Evaluarea Potentialului de Redezvoltare a Orasului Borsa Prin Intermediul Turismului
Evaluarea potențialului de redezvoltare a orașului Borșa prin intermediul turismului
Cuprins
PARTEA TEORETICĂ
Introducere
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE
1.1 Apariția domeniului de politici publice
1.2 Ce sunt problemele de politică publică?
1.3 Actori de politică publică
1.4 Instrumente de politică publică
1.5 Ciclul politicilor publice
CAPITOLUL 2. IMPLEMENTAREA POLITICILOR PUBLICE
2.1 Cum se implementează o politică publică?
2.2 Dificultăți în procesul de implementare a unei politici publice
CAPITOLUL 3. EVALUAREA POLITICILOR PUBLICE
3.1 Ce este evaluarea politicilor publice?
3.2 Tipuri de evaluare a politicilor publice
3.3 Analiza ex-ante
3.4 Analiza ex-post
3.5 Dificultăți în procesul de evaluare a politicilor publice
CAPITOLUL 4. IMPORTANȚA TURISMULUI PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ
4.1 Politica de dezvoltare regională
4.2 Rolul comunităților locale în dezvoltarea turismului
4.3 Tipuri de turism
4.4 Exemple de bune practici și localități care s-au dezvoltat prin turism
PARTEA PRACTICĂ
1.1 Scopul cercetării
1.2 Prezentarea metodologiei
1.3 Descrierea fenomenului studiat
1.4 Evoluția turismului în Borșa
1.5 Analiza cantitativă
1.6 Testarea ipotezelor folosind SPSS
1.7 Analiza calitativă
Concluzii și recomandări
Bibliografie
Anexe
Introducere
În lucrarea de față am abordat domeniul politicilor publice deoarece consider că este un domeniu important și relevant pentru domeniul administrației publice. Obiectivul pe care l-am urmărit s-a concentrate pe procesul politicilor publice ca un tot unitar dar și pe fiecare etapă, punctual.
Am ales să abordez această temă, privind domeniul politicilor publice, deoarece consider că elaborarea corectă a politicilor publice poate constitui un real success în ceea ce privește rezolvarea problemelor publice cu care se confruntă societatea.
Potrivit literaturii de specialitate domeniul politicilor publice este considerat un domeniu relativ nou. Acesta s-a conturat ca și domeniu de studiu după al doilea război mondial ca urmare a problemelor sociale apărute.
Primul capitol al lucrării, descifrează tainele politicilor publice prin prezentarea celor mai importante concepte referitoare la acest domeniu. În ceea ce privește definirea și înțelegerea conceptului de politici publice, acesta este perceput atât de către cei care realizează politicile cât și de către cei care beneficiază de efectele lor ca fiind modalități prin care se încearcă să se rezolve probleme de interes public. Politicile publice apar și se dezvoltă într-un context social în care oamenii își desfășoară viața; fie că vorbim despre sănătate, educație, drumuri publice, transport etc.
Cercetările făcute de-a lungul timpului asupra acestui domeniu, au constatat necesitatea unor actori care să fie implicați în procesul de elaborare al politicilor publice. Numărul actorilor poate fi variabil și poate să difere de la o țară la alta sau de la un domeniu la altul. Indiferent de natura sau domeniul în care urmează a fi implementată o politică publică, acest proces urmează un fir logic.
Procesul de elaborare a unei politici publice este cunoscut drept ciclul politicii publice. Diferiți actori acționează diferit în diferite etape ale procesului de elaborare al politicilor publice, dar întotdeauna se urmărește respectarea anumitor etape pentru a găsi o soluție la o problemă cu care se confruntă societatea . Unii actori sunt mai implicați în procesul de elaborare a politicilor publice în timp ce alții se implică mai mult în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii publice. Toate acestea urmăresc obținerea succesului în ceea ce privește rezolvarea unei probleme de politică publică.
Al doilea capitol se axează asupra ideii de evaluare a politicii publice, deoarece teoria critică a subliniat întotdeauna necesitatea unei legături între teorie și practică, iar în domeniul politicilor publice trebuie să existe o legătură strânsă între aceste două abordări, tocmai de aceea preocupările pentru practicarea evaluării politicilor publice constituie un caz special. Deși de-a lungul timpului au existat numeroase dezbateri cu privire la tipurile de evaluare a politicilor publice, scopul acestei lucrări nu este acela de a prezenta în detaliu acele tipuri de evaluare ci de a oferi mai degrabă o privire de ansamblu asupra unor metode pentru ca cei interesați să poată evita greșelile comune.
Penultimul capitol se referă la procesul de implementare a unei politici publice, aceasta este etapa în care care politica proiectată urmărește rezolvarea cu success a unei probleme de politică publică.Totuși, există o linie destul de subțire între succes și eșec datorită faptului că unele dintre obiectivele politicii pot fi îndeplinite în timp ce altele nu se îndeplinesc. Acest lucru poate fi legat și de modul de implmentare a unei politici publice și de dificultățile care apar în ceea ce privește procesul de implementare, iar în lucrarea de față vor fi abordate cele mai cunoscute dificultăți care apar de obicei în practică.
Ultimul capitol al lucrării reprezintă puntea de legătură între partea teoretică și partea practică a acestei lucrări. În acest capitol am surprins aspecte relevante privind importanța turismului în ceea ce privește dezvoltarea socio- economică a unei zone aflate în declin economic, privind slaba dezvoltare drept o problemă de politică publică cu care se confruntă comunitatea vizată. Am prezentat câteva exemple de bune practici în ceea ce privește redezvoltarae prin intermediul turismului a unor zone aflate în declin economic, care ar putea fi luate drept un bun exemplu pentru fenomenul studiat.
În partea practică a lucrării o să analizez ,,Evaluarea potențialului de redezvoltare a orașului Borșa prin intermediul turismului”, în ce măsură turismul contribuie la dezvoltarea orașului, care este rolul comunităților locale în dezvoltarea turismului și care sunt reacțiile anumitor actori (implicați direct cât și indirect), vizavi de slaba dezvoltare a orașului ca urmare a dispariției mineritului din această zonă și implicit slaba dezvoltare a turismului contrar potențialului extraordinar de care dispune.
Realizarea acestei lucrări nu ar fi fost posiblilă fără posibilitatea de a revizui literatura de specialitate și de a intra în contact cu diverse persoane care m-au ajutat în mod indirect la realizarea cercetării privind fenomenul studiat.
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE
1.1 Apariția domeniului de politici publice
Potrivit literaturii de specialitate politicile publice s-au conturat ca domeniu de studiu după cel de-al doilea război mondial. Harold Laswell a fost primul autor care a încercat să facă o diferențiere între domeniul politicilor publice și cel al științelor politice.
De-a lungul timpului, termenului de politici publice i s-au atribuit mai multe definiții, unele mai simple, altele mai complexe. Cea mai întâlnită definiție care a fost atribuită politicilor publice este cea formulată de Thomas Dye și potrivit acestuia ,,politicile publice reprezintă tot ceea ce structurile guvernamentale hotărăsc să facă sau să nu facă”. La prima lectură a definiției, orice cititor înțelege precizarea indirectă a actorilor de politică publică, prin referirea la ,,structurile guvernamentale” și faptul că hotărârea de luare a unei decizii în ceea ce privește o problemă de politică publică revine respectivelor structuri. Williams Jenkins atribuie o altă definiție politicilor publice și anume: ,,un set de decizii conectate între ele luate de un actor politic sau de un set de actori referitoare la selectarea de obiective și de mijloace pentru atingerea acestora într-o situație specifică în care acești actori ar trebui, în principiu să aibă puterea de a lua aceste decizii”. Elementul de noutate care apare în definiția dată de Jenkins, comparativ cu cea a lui Dye, se referă la faptul că politicile publice reprezintă un set de decizii conectate între ele care aparțin mai multor actori și sunt procese desfășurate pe o perioada mai lungă de timp.
În ceea ce privește definirea și înțelegerea conceptului de politici publice, acesta este perceput atât de către cei care realizează politicile publice precum și de către cetățeni/beneficiari ai politicilor publice ca fiind modalități prin care se rezolvă problemele de interes public. De obicei politicile publice acționează asupra unui set de probleme interconectate, de foarte puține ori politicile publice vin în rezolvarea unei singure probleme, izolate.
De-a lungul timpului, activitatea guvernamentală a reprezentat cea mai importantă posibilitate de rezolvare a problemelor pentru a satisface interesul cetățenilor, însă în ultimii ani, specialiștii din domeniu au constatat că există și alte modalități de rezolvare a unor astfel de probleme prin existența mai multor tipuri de actori, care pot influența politicile guvernamentale, făcând ca granița dintre sectorul public și cel privat să fie oarecum neclară.
1.2 Ce sunt problemele de politică publică?
Politicile publice apar într-un context social, care de regulă este contextul în care noi oamenii ne desfășurăm viața, fie că vorbim despre sănătate, educație, drumuri publice sau transport etc. Fiecare dintre noi, de-a lungul timpului beneficiem de educație în diverse feluri, fie că vorbim desprea educația primită în familie, dar mai ales aceea care se realizează în instituțiile publice de învățământ, deseori apelăm la serviciile medicale sau utilizăm drumurile publice. Toate aceste lucruri reprezintă contextul social, care este deosebit de important pentru fiecare dintre noi, deoarece acesta contribuie la bunăstarea și la dezvoltarea noastră. De aceea avem nevoie ca aceste elemente importante să poată fi puse în practică cu ajutorul politicilor publice.
Literatura de specialitate scoate în evidență faptul că implicarea guvernamentală este cea mai importantă componentă în ceea ce privește politicile publice și că atunci când vorbim despre politici publice, vorbim despre o acțiune colectivă și nu individuală. Vorbim aici despre acțiuni colective care să satisfacă nevoile cetățeanului, deoarece pot exista și acțiuni colective dar care urmăresc satisfacerea preferințelor anumitor indivizi. Acțiunile care au ca și obiectiv satisfacerea nevoilor cetățenilor, în mod normal propun furnizarea unor bunuri sau servicii publice, garantate tuturor cetățenilor nemijlocit fără a fi luat în calcul statutul sau atributele personale. Rezultatul politicilor publice este producerea unor bunuri publice ai căror beneficiari sunt cetățenii.
Orice cititor neautorizat ar înțelege faptul că politicile publice sunt elaborate pentru a veni în rezolvarea unor probleme, sau cel puțin încearcă să găsească soluții pentru anumite probleme în ceea ce privește furnizarea eficientă a serviciciilor publice. Problemele de politică publică apar în urma unor evenimente care afectează cetățenii, ca beneficiari ai serviciilor publice. Cetățeanul joacă un dublu rol: fiind atât cel care legitimează procesul politic cât și beneficiarul serviciilor publice. De asemenea este foarte important felul în care cei afectați de o anumită problemă, definesc și argumentează cauzele problemei, ceea ce face într-un final deosebirea dintre problemele de politică publică și celelalte probleme.
Primul pas în ceea ce privește rezolvarea problemelor de politică publică este identificarea acestora; în al doilea rând este deosebit de important modul în care o problemă este percepută și apoi definită precum și scopul acesteia; al treilea element este reprezentat de natura instrumentelor sau modurile de abordare a problemei. Drept urmare, trebuie să existe o legătură strânsă între instrumentele și mijloacele de abordare a problemei.
1.3 Actori de politică publică
De-a lungul timpului, în litaratura de specialitate au fost indetificate mai multe tipuri de actori care pot fi implicați în procesul politicilor publice și în primă instanță aceștia au fost împărțiți în două mari în ceea ce privește furnizarea eficientă a serviciciilor publice. Problemele de politică publică apar în urma unor evenimente care afectează cetățenii, ca beneficiari ai serviciilor publice. Cetățeanul joacă un dublu rol: fiind atât cel care legitimează procesul politic cât și beneficiarul serviciilor publice. De asemenea este foarte important felul în care cei afectați de o anumită problemă, definesc și argumentează cauzele problemei, ceea ce face într-un final deosebirea dintre problemele de politică publică și celelalte probleme.
Primul pas în ceea ce privește rezolvarea problemelor de politică publică este identificarea acestora; în al doilea rând este deosebit de important modul în care o problemă este percepută și apoi definită precum și scopul acesteia; al treilea element este reprezentat de natura instrumentelor sau modurile de abordare a problemei. Drept urmare, trebuie să existe o legătură strânsă între instrumentele și mijloacele de abordare a problemei.
1.3 Actori de politică publică
De-a lungul timpului, în litaratura de specialitate au fost indetificate mai multe tipuri de actori care pot fi implicați în procesul politicilor publice și în primă instanță aceștia au fost împărțiți în două mari categorii: indivizi și grupuri. Numărul lor poate fi variabil, diferă de la o țară la alta sau de la un domeniu la altul. Alți autori, cum ar fi Kingdon a scos în evidență o clasificare conform căreia participanții la procesul de elaborare a politicilor publice ar face parte atât din interiorul cât și din exteriorul sistemului politico- administrativ. Capacitatea de elaborare a politicilor publice poate să aparțină diferitelor categorii de actori atât din sfera publică cât și din cea privată cu condiția ca aceștia să dețină aptitudini în acest sens.
Indiferent de natura sau domeniul în care urmează a fi implementată o politică publică, aceasta urmărește aceleași etape sau pași. În literatura domeniului de politică publică, procesul de elaborare a unei politici publice este cunoscut drept ciclul politicii publice. În fapt, ciclul politicii publice este un process logic, etapizat în care actorul urmărește respectarea anumitor etape pentru a găsi o soluție la o problemă cu care se confruntă societatea.
Potrivit lui Howlett și Ramesh există o ,,serie de limite care acționează asupra celor care formulează politicile publice.” Unele pot fi ,,constrângeri fundamentale care țin de natura însăși a problemei care trebuie rezolvată, altele sunt constrângeri de natură procedurală, care la rândul lor pot fi instituționale”.
1.4 Instrumente de politică publică
Putem spune că politicile publice sunt modalități prin intermediul cărora pot fi rezolvate probleme de interes public. Încă de la momentul definirii unei probleme ca fiind problemă de politică publică, există anumite valori sau scopuri pe care dorim să le atingem sau să le valorizăm, însă politicile publice nu reprezintă nici scopuri și nici bunuri, ci modalitățile prin care putem atinge acele scopuri.
Scopurile unei politici publice izvorăsc din definirea problemei și sunt strâns legate de aceasta. Pornind de la scopurile generale ale unei politici publice, putem ajunge la scopuri specifice, punctuale (ex: politica de dezvoltare regională, are ca scop general dezvoltarea anumitor comunități). Furnizarea serviciilor publice se realizează prin intermediul unor instrumente care se doresc a fi cele mai eficiente. Guvernul, de exemplu poate avea la dispoziție o sumedenie de instrumente prin care ar putea încerca să rezolve o anumită problemă; cum ar fi de exemplu încurajarea sau descurajarea unui anumit tip de comportament care se practică în societate. Administrația poate reprezenta unul dintre instrumentele aflate la îndemâna Guvernului care poate fi folosit la furnizarea bunurilor și serviciilor de interes public. La rândul lor, politicile publice reprezintă instrumente prin care cetățenii își pot îmbunătății mediul social de dezvoltare.
Când vorbim despre politici publice, este evident rolul statului în realizarea acestora. Totuși, ne putem pune întrebarea dacă politicile publice s-ar putea realiza în lipsa statului. La o primă impresie am putea nega cu vehemență că acest lucru ar fi posibil, dar dacă istoria ne-ar spune că au existat un soi de politici publice anterioare apariției statului înseamnă că acest lucru a fost și că ar putea fi posibil.
Piața joacă un rol secundar în ceea ce privește furnizarea bunurilor publice, aceasta are la bază schimbul voluntar care poate fi utilizat de către fiecare participant la piața liberă. Acest mecanism este ultilizat de către cei care vor să schimbe un bun pe care îl dețin în favoarea unui bun deținut de o altă persoană. În momentul în care există două astfel de persoane se poate realiza schimbul. Acest schimb se realizează pe baza unui contract care are ca și scop evitarea eventualelor neînțelegeri și împiedicarea unor fraude. Piața poate juca rolul unui instrument insituțional dacă acesta presupune un nivel de cooperare între părțile care participă la schimbul de pe piață, lucru ce duce la respectarea regulilor care reglementează participarea pe piața liberă. Întradevăr, daca piața este privată, în sensul producerii bunurilor și serviciilor publice necesare în procesul de elaborare al politicilor publice, ea are o influență secundară în ceea ce privește eficiența programelor de politici publice.
În ceea ce privește anumite tipuri de politici publice, acestea pot fi abordate prin trei variante distincte. În primul caz, un anumit serviciu public poate fi asigurat excusiv de administrația locală (ex.: transportul elevilor la școală, prin punerea la dispoziție a unor mijloace de transport destinate exclusiv elevilor). În cea de-a doua variantă un serviciu poate fi asigurat exclusiv prin intermediul pieței libere, iar în acest caz ar putea exista riscul existenței unor prețuri superioare altor prețuri pentru furnizarea aceluiași serviciu de către o instituție publică în aceeași situație.
1.5 Ciclul politicilor publice
Politicile publice pot fi definite ca fiind acțiuni ce au ca și scop rezolvarea unor probleme specifice. În conformitate cu abordarea secvențială denumită ,,ciclul politicilor publice”, politicile urmează o serie de pași în viața lor de ciclu. Abordarea secvențială în analiza politică poate fi de success deoarece oferă practicienilor un instrument de acțiune mai ușor de înțeles. Informația și cunoașterea joacă un rol foarte important în ciclul politicilor publice. Seekins și Fowcet au susținut că, cunoașterea poate fi utilizată în diferite etape ale ciclului de politici publice.
Numărul etapelor ciclului politicilor publice poate să varieze între 4 și 8 etape. Etapele ciclului politicilor publice nu trebuie să se desfășoare în mod obligatoriu într-o ordine clar stabilită, etapele pot fi intercalate sau chiar anumite etape pot fi scoase din cadrul procesului.
Fig. 1 Ciclul politicilor publice în 5 etape
Definirea problemei și înscrierea pe agendă
Acea problemă percepută ca fiind problemă de politică publică este condiția necesară pentru a fi nevoie de intervenția guvernamentală în ceea ce privește rezolvarea acelei probleme. Nu toate problemele se pot rezolva printr-o măsură de politică publică, tocmai de aceea putem spune că problemele sunt supuse unui proces de selecție în ceea ce privește stabilirea agendei. Potrivit literaturii de specialitate există mai multe tipuri de agende. Astfel, o agendă publică poate să includă toate acele probleme care sunt percepute de întreaga comunitate; pe agenda instituțională sunt incluse acele probleme considerate prioritare și cărora factorii decizionali le acordă atenție și consideră că trebuie rezolvate într-un anumit interval de timp; agenda media poate fi considerată o pârgie între agenda publică și cea insituțională.
Luarea deciziei
Această etapă a ciclului politicilor publice depinde în mare parte de definirea corectă a problemei și de indentificarea cauzelor care au dus la apariția problemei. O problemă slab argumentată sau ale cărei cauze nu au fost identificate corect poate duce la un eșec al politicii publice. Prin luarea deciziei putem înțelege acel proces prin care se alege dintre mai multe posibilități de acțiune pe cea mai bună care să ducă la rezolvarea unei probleme sau îndeplinirea unui obiectiv.
Implementarea politicii publice
Odată ce a fost luată decizia cu privire la cea mai bună posibilitate de atingere a unui obiectiv, trebuie adusă la cunoștința tuturor pentru ca mai apoi să fie creată o legitimitate asupra soluției. În ceea ce privește această etapă a ciclului politicilor publice, deciziile luate trebuie să fie puse în practică, tot în această etapă vor fi alese și instrumentele prin intermediul cărora politica să se materializeze.
Monitorizarea și evaluarea politicii publice
În general, termenul de evaluare presupune a emite judecăți de valoare sau a aprecia. În materie de politici publice, evaluarea poate fi definită drept o analiză a unei intervenții publice în ceea ce privește procesul de rezolvarae a unei probleme sau de atingere a unui obiectiv. Evaluarea se realizează pe baza mai multor raționamente. În primul rând, reprezintă un instrument prin care se realizează dialogul între cetățean și puterea politică sau între stat și unitățile beneficiare ale intervenției guvernamentale, apoi este necesară cunoașterea mecanismelor acțiunilor politice prin intermediul cărora se contribuie la ameliorarea sistemului de intervenție.
CAPITOLUL 2. IMPLEMENATREA POLITICILOR PUBLICE
2.1 Cum se implementează o politică publică?
Implementarea politicilor publice reprezintă o etapă esențială din cadrul ciclului politicilor publice. Planul de implementare sau punere în aplicare a unei politici publice trebuie să fie elaborat după ce a fost luată o decizie de adoptare a unei politici publice.
De foarte multe ori, oficialii din insituțiile guvernamentale, potrivit literaturii din domeniul politicilor publice, au ajuns la concluzia că procesul de implementare nu este foarte important mai ales în condițiile în care s-a luat o anumită decizie în ceea ce privește o anumită problemă și că nimic nu ar mai putea să împiedice aplicarea ei.
Cei mai mulți adepți ai școlilor analitice insituționale nu acordau nici ei la rândul lor o mare importanță procesului de implementare. Până de curând, punerea în aplicare a politicilor publice a fost la fel de neglijată precum bugetarea și evaluarea. Studiul contemporan al politicilor publice a inclus subiectul despre implementare, dar s-a constatat că atenția a fost îndreptată cel mai mult asupra studiilor de caz și ilustrațiilor comparative.
Modelul implementării de sus în jos
Lucrarea elaborată de J. Pressmann și A. Wildavsky a pus bazele unor cercetări aplicate asupra procesului de implementare a unei politici publice. Modelul implementării de jos în sus, potrivit lui Pressmann și Wildavsky, definește implementarea ca fiind o etapă care face parte din procesul de înfăptuire a unei politici publice, etapă diferită de cele prin care o politică publică este elaborată, fiind ulterioară acelor etape. Împlementarea în sens propriu, constă în punerea efectivă în aplicare a unei politici publice. Acest model al implementării cuprinde trei stadii:
Elaborarea de standarde de implementare, se referă la faptul că sunt elaborate și promulgate norme și reglementări pentru actorii care sunt responsabili cu implementarea apoi sunt luate deciziile de aplicare a politicii publice.
Distribuția resurselor reprezintă stadiul în care se distribuie fondurile și se urmează toate procedurile în ceea ce privește personalul necesar.
Supervizarea implementării cuprinde activități precum monitorizarea sau auditul. În acest stadiu sunt dezvoltate proceduri de monitorizare pentru fiecare stadiu al implementării unei politici publice.
Modelul implementării de jos în sus
În acest model de implementare nu se pornește exclusiv de la o decizie guvernamentală precum în modelul de sus în jos, ci se pornește de la o serie de actori implicați în diferite stadii ale unei politici publice. Avantajul acestui model de implementare este acela că iau în considerare atât relațiile formale cât și cele informale care există între toate categoriile de actori implicați în acest proces.
Fig. 2 Implementarea politicii publice (sursa: M.C. Profiroiu și E. Iorga)
2.2 Dificultăți în procesul de implementare a unei politici publice
Pentru a se realiza o implementare eficientă a unei politici publice este necesar să fie întrunite unele condiții cum ar fi: existența unui sistem de control, un sistem de comunicații și un sistem de alocare a resurselor. Acest lucru este necesar deoarece de cele mai multe ori, în practică, intențiile care au stat la baza elaborării unei politici publice nu se suprapun peste rezultatele finale. Implementarea trebuie să facă față multor impedimente care nu au fost luate în considerare în fazele elaborării politicii publice.
Încă de la început, unele impedimente derivă din însăși natura problemelor pe care politicile publice își propun să le rezolve. Unele politici publice sugerează utilizarea unor tehnici mai complicate, sau uneori tehnologiile respective nu există sau în cazul în care există sunt costisitoare. În alte cazuri, dificultăți în procesul de implementarea pot să apară datorită diversității grupurilor vizate de respectiva politică publică dar și de comportamentul acestora, iar cu cât grupurile vizate sunt de dimensiuni mai mari cu atât implementarea este mai greu de realizat.
Dificultăți în procesul de implementare mai pot apărea datorită contextului economic, politic sau social în care se desfășoară acest proces; voința politică jucând un rol destul de important în ceea ce privește succesul implementării.
Unele dificultăți derivă din abilitățile pe care le dețin agenții responsabili de a crea mecanisme necesare pentru stabilirea de obiective clare, utilizarea unor teorii adecvate, gestionarea eficientă a resurselor financiare, cooperarea între insituțiile implicate, recrutarea personalului care să se ocupe de implementare.
CAPITOLUL 3. EVALUAREA POLITICILOR PUBLICE
3.1 Ce este evaluarea politicilor publice?
În general, termenul de evaluare presupune a emite judecăți de valoare sau a aprecia. În materie de politici publice, evaluarea poate fi definită drept o analiză a unei intervenții publice în ceea ce privește procesul de rezolvarae a unei probleme sau de atingere a unui obiectiv. Evaluarea se realizează pe baza mai multor raționamente. În primul rând, reprezintă un instrument prin care se realizează dialogul între cetățean și puterea politică sau între stat și unitățile beneficiare ale intervenției guvernamentale, apoi este necesară cunoașterea mecanismelor, acțiunilor politice prin intermediul cărora se contribuie la ameliorarea sistemului de intervenție.
În ceea ce privește evaluarea politicilor publice, rolul analiștilor este bine determinat. Aceștia trebuie să efectueze atât o analiză ex-ante pentru a determina dacă un program preconizează rezultatele dorite și dacă merită alocarea resurselor în ceea ce privește implementarea lui, cât și o analiză ex- post pentru a determina dacă obiectivele propuse au fost atinse. Cunoașterea metodelor de cercetare în ceea ce privește evaluarea politicilor publice, poate ajuta analistul să realizeze o analiză ex- ante și ex- post folosind acele metode valide, fiabile de evaluare. De asemenea, cunoașterea abordărilor adecvate privind evaluarea ex- post ajută la determinarea unor abordări care pot fi folositoare la realizarea analizei ex-ante.
Monitorizarea și evaluarea sunt etape esențiale în ceea ce privește procesul de planificare al politicilor publice. Așa cum am precizat până acuma, ciclul politicilor publice nu se încheie odată cu implementarea politicii. Chiar și după ce politica a fost implemenată, poate să rămână o urmă de îndoială dacă a fost identificată problema propriu- zisă, dacă nu a fost trecut cu vederea vreun aspect important al problemei, dacă nu ar fi existat o recomandare mai bună în ceea ce privește problema, sau dacă nu ar fi existat date mai folositoare și mai recente.
Într-o analiză rapidă anumite variabile ale politicii ar putea fi omise, cum ar fi: condițiile existente, impactul politicii, rezultatele și posibilele efecte secundare pot fi doar estimate, iar în aces caz posibilele recomandări nu pot fi puse în aplicare în mod corescpunzător. Existența acestor variabile cer monitorizarea și evaluarea programelor de politică publică pentru a vedea dacă alternativa corectă a fost pusă în aplicare, pentru a ne asigura că aceasta nu se schimbă la întâmplare și dacă politica repectivă ar trebui să fie restructurată, modificată sau în ultimă instanță încheiată.
3.2 Tipuri de evaluare a politicilor publice
În literatura de specialitate, de-a lungul timpului au fost abordate mai multe tipuri de evaluare. O primă clasificare a tipurilor de evaluare a politicilor publice a fost realizată de către Howlett și Ramesh, iar tipurile de evaluare discutate de către acești autori vizează modul în care se derulează procesul de evaluare în sine. Așadar autorii disting următoarele tipuri de evaluare: evaluarea administrativă, evaluarea juridică și evaluarea politică.
Evaluarea administrativă este tipul de evaluare realizat de către organele administrative sau agențiile specializate pe o anumită problemă de politică publică. Acest tip de evaluare are ca și scop principal verificarea modului în care se utilizează banii publici în ceea ce privește demersul de rezolvare a unei probleme de politică publică.
Evaluarea juridică se concentrează pe aspecte legale în ceea ce privește implementarea politicii publice. Acest tip de evaluare ,,se decalșează” din inițiativa organelor judecătorești sau ca urmare a solicitării unei instituții care este implicată în procesul respectiv.
Evaluarea politică reprezintă acel tip de evaluare ale cărei eforturi se concentrează pe analiza succesului sau eșecului unei politici publice în ceea ce privește menținerea sau modificarea ei. Literatura de specialitate precizează că acest tip de evaluare poate fi realizată de oricine ar putea fi interesat de o anumită politică: cetățeni, ONG- uri, partide politice, sindicate, grupuri de interese etc.
Alți autori, care au studiat domeniul politicilor publice propun alte două tipuri de evaluare: evaluarea formativă și evaluarea sumativă.
Evaluarea formativă vizează evaluarea politicilor publice pe parcursul implementării unei politici publice și urmărește dacă politica respectivă își atinge grupul țintă și dacă există o concordanță între respectiva politică și obiectivele propuse.
Evaluarea sumativă vizează modul în care politica respectivă a atins problemele vizate și cărora a încercat să le găsească o soluție.
De-a lungul timpului, tipurile de evaluare a politicilor publice au fost adaptate tipurilor de politici publice realizate. Gabriela Luminița Popoescu realizează o altă clasificare a tipurilor de evaluare a politicilor publice și anume: evaluarea bazată pe rezultate, evaluarea întregului proces al politicilor publice și evaluarea ca monitorizare continuă.
Evaluarea bazată pe rezultate implică diferențe dintre input-uri și output-uri.
Evaluarea procesului politicilor publice implică evaluarea unei politici publice pe tot parcursul ciclului politicii publice. Dar literatura de specialitate aduce în discuție alegerea momentului în care trebuie să se realizeze evaluarea, între momentul anterior implementării politicii și momentul post implemantare.
Evaluarea ca monitorizare continuă se poate desfășura pe tot parcursul ciclului politicii publice, atât înainte cât și după implementare.
3.3 Analiza ex-ante
Acest tip de evaluare are ca și obiectiv principal realizarea unei analize de ansamblu asupra posibilelor efecte ale unei politici proiectate și asupra anumitor aspecte esențiale cum ar fi cele sociale, sociologice, economice sau demografice.
Să presupunem o situație ipotetică în care se oferă un anumit termen pentru a finaliza o analiză ex-ante în ceea ce privește un anumit program sau o politică publică, iar principalele obiective stabilite de susținătorul proiectului se referă la creșterea veniturilor locale prin stimularea dezvoltării turismului. Primul element avut la îndemână, în ceea ce privește analiza ex-ante a acestui program este revizuirea literaturii similare, anterioare acestei politici publice pentru a vedea dacă s-au mai făcut și publicat evaluări similare.
Drept urmare putem avea o primă perspectivă în ceea ce privește evaluarea ex-ante, putem vedea daca obiectivele respectivului program de politică publică au fost atinse sau ne-ar putea fi de folos recomandările care s-au făcut cu privire la proiectul respectiv, iar respectivele date ar putea constitui punctul de plecare în ceea ce privește analiza ex-ante pe care dorim să o realizăm.
Patton, Sawicki și Clark prezintă în lucrarea lor următoarele elemente pe care le implică analiza ex-ante:
– Identificarea și clarificarea problemelor de politică publică
– Specificarea criteriilor care sunt utilizate în examinarea alternativelor
– Identificarea unor serii de alternative potențiale
– Analiza cantitativă și calitativă a alternativelor pentru a estima măsura în care vor fi îndeplinite criteriile propuse
– Compararea beneficiilor relative și a costurilor alternative, incluzând de asemenea posibilitatea recomandării unei alternative preferate
– Speificarea măsurilor necesare pentru implementarea și evaluarea politicii
Fig.3 Etapele evaluării ex- ante a politicilor publice (adaptat după Patton, Sawicki și Clark)
3.4 Analiza ex-post
Presupune o analiză care urmărește să identifice dacă obiectivele unei politici sau unui proiect au fost atinse, urmând ca apoi să fie formulate recomandări cu privire la continuarea, modificarea sau terminarea unor proiecte similare, iar concluziile rezultate în urma acestei analize nu pot să anuleze alocarea resurselor pentru respectivul proiect. De asemenea, cunoașterea abordărilor adecvate privind evaluarea ex- post ar putea să ajute la determinarea unor abordări care pot fi folositoare la realizarea analizei ex-ante.
Metodele de evaluare ale politicilor și programelor au generat multe dezbateri dealungul timpului. În ultimele decenii, diferiți autori au identificat mai multe tipuri de evaluare folosite dealungul timpului, numărul acestora rezumăndu-se le cel puțin 100 de clasificări, iar scopul acestei lucrări nu este acela de a discuta despre acest lucru în detaliu, ci mai degrabă de a oferi o privire de ansamblu asupra unor tipuri de evaluare întâlnite cel mai des în practică, pentru a servi drept exemplu și pentru a se putea evita greșelile făcute. (Patton, Sawicki și Clark, 2013, pag.349)
Pe la sfârșitul anilor 1970, mai mulți autori au efectuat evaluări de succes care au avut o varietate de abordări, precum următoarele:
– Studii de caz calitative
– Analiza cost- beneficiu cu componente de impact social- politic
– Metode cvasi- experimentale care încorporează date calitative, cantitative și de cost
– Experimente de laborator
3.5 Dificultăți în procesul de evaluare a politicilor publice
Eșecurile evaluării politicilor publice se întâmplă atunci când programul nu a fost implementat așa cum a fost proiectat sau programul a fost implementat așa cum a fost proiectat dar nu a produs rezultatele dorite. Putem numi eșec al politicii publice, dacă încercarea de a implementa o politică eșuează datorită faptului că programul nu a urmat pașii care au fost proiectați, a lipsit planificarea personalului și nu a atras participanții doriți.
Nu putem fi siguri că politicile sunt implementate exact așa cum au fost proiectate, tocmai de aceea oficialii de rang superior trebuie să ofere cele mai potrivite instrucțiuni personalului și să ia măsuri pentru a se asigura că politicile sunt puse în practică în mod corespunzător. Aceste măsuri ne pot asigura că politica este lipsită de ambiguitate iar intrucțiunile oferite trebuie să fie comunicate clar și în mod consecvent către personalul instruit și informat pentru a executa politica respectivă.
În rândurile ce urmează o să încerc să amintesc și despre alte elemente care au implicații practice și care au generat discuții în literatură, cu privire la dificultățile procesului de evaluare al politicilor publice.
Multidisciplinaritatea
Deseori, multidisciplinaritatea poate genera mai multe tipuri de dificiultăți în procesul de evaluare al politicilor publice. Potrivit mai multor autori, analiza politicilor publice reprezintă un domeniu multidisciplinar atât în teorie cât și în practică, deoarece orice politică publică este compusă dintr-o serie de elemente care de regulă sunt într-o legătură strânsă cu anumite discipline academice, fără să se axeze în mod exclusiv doar pe un domeniu. Drept urmare, pentru a se crea o imagine a fenomenului cât mai fidelă, trebuie abordate mai multe orientări din mai multe domenii.
O primă dificultate în ceea ce privește multidisciplinaritatea, derivă din faptul că evaluarea complexă a unui proiect trebuie să adune mai mulți specialiști din diferite domenii care utilizează un limbaj diferit și fiecare persoană implicată are o pregătire profesională specifică domeniului în care activează. De exemplu, un expert evaluator trebuie să lucreze cu un expert al ministerului dezvoltării regionale, dacă evaluează un program de dezvoltare regională. Însă evaluatorul nu are pregătire în domeniul dezvoltării regionale, iar expertul din minister nu deține cunoștințe de evaluare. Putem concluziona că evaluarea nu reprezintă un proces simplu care să poată fi realizat de către o singură persoană, întrucât orice informație din orice sursă ar putea să fie relevantă pentru acest proces.
Combinarea metodelor și tehnicilor
Așa cum am precizat anterior că orice informație din orice sursă ar putea fi relevantă în procesul de evaluare, și nu că este. Tocmai de aceea evaluatorii trebuie să facă o selecție privind potențialele informații pentru a-și da seama care dintre aceste sunt cu adevărat utile pentru situația respectivă. Astfel, una dintre deficiențele care pot apărea în procesul de evaluare este reprezentată de combinarea necorespunzătoare a acestor informații care ar putea genera unele erori.
Resurse și timp limitate
O altă dificultate cu implicație practică, care poate apărea în procesul de evaluare este reprezentată de resursele de timp, bani și personal care nu permit întotdeauna folosirea cât mai multor metode și tehnici pentru descoperirea cât mai multor informații despre aspectele unei probleme.
Manipularea
Literatura de specialitate a menționat deseori problema manipulării cu privire la elaborarae politicilor publice. Potrivit lui Bovens diverse categorii de actori implicați în procesul de evaluare al politicilor publice, incluzând în această categorie și evaluatorii, pot să contribuie la denaturarea rezultatului evaluării. Atât evaluatorii pot fi manipulați, dar și ei la rândul lor pot manipula.
Standardele practicii evaluării
Potrivit Joint Committee on Standards for Educational Evaluation, standardele de evaluare sunt în număr de 30 și deși vizează domeniul educațional, acestea pot fi utilizate cu succes și în alte contexte. Ele sunt gupate în patru categorii esențiale: utilitate, fezabilitate, integritate și acuratețe.
Utilitatea se referă la faptul că rezultatele evaluării trebuie să satisfacă nevoia de informare a celor care solicită o evaluare și care au dreptul să cunoască rezultatele. Criteriul fezabilității presupune ca evaluarea să nu întrerupă sau să distorsioneze în nici un fel programul respectiv. Integritatea se referă la faptul că evaluarea trebuie să se desfășoare pe baza unor acorduri prin care sunt specificate drepturile, obligațiile și beneficiile fiecărei părți. Acuratețea vizează anumite proceduri care operaționalizează profesionalismul cu care se desfăsoară procesul de evaluarea al politicilor publice cum ar fi: documentarea cu privire la toate aspectele programului respectiv, scopurile evaluării, sursele de informare, procedurile de colectare a informației etc.
CAPITOLUL 4. IMPORTANȚA TURISMULUI PENTRU DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ
4.1 Politica de dezvoltare regională
,,În principiu, o regiune de dezvoltare este un nivel teritorial optim, la care, structuri insituționale adecvate pot rezolva eficient problemele sociale și economice specifice”
Precum orice politică publică, politicile de dezvoltare economică regională au același scop și anume acela de a rezolva anumite probleme de interes public sau îmbunătățirea anumitor situații existente. Politicile de dezvoltare regională încearcă să consolideze posibile direcții de dezvoltare. Atunci când vorbim despre o dezvoltare regională actorii implicați în acest proces sunt mai degrabă autorități locale, agenții socio- economice și antreprenori decât autorități centrale.
În principal, cele mai des întâlnite probleme legate de dezvoltare regională sunt acelea legate de slaba dezvoltare a anumitor regiuni, degradarea și poluarea mediului înconjurător, dispariția anumitor tipuri de industrie, incapacitatea de adaptare a forței de muncă, migrația populației etc. Indicatorii prin intermediul cărora ne puteam da seama ca există o slabă dezvoltare a unei regiuni pot fi: rata șomajului, venitul pe cap de locuitor, nivelul crescul al migrației populației înafara regiunii, nivelul dezvoltării infrastructurii etc.
Mediul social actual este dinamic, un mediu al schimbărilor și trebuie promovate anumite concepte cum ar fi stimularea inovației, promovarea antreprenoriatului și dezvoltarea capitalului uman. În încercarea de dezvoltare economică regională este foarte impornant eforul colectiv al sectorului guvernamental, efortul privat si cel neguvernamental. Pentru o rată cât mai mare a succesului în ceea ce privește dezvoltarea economică regională trebuie precizat încă de la începutul procesului persoanele, organizațiile guvernamentale, întreprinderile private precum și toate celelalte grupuri care sunt interesate să ia parte la dezvoltarea economiei locale. De asemenea, un element important în formularea strategiei de dezvoltare îl constituie cunoașterea încă de la început a situației economice locale. Este bine de știut care este mediul concurențial, care este calitatea și disponibilitatea forței de munca precum și resursele existente. Toate aceste elemente sunt importante și trebuie să capete contur prin elaborarea unor programe și proiecte de dezvoltare. În demersul de realizare al acestor programe și proiecte este nevoie de colectarea datelor necesare sau prin aplicarea altor metode cum ar fi analiza SWOT.
Politicile de dezvoltare regională se realizează prin intermediul proiectelor sau programelor. Unele dintre aceste programe s-ar putea rezuma la încurajarea antreprenoriatului privat prin oferirea de asistență tehnică, oferirea informațiilor și resurselor necesare, susținerea celor care doresc sa-și dezvolte o proprie afacere, îmbunătățirea mediului de afaceri regional, atragerea investitorilor străini sau prin investiții de infrastructură. Prin intermediul acestor elemente s-ar putea realiza o dezvoltare economică regională care în timp ar duce la îmbunătățirea mediului social în care oamenii își desfășoară viața.
Dezvoltarea economică regională se realizează prin acțiunile comune atât ale sectorului public, sectorului privat cât și prin efortul comunității. În ceea ce privește tipul de instrumente, Guvernul încă mai are o influență semnificativă, însă rolul acestuia rezumându-se la asigurarea stabilității economice, reglementare legală și instituțională și distribuția veniturilor. Datorită descentralizării și deconcentrării, rolul Guvernului s-a diminuat, sporind influența administrațiilor locale. Așadar, putem considera administrația publică locală principalul agent al dezvoltării economice regionale.
4.2 Rolul comunităților locale în dezvoltarea turismului
Există mai multe țări în care turismul este văzut ca fiind o activitate foarte importantă și este considerat un ,,catalizator” în ceea ce privește creșterea economică a unei țări. De asemenea, turismul poate fi considerat o activitate generatoare de venituri și locuri de muncă pentru localnici. Datorită acestor efecte pozitive comunitățile ar putea să vadă turismul ca fiind o oportunitate promițătoare pentru a reduce problemele de subdezvoltare și un mijloc de creștere a economiei.
Potrivit lui Murphy ,,turismul este o industrie care utilizează comunitatea precum o resursă, o vinde ca pe un produs, iar pe parcurs afectează viețile tuturor.” Drept urmare putem concluziona că turismul se bazează pe comunitate în foarte mare măsură și până la urmă tot comunitatea face parte din produsul ,,vândut” așadar activitățile turistice se învârt în jurul comunității și depind de comunitate. Murphy sugerează că produsul fabricat și vândut de către comunitate ar trebui să fie ,,un produs turistic al comunității”, ar trebui să fie ceea ce comunitatea, ca un întreg dorește să prezinte și să vândă pe piața turistică. Putem spune că industria turismului este dependentă de ospitalitatea comunităților locale și prin urmare proiectele turistice ar trebui să fie elaborate în concordanță cu nevoile și dorințele comunităților gazdă, deoarece atitudinea comunităților este esențială pentru vizitatori, căci de acest lucru poate să depindă reîntoarcerea lor. Așadar, percepția comunităților despre dezvoltarea turismului joacă un rol vital în ceea ce privește succesul viitor al turismului.
Susținerea din partea comunităților în ceea ce privește dezvoltarea turismului poate fi măsurată prin percepția populației locale, care poate dicta gradul de acceptabitate al acestei activități. Având în vedere acest lucru, mai multe studii despre atiudinea comunităților s-au concentrat pe ,,teoria schimbului social” prin măsurarea atitudinii comunităților față de dezvoltarea turismului. Astfel, ,,teoria schimbului social” este considerată o abordare majoră care se apropie de studiul relațiilor turism- comunitate și se referă la înțelegerea schimbului de resurse între părți într-o situație de interacțiune, când ,,obiectele” oferite spre schimb au valoare, sunt măsurabile și există o reciprocitate de recompense și costuri între actori.
Cu alte cuvinte, teoria schimbului social susține că membri comunității echilibrează costurile și beneficiile de dezvoltare a turismului, sprijinul lor pentru turism cu rezultatul ecuației cost- beneficiu.
Comunitatea suport pentru dezvoltarea turismului
locală
reticență pentru dezvoltarea turismului
Fig. 4 Atitudinea comunităților locale în ceea ce privește dezvoltarea turismului (preluat din Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol. 29, No. 1,pag.67
––– indică beneficii crescute din dezvoltarea turismului
_____ indică beneficii scăzute din dezvoltarea turismului
În mod specific, grupurile comunitare angajate în acest schimb sunt dornice de a sprijini dezvoltarea turismului și au reacții pozitive față de turiști atunci când percep acest schimb ca fiind benefic pentru bunăstarea lor . Pe de altă parte, grupurile comunitare care vad acest schimb ca fiind problematic se vor opune dezvoltării turismului.
Dezvoltarea turismului nu schimbă doar peisajul unei destinații ci aduce modificări în viața socială a comunității. Când dezvoltarea turismului se intensifică dincolo de capacitatae unei comunități, viața socială a unei comunități ar putea suferi schimbări pe termen lung.
4.3 Tipuri de turism
Cea mai cunoscută definiție atribuită turismului este aceea că reprezintă o călătorie care are drept scop recrerea, odihna sau refacerea. Organizația Mondială a Turismului (O.M.T), definește turiștii ca fiind acele persoane care călătoresc înafara zonei de reședință pe o durată de minimum 24 de ore, călătorie care nu poate depăși un an consecutiv.
De-a lungul timpului, turismul a îmbrăcat mai multe forme, unele cunoscute altele mai puțin cunoscute. Dintre cele mai populare forme ale turismului putem remarca:
Turismul de aventură, reprezintă o formă a turismului care se caracterizează prin practicarea unor sporturi de aventură în locuri greu accesibile, cum ar fi alpinismul.
Agroturismul, ca și formă a turismului se manifestă prin implicarea turiștilor în activitățile gospodărești într-un cadru natural din mediul rural.
Turismul genealogic reprezintă un nou tip de turism alternativ, practicat de către ceai care doresc să-și viziteze locurile de origine sau pentru a-și descoperii strămoșii. Se practică mai ales de către americani care vor sa-și descopere originile pe care le au în Europa.
Turismul cultural se axează pe cultuta și valorile artistice ale unei regiuni, fiind vizate în special regiunile cu încărcătură istorică; în cadrul acestui tip de turism sunt incluse fesivalurile de artă și vizitarea muzeelor.
Ecoturismul este acea formă de turism în care principalul scop al turiștilor este acela de a aprecia natura și formele acesteia, prin protejarea și conservarea naturii și practicarea unui turism nepoluant și prietenos cu natura.
Turismul educaționanl vizează obținerea unor informații de către cei interesați cum ar fi acele informații obținute prin intermediul vizitării unor instituții.
Turismul medical se caracterizează prin obținerea unor tipuri de servicii, care în țara de origine sunt mai costisitoare sau uneori lipsesc, cum ar fi îngrijirile stomatologice, diferite tipuri de implanturi, chirurgie estetică etc.
Turismul peisagistic se rezumă la admirarea și imortalizarea frumuseților naturii.
Turismul religios reprezintă una dintre cele mai vechi forme ale turismului și se manifestă de cele mai multe ori sub forma pelerinajului. Motivația pentru practicarea acestui tip de turism constă în dobândirea experienței divine.
Turismul industrial este o formă de turism care s-a dezvoltat în perioada postbelică. Acest tip de turism implică vizitarea unor forme ale patrimoniului industrial, cum ar fi cele cu semnificație istorică, științifică, tehnologică, arhitecturală și sociologică.
4.4 Exemple de bune practici și localități care s-au dezvoltat prin turism
Patrimoniul industrial (sau moștenirea industrială) este format din relicvele culturii industriale care au o valoare istorică, tehnologică, socială, arhitecturală sau științifică. Aceste relicve sunt formate din clădiri, utilaje, ateliere, fabrici, mine, zone pentru procesare și prelucrare, depozite, locuri pentru generarea și transmiterea energiei, infrastructura de transport, locurile folosite pentru activități sociale legate de industrie, precum locuințe, școli, spitale, biserici etc.
Pentru unele comunități politicile de turism dezvoltate în jurul fostei activități industriale pot oferi o soluție la criza economică și socială din astfel de zone, asigurând în același timp păstrarea identității locale legate puternic de producția industrială și cultura sa. Turismul industrial poate asigura schimbarea profilului economic al unei comunități, poate genera noi venituri și poate evita împovărarea culturii și identității locale, înrădăcinată în producția industrială. Ca dovadă a importanței fostelor zone miniere pentru moștenirea culturii mondiale, mai multe astfel de zone au fost incluse pe lista site-urilor protejate UNESCO. Aceste zone sunt protejate deoarece sunt o mărturie a modului în care s-au desfășurat diferite activități miniere în diferite colțuri ale lumii, a tehnologiei folosite și a condițiilor de viață ale minerilor. Aceste site-uri protejate UNESCO includ atât orașe miniere, cum sunt Røros (Norvegia) și Sewell (Chile), cât și arii geografice mai largi caracterizate de o istorie comună a mineritului, cum sunt Bazinul Carbonifer din Wallonia (Belgia), Bazinul Minier Nord-Pas de Calais (Franța), Zona Minieră a Marelui Munte de Cupru, Falun (Suedia), și Zona Minieră Cornwall și West Devon (Marea Britanie).
Pe lângă aceste zone recunoscute la scară mondială pentru valoarea istorică și culturală cu privire la o ocupație și un stil de viață comun, mai trebuie amintită zona Ruhr din Germania, cu o bogată tradiție în exploatarea cărbunelui, care în anul 2010 a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii. De asemenea, în anul 2008 orașul Liverpool (Marea Britanie) a fost selectat ca și Capitală Europeană a Culturii; acest oraș a fost unul dintre motoarele primei revoluții industriale care a început în Anglia.dustrială.
Regiunea Ruhr (Germania) – turism cultural ca mijloc de valorificare a patrimoniului industrial și regenerare economică a unei foste zone miniere
Cultura și organizarea de evenimente culturale nu mai sunt privite doar ca niște finalități în sine, ci ca mijloace importante de a atrage investitori, de a face anumite zone mai atractive ca spații de locuit și de muncit și pentru a atrage turiștii.
Regiunea Ruhr (Germania) este un foarte bun exemplu de reconversie industrială prin cultură a unei foste zone dominate de extragerea cărbunelui și de producerea oțelului și care se află într-un proces de reinventare, redezvoltare și revitalizare de succes.
Un factor important care facilitează procesul de redezvoltare a regiunii este faptul că se află într-o zonă centrală a Europei și este bine conectată prin diferite căi de comunicații cu alte părți ale Germaniei și restul Europei. Procesul de redezvoltare a regiunii Ruhr este favorizat și de o rețea de instituții dedicate acestui proces și care coordonează o gamă largă de proiecte pentru transformarea regiunii într-un centru cultural și de servicii. Un proiect extrem de important și care promovează întreaga regiune a fost început în anul 1998 și se numește Ruta Moștenirii Industriale (Industrail Heritage Trial). Acest proiect este un foarte bun exemplu despre cum un sector industrial închis/decăzut poate fi transformat într-un punct de atracție turistică, este un exemplu de succes de turism industrial.
PARTEA PRACTICĂ
1.1 Scopul cercetării
Prin intermediul acestei cercetări, am intenționat să cercetez rolul pe care îl poate juca turismul în redezvoltarea orașului Borșa. De aceea voi începe această parte de analiză printr-o scurtă prezentare a orașului Borșa și a problemelor cu care s-a confruntat de-a lungul timpului.
În cele ce urmează am analizat potențialului de redezvoltare a orașului Borșa prin intermediul turismului din perspectiva mai multor categorii de subiecți implicați atât direct cât și indirect în tot ceea ce înseamnă turism în orașul Borșa.
Pe parcursul cercetării am încercat să găsesc răspunsuri la următoarele întrebări: Care este starea actuală a turismului în Borșa? Cum se poate dezvolta mai bine turismul în Borșa? Care sunt avantajele și dezavantajele orașului Borșa pentru dezvoltarea turismului? În ce măsură contribuie turismul la redezvoltarea orașului? Care sunt avantajele și dezavantajele orașului Borșa pentru dezvoltarea turismului?
1.2 Prezentarea metodologiei
Pentru a găsi răspunsuri la întrebările de mai sus am utilizat o combinație de metode de cercetare.
Sondajul de opinie
Sondajul de opinie realizat în rândul turiștilor care au venit la Borșa și în rândul proprietarilor de pensiuni. Au fost aplicate un număr de 30 de chestionare turiștilor care au venit să viziteze orașul Borșa în preajma sărbătorilor pascale și 16 chestionare proprietarilor de pensiuni din orașul Borșa.
Interviul individual
Doi funcționari din Primăria orașului Borșa au fost intervievați în format liber despre aspecte ce privesc turismul din Borșa, despre activitățile întreprinse de către primărie pentru sprijinirea turismului din această zonă, precum și despre acțiunile pe care doresc să le întreprindă în vederea redezvoltării orașului prin intermediul turismului.
Analiza secundară a datelor
Sursele de date pentru acest tip de analiză au fost: date statistice obținute de la Institutul Național de Statistică cu privire la numărul locurilor de muncă din orașul Borșa, numărul locurilor de cazare, respectiv numărul locurilor de șederi în unități din ultimii 5 ani; alte documente din cadrul Primăriei Borșa (nepublicate): Strategie de Dezvoltare și Monografia orașului Borșa.
Întrebări de cercetare
Care este starea actuală a turismului în Borșa?
Cum se poate dezvolta mai bine turismul în Borșa?
În ce măsură primăria sprijină dezvoltarea turismului?
Ipoteze
1. Numărul turiștilor care doresc să revină în Borșa este cu atât mai mare cu cât sunt mai mulțumiti de turismul din Borșa
2. Numărul turiștilor care doresc să revină este cu atât mai mare cu cât sunt mai mulțumiți de turismul din această zonă, iar turismul este pus în valoare într-o mare măsură.
3. Cei care consideră că le funcționează bine pensiunea, cred că potențialul turistic este promovat.
4. Măsura în care turismul contribuie la dezvoltarea orașului este influențată de amplaserea geografică a zonei, infrastructura rutieră deteriorată, insuficiența informațiilor turistice.
1.3 Descrierea fenomenului studiat
Cercetarea de față vizează evaluarea potențialului de redezvoltare a orașului Borșa prin intermediul turismului.
Orașul Borșa este situat în nordul României, în capătul SE al Depresiunii Maramureșului, pe cursul superior al râului Vișeu, într-un culoar depresionar mărginit la sud de munții Rodnei și la nord de munții Maramureșului. Conform recensământului din anul 2011 Borșa are o populație de 27.611 locuitori, iar din punct de vedere demografic este al treilea centru urban al județului Maramureș, după municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației.
Fig. 5
Având în vedere faptul că orașul Borșa era o zonă cu activitate preponderent minieră și așa cum s-a întâmplat în majoritatea zonelor monoindustriale, dezvoltarea economico-socială a fost afectată prin sistarea activității de bază, determinând probleme sociale precum creșterea șomajului și migrația populației de vârstă tânără.
Fig. 6
Scăderea nivelului de trai a comunităților din zonele miniere, datorită pierderii locului de muncă a făcut să scadă puterea financiara a locuitorilor și implicit a administrației publice locale, prin urmare volumul de investiții pe plan local în infrastructură, utilități de bază sau alte domenii aducătoare de venituri s-a redus mult, determinând dezechilibre economice cu implicații pe termen mediu și lung.
Fig. 7
Descoperiri întâmplătoare și cercetări arheologice au permis obținerea unor date privind locuirea teritoriului Borșei încă din epoca bronzului, când exista o locuire extinsă a Maramureșului (Sighet, V. Marei și V. Săpânței), în urma căreia au fost descrise numeroase descoperiri.
Prima atestare documentară a Borșei datează din anul 1353, cu mențiunea că făcea parte din domeniul Cuhea care a aparținut Bogdăneștilor, cunoscută de altfel sub numele de ,,Borș”.
De pe teritoriul Borșei este menționat un depozit de bronz găsit în anul 1855, constituit inițial din 13 piese, păstrate în Colecția Graffenried, Colecția imperială de la Viena și Colecția Anderko, descoperire despre care nu există alte mențiuni, decât că încludea și obiecte de aur datate din anii 1150-450 î.H.
Orașul Borșa are o funcție actuală forestieră (în mică măsură) și turistică dat fiind faptul că dispune de un potențial turistic extraordinar, dar nu în ultimul rând datorită banilor investiți în amenajarea de pensiuni turistice de către localnicii care lucrează în străinătate. Fost centru industrial, este constituit din două localități (Borșa și Baia Borșa), unite administrativ odată cu declararea Borșei ca oraș. Acestea au atașate o sumedenie de ,,cartiere”- crânguri sau grupuri de locuințe permanente, cele montane având o individualitate pregnantă și acum.
Începând cu anul 1997, activitatea de minerit din Borșa a început să intre în restructurare, iar în foarte puțin timp în lichidare, determinând o sărăcie accentuată a populației, care în foarte scurt timp a determinat fenomenul migrației externe.
Migrația internațională s-a declanșat inițial pe la începutul anilor `90 către Germania, Belgia, Franța sau Italia. Apoi, la scurt timp rețelele de migrație din Borșa s-au îndreptat în special către Italia, îndeosebi către Milano, unde au putut să-și găsească de muncă și să se stabiliească acolo. În ultima perioadă, mai ales după anul 2002, când cetățenii români au putut să călătorească fără vize către vestul Europei, migrația din Borșa a căpătat proporții de masă.
În acest timp, au apărut remiteri financiare, către Borșa, inițial datorită faptului că migranții nu aveau posibilitatea de a-și păstra banii în băncile din Italia, apoi pentru susținerea familiei sau a copiilor rămași în țară. Remiterile de bani au influențat foarte mult dezvoltarea comerțului dar și a sectorului de construcții, deoarece mulți dintre migranți și-au construit case mari în care vor să locuiască în cazul în care ar exista posibilitatea să se întoarcă în țară. Aceștia, au început, de asemenea să manifeste un interes aparte pentru activitățile din domeniul turismului, iar mulți dintre aceștia, cu banii aduși din Italia și-au construit o pensiune.
1.4 Evoluția turismului în Borșa
Se zice pe drept că turismul este o cucerire a secolului ce s-a terminat nu demult, fiind unul dintre domenii care a permis unei părți substanțiale a populației, suficientă siguranță economică, permițându-i astfel să se ocupe și de plăceri, nu doar de subzistență. Borșa este menționată într-o carte scrisă în anul 1906 de notarul Vasile Man din Vișeu de Sus ca fiind situată în „Elveția maghiară” (bazinul Vișeului). Obiectivul turistic principal era considerat izvorul mineral ce izvora din galeria Alexandru, situat pe Valea Țâșla, amonte de Vinișoru, la 14 km de Borșa. Apa acestuia era recomandată pentru bolnavii de stomac, rinichi și boli intestinale. Această apă minerală era considerată una dintre apele acidulate cele mai valoroase din Ungaria (de atunci), cunosându-se cazuri de vindecare totală a unor oameni de gastrită cronică puternică.
Localitatea Borșa, în lipsa unui acces corespunzător (drumul peste Prislop dintre Maramureș și Bucovina era multă vreme inaccesibil iarna, iar calea ferată a ajuns aici târziu, doar la începutul sec. XX și a fost desființată practic prea devreme), a devenit obiectiv turistic (inițial doar local) doar în deceniul IV al sec. XX și asta odată cu înființarea în 1934 a Secției „Maramureș” a Turing Clubului României, cu sediul la Sighet.
O realizare importantă a TCR din Siget este realizarea în anul 1937 a unui marcaj turistic din pasul Prislop prin Știol-vf. Galați-Pietrosul Mare-Borșa, primăria Borșa ridicând în aceeași perioadă, un refugiu de piatră pe malul Iezerului de sub Pietrosul Mare.
Stațiunea climaterică și de schi Borșa este situată în cartierul Gura Fântânii al orașului Borșa. Data înființării fiind 1942, când aici a fost fixat sediul Asociației Naționale Maghiare de Sporturi de Iarnă, construindu-se o cabană turistică, începându-se construcția unui un hotel turistic (pe locul actualului hotel Stibina), rămas neterminat datorită războiului, pârtia de schi de pe Buza Dealului (lungime 3000 m, diferență de nivel 800 m), trambulina de 90 m, cabana Puzdra și o altă cabană (Anna) pe Muntele Cailor.
După război, Asociația Turismul Popular a reușit ca până în anul 1949 să termine hotelul turistic, dându-se în folosință Complexul turistic Borșa, denumit complex pentru că era constituit din două unități de cazare: o cabană turistică (având 130 locuri de cazare) și o unitate de cazare unde se putea veni cu bilete sindicale de odihnă (cu 120 locuri de cazare).
În anii 70 a inceput o altă etapă de dezvoltare a stațiunii. S-au construit hotelurile Cascada și Brădet și s-a reamenajat hotelul Stibina. În anul 1973 s-a trasat pârtia Runc (lungime 1920 m, diferență de nivel 500 m), în 1976 s-a construit telescaunul de pe această pârtie. S-a amenajat și pârtia Știol (în continuarea pârtiei Runc), cu o lungime de 700 m, diferență de nivel 180 m, dotată cu schilift. În aceeași perioadă se amenajează o trambulină intermediară de 70 m, iar în anul 1980, o trambulină-școală de 35 m. (Informații preluate din Monografia orașului Borșa).
Ultima etapă de dezvoltare a stațiunii începe după anul 1989, când se construiește hotelul Cerbu (privat), începe construcția unui cartier de case de vacanță, multe dintre ele devenite pensiuni turistice din anul 1995, ca urmare a posibilităților oferite de Ordinul Ministerului Turismului nr. 70. Se construiesc noi hoteluri, alte pensiuni și moteluri în tot cuprinsul localității, începe reamenajarea pârtiei de la Buza Dealului, care ar fi trebuit să fie dotată cu telegondolă, însălucrările realizate în proporție de 70% de o bună perioadă de timp a rămas așa.
Fig. 8 Pârtie de ski ce urmează să fie dotată cu telegondolă
În aceeași perioadă dispar cele două cabane de la Puzdre (cea turistică și cea a IPEG Maramureș), hotelul Brădet -privatizat, rămâne garanție bancara pentru un credit și nu este utilizat, iar hotelul Stibina este abandonat, având o situație incertă în momentul de față.
Fig. 9 Hotel Stibina
În ceea ce privește starea actuală a turismului, am putut observa evoluția turismului în perioada 2003-2012, în urma analizării datelor statistice cu privire la numărul locurilor de cazare, numărul locurilor de șederi din unități, repectiv numărul locurilor de înnoptări în unități. (sursa acestor date statistice este Institutul Național de Statistică –Direcția Județeană de statistică Maramureș); au mai fost analizate și alte documente: Strategia de dezvoltare a orașului Borșa și Monografia orașului Borșa (documente nepublicate).
Fig. 10 Evoluția numărului de locurilor în unități de cazare
Din graficul de mai sus putem observa că numărul locurilor de cazare în unități începând cu anul 1997 este în creștere, iar valoarea cea mai mare este atinsă în anul 2009 și se poate observa o scădere în anul 2012, comparativ cu 2009, iar acest lucru s-ar putea traduce ca fiind un declin al turismului.
Fig.11 Evoluția nr. de sosiri în unități
Putem constata că în anul 2003 s-a înregistrat cel mai mare număr de sosiri în unitățile de cazare și că începând cu anul 2006 numărul sosirilor în unitățile de cazare este în scădere comparativ cu anul 2003, iar pânâ în anul 2012 se tot înregistrează scăderi, ceea ce ne face să credem că în momentul de față turismul din Borșa, prin prisma turiștilor care vin aici, manifestă o involuție.
Fig. 12 Evoluția numărului total de înnoptări
În ceea ce privește numărul total de înnoptări, putem vedea o scădere a numărului total de înnoptări din anul 2003 comparativ cu anul 2012, iar în anul 2009 s-a înregistrat o scădere considerabilă comparativ cu anul 2006.
Pe lângă toate acestea, lipsa investițiilor în infrastructura rutieră reprezintă unul dintre cele mai mari impedimente cu care se confruntă dezvoltarea turismului din Borșa, dar și din întreg Maramureșul. ,,Superb Maramureșul! Călătorit, vizitat, impresionat! Borșa m-a dezamăgit foarte mult, am pierdut și Mânăstirea Prislop din cauza drumului bombardat! Am făcut cale întoarsă și Borșa a pierdut 11 turiști…păcat!!!”, este declarația unui turist care a trecut prin Borșa (Alah Ja Ja Bin).
Fig. 13 Drumul național 18 care face legătura între Borșa și Bucovina
1.5 Analiza cantitativă
În vederea realizării acestei cercetări am ales diferite categorii de cazuri, deoarece consider că, cu cât este privită problema din mai multe perspective cu atât rezultatul cercetării este mai relevant.
Pentru prima categorie de cazuri am ales turiștii care vin în orașul Borșa și am aplicat un număr de 30 de chestionare. Existența potențialului turistic de aici face ca orașul Borșa să fie o destinație turistică atât pentru perioadele mai călduroase cât și iarna, ceea ce permite ca cercetarea să poată fi realizată din mai multe perspective.
Dat fiind faptul că cercetarea a fost realizată într-o perioadă mai călduroasă și anume în perioada sărbătorilor pascale (a doua zi de Paște), am putea tinde să credem că perspectiva turiștilor care vin în această zonă într-o perioadă mai călduroasă este diferită de perspectiva turiștilor care vin în Borșa iarna, pentru pârtiile de ski, ceea ce poate face cercetarea să poată fi continuată.
Consider că opinia turiștilor cu privire la posibilitățile de valorificare a potențialului turistic este foarte relevantă deoarece turismul se face cu ajutorul turiștilor, prin turiști și pentru turiști, iar dezvoltarea turismului din această zonă depinde într-o anumită măsură de felul în care ei percep turismul și de numărul celor care vin să-și petreacă timpul liber în această zonă.
Prin intermediul chestionarului aplicat celor 30 de turiști am obținut numeroase informații care m-au ajutat la testarea ipotezelor.
Potrivit rezultatelor obținute în urma aplicării chestionarelor am putut constata că marea majoritate a celor chestionați s-ar reîntoarce în Borșa în ciuda faptului că nu sunt prea mulțumiți de turismul din Borșa. Putem constata așadar că această ipoteză care conform logicii trebuia să se confirme, se infirmă.
Fig.14 Gradul de mulțumire al turiștilor față de turismul din Borșa
Din graficul de mai sus putem observa că 50% din numărul total de 30 de turiști chestionați s-au arătat a fi foarte puțin mulțumiți de turismul din Borșa și și-au atătat dezamăgirea față de slaba promovare și dezvoltare a turismului, contrar potențialului extraordinar de care dispune această zonă.
Fig. 15 Opțiunea turiștilor de a se reîntoarce la Borșa
În ciuda faptului că, marea majoritate a turiștilor care au fost chestionați nu s-au arătat foarte mulțumiți de turismul din Borșa 80% dintre aceștia au afirmat că s-ar reîntoarce la Borșa Peste 50% din cei chestionați au afirmat că nu este pentru prima data când au venit la Borșa, ceea ce ar putea însemna că aceștia speră într-o schimbare în bine în ceea ce privește turismul din Borșa
Fig. 16 Opțiunea turiștilor de a recomanda altor persoane să vină la Borșa
De asemenea, în ciuda faptului că, Borșa a fost prezentată de către mass-media din perspective negative de cele mai multe ori și supranumită deseori ca fiind ,,vestul sălbatic” românesc toți cei chestionați au afirmat că se simt în siguranța în Borșa și marea majoritate ar recomanda și altor persoane să vină în această zonă. Ceea ce înseamnă că nu au fost influențați în mod negativ de către mass-media în ceea ce privește hotărârea de a veni la Borșa.
Fig. 17 Aspecte ce influențează negativ dezvoltarea turismului din perspectiva turiștilor
Un aspect foarte important și care trebuie menționat se referă la faptul că 29 din cei 30 chestionați au afirmat că principalul impediment în calea dezvoltării turismului este reprezentat de infrastructura rutieră deteriorată; urmat fiind de deteriorarea specificului tradițional și neamenajarea corespunzătoare a pârtiilor de ski.
De asemenea, merită menționat faptul că marea majoritate a respondenților au vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani și cei mai mulți dintre cei 30 chestionați au studii superioare
Fig. 18 Vârsta turiștilor pe categorii
A doua categorie de cazuri se referă la proprietarii de pensiuni, care consider că sunt în contact direct cu anumite aspecte ce privesc turismul. Ei ne ne oferă o perspectivă importantă în ceea ce privește evoluția turismului și ne prezintă modul în care ei percep turismul din Borșa. Aceștia au completat un număr de 16 chestionare pe care să le utilizez ulterior în cercetarea pe care o realizez.
Majoritatea acestora susțin faptul că potențialul turistic al orașului Borșa este foarte puțin promovat și că Primăria sprijină într-o mică măsură dezvoltarea turismului din Borșa. Putem observa faptul că nici unul dintre cei chestionați nu a susținut faptul că ar exista o implicare mare din partea primăriei în ceea ce pivește dezvoltarea turismului, contrar potențialului extraordinar de care dispune această zonă turistică.
Fig. 19 Măsura în care Primăria sprijină dezvoltarea turismului
din perspectiva proprietarilor de pensiuni
Cel mai important element, care din perspectiva proprietarilor de pensiuni influențează negativ dezvoltarea turismului și implicit numărul turiștilor care vin în această zonă este infrastructura rutieră deteriorate. Se poate observa că peste 80% din cei chestionați au susținut acest lucru.
Fig. 20 Măsura în care infrastructura rutieră afectează dezvoltarea turismului
din perspectiva proprietarilor de pensiuni
Alte aspecte, din punctual de vedere al proprietarilor de pensiuni, care influențează negativ dezvoltarea turismului sunt lipsa facilităților de agrement și amplasarea geografică a zonei.
Proprietarii de pensiuni, au construit o pensiune cu gândul că va fi o sursă alternativă de venit, dar în prezent, marea majoritate din cei chestionați spun că nu sunt prea mulțumiți de cum funcționează pensiune în prezent și toți cei 16 proprietari de pesiuni spun că lucrurile mergeau mai bine cu câțiva ani în urmă decât în momentul de față.
Fig. 21 Gradul de mulțumire al proprietarilor de pensiuni
față de modul în care le funcționează pensiunea
De asemenea ei consideră că dezvoltarea turismului ar genera locuri de muncă, ar spori veniturile la bugetul local, iar acest lucru ar duce la dezvoltarea economică a orașului. Mai susțin de asemenea că modernizarea infrastructurii rutiere este cea mai importantă prioritate de investiții pe care ar trebui să o realizeze Primăria orașului Borșa în ceea ce privește dezvoltarea turismului din această zonă, iar pe locul imediat inferior este crearea unui centru de informare turistică de care orașul Borșa duce lipsă.
Fig. 22 Priorități de investiții din perspectiva proprietarilor de pensiuni în vederea dezvoltării turismului
Prin prisma condițiilor naturale, Borșa era o stațiune de odihnă apreciată de vizitatori, și reprezenta o atracție turistică îndoesebi pentru amatorii sportului de iarnă deoarece aici există mai multe pârtii de schi.
Pârtiile de schi nu dispun de instalație nocturnă și nici tunuri de zăpadă iar din cauza condițiilor meteorologice din ultimii ani (lipsa zăpezii), Borșa a devenit o destinație turistică vizitată mai mult în timpul verii decât pe timp de iarnă, lucru confirmat de cei 16 respondenți.
Fig. 23 Perioade în care vin turiștii
1.6 Testarea ipotezelor folosind SPSS
1.Numărul turiștilor care doresc să revină în Borșa este cu atât mai mare cu cât sunt mai mulțumiti de turismul din Borșa.
Am încercat să vad dacă există o relație între dorința turiștilor de a se reîntoarce la Borșa și gradul de mulțumire al acestora față de turismul din această zonă. O asociere între aceste două ne arată faptul că există o relație seminificativă între aceste două variabile.
Așadar, cu cât turiști care vin în Borșa o să fie mai mulțumiți de aspecte ce vizează turismul din această zonă cu atât numărul celor care vin să viziteze Borșa o să fie mai mare.
Există o relație semnificativă între cele două variabile: „numărul turiștilor care doresc să revină la Borșa” și „gradul de mulțumire al acestora față de turismul din Borșa”. Valoarea lui gamma din tabelul Symmetric Measure ne arată că relația este puternică și negativă, o variabilă va crește în timp ce, cealaltă va scădea.
2. Numărul turiștilor care doresc să revină este cu atât mai mare cu cât sunt mai mulțumiți de turismul din această zonă, iar turismul este pus în valoare într-o mare măsură.
Interpretând valoarea lui R Square din tabelul model summary, putem constata că variația variabilei dependente (nr turiștilor care doresc să revină) este explicată în proporție de 22,5 % de către variația variabilelor independente (gardul de mulțumire față de turism și gradul de promovare a turismului).
De asemenea, semnificația modelului de regresie ANOVA (care arată măsura în care modelul de regresie este semnificativ din punct de vedere statistic) este 0,032, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că avem un model de regresie semnificativ din punct de vedere statistic.
Coeficienții standardizați Beta ne arată puterea explicativă a fiecărei variabile independente, unde variabila independentă ,,mulțumirea turiștilor” are o putere explicativă mai mare decât variabila independentă ,,promovarea turismului” în acest model și ne arată că variabilele independentă sunt în relație negativă cu cea dependentă. Semnificația (Sig.) a coeficienților Beta ne arată că variabila independentă ,, mulțumirea turiștilor” inflențează variabila independentă.
3.Cei care consideră că le funcționează bine pensiunea , cred că potențialul turistic este promovat
Potrivit tabelului de mai sus, valoarea lui hi² (sig.) ne arată că nu avem o valoare semnificativă între cele două variabile. Cee ce înseamnă că și cei care consideră că le funcționează bine pensiunea cred ca potențialul turistic este foarte puțin promovat.
4.Măsura în care turismul contribuie la dezvoltarea orașului este influențată de amplaserea geografică a zonei, infrastructura rutieră deteriorată, insuficiența informațiilor turistice.
Din tabelul Model Summary, putem vedea că 14,2% din variația variabilei dependente este expicată de variația variabilelor independente.
Putem observa valoarea lui sig. de 0.591 din tabelul Anova, de unde putem tragem concluzia că modelul nu este statistic relevant, deoarece se depășește pragul de risc de 0.05 (5%).
1.7 Analiza calitativă
M-am adresat funcționarilor din Primăria orașului Borșa din cadrul Departamentului de Turism și din cadrul Departamentului Judiciar deoarece am considerat că aceștia au o pespectivă diferită de cele prezentate anterior în ceea ce privește turismul din Borșa.
În cadrul interviurilor realizate am primit o perspectivă oficială asupra tot ce înseamnă turism în această zonă, au prezentat posibilitățile de redezvoltare a turismului, precum și proiectele care au fost realizate în acest sens sau care sunt în curs de implementare.
O perspectivă nouă am primit și în urma interviului realizat cu un consilier juridic din Primăria orașului Borșa implicat într-un proiect numit ,,Centrul de formare și consiliere pentru șomeri, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane inactive și persoane care au părăsit de timpuriu școala’’, proiect în cadrul căruia s-au organizat cursuri de formare profesională și în domeniul turismului.
Principalele obiective urmărite în cadrul celor două interviuri individuale realizate în cadrul Primăriei orașului Borșa au fost acelea de a afla cum sprijină primăria dezvoltarea turismului precum și acțiunile realizate de către aceasta în sensul dezvoltării turismului.
Subiect 1, funcționar Departamentul Turism, Primăria Borșa
În cadrul interviului, funcționarul de la Departamentul de Turism a precizat faptul că Borșa nu are momentan o strategie finalizată pe domeniul turismului, dar că de ceva timp se lucrează la finalizarea acesteia. Referitor la proiectele realizate, primăria nu se poate lăuda cu proiecte finalizate 100%: ,,S-a lucrat și s-a depus o cerere pentru aviz la Parcul Național Munții Rodnei pentru un domeniu schiabil. Sunt 5-6 pârtii în studiu și aproximativ 70 ha teren care aparține Primăriei, dar fiind în Parcul Național nu poți face investiții fără avizul lor. Se doresc să se deschidă mai multe pârtii de schi pentru că acolo altitudinea este mult mai mare decât cea existentă.” Domnul Timiș Mircea, ne explică faptul că pârtia existentă este domeniu privat și de aceea primăria nu poate face investiții pentru instalație nocturnă și tunuri de zăpadă. ,, În perspectivă se dorește să se facă un domeniu schiabil la o altitudine mult mai mare și să fie în proprietatea primăriei și primăria să depună proiectul”.
Mai precizează de asemenea că mai este o pârtie de ski care urmează să fie dotată cu o telegondolă, ale cărei lucrări sunt realizate în proporție de 70%, dar care din lipsa fondurilor, de vreo 5 ani a rămas tot așa. Alte proieste de mare anvergură nu există momentan deoarece nu sunt bani.
,, Facem un Centru de Informare Turistică de care noi ducem lipsă.” Primăria a câștigat un proiect finanțat din fonduri europene pentru construirea acestui centru de informare turistică.”
La fel cum au spus și proprietarii de pensiuni că Borșa este vizitată mai mult pe timp de vară decât pe timp de iarnă, domnul T. Micea afirmă același lucru: ,, Aici în utlima vreme este turismul de vară, mult mai bine evidențiat decât cel de iarnă. Mai ales iarna asta neavând zăpadă și neavând tunuri de zăpadă … vara avem mai mulți turiști decât iarna.”
Borșa este o stațiune de nivel local și primăria muncește pentru ca Borșa să de vină o stațiune de interes național, deoarece și fondurile care se primesc sunt diferențiate în funcție de statutul stațiunii. ,, Ghinionul nostru că … ar trebui să vină mai mulți bani de la Guvern în zonă. Noi ne descurcăm cu bugetul dat de astă și cu ce se adună din … alți bani nu sunt momentan”
Problema infrastructurii este invocată și de către domnul Mircea, la fel cum a fost invocată de turiști și proprietarii de pensiuni: ,,Cum poți să atragi turiștii când drumurile până aici sunt numai gropi. Pentru că momentan ai deja de unde alege momentan și turistul deja e pretențios … și mai vin cu mașina până aici pe gropi și nu mai vin a doua oară. Momentan astea sunt condițiile.”
Avantajele orașului pentru dezvoltarea turismului sunt reprezentate de condițiile naturale de care dispune orașul Borșa: ,,Sunt niște lacuri glaciare, o Cascada Cailor cu cea mai mare cădere de apă din țară, 2 parcuri naționale și sunt mulți turiști vara dacă mergi pe o potecă niciodată nu o să fie goală”și nu în ultimul rând existența mai multor pârtii de schi cu trambuline naturale.
În vederea dezvoltării turismului s-au organizat cursuri de recalificare profesională, deoarece pentru a putea clasifica o pensiune trebuie ca acea pensiune să aibă angajați cu o calificare.
Subiect2, Consilier juridic, Primăria orașului Borșa
Dna. a lucrat pe proiectul POSDRU “Centrul de formare și consiliere pentru șomeri, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, persoane inactive și persoane care au părăsit de timpuriu școala” cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Proiectul a fost implementat de Primărie împreună cu o firmă de consultanță din Cluj-Napoca și a durat 2 ani.
Pe parcursul acestui proiect s-au realizat mai multe activități care aveau ca scop
recalificarea profesionala în diferite domenii, dar și în domeniul turismului cum ar fi: comerciant mărfuri nealimentare – vânzător, cursuri de ospătari, cursuri de agroturism. ,,Temele pentru organizarea cursurilor au fost stabilite pe baza cererilor depuse și a necesarului zonei.”
Deși au existat cereri din partea celor înscriși pentru realizarea unui curs de bucătar, acestea nu s-au organizat deoarece nu a existat cineva care să dorească să primească practicanți în bucătărie. Părerea dânsei că problema este în ceea ce privește crearea locurilor de muncă.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În ultimul timp domeniul politicilor publice a cunoscut o devărată ascensiune, iar în România dezvoltarea acestui domeniu a apărut ca un răspuns la problemele sociale cu care se confruntă societatea, în linii mari politicile publice reflectă impactul guvernării asupra societății.
Elaborarea unei politici necesită o muncă asiduă, astfel o propunere de politică publică trebuie să treacă prin mai multe etape (ciclul politicilor publice), pentru a se ajunge la ,,produsul finit”.
În tot acest proces de elaborare a politicilor publice, evaluarea politicilor publice joacă un rol esențial, ea poate fi definită atât ca o etapă din ciclul politicilor publice, dar poate fi tratată și separat. Datele rezultate în urma procesului de evaluare sunt esențiale atât pentru îmbunătățirea procesului de implementare a unei politici publice cât și a celui de luare a deciziilor.
În urma acestei cercetări se poate concluziona că Borșa este o destinație turistică îndrăgită de vizitatori, prin prisma condițiilor naturale existente aici (peisaje minunate, lacuri, cascade, pârtii de ski, oameni primitori etc) numai că nu este suficient pusă în valoare, lucru constatat atât de către turiști cât și de către proprietarii de pensiuni. Deși inițial, Borșa era o destinație turistică îndrăgită îndeosebi de amatorii sportului de iarnă, în prezent orașul Borșa este vizitat mai mult vara, pentru drumeții din cauza faptului că în ultimul timp iernile au fost mai blânde și în lipsa tunurilor de zăpada, practicarea sporturilor de iarnă a devenit imposibilă.
Orașul Borșa nu dispune de un centru de informare turistică, pagina de internet este rezumată la un nivel modest iar despre pliante și hărți turistice nici nu mai poate fi vorba.
Am putut observa că infrastructura rutieră deteriorată este considerată atât de către turiști, proprietari de pensiuni cât și de funcționarii publici din cadrul primăriei ca fiind cel mai mare impediment cu care se confruntă dezvoltarea turismului din Borșa; împiedică accesul facil al turiștilor care vin în această zonă precum și dezvoltarea altor activități.
Privitor la structurile turistice de cazare și alimentație publică, a putut observa în urma cercetării că sunt reprezentate bine comparativ cu facilitățile de agrement care aproape lipsesc. Specificitatea produsului turistic este mai bine pus în evidență atunci când acesta este raportat la nevoia care îi corespunde, deoarece și piața turistică, ca și orice altă piață se configurează în condițiile existenței unei nevoi sau dorințe clar definite. Turiștii care vin în acestă zonă înafară de schiat sau vizite au nevoie de relaxare, realizabile prin intermediul unor activități de agrement (pescuit sportiv, drumeții montane, cicloturism și mountain- bike, paint-ball, călărie, jocuri out-door ).
Prin intermediul valorificării resurselor naturale, umane, dar și financiare puse la dispoziția turismului, acesta poate genera efecte economice și sociale considerabile, care pot duce la o creștere a capitalului economic, a civilizației și a progresului.
Exploatarea responsabilă a pădurilor ar ajuta ca turismul din această zonă să fie îmbunătățit. S-ar putea organiza excursii prin pădure, un loc minunat pentru recreere în mod deosebit pentru cei care se desprind de peisajul urban, pot pătrunde într-un tăram feeric cu parfum de brad, prospețime și răcoare, mai ales într-o zi caniculară de vară.
Cel mai simplu mod prin care s-ar facilita accesul la informația tursistică din Borșa, ar fi crearea unui Centru de Informare Turistică. Prin intermediul acestuia, s-ar putea prezenta turiștilor, precum și tuturor persoanelor interesate, care sunt tipurile de servicii oferite vizitatorilor, posibilitățile de petrecere a timpului liber, obiectivele și traseele turistice,precum și informații despre cazare.
Pentru ca dezvoltarea turismului să fie complexă, potențialii turiști ar trebui să fie bine informați prin intermediul mai multor căi de comunicare: TV, mass-media, internet.
În ceea ce privește amenajarea spațiilor pentru recreere și realizarea diferitelor activități de agrement, s-a spus că au fost imposibil de realizat din cauza lipsei fondurilor. Soluția pentru rezolvarea acestor probleme ar fi atragerea unor fonduri europene (nerambursabile sau rambursabile parțial) de către Primăria orașului Borșa.
Referitor la mediul privat de afaceri, patronii pensiunilor ar putea accesa fonduri europene nerambursabile pentru ,,Pensiuni Turistice”, pentru modernizarea lor și pentru a fi în concordanță cu standardele europene.
Nu în ultimă instanță, creearea unui parteneriat public- privat ar facilita rezolvarea multor obiective privind dezvoltarea turismului cum ar fi de exemplu instalarea tunurilor de zăpadă și instalație nocturnă aferente instalației teleferice care aparține domeniului privat.
O altă oportunitate importantă pentru dezvoltarea turismului din Borșa s-ar putea realiza prin integrarea turismului din Borșa cu turismul din Vișeu de Sus, care este un oraș apropiat și unde cea mai importantă atracție turistică este reprezentată de ,,Mocănița”, acest lucru fiind posibil prin creearea unui parteneriat între Primăria orașului Borșa și Primăria orașului Vișeu.
Totuși, în urma analizei calitative am putut remarca câteva încercări din partea Primăriei orașului Borșa în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea turismului. Un prim pas realizat în acest sens este depunerea unei cereri pentru aviz la Parcul Național Munții Rodnei pentru un domeniu schiabil. Apoi s-a specificat faptul că primăria a câștigat un proiect finanțat din fonduri europene pentru construirea unui centru de informare turistică. Lucrurile acestea încă nu s-au materializat, dar reprezintă un prim pas spre o dezvoltare armonioasă a turismului din această zonă.
Pe de altă parte, datorită petențialului extraordinar de dezvoltare a turismului, de care dinpune Borșa s-ar putea dezvolta aici mai multe tipuri de turism. Datorită faptului că, relieful orașului Borșa este preponderent muntos, pantele sunt repezi iar diferențele de nivel sunt mari, turismul de aventură ar putea fi dezvoltat în această zonă cu mare succes. Cele mai mari înălțimi care se găsesc în această zonă aparțin de trei grupuri muntoare: Munții Rodnei, Maramureșului și Țibăului.
Turismul peisagistic, reprezintă o altă formă de turism care, datorită condițiilor naturale de care dispune orașul Borșa, s-ar putea dezvolta aici. În ceea ce privește acest tip de turism, rezervațiile naturale existente aici, ar putea reprezenta cea mai importantă oportunitate prin care turismul peisagistic să se poată dezvolta. Este vorba despre: ,,Rezervația Pietrosul Rodnei”, care este cea mai mare rezervație naturală din nordul țării (geomorfologică, floristică și faunistică), ,,Rezervația Cornu Nedeii”, ,, Rezervația Salhoi”, ,,Rezervașia Piatra Rea” etc.
Ecoturismul reprezintă o altă formă de turism care a avut mare succes în ultimul timp. Zona geografică în care este amplasat orașul Borșa, constituie una dintre cele mai importante cerințe pentru dezvoltarea ecoturismului. Scopul ecoturismului este acela de a înțelege natura și fragilitățile acesteia.
Pe teritoriul orașului Borșa există factori terapeutici care pot fi utilizați în tratamente balneare, ceea ce poate determina dezvoltarea unei noi forme de turism și anume turismului de sănătate. Este vorba în special de două resurse importante: apele minerale și gazele tarapeutice mofetice. Apele minerale reprezintă un factor terapeutic utilizat în multe stațiuni balneare din România, atât pentru cură internă cât și externă.
Fig. 24 Noi tipuri posibile de turism care s-ar putea dezvolta în Borșa
Turismul industrial ar putea deveni o importantă oportunitate de redezvoltare și pentru orașe nu numai pentru regiuni. Dat fiind faptul că, orașul Borșa este un fost centru industrial, datorită exploatărilor miniere de pe teritoriul acestuia, acest lucru ar putea fi transformat într-o oportunitate de redezvoltare economică prin introducera acestei forme de turism. Luând drept exemplu redezvoltarea cu succes a unor foste zone miniere, acest lucru ar putea fi adaptat situației existente din Borșa.
Printre cele mai cunoscute exemple privind redezvoltarea unor foste zone miniere și transformarea acestora în atracții turistice țin să amintesc:
Parcul minier de la Rico Tinto, Huelva din Spania ( foste exploatări de cupru).
Parcul turistic ,,Cap'Découverte”, regiunea Midi-Pyrénées din Franța (foste exploatări de cărbune).
,,Big Pitt”, Muzeul Național al Cărbunelui, Blaenafon, Torfaen, Wales din Marea Britanie
BIBLIOGRAFIE
Cărți:
Anghel Remus Gabriel, Horvat Istvan, Socoilogia migrației- Teorii și studii de caz românești, Editura Polirom, 2009
Balogh Martin, Analiza politicilor publice, Editura Tritonic, București, 2013
Bondar Florin (coord.), Politici publice și administrație publică, Editura Polirom, Iași, 2013
Cerkez Mirela, Politici publice: Succes sau eșec?, Iași, Insitutul European, 2012
Dascălu Nicoleta, Strategii și politici publice , Editura Sitech, Craiova, 2004.
McConnel Allan , Understanding Policy Succes Rethinking Public Policy, Editura Palgrave Macmillan
Miroiu Adrian, Introducere în politici publice, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, 2001
Mungiu- Pippidi Alina, Ioniță Sorin, Politici publice Teorie și practică, Editura Polirom, 2002
Patton, Sawicki, Clark, Basic Methods of Policy Analysis and Planning, Edituta Pearson, ediția 3, 2013
Popescu, G.L., Politici publice, ediția a 2-a, București: Editura Economică, 2005
Profiroiu Marius Constantin, Manual de politici publice, Editura Economică, 2009
Richards, G. (ed.), Cultural Attractions and European Toursim, New York: CABI Publishing, 2001.
Articole de specialitate:
Andriotis Konstantinos ,,Community Groups’ Perceptions of and Preferences for Tourism Development: Evidence from Crete”, 2005, Journal of Hospitality & Tourism Research, vol. 29, no. 1, pp 67-90.
Dorina Țicu, Tipologii ale evaluării în procesul politicilor publice, Revista Transilvană de Științe Administrative, 1(30)/2012, pp. 195-208
Teirlinck Peter, Henry Delanghe, Pierre Padilla, Arnold Verbeek, ,,Closing the policy cycle: Increasing the utilization of evaluation findings in research, technological development and innovation policy design”, Science and Public Policy 40 (2013) pp. 366–377
Articole online
Joint Committee on Standards for Educational Evaluation, [online]: http://www.jcsee.org/program-evaluation-standards, accesat la data 16.03.2014
Public policy cycle, Implementation [online] prof.work/pp/implement/index.html, accesat la data 29.03.2014
Documente interne
Monografia orașului Borșa (document nepublicat)
Strategia de dezvoltare a orașului Borșa (document nepublicat)
ANEXE
1. Date statistice
2. Chestionarul
Chestionar adresat turiștilor din Borșa
Vă rugăm să încercuiți o variantă de răspuns (sau mai multe acolo unde este specificat), să completați spațiile libere, sau să acordați un calificativ acolo unde este cazul.
Este prima dată când veniți în Borșa?
Da
Nu
Dacă răspunsul este nu, pentru a câta oară veniți?
A doua oară
A treia oară
A patra oară
Mai mult de patru ori
Cum ați aflat de orașul Borșa?
Pliante
Reviste
Ziare
TV
Radio
Pagină de internet
Cunoscuți care au vizitat zona
Altceva__________________
De ce ați ales să vă petreceți timpul liber la Borșa?
Aerul curat
Frumusețea peisajului
Liniștea și calmul locului
Pârtiile de ski
Obiceiuri și tradiții
Ospitalitatea gazdelor
Altceva____________________
În ce măsură considerați că potențialul turistic al orașului Borșa este suficient pus în valoare?
a) deloc
b) in mica măsură
c) partial
d) în mare măsură
e) în foarte mare măsură
Care mijloc de comunicare considerați că ar fi cele mai potrivite pentru a promova cât mai bine turismul din Borșa?
TV
Radio
Târguri de turism
Pagină de interne
Centre de informare turistică
Agenții de turism
Altele___________________
Care dintre următoarele caracteristici considerați că sunt cele mai potrivite pentru a descrie locuitorii orașului Borșa.
Prietenoși
Reci
Curioși
Modești
Periculoși
Indiferenți
Ospitalieri
Reticenți
Vă simțiți în siguranță la Borșa?
Da
Nu
Din punctual dvs. de vedere, ce tipuri de turism ar trebui să se dezvolte în această zonă.
Turism cultural
Turism de sănătate/ wellness
Turism de aventură
Turism peisagistic
Turism montan
Turism de iarna
Dacă considerați că există, care sunt elementele care influențează negativ turismul din Borșa? (Puteți allege mai multe variante).
Poluarea apei și aerului
Infrastructura rutieră deteriorate
Lipsa marcajelor turistice
Insuficiența spațiilor verzi (parcuri, spații de recreere)
Deteriorarea specificului traditional
Insuficiența spațiilor pentru cazare
Pârtii de ski neamenajate corespunzător
Nereabilitarea hotelurilor din apropierea pârtiilor
Lipsa unui centru de informare turistică
Cât de mulțumiți sunteți de turismul din Borșa?
a) deloc mulțumit
b) foarte puțin mulțumit
c) partial mulțumit
d)mulțumit
e) foarte mulțumit
În viitor doriți să reveniți la Borșa?
Da
Nu
Ați recomanda cuiva să vină să petreacă timpul liber la Borșa?
Da
Nu
Care este sexul dumneavoastră?
Feminine
Masculin
În ce categorie de vârstă vă în cadrați?
Sub 24 de ani
Între 25-43
Între 35-49
Peste 50
Care este ultima școală absolvită?
Șscoala primară
Școala gimnazială
Liceul
Facultatea
Studii post- universitare
Situația familială:
Căsătorit cu copii
Căsătorit fără copii
Necăsătorit
Vă mulțumesc pentru colaborare!Chestionar adresat proprietarilor
de pensiuni din Borșa
Vă rugăm să încercuiți o variantă de răspuns (sau mai multe acolo unde este specificat), să completați spațiile libere, sau să acordați un calificativ acolo unde este cazul.
În ce măsură considerați că, contribuie în prezent turismul la dezvoltarea orașului Borșa?
a) în foarte mică măsură
b) în mică măsură
c) nici în mică măsură, nici în mare măsură
d)în mare măsură
e) în foarte mare măsură
Apreciați pe o scală de la 1 la 5 care ar putea fi impactul dezvoltării turismului asupra orașului. (Bifați un singur calificativ pentru fiecare element)
Credeți că potențialul turistic este suficient de promovat?
Da
Nu
După părerea dumneavoastră, care credeți că ar trebui să fie principalul mijloc de promovare a turismului din Borșa?
Elaborarea și distribuirea de materiale de prezentare
Participarea primăriei la târguri de turism în țară și străinătate
Organizarea de evenimente propri
Înființarea unui centru de informare turistică
Crearae unui parteneriat pentru promovarea turismului între Primărie și agenții de turism din țară.
altele___________________
În vederea dezvoltării viitoare a turismului din Borșa, ce priorități de investiții considerați că ar fi oportune? (Puteți alege mai multe variante).
Modernizarea infrastructurii rutiere
Crearea unuo centru de informare turistică
Modernizarea infrastructurii turistice
Creare unor programe atractive pentru petrecerea timpului liber
Altceva ________________
În ce perioadă a anului sunteți cei mai solicitați?
Primăvara
Vara
Toamna
Iarna
Ce categorii de turiști considerați că atrage în prezent Borșa?
bătrâni
familii
tineri
grupuri organizate
oameni care tranzitează zona
oameni de afaceri
alte categorii: __________
Considerați că turiști atrași în prezent de zona Borșa sunt:
excusiv străini
preponderent srăini
stăini și români în egală măsură
preponderent români
exclusiv români
Care considerați că este cea mai importantă oportunitate pe care o oferă turismul din această zonă?
practicarea sporturilor de iarnă
drumeții
posibilități de tratament
evenimente și tradiții locale
Precizați pe o scală de la 1 la 5 în ce măsură considerați că următoarele aspecte influențează negativ numărul turiștilor care vin în această zonă? Unde 1 înseamnă în foarte mică măsura iar 5 în foarte mare măsură.
În ce măsură considerați că autoritățiile locale sprijină dezvoltarea turismului?
în foarte mică măsură
în mică măsură
nici în mică, nici in mare măsură
în mare măsură
în foarte mare măsură
În ce măsură considerați că în viitor turismul ar putea contribui la dezvolarea orașului?
în foarte mică măsură
în mică măsură
nici în mică măsură nici în mare măsură
în mare măsură
în foarte mare măsură
Cât de mul.imit sunteți de modul în acre funcționează pensiunea?
Nemulțumit
Foarte puțin mulțumit
Nici mulțumit, nici nemulțumit
Mulțumit
Foarte mulțumit
Funcționa mai bine pensiunea în anii trecuți?
Da
Nu
Aveți planuri pentru a îmbunătății serviciile pe care le oferă unitatea dumneavoastră?
Da
Nu
Dacă da, care ar fi acestea?
Amenajarea mai multor careme de cazare
Organizarea de mese festive
Altceva _________________________
De câte camera dispune unitaea dumneavoastră?
___________
Câte persoane sunt angajate în unitatea dumneavoastră?
__________
Câte din persoanele angajate cunosc o limbă străină?
_________
Întâmpinați dificultăți în găsirea personalului calificat care să lucreze în unitatea dumneavoatră?
Da
Nu
În care din următoarele categorii se încadrează unitatea dumneavoastră?
întreprindere familială
societate cu răspundere limitată
asociație familială
persoană fizică autorizată
Vă muțumesc pentru colaborare!
2. Ghidul de interviu
Ghid de interviu semi-structurat pentru funcționarii din Primăria orașului Borșa
Numele interlocutorului _____________________________________
Funcția ___________________________
Data _____________________________
Bună ziua, numele meu este Tomoiagă Ancuța și sunt studentă în anul 3 la Administrație Publică în cadrul Facultății de Științe Politioce Administrative și ale comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Scopul interviului este aflarea unor informații despre situația turismului din Borșa.
Dacă sunteți de acord, voi înregistra această convorbire, pentru a putea evita orice denaturare a conversației noastre. Tot ce vom vorbi aici rămâne confidențial, doar un rezumat al părerilor tuturor persoanelor intervievate, fără referință la numele acestora, va fi făcut public.
Orașul Borșa are o strategie pe turism?
Ce proiecte pentru promovarea turismului au fost făcute de către primărie? (Este cineva care păzește gondola?)
Mai sunt și alte proiecte?
Dezvoltarea turismului în Borșa este legată de dezvoltarea turismului din Cavnic?
De ce a decăzut stațiunea Borșa? (Care este cel mai mare impediment în calea redezvoltării?)
Sunt unele persoane care spun că turismul maramureșan ar trebui să fie legat de turismul din Bucovina. Cum percepeți acest aspect?
BIBLIOGRAFIE
Cărți:
Anghel Remus Gabriel, Horvat Istvan, Socoilogia migrației- Teorii și studii de caz românești, Editura Polirom, 2009
Balogh Martin, Analiza politicilor publice, Editura Tritonic, București, 2013
Bondar Florin (coord.), Politici publice și administrație publică, Editura Polirom, Iași, 2013
Cerkez Mirela, Politici publice: Succes sau eșec?, Iași, Insitutul European, 2012
Dascălu Nicoleta, Strategii și politici publice , Editura Sitech, Craiova, 2004.
McConnel Allan , Understanding Policy Succes Rethinking Public Policy, Editura Palgrave Macmillan
Miroiu Adrian, Introducere în politici publice, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, 2001
Mungiu- Pippidi Alina, Ioniță Sorin, Politici publice Teorie și practică, Editura Polirom, 2002
Patton, Sawicki, Clark, Basic Methods of Policy Analysis and Planning, Edituta Pearson, ediția 3, 2013
Popescu, G.L., Politici publice, ediția a 2-a, București: Editura Economică, 2005
Profiroiu Marius Constantin, Manual de politici publice, Editura Economică, 2009
Richards, G. (ed.), Cultural Attractions and European Toursim, New York: CABI Publishing, 2001.
Articole de specialitate:
Andriotis Konstantinos ,,Community Groups’ Perceptions of and Preferences for Tourism Development: Evidence from Crete”, 2005, Journal of Hospitality & Tourism Research, vol. 29, no. 1, pp 67-90.
Dorina Țicu, Tipologii ale evaluării în procesul politicilor publice, Revista Transilvană de Științe Administrative, 1(30)/2012, pp. 195-208
Teirlinck Peter, Henry Delanghe, Pierre Padilla, Arnold Verbeek, ,,Closing the policy cycle: Increasing the utilization of evaluation findings in research, technological development and innovation policy design”, Science and Public Policy 40 (2013) pp. 366–377
Articole online
Joint Committee on Standards for Educational Evaluation, [online]: http://www.jcsee.org/program-evaluation-standards, accesat la data 16.03.2014
Public policy cycle, Implementation [online] prof.work/pp/implement/index.html, accesat la data 29.03.2014
Documente interne
Monografia orașului Borșa (document nepublicat)
Strategia de dezvoltare a orașului Borșa (document nepublicat)
ANEXE
1. Date statistice
2. Chestionarul
Chestionar adresat turiștilor din Borșa
Vă rugăm să încercuiți o variantă de răspuns (sau mai multe acolo unde este specificat), să completați spațiile libere, sau să acordați un calificativ acolo unde este cazul.
Este prima dată când veniți în Borșa?
Da
Nu
Dacă răspunsul este nu, pentru a câta oară veniți?
A doua oară
A treia oară
A patra oară
Mai mult de patru ori
Cum ați aflat de orașul Borșa?
Pliante
Reviste
Ziare
TV
Radio
Pagină de internet
Cunoscuți care au vizitat zona
Altceva__________________
De ce ați ales să vă petreceți timpul liber la Borșa?
Aerul curat
Frumusețea peisajului
Liniștea și calmul locului
Pârtiile de ski
Obiceiuri și tradiții
Ospitalitatea gazdelor
Altceva____________________
În ce măsură considerați că potențialul turistic al orașului Borșa este suficient pus în valoare?
a) deloc
b) in mica măsură
c) partial
d) în mare măsură
e) în foarte mare măsură
Care mijloc de comunicare considerați că ar fi cele mai potrivite pentru a promova cât mai bine turismul din Borșa?
TV
Radio
Târguri de turism
Pagină de interne
Centre de informare turistică
Agenții de turism
Altele___________________
Care dintre următoarele caracteristici considerați că sunt cele mai potrivite pentru a descrie locuitorii orașului Borșa.
Prietenoși
Reci
Curioși
Modești
Periculoși
Indiferenți
Ospitalieri
Reticenți
Vă simțiți în siguranță la Borșa?
Da
Nu
Din punctual dvs. de vedere, ce tipuri de turism ar trebui să se dezvolte în această zonă.
Turism cultural
Turism de sănătate/ wellness
Turism de aventură
Turism peisagistic
Turism montan
Turism de iarna
Dacă considerați că există, care sunt elementele care influențează negativ turismul din Borșa? (Puteți allege mai multe variante).
Poluarea apei și aerului
Infrastructura rutieră deteriorate
Lipsa marcajelor turistice
Insuficiența spațiilor verzi (parcuri, spații de recreere)
Deteriorarea specificului traditional
Insuficiența spațiilor pentru cazare
Pârtii de ski neamenajate corespunzător
Nereabilitarea hotelurilor din apropierea pârtiilor
Lipsa unui centru de informare turistică
Cât de mulțumiți sunteți de turismul din Borșa?
a) deloc mulțumit
b) foarte puțin mulțumit
c) partial mulțumit
d)mulțumit
e) foarte mulțumit
În viitor doriți să reveniți la Borșa?
Da
Nu
Ați recomanda cuiva să vină să petreacă timpul liber la Borșa?
Da
Nu
Care este sexul dumneavoastră?
Feminine
Masculin
În ce categorie de vârstă vă în cadrați?
Sub 24 de ani
Între 25-43
Între 35-49
Peste 50
Care este ultima școală absolvită?
Șscoala primară
Școala gimnazială
Liceul
Facultatea
Studii post- universitare
Situația familială:
Căsătorit cu copii
Căsătorit fără copii
Necăsătorit
Vă mulțumesc pentru colaborare!
Chestionar adresat proprietarilor
de pensiuni din Borșa
Vă rugăm să încercuiți o variantă de răspuns (sau mai multe acolo unde este specificat), să completați spațiile libere, sau să acordați un calificativ acolo unde este cazul.
În ce măsură considerați că, contribuie în prezent turismul la dezvoltarea orașului Borșa?
a) în foarte mică măsură
b) în mică măsură
c) nici în mică măsură, nici în mare măsură
d)în mare măsură
e) în foarte mare măsură
Apreciați pe o scală de la 1 la 5 care ar putea fi impactul dezvoltării turismului asupra orașului. (Bifați un singur calificativ pentru fiecare element)
Credeți că potențialul turistic este suficient de promovat?
Da
Nu
După părerea dumneavoastră, care credeți că ar trebui să fie principalul mijloc de promovare a turismului din Borșa?
Elaborarea și distribuirea de materiale de prezentare
Participarea primăriei la târguri de turism în țară și străinătate
Organizarea de evenimente propri
Înființarea unui centru de informare turistică
Crearae unui parteneriat pentru promovarea turismului între Primărie și agenții de turism din țară.
altele___________________
În vederea dezvoltării viitoare a turismului din Borșa, ce priorități de investiții considerați că ar fi oportune? (Puteți alege mai multe variante).
Modernizarea infrastructurii rutiere
Crearea unuo centru de informare turistică
Modernizarea infrastructurii turistice
Creare unor programe atractive pentru petrecerea timpului liber
Altceva ________________
În ce perioadă a anului sunteți cei mai solicitați?
Primăvara
Vara
Toamna
Iarna
Ce categorii de turiști considerați că atrage în prezent Borșa?
bătrâni
familii
tineri
grupuri organizate
oameni care tranzitează zona
oameni de afaceri
alte categorii: __________
Considerați că turiști atrași în prezent de zona Borșa sunt:
excusiv străini
preponderent srăini
stăini și români în egală măsură
preponderent români
exclusiv români
Care considerați că este cea mai importantă oportunitate pe care o oferă turismul din această zonă?
practicarea sporturilor de iarnă
drumeții
posibilități de tratament
evenimente și tradiții locale
Precizați pe o scală de la 1 la 5 în ce măsură considerați că următoarele aspecte influențează negativ numărul turiștilor care vin în această zonă? Unde 1 înseamnă în foarte mică măsura iar 5 în foarte mare măsură.
În ce măsură considerați că autoritățiile locale sprijină dezvoltarea turismului?
în foarte mică măsură
în mică măsură
nici în mică, nici in mare măsură
în mare măsură
în foarte mare măsură
În ce măsură considerați că în viitor turismul ar putea contribui la dezvolarea orașului?
în foarte mică măsură
în mică măsură
nici în mică măsură nici în mare măsură
în mare măsură
în foarte mare măsură
Cât de mul.imit sunteți de modul în acre funcționează pensiunea?
Nemulțumit
Foarte puțin mulțumit
Nici mulțumit, nici nemulțumit
Mulțumit
Foarte mulțumit
Funcționa mai bine pensiunea în anii trecuți?
Da
Nu
Aveți planuri pentru a îmbunătății serviciile pe care le oferă unitatea dumneavoastră?
Da
Nu
Dacă da, care ar fi acestea?
Amenajarea mai multor careme de cazare
Organizarea de mese festive
Altceva _________________________
De câte camera dispune unitaea dumneavoastră?
___________
Câte persoane sunt angajate în unitatea dumneavoastră?
__________
Câte din persoanele angajate cunosc o limbă străină?
_________
Întâmpinați dificultăți în găsirea personalului calificat care să lucreze în unitatea dumneavoatră?
Da
Nu
În care din următoarele categorii se încadrează unitatea dumneavoastră?
întreprindere familială
societate cu răspundere limitată
asociație familială
persoană fizică autorizată
Vă muțumesc pentru colaborare!
2. Ghidul de interviu
Ghid de interviu semi-structurat pentru funcționarii din Primăria orașului Borșa
Numele interlocutorului _____________________________________
Funcția ___________________________
Data _____________________________
Bună ziua, numele meu este Tomoiagă Ancuța și sunt studentă în anul 3 la Administrație Publică în cadrul Facultății de Științe Politioce Administrative și ale comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Scopul interviului este aflarea unor informații despre situația turismului din Borșa.
Dacă sunteți de acord, voi înregistra această convorbire, pentru a putea evita orice denaturare a conversației noastre. Tot ce vom vorbi aici rămâne confidențial, doar un rezumat al părerilor tuturor persoanelor intervievate, fără referință la numele acestora, va fi făcut public.
Orașul Borșa are o strategie pe turism?
Ce proiecte pentru promovarea turismului au fost făcute de către primărie? (Este cineva care păzește gondola?)
Mai sunt și alte proiecte?
Dezvoltarea turismului în Borșa este legată de dezvoltarea turismului din Cavnic?
De ce a decăzut stațiunea Borșa? (Care este cel mai mare impediment în calea redezvoltării?)
Sunt unele persoane care spun că turismul maramureșan ar trebui să fie legat de turismul din Bucovina. Cum percepeți acest aspect?
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evaluarea Potentialului de Redezvoltare a Orasului Borsa Prin Intermediul Turismului (ID: 139899)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.