Evaluarea Desing Si Estetic Unui Produs Romanesc

Evaluarea desing și estetic

a produsului „Iaurt Napolact Numa’ bun”

Cuprins

Capitolul 1

Definirea termenului de estetic……………………………………………………………………………3

1.2. Definirea termenului de ambalaj………………………………………………………………………….3

1.3. Caracteristicile ambalajului…………………………………………………………………………………4

Capitolul 2

Evaluarea desing și estetic a produsului „Iaurt Napolact Numa’ bun”………………………….8

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………20

Capitolul 1

Definirea termenului de estetic

În literatura de specialitate sunt întâlnite o multitudine de definiții date esteticii, ca știință, ca parte a filosofiei sau ca disciplină de studiu.

Astfel, estetica reprezintă:

„Știința care studiază legile și categoriile artei, considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esența artei, la raporturile ei cu realitatea, la metodele creației artistice, la criteriile și genurile artei”.

Cele mai detaliate explicații asupra noțiunii de estetică sunt cuprinse în următoarea definiție:

,,Estetica reprezintă o disciplină filosofică care studiază esența, legitățile, categoriile și structura acelei atitudini umane față de realitate, caracterizată prin reflectarea, contemplarea, valorizarea și făurirea unor trăsături specifice ale obiectelor și proceselor din natură, societate și conștiință sau ale creațiilor omenești”.

Definirea termenului de ambalaj

Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea în cele mai bune condiții a manevrării, conservării, depozitării și transportului produselor.

În România, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezintă un „mijloc” (sau ansamblu de mijloace) destinat sa învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecția temporară, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic și biologic în scopul menținerii calității și integrității acestora, în decursul manipulării, transportului, depozitării și desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de garanție.

Ambalajul produselor alimentare este realizat din materiale destinate protecției calității și integrității produselor, facilității operațiilor de circulație, astfel calitatea produselor fiind influențată de calitatea ambalajului prin faptul că un ambalaj necorespunzător poate atrage deprecierea produsului, mai exact sa diminueze calitatea acestuia.

Caracteristicile ambalajului

Astfel, alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai mulți factori

(Șraum G., 1996):

caracteristicile produsului ce urmează a fi ambalat;

domeniul de utilizare a ambalajului;

mărimea factorilor care pot acționa asupra produsului pe timpul manipulării, transportului și al depozitării;

tehnica de ambalare utilizată;

destinația produsului;

nivelul de dezvoltare și puterea economică,

Astfel, paharele sunt ambalaje ce se obțin prin termoformare pornind de la o bobină de material plastic saun laminant din mai multe materiale plastice.

„Materialele plastice organice sunt substanțe organice macromoleculare în stare pură sau sub formă de amestecuri conținând diferite materiale de adaos și umplutură (plastifianți, stabilizatori, coloranți) capabile să treacă prin încălzire în stare plastică și să păstreze după întărire forma dată.”

O caracteristică generală a materialelor plastice este aceea că prin încălzire se înmoaie treptat și nu deodată în toată masa, ca atare nu au punct de topire fix, iar pentru obținerea lor se adaugă aditivi ce aduc îmbunătățiri.( aditivi de prelucrare, plastifianți, aditivi de îmbătrânire, modificatori ai proprietăților de suprafață, proprietăților optice, agenți de spumare)

Se poate face o clasificare a materialelor plastice astfel:

Produse termoplastice;

Produse semtermoplastice;

Produse monoplastice;

Polimerizate;

Policondensate;

Modificate;

Plastomeri;

Elastomeri;

Poliolefine;

Poliolefine substituite;

Copolimeri ai etilenei;

Poliamide;

Derivați celulozici;

Poliacrilați.

Ambalajul trebuie să prezinte protecție chimică, microbiologică, biologică, mecanică și protecșie față de lumina și radiațiile UV având o importantă funcție de comunicare la prezentarea și desfcerea produselor.

Rolul principal al ambalajului este acela de promotor al vânzării și purtător al informației către consumator.

Acesta reprezintă o interfață cu care consumatorul vine în contact direct respectând următoarele aspecte:

identifică și prezintă produsul și producătorul/distribuitorul;

stimulează și atrage atenția cumpărătorului;

informează consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de bază ale produsului;

comunică date legate de modul de utilizare a produsului și a naturii ambalajului.

Ambalarea acestor materiale plastice se face pe linii semiautomate sau automate cu productivitate mare, realizând formarea ambalajelor, desfacerea, umplerea și închiderea acestora.

Urmărirea evoluției fizice și temporale a unui produs alimentar pe traseul producător-beneficiar reprezintă o problemă ce interesează specialiștii din comerț, industrie și nutriție. Este important ca ambalajele să prezinte produsul fără a induce în eroare cumpărătorii prin crearea unor confuzii în legãturã cu produsul sau marca.

Ambalajul trebuie să atragă atenția consumatorilor și să prezinte clar produsul și modul lui de întrebuințare, închiderea ambalajului, să prezinte modul de înlăturare a ambalajului după utilizarea produsului (se returnează, se reciclează).

Elementele care contribuie la realizarea funcției de promovare a vânzărilor și informare a consumatorului pe care o au ambalajele sunt: modul de confecționare, sistemul de marcare și etichetare, dar mai ales estetica ambalajului, adică aspectele referitoare la forma, culoarea și armonia cromatică, grafica ambalajului.

Aceste elemente trebuie armonizate pentru a atrage atenția cumpărătorului.

Ambalajul trebuie să asigure un impactul vizual pozitiv. Astfel, pentru a avea șansa de a fi cumpărat de consumator, un produs trebuie mai întâi să fie văzut si să poată fi reperat din ansamblul produselor care ocupă raftul.

În privința decorului ambalajului, trebuie să se țină seama de:

importanța acordată numelui sau mărcii, ilustrațiilor, graficii;

informațiile care trebuie precizate: modul de folosire, compoziția;

elementele fundamentale de recunoaștere și de identificare care trebuie păstrate în cazul reînnoirii unui ambalaj.

Ambalajul trebuie să asigure consumatorului posibilitatea de a identifica produsul și de a-l recunoaște, chiar fără a-i citi numele.

Această funcție este asigurată prin folosirea unor coduri de culori sau a unor elemente distinctive de grafică. Este importantă identificarea și recunoașterea produsului, deoarece adeseori mărcile de prestigiu sunt obiectul imitării sau al contrafacerii (Foltean F., 2001)

Ambalajul reprezintă un vector de informare util pentru consumator privind: modul de folosire, regulile de utilizare, compoziția produsului și indicațiile obligatorii privind datele limite de utilizare.

Pentru produsele agroalimentare vândute prin autoservire, ambalajul de prezentare reprezintă singura legătură între client și produs. Din această cauză, ambalajul trebuie să îndeplinească însușiri (stil, ingeniozitate) care să-i confere putere de promovare vânzătorului.

Forma de prezentare a mărfii are aproape aceeași importanță ca și produsul în sine, deci caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca și elemente strategice ale societăților producătoare cu o importanță din ce în ce mai mare.

Ambalajul trebuie să convingă consumatorul de calitatea produsului.

Forma, culoarea și grafica ambalajului, realizate în condiții optime au influențe psihologice deosebite asupra potențialilor cumpărători.

O culoare poate atrage atenția cumpărătorului, grafica conduce la o identificare ușoară a produselor și la o popularizare a caracteristicilor merceologice a mărfurilor, pe când forma contribuie la eliminarea uniformismului și monotonia sortimentală.

Un obiectiv nou în falsificarea produselor alimentare este cel care vizează utilizarea culturilor de microogranisme neautorizate (OMG), produsele lactate acide putând fi falsificate prin adaos de făină, albuș de ou, gelatină sau adaos de substanțe inerte.

În momentul actual, în România, consumatorii cer să fie cât mai bine informați despre originea materiilor prime utilizate, despre tehnologiile de procesare ale acestora, despre biodisponibilitatea nutrițională, dar în principal despre influența produsului asupra stării de sănătate și a prevenirii îmbolnăvirilor.

Controlul calității și autenticității cât și decelarea unor eventuale fraude constă în primul rând în verificarea conformității cu specificațiile privind compoziția, calitatea senzorială, inocuitatea, ambalarea, etichetarea, autentifiarea referindu-se la identificarea originii materiei prime ( Bottero și al. 2003) și a adaosurilor, iar controlul falsificărilor ar trebui sa urmărească adaosul ilicit de apă sau a altor produse cum ar fi zară, lactoza sau cazeinat în doze mai mari dar și a unor aditivi nepermiși sau în doze mari ( De la Fuente și Juarez, 2005; Karoui și De Baerdemaker, 2007)

În concluzie, din motive legale și pentru protejarea consumatorului și a încrederii acestuia, produsele lactate trebuie să fie autentice, ambalate și etichetate corect și identificabile cu tehnici moderne sensibile, rapide și eficiente.

Capitolul 2

Evaluarea desing și estetic a produsului „Iaurt Napolact Numa’ bun”

Fiind definite ideile principale din titlul proiectului am ales să prezint designul și estetica produsului nou denumit „Iaurt Napolact Numa’ bun”.

Sursa: http://www.napolact.ro/#/produse/iaurt-numabun

Pentru a înțelege termenul de iaurt voi da o definiție a acestuia astfel:

„Iaurtul reprezintă un produs obținut prin fermentarea lactozei din lapte în acid lactic sub acțiunea unor culturi selecționate de bacterii lactice, sau în unele cazuri bacterii lactice asociate cu unele specii de drojdii având o compoziție asemănătoare cu a laptelui.”

În funcție de tehnologia de fabricație, produsul se poate prezenta sub formă compactă sau fluidă, iar în funcț ie de rețeta de obținere poate fi simplu sau cu adaosuri.

„În România, standardul prevede patru sortimente de iaurt clasic diferențiate prin conținutul de grăsime: iaurt special (6% grăsime), iaurt extra (4% grăsime), iaurt gras (2,8% grăsime), iaurt slab – dietetic ( maxim 0,1% grăsime)”.

Compania Napolact datează de peste 100 de ani fiind unul din cei mai mari producători de produse lactate, caracterizându-se printr-o tradiție veche de unde sunt inspirate produsele și făcute cu „lapte din inima Ardealului” unul din sloganurile companiei fiind urmat de sloganul „ca odinioară” ce definește „ca la carte” compania Napolact regăsindu-se o multitudine de produse lactate cum ar fi:

Laptele pentru consum;

Produsele lactate acide;

Laptele praf;

Brânzeturi (în sarmură, cu pastă filată și fermentate)

Untul;

înghețata

Obiectivele principale ale campaniei sunt următoarele:

Creșterea cifrei de afaceri;

Deschiderea unor fabrici in străinătate și a magazinelor de desfacere

Creșterea gamei sortimentale.

Conform TNS/CSOP în anii 2006-2007 Napolact este în creștere în categoria produselor celor mai consumate având un procent de 38% ( de la 8-11%), acest lucru datorându-se încrederii consumatorului in produsele cumpărate inspirând prospețime și tradiție.

Produsul Iaurt Napolact Numa’ Bun este ambalat în pahare din plastic cu capacitate de 140g și 400g închise prin termosudare cu folie de aluminiu, respectiv flacoane/PET-uri/găletușe închise cu capac înfiletat cu capacitate de 900g.

În momentul în care se alege materialul de ambalare, această tehnică se realizează ținând cont de compozinelor de desfacere

Creșterea gamei sortimentale.

Conform TNS/CSOP în anii 2006-2007 Napolact este în creștere în categoria produselor celor mai consumate având un procent de 38% ( de la 8-11%), acest lucru datorându-se încrederii consumatorului in produsele cumpărate inspirând prospețime și tradiție.

Produsul Iaurt Napolact Numa’ Bun este ambalat în pahare din plastic cu capacitate de 140g și 400g închise prin termosudare cu folie de aluminiu, respectiv flacoane/PET-uri/găletușe închise cu capac înfiletat cu capacitate de 900g.

În momentul în care se alege materialul de ambalare, această tehnică se realizează ținând cont de compoziția produsului ambalat și de condițiile de păstrare.

Funcțiile acestor tipuri de ambalaje sunt următoarele:

funcția de protecție și conservare;

funcția de raționalizare;

funcția de reclamă și promovare a vânzărilor (funcția de marketing);

funcția de confort;

funcția de a conține produsul.

Factorii de mediu (temperatura, radiațiile infraoșii și ultraviolete, șocurile mecanice, particulele de praf, microorganismele, insectele, rozătoarele, diverse gaze, umiditatea relativă a aerului) pot acționa direct asupra produselor ambalate și/sau indirect, prin facilitarea acțiunii unor factori interni.

Factorii interni (compoziția chimică a produselor, aciditatea, microorganismele) acționează atât asupra produselor, cât și asupra ambalajelor sau a mediului înconjurător prin reacții chimice, biochimice sau electrochimice.

În vederea alegerii materialului din care s-au confecționat ambalajele pentru produsul denumit Iaurt Napolact Numa´Bun s-au ținut cont de următoarele aspecte:

natura produsului care urmează să fie ambalat (stare de agregare, proprietăți fizico-chimice, biologice);

chimismul propriu (alegerea unor materiale pentru ambalare care să fie inerte chimic față de produs și mediu);

tehnologia aplicată la ambalare (pasteurizare, sterilizare, congelare).

Ambalajul acestui produs atrage atenția consumatorilor datorită esteticii acestuia, forma, culoarea caldă, armonia cromatică și grafica ambalajului, aceste aspecte fiind armonizate și asigurând un impact vizual pozitiv.

Sursa: http://248.ro/index.php?route=product/product&path=118_236&product_id=1516

În privința decorului ambalajului, trebuie să se țină seama de:

• importanța acordată numelui sau mărcii, ilustrațiilor, graficii;

• informațiile care trebuie precizate: modul de folosire, compoziția;

• elementele fundamentale de recunoaștere și de identificare care trebuie păstrate în cazul reînnoirii unui ambalaj.

Ambalajul trebuie să asigure consumatorului posibilitatea de a identifica produsul și de a-l recunoaște, chiar fără a-i citi numele.

Astfel, numele produsului Iaurt Numa´ Bun Napolact este unic, ușor de pronunțat, de memorat și distinctiv. Este un nume scurt, simplu, sugerând o ambianță placută, fiind familiar, cald, și plăcut consumatorilor.

Eticheta iaurtului cuprinde denumirea produsului, denumirea producătorului, conținutul de grăsime, procedeul termic, condițiile de păstrare, cantitatea, ingredientele, data ambalării și termenul de valabilitate,

Sursa: http://www.traieste-sanatos.org/2012_03_01_archive.html

Această funcție este asigurată prin folosirea unor coduri de culori sau a unor elemente distinctive de grafică. Este importantă identificarea și recunoașterea produsului, deoarece adeseori mărcile de prestigiu sunt obiectul imitării sau al contrafacerii (Foltean F., 2001)

Ambalajul reprezintă un vector de informare util pentru consumator privind modul de folosire, regulile de utilizare, compoziția produsului și indicațiile obligatorii privind datele limite de utilizare.

Forma de prezentare a mărfii are aproape aceeași importanță ca și produsul în sine, deci caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca și elemente strategice ale societăților producătoare cu o importanță din ce în ce mai mare. Ambalajul trebuie să convingă consumatorul de calitatea produsului.

Forma,culoarea și grafica ambalajului, realizate în condiții optime au influențe psihologice deosebite asupra potențialilor cumpărători. O culoare poate atrage atenția cumpărătorului, grafica conduce la o identificare ușoară a produselor și la o popularizare a caracteristicilor merceologice a mărfurilor, pe când forma contribuie la eliminarea uniformismului și monotonia sortimentală.

Sursa: http://www.itqi.com/en/awarded-products.html?firm=frieslandcampina-romania

Durata spălării poate fi reglată în funcție de necesități, depinzând de capacitatea la care trebuie să lucreze mașina. In mod obișnuit, spălarea exterioară a keg-urilor durează 90 secunde.

Stropirea cu apă la exteriorul mașinii este prevenită prin folosirea de uși batante la intrare și ieșire.

Carcasa din oțel inoxidabil marca W1.4301 sau de calitate superioară este prevăzută cu uși pe părțile laterale pentru a asigura un bun acces pentru întreținere.

Keg-urile se spală la interior pentru îndepărtarea contaminanților, care sunt reprezentați de resturi de produs și microorganisme care se dezvoltă ulterior golirii în principal datorită existenței resturilor de produs.

Spălarea se realizează cu diferite tipuri de mașini: liniare sau rotative, automate sau semiautomate, prevăzute cu una sau mai multe stații de spălare și sterilizare și cu o stație de umplere cu produs.

Durata de acțiune de numai câteva secunde în timpul pulverizării și la trecerea spre camera de clătire este suficientă pentru ca agentul de sterilizare să aibă o eficiență maximă a distrugerii bacteriilor cu 5 cicluri logaritmice.

In timpul sterilizării, conținutul unei butelii este schimbat de cel puțin cinci ori. In camera următoare are loc clătirea buteliilor sterilizate cu ajutorul apei sterile. Apa este sterilizată prin microfiltrare cu seturi de filtre cu membrane filtrante cu porozitate variată. Astfel primul filtru reține particule cu dimensiuni de până la 10 μm, următorul până la 0,5 μm și ultimul până la 0,2 μm.

Fiind prima parte a zonei aseptice a mașinii de ambalare, în camera de clătire este menținută o ușoară suprapresiune cu ajutorul aerului steril pentru a împiedica pătrunderea aerului contaminat din exterior.

După clătirea interiorului buteliilor, urmele de apă oxigenată sunt nedetectabile.

In continuare, buteliile sunt transportate către camera de umplere, nu înainte de a fi întoarse în poziție normală.

Reciclarea ambalajelor din plastic presupune reformarea granulelor urmând etapele:

separarea ambalajelor incolore de cele colorate;

mărunțirea fină;

spălarea;

uscare și omogenizare.

Soluțiile adoptate pe plan mondial pentru reciclarea ambalajelor din materiale plastice presupun obținerea de noi butelii pentru produse alimentare lichide mai mult sau mai puțin vâscoase și obținerea de alte produse folositoare.

Firma Mohawk Industries din SUA este a doua întreprindere din lume ca volum de produse reciclate și urmărește separarea fibrelor pe care le folosește pentru fabricarea de articole de îmbrăcăminte cu un conținut de până la 25% de fibre sintetice recuperate din ambalaje sau covoare.

În Elveția funcționează din 1999 o fabrică de reciclare a ambalajelor din polietilen-tereftalat (PET) cu o capacitate de 13000 t/an.

Procesul de descompunere în elemente se realizează fără apă fierbinte, urmată apoi de un tratament cu soluție de NaOH, separarea de compuși nefolositori (impurități) și, în final, cristalizarea cu obținerea de granule care se reutilizează în proporție de 50% în amestec, pentru obținere de noi preforme pentru butelii PET.

În Germania, a fost elaborat și implementat industrial un procedeu denumit Stehning pentru reciclarea buteliilor PET care presupune operațiile:

spălarea și separarea de impurități;

separarea ambalajelor colorate de cele incolore;

îndepărtarea impurităților metalice;

mărunțire urmată de spălare;

uscare;

extrudare și filtrare a masei fierbinți;

condensare;

controlul calității produsului final pentru stabilirea compatibilității cu produsele alimentare pentru care se va utiliza.

O altă aplicație care vizează reciclarea materialelor pentru ambalaj de tip PET este elaborată și aplicată industrial tot în Germania, în scopul fabricării de Europaleți din ambalaje plastice reciclate.

Principiul de funcționare al instalației concepute de germani în acest scop constă în injectare – comprimare: ambalajele colorate sunt mai întâi separate de cele incolore, mărunțite și topite.

Plasticul topit împreună cu doi aditivi pe care firma producătoare îi păstrează secret, adăugați în proporție de 3 – 20%, este apoi injectat sub presiune de 300 bar maxim într-o matriță care prin presare dă forma dorită paletului. Procesul de presare durează 30 de secunde iar produsul final obținut cântărește doar 21 kg.

Campania Napolact, unul din producătorii de lactate de referință pe piața din România, a obținut în 2009 premiul Superbrands și includerea mărcii în ediția românească a Business SuperBrands Book, dar și premiul Silver Effie la categoria Food Product 1, în cadrul Galei Premiilor Effie 2009.

Pentru al doilea an consecutiv, eforturile echipei Napolact, alături de cele ale agenției de publicitate Propaganda, au fost recunoscute și în cadrul Galei Premiilor Effie 2009 printr-un premiu important pentru industria din care face parte Napolact, Silver Effie la categoria Food Product1.

Premiile Effie recompensează rezultatele obținute de o marcă evaluând capacitatea de a atinge obiectivele propuse și rezultatele dovedite de cifrele de vânzări.

Premiata gamă de iaurturi cudulcețuri românești, denumită și "Gusturi de demult", reprezintă spiritul Napolact ca odinioară, prin gusturi care trezesc nostalgia vremurilor trecute.

Acest proiect a fost dezvoltat de la zero pe parcursul unui an, iar principalele etape au fost:

conceperea de produs în sine, dezvoltarea de naming și packing, urmate de campania de comunicare.

printr-un control extrem de riguros al parametrilor de procesare și al celor de ambalare, compania Albalact poate să dea un termen de valabilitate de 6 luni la lapte fără a folosi absolut niciun fel de conservant sau alte substanțe chimice.

Fabrica este prevăzută cu mașini denumite Tetra Top care sunt cele mai mari mașini dezvoltate de Tetrapak pentru ambalarea produselor proaspete.

Mașinile sunt echipate cu senzori care verifică și controlează permanent sistemele de acționare și ambalare ale mașinii. Sunt atât de performante încât pot detecta dacă pachetele au erori mari, precum și dacă sunt pachete răsturnate sau în poziție greșită, eliminându-le în mod automat.

Compania Napolact a început colaborarea cu agenția de publicitate Propaganda în anul 2005, astfel, aceasta are un nou slogan, o poziționare clară, un logo nou și nume noi pentru o parte din produse.

Până in anul 2007 Napolact, unul dintre cei mai importanți producători de lactate de pe piața locală se poziționa în mintea tuturor consumatorilor strict pe experiența produsului, pe atribute precum gust, calitate sau consistență.

În anul 2007 Napolact a definitivat alături de agenția de publicitate full-service Propaganda, procesul de rebranding al companiei.

Drept urmare, Napolact se axează pe tradiție, adoptând sloganul „Ca odinioară”, având ambalaje noi pentru peste 30 de produse din portofoliu (iaurt Zdravăn, iaurt Numa' Bun, smântână Gospodar, etc) și comunică cu consumatorii printr-un spot de imagine intitulat „Mărturia”.

Napolact și Propaganda și-au început colaborarea în 2005, iar proba acestei colaborări a fost chiar procesul de rebranding.

Proiectul dezvoltat de Propaganda și Napolact a reușit să dea glas filozofiei și misiunii Napolact: produse naturale, din ingrediente ce se folosesc de zeci de ani.

Noul slogan „Ca odinioară” și poziționarea la care s-a ajuns, axată pe tradiție, sintetizează credo-ul dintotdeauna al acestei companii, ale cărei origini sunt atestate documentar încă din 1905.

Schimbarea ambalajelor este în general un proiect delicat, cu atât mai mult în cazul Napolact, având în vedere că packing-ul produselor Napolact a fost trăsătura cea mai evidentă, vizibilă a mărcii.

Dialogul Napolact cu consumatorul s-a manifestat cu preponderență la raft prin intermediul ambalajelor și este firesc ca marca să fie sensibilă la acestea.

Încercând să potențeze valorile pe care Napolact le-a prețuit de-a lungul timpului, compania a operat un face lifting la nivelul siglei și s-a recreeat complet întreaga linie de ambalaje, diseminând și prin intermediul lor caracterul mărcii.

Alături de campaniile deja celebre „Gusturi de demult”, „Prilej de răgaz”, în 2010 Napolact a dezvoltat o nouă campanie de comunicare „Din inima naturii”, sub același concept umbrelă „Ca odinioară”, prin care reiterează aceleași valori tradiționale, autentic românești cu care compania și-a obișnuit consumatorii.

Sursa: http://www.listamarci.ro/marca-napolact-ca-odinioara.-79251.htm

Brandul Napolact a fost recompensat în ultimii 3 ani cu mai multe premii Effie pentru eficiența campaniilor de comunicare, precum și pentru gamele de produse noi „Gusturi de demult” (Silver Effie 2009) și „Prilej de răgaz” (Gold Effie 2010), dezvoltate de la campania de rebranding începută în 2006.

În 2010, datorită succeselor repurtate în anii trecuți, Napolact a obținut un Gold și la categoria Sustained Success, premiu pentru toate activitățile desfășurate în ultimii ani sub conceptul-umbrelă „Ca odinioară”. În plus, campania „Prilej de răgaz” a fost nominalizată și pentru premiul Grand Effie.

Această campanie a fost dezvoltată de la zero de către Napolact și Propaganda, trecând prin fazele de concepere de produs, dezvoltarea de naming și packing, urmate apoi de campania de comunicare.

Sursa: http://www.adplayers.ro/articol/Conturi-5/Napolact-marcheaza-brandingul-agentiei-Propaganda-1157.html

Bibliografie

Achiței Gh.; Breazu M.; Ianoși I. (1972); Dicționar de estetică generală, Editura Politică, București,;

Amarfi, Rodica (coord.) (1996); „Procesarea minimă atermică și termică în industria alimentară”, Editura Alma, Galați.

Biro A., „Bazele merceologiei”, Editura Casa Cărții de Știință, București, 1998;

Coteanu I; Seche L; Seche M.; Hristea Th. (coordonatori) (1996); Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, București;

Banu C. (coord.) (1998). Manualul inginerului de industrie alimentară, vol I, Editura Tehnică, București.

Banu C. (coord). (2007). Tratat de inginerie alimentară, vol. I, Editura Agir, București.

Biro, A., Drăgan, M., Nistor, R., Chiș, (1998). Bazele merceologiei; Editura Casa Cărții de Știință, București.

Botea, T (1996). Ambalaje și tehnologii de ambalare în industria alimentară, Universitatea Politehnică, Timișoara.

Foltean, F., Lădar, L., Costinel, D., Ionescu, G., Negruț, C., (2001). Marketing internațional, Editura Brumar, Ediția a II-a, Timișoara.

Frățilă, R., Chiș, A., Biro, A., Nistor, R., Drăgan, M., Mihaiu, R. (2001). Bazele tehnologiei și merceologiei, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

Frățilă,R., Chiș, A.,Nistor, R. (2001). Merceologie, Presa Universitară Clujeană, Cluj.

Gîtin L.Note de curs (2010) „Ambalaje și design în industria alimentară”, Stiința și Ingineria Alimentelor;

Kunze, W. (1996). Technology Brewing and Malting, International Edition, VLB Berlin, Germany.

Maria Turtoi, 2004, Tehnici de ambalare a produselor alimentare, Editura Academica, Galați.

Maria,Turtoi. (1998). Apa în industria alimentară. Epurarea apelor reziduale., cap. 3 (p. 128-176) în Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. I., coord. Banu, C., Editura Tehnică, București.

Maria, Turtoi. (2000). Materiale de ambalaj și ambalaje pentru produsele alimentare, Editura Alma, Galați.

Reuter, H. (1989). Aseptic Packaging of Food. Technomic Publishing Company, Inc., Lancaster, Pennsylvania.

Robertson, G.L. (1993). Aseptic Packaging of Foods, cap. 13 în Food packaging. Principles and Practice, G.L. Robertson (ed.), Marcel Dekker, Inc., New York.

Segal B., Nicoleta Croitoru. (1989). Ambalaje pentru industria alimentară, Universitatea Galați.

Silvius Stanciu Note de curs (2010); Mărfuri Alimentare, Stiința și Ingineria Alimentelor Ed. Academica, ;

Șraum, G. (2000). Merceologia și asigurarea calității, Editura George Barițiu, Cluj-Napoca.