Eliberarea Cardului DE Credit Pentru Persoane Fizice Brd Visa Clasic In Lei

C U P R I N S

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1.

CARDUL BANCAR

1.1. Istoricul cardurilor

1.2. Tipologia cardurilor

1.3. Principalele funcții ale cardului

1.4  Caracteristici, avantaje și dezavantaje, ale cardului

1.5. Cardul ca instrument de plată

1.6. Clasificarea cardurilor

1.7. Tendințe în tehnologia cardurilor

1.8. Cardul și ATM-ul viitorului

1.9. Noi măsuri de securitate ale cardurilor bancare

1.10. Piața cardurilor în România

CAPITOLUL 2.

BRD GROUPE SOCIETE GENERALE PREZENTARE

ISTORIC ȘI EVOLUȚIE

2.1. Date de identificare BRD – GSG

2.2. Istoric și etape ale evoluției BRD – GSG

2.3. Evoluția în cifre a activității desfășurate de BRD-GSG

2.4. Cardul – produs bancar al BRD – GSG

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ:

ELIBERAREA CARDULUI DE CREDIT PENTRU PERSOANE FIZICE

BRD – VISA CLASIC ȊN LEI

3.1. Prezentarea cardului de credit BRD – VISA CLASIC ( lei)

3.2. Acordarea unui credit în lei pe cardul de credit BRD – VISA CLASIC

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Sistemul bancar în ansamblul lui tinde să satisfacă într-o cât mai mare măsură nevoile consumatorilor de produse și servicii bancare încercând să-i transforme pe aceștia în clienți fideli ai băncii.

Actualmente internetul reprezintă cel mai atractiv canal de distribuție a serviciilor standardizate. În România, intrarea rapidă pe piață cu servicii de Internet Banking a fost o necesitate strategică pentru orice instituție financiară care vizează segmentul de retail.

Instituțiile financiare se concentrează pe cardurile de credit și, totodată, segmentează cu mai mare atenție portofoliul de produse, potrivit specialiștilor. Principalul avantaj al cardului de credit este faptul că acesta permite posesorilor să cumpere acum și să plătească mai târziu. Posesorul cardului de credit are posibilitatea să cheltuiască până la limita maximă impusă de bancă, limită stabilită de cele mai multe ori numai în funcție de veniturile lunare nete ale posesorului de card.

Prezenta lucrare de licență intitulată Instrumente moderne de plată carduri BRD – GSG, este structurată pe trei capitole.

In primul capitol intitulat Cardul bancar s-au abordat aspecte privind istoricul apariției cardului, funcțiile și caracteristicile cardurilor, cardul ca instrument de plată, tendințele pe piața cardurilor, precum și ultimele noutăți în materie de securitate a cardului și a plăților efectuate cu acesta. A fost de asemenea abordată problematica evoluției pieței cardurilor în România, cu reprezentări grafice ale principalilor indicatori (retragerile de la ATM – uri și plățile la POS – uri), pe intervalul 2008 – 2014.

Cartea de plată (cardul) reprezintă un instrument cu ajutorul căruia se pot efectua plăți, pe baza unui contract între deținător – emitent – comerciant, ca fundament juridic. Este un suport de informații securizate și individualizate, care prin decodificare electronică permit posesorului să achite contravaloarea unor bunuri și/sau servicii sau să obțină lichidități de la banca emitentă. Cardul reprezintă, deci, o alternativă la instrumentele de plată clasice: cecul, numerarul, fiind un instrument electronic.

Studiul de caz este realizat la BRD – GSG și anume s-a prezentat instrumentul de plată cardul și s-a realizat o creditare în lei de persoană fizică pe cardul de credit BRD – GSG VISA CLASIC.

In capitolul doi, s-au prezentat date legate de BRD – GSG, identificare, acționariat, activități desfășurate, poziționarea acesteia în sistemul bancar românesc, evoluția în cifre (profit net, capitaluri proprii, număr de personal, număr de clienți etc.)

BRD a fost aleasă de guvern pentru a deveni prima bancă comercială privatizată. Această alegere consacră calitatea activelor și a gestiunii BRD. Achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al BRD de către grupul Société Générale a fost finalizată în martie 1999. BRD profită de imaginea sa favorabilă în fața marelui public și de calitatea relațiilor sale cu diferite întreprinderi pentru a-și dezvolta rapid clientela. Foarte repede, BRD devine lider pe piața noilor produse, cum ar fi cardurile bancare și creditele pentru consum.

Tolul în acest capitol s-a abordat în profunzime tema lucrării prezentând tipurile de carduri oferite de BRD – GSG clienților săi: carduri de debit, carduri de credit.

