calcul a drepturilor salariale și de decontare a cestora, sunt sistematizate astfel:

A. Salariul Brut de bază (de încadrare)

(+A1) Sporuri și adaosuri

(+A2) Indemnizații de conducere

(+A3) Indexări de salarii (pentru creșterile de prețuri)

(+A4) Salariu în natură

(+A5) Alte drepturi salariale

B. (=) TOTAL DREPTURI SALARIALE BRUTE (SB)

(-B1) Contribuția personalului la asigurările sociale (CAS 10,5% * SB)

(-B2) Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (CASS 5,5% * SB)

(-B3) Contribuția personalului la fondul de șomaj (CFS 0,5% * SB)

(-B4) Impozit pe salarii (16% * baza de calcul1)

(-B5) Rețineri în favoarea terților

(-B6) Rețineri în favoarea entității

(-B7) Avansuri acordate personalului

C. (=) TOTAL DREPTURI SALARIALE NETE DE PLATĂ

Cheltuielile salariale ale angajatorului (ale firmei) sunt reprezentate de:

Salariul brut (SB)

Contribuția unității la asigurările sociale (CAS 20,8% * SB)

Contribuția unității la fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS 5,2% * SB)

Contribuția pentru concedii și indemnizații la Fondul național unic de asigurări de sănătate (CCIASS 0,85% * SB)

Contribuția unității la fondul de șomaj (CFS 0.5% * SB)

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale (CAMBP 0,15%-0,85% * SB, în

funcție de codul CAEN al angajatorului)

Contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (CFGPCS 0,25% * SB)

Entitatea S.C. ”FEERIA” S.A. care își desfășoară activitatea în condiții normale de muncă (tarif de risc 0,546%) are un angajat Ion Vlăsceanu cu contract de muncă, a cărui salariu brut este de 1.600 lei. Salariatul respectiv are un copil minor în întreținere iar lunar (la chenzina a II-a) i se mai reține o chirie de 100 lei. Chenzina I (avansul) în sumă de 400 lei este virată pe card

Să urmărim înregistrările contabile in cadrul entității:

avansul acordat (chenzina I),

cheltuielile salariale ale firmei (Salariul brut, CAS 20,8%, CASS 5,2%, CCIASS 0,85%, CFS 0,5%, CAMBP 0,546%, CFGPCS 0,25%)

-reținerile din salariu (avans chenzinal, CAS 10,5%, CASS 5,5%, CFS 0,5%, impozit 16% x Vi, alte rețineri-chirii)

plata prin virament bancar a chenzinei a II-a și a datoriilor legate de salarii.

Respectivul salariat nu-și ridică la termen chenzina a II-a în sumă de 662lei.

Să urmărim cum se inregistrează salariul neridicat la timp.

Varianta I: Achitarea ulterioară a salariului;

Varianta II: Prescrierea salariului neridicat de către angajat.

La sfârșitul luniise fac calculele pentru plata impozitului pe profit pentru trim I , cunoscând următoarele date

Notă de calcul:

Impozitul pe venit = (Total venituri – Venituri din producția stocată și imobilizări) x 3% = (240000 – 40000) x 3% = 6000 lei

Pe 21 0 2015 S.C. ”FEERIA” S.A achiziționează pe bază de aviz de însoțire a mărfii materii prime în valoare de 10.000 lei + TVA 24%. Ulterior se primește factura care se decontează prin ordin de plată. Se vând apoi, produse finite la prețul de vânzare de 15.000 lei + TVA 24%, costul de producție fiind de 8.000 lei. La sfârșitul lunii se regularizează TVA-ul.

Se face regularizarea TVA pentru fiecare din scenariile de mai jos:

a) RD 4426 = 3.000 RC 4427 = 0

b) RD 4426 = 3.000 RC 4427 = 1.000

c) RD 4426 = 0 RC 4427 = 4.000

d) RD 4426 = 1.500 RC 4427 = 4.000

e) RD 4426 = 1.000 RC 4427 = 1.000

CONCLUZII

 In cadrul acestei lucrări am facut o prezentare a conceptelor de creanțe si datorii și am continuat cu modalitatea de organizare a contabilității analitice și sintetice a clienților și furnizorilor. Astfel, contabilitatea analitică a datoriilor și creanțelor se conduce la compartimentul contabilității numai valoric, folosindu-se in acest sens formularul “Fisa de cont pentru operatii diverse”, deschisă pentru fiecare persoană fizică sau juridică titulară de datorii sau creanțe. Contabilitatea sintetică a datoriilor și creanțelor pe termen scurt și a conturilor de regularizare se conduce cu ajutorul conturilor clasei a 4-a din lista de conturi.

Am continuat cu o clasificare a datoriilor și creanțelor comerciale după mai multe criterii pentru a se fixa și intelege mai bine noțiunile respective.

Am făcut deosebirea intre reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) si reducerile financiare (scont) care apar in relațiile dintre clienți si furnizori.

Legat de decontarile cu bugetul statului am facut o clasificare a impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat, dupa mai multe criterii; apoi am facut o trecere in revista a impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat cu specificarea conturilor folosite in contabilitate pentru evidenta acestora.

Abordarea practică a problemelor legate de furnizori și clienți este prezentată și ea separat în capitolul 3 și presupune evidențierea situațiilor întâlnite în contabilitatea furnizorilor și clienților în cadrul .S.C. FEERIA.S.A.

Legat de independența, autonomia, libertatea de care dispun agenții economici în economia de piață, ei pot să-și caute, să-și aleagă furnizorii și clienții în funcție de posibilități, de poziția economică pe piață. Astfel, o societate care deține o poziție bună pe piață încearcă să-și caute partenerii comerciali care le convin într-o măsură mai mare.

SC „FEERIA” S.A. datorită poziției sale economice are posibilitatea de a-și selecta furnizorii și clienții în funcție de anumite criterii dintre care cel mai important este calitatea serviciilor pe care le oferă .

Cu privire la activitatea de aprovizionare și desfacere a S.C. FEERIA.S.A aflată în plin proces de dezvoltare, se poate spune că numărul furnizorilor și clienților săi este în continuă creștere.

Conducerea unității urmărește în permanență să reducă cât mai mult posibil cheltuielile auxiliare legate de aprovizionare (cheltuieli de transport, comisioane), să stabilească relații cu clienți puternici și serioși.

În ceea ce privește evidența furnizorilor și clienților în cadrul societății, ea este ținută cu ajutorul programelor informatice de ultim moment. De altfel, întreaga evidență a societății este informatizată, ceea ce ușurează mult munca personalului și oferă o eficiență sporită în prelucrarea datelor și obținerea situațiilor dorite.

Cu privire la contabilitatea furnizorilor apreciem că nu este necesară utilizarea a două conturi distincte pentru furnizori, unul pentru cumpărări de bunuri, lucrări și servicii destinate activității de exploatare și altul pentru cumpărări de imobilizări, opinie exprimată în literatura de specialitate și agreată de altfel și de specialiștii din entitatea economică.. Numai pentru faptul că achiziționarea de imobilizări nu se referă direct și nemijlocit la activitatea de exploatare nu se justifică suficient ideea reflectării distincte a obligațiilor provenite din aceste operațiuni.

Același lucru consider a fi valabil și pentru efectele comerciale de plătit. În planul general de conturi urmărirea datoriilor încorporate în efecte comerciale se face distinct cu ajutorul a două conturi: 403 „Efecte de plată” și 405 „Efecte de plată pentru imobilizări”.

În concluzie, contabilitatea furnizorilor și clienților în cadrul S.C. FEERIA.S.A este altfel organizată încât să respecte reglementările legale în vigoare și să asigure în orice moment cunoașterea situației datoriilor și creanțelor societății pe categorii de furnizori și clienți.

Competitivitatea entității pe care am prezentat-o poate fi privită prin creșterea cotei pe piața produselor pe care le fabrică.

Capacitatea entității de a oferi în raport cu concurența, produse de calitate superioară, la costuri egale sau de calitate egală la costuri reduse și de a obține astfel poziții avantajoase care să-i permită performanțe economice superioare pe termen lung.

Competitivitatea poate fi asigurată prin următoarele acțiuni principale:

– printr-o activitate de cercetare–dezvoltare continuă și susținută;

– prin procese de fabricație moderne, performante;

– competitivitatea prin calitate.

Pentru cazul nostru,. S.C. FEERIA.S.A, care vinde garnituri de mobila si uși decorative către clienți en-gross cât și prin magazinul propriu (en-detail) având în vedere situația economico-financiară aferentă exercițiului financiar încheiat și a primelor luni a anului în curs, se stabilește politica reducerii pentru următoarele luni pe baza unei analize atente a pieței, și anume:

se decide acordarea de sconturi de decontare de 5% pentru clienții cu ridicata care plătesc în mai puțin de 30 de zile (având în vedere necesitatea de lichidități a firmei pentru achiziționarea materiilor prime și materialelor pentru fabricarea articolelor pentru sezonul care urmează );

Punctele tari ale firmei sunt:

beneficiază de un potențial bine pregătit profesional, competent și riguros, în prestarea unor servicii complecte, cu multă experiență în domeniu de un înalt profesionalism, atât la nivel de conducere cât și la nivel de execuție.

Propun ca pe viitor firma:

să se aprovizioneze direct de la producător, unde prețurile sunt mai mici;

achitarea la timp a furnizorilor și rambursarea la timp a cheltuielilor restante;

reducerea stocului de materiale la strictul necesar;

Dacă societatea își va continua activitatea ținând cont de propunerile prezentate mai sus, va avea rezultate tot mai bune, și deci va obține un profit mai mare.

PLANSA 1

DORMITOR ”FEERIA„

CAMERA DE TINERET ”FEERIA„

BUCATARIA ”FEERIA„

Bibliografie

ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene*)emitent: Ministerul finanțelor publice publicat în: monitorul oficial nr. 766 bis din 10 noiembrie 2014

E. Ciucur, A. Bratu, Mariana Gurău – Bazele contabilitatii, Ed. Universitate Bucuresti 2012

D. Matiș., Pop A. coordonatori Contabilitate financiară, Ediția a III-a, Editura Casa Cărții de Stiință, Cluj – Napoca, 2010

Pântea I.P., Bodea Gh. Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Editura

Intelcredo, Deva, 2013

OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în M.O. nr. 963/30.12.2014

Victor Munteanu,Marilena Zuca,Vasile Bleotu,Doina Maria Tilea ”Contabilitatea financiară a intreprinderii” Editura Universitară 2012

Laura Avram, Alin Mărginean Valentina, Pintican,”Gestiunea financiara a firmei” (2010), Finanțe publice. Cluj Napoca: Editura „NAPOCA STAR

I. Rus ,. (2008), Teorie și practică în contabilitatea de gestiune, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

 M. Ristea și colectiv, Contabilitatea financiară a intreprinderii, Ed. Universitară București2005

* * Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în M.O. nr.454/2008

Bătrâncea M., s.a. – Raportarea și analiza financiară a entității economice,

Editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2010

Oprea Calin,Vaduva Ilie, Ristea Mihai, Neamtu Horia, Bazele contabilitatii, Editura didactica si pedagogica, R.A.,Bucuresti,2009

Maria Berheci, Valorificarea raportărilor financiare, Ed. CECCAR ,București2009

. Simionescu M., Mîndru O.C. – Analiza diagnostic a afacerii, Edit. Napoca Star, 2009.

Hoanță N. (2011), Gestiunea financiară a întreprinderii. București : Editura C.H. Beck