Evaluarea Riscurilor In Domeniul Agroturistic

EVALUAREA RISCURILOR ÎN DOMENIUL AGROTURISTIC

CAPITOLUL I: ASPECTE TEORETICE PRIVIND RISCUL

Conceptul de risc și necesitatea managementului de risc

Riscul noilor afaceri

Procesul de management al riscului

CAPITOLUL II: PIAȚA ȘI OPORTUNITATEA ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL AGROTURISTIC

2.1. Piața – elementul determinant al inițierii și derulării afacerii

2.2. Identificarea oportunității economice unei afacerii în domeniul agroturistic

2.3. Analiza ideii de afaceri folosind metoda Canvas

2.4. Analiza ideii de afacerii folosind metoda Porter

CAPITOLUL III: EVALUAREA RISCURILOR ÎN INIȚIEREA NOII AFACERII DIN DOMENIUL AGROTURISTIC

3.1. Identificarea riscurilor

3.2. Evaluarea riscurilor

3.3. Gestionarea riscurilor

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND RISCUL

Conceptul de risc și necesitatea managementului de risc

Pentru a avea succes în dezvoltarea unei afaceri, orice întreprinzător o dată cu evaluarea resurselor trebuie să cuantifice și să cântărească riscul pe care îl implică în această angajare.

Termenul risc provine din limba franceză “risque” și reprezintă pericol posibil, inconvenient posibil sau probabilitatea de a suporta o pagubă.( Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan, 2009, pag. 957). Definiții ale riscului se găsesc în multe surse, cele principale fiind prezentate mai jos.

Institutul de Management al Riscului (IRM) definește riscul ca o combinație între probabilitatea de producere a unui eveniment și consecințele acestuia. Consecințele pot varia de la pozitiv la negative.

Riscul poate fi definit ca un eveniment posibil, previzibil sau imprevizibil care generează profituri sau pierderi material. Astfel, riscul nu trebuie să apară doar ca un eveniment negative, ci și ca oportunitate pentru cei care știu să-l evalueze și gestioneze.(Iosof Susana, Gavri Teodor, 2013, p.12).

Riscul, într-o accepțiune general, semnifică variabilitatea rezultatului obținut sub presiunea mediului, mai exact, riscul reprezintă prejudicial potential la care sunt expuse patrimonial, interesele și activitatea întreprinzătorului.

Riscul reprezintă probabilitatea unei pierderi și depinde de trei elemente: pericol potențial, vulnerabilitate și gradul de expunere, în varianta că vulnerabilitatea reprezintă susceptibilitatea unui sistem de a suferi pierderi în condiții de expunere la presiunea schimbărilor interne sau externe. Deosebirea dintre risc și vulnerabilitate rezultă din faptul că riscul se referă la amenințări prezentând consecințele manifestării acestora (pierderile), probabilitatea de manifestarea a amenințărilor și percepția importanței consecințelor; în timp ce vulnerabilitatea se referă la subiectul/subiecții expunerii la manifestarea amenințărilor, caracterizând tipul și nivelul de susceptibilitate, reacția la stres a subiectului de a suporta expunerea la manifestarea amenințărilor.

Riscul este considerat ca “un eveniment sau o conditie incertă care, daca apare, are un efect pozitiv sau negativ asupra obiectivului stabilit..Riscul include atât amenințările asupra obiectivelor cât și oportunitățile de a îmbunătăți aceste obiective”. (Project Management Institute, Guide to Project Management Body of Knowledge, 2000)

O altă definiție a riscului este dată de Ghidul ISO 73, considerând riscul ca fiind efectul pozitiv, negativ sau o abatere de la așteptat a incertitudinii asupra obiectivelor. Aceste trei tipuri de evenimente corespund riscurilor de incertitudine, oportunitate sau de hazard.

Deși definițiile acceptate ale riscului arată că riscurile pot avea impact în special asupra obiectivelor organizației, există mai multe laturi asupra căror pot avea impact, și anume: procesele de bază ale organizației, departamentele principale, așteptările părților interesate ale firmei, factori de success ai firmei

Datorită amenințărilor asupra realizării obiectivelor, reacția la acestea, a celor implicați în afacere trebuie să devină o preocupare permanentă. Astfel, managementul riscului reprezintă procesul de identificare, analiză și raportare a factorilor de risc, în scopul tratării, atenurii și evitării acestora. Scopul principal al managementului riscului este de a sprijini organizația să progreseze spre atingerea scopurilor și obiectivelor sale, în cel mai direct, eficient și eficace mod.

Se axează pe “maximizarea probabilitatilor si consecintelor evenimentelor pozitive si minimalizarea probabilitatilor si consecintelor evenimentelor adverse care pot sa apara”. (Project Management Institute, A Guide to the project management body of knowledge, 2000, ed. Newton Square, USA).

Riscul noilor afaceri

Decizia de inițiere a unei noi afacerii este influențată de cunoașterea riscurilor implicate ce pot apărea. Astfel, activitatea antreprenorială este influențată de numeroși factori:

La nivel macroeconomic (relațiile economice internaționale) se desting o serie de condiții generale, a căror evoluție trebuie urmărită de întreprinzător, dar pe care nu le poate influența în mod direct: situația generală a economiei, nivelul și evoluția inflației, nivelul și evoluția ratei dobânzii, cadrul legislativ privind antreprenoriatul.

La nivel microeconomic (întreprinzăătorul și afacerea sa), întreprinzătorul actionează în ceea ce privește:

Nivelul de competență și pregătire. Cunoștințele dobândite în domeniul vânzărilor, financiar,producției, al managementului resurselor umane, abilitțile înnăscute și dezvoltate, precum și o atitudinea corespunzătoare reprezintă elementele cheie inițierii unei noi afaceri.

Elaborarea atentă a afacerii, care permite valorificarea oportunității oferite de piață și evitarea dificultăților aparute din lipsa informațiilor.

Controlul financiar prin planificarea unui sistem eficient de evidență financiar-contabil și controlul permanent al situațiilor financiare.Astfel se evită investirea nejustificată în fonduri fixe, subcapitalizarea și problemele legate de politica de credit.

Salariații, cea mai important resursă în afacere. Pentru a avea angajații eficienți și loiali, întreprinzătorul trebuie să investească în procesul de instruire, angajare și coordonare a personalului.

Activitatea de marketing. O strategie de marketing bine realizată și aplicată asigură vânzarea produsului/serviciului pe termen lung.

Frauda. Furturile din partea clienților/concurenților, furturi ale salariaților. În acest caz, asigurarea este de ajutor. (Liudmila Stihi, 2010, p.47)

Riscurile ce pot afecta afacerea pot fi analizate din mai multe puncte de vedere.

Riscurile pure sunt caracterizate de evenimente care influențează în mod negativ afacerea și al cărui moment de producere nu poate fi previzionat. Astfel de riscuri sunt: incendiul, inundații, decesul unor angajați, furtul, falimentul etc. În condiția în care acestea pot fi analizate statistic, pot fi și asigurate.

Riscurile speculative sunt riscurile a căror apariție este influențată direct de întreprinzător. Un exemplu de risc speculativ îl reprezintă mizarea întreprinzătoruluii asupra evoluției favorabile a pieței valutare, imobiliare. Aceste riscuri nu pot fi asigurate.

Riscurile privind piață create de modificările permanente ale acesteia. Reducerea cererii și întreruperea fluxului de aprovizionare sunt cateva exemple acestui tip de risc. Astfel, pot duce la falimentul afacerii planificate și controlate insuficient. Se pot asigura cu greutate și în condiții speciale.

Riscurile privind proprietate pot apărea sub mai multe forme, precum: dezastrele naturale, incendiile și furturile. Dezastrele naturale au efecte negative majore, iar pentru protecția împotriva acestora asigurarea are un rol major. Incendiile sunt cele mai frecvente situații de risc. Măsurile de prevenire și asigurarea sunt cele mai eficiente măsuri de protecție. Pentru prevenirea furturilor se folosesc sisteme de alarmă și supraveghere, agenți de pază și asigurarea.

Riscurile privind personalul țin de selectarea greșită a persoanelor angajate, cât și de mediul intern al organizației (relațiile dintre angajați-angajator, politica salarială și așteptrile angajaților ). Aceste riscuri pot fi asigurate.

Riscuri privind clienții se referă la nemulțumirea clienților privind serviciile/produsele oferite, dar și la vânzarea pe credit atunci când clientul este rău-platnic.

Procesul de management al riscului

Managementul riscului este un proces de identificare, de măsurare, de evaluare a riscului și de dezvoltare a strategiei pentru gestionarea riscului. Strategiile folosite presupun transferul riscului către altă entitate, evitarea riscului, reducerea efectelor negative și asumarea consecințelor unui risc. În mod obișnuit, managementul riscului se axează pe riscurile fizice și juridice, cum ar fi: accidentele, dezastre naturale, acțiuni în justiție, incendii.

Obiectivul managementului riscului îl constituie identificarea și controlul riscurilor semnificative. Pentru îndeplinirea acestuia, procesul de management al riscului presupune parcurgerea a cinci etape:

Stabilirea contextului

Identificarea riscurilor

Analiza riscurilor

Gestionarea riscurilor

Tratarea riscurilor

În cadrul procesului de management al riscului, o contribuție semnificativă o reprezintă etapa de evaluarea a riscurilor. Evaluarea riscurilor cuprinde procesul de identificare, analiză, evaluare și tratare a riscului (Fig.1).

Figura 1. Contribuția evaluării riscurilor la procesul de management al riscului

Pentru a se asigura că în fiecare parte a procesului, informația utilizată este corectă și pentru diseminarea concluziilor analizei este necesară realizarea comunicării și consultării. Un alt aspect important în procesul managementul riscului este monitorizarea și revizuirea continuă a activității, pentru a asigura că cele 4 sub-proces ale acestuia sunt de actualitate și pentru a asigură realizarea procesului în mod oportun.

Stabilirea contextului presupune definirea identității si obiectivelor, aria de extindere a analizei, care este punctul de plecare în evaluarea riscurilor, precum și cadrul dessfășurării procesului de evaluare și planul de identificare și analiză.

Identificarea riscurilor stabilește expunerea afacerii la risc și incertitudine generând astfel o listă a riscurilor care pot afecta obiectivele organizației. Acest lucuru presupune cunoașterea în detaliu a organizației, pieței, mediul juridic, social, politic și cultural în care își desfășoară activitatea. Pentru identificarea riscurilor se pot folosi următoarele metode :

Revizuirea documentației presupune verificarea documentației proiectului, a planurilor, obiectivelor proiectului și alte informații.Rezultatul dintre calitatea planurilor și cerințele proiectului și cu obiectivele acestuia sunt considerați indicatori ai riscului.

Brainstorming. Aceast metodă constă în identificarea de noi riscuri și soluții originale, prin încurajarea imaginației participanților.Este rapidă și simplu de pus în practică.

Fiind o tehnică relativ nestructurată este dificil de arătat că au fost identificate toate riscurile.Un alt dezavantaj îl constituie, prezența în cadrul grupului a unei persoane cu idei importante care nu contribuie în timp ce, ceilalți domină discuția.

Interviurile structurate sau semistructurate presupune comunicarea față în față ce poate oferi o reflecatare mai aprofundată asupra subiectelor într-un timp cât mai mare. Astfel, riscurile pot fi înțelese mai bine și gupate în funcție de cauze. Dacă se cunosc cauzele riscurilor pot fi dezvoltate răspunsuri eficiente la risc.

Tehnica Delphi constă în folosirea unui chestionar cu scopul de a solicita idei despre riscurile importante ale afacerii. Rezultatele chestionarului sunt evaluate de către experții care pot ajunge la consens. Opiniile fiind anonime, există posibilitatea de a se exprima si opinii mai puțin populare.

Pentru a folosi această metodă este necesar de mult timp și efort, iar participanții să se exprime clar în scris, ceea ce determină un dezavantaj față de metodele prezentate anterior.

Analiza SWOT presuptimp cât mai mare. Astfel, riscurile pot fi înțelese mai bine și gupate în funcție de cauze. Dacă se cunosc cauzele riscurilor pot fi dezvoltate răspunsuri eficiente la risc.

Tehnica Delphi constă în folosirea unui chestionar cu scopul de a solicita idei despre riscurile importante ale afacerii. Rezultatele chestionarului sunt evaluate de către experții care pot ajunge la consens. Opiniile fiind anonime, există posibilitatea de a se exprima si opinii mai puțin populare.

Pentru a folosi această metodă este necesar de mult timp și efort, iar participanții să se exprime clar în scris, ceea ce determină un dezavantaj față de metodele prezentate anterior.

Analiza SWOT presupune verificarea proiectului conform celor patru perspective SWOT pentru a crește varietatea riscurilor.

Tehnica „WHAT IF…” constă în identificarea oportunității de îmbunătățire a sistemelor și proceselor, în identificarea acțiuni care conduc și măresc probabilitatea de succes. Tehnica are o aplicabilitate largă asupra formelor de sisteme sau instalații, activității sau organizații, împrejurări sau situații. Pentru a fi realizată eficient, această tehnică necesită un moderator cu exeperiență, eficient și capabil și o pregătire atentă pentru a nu pierde inutil timpul echipei.

Analiza listei de verificări. Pentru identificarea riscurilor, listele de verificări se construiesc pe baza cunoștiințelor din proiecte similare, dar și din informațiilor din trecut.La închiderea proiectului, lista de verificare necesită revăzută pentru a îmbunătăți proiectele viitoare.

În urma procesului de identificare a riscului se pot evalua riscurile și se pot stabili moduri de abordare a lor cu scopul evitării situațiilor de producere a evenimentelor necunoscute.

Analiza de risc identifică posibile cauze și surse, probabilitatea și consecințele pentru a stabili riscurile inerente. Rezultatul analizei de risc oferă o intrare în evaluarea și tratamentul riscului. Acest rezultat poate fi folosit pentru alcătuirea unui profil de risc care oferă un raiting pentru fiecare risc în parte și oferă un instrument de prioritizare ale eforturilor de prevenție a riscurilor.

Procesul de analiză a riscului se poate realiza atât sub formă calitativă, cât și cantitativă a riscului. Rezultatele analizei calitative a riscului sunt mai puțin exacte, ele având mai mult un caracter orientativ decât unul precis. Dacă nu sunt satisfăcătoare aceste rezultate, managementul riscului pune la dispoziție și analiza cantitativă care prezintă rezultate în formă cifrică ca urmare a calculelor făcute.( Coșea Mircea, Nastovici Luminița, Brașov, 1999)

Analiza calitativă a riscului presupune evaluarea calitativă a riscurilor identificate și stabilirea prioritară a riscurilor, în funcție de influența asupra obiectivelor procesului. Pentru realizarea analizei calitative a riscului este necesar estimarea probabilității și a impactului riscului, utilizând metode și tehnici de analiză calitativă. Analiza calitativă a riscului trebuie realizată pe parcursul ciclului de viață al procesului, pentru a evidenția modificările apărute în proces și modificările riscului procesului. În urma rezultatelor obținute din analiza calitativă a riscului se poate realiza o analiză cantitaivă sau planifica răspunsul la risc.

Procesul de analiză calitativă cuprinde intrările în proces, mijloacele și tehnicile aplicabile procesului și ieșirile din proces.

Intrările în analiză calitativă a riscului cuprind planul managementului riscului, riscurile identificate, stadiul procesului, tipul procesului, precizia datelor, scala de probabilitate și impact.

Riscurile identificate în cadrul procesului de identificare sunt evaluate din punct de vedere al probabilității de apariție și al impactului produs asupra procesului.

Stadiul procesului. Incertitudinea asociată unui risc depinde de evoluția și stadiul procesului. Astfel, la începutul procesului, multe riscuri nu apar, ele apărând pe măsură ce procesul evoluează

Tipul procesului. Procesele de același tip sau cele care se repetă tind să aibă riscuri mai reduse. Procesele care utilizează tehnologii noi sau cele de mare complexitate tind să aibă riscuri mult mai ridicate.

Precizia datelor. Precizia descrie gradul în care riscul este cunoscut și înțeles. Ea măsoară gradul de disponibilitate a datelor. În acest sens, trebuie evaluată sursa datelor care au fost utilizate pentru identificarea riscului.

Scala de probabilitate și de impact. Aceste scale sunt utilizate pentru evaluarea celor două dimensiuni cheie ale riscului: probabilitatea de apariție și impactul, adică consecințele asupra procesului generate de apariția riscului respectiv.

Ieșiri din analiza calitativă a riscului

1. Clasificarea generală a riscului procesului. Clasificarea riscului poate indica poziția procesului față de alte procese prin compararea scorurilor riscurilor. Ea poate fi utilizată pentru a aloca personal sau alte resurse unor procese cu diferite clasificări ale riscului, pentru a face analize cost – beneficiu pentru proces sau chiar pentru a justifica recomandarea pentru anularea unui proces.

2. Lista riscurilor prioritare. Riscurile pot fi ierarhizate după scorul de impact de care aparțin (ridicat, moderat, scăzut), până la cel mai detaliat nivel din structura activităților procesului. Riscurile pot fi grupate, de asemenea, după modul în care necesită un răspuns imediat sau un răspuns ulterior. Riscurile referitoare la costuri, program, funcționalitate sau calitate pot fi evaluate separat, cu diferite metode de clasificare. Totodată, riscurile semnificative trebuie să fie descrise pe baza probabilității și a impactului cu care au fost evaluate.

3. Lista riscurilor pentru analize suplimentare și management. Riscurile clasificate ca fiind ridicate și moderate sunt primele candidate pentru analiza cantitativă și pentru acțiuni de managementul riscului.

Mijloacele și tehnicile prin care se realizează procesul de analiză calitativă sunt: probabilitatea și impactul riscului, matricea scorului riscului, testarea ipotezelor și clasificarea preciziei datelor.

Analiza scenariilor presupune existența unei game de posibilități viitoare ce pot fi preferabile unei abordări tradiționale bazate pe estimări scăzute-medii-ridicate care presupun, prin intermediul utilizării datelor istorice, că viitoarele evenimente vor continua să urmeze tendințele trecute. Acest lucru este util pentru situația în care există puține informații pe care să se bazeze predicțiile sau unde riscurile sunt luate în considerare pe termen lung.

Dificultățile ce apar în utilizarea analizei scenariului ca instrument de luare a deciziilor sunt date de posibilitatea ca scenariile folosite să nu aibă un fundament adecvat. Astfel, datele pot fi speculative și, implicit rezultate nerealiste ce nu sunt recunoscute ca atare. Posibilității de a genera scenarii sunt o multitudine, dar cele mai reprezentative sunt:

Generarea de scenarii în perspectivă;

Generarea de scenarii din perspectivă.

Generarea de scenarii în perspectivă presupune ca punct de plecare luarea unei realității prezente și pornind de la aceasta se creează situații viitoare. Răspunde la întrebarea Ce se poate întâmpla dacă?.

Generarea de scenarii din perspectivă constă în determinarea modului în care se ajunge la o situație viitoare prin prisma realității prezente. Acest tip de scenariu la întrebarea Cum se poate ajunge în situația X?.

Tehnica matricei de risc este cea mai utilizată metodă de evaluare a riscurilor ce presupune măsurarea probabilității de apariție a unui eveniment riscant și impactul pe care producerea acestuia l-ar avea asupra întreprinderii. Principiul de bază al matricei riscului presupune raportarea probabilității de producere a unui eveniment în funcție de impactul evenimentului. În figura 2.1. este reprezentată matricea riscului care îmbină următoarele elemente:

Probabilitatea (mare, medie, scăzută)

Impactul (mare, mediu, scăzut)

În urma îmbinării acestor elemente rezultă o matrice cu 3 rânduri și 3 coloane. Intersecția acestora reprezintă un anumit nivel al riscului. Astfel, în cadrul matricei se identifică trei categorii de risc mare, mediu, scăzut. Pe abscisă se notează clasele consecințelor unui accident posibil, iar pe ordonată se trec clasele de probabilitate.

La stabilirea claselor de consecințe se iau în considerare: natura pericolului și receptorii care pot fi afectați. La stabilirea claselor de probabilitate sunt utilizate date statistice și informații referitoare la accidentele și incidentele similare.

Figura 1.2 Matricea riscului

Analiza cantitativă a riscului este procesul prin care se urmărește evaluarea numerică a probabilității și impactului fiecărui risc asupra obiectivelor procesului, precum și influența asupra riscului general al procesului. Acest proces utilizează tehnici cantitative, cum ar fi simularea Monte Carlo, analiza de senzitivitate și metoda arborilor de decizie, pentru:

Determinarea probabilității de a nu atinge obiective specifice ale procesului;

Cuantificarea expunerii la risc a procesului și determinarea mărimii rezervelor neprevăzute pentru costuri și pentru program care ar putea fi necesare;

Identificarea riscurilor care implică o atenție mai mare, prin cuantificarea contribuției lor relative la riscul general al procesului;

Identificarea realistă a costurilor, programului și obiectivelor care pot fi realizate.

Procesul de analiză cantitativă a riscului urmează – în fluxul grupului de procese pentru managementul riscului – după procesele de identificare și de analiză calitativă a riscului. Procesele de analiză calitativă și cantitativă a riscului pot fi realizate separat sau împreună.

Tratamentul riscurilor presupune alegerea și punerea în aplicare a măsurilor de control adecvate. Tehnicile de tratare a riscurilor includ evitarea, reducerea, transferul și oprirea acestora. Activitățile din această etapă se concentrează asupra dezvoltării și implementării unor strategii eficiente de cost și asupra planurilor de acțiune pentru creșterea beneficiilor potențiale. Tratamentul riscurilor presupune determinarea a ceea ce se va face ca răspuns la riscurilor identificate. Scopul tratamentului de risc este de a reduce nivelurile de riscuri inacceptabile la un nivel acceptabile.

Strategiile de tratament sunt direcționate spre: evitarea riscurilor prin întreruperea activității pe care le generează, reducerea probabilității producerii, reducerea consecințelor producerii, transferul și menținerea riscului. Selectarea opțiuni de tratament preferate ia în considerare costurile și eficiența

CAPITOLUL II

PIAȚA ȘI OPORTUNITATEA ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL AGROTURISTIC

2.1. Piața – elementul determinant al inițierii și derulării afacerii

Demararea unei afaceri are la bază intuiția privind evoluția pieței într-un anumit domeniu.

Studierea pieței agroturistice în profil teritorial este impusă de asigurarea unei concordanțe cât mai depline între cererea de produse turistice și oferta turistică. În acest fel prin volumul și diversitatea ofertei turistice este necesar să se asigure, într-o măsură tot mai mare, gusturile și preferințele celor mai variate categorii de consumatori.

Cercetarea pieței ajută la fundamentarea planului de afaceri, la crearea unei oferte mai bune, precum și la alegerea tehnicilor de promovare și vânzare.

Practic, oferta turistică a unei țări (zone, stațiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice.

Oferta turistică se caracterizează printr-un ansamblu de bunuri și servicii.care le putem structura astfel: patrimoniul turistic alcătuir din valorile naturale și antropice ale zonei, unitățile de cazare turistică, transport, alimentație, servicii prestate turiștilor și bunurile oferite acestora spre consum.

Cererea turistică este reprezentată de ansamblul clientelei existente sau potențiale din aria geografică a pieței analizate.

În vederea inventarierii ofertei și cererii turistice, în general este mai usor să dispui de date cantitative decât de informații calitative. Întreprinderile de turism ,furnizează periodic informații referitoare la numărul de turiști, numărul de zile turist, gradul de ocupare a spațiilor de cazare, încasări din prestațiile turistice, etc.Din contră, destul de rar se înregistrează informații privitoare la solicitările turiștilor, la preferințele acestora, la motivele care-i determină să cumpere sau nu un produs turistic.

Studiile de brand au accentuat faptul că autenticitatea traiului la țară (stil de viață, ospitalitate, obiceiuri, evenimente locale etc.), unicitatea și diversitatea ofertei culturale în zonele rurale (istorie, muzică, religie ș.a.), bogăția peisajului rural, dar și gastronomia locală sunt elemente care contribuie la definirea ofertei românești de turism în general, și a turismului rural în special . Totodată, mediul rural găzduiește și alte forme de turism cuprinse în brandul național de turism, precum turismul activ și de aventură sau turismul în natură. Potrivit MDRT, în ultimul an, turismul rural s-a situat pe primul loc din punctul de vedere al evoluției circulației turistice.

Numărul structurilor de cazare turistică din România este în creștere față de anul trecut, singurele categorii de unități de cazare ce au înregistrat un trend descendent fiind motelurile și bungalourile. Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică, până la data de 31 iulie, în România existau 6.130 de unități de cazare, cu 121 mai multe decât în același interval al anului 2013.

Astfel, numărul hotelurilor era de 1.473, dintre care 75% clasificate cu trei stele și două stele. În ceea ce privește segmentul de lux, s-a înregistrat o creștere față de 2013. La 31 iulie existau 31 de hoteluri de 5 stele (cu două mai multe decât în 2013) și 267 de hoteluri de 4 stele (cu 15 mai multe decât în 2013).

Tabelul nr. 2.1.: Evoluția structurilor de cazare în anii 2013-2014

În ceea ce privește pensiunile agroturistice, a căror număr l-a depășit pe cel al hotelurilor, 1.665 de unități funcționau la sfârșitul lunii iulie, cu 67 mai multe decât în aceași perioadă a anului trecut. În primele șapte luni ale anului 2014, România a avut o capacitate de 311.300 de locuri de cazare, dintre care 186.200 în hoteluri și 30.500 de locuri în pensiunile agroturistice.

O tendință crescătoare s-a înregistrat și în privința numărului de camere existente în unitățile de cazare din România, care au ajuns la 141.100 la finalul lunii iulie. În hoteluri, numărul de camere a crescut cu 1.444 față de 2013, iar în privința pensiunilor agroturistice creșterea a fost cu 776 de camere față de 2013.

După numărul total de structuri de primire turistică existente la 31 iulie, județul Brașov se află pe primul loc, cu 787 de unități, urmat de Constanța – 746 și Harghita – 321. Cea mai mare rețea de pensiuni agroturistice din țară se află în Regiunea CENTRU, unde se găsesc aproximativ 50% din pensiunile cu acest specific din România. Zonele cele mai dezvoltate agroturistic sunt:

Județul Alba: Valea Arieșului, microregiunea Rimetea

Județul Brașov: deține 51% din toate pensiunile din Regiune: în zona Bran, Zărnești, Moeciu, Fundata

Județul Covasna: Ghelinta, Miclosoara, Arcus, Ilieni, Malnas, Bixad, Tufalau, Cernat, Hătuica, Biborteni

Județul Harghita: Este al II-lea județ ca dezvoltare agroturistică, deținând 21% din pensiunile din Regiune; zonele agroturistice se află la Zetea, zona Lacului Roșu și a lacului Sfânta Ana, zona Izvoru Murețului, zona Praid-Sovata, Lazarea, Sarmas, Tulghes, Carta, Zetea, Varsag, Joseni, Ciumani, Atid

Județul Mureș: comunele Sângeorgiu de Pădure, Lunca Bradului, Stânceni, Răstolița

Județul Sibiu: deține 15% din pensiunile din Regiune. Zona cea mai dezvoltată agroturistic este zona Mărginimii Sibiului și comuna Rășinari.

Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naționale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare și pescuit, cât și obiectivele istorice-arheologice (cetăți, castele, biserici, muzee etc).

Județul Brașov a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică. Primele cinci județe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Brașov (787 structuri de cazare), Constanța (746), Harghita (321), Suceava (296) și Prahova (286).

Zonele unde se găsesc concentrare mare de pensiuni agroturistice, în județul Brașov sunt: Zărnești, Vama Buzăului, Făgăraș, Viscri, Bran. In Zona Bran, cea mai importanta zonă agroturistică, cu obiectivul arhitectonic de importanță națională. Castelul Bran -secolul al XIV-lea Cuprinde mai multe sate care sunt dispuse pe circa 20 km lungime, dintre care cele mai cunoscute sunt: Moieciu (Moieciu – de Sus, in apropierea versantului Bucegiului, respectiv de Jos); Peștera – satul aninat pe un picior de munte împreună cu Măgura și care oferă perspectiva spre culmile Munților Bucegi și Piatra Craiului; Șirnea, aflată într-o vale calcaroasa, Fundata, ale cărei case sunt insirate pe mai multe dealuri.

În figura de mai jos, sunt reprezentate zonele din județul Brașov care dețin cele mai multe pensiuni agroturistice. Astfel, Moeciu este lider de piață având 128 de pensiuni agroturistice, în anul 2014, față de Bran care deține 102 pensiuni agroturistice, Fundata doar 13 și Zărnești numai 3 pensiuni agroturistice.

Figura nr.2.1.1.: Numărul de structuri de primire turistică-pensiuni agroturistice, în annul 2014, pe zone turistice

În ceea ce privește capacitatea de cazare existentă în pensiunile agroturistice din zonele cele mai specifice agroturismului din Județul Brașov, se poate observa în figura de mai jos (figura nr.2.2) că și în acest caz zona Moeciu este lider de piață, dispunând de 2129 locuri de cazare.

Figura nr.2.1.2.: Capacitatea de cazare turistică în pensiunile agroturistice, în anul 2014, pe zone turistice din Județul Brașov

Gradul de atractivitate

Atractivitatea unei stațiuni este privită sub aspectul relațiilor dintre acestea și zonele de origine ale turiștilor, implicând și legăturile (accesul) dintre acestea. Un asemenea model este cel propus de W.J.Reilly (1931) în domeniul comercial și adoptat ulterior pentru turism astfel: fiind date două destinații turistice A și B și o localitate emițătoare X, raportul între cererea pentru destinația A și cererea pentru destinația B este direct proporțional cu raportul capacităților de cazare din stațiunile A și B și invers proporțional cu raportul pătratelor distanțelor între localitățile X și A respectiv X și B. Dacă raportul este supraunitar rezulta că destinația A este mai atractivă decât destinația B și invers.

Utilizând acest din urmă model ne propunem să comparăm atractivitatea zonei Fondata cu cea a zonei Vama Buzăului, folosind ca localitate emițătoare de turiști orașul București. Deși în jurul Brașovului sunt multe alte stațiuni turistice cu care puteam să facem comparația, aceasta nu ar fi fost elocventă deoarece, Fondata nu este o stațiune turistică, recunoscută în acest sens de către organele administrative locale și naționale ci doar o zonă deschisă practicării agroturismului, ca și zona Vama Buzăului de altfel.

NA= 235 locuri -capacitatea de cazare a Fundatei( A-destinația Bran)

NB= 22 locuri – capacitatea de cazare a Vămii Buzăului (B-destinația Vama Buzăului)

DA=171km – distanța de la București la Fundata

DB=203 km – distanța de la București la Vama Buzăului 15

=

CA=0,93 ; CB=0,07

Raportul fiind supra-unitar, rezultă faptul că pentru turistii din București, Fundata este o destinație turistica mai atractivă decât Vama Buzăului.

Cererea turistică este reprezentată de ansamblul clientelei existente sau potențiale din aria geografică a pieței agroturistice.

În ceea ce privesc, sosirilor turiștilor români în pensiunile agroturistice din Brașov, se observă o creștere de 4% în anul 2014, față de anul 2013, în timp ce sosirile turiștilor străini au scăzut cu 6%.

Figura nr. 2.1.1: Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, în pensiunile agroturistice, pe tipuri de turiști, în Brașov

În funcție de zona unde se află pensiuni agroturistice în Brașov, zona care deține controlul sosirilor și înnoptărilor turișilor este Bran, urmată de Moieciu, Fundata și Zărnești.

Figura nr.2.1.4: Sosiri și înnoptări ale turiștilor în pensiunile agroturistic, în anul 2014, pe zone turistice din Brașov

Numărul înnoptărilor turiștilor români au înregistrat creșteri cu 4% în anul 2014, față de anul 2013, în timp ce sosirile turiștilor străini au scăzut cu 8%.

Figura nr. 2.1.5: Înnoptări în pensiunile agroturistice, pe tipuri de turiști

Durata medie a sejurului în anul 2014 a fost de 2,2 zile la turiștii români, iar la turiștii străini a fost de 2.3 zile.

Figura nr.2.1.5: Durata medie de sejur

În urma analizei acestor indicatori, se constată o îndreptare a populației orașelor spre recreere către mediul rural. În același timp se remarcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul nu mai satisfac aspirațiile, motivațiile, opțiunile turiștilor, ale unei însemnate părți din rândul populației urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odihnă și recreere este o tendință generală în practica mondială a turismului și în ultimii ani și în România.

2.2. Identificarea oportunității unei afacerii în domeniul agroturistic

Scopul activității interprenoriale este de a identifica și valorifica oportunitatea economică, printr-un mod de gândire și inovare, supus schimbărilor rapide și acceptarea riscului noilor schimbări.

Independența și dorința de a-și manifesta liber inițiativele cu ajutorul unei activității creative și flexibile este motivul multor tinerii care doresc să devină întreprinzători asumându-și riscuri, în speranța că vor reuși.

Oportunitatea economică în domeniul agroturistic se datorează creșterii continue a numărului de turiști, implicit apariția unei noi piețe de desfacere a produselor turistice românești datorită aderării României la Uniunea Economică. România este considerată țara cu cel mai mare potențial din Europa, în ceea ce privește dezvoltarea agroturismului ca sursă de venit pentru investitor și bugetul țării.

Având în vedere că fiecare persoană necesită recreere și odihnă, cererea în turism este în continua creștere, iar tot mai mulți turiști aleg pentru a-și petrece timpul liber în mijlocul naturii, optând pentru pensiunile agroturistice în defavoarea altor structuri de cazare turistică.

Agroturismul reprezintă o oportunitatea pentru creșterea veniturilor, conduce la crearea de noi locuri de muncă și la stoparea depopulării satelor. Dezvoltarea unei afacerii în domeniul agroturistic aduce beneficii în domeniul dezvoltării comunității rurale prin: valorificarea bogatului și variatului potențial rural, crearea de noi locuri de muncă și dezoltarea serviciilor în mediul rural, economisirea de investiții pentru crearea de capacității de cazare, alimentație publică sau agrement, susținerea economică a agricultorilor, restabilirea și susținerea artei populare, reabilitarea patrimoniului imobiliar, decongestionarea zonelor turistice supra aglomerate.

Din punct de vedere al divertismentului, agroturismul oferă o gamă variată și unică de servicii turiștilor ce iubesc natura, arta și cultura populară, dar și posibilitatea de a consuma produse agroalimentare obținute în mod natural. Astfel, agroturismul reprezintă o oportunitate pentru creșterea veniturilor gospodăriilor țărănești și o formă de export de produse agroalimentare pentru turiști străini.

Prețul serviciilor agroturistice este sub nivelul prețului serviciilor oferite de alte forme de turism, datorită consumului de produse în activitatea de agroturism care provin din propria producție. Prețul unui dejun agroturistic, în toate pensiunile, este mai mic cu 40% – 55% față de un dejun servit într-un restaurant din rețeaua serviciilor hoteliere turistice (la aceeași clasificare).

Susținerea și extinderea agroturismului reprezintă și o componentă educativă ce presupune cunoașterea valorilor peisagistice și tradițiile culturale ale unei zone. Această componentă este adresată în special copiilor din mediul urban, dar și turiștilor străini care, din punct de vedere al cunoașterii agriculturii și orizontului naturii, trebuie să stea două saptămânii la activitățiile din gospodăria agricolă, îmbinată cu scăldatul în ape curate, călăritul, drumeția aducănd un aport de cunoaștere al copiilor și turiștilor străini. De exemplu, în Elveția, Suedia, Austria, prin programele de învățământ din școlile urbane sunt prevășute perioade de vacanță în pensiunile agroturistice.

Astfel, practicarea agroturismului este o activitate economică complementară exploatației agricole și nu o alternativă sau o substituție a acesteia.

DESCRIEREREA AFACERII

Ideea de afacere constă în deschiderea unei pensiuni agroturistice, situată într-o zonă reprezentativă acestui gen de activitate.

Obiectul principal de activitate al afacerii îl reprezintă oferirea de servicii de cazare la cea mai înaltă calitate în domeniul agroturismului, astfel încât să ajungă lider pe piață în zona respectivă.

Serviciile de bază oferite constau în cazarea turiștilor pentru o anumita perioadă de timp, pensiune completă (3 mese pe zi) sau demipensiune (2 mese pe zi). Totodată, Pensiunea cu povesti oferă și o varietate de servicii suplimentare:accesul la bucătărie, un foișor cu grătar ăn curtea pensiunii, servicii oferite de un ghid local pentru ghidarea turișilor în drumeții și vizitarea zonei, precum și punerea la dispoziție a mijloacelor tradiționale de transport; servicii de internet și telecomunicații, servicii de divertisment: loc de joacă pentru copiii, teren de fotbal/bachet, masă de ping-pong, darts, plimbări cu sania trasă de cai iarnă și vara cu trăsura, table, șah, rummy, drumeție la o stână de oi pentru observarea și de ce nu și implicarea turiștilor în activitățile specifice: mersul oilor, prepararea produselor tradiționale , masa la stână.

Pentru a ne asigură că turistul se află în continuă stare de bine, mai ales când ne trece pragul pensiunii, pe lăngă serviciile oferite de noi, le punem la dispoziție câteva activității de divertisment oferite în urma unei colaborări cu o firmă specializată în agrement montan. Pentru iubitori de aventură, o plimbare cu ATV-ul, Jeep-ul ,BUGGY off road, paintball prin pădure, pe drumuri forestiere este soluția ideală pentru petrecerea timpului. De asemnea, în apropierea pensiunii se află un parc de aventură Tree Adventure Park Fundata ce pune la dispozițe trasee cu tiroliana și jocuri, cum ar fi: cățărări pe un panou de alpinism, mersul pe sârmă.

Excursii la principalele monumente istorice din zonă: Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Muzeul etnografic "Nicolae Frunteș", Biserica ortodoxă veche de lemn "Adormirea Maicii Domnului",Turul bisericilor fortificate din Țara Bârsei: Prejmer, Hărman, Bod, Halchiu, Feldioara, Rupea, Criț, Homorod, Bunești   

Drumeții la principalele monumente ale naturii aflate in apropiere: Peștera Dâmbovicioarei Cheile Dâmbovicioarei, Peștera Cheile Rașnoavei (sâmbăta, aici au loc concerte de muzică clasică, susținute de membri ai filarmonicii din Brașov), Peștera Liliecilor, Peștera La ulube, Peștera Haiducului Fulga, Parcul Național Piatra Craiului, Lacul fără fund

Localizarea

Ideea de afacere constă în deschiderea unei pensiuni agroturistice, situată într-o zonă reprezentativă acestui gen de activitate. În urma cercetării de piață a rezultat că Județul Brașov deține 51% pensiuni agroturistice din toate pensiunile din Regiunea Centru: în zona Bran, Fundata, Vama Buzăului, Moeciu și Zărnești.

Pentru a lua decizia corectă în ceea ce privește localizarea pensiunii am analizat gradul de atractivitatea al zonei Fundata și Vama Buzăului. Am ales aceste două zone turistice deoarece în aceste zone nu sunt suficiente locuri de cazare, motiv pentru care se dorește înființarea acestei pensiuni. Ca rezultat, zona Fundata este mai atractivă decât zona Vama Buzăului.

Situată între Parcul Național Bucegi și Parcul Național Piatra Craiului, pe culoarul Rucăr-Bran, Fundata este localitatea aflată la cea mai mare altitudine din România (1360 m). În Fundata există o stație de măsurare a aerului care dovedește că în acest loc este cel mai pur aer din România.

Fundata este localitatea cu o istorie aparte. Aici a murit primul roman in Primul Razboi Mondial si prima localitate eliberata de Imperiul Austro-Ungar in vara anului 1916.

Accesul rutier se face dinspre Brașov, Pitești, București, astfel:

DN1 Bucuresti – Ploiesti – Sinaia – Predeal – Rasnov – Bran – Moeciu – Fundata;

DN73 Brasov – Cristian – Rasnov – Tohan – Bran – Moeciu – Fundata;

DN73 Pitesti – Campulung – Rucar – Moeciu – Fundata

Locația Pensiunea cu povești se află la 36 Km de Brasov si 15 Km de Castelul Bran, situată pe un teren de 4 hectare. Clădirea există, dar nu este amenajată conform viziunii antreprenorului și pentru o astfel de activitate. În funcție de serviciile oferite, dar și de caracteristicile construcției, pensiunii agroturistice I se va atribui un număr de margarete. Clasificarea este data de către Ministerul Turismului, având ca scop protecția turiștilor prin atribuirea unei forme codificate a nivelului de confort și a calității serviciilor oferite. Tind ca pensiunea mea să I se ofere minim 3 margarete.

Concurența – Există și alte pesiuni ce pot oferi cazare în această zonă, dar noi ne vom axa pe oferirea unor servicii de calitate superioară, printr-o dotare modernă a camerelor și existența unui personal foarte bine pregatit și competitiv.

Clenții – Clienții pensiunii pot fi atât persoane fizice, din țară sau din străinătate, din toate categoriile de vârstă și din cele mai diferite categorii sociale, cât și personae juridice.

Obiectivele pe termen scurt:

– promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale. Prezentarea acestora va fi inclusă într-unul din serviciile oferite de noi;

– oferirea clienților a celor mai bune condiții de cazare și o gamă cât mai largă de activități turistice;

– încadrara pensiunii într-un tur turistic cunoscut de cea mai mare majoritate de turiști;

Obiective pe termen lung:

– creșterea numărului de turiști printr-o puternică promovare a zonei prin intermediul agențiilor de turism precum și o ofertă diversificată de servicii de calitate;

– diversificarea ofertei de servicii prin valorificarea a cât mai multe obiective de interes turistic din apropiere;

– dezvoltarea economică a zonei datorită creării a noi locuri de muncă dar și datorită atragerii de fonduri bănești în această zonă.

Resurse

Materiale:

Spațiul destinat pensiunii se compune din:

clădire cu camere pentru închiriat, formată din opt dormitoare cu câte două paturi, opt băi dotate cu duș și WC, TV, aer condiționat un living folosit și ca sală de mese ,o bucătărie, o sală unde se pot organiza petreceri, unde oaspeți veniți pentru team building se pot desfășura în voie, unde se pot desfășura activități recreative( sah, remi, table etc.);

o spălătorie și o încăpere care va fi utilizată pentru păstrarea proviziilor alimentare;

un teren folosit pentru cultivarea legumelor și fructelor;

O minifermă de unde putem oferi produse tradiționale proaspete

Parcare luminată pentru opt autoturisme.

zone pentru praticarea sporturilor în aer liber: fotbal/baschetmasă de ping-pong ;

foișor cu grătar în curte, băncuțe, mese de grădină, balansoar și hamac;

loc de joacă pentru copii: trambulină, leagăne, groapa cu nisip, biciclete, derdeluș;

Fiecare dormitor are o suprafață de 12 m2 (camere duble). Accesul în dormitoare și băi este direct, fără a se trece prin alte încăperi.

Pensiunea este prevăzută cu utilitățile impuse de normele de turism, respectiv iluminare electrică, iluminare naturală, încălzire locală, rețea de canalizare și apă curentă. De asemenea, pensiunea este prevăzută cu telefon, fax și internet care vor fi puse la dispoziția turiștilor.

Umane

Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Coralia Mihăilă, absolvent al Facultatii de Comerț – Administrarea afacerilor în comerț, turism, servicii și managementul calității.

Pentru buna funcționare a “Pensiunii cu povești”, personalul necesar e format din:

– un manager care este și asociat unic;

– un bucătar;un ospătar

– o menajeră;

– un îngrijitor al minifermei;

– un grădinar;

-un ghid pentru drumetii etc.

Relațiile cu Administrația Financiaraăsi alte autoritati ale statului sunt încredințate unui colaborator specializat în contabilitate și autorizat să onoreze aceste obligații.

Capital

Clădirea existentă necesită o amenajare corespunzătoare pentru a obține o clasificare de minim trei margarete. Amenajarea constă în operații de ridicare a gradului de confort prin dotarea cu mobilier adecvat, de cea mai bună calitate, cu instalații noi și în modernizarea unora deja existente, în dotarea bucătăriei, a livingului și a șăli de organizare a diferitelor activității.

Investiția inițială va fi formată din:

– achiziționarea terenului;

– amenajarea interioară- dotări dormitoare 16 paturi, 8 dulapuri, 8 mese, 16 scaune, 8 cuiere, 8 veioze, 8 aparate radio și Tv), amenajarea băilor (în număr de 8), amenajarea linvingului, săli de evenimente, bucătăria.

– Amenajarea exterioară : miniferma ,parcarea pentru opt autoturisme, zone pentru praticarea sporturilor în aer liber: gimnastica, bedminton, volei, fotbal, minigolf, masă de ping-pong ; foișor cu grătar în curte, băncuțe, mese de grădină, balansoar și hamac; loc de joacă pentru copii: trambulină, leagăne, groapa cu nisip, biciclete, derdeluș;

Costul total este estimat în jurul sumei de 60.000,RON. Costul alimentelor care trebuie cumpărate pentru asigurarea mesei și consumabilelor pentru turiști se ridică la 25 lei pe zi per turist, în condițiile în care o noapte de cazare va fi de 65 de lei/zi în timpul săptămâni și 85 în timpul weekendurilor.

2.3. Analiza ideii de afaceri folosind metoda Canvas

Inițierea unei noi afaceri presupune o planificarea strategică asupra afaceri, identificarea factorilor de care va depinde eficiența acesteia, dar și modul în care ideea de afacere propusă va genera profit. Un model de dezvoltare a planului strategic de afacere îl reprezintă modelul de afaceri Canvas. Acesta constă în proiectarea strategiei afacerii prin realizarea unui model de afacere sub forma unui tablou vizual alcătuit din 9 elemente, care să permit crearea de legături între principali actori care influențează afacerea. Cele 9 elemente descriu propunerea de valoare a firmei, segementele de clienți, canalele de comunicare și promovare, relațiile cu clienții, veniturile, resursele cheie, activitățiile cheie, partenerii cheie și veniturile.

Segmentul de clienți

Pentru a realiza un model de afacere eficient, orice întreprinzător trebuie să identifice segmentele de clienți cărora intenționează să le îndeplinească cerințele.

Principalele segmente de clientele identificate, cărora se adresează serivciile noastre sunt:

Clienți externi sunt turiști străini care aleg agroturismul deoarece sunt interesați în a cunoaște istoria și tradițiile României, prin vizitarea zonelor pitorești, de o frumusețe unică, care păstrează obiceiuri străvechi legate de: arhitectura caselor, port, specialități gastronomice, meșteșuguri tradiționale.

Personae fizice, pentru petrecerea vacanțelor, concediilor – în general predomină în această categorie familii tinere, cu vârstă medie de până la 40 de ani deseori cu unul sau mai mulți copii sau familii de vârsta medie 50-60 ani;

Persoane în transit, grupuri organizate- principalele tipuri identificate sunt tinerii sub 25 de ani cu scopul descoperirii potențialului turistic al regiunii sau sărbatoririi unor evenimente importante și persoane în vârstă cu scop de recreere și refacere provenind cu preponderență din mediul urban;

Localnici pentru servicii de alimentație publică, efectuarea de mese festive, majorate, revelion, reprezintă o categorie cu cerere stabilă fără caracter de sezonalitate;

Persoane juridice în scopul organizării de reuniuni, seminarii, întâlniri de afaceri.

Cererea nu variază în funcție de sezon, observându-se că pensiunea are servicii specializate pentru fiecare anotimp.

Din punct de vedere financiar, cei care apelează la aceste servicii se încadrează în categoria celor cu posibilități materiale medii și mici, ținând cont de faptul că agroturismul solicită mai puțini bani față de cazarea în sistemul hotelier. Nu trebuie exclusă în totalitate nici categoria turiștilor cu venituri superioare, care preferă agroturismul din curiozitate sau pentru odihnă.

Serviciile oferite de noi satisfac nevoile specifice fiecărei categorii de client. Aceste nevoi specific se impart în trei categorii:

Nevoia de bază: securitate și igienă;

Nevoia decisivă: atracțiile zonei, aspectul structurilor de cazare care influențează decizia turistul de a allege serviciile noastre.

Nevoile complementare: stilul echipamentelor, ospitalitatea, etc. lucruri pe care turiștii le percep în timpul sejururlui și care pot influența revenirea sau recomandările acestora.

Propunerea de valoare

În această etapă se analizează valoarea propusă din perspectiva unor caracteristici cheie, pentru a identifica dacă produsele sau serviciile oferite sunt pe măsura segmentelor de consumatori cărora se adresează.

“Pensiunea cu povești” oferă servicii care satisfac orice segment de client.

Serviciile de bază oferite constau în cazarea turiștilor pentru o anumită perioadă de timp, pensiune completă (3 mese pe zi) sau demipensiune (2 mese pe zi). Pe lângă acestea, oferim și servicii suplimentare, cum ar fi: servicii de divertisment: loc de joacă pentru copiii, teren de fotbal/bachet, masă de ping-pong, darts, plimbări cu sania trasă de cai iarnă și vara cu trăsura, table, șah, rummy, închirierea de biciclete;

organizarea de excursii calare;

foc de tabără, foișor cu grătar în curte, băncuțe, mese de grădină, balansoar și hamac;

servicii de poștă, telecomunicații, internet și publicitate; parcare luminată- 8 locuri auto;

Produsele din gospodaria proprie acoperă 40% din mesele oferite turistilor.

Organizarea excursiilor la obiectivele turistice, dar și a drumețiilor din zonă reprezintă un atu important în alegerea Pensiunii cu povești: Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Muzeul etnografic "Nicolae Frunteș", Biserica ortodoxă veche de lemn "Adormirea Maicii Domnului",Turul bisericilor fortificate din Țara Bârsei: Prejmer, Hărman, Bod, Halchiu, Feldioara, Rupea, Criț, Homorod, Bunești, Biserică Ortodoxă – monument istoric, Monumentul Eroilor Fundata și Sirnea, Muzeul Satului Șirnea.. Drumeții la principalele monumente ale naturii aflate in apropiere: Peștera Dâmbovicioarei Cheile Dâmbovicioarei, Peștera Cheile Rașnoavei (sâmbăta, aici au loc concerte de muzică clasică, susținute de membri ai filarmonicii din Brașov), Peștera Liliecilor, Peștera La ulube, Peștera Haiducului Fulga, Parcul Național Piatra Craiului, Lacul fără fund.

Pe lăngă serviciile oferite de noi, punem la dispoziția turiștilor câteva activității de divertisment oferite în urma unei colaborări cu o firmă specializată în agrement montan. Pentru iubitori de aventură, o plimbare cu ATV-ul, Jeep-ul ,BUGGY off road, paintball prin pădure, pe drumuri forestiere este soluția ideală pentru petrecerea timpului. De asemnea, în apropierea pensiunii se află un parc de aventură Tree Adventure Park Fundata ce pune la dispozițe trasee cu tiroliana și jocuri, cum ar fi: cățărări pe un panou de alpinism, mersul pe sârmă.

Pentru a atrage turiștii, am hotărât să schimbăm în funcție de sezon, eveniment și turiști, programele de petrecere a timpului liber, excursiile organizate în cadrul pachetului de servicii oferite.În sezonul rece, amatori de schi și snowboard sunt așteptați cu drag. Dealurile din apropiere și pârtiile amenajate în Fundata satisfac cerințele exigente ale amatorilor de schi și snowboard.

În cursul anului, în localitatea Fundata se desfășoară o serie de evenimente culturale care vor fi incluse in oferta noastră. Astfel turiști vor putea asista și bucura de unicele și minunatele festivale tradiționale precuim: Nedeea Munților(20 iulie) în cadrul căruia se organizează un târg traditional românesc din Pasul Rucăr-Bran și se prezintă tradițiile populare din comuna Fundata; Festival de reconstituire istorica Fundata  dedicat luptelor desfășurate între armata română și armatele Puterilor Centrale, în Pasul Giuvala, în toamna anului 1916.Evenimentul cultural cuprinde demonstrații de luptă, prezentarea uniformelor și armamentului, expoziții; Zilele Olimpice reprezintă o sărbătoare a spiritului olimpic. Evenimentul cuprinde o festivitate inedită inspirată din istoria Jocurilor Olimpice, întreceri sportive dedicate atât sportivilor de performanță, cât și amatorilor de orice vârstă, spectacole etc.

În noaptea de Sânziene puteți asista la un spectacol inspirat din cultul popular al zânelor. Cel mai așteptat moment este ritualul împletirii coronițelor și aruncarea acestora peste casă.

Măsura Laptelui este un eveniment la care veți "gusta" din lumea pierdută a ciobanului român (mâncare tradițională, muzică populară, cursuri de dans popular, scene de viață cotidiană, jocuri pastorale).

Vacanțele petrecute în aceasta pensiune agroturistica se doresc a rămâne amintiri de neuitat pentru turiști ce-i trec pragul, dar și pentru noi. De aceea, în living am amenajat un spațiu unde aceștia își pot lăsă amprenta prin postarea unor fotografii surprinse din timpul petrecerii vacanței la noi.

Unicitatea peisajului, tradițiile locale fac din “Pensiunea cu povești” un adevărat loc magic. În pragul sărbătorilor (Crăciun, Paște, Revelion), “Pensiunea cu povești” organizează concursuri, constând în postarea unei fotografii dragi lor însoțită de un cuvant cheie ce descrie fotografia. Câștigători beneficiază de un sejur gratuit în minunata noastră pensiune.

Oferim reduceri substanțiale clienților care au trecut de cel puțin două ori pragul nostru, studenților, copiilor și grupurilor organziate.Totodată, clienții iși pot alcătui propriul pachet turistic.

La sosire, clienții vor primi un dosar cu toate informațiile despre pensiune, harta zonei respective. Clienți vor fi întâmpinați cu fructe și bauturi răcoritoare locale. Foile de cazare au o rubrică destinată adresei de e-mail, astfel că se vor trimite oferte noi pe adresele de e-mail ale clienților.

La plecare, oferim clienților daruri din grădina de legume proprie, în ambalaje inscripționate cu numele pensiunii, într-un coș împletit care va putea fi folosit la piață pentru cumpărături, un borcan cu dulceață de fructe din zonă și o palincă.

Canalele

O importantă metodă de promovare a agroturismului este însăși calitatea serviciilor oferite, care determină satisfacția turiștilor, ceea ce îi poate transforma în clienți fideli.

Ne vom concentra în primul rând asupra mediului on-line, căutând să ne îmbunătățim prezența pe internet printr-un website foarte bine conceput și permanent actualizat, prin newsletter. Cum tot mai multe persoane utilizează Internetul pentru a se informa despre diferite domenii, un site Internet reprezintă un mijloc pentru clienți de a afla de pensiunea noastră, fiind la îndemâna studenților, a clasei de mijloc, a firmelor sau a diverselor asociații și fundații

Construirea unei pagini de Facebook, apariția de reclame în publicațiile din zonă, dar și publicații la nivel național, mai ales cele cu specific turistic, reprezintă alte element de promovarea a pensiunii.

Afacerea poate fi promovată prin intermediul clienților care i-am avut și care au plecat mulțumiți de serviciile oferite. Aceștia le vor povesti prietenilor, rudelor, colegilor despre sejurul minunat pe care l-au petrecut în pensiune și îi vor determina pe aceștia să ne viziteze.

Un alt mijloc de a ne face reclamă este înscrierea pe site-urile și portalurile de turism naționale și internaționale.

Vom încheia contracte cu agențiile naționale și internațional interesate de segmentul agroturismului. În cadrul agențiile de turism, putem expune postere reprezentând pensiunea sau peisaje din zonă.

Organizarea unor mese pe anumite trasee turistice cunoscute cu mâncăruri tradiționale, cu degustare de vinuri, mâncăruri specifice, prilej cu care pot fi distribuite și materiale de promovare a pensiunii turistice.

Realizarea unor campanii și oferte pe site-uri de reduceri, chiar dacă nu ne aduce profit în urma acestora, dar cu siguranță com promova pensiunea și tot mai mulși turiști vor afla de noi.

Deoarece ne aflăm într-o zonă cu obiective turistice importante, putem petrece puțin timp în jurul acestora pentru a împărți pliante cu pensiunea și facilitățile acesteia.

Relațiile cu clienții

În agroturism, ca și în orice altă afacere de succes, o bună relație cu clienți este una dintre condițiile fără de care nu se poate obține profit și se anulează obiectul de activitate fără prezența turiștilor.

Pentru Pensiunea cu povești” am ales ca gazda să însoteasca turiștii de-a lungul sejurului în activitățile lor, să prezinte ospitalitate naturală, o libertate de exprimare și o prietenie ce va face clienților mai plăcută șederea.

De la primirea turiștilor până la plecarea acestora toate cerințele turiștilor vor fi ascultate, adaptarea meniului, a programului se va face în funcție de aceștia.

Bucătăria pensiunii va avea un specific zonal, se va găti tradițional însă vom fi pregătiți și pentru anumite cerințe speciale venite de la anumiți turiști mai răsățați.

Informațiile despre regiune și despre satul în care se află pensiunea vor fi deținute atât de gazdă cât și de angajații săi. Orice întrebare venită din partea clientului își va găsi răspunsul, iar cererile vor fi îndeplinite.

Activitățile și mesele organizate în pensiune vor fi animate de ospitalitatea gazdei ce cu naturalețe va reuși să păstreze o atmosferă plăcută de-a lungul lor.

Prezența alături personalului în preaja clientilor este impetuoasă, insa acestia vor trebui să ofere libertatea acestora în momentele in care doresc sa petreacă clipe de singurătate și nu au nevoie de asistență turistică.

Organizarea gospodăriei a pensiunii și a minifermei trebuie să fie exemplară. Orice eroare poate duce la plângeri din partea turiștilor sau poate duce la pierderi materiale cauzate de nefolosirea necorespunzatoare a resurselor deținute.

Curațenia pensiunii este un aspect foarte important fără de care serviciile nu sunt complete , iar confortul oferit turiștilor nu se realizează.

 Venituri

Îndeplinirea cu succes a sarcinilor în timpul sejurului petrecut de către turiști în pensiune se vor transforma la sfârșitul sejurului în încasarea prețurilor pentru serviicile oferite.

O cât mai bună satisfacere a nevoilor clientului va conduce către venituri mai mari. Un raport corect între calitatea serviciilor oferite și prețul stabilit pentru acestea trebuie stabilit astfel încât profitul să poată acoperi cheltuielile efectuate în timpul prestării serviciilor.

Principala sursă de venit o reprezintă oferirea de servicii de cazare turiștilor pentru o anumita perioadă de timp, pensiune completă (3 mese pe zi) sau demipensiune (2 mese pe zi).

Alte surse de venit provin din : – vizitarea rezervației de urși; drumeții montane organizate; echitație – local; sanie trasă de cai; tiroliana, alpinism;ski de tura sau alpin în zona Piatra Craiului, închirierea de biciclete, canoe si barci.

În afară de partea turistică se pot vinde clienților și produse obținute in propria gospodărie a pensiunii, produse ecologice și tradiționale. Tot in vederea cresteri veniturilor firmei

Pentru creșterea veniturilor firmei, angajați pensiuni se vor modela după necesitățile clienților suplimentând pachetul standard cu diferite cerințe speciale primite.

Resursele cheie

Toate resursele sunt considerate bunuri de valoare pentru o companie, deoarece ele sunt necesare pentru a susține și sprijini businessul respectiv. Când vorbim de resurse, ne putem referi la resurse umane, financiare, fizice sau intelectuale.

Conducerea va fi executată de managerul firmei, care este și unicul asociat, Coralia Mihăilă, absolventă al Facultății de Comerț – Administrarea afacerilor în comerț, turism, servicii și managementul calității.

Pentru buna funcționare a “Pensiunii cu povești”, personalul necesar e format din:

– un manager care este și asociat unic;

– un bucătar;

– o menajeră;

– un îngrijitor al minifermei;

– un grădinar;

-un ghid pentru drumeții etc.

Relațiile cu Administratia Financiara și alte autorități ale statului sunt încredințate unui colaborator specializat în contabilitate și autorizat să onoreze aceste obligații.

Activitățile cheie

În cadrul Pensiuni cu povești, activitatea cheie o reprezintă oferirea de cazare turistică pentru o anumita perioadă de timp, pensiune completă (3 mese pe zi) sau demipensiune (2 mese pe zi).

Parteneri cheie

În afară de relația cu clienții finali, există și alte alianțe complementare benefice sau esențiale pentru pensiune:

relația cu furnizorii;

agentiile de turism naționale și internaționale

relația cu autoritățile publice.

Primi furnizori cu care va colabora pensiunea vor fi furnizori de materiale de construcții, neceare transformărilor pe care le va suferi clădirea în vederea ajungerii la standardele necesare funcționării. Cu aceștia nu se pot întreține relații constante de colaborare deoarece nu vom mai avea nevoie o bună perioada de timp de serviciile oferite de ei.

O relație foarte strânsă se va stabili cu furnizori de alimente. Aceștia vor fi deținători gospodăriilor aflate în jurul pensiunii, dar și într-o localitate apropiată. Completarea necesarului pensiunii cu produse de bună calitate va conduce la menținerea unor standarde agroturistice înalte.

Suplimentarea alimentației animalelor din minifermă va fi făcută de furnizori locali de furaje. Se va apela la aceștia doar în condițiile în care ceea ce se va produce în gospodărie nu va fi îndeajuns pentru întregul an.

Vom avea și furnizori permanenți de: electricitate, televiziune, internet, telefonie etc.

Costurile

Modelul de business se concentrează pe minimizarea tuturor costurilor și excluderea adaosurilor suplimentare care nu sunt neapărat necesare.

Costurile fixe sunt acele costuri care trebuie suportate indiferent dacă pensiunea turistică are locurile de cazare ocupate sau nu. În această categorie se înscriu : asigurarea Horeca, telecomunicațiile, internet, salariul personalului, impozitul pe teren și clădire, costurile investiței de la început, serviciile de promovare.

Costurile variabile reprezintă costurile determinate de numărul de turiști și de gradul de ocupare al pensiunii agroturistice. Acestea sunt: cheltuielile cu încălzirea, energia electrică și termică, consumul de apă.

2.4. Analiza ideii de afacerii folosind metoda Porter

Modelul lui Michael Porter reprezintă un model de diagnosticare strategică a domeniul în care activează firma.

În cazul de față firma activează în domeniul agroturismului bazându-și activitatea pe oferirea de servicii de cazare în zona rurală, având o minifermă și seră ce oferă produse naturale și tradiționale.

Acest model definește cinci forțe ce determină intensitatea competițională, ce duce la determinarea atractivității pieței, mai exact obținerea profitabilității.

Cele cinci forțe aplicate pensiunii sunt:

Amenințarea produselor de substituție – oferirea de cazare din partea unor terțe persoane, pensiunile agroturistice din alte zone, hoteluri cu același grad de confort, oferirea de servicii sub standardele practicate în cadrul pensiunii noastre la un preț sub piață.

Amenințarea intrării noilor competitori – apariția unor noi competitori pe piața pensiunilor agroturistice reprezintă într-adevar un pericol, însă menținerea unor serviicii de calitate, adaptarea la piață și continua evoluție nu vor face decât să mențină pensiunea la aceleași standarde sau chiar unele superioare.

Amenințarea firmelor competitoare – Există și alte pesiuni ce pot oferi cazare în această zonă, dar noi ne vom axa prin oferirea unor servicii de calitate superioară, printr-o dotare modernă a camerelor și existența unui personal foarte bine pregătit și competitiv.

Foarte important este și raportarea continuă la pachetul de servicii agroturistice oferite de competitori, astfel că de fiecare dată când aceștia vor aduce un plus și noi ne vom include în pachete noile modificări.

Capacitatea de negociere a furnizorilor. Gama largă de furnizorii împiedică impunerea de reguli și ne permite alegerea acestora în functie de preferințe. Balanța negocierilor nu este înclinată doar de o parte deoarece există întotdeauna o alternativă. Dorința noastră este de a păstra o strânsă legătură cu furnizorii pentru a nu periclita calitatea produselor și serviciilor.

Capacitatea de negociere a clienților. Dacă în relația cu furnizorii noi eram cei ce alegeam, în relația cu clienții se întamplă invers. Pentru a fi varianta aleasă de către client, trebuie să definim prețurile în funcție de influența acestuia.

Chiar dacă serviciile oferite de pensiunea cu povești sunt foarte bune, personalul bine instruit, întregul sistemul prin care se ajunge la client trebuie pus la punct pentru a se putea atinge scopul afacerii și anume satisfacerea clientului în vederea obținerii profitului. Oferirea unor servicii eficiente asigură fidelizarea clientului și face posibilă creșterea gradului de încredere a acestuia.

CAPITOLUL III

EVALUAREA RISCURILOR ÎN INIȚIEREA NOII AFACERII DIN DOMENIUL AGROTURISTIC

Identificarea riscurilor în domeniul agroturistic

Principala tehnică de identificare a riscurilor în cadrul acestui proiect agroturistic este utilizarea sesiunilor de brainstorming ce furnizează idei de identificare a riscurilor cu potențialitate de intervenire, amenințări ale proiectului de investiție.

În cadrul procesului de identificarea a riscurilor ce pot afecta negativ capacitatea întreprinderii de a-și îndeplini obiectivele, trebuie analizate atât riscurile endogene care pot fi controlate și influențate, cât și riscurile exogene care nu pot fi controlate de firmă.

In demersul de identificarea a riscurilor, managerul prospectează fiecare nivel al planului intern și extern al afacerii. Acolo unde consideră că există potențiale consecințe ce pot influența atingerea obictivelor setate. În vederea ameliorării sau stopării proceselor de risc, sunt luat măsuri de prevenție ce se vor aplica în etapele următoare.

Obiectivul principal al afacerii constă în dezvoltarea activității și infrastructii turistice din localitatea Fundata, județul Brașov prin deschiderea unei pensiuni agroturistice a caror servicii va satisface cerințele cele mai exigente ale turistului. Pentru o realizare eficientă a acestui obiectiv, antreprenorul va identifica, evalua și gestiona riscurile ce ar putea împiedica atingerea scopului.

Riscurile identificate ce pot împiedica buna desfășurare a activității economice din cadrul întreprinderii sunt grupate astfel: – riscuri naturale, – riscuri tehnologice, – riscuri biologice, – riscuri legislative, – riscuri economice, -riscuri cu determinare antropică.

3.1.1. Riscuri naturale

Pe baza revizuirii documentației despre așezarea geografică a zonei Fundata, cercetând nivelul riscurilor naturale (pure) ce pot afecta afacerea se pot identifica mai multe subcategorii de risc. Se prezintă rmătoarele subcategorii de riscuri: riscul de incendiu, riscul alunecării de teren, riscul apariției unor fenomene meteorologice extreme.

Riscul de incendiu poate apărea atât în interiorul, cât și în exteriorul spațiului destinat structurii de primire turistică.

Exteriorul spațiului. Datorită amplasării pensiunii agroturistice într-o vale, ce este înconjurată de păduri, plasată între Munții Piatra Craiului și Munți Bucegi, această așezare este predispusă apariției riscului de incendiu silvic. Incendiile de pădure se pot produce în urma a mai multor activității, cum ar fi: folosirea neglijentă de om a focului în pădure, aruncarea de chibrituri și țigări aprinse în pădure, turismul necontrolat, trăsnete, razele soarelului care trec prin cioburi de sticlă, incendierea premeditată. Declanșarea unui astfel de incendiu se produce cu foarte mare ușurință în condițiile nesupravegherii adecvate a zonei de pădure de către autoritățiile aferente, și protejarea în condițiile extinderii acestuia spre zona locuită. Astfel, se dorește păstrarea unei relații strânse cu responsabili ce fac parte din Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A.

Interiorul spațiului. Incendiul se poate declanșa și în interiorul pensiunii agroturistice. Zona componentă a pensiunii ce este cea mai predispusă acestui fenomen este spațiul destinat preparării alimentelor. Ca în orice loc component sectorului Horeca, se atribuie o importanță semnificativă activitățiilor și surselor componente acesteia. Bucătăria conține aparatură electrocasnică ce generează surse directe de foc, flacără deschisă. Alăturarea acestora cu subsanțele inflamabile și gazele folosite, este periculoasă. Neglijența personalului, neverificarea instalațiilor electrice, dar și prezența turistilor într-o încăpere nepermisă sunt alte situații generatoare de incendiu.

Riscul apariției incendiului în zona agroturistică poate apărea și prin nesupravegherea unui foc aprins de om în scopuri diverse. Pentru evitare se poate face instructaj cu angajații și cu membrii comunității.

Astfel, aceste situații au ajutat la identificarea cauzelor ce produc apariția riscului de incendiu.

Riscul alunecării de teren. Acest proces este descrierea unei mișcări de deplasare a unei materii solide de la un nivel superior către vale, drenată de apă sau lipsa susținerii materiei în plan înclinat. Deplasarea depozitelor de pe versanți este extrem de periculoasă atât pentru investiția făcută în afacere, cât și pentru oamenii ce s-ar putea afla în zonă în momentul declanșării. Un astfel de fenomen are implicații și la nivelul comunitar, distrugerea unei gospodării putând duce la repetarea fenomenului la mai multe.

Factori determinanți sunt de două tipuri: cauze naturale sau antropice. Primul tip se întrepătrunde cu riscul apariției unor fenomene meteorologice extreme (ploi torențiale, prăbușirea unor grote, eroziuni puternice, topirea bruscă a unei cantități mari de zăpadă căzută în zonă, mișcări tectonice de intensitate relevantă). Spre deosebire de primele cauze, acțiunea omului este monitorizată cu mai mare ușurință nefiind necesară o prognoză nesigură.

Alunecările de teren, cu toate că nu produc pagube la fel de semnificative ca celelalte fenomene naturale, sunt extrem de periculoase prin potențialitatea distrugerii unor amplasamente, pierderea de teren valorificat și modificarea mediului înconjurător.

Despăduririle, excavații făcute la baza versanților, erodarea unor porțiuni de teren cauzată de intervenția umană și supraîncărcarea zonei prin construirea unui număr prea mare de clădiri ce nu pot fi susținute de fundația terestră sunt unele dintre cauzele ce conduc către apariția alunecărilor de teren.

Riscul apariției fenomenelor meteorologice extreme. Datorită schimbărilor climatice apărute în ultima vreme la nivel global, dar și național apariția unor fenomene meteorologice extreme nu mai reprezintă o probabilitate scăzută de formare. Așadar, ultimii ani au adus și în țara noastră fenomene extreme cum ar fi tornadele sau ploile torențiale cu acumulări record de apă, într-un interval extrem de scurt

Instructajul în cazul unei furtunii este indispensabil în cadrul procesului de formare al resurselor umane din cadrul pensiunii agroturistice.

3.1.2. Riscuri tehnologice

Riscurile tehnologice, ce pot influența întregul ciclu de viață al activității pensiunii agroturistice, sunt rezultatul producerii unor evenimente distructive datorate acțiuni umane. Astfel, din categoria riscurile tehnologice ce pot apare în activitatea întreprinderii fac parte: – prăbușirea instalațiilor (electrice, termice, alimentarea cu apă), construcțiilor sau a unor amenajări din spațiul destinat structurii de primire turistică; – muniția neexplodată (în zonă a avut loc lupte în cadrul Primului Război Mondial); eșecul utilităților publice: defectarea serviciilor de telecomunicație, energie electrică (riscurile apariției unor fenomene meteorologice extreme pot conduce la distrugerea rețelei electrice), de alimentare cu apă curentă (sistem comun de furnizare apă, elaborat la nivel comunal folosind fonduri proprii), dependența de un anumit furnizor.

Un alt risc tehnologic ce poate influența activitatea întreprinderii este generat de probabilitatea de producere a accidentelor de muncă, în cazul în care se utilizează echipamente tehnice necertificate din punct de vedere al protecției muncii

Deoarece construcția este deja realizată, pentru identificarea riscurilor tehnologice se folosește documentația tehnică care a stat la baza executării construcției.

3.1.3. Riscuri biologice

Riscurile biologice ce pot împiedica buna desfășurare a activității pensiunii agroturistice sunt riscul epidemii și riscul epizooti. Aceste riscuri pot apărea, în condițiile de pensiune agroturistică (minifermă și spațiul destinat preparării alimentelor) amenițând sănătatea și securitatea consumatorilor/clienților. Nerespectarea normelor de igienă în cadrul procesului de preparare a aliemntelor, dar și în cadrul procesului de îngrijire a animalelor aflate în miniferma pensiunii agroturistice.

Reguli de securitate și sănătate în muncă se cer a se aplica în toate etapele activității agroturistice pentru implementarea unui minim de cerințe de seuritate și sănătate necesare protecției împotriva apariției expunerii la riscuri biologice (agenți biologici- , utilizarea unor substanțe periculoase- dezinfectant și ierbicid.

Gestionarea și managementul acțiunilor sunt asigurate de Ministerul Sănătății prin Autoritatea pentru Sănătate Publică Brașov și de către Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor prin Direcția Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor Brașov.

3.1.4. Riscuri economice

Riscuri economice sunt determinate de nivelul calitativ al activității întreprinderii dar și de evoluțiile contextuale ale acesteia. În cadrul riscurilor economice ce pot apărea în desfășurarea întreprinderii, fac parte: riscuri economice propriu-zise, riscuri financiare și riscuri comerciale.

Din categoria riscurilor economice propiu-zise ce pot avea consecințe asupra afacerii, fac parte: – riscul creșterii inflației generând un dezechilibru între puterea de cumpărare a pachetelor turistice și implicit scăderea profitului firmei; – riscul modificării schimbului valutar la care sunt supuși atât clienți(turiști), cât și antreprenorul. Atunci când leul se apreciază, turiști vor plăti sume mai mari față de mondea națională, iar când leul se depreciază antreprenorul va avea profit mai mic.;-riscul ratei dobânzi – deoarece antreprenorul a apelat la un credit pentru a achiziționa terenul, acest risc este dat de incertitudinea veniturilor previzionate datorită evoluției neprevăzute a ratei dobânzii.-riscul investițional poate apărea în urma unei viziunii greșite a antreprenorului asupra idei de afacerii.

Riscurile financiare depind de obținerea și utilizarea capitalurilor proprii și împrumutate, iar cele care por afecta activitatea sunt: riscul lichidității, riscul creditului, riscul de faliment. Riscul creditului apar în urma tranzacțiilor pe care firma le desfășoară cu diferiți parteneri de afaceri, care sunt supuși riscului de a fi incapabili de a-și îndeplini obligațiile contractuale.

Riscurile comerciale sunt influențate de activitățile de vânzare și aprovizionare pe piața națională și internațională. Din această categorie, fac parte: riscul de preț și riscul de vânzare. Riscul de preț apare ca urmare a schimbării prețurilor de aprovizionare și vânzare datorită modificării raportului dintre cerere și ofertă.

Riscul de vânzare poate apărea în situația când întreprinderea nu poate realiza volumul de vânzări previzionat. Astfel, apariția acestui risc este determinată de prețul necompetitiv al întreprinderii, nesatisfacerea clienților și concurența crescută de pe piața structurilor de cazare turistică.

Schimbarile de piata, sunt foarte rapide, lasand de cele mai multe ori pierderi ireparabile.

3.1.5. Riscuri legislative/politice

Riscurile legislative sunt determinate de schimbările apărute la nivelul normelor metodologice de clasificare a structurilor de primire turistice, astfel creându-se o neconcordanță între cerințele normelor de clasificare a pensiunii agroturistice și condițiile deja create de managerul pensiunii. De asemena, aceste riscuri pot apărea și în cazul modulului de impozitare și modul de angajare de personal.

3.1.6. Riscuri cu determinare antropică

Aceste riscuri sunt după cum sugerează și titlul, generate de influența umană, în special, de practicarea unui turism dezechilibrat și neecologic. Printre aceste riscuri care generează turismul dezechilibrat se numără: poluarea estetică (aruncarea de pet-uri, pungi de plastic, și alte tipuri de gunoaie lăsate în urmă), poluarea fonică (zgomotul pe care aceștia îl fac atunci cand sunt in exploatarea zonei fapt ce crează disconfort pentru ceilalți turiști și localnici, mijloace de transport speciale: snowmobil, ATV, Jeep), poluare vizuală (neconcordanța designului structurii de cazare cu specificul etnografic și stilul arhitectural). Alte riscuri generate antropic sunt poluarea aerului (folosirea autovechiculelor de către și pentru turiști), poluarea apei, poluarea solului.

Toate aceste riscuri sunt de importanță zonală, națională și chiar mondială. Controlarea răspândirii acestui tip de fenomene conduce la o gândire ecologică și o investiție în viitorul urmașilor noștri.

3.1.7. Riscuri sociale

. Riscuri sociale sunt determinate atât de relațiile antreprenorului cu personalul întreprinderii, cât și de relațiile personalului cu clienții. Cauzele ce determină apariția acestor riscuri sunt: recrutarea eronată a personalului, demotivarea personalului, starea de sănătate a forței de muncă, probleme de organizare, management și climatul în muncă, exigențe profesionale crescute și uneori conflictuale, autonomia și controlul, lipsa comunicării, plata întârziată a salariilor.

Evaluarea riscurilor

Pentru realizarea procesului de evaluare se va determina atât probabilitatea de apariție a unui eveniment, cât și impactul pe care producerea acestuia l-ar avea asupra întreprinderii. Astfel, pentru determinarea celor două indicatori (impact și probabilitate) se vor utiliza scale calitative și o matrice ilustrând importanța diverselor combinații ale acestora, după cum urmează:

Pentru probabilitate: Ridicată: probabil se va produce;

Medie: se poate produce la un moment dat;

Scăzută: puțin probabil să se întâmple.

Pentru impact: Scăzut: nesimnificativ, trebuie doar notat

Mediu: impact rezonabil, necesită monitorizare

Ridicat: va avea un impact semnificativ

În urma combinării acestor indicatori rezultă o matrice cu 3 rânduri și 3 coloane. Intersecția acestora reprezintă un anumit nivel al riscului. Astfel, în cadrul matricei se identifică trei categorii de risc ridicat, mediu, scăzut.

Pe abscisă se reprezintă clasele consecințelor unui accident posibil, iar pe ordonată se trec clasele de probabilitate.

La stabilirea claselor de consecințe se iau în considerare: natura pericolului și receptorii care pot fi afectați. La stabilirea claselor de probabilitate sunt utilizate date statistice și informații referitoare la accidentele și incidentele similare.

Astfel, în continuare se vor prezenta pentru fiecare categorie de risc identificată nivelul celor doi indicatori: probabilitatea și impactul.

Riscurile naturale

Probabilitate: Medie. În urma cercetării asupra fenomenlor naturale ce au avut loc în Fundata s-a constat că acestea s-au produs la un interval foarte mare. De asemena, localitatea Fundata nu este o zonă vulnerabilă la incendiu de pădure și alunecări de teren.

În cazul riscurilor de incendiu produse în interiorul întreprinderii, acestea sunt dispuse la o probabilitate mică de apariție datorită măsurilor preventive cu privire la producerea incendiilor la locul de muncă și instructajul făcut personalului pensiunii.

Impact. Ridicat, în condițiile lipsei asigurării bunurilor, deoarece s-ar înceta activitatea. Pierderii materiale însemnate în lipsa aplicării prevenției și neplata unei asigurări, ce ar proteja investiția făcută. Orice incendiu indiferent de mărime oprește pentru o perioadă activitatea pentru renovare sau achiziționare a bunurilor avariate de acest fenomen

Riscuri tehnologice

Probabilitate: scăzută. Pe baza documentației tehnice care a stat la baza construcției reiese că tehnologia folosită este conform standardelor cerute de legislație, dar cum aceasta este în continuă schimbare, se prezintă o probabilitate medie de apariție a riscurilor tehnologice.

De asemenea și folosirea aparatelor conectate la sursă electrică reprezintă o probabilitate medie de apariție, deoarece tehnologia este în continuă îmbunătățire.

Impact. Mediu, deoarece împiedică o bună desfășurarea a activității întreprinderii. În acest caz, vor fi afectați atât turiști, personalul, cât și conducerea întreprinderii.

Riscuri biologice

Probabilitate: medie Riscurile biologice se referă la boli ale animalelor, acestea fiind transmisibile la om. În localitatea Fundata, acestea au apărut, dar nu s-au produs datorită intervenției imediată a organelor de specialitate (Ministerul Sănătății prin Autoritatea pentru Sănătate Publică Brașov și de către Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor prin Direcția Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor Brașov).

Impact: mediu. În cazul produceri unei situații de genul acesta activitatea întreprinderii ar putea fi sistată, turiști ar putea depune plângeri și suferi afecțiuni din cauza condițiilor sanitare.

Riscuri economice

Probabilitate: ridicată. Datorită modificări continue pieței a celor trei riscuri identificate anterior ( riscuri economice propriu-zise, financiare și comerciale există o probabilitate medie de apariție a acestor riscuri

Impact:ridicat. Producerea acestor riscuri pot avea un impact ridicat atât pentru întreprindere, cât și pentru turiști. Atunci când leul se apreciază, turiști vor plăti sume mai mari față de mondea națională, iar când leul se depreciază întreprinderea va avea profit mai mic.

Riscuri legislative

Probabilitate: ridicată, datorită schimbări apărute la nivelul criteriilor de clasificare a pensiunilor agroturistice, dar și în ceea ce privește angajarea personalului.

Impact: mediu. Acest risc afectează întreprinderea, în urma căruia apare neconcordanță între cerințele normelor de clasificare a pensiunii agroturistice și condițiile deja create de managerul pensiunii, dar și personalul angajat care nu corespunde cu cerințele noi legislații. În urma producerii acestuia, întreprinderea nu își mai poate efectua activitatea.

Riscuri sociale

Probabilitate: scăzută. Activitatea întreprinderii fiind la început, o bună relație între manager și personal este una dintre cauza ce determină succesul afacerii. Neexistând un departament de HR, managerul este cel care recrutează resursele umane din cadrul întreprinderii. Pentru a nu exista deficiențe în realizarea sarcinilor, managerul investește permanent în dezvoltarea resurselor umane prin asigurarea de training-uri de specialitate.

Impact: mediu. Apariția acestui risc poate avea impact asupra atât a managerului întreprinderii, cât și a personalului. Managerul va avea de suferit pentru investiția și timpul alocat pregătirii personalului, iar personalul va fi afectat prin pierderea postului ocupat.

Riscuri antropice

Probabilitate: scăzută. Fundata este o localitată în care se practică turismul de cunoaștere și socializare, și nu turismul de week-end (grătare), iar localnici sunt conștienți de gradul de ecologizare asupra activităților desfășurate. Pentru evitarea apaiției acestor riscuri, pensiunea noastră oferă turiștilor informații despre comportamentul asupra mediului.

Impact: mediu: Poate avea impact asupra turiștilor prin crearea de condiții neprielnice nevoilor acestora, ducând astfel la crearea unei imagini nefavorabile despre Pensiunea cu povești. Astfel, pensiunea va avea de suferit prin pierderea clienților actuali dar și potențiali.

În urma stabilirii nivelului de probabilitate și impact pentru fiecare categorie de risc, se realizează matricea riscului. Aceasta evidențiază nivelul de risc rezultat în urma identificării probabilității și impactului. Fiecare nivel de risc corespunde unui cod de culoare pentru o expunere vizuală a importanței riscului.

Ridicată

Scăzută Ridicat

Figura 3. 1. : Matricea riscurilor

Sursă proprie

Tabelul 3. 1. :

Sursă proprie

Astfel, după finalizarea procesului de identificare și evaluare a riscurilor se poate realiza procesul de gestionare a acestora prin metodele și mijloacele disponibile pentru reducerea acestora.

3.3. Gestionarea riscurilor

3.3.1. Strategii de gestionare a riscurilor

Se aplică strategia de acceptare a riscurilor pentru riscul social.

Prin această strategie se ia decizia de a nu acționa pentru îndepărtarea acestui risc deoarece probabilitate de apariție acestor categorii de riscuri este scăzută, iar impactul acestora permite desfășurarea activității, dar în condiții mai puțin bune.

Ca măsuri de prevenire a riscului fac parte următoarele:

O bună analiză a potențialilor angajați, o recrutare de succes și formarea unei strânse echipe ce colaborează pentru productivitatea întreprinderii. Mizăm pe apropierea personalului și permanenta motivare pentru eliminarea sabotajului intern;

Motivarea resurselor umane prin crearea unor politici salariale personalizate, crearea unor relații de respect și recunoaștere, oferirea de suport social.

Dezvoltarea unor programe de formare și evaluare a resurselor umane din cadrul întreprinderii

Posibilitatea fiecărei resurse umane de a-și planifica și organiza activitatea și de a lua decizii

Evitarea/eliminarea riscurilor se va aplica în cazul riscurilor biologice. Această strategie conduce la apariția unor schimbări sau chiar anularea unei părți a proiectului.

Măsuri de prevenție pentru riscurile biologice

Colaborarea cu autoritățile competente pentru verificarea stării de sănătate a păsărilor și animalelor; controale și inspecții de prevenire;

Utilizarea de echipamente sau unelte pentru a evita contactul direct al mâinilor neprotejate cu alimentele, de exemplu folosirea mașinilor de spălat vase, a celor de mărunțit alimente etc.

Stabilirea și aplicarea strictă a unor măsuri de manipulare a obiectelor contaminate;

Furnizarea de mijloace igienico-sanitare pentru lucrătorii expuși și respectare strictă de către lucrători a măsurilor igienico sanitare;

Utilizarea de mijloace individuale de protecție;

Curățarea regulată, dezinfecția și combaterea dăunătorilor;

Asigurarea unei ventilații eficiente;

Dotarea cu recipiente închise, pentru stocarea de deșeuri organice;

Acțiunile sanitar – veterinare de supraveghere și recoltările de probe pentru efectuarea examenelor de laborator în miniferma pensiunii.

Monitorizarea riscului și pregătirea pentru planul situaților neprevăzute.

Generarea de planuri pentru situațiile imprevizibile face posibilă pregătirea unei strategii de răspuns ce apare înainte de manifestarea riscurilor. Se urmăresc un set de indicatori de genul celor ce marchează depășirea bugetului, apariția de costuri neprevăzute(situații de risc financiar), dar și o majoritate de riscuri tehnologice- avarii, inadvertențe ale sistemului tehnologic. Planurile pot fi asimilate de modalități de asigurare ale afacerii prin plata unor polițe de asigurare către firme de asigurare.

Se va aplica în cazul riscurilor naturale, riscurile tehnologice și riscurile cu determinare antropică. În continuare vor fi prezentate măsuri de prevenire a acestor riscuri.

Măsuri de prevenție pentru riscurile tehnologice

Verificarea permanentă a instalațiilor electrice, termice și de alimentară cu apă

Furnizorii de echipamente tehnice asigură personalului training privind utilizarea acestora, dar și mentenanță;

Existența unei dovezi din partea furnizorilor de echipamente din care să reiasă că acestea sunt certificate din punct de vedere al protecției muncii.

Introducerea unor clauze în contract cu furnizorii serviciilor de telecomunicații, în cazul în care aceste se defectează;

Urmărirea factorilor de risc a căror modificare este frecventă

Instruirea personalului în vederea manevrării surselor ce folosesc gazele naturale, focul obținut din lemne sau manevrare de substanțe inflamabile.

Asigurarea de exerciții în cazul de incendiu pentru conștientizarea asumării rolurilor atribuite fiecărui membru al pensiunii în situația de urgență a apariției de incendiu.

Păstrarea echipamentului electric în condiții bune și verificarea periodică a acestuia făcută de o persoană avizată.

O altă metodă de prevenire aplicată este achiziționarea de extinctoare și amplasarea acestora în puncte strategice pentru a preveni și cea mai mică șansă de izbucnire a unui incendiu. Îmbunătățirea sistemului de indicatoare, avertizare, de interdicții și de orientare a utilizatorilor

Măsuri de prevenție pentru riscurile naturale: Colaborarea cu autoritățile specifice pentru informarea situației asupra condițiilor meteo și informarea personalului despre acestea. Încheierea unei asigurări de incendiu și alte calamități naturale a clădirilor, dar și a conținutului acestora pentru transferarea unei părți din risc unor societăți de asigurări în schimbul plății de către asigurat a unei prime de asigurare asiguratorul se obligă să acorde despăgubiri în cazul producerii evenimentului pentru care s-a plătit polița de asigurare.

În cazul riscului alunecării de teren se iau următoarele măsuri:

O primă măsura pentru a preveni apariția acestui risc este de a evalua geologic terenul pe care este construită clădirea. Evident că primind autorizatia de construcție, verificări au fost făcute, însă pentru siguranță se apelează și la aceasta evaluare suplimentară.

Consultarea acestui expert în domeniu făcută de către manager pentru a-i oferi sfaturi și măsuri corective în scopul protejării terenul împotriva alunecărilor de teren. Plantarea de arbori pentru susținerea terenului sau construirea de ‚trepte’ din pitră pe terenul înclinat ajută la consolidarea terenului prevenind surparea.

Măsuri de prevenție pentru riscuri cu determinare antropică

Controlarea răspândirii acestui tip de fenomene cu determinare antropică conduce la o gândire ecologică și o investiție în viitorul urmașilor noștri.

Informarea turiștilor despre modul de comportare asupra mediului și despre efectele negative produceri unor astfel de fenomene

Amenajarea unui spațiu destinat reciclării

Semnalizarea zonelor expuse acestor riscuri cu diferite semne

O altă strategie implică transferul riscurilor folosind angajarea unui expert în cadrul proiectului pentru evaluarea sau monitorizarea riscului implicat. Această strategie se aplică pentru riscurile naturale și tehnologice.

Se va apela la acesta doar la demararea proiectului pentru oferirea de suport în evaluarea geologică a terenului pe care este construită clădirea. Consultarea acestui expert în domeniu făcută de către manager pentru a-i oferi sfaturi și măsuri corective în scopul protejării terenul împotriva alunecărilor de teren.

Încheierea unei asigurări de incendiu și alte calamități naturale a clădirilor, dar și a conținutului acestora pentru transferarea unei părți din risc unor societăți de asigurări în schimbul plății de către asigurat a unei prime de asigurare asiguratorul se obligă să acorde despăgubiri în cazul producerii evenimentului pentru care s-a plătit polița de asigurare.

Chiar dacă mai sus s-au enumerat patru strategii de reducere a risurilor în practică cu siguranță se va apela la cea de-a cincea și anume reducerea sistematică a riscurilor. Aceasta este practic un complex de strategii și metode folosite în procesul de diminuare sistematică a riscurilor în vederea atingerii pragului acceptabil pentru începerea activității descrise în proiect.

Această strategie se aplică pentru reducerea riscurilor economice și legislative.

Măsuri de prevenție pentru riscuri economice

Introducerea de noi strategii de marketing și vânzări prin care firma încearcă să prevină riscul comercial; prin aceste strategii se înțelege linia de acțiune pe care firma o va urma în vederea atingerii obiectivelor sale economice;

Pentru a limta creșterea ratei dobânzii, antreprenorul apelează la un credit pe termen scurt, evitând apariția acestui risc

Reorganizarea, reproiectarea costurilor și a prețurilor serviciilor oferite;

Cercetarea continuă a pieței structurilor de primire turistică, dar și a nevoilor clienților;

măsura prin care se evită riscul de preț se face prin tranzacționarea pe piața de capital a contractelor futures și de opțiuni; prin contactul futures se înțelege un contract standardizat care creează pentru părți obligația de a vinde sau de a cumpăra un anumit activ la data scadenței și la un preț convenit la momentul încheierii tranzacției. O opțiune funcționează ca o poliță de asigurare.

Măsuri de prevenție pentru riscuri legislative

Evaluarea cu personal specializat a condițiilor impuse de norme specific;

Includerea in proiect a dotărilor speciale cerute de normele în vigoare conform clasificării pensiunilor;

Alocarea unei rezerve din buget pentru cheltuieli suplimentare.