In capitolul trei al lucrării intitulat, Eliberarea cardului de credit pentru persoane fizice BRD – VISA CLASIC în lei, s-a realzat un studiu de caz privind eliberarea cardului BRD – VISA CLASIC în lei, precum și acordarea unui credit pe acest tip de card, cu toate operațiunile pe care le necesită eliberarea, acordarea creditului, calculul dobânzii aferente și înregistrările contabile care se efectuează în contabilitatea băncii creditoare.

In finalul lucrării de licență sunt Concluziile și Bibliografia studiată.

CAPITOLUL 1.

CARDUL BANCAR

1.1. Istoricul cardurilor

Cartea de plată (cardul) reprezintă

un instrument cu ajutorul căruia se pot

efectua plăți, pe baza unui contract între

deținător – emitent – comerciant, ca

fundament juridic. Este un suport de

informații securizate și individualizate, care prin decodificare electronică permit posesorului să achite contravaloarea unor bunuri și/sau servicii sau să obțină lichidități de la banca emitentă. Cardul reprezintă, deci, o alternativă la instrumentele de plată clasice: cecul, numerarul, fiind un instrument electronic. (Pop V. ș.a., 2006)

Originea cardurilor e foarte greu de detectat, dar toți specialiștii sunt de părere că SUA a fost locul unde au apărut primele manifestări ale acestui nou tip de instrument de plată. Primul articol apărut pe această temă datează din 1880 când scriitorul American Edward Bellanz în lucrarea sa “Looking Backorde” imaginase că în anul 2003 banii vor fii înlocuiți cu carduri având o valoare predetermintă, ce ar permite titularilor lor să obțină un credit.

Data de naștere a cardului e anul 1914 când “General Petroleum of California” (ulterior Mobil Oil) emite cardul de credit, sub forma unei plăcuțe metalice pentru funcționarii săi și câțiva clienți selecționați cu grijă. Plăcuțele erau înregistrate cu informații despre fiecare client ce dispunea de o linie de credit. Tot în acea perioadă “Western Union” a acordat celei mai fidele clientele o astfel de plăcuță metalică, iar în 1915 Compania Telegrafică emite plăcuțe destinate să-i identifice pe principalii săi clienți și să autentifice telegramele lor. În perioada imediat următoare companii aeriene și magazine și-au lansat propriile lor carduri de credit.

Debutul utilizării cardurilor e marcat de introducerea în 1920 în S.U.A. a cardurilor imprimate pe plăcuțe rectangulare din plastic, oferite de comercianți unei clientele selecționate. Ele își justificau denumirea de “credit-card” pentru că ofereau posibilitatea amânării plății până în momentul debitării contului deținătorului prin virament bancar la ordinul comerciantului. Ulterior această practică s-a extins în alte țări. (Turcu I., 1994)

În 1946, John C. Biggins crează premizele apariției cardului bancar. Lucrând ca specialist în domeniul creditelor de consum la Flatbush National Bank din Brooklyn, New York, Biggins a lansat un nou plan de creditare denumit ”Charge- It ” care să utilizeze bonuri valorice denumite scrip, în schimbul cărora se puteau face achiziții de la comercianții acceptanți (participanți la planul de creditare). Principiul care stătea la baza acestui plan de creditare era relativ simplu: comercianții depuneau aceste bonuri valorice obținute în urma vânzărilor efectuate (în general de mică valoare) într-un cont bancar, iar banca achita cumpărătorilor contravaloarea lor. De la acest plan de creditare până la apariția efectivă a primului credit-card modern nu mai era decât un pas, iar în 1951 acest pas este făcut de Franklin National Bank din New York (Popescu R. ș.a. 1998)

Succesul procedeului a determinat constituirea, începând cu 1950 a unor societăți financiare specializate, cum sunt Diner’s Club și American Express care au lansat cărțile de credit multifuncționale, agreate de rețele vaste de comercianți. Diner ‘s Club introduce primul card pentru călătorii și consum – Travel & Entertainment Card. Acest nou card a stârnit interesul băncilor de a lua în considerare o nouă formă de acordare de credite pentru consum pe baza unui card de plastic, care funcționa într-un mod similar cu  “scrip”-ul (bonurile valorice) introduse de Biggins.

Ideea de creditare prin intermediul cardurilor de plastic s-a transformat într-un instrument propriu-zis abia în 1960 când Bank of America a lansat BankAmericard (în momentul de față VISA International).

Persoanele care au conceput acest nou instrument și sistemul-suport se așteptau de la bun început ca produsul să fie rapid absorbit de către consumatori. Ceea ce nu au sesizat, a fost că acest nou instrument bancar , în doar cățiva ani de la lansare va revoluționa definitiv modul de achiziționare de bunuri și servicii pentru milioane de consumatori de pretutindeni. La început, BankAmericard a fost utilizat de foarte puțini consumatori, pentru ca apoi, în doar 10 ani, statisticile să indice existența a peste 20 de milioane de deținători de carduri. Până în 1980, numărul cardurilor emise de Bank of America ajunge la 73 de milioane, iar în 1991 cifra se ridică la 105 milioane. (Steț M., 2010)

Odata cu succesul nemaiântâlnit al cardului BankAmericard, un grup de 17 bancheri din diferite instituții financiare au decis să-și creeze propria rețea, prin care să-și accepte reciproc credit cardurile locale. Astfel în 1966 aceste 17 bănci înființează Asociația Interbancară de Carduri (Master Charge), care se ocupa de procedurile de autorizare, clearing și decontare. Până în 1970, peste 5000 de instituții financiare au aderat la Master Charge și existau 36 de milioane deținători de carduri. Odată cu dezvoltarea pe plan internațional a acestei organizații, în 1979 aceasta și-a schimbat denumirea în Mastercard, cunoscând ca și BankAmericard (VISA International), o dezvoltare rapidă, ajungând în 1990 să aibă peste 90 milioane de carduri Mastercard în circulație. (Popescu R. ș.a. 1998)

Numeroase bănci americane dar și băncile europene au adoptat sistemul, emițând carduri bancare. Astfel, după 1967, principalele bănci franceze au propus clientelei cartea albastră (carte bleue), care facilita efectuarea plăților către comercianții afilați. Aceștia notau pe factură seria cărții de credit, îl invitau pe client să semneze factura și comparau această semnătură cu cea imprimată pe card. Atunci când factura depășea un anumit plafon verificau dacă numărul cardului nu figurează pe “lista neagră” a rău-platnicilor. Ulterior, comercianții predau facturile băncilor, iar acestea efectuau debitarea contului clientului și creditarea contului comerciantului (Turcu I, 1994).

Din acest moment cardurile, în diferite variante au fost utilizate tot mai mult în țările cu economie dezvoltată, devenind în scurt timp unul din cele mai răspândite și utilizate servicii bancare. Deși cardurile au început să fie folosite în țările vest-europene încă din anii ’60, abia după anii ’80 s-a extins utilizarea lor, iar numărul deținătorilor de astfel de instrumente a crescut semnificativ. Tot în anii ’80 au fost introduse pe piață și debit cardurile (cărțile de debit). (Pop V ș a, 2006)

Cu timpul comercianții s-au dotat cu un aparat numit imprinter (“fier de călcat”) utilizat astfel: cardul de plastic se așează pe un aparat și deasupra lui se plasează factura în trei exemplare. Printr-o mișcare de “du-te – vino”, mențiunile în relief de pe cardul de plastic sunt reproduse pe factură, concomitent cu data și suma facturii. Clientul semnează apoi cele trei exemplare ale facturii și pastrează unul dintre ele. Al doilea exemplar rămâne la comerciant iar al treilea e trimis băncii.

O nouă rior, comercianții predau facturile băncilor, iar acestea efectuau debitarea contului clientului și creditarea contului comerciantului (Turcu I, 1994).

Din acest moment cardurile, în diferite variante au fost utilizate tot mai mult în țările cu economie dezvoltată, devenind în scurt timp unul din cele mai răspândite și utilizate servicii bancare. Deși cardurile au început să fie folosite în țările vest-europene încă din anii ’60, abia după anii ’80 s-a extins utilizarea lor, iar numărul deținătorilor de astfel de instrumente a crescut semnificativ. Tot în anii ’80 au fost introduse pe piață și debit cardurile (cărțile de debit). (Pop V ș a, 2006)

Cu timpul comercianții s-au dotat cu un aparat numit imprinter (“fier de călcat”) utilizat astfel: cardul de plastic se așează pe un aparat și deasupra lui se plasează factura în trei exemplare. Printr-o mișcare de “du-te – vino”, mențiunile în relief de pe cardul de plastic sunt reproduse pe factură, concomitent cu data și suma facturii. Clientul semnează apoi cele trei exemplare ale facturii și pastrează unul dintre ele. Al doilea exemplar rămâne la comerciant iar al treilea e trimis băncii.

O nouă etapă este marcată de introducerea automatelor bancare, în două variante: distri-buitoare automate de bancnote (cash dispenser) și ghișee automate (ATM). Acestea din urmă, pe lângă distribuirea de bilete mai oferă și posibilitatea cunoașterii soldului contului personal, depunerea de bancnote în cont, efectuarea unui virament, comandarea unui carnet de cecuri, transmiterea de ordine de bursă etc.

Inventatorul primului bancomat din lume a fost John Shepherd-Barron, care a decedat în mai 2010, la vârsta de 84 de ani, în nordul Scoției. 

John Shepherd-Barron a spus că a inventat primul ATM după ce a fost concediat de la banca la care lucra. La acea vreme, cardurile de plastic încă nu existau, iar bancomatele funcționau pe bază de cecuri. Primul bancomat din lume a fost instalat la Londra în anul 1967.

Inventatorul J.S. Barron nu și-a înregistrat patentul. A primit doar diplome și medalii, fiind un tip modest.

Intrebat cum i-a venit ideea, Barron și-a amintit cum a întarziat 5 minute peste ora închiderii băncii cu care lucra și nu a mai putut încasa un cec foarte important pentru el. Așa că s-a gândit ce ar fi dacă ar face un automat care să elibereze cash în baza unor cecuri, carduri sau alte instrumente. Inițial, codul PIN trebuia să aibă 6 cifre, dar s-a renunțat la două cifre pentru ca nevasta sa nu putea reține un șir mai lung de 4 cifre, a explicat mai târziu Barron. Nevasta lui a fost Caroline Murray, fiica lui Sir Kenneth, președintele din acea vreme al Royal Bank of Scotland.

Magazinele pot fi dotate cu terminale (POS) aflate în legătură directă cu banca (on-line) sau fără legătură directă cu banca (off-line). Pentru a fi compatibil cu efectuarea automatizată a acestor operațiuni, cardului i-a fost încorporată o bandă magnetică, având următoarele funcții: identificarea contului deținătorului și a soldului acestui cont și descu-rajarea eventualei tendințe de abuz din partea clientului. Dacă un anumit plafon al retragerii a fost atins, clientul nu mai poate utiliza cardul în aceeași zi pentru a efectua o nouă retragere.

Această invenție i-a incitat pe comercianți să-și instaleze terminale, racordate la ordina-torul băncii, pentru a evita manipularea numerarului ca și a facturilor pe hârtie. În locul semnării clasicii facturi, clientul tastează pe terminal codul său secret. De aici pănă la Minitel nu a fost decât un pas. Jucând rolul unui terminal instalat la domiciliul clientului, acesta permite efectuarea plăților evitând orice deplasare. Este și primul pas către banca la domiciliu.

În ultimii ani s-a extins aria de utilizare a cardurilor cu microprocesor (denumite și carduri cu memorie) – smart carduri. Deținătorul transfera pe card o parte din soldul creditor al contului său bancar, ca într-un “portofel electronic”, și prin procedee informatice poate transfera valori pe alți suporți, de exemplu cartele telefonice, cartele S.I.M. pentru telefonia mobilă (Turcu I, 1994). Acest tip de card stochează și verifică toate datele, îndeplinind funcția de acceptare, respingere și identificare a codului secret comandat. Transmiterea operațiunilor de la comerciant la bancă se face “on line”. Cărtile de acest tip mai păstrează încă benzile magnetice pentru a putea fi utilizate în acele A.T.M.-uri care nu sunt dotate cu echipament pentru citirea micro-procesorului. Utilizarea smart-cardurilor a redus substanțial posibilitatea contrafacerilor și falsificarea cardurilor. Acest progress tehnic a desființat și caracterul elitist al clasicului credit card pentru că a permis diversificarea cardurilor.

În privința transferului electronic al fondurilor un nou pas a fost realizat prin introducerea în 1977 a sistemului SWIFT reprezentând abrevierea pentru Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication. Acesta reprezintă o tehnică compu-terizată de transmitere a mesa-jelor, asemănătoare transferului telegrafic și telex, însă mult superior datorită avantajelor pe care SWIFT le prezintă: siguranță, rapiditate, cost și fiabilitate. Are caracteristicile sistemului computerizat integrat care determină și înalta securizare a informațiilor transmise (Treanca I, 2005). În 1977 prin rețeaua SWIFT se transmiteau 3.3 milioane mesaje pe an, în prezent numărul de mesaje a depășit 4 milioane pe zi, deservind circa 5.000 de instituții financiar-bancare din 150 de țări. Se preconizează că în viitorul apropiat această tehnică va deveni sistemul de bază al transferurilor financiare.

Inventatorul cardurilor cu microcip, a fost francezul Roland Moreno, fost presedintele si directorul general al companiei Innovatron, pe care a înființat-o în 1972. Compania a emis toate brevetele pentru produsele care au la bază cardul cu microcip.

Tehnologia creată de Roland Moreno este utilizată pentru o multitudine de obiecte high-tech indispensabile vieții cotidiene, precum cardurile bancare, cartelele SIM sau pasapoartele biometrice.

Moreno a avut ideea de inventa un dispozitiv portabil pentru a stoca informații. El a depus primul brevet pentru cardul cu microcip în 1974 și au trecut opt ani până bancherii s-au convins de utilitatea acestei invenții.Cardul cu microcip a devenit un fenