Evaluarea Eficientei Economice a Investitiilor de Capital Si Analiza Comparata a Variantelor Pentru Alegerea Utilajelor

Cuprins

Introducere

CAPITOLUL 1: ECONOMIA DE PIAȚĂ ȘI CONCEPTUL DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL ACTUAL DIN ROMÂNIA

1.1 Eficiența economică în contextul actual

1.2 Procesul investițional

1.3 Indicatori de eficiență economică folosiți în fundamentarea eficienței economice a invesițiilor de capital

1.3.1 Indicatorii statici

1.3.2 Indicatori dinamici

CAPITOLUL 2: NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA UNOR INVESTIȚII DE CAPITAL PENTRU DESCHIDEREA UNEI NOI LOCAȚII

2.1. Informații generale

2.2. Clienți potențiali și atragerea lor

2.3. Procesul de realizare al produselor

2.4. Necesitatea realizării investiției

2.5. Situația firmei după realizarea investiției

CAPITOLUL 3: EVALUAREA EFICIENȚEI ECONOMICE A INVESTIȚIILOR DE CAPITAL ȘI ANALIZA COMPARATĂ A VARIANTELOR PENTRU ALEGEREA UTILAJELOR

3.1. Evaluarea investiției

3.2. Durata de realizare a investiției

3.3. Calculul indicatorilor statici pentru cele 3 variante

3.4. Calculul indicatorilor dinamici pentru cele 3 variante

CAPITOLUL 4: CONCLUZII ȘI PROPUNERI

4.1. Concluzii

4.2. Propuneri privind creșterea eficienței economice

Bibliografie

AnexE

Introducere

În această lucrare vor fi analizate trei variante de investiții pentru deschiderea unei noi simigerii marca Pentru în județul Suceava. Investiția va fi considerată ca implementare a unui produs nou deoarece aceasta nu mai deține nicio astfel de simigerie pe piața din Suceava.

Am ales acest tip de investiție, și anume simigeria, deoarece este una dintre cele mai recomandate idei de start-up în care îți poți recupera invesțiția repede și obține profit (de cele mai multe ori în mai puțin de 12 luni).

Deasemenea un număr tot mai mare de covrigării cu eticheta “tradițional” au apărut pe piață făcând ca această idee de afacere să pară promițătoare. În urma calculării indicatorilor și analizării a trei variante de investiții, vom putea trage o concluzie cu privire la rentabilitatea acestei investiții.

Locul cel mai bun pentru a porni această documentare este, după părerea mea, lanțul de simigerii Pentru. Datorită tradiției pe care o au în acest domeniul, posesia unor produse proprii fabricate cu ajutorul unor rețete proprii, dar nu în ultimul rând faptului că s-au extins la nivel național, fiind prezente în principalele orașe ale țării.

CAPITOLUL 1: CONCEPTUL DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ ȘI DE INVESTIȚIE ÎN CONTEXTUL ACTUAL DIN ROMÂNIA

Eficiența economică în contextul actual

Orice investiție reprezintă un consum de resurse, fapt pentru care nu este indiferent modul în care se cheltuiesc resursele investiționale.

„Nivelul limitat al resurselor materiale și de muncă generează cerința economicității lor, în sensul asigurării unor randamente ridicate sau a unor consumuri cât mai reduse.”

Investitorul urmărește să recupereze cheltuielile făcute și, dacă este posibil, să obțină un venit suplimentar.

În aceste condiții apare problema evaluării eforturilor făcute, a efectelor realizate și a eficienței economice. Eforturile și efectele se cuantifică prin indicatori de volum, care se pot exprima în unități fizice sau monetare. Principalele eforturi care se realizează în cadrul procesului investițional sunt reprezentate de cheltuielile cu investiția și cheltuielile cu producția.

Efectele se cuantifică prin indicatori de volum (cifra de afaceri, profit, producția realizată), care pot fi exprimați în unități fizice (bucăți, metri, litri, tone, etc.) sau în unități monetare (lei, euro,dolari). Eforturile se cuantifică prin indicatori de volum (materiile prime folosite, cheltuieli de producție, număr salariați, investiția totală, etc.) sau în unități monetare. Singurul mod de evaluare a eficienței economice este realizat cu ajutorul indicatorilor de eficiență economică (rata profitului, rata productivității, investiția specifică, etc.), care iau în considerare efectele și eforturile.

Eficiență economică este o noțiune complexă, care exprimă rezultatele ce se obțin în urma unei activități economice, evaluate prin prisma resurselor consumate pentru respectiva activitate. Cu ajutorul ei se stabilește legătura dintre volumul și calitatea eforturilor și rezultatele ce se obțin pe o anumită perioadă, consecință a realizării eforturilor respective.

Noțiunea de eficiență se întâlnește în două sensuri: performanțe, rezultate dintre cele mai bune sau efecte cât mai mari în raport cu resursele alocate sau consumate.

Performanțele ridicate în producție echivalează cu eficiența atunci când sunt obținute în condițiile unei utilizări raționale, într-un regim economic, a utilajelor și echipamentelor. Sporirea producției este însoțită de costuri reduse și profituri mari, în creștere. Dacă performanțele ridicate sunt realizate prin suprasolicitarea utilajelor și echipamentelor, producând o uzură accelerată și posibilitatea apariției unor dereglări de funcționare, nu avem eficiență. Câștigul obținut prin forțarea utilajelor și echipamentelor ar fi echivalat de pierderile uzurii accentuate premature.

Cel de al doilea sens este mai relevant, deoarece arată efectul util pe unitatea de resursă alocată (care se încearcă a se maximiza) sau invers, efortul depus pentru obținerea unei unități de efect (care trebuie sa fie minim).

În cadrul eficienței economice sunt incluse și investițiile de capital. Acestea reprezentând una dintre cele mai complexe categorii economice. O investiție de capital nu se poate caracteriza prin prisma unui singur indicator, indiferent de natura acestuia (cost, profit, productivitate, etc.). El nu poate realiza o imagine reală asupra condițiilor concrete de eficiență în care se va realiza și va funcționa investiția respectivă.

Putem ajunge la concluzia ca pentru a caracteriza eficiența economică a unei investiții de capital avem nevoie de mai mulți indicatori, de un sistem de indicatori.

Pentru a face calculul de eficiența economică avem nevoie de mai multe variante. A realiza eficiența investițiilor de capital pe o singură variantă nu are sens. Eficiența economică presupune alegerea celei mai eficiente variante din cadrul mai multor variante posibile.

În momentul obținerii variantei cu maxim de eficiență, s-ar putea să avem de a face cu un paradox și astfel varianta care inițial pare cea mai costisitoare din punct de vedere al investiție necesare să fie cea mai eficientă. Varianta cea mai ieftină nu este întotdeauna cea mai bună soluție.

Procesul investițional

Procesul investițional se poate analiza în urma unor comentarii făcute pe graficul de mai jos.

Figura 1 – grafic în care este reprezentat procestul investițional în cadrul unui obiectiv economic

N – momentul începerii investiției;

0 – momentul punerii în funcțiune;

Q – valoarea producției;

C – costul producției;

d – durata de execuție a lucrărilor de investiție;

T – durata de recuperare a investiției;

D – durata de funcționare eficientă;

Df – durata fizică de funcționare a obiectivului.

Graficul este împărțit pe 3 zone distincte, se observă acest lucru din notația utilizată (S1, S2, S3). S1 este echivalentul volumului total de investiții. Acesta se întinde pe parcursul a „d” ani , deci „d” este durata de realizare a investiției.

În momentul în care S1 a luat sfârșit suntem în punctul „0” și anume punerea în funcțiune, care coincide cu momentul începerii funcționării obiectivului.

S2 reprezintă profitul care compensează investiția (S1=S2), este situat la dreapta lui „0” și desfășoară pe durată „T” care reprezintă termenul de recuperare al investiției.

S3 reprezintă profitul final, care se obține după recuperarea investițiilor. S3 și S2 sunt realizate pe durata „D”, care reprezintă durata de funcționare eficientă a obiectivului. Există un moment la care valoarea producției este egală cu nivelul costului de producție și care marchează încheierea duratei eficiente de funcționare (D), durată în care societatea a avut profit.

Din acest moment utilajele pot funcționa în continuare însă societatea comercială va funcționa în pierdere. În practică, obiectivul este scos din funcțiune la sfârșitul duratei de funcționare eficientă (D). Df durata cât va funcționa obiectivul, chiar și în pierdere, până va fi înlocuit.

Indicatori de eficiență economică folosiți în fundamentarea eficienței economice a investițiilor de capital

„Indicatorii fac parte din instrumentarul de bază folosit pentru măsurarea și analiza eficienței economice în cadrul evaluării proiectelor de investiții.”

Aceștia reprezintă caracterstici cantitative, mărimi/valori cu ajutorul cărora se exprimă nivelul eficienței economice a diverselor proiecte din practica investițiilor.

Ignorarea informațiilor furnizate de indicatorul în cauză sau interpretarea greșită a acestora poate duce la o funcționare ineficientă a sistemului și în caz extrem chiar la blocarea sa.

Indicatorii de eficiență economică se obțin prin calcule și prelucrarea informațiilor inițiale, existente în documentația necesară proiectului de investiții, pe baza unor modele matematice care redau și realizează compararea costurilor necesare cu efectele preconizate a se obține.

Eforturile și efectele economice prezente la fiecare variantă de proiect de investiții, constituie date de intrare pentru calculul indicatorilor de eficiență economică. Indicatorii de eficiență economică a investițiilor reprezintă o informație calitativ nouă, cu alt conținut economic și alte semnificații în raport cu informațiile inițiale ale proiectului referitoare la eforturi și efecte.

Această informație, calitativ nouă, permite investitorilor să cunoască și să aprecieze gradul de utilizare rațională a investițiilor într-o variantă sau alta de proiect, care este retabilitatea financiară a investițiilor, care este câștigul, profitul net pe care-l va aduce proiectul de investiții, care este mărimea capitalului angajat pentru instruirea și funcționarea capacităților de producție și servicii ce se realizează în proiectul respectiv, etc.

Nu se poate vorbi de măsurarea eficienței investițiilor și despre aprecierea viabilă a acestora, fără a prelucra informațiile primare privind costurile și efectele economice și a calcula indicatorii de eficiență economică.

Indicatorii de eficiență economică a investițiilor, realizați după raportul matematic dintre eforturi și efecte sau efecte și eforturi, se exprimă ca:

Eforturi (costuri) specifice pentru obținerea unei unități de efecte economice;

Efecte (rezultate) specifice pe unitatea de măsură a costurilor necesare, pentru realizarea proiectului în varianta dată.

Orice indicator de eficiență trebuie să fie în concordanță cu scopul urmărit prin realizarea proiectului dat. În momentul în care se cunosc nivelurile indicatorilor pentru varianta de proiect dată, se poate stabili/aprecia măsura în care se atinge scopul acestuia. Indicatorii de eficiență trebuie să aibă un conținut și o semnificație clară din punct de vedere economic pentru a putea fi calculați și interpretați, astfel putând fi introduși într-un sistem de priorități ale investitorului. Posibilitatea acestor indicatori de a fi măsurați, cu ajutorul unor unități și unui sistem stabilit la fel pentru toți, oferă posibilitatea de a fi comparați.

Existență unui tabel de priorități presupune ca indicatorul de eficiență economică să corespundă și să răspundă anumitor trăsături ale investitorului. Modul său de comportare în luare deciziilor în condiții de incertitudine (ex: admiterea sau nu a riscului), felul în care înțelege și apreciază anumite avantaje și dezavantaje va fi cel care va dicta ordinea priorităților.

Eficiența economică se ghidează după ideea de pluritatea de variante. Existența mai multor variante din care va fi aleasă cea mai eficientă. Astfel nu se va porni la realizarea unei investiții, fără ca în prealabil să existe măcar două variante de investiții studiate, fiecare cu puncte slabe și forte. Indicatorii de eficiență vor ajuta la departajarea și alegerea variantei mai eficiente. După cum menționam și în subcapitolul 1.1: varianta care pare inițial cea mai u a putea fi calculați și interpretați, astfel putând fi introduși într-un sistem de priorități ale investitorului. Posibilitatea acestor indicatori de a fi măsurați, cu ajutorul unor unități și unui sistem stabilit la fel pentru toți, oferă posibilitatea de a fi comparați.

Existență unui tabel de priorități presupune ca indicatorul de eficiență economică să corespundă și să răspundă anumitor trăsături ale investitorului. Modul său de comportare în luare deciziilor în condiții de incertitudine (ex: admiterea sau nu a riscului), felul în care înțelege și apreciază anumite avantaje și dezavantaje va fi cel care va dicta ordinea priorităților.

Eficiența economică se ghidează după ideea de pluritatea de variante. Existența mai multor variante din care va fi aleasă cea mai eficientă. Astfel nu se va porni la realizarea unei investiții, fără ca în prealabil să existe măcar două variante de investiții studiate, fiecare cu puncte slabe și forte. Indicatorii de eficiență vor ajuta la departajarea și alegerea variantei mai eficiente. După cum menționam și în subcapitolul 1.1: varianta care pare inițial cea mai convenabilă datorită costului scăzut, s-ar putea să nu fie cea mai eficientă.

Determinarea celei mai eficiente variante nu se poate realiza cu ajutorul unui singur indicator de eficientă, astfel se vor folosi mai mulți în funcție de complexitatea proiectului care se urmărește a fi analizat.

Acești indicatori, în funcție de luarea în considerare a variabilei timp, se împart în două categorii: indicatori statici și indicatori dinamici.

Indicatorii statici

Indicatori cu caracter general

Această grupă de indicatori este folosită pentru realizarea unei imagini globale asupra condițiilor concrete de eficiență economică în care se va realiza și funcționa obiectivul de investiții.

Capacitatea de producție

Acest indicator exprimă producția maximă care se poate realiza într-o anumită perioadă de timp, în condiții de funcționare normale ale capitalului fix și o utilizare normală a resurselor umane și materiale.

Capacitatea de producție se poate exprima astfel:

Q =

qj – capacitatea fizică de producție a sortimentului j;

pj – prețul sortimentului j de producție.

Capacitatea de producție este un indicator de volum cu ajutorul căruia putem să observăm un prim efect al efortului investițional făcut, oferind o imagine de ansamblu asupra mărimii obiectivului.

Numărul de salariați

Acest indicator trebuie cunoscut/stabilit încă din faza inițială (de proiectare), el fiind cel care stabilește productivitatea muncii și coeficientul de schimburi datorită corelației cu producția. De asemenea trebuie cunoscută structura salariaților, împărțirea lor pe categorii de specialiști.

Costul de producție

Acest indicator are o foarte mare putere de sinteză, arătând condițiile concrete de efort economic în care se va realiza producția proiectată. În el se reflectă, de fapt, calitatea activității desfășurate.

Costul de producție trebuie să fie cunoscut atât la nivelul întregii producții, dar și pe categorii de produse sau sortimente de producție. Reducerea costului de producție este cunoscută ca una dintre căile principale de a crește profitul de la o perioadă la alta.

Profitul

Orice investitor urmărește obținerea unui oarecare profit din investiția sa. Acest profit putând fi folosit ulterior pentru creșterea capitalului fix, dezvoltarea obiectivului sau ducerea lui la îndeplinire.

Indicatorul profit trebuie să fie luat în considerare încă din faza de proiectare a obiectivului. Nivelul său fiind unul dintre elementele pricipale care va cântări în luarea deciziei de investiție.

Productivitatea muncii

Productivitatea muncii poate fi exprimată prin diverse relații de calcul și trebuie să ofere imaginea unei productivități competitive, altfel este greu de crezut că varianta de investiție va fi acceptată.

Deși unele relații de calcul includ și numărul de salariați, este bine de știu că se pleacă de cele mai multe ori de la stabilirea unei productivități care se dorește a fi atinsă și în funcție de aceasta se va stabili numărul de salariați necesari.

Rentabilitatea

Întâlnită în practică și sub denumirea de profitabilitate, respectiv rata rentabilității sau a profitabilității, este cel mai important indicator de eficiență economică.

Rentabilitatea se calculează cu următoarea forumulă:

P – profitul obținut;

C – cheltuieli de producție.

Indicatori de bază

Indicatorii de bază sunt specifici analizei eficienței economice a investițiilor, constituind grupa cea mai importantă de indicatori, fără de care nu se poate lua o decizie bine întemeiată în privința opțiunii de a investi în obiectivul planificat.

Volumul capitalului investit

Acest indicator reflectă efortul total economic pentru realizarea unui obiectiv de investiții. Formula de calcul utilizitată:

– volumul capitalului destinat investițiilor directe

– volumul capitalului destinat investițiilor colaterale

– necesarul inițial de mijloace circulante

– cheltuieli suplimentare

Materializarea propriu-zisă a investițiilor se concretizează în capitalul fix activ cât și în capitalul fix pasiv.

Capitalul fix activ are în vedere mașini, utilaje, instalații care participă nemijlocit în procesul de producție și care determină modul de realizare al acestuia. Capitalul fix pasiv fiind reprezentat doar de către diverse hale, clădiri care asigură funcționarea în bune condiții a capitalului fix activ.

Durata de realizare a lucrărilor de investiții

În acestă perioadă are loc materializarea eforturilor investiționale în capital fix.

O problemă deosebită întâlnită în această perioadă de timp se referă la eșalonarea cheltuielilor de capital pe fiecare an în parte (dacă investiția necesită mai mulți ani), din cadrul duratei de realizare. Se va urmări ca alocarea celei mai mari părți ale fondurilor să fie făcută către sfârșitul duratei de execuție.

A doua problemă întâlnită este luarea în considerare asupra punerii în funcțiune a unor capacități parțiale de producție pe timpul duratei de realizare a lucrărilor de investiții.

Durata de funcționare a obiectivului

Durata de funcționare a obiectivului începe în momentul punerii în funcțiune a acestuia și se sfârșește odată cu scoaterea sa din funcțiune.

Durata de funcționare a obiectivului poate fi împărțită în trei perioade importante: perioada de atingere a parametrilor proiectați, perioada de funcționare normală și perioada de declin.

Investiția specifică

Acest indicator sintetizează corelația dintre efortul investițional și efectul obținut sub forma capacității de producție și poate fi calculat atât pentru investiții noi, cât și pentru modernizări, dezvoltări și retehnologizări de capacități de producție.

În cazul obiectivelor noi se calculează utilizând următoarea formulă:

It – volumul investiției;

Qh – capacitatea de producție exprimată în unități fizice (buc., t, m2. etc.).

În acest caz indicatorul se exprimă în lei investiți, care revin pe unitate fizică de capacitate.

Acest indicator se poate calcula și în funcție de capacitatea de producție exprimată valoric:

În acest caz indicatorul ne arată câți lei – efort de capital investit revin la un leu – producție obținută.

Termenul de recuperare a investiției

Acest indicator exprimă corelația dintre efortul de capital investit și efectul obținut sub forma profitului anual.

Ca și indicatorii de mai sus, acesta se poate calcula în mai multe situații.

Pentru realizarea unor obiective noi:

Coeficientul de eficeință economică a investițiilor

Acest indicator pune în evidență legătura dintre profitul anual obținut în urma realizării investiției și efortul de capital investit.

În situația realizării unor investiții pentru construcția de obiective noi, indicatorul se calculează astfel:

Ph – profitul anual obținut ca urmare a realizării investiției;

It – volumul capitalului antrenat pentru realizarea obiectivului.

Coeficientul e reflectă câți lei profit anual se vor obține la un leu capital investit. Cu cât indicatorul este mai mare, cu atât situația va fi una mai favorabilă/convenabilă.

Acest indicator exprimă câți lei – spor de profit anual se vor obține la un leu – capital investit pentru modernizări, dezvoltări, retehnologizări. Cu cât nivelul său este mai ridicat, situația pe care o reflectă este una mai bună.

Cheltuieli echivalente sau recalculate

Frecvent ne întâlnim cu situații în care o variantă presupune în faza investițională un efort de capital mai mare comparativ cu alte variante, însă, după punerea în funcțiune, costurile de exploatare să fie mai mici.

Pentru a afla care decizie ar fi mai convenabilă se calculează indicatorul cheltuieli echivalente:

Ch – costuri anuale de producție;

De – durata eficienței de funcționare a obiectivului.

Indicatorul analizat, este un indicatorde efort economic și reflectă efortul total (investiții și costuri de producție) necesar pentru realizarea si funcționarea viitorului obiectiv.

În situația în care capacitățile de producție diferă, pe variante, indicatorul va trebui calculat în forma sa specifică, astfel:

Randamentul economic al investiției

Randamentul economic al investiției se calculează ca raport între profitul final și capitalul investit.

Pf – profitul final;

It – capitalul investit.

În practică, randamentul economic al investițiilor se calculează în funcție de profitul total:

Cu cât acest indicator este mai ridicat, cu atât vom avea de a face cu o situație convenabilă.

Indicatori dinamici

Deoarece procesele investiționale ale capitalului se realizează în timp și sunt legate de variabila timp, iar indicatorii de eficiență se realizează pe baza legăturii dintre eforturile și efectele de capital, putem stabili caracterul dinamic al acestor indicatori.

Pentru a putea fi comparate eforturile și efectele investiționale se presupun niște calcule de actualizare.

Calculele de actualizare se pot efectua la orice moment, anterior sau posterior perioadei în care se execută lucrările de investiții. Data la care se face actualizarea se va numi moment de referință.

Momentele principale de referință din viață economică a unui obiectiv sunt:

m – momentul adoptării deciziei de investiții;

n – momentul începerii lucrărilor de investiții;

p – momentul punerii în funcțiune a noului capital fix;

u – momentul scoaterii din funcțiune a capitalului fix.

Figura 2 – Grafic cu reprezentarea momentelor principale din cadrul unui obiectiv economic

Pe grafic se pot observa 4 perioade distincte:

g – perioada de elaborare a documentațiilor tehnico-economice ale obiectivului de investiții, de obținere a avizelor și a aprobărilor necesare realizării obiectivului;

d – durata de execuție a lucrărilor de investiții pe șantier;

t – perioada de grație scursă în momentul punerii în funcțiune și începerea restituirii creditelor primite;

D – durata eficientă de funcționare a obiectivului de investiții.

Actualizarea la momentul “m”

Investițiile totale actualizate

Se stabilesc folosind următoarea relație de calcul:

Profitul actualizat

Se folosește următoare relație de calcul:

Dacă profitul este constant, se va apela la următoarea formulă de calcul:

Randamentul economic al investițiilor

Relația utilizată este:

-1

Termenul actualizat de recuperare a investițiilor

Se calculează folosind următoarea relație:

Actualizarea la momentul “n”

Investiții totale actualizate

Se folosește relația:

Profitul total actualizat

Profitul se obține într-o perioadă viitoare, actualizându-l acesta va avea o valoare mai mică.

În cazul în care profitul este constant, formula de calcul devine:

Randamentul economic actualizat al investițiilor

Se utilizează următoarea relație de calcul:

-1

Rezultatul ne va arăta câți lei profit final obținem la un leu investiții actualizate.

Termenul actualizat de recuperare a investițiilor

Termenul actualizat de recuperare a investițiilor se va determina după următoarea formulă:

Actualizarea la momentul “p”

Investiții totale actualizate

Profitul anual actualizat

Pentru un profit constant, se va folosi relația:

Randamentul economic actualizat al investițiilor

Acest indicator se calculează după următoarea relație:

Termenul actualizat de recuperare a investițiilor

Se va utiliza următoarea relație de calcul:

CAPITOLUL 2: NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA UNOR INVESTIȚII DE CAPITAL PENTRU DESCHIDEREA UNEI NOI LOCAȚII

Informații generale

Ideea acestei afaceri a prins contur cu mult timp în urmă, mai precis în 1939, când Petru Mancaș a obținut Cartea de Meșter și Brevetul de Meserie pentru Brutar, urmând să își cumpere utilaje nemțești pentru a își deschide propria brutărie-simigerie.

Simigeria Petru s-a redeschis în momentul înființării societății S.C Man Group S.R.L care a preluat activitatea de înaintea închiderii simigeriei în perioada comunistă.

Firma a fost înființată pe data de 16 ianuarie 2008 și are sediul în Municipiul Piatra Neamț, Strada General Dăscălescu nr 254. Domeniul de activitate se regăsește în Codul CAEN la 5610 – Restaurante.

Prin intermediul simigeriei, firma încearcă să le ofere clienților posibilitatea de a avea o masă bună și sănătoasă prin diferitele sortimente pe care le au la dispoziție și prin oferirea unor produse NutriDay (iaurt, și Activia).

Combinația dintre aperitivele disponibile (covridog, covricheese sau covriking) și produsele lactate s-a dovedit foarte bună, dovadă sunt clienții care își achiziționează aceste produse dimineață și în timpul zilei.

Păstrarea și obținerea produselor după o rețetă proprie oferă un avantaj firmei. Slogaul “Tradiție din 1939” fiind folosit pentru a evidenția faptul că se folosește o rețetă veche, proprie și care a supraviețuit de-a lungul timpului.

Într-un timp foarte scurt firma s-a extins la nivel național, în prezent având 49 de locații în țară. În 24 de județe din țară se găsesc aceste simigerii, unele județe având și până la 8 astfel de locații. Firma dorește să se extindă cât mai mult posibil în pentru a își face cunoscut atât numele, dar și produsele, motiv pentru care dorește deschiderea primei simigerii “Petru” în Suceava.

Societatea are un capital de 3.000.000 lei și 2 acționari persoane fizice, prezentați în Anexa 1. Acționar principal fiind Mancaș Dragoș Cosmin.

Investiția va fi de aproximativ 20.000 euro (89.000 lei) și are ca scop deschiderea primei simigerii “Pentru” în orașul Suceava (intrarea pe o piață nouă) și atragerea sucevenilor spre produsele cu tradiției ale firmei.

Clienți potențiali și atragerea lor

Clienții nu o limită de vârstă în care se încadrează, însă se poate observa o anumită concentrație în jurul vârstei de 21-30 de ani. Cei mai mulți provenind din această categorie. Însă produsele simigeriei Petru sunt apreciate de multe persoane care nu se află în aceast interval de vârstă, ele fiind destinate tuturor persoanelor dornice să încerce produsele Petru.

De asemenea s-a observat o concentrație mai mare a clienților în orașele mari, drept dovadă fiind numărul mai mare de locații pentru anumite orașe: (6 locații), București (4 locații), Piatra Neamț (8 locații), Târgu Mureș (4 locații), (3 locații).

În noua locație, din cadrul complexului comercial Bucovina, se încearcă atragerea persoanelor care frecventează acest spațiu în mod constant. Primii vizați fiind cumpărătorii și cei care lucrează aici, însă locul este destul de aproape de alte puncte cu potențiali clienți cum ar fi: Parcul Trandafirilor, Colegiul Național “Petru Rareș”, Palatul de Justiție, Palatul de finanțe și are ieșire spre bulevardul Ștefan cel Mare fiind situat la parterul complexului comercial.

S-a estimat că va exista un flux de apoximativ 1000 persoane pe oră în această zonă, în perioada programului de functionare a simigeriei.

Amplasarea simigeriei în cadrul complexului comercial Bucovina, mai precis la parterul acestuia îi oferă nu doar o poziție centrală în interiorul complexului, dar și o vizibilitate ridicată datorată poziționării spre bulevardul Ștefan cel Mare (unde se întâlnește cel mai mare trafic auto din orașul Suceava). Interiorul complexului este un loc lipsit de concurenți, cu excepția automatelor din interior și prezență unui mini-market.

Oferirea unor gustări calde, variate și consistente, prezintă un avantaj față de competitorii direcți.

Pentru clienți, relevant este prețul produselor în primul rând. Prețurile produselor oferite de simigeria “Petru” încep de la 1 leu pentru un covrig simplu și ajung până la 3,5 lei pentru produse ca Covriking și Covidog (produse care conțin șuncă, crenvuști și mozzarella). Aceste produse se mai pot consuma împreună cu sosurile oferite (ketchup, muștar, maioneză light, brânză light și ciocolată), prețul crescând cu 1 leu pentru oferirea acestor sosuri.

De asemenea se pot combina aceste produse cu gama NutriDay pe care o oferă simigeria Petru. Din produsele NutriDay fac parte: iaurt Danone, sana de la Danone și Activia Danone. Aceste produse, împreună cu selecția de covrigi și aperitive (covriking, covridog, etc.) constituie o masă completă pentru orice persoană.

Încă un avantaj în atragerea clienților va fi constituit de către rețetele proprii ale simigeriei. Datorită acestor rețete produsele sunt unice și de o calitate superioară atât prin gust, dar și prin modul de preparare față de restul simigeriilor de pe piață.

Lipsa unor simigerii cunoscute în orașul Suceava oferă un avantaj din start, putând ca firma să își facă cu ușurință un nume în acest domeniu, fără să fie nevoită să concureze cu o altă firmă locală puternică.

Procesul de realizare al produselor

Simigeria Petru are mai multe tipuri de produse, după cum le vom enumera în continuare:

Covrigi cu mac;

Covrigi cu susan;

Covrigi cu stafide;

Covrigi cu nucă;

Covrigi cu semințe;

Covrigi cu ciocolată;

Covridog;

Covridog picant;

Covricheese;

Covriking.

Prima serie de produse, covrigii, au același mod de preparere în principiu, diferă doar un singur ingredient care se adaugă după obținerea aluatului necesar. A doua serie de produse se realizează în alt mod din punct de vedere estetic. Aluatul nu mai este în formă de covrig, ci înconjoară/învelește conținutul din interior care variază.

Deoarece simigeria Petru, și prin urmare firma Man Group, dorește să fie cât mai eficientă din punct de vedere al consumului de energie, dar și al personalului, furnizorul principal este reprezentat de către S.C Cibibon S.R.L.

Firma Cibibion oferă convrigi congelați, produși în condiții 100% naturale, fără aditivi și E-uri. Ei au ajuns la concluzia că oferirea produselor (aluatului de covrigi) în stare congelată îi păstrează proprietățile pe o perioadă mai îndelungată.

Acest lucru a fost sesizat de către firma Man Group și astfel au ales ca S.C Cibibon S.R.L să le fie furnizorii principali, lucru care a dus la creșterea eficienței și a costurilor prin reducerea personalului profesional calificat din procesul de execuție (frământător – modelator) și prin eliminarea costurilor de achiziționare și functionare a unui malaxor, dar și prin eliminarea pierderilor de făină, semințe, zahăr, ulei și alte materii prime care se află într-o simigerie clasică.

Prețul covrigului de 100 grame este de 41 bani (fără TVA), comanda minimă care se poate face este de 4000 bucăți și transportul este gratuit.

Este necesar un spațiu între 25-40 metri pătrați pentru desfășurarea activității, se recomandă o deschidere cât mai mare la stradă. Acest spațiu este necesar pentru a fi ocupat de utilajele și accesoriile necesare desfășurării muncii: cuptor coacere covrigi, fripteuză fierbere covrigi, 2 mese de lucru, o hotă, o ladă frigorifică, frigider, raft de prezentare produse, tăvi.

Aluatul primit de la Cibibon este adus la o temperatură la care poate fi modelat (el este primit în formă de baghete) și apoi se adaugă mac, sare, etc., în funcție de tipul covrigului. Se introduce acesta în fripteuză pentru a fi fiert, urmând ca apoi să fie băgat în cuptor pentru coacere.

Procesul este asemănător și pentru restul produselor, diferind doar ingredientele utilizate pentru realizarea acestora. Rețetele și modul exact de preparere nu a fost dezvăluit, motivul ar fi succesul rețetei care nu vrea să fie făcută publică.

Cuptorul de coacere a covrigilor poate să producă până la 500 de covrigi pe oră, însă acesta poate fi folosit în funcție de orele de vârf și de numărul clienților în acea perioadă pentru a fi mai eficient. Producând mereu câte 500 de covrigi pe oră ar putea realiza o pierdere de materie primă.

De asemenea simigeriile Petru vin și cu un suport IT pentru a putea programa activitatea de pe parcursul unei zile în funcție de mai mulți factori. Lucrul ghidat de un program destinat sepecial pentru planificarea activităților crește eficiență muncii în firmă.

Simigeria lucrează între orele 08:00 și 20:00 în fiecare zi, în două schimburi, datorită poziționării s-a dovedit a fi un loc bun pentru orice zi din săptămână, numărul persoanelor care trec prin această zonă fiind mai ridicat în zilele de sâmbătă și duminică.

În urma experienței din deschiderea locațiilor precedente s-a stabilit următorul program de vânzare al produselor (realizat ca o medie pe zile):

1500 covrigi cu mac/susan;

25 covrigi mere;

25 covrigi ciocolată;

25 covrigi miere și nucă;

25 covrigi semințe;

50 covridog/covridog picant;

50 covricheese;

50 covriking.

S-au stabilit că orele în care au loc cele mai multe vânzări sunt reprezentate de intervalul 12:30 – 14:00, moment în care producția va crește comparativ cu restul zilei.

Necesitatea realizării investiției

Firma Man Group a început să se extindă la nivel național și dorește ca în fiecare oraș să își facă simțită prezența prin deschiderea de noi simigerii în zone cu flux mare de clienți.

Realizarea unui brand național din numele “Petru”, reprezintă un obiectiv pentru firmă. Astfel se va consolida poziția pe piață și se vor înlătura concurenții care încearcă să funcționeze pe același segment de piață.

Investiția de 20.000 euro, care are ca scop deschiderea unei noi simigerii, se va recupera într-un timp foarte scurt, iar scopul ei este de a intra pe o nouă piață și de a atrage noi clienți în acastă zonă, dar și de a face cunoscut numele de “Petru” printre noii potențiali clienți.

Din cauza numărului redus de concurenți în această zonă, se consideră că această investiție este una bună pentru dezvoltarea firmei prin această nouă simigerie. Fiind încrezători în calitatea produselor și pregătirea personalului credem că vom atrage cu ușurință și alți clienți din Suceava care nu au legătură directă cu amplasarea locației. Aceștia fiind atrași de raportul preț calitate, foarte convenabil, al produselor noastre.

În urma luării în considerare a mai multor factori s-a ajuns la concluzia că ar fi perfect ca moment de începere al activității spre sfârșitul lunii iulie din anul curent. Foarte mulți studenți întorcându-se acasă în această perioadă, studenți care reprezintă potențiali clienți pentru simigerie, mai ales că mulți dintre aceștia frecventează centre universitare din orașe unde simigeria “Petru” are deja puncte de comercializare deschise.

Realizarea investiției are ca principal rol intrarea pe o piață nouă și atragerea clienților într-un timp cât mai scurt, dar și transformarea lor în clienți fideli firmei în urma alegerii produselor oferite și a serviciului oferit de personalul bine pregătit.

Situația firmei după realizarea investiției

Investiția totală a fost în valoare de 20.000 euro (aproximativ 89.000 lei), iar aceasta cuprinde achiziționarea noilor utilaje necesare, închirierea spațiului de lucru și organizarea/amenajarea acestuia, dar și încheierea unui contract de livrare a materiei prime.

Capitalul investit a fost în proporție de 50% din resurse proprii, iar 50% dintr-un împrumut bancar. Împrumutul a fost realizat pe o perioadă de 2 ani și o dobândă de 8%.

În urma acestei investiții, cifra de afaceri a crescut cu 1,5 %, aceasta situându-se acum la valoarea de 5.718.805 lei. În perioada care va urma cifra de afaceri nu va întâlni modificări semnificative, doar în cazul deschiderii unor noi simigerii, însă nu este preconizat acest lucru în următorii doi ani.

Deschiderea unei noi simigerii va crește capacitatea de producție, necesitând încheierea unui nou contrat cu firma Cibibon S.R.L pentru livrarea de materii prime.

În urma calculelor s-au determinat următoarele cheltuieli anuale:

Cheltuieli cu materie primă: 889.7*297=264240.9 lei;

Cheltuieli cu salariile: 4*12*1400=67200 lei;

Cheltuieli cu utilitățile: 12*1350=16200 lei;

Total cheltuieli: 347640.9 lei.

Iar veniturile înregistrate din vânzări sunt: 2225*297=660825 lei.

Folosind datele de mai sus ar rezulta un profit de 660825-347640.9=313184.1 lei. Pentru a fi pregătiți este indicat să luam o oarecare marjă de eroare, deci vom avea un profit între 250000 lei și 330000 lei. (În calculul de mai sus nu au fost incluse și alte cheltuieli neprevăzute)

Producția are destinație internă, doar pentru orașul Suceava. Produsele nefiind transportate în alte locații pentru comercializare de către angajați.

Numărul de salariați prevăzut este de 4, alcătuit din 2 bărbați și două femei. Toți membri personalului au terminat liceul teoretic, iar 2 au terminat studii superioare la Universitatea “Ștefan cel Mare”. Aceștia au vârste cuprinse între 24 și 32 de ani, și li se oferă condiții bune de muncă și un salariu motivant pentru orașul Suceava.

Cei 4 angajați au un îndrumător din Piatra Neamț, care va sta pentru perioada de început a afacerii pentru a explica modul în care trebuiesc îndeplinite anumite sarcini. După o perioadă de 2 luni acesta va pleca, urmând ca unul din cei 2 angajați cu studii superioare să îi preia sarcinile de verificare și programare a activității zilnice.

CAPITOLUL 3: EVALUAREA EFICIENȚEI ECONOMICE A INVESTIȚIILOR DE CAPITAL ȘI ANALIZA COMPARATĂ A VARIANTELOR PENTRU ALEGEREA UTILAJELOR

În momentul în care s-a luat decizia de a investi în deschiderea acestei simigerii s-au avut în vedere mai multe variante de investiție. Aceste variante au fost luate în calcul în funcție de capacitatea de producție a utilajelor necesare. Capacitatea de producție stabilind astfel și nevoia de materie primă, obtinută prin contract de la Cibibon

Astfel s-au realizat trei variante pentru a putea alege varianta cea mai eficientă și rentabilă pentru situația dată. Variantele au fost notate semnificativ: V1, V2, V3.

Varianta V1 presupune utilaje cu o capacitate de producție de 500 covrigi/oră, V2 are în vedere utilaje cu o capacitatea de producție de 300 covrigi/oră, iar V3 are o capacitatea de producție a utilajelor de 750 covrigi/oră. În continuare vor fi analizați și calculați indicatorii statici și dinamici, pentru a putea lua o decizie cu privire la varianta de investiție adoptată.

3.1. Evaluarea investiției

Investiția se va realiza în funcție de rezultatele obținute la calcularea indicatorilor mai sus menționați și analiza ulterioară a rezultatelor. Deoarece există 3 variante diferite de investiție, avem de a face cu rezultate diferite ale indicatorilor și trebuie aleasă o singură variantă pentru a porni investiția.

În cazul indicatorilor statici varianta de investiție se va evalua în funcție de rezultatul indicatorului randament economic, alegându-se varianta în care indicatorul are valoarea cea mai ridicată. Randamentul economic măsoară sporul de profit final la 1 leu investit.

După calcul indicatorilor dinamici, investiția se va evalua în funcție de rezultatul indicatorului randament. Aceasta este calculat ca raport dintre profitul actualizat din momentul respectiv și investiția totală actualizată corespondentă. Varianta aleasă va fi cea care are valoarea indicatorului randament mai ridicată. Valoarea rezultată din calcul ne sugerează profitul revenit la 1 leu investit.

3.2. Durata de realizare a investiției

Perioada de realizarea a lucrărilor de investiție sunt următoarele:

Perioada: 1 iunie 2012 – 1 iunie 2013;

Durata: 1 an.

În tabelul de mai jos vor fi prezentate duratele de realizare a pricipalelor lucrări din cadrul obiectivul de investiție.

Tabel 1 – desfășurarea pe durate a principalelor lucrări de investiție din cadrul obiectivului

Există posibilitatea ca unele lucrări să se termine mai devreme decât este preconizat în acest tabel.

3.3. Calculul indicatorilor statici pentru cele 3 variante

În continuare vor fi calculați indicatorii statici pentru cele 3 variante, necesari atât pentru luarea unei decizii de alegere a variante, dar și în continuare la calculul indicatorilor dinamici în subcapitolul următor.

Varianta 1 (V1)

Pentru această variantă se cunosc următoarele informații:

Durata de realizare a obiectivului de investiții este de 1 an;

Durata eficientă de funcționare a obiectivului este de 5 ani;

Prețul de vânzare este de 1.27 lei/buc;

Investiția totală realizată este de 96560 lei;

Capacitatea de producție pe zi este de 4000 bucăți;

Capacitatea de producție exprimată valoric este 5080;

Cifra de afaceri anuală este de 686813 lei;

Costurile anuale sunt de 397000 lei;

Profitul anual este de 289813 lei (686813 – 397000).

1) Volumul capitalului investit

lei

2.1) Investiția specifică (fizică)

lei capital investit pe unitatea fizică

2.2) Investiția specifică (valoric)

lei capital investit ce revin la un lei spor de capacitate exprimată valoric

3) Termenul de recuperare al investiției

ani

4) Coeficientul de eficiență economică a investițiilor

profit anual la 1 lei investit

5) Cheltuieli echivalente

lei

6) Cheltuieli echivalate

lei spor cheltuieli totale la 1 lei spor de venit

7) Randamentul economic al investiției

spor profit final la 1 lei investit

Varianta 2 (V2)

Pentru această variantă se cunosc următoarele informații:

Durata de realizare a obiectivului de investiții este de 1 an;

Durata eficientă de funcționare a obiectivului este de 4 ani;

Prețul de vânzare este de 1.32 lei/buc;

Investiția totală realizată este de 89500 lei;

Capacitatea de producție pe zi este de 3200 bucăți;

Capacitatea de producție exprimată valoric este 4224;

Cifra de afaceri anuală este de 666070 lei;

Costurile anuale sunt de 369000 lei;

Profitul anual este de 297070 lei (666070 – 369000).

1) Volumul capitalului investit

lei

2.1) Investiția specifică (fizică)

lei capital investit pe unitatea fizică

2.2) Investiția specifică (valoric)

lei capital investit ce revin la un lei spor de capacitate exprimată valoric

3) Termenul de recuperare al investiției

ani

4) Coeficientul de eficiență economică a investițiilor

profit anual la 1 lei investit

5) Cheltuieli echivalente

lei

6) Cheltuieli echivalate

lei spor cheltuieli totale la 1 lei spor de venit

7) Randamentul economic al investiție

spor profit final la 1 lei investit

Varianta 3 (V3)

Pentru această variantă se cunosc următoarele informații:

Durata de realizare a obiectivului de investiții este de 1 an;

Durata eficientă de funcționare a obiectivului este de 6 ani;

Prețul de vânzare este de 1.22 lei/buc;

Investiția totală realizată este de 110750 lei;

Capacitatea de producție pe zi este de 6000 bucăți;

Capacitatea de producție exprimată valoric este 7320;

Cifra de afaceri anuală este de 709250 lei;

Costurile anuale sunt de 450850 lei;

Profitul anual este de 258400 lei (709250 – 450850).

1) Volumul capitalului investit

lei

2.1) Investiția specifică (fizică)

lei capital investit pe unitatea fizică

2.2) Investiția specifică (valoric)

lei capital investit ce revin la un lei spor de capacitate exprimată valoric

3) Termenul de recuperare al investiției

ani

4) Coeficientul de eficiență economică a investițiilor

profit anual la 1 lei investit

5) Cheltuieli echivalente

lei

6) Cheltuieli echivalate

lei spor cheltuieli totale la 1 lei spor de venit

7) Randamentul economic al investiție

spor profit final la 1 lei investit

După ce am calculat indicatorii statici, în modul prezentat mai sus, se stabilește care este varianta aleasă prin prisma acestora. Indicatorul pe care îl vom alege ca fiind reprezentativ este randamentul. Se observă că varianta cu valoarea cea mai mare a randamentului este varianta 1 (V1).

Chiar dacă alți indicatori au o valoarea mai bună la celelalte variante, faptul că randamentul este cel mai ridicat la V1 o face varianta favorită.

Pentru varianta 1 se va obține un spor de profit final de 14 lei la 1 leu investit, iar termenul de recuperare al investiției este de 0.33 ani, adică 4 luni de zile.

3.4. Calculul indicatorilor dinamici pentru cele 3 variante

După calculul indicatorilor statici, pentru fiecare variantă de investiție se va face actualizare pentru următoarele momente:

Actualizarea la momentul “m” – începerea lucrării de investiție;

Actualizarea la momentul “n” – punerea în funcțiune a obiectivului;

Actualizarea la momentul ”p” – scoaterea din funcțiune a obiectivului;

S-a ales pentru calcule un coeficient de actualizare (notat cu “a”) de 15% (0.15).

Varianta 1 – actualizarea la momentul “m”

1) Investiții totale actualizate

lei

2) Profitul actualizat

lei

3) Randamentul economic al investițiilor

lei la 1 leu investit

4) Termenul actualizat de recuperare al investițiilor

ani

Varianta 2 – actualizarea la momentul “m”

1) Investiții totale actualizate

lei

2) Profitul actualizat

lei

3) Randamentul economic al investițiilor

lei la 1 leu investit

4) Termenul actualizat de recuperare al investițiilor

ani

Varianta 3 – actualizarea la momentul “m”

1) Investiții totale actualizate

lei

2) Profitul actualizat

lei

3) Randamentul economic al investițiilor

lei la 1 leu investit

4) Termenul actualizat de recuperare al investițiilor

ani

Varianta 1 – actualizarea la momentul “n”

1) Investiții totale actualizate

lei

2) Profitul actualizat

lei

3) Randamentul economic al investițiilor

lei la 1 leu investit

4) Termenul actualizat de recuperare al investițiilor

ani

Varianta 2 – actualizarea la momentul “n”

1) Investiții totale actualizate

lei

2) Profitul actualizat

lei

3) Randamentul economic al investițiilor

lei la 1 leu investit

4) Termenul actualizat de recuperare al investițiilor

ani

Varianta 3 – actualizarea la momentul “n”

1) Investiții totale actualizate

lei

2) Profitul actualizat

lei

3) Randamentul economic al investițiilor

lei la 1 leu investit

4) Termenul actualizat de recuperare al investițiilor

ani

Varianta 1 – actualizarea la momentul “p”

1) Investiții totale actualizate

lei

2) Profitul actualizat

lei

3) Randamentul economic al investițiilor

lei la 1 leu investit

4) Termenul actualizat de recuperare al investițiilor

0.37 ani

Varianta 2 – actualizarea la momentul “p”

1) Investiții totale actualizate

lei

2) Profitul actualizat

lei

3) Randamentul economic al investițiilor

lei la 1 leu investit

4) Termenul actualizat de recuperare al investițiilor

0.33 ani

Varianta 3 – actualizarea la momentul “p”

1) Investiții totale actualizate

lei

2) Profitul actualizat

lei

3) Randamentul economic al investițiilor

lei la 1 leu investit

4) Termenul actualizat de recuperare al investițiilor

0.48 ani

CAPITOLUL 4: CONCLUZII ȘI PROPUNERI

4.1. Concluzii

În urma calculării indicatorilor statici și dinamici, calcul realizat pentru fiecare variantă în parte, ne putem crea o imagine destul de clară despre avantajele și dezavantajele care vin cu fiecare variantă în parte.

În continuare vom analiza mai în amănunt cele 3 variante și se vom putea determina dacă varianta 1 (V1), aleasă ca și variantă bună de investiție, este soluția perfectă.

Indicatorii statici sunt primii calculați, iar din analiza acestora se poate observa ca varianta cea mai bună este reprezentată de V1, urmată de V3 și apoi de V2. Această decizie s-a luat în funcție de randamentul economic, în lipsă de alt criteriu ales pentru selectarea variantei. Randamentul economic aferent lui V1 este de 14 lei spor profit final la 1 leu investit.

Se pot observa alți indicatori care au o valoare mai bună în cadrul altor variante. De exemplu termenul de recuperare al investiției la varianta V2 este de 0.3 ani, comparativ cu termenulde la V1 de 0.33 ani și cel de la V3 de 0.42 ani. Iar termenul de recuperare este foarte mic, sub un an, lucru care face ca diferență lui în cadrul celor 3 variabile să fie foarte puțin sesizabilă. Însă dintre toți acești indicatori, cel care este luat în calcul este randamentul economic obținut.

Chiar dacă o variantă a ieșit favorită la în cadrul indicatorilor statici, acest lucru nu o face să fie și varianta bună. Indicatorii statici sunt mai puțin importanți decât cei dinamici, care oferă o imagine în perspectivă, nu puține sunt cazurile când o variantă bună din punct de vedere al indicatorilor statici se dovedește a fi cea mai ineficientă în cazul indicatorilor dinamici.

La indicatorii dinamici, ca și la cei statici, varianta cea mai bună se va determina în funcție de nivelul randamentului. Astfel, se observă că varianta V1 are nivelul cel mai ridicat al randamentului. V1 are un randament de 9.06 spor profit final la 1 leu investit, V2 8.48, iar V3 7.83. Diferența nu este foarte mare, între ultimele două, dar nici comparativ cu prima variantă. Însă în dacă ne gândim pentru o sumă mai mare de bani investită, atunci lucrurile se schimbă.

După calcul celor două tipuri de indicatori se poate alege varianta cea mai bună, iar după cum am văzut aceasta este V1. Varianta care s-a dovedit cea mai bună din punct de vedere al randamentului și varianta care va fi adoptată pentru investiție.

De asemenea se poate afla și care este varianta cea mai puțin eficientă dintre cele trei, în ambele cazuri (atât pentru indicatori dinamici, cât și pentru cei statici) aceasta este V3 care are cel mai scăzut nivel al randamentului.

La fel ca și în cazul indicatorilor statici, se poate observa existență unor indicatori mai scăzuți în cadrul variantei 1, spre exemplu profitul actualizat, însă ordinea variantelor este dată de către randament.

Situația prezentată mai sus are în ambele cazuri (atât indicatori statici, cât și dinamici) variantă optimă, varianta 1. Lucru care a făcut decizia ușoară, nefiind puși în situația de a exemplifica respingerea unei variante în favoarea alteia. Dacă totuși la indicatorii statici am fi obținut o variantă diferită decât cea de la indicatorii dinamici, varianta care era aleasă pe total este cea determinată de indicatorii dinamici.

4.2. Propuneri privind creșterea eficienței economice

În principal, propunerile cu privire la creșterea eficienței economice, se referă la scăderea duratei de realizare a investiției, scăderea termenului de recuperare a investiției, creșterea duratei eficiente de funcționare, scăderea costurilor anuale, creșterea profitului final.

Prin scăderea duratei de realizare a investiției, va scădea perioada în care firma nu va avea câștiguri și se va ajunge mai repede la perioada în care firma va începe să înregistreze profit. Acest lucru se poate concretiza prin accelerarea lucrărilor de instalare a utilajelor, prin grăbirea negocierilor dintre firma furnizoare de utilaje și firma beneficiară sau prin punerea în funcțiune a unor capacități parțiale de producție.

Scădearea duratei de realizare a investiției atrage după sine și scăderea termenului de recuperare al investiției. Investiția se va putea recupera într-un timp mai scurt. Imediat după punerea în funcțiune a utilajelor și pornirea producției, profitul nu este cel estimat. Este necesară o anumită perioadă de timp pentru atingerea valorilor calculate. Pentru a micșora această perioadă este necesar ca personalul direct implicat să lucreze după instructajul primit, iar utilajele să fie folosite într-un mod cât mai eficient.

Creșterea duratei de eficiente de funcționare este strict legată de utilajele existente în producție și de comportamentul acestora pe parcursul anilor. Funcționarea eficientă a utilajelor pe o perioadă mai mare de timp va aduce un profit pe un număr mai mare de ani. Acest lucru poate fi realizat prin întreținerea utilajelor de către personal, verificarea lor de către personal autorizat, folosirea utilajelor în parametrii de producție (fără a se încerca forțarea nivelului de producție prin mărirea lui), dar de asemenea și de utilizarea asistenței firmei furnizoare de echipamente.

Scăderea costurilor anuale este următorul aspect de pe lista. Aceasta se poate realiza prin stabilirea exactă de materie primă necesară. Pentru că firma nu își produce singură aluatul necesar covrigilor, ea este nevoită să îl comande. La început va fi greu să comande cu exactitate numărul de batoane de aluat necesare pe zi, deci vor exista unele costuri în plus (firma comandând cantități mai mari decât necesarul). Însă o dată cu trecerea perioadei de început, aceste comenzi de materii prime vor putea fi mai precise.

Tot la scăderea costurilor intră și reducerea de personal, metodă care momentan nu este luată în vedere. O altă variantă care ar putea fi luat în calcul este reducerea salariilor personalului. Personalul având un salariu de 1400 lei, atunci când salariul mediu în județul Suceava este de 1050 lei.

Pe lângă aceste recomandări, mai apar și câteva practici pentru ca simigeria Petru să își crească cota de piață în orașul Suceava. Pentru perioada de început ar fi recomandată începerea unei activități de promovare a noii simigerii, fie prin ziarul local Monitorul de Suceava sau Obiectivul de Suceava, fie printr-o reclamă care să atragă atenția (plasată în apropiere de Centrul Comercial ) și să facă simțită prezența simigeriei.

Un alt mod de a crește cota de piața și numărul vânzărilor ar putea fi oferirea a două produse care au preț mai ridicat, să zicem CovriKing plus iaurt Danone NutriDay, la un preț redus dacă sunt cumpărate împreună. Creșterea numărului de produse scumpe vândute ar fi o contribuție foarte bună la profit.

Aceste recomandări au scopul de a arăta câteva modalități prin care simigeria Petru își poate crește eficiența economică. Iar în urma calculării indicatorilor statici și dinamici se poate concluziona că firam Man Group S.A. a făcut o alegere foarte bună a variantei de investiții.

Bibliografie

Vasilescu I., Românu I., Cicea C. – Investiții, Editura Economică, București, 2000

Românu I., (coordonatori) – Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar, București, 1997

[anonimizat], Conf. univ. dr. Sofia Elena Colesca – Modelarea deciziei de investiții în ordinea publică, 2005

Prof. Univ. Dr. Constantin Bâgu – Managementul producþiei

Staicu F., Pârvu D., Stoian M., Dimitriu M. – Eficiența economică a investițiilor, Editura Lito ASE, București, 1994

, – Eficiența economică a investițiilor și a capitalului fix, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993

Conf. univ. dr. Maricica Stoica – Proiectarea obiectivelor de investiții, Editura Economică, București, 2008

Anexa 1

Date identificare:

Cod unic de identificare (CUI): 23057189

Numar de înmatriculare Reg. Com.: J27/61/2008

Capital social: 3000000 RON

Durată societate:2008-01-16

Localitate: PIATRA NEAMȚ

Județ: Neamț

Data înmatriculării societatii:

16 ian. 2008

Data ultimei înregistrari la Registrul Comerțului:

14 mai. 2012

Domeniu activitate:

5610 – Restaurante

Date administrative:

Statistica administrativă: [27.05.2012]

Date acționari [27.05.2012]

Acționari persoane fizice:

MANCȘS DRAGOȘ COSMIN

Data nașterii: 31 iul. 1980

Localitate naștere: PIATRA NEAMȚ,NEAMȚ

Localitate de reședință: PIATRA NEAMȚ

Total aport: 2999940 RON

Nr. total acțiuni / parți sociale: 299994

Procent beneficii și pierderi: 99,998

MANCAȘ VASILE

Data nașterii: 27 iul. 1952

Localitate naștere: PIATRA NEAMȚ,NEAMȚ

Localitate de reședință: PIATRA NEAMȚ

Total aport: 60 RON

Nr. total acțiuni / părți sociale: 6

Procent beneficii și pierderi: 0,002

Anexa 2

Date identificare:

Cod unic de identificare (CUI): 23057189

Număr de înmatriculare Reg. Com.: J27/61/2008

Capital social: 3000000 RON

Localitate: MUNICIPIUL PIATRA NEAMȚ

Județ: Neamț

Data înmatricularii societatii:

16 ian. 2008

Data ultimei înregistrari la Registrul Comerțului:

18 ian. 2012

Domeniu activitate:

5610 – Restaurante

Date financiare:

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Bibliografie

Vasilescu I., Românu I., Cicea C. – Investiții, Editura Economică, București, 2000

Românu I., (coordonatori) – Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar, București, 1997

[anonimizat], Conf. univ. dr. Sofia Elena Colesca – Modelarea deciziei de investiții în ordinea publică, 2005

Prof. Univ. Dr. Constantin Bâgu – Managementul producþiei

Staicu F., Pârvu D., Stoian M., Dimitriu M. – Eficiența economică a investițiilor, Editura Lito ASE, București, 1994

, – Eficiența economică a investițiilor și a capitalului fix, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993

Conf. univ. dr. Maricica Stoica – Proiectarea obiectivelor de investiții, Editura Economică, București, 2008

Anexa 1

Date identificare:

Cod unic de identificare (CUI): 23057189

Numar de înmatriculare Reg. Com.: J27/61/2008

Capital social: 3000000 RON

Durată societate:2008-01-16

Localitate: PIATRA NEAMȚ

Județ: Neamț

Data înmatriculării societatii:

16 ian. 2008

Data ultimei înregistrari la Registrul Comerțului:

14 mai. 2012

Domeniu activitate:

5610 – Restaurante

Date administrative:

Statistica administrativă: [27.05.2012]

Date acționari [27.05.2012]

Acționari persoane fizice:

MANCȘS DRAGOȘ COSMIN

Data nașterii: 31 iul. 1980

Localitate naștere: PIATRA NEAMȚ,NEAMȚ

Localitate de reședință: PIATRA NEAMȚ

Total aport: 2999940 RON

Nr. total acțiuni / parți sociale: 299994

Procent beneficii și pierderi: 99,998

MANCAȘ VASILE

Data nașterii: 27 iul. 1952

Localitate naștere: PIATRA NEAMȚ,NEAMȚ

Localitate de reședință: PIATRA NEAMȚ

Total aport: 60 RON

Nr. total acțiuni / părți sociale: 6

Procent beneficii și pierderi: 0,002

Anexa 2

Date identificare:

Cod unic de identificare (CUI): 23057189

Număr de înmatriculare Reg. Com.: J27/61/2008

Capital social: 3000000 RON

Localitate: MUNICIPIUL PIATRA NEAMȚ

Județ: Neamț

Data înmatricularii societatii:

16 ian. 2008

Data ultimei înregistrari la Registrul Comerțului:

18 ian. 2012

Domeniu activitate:

5610 – Restaurante

Date financiare:

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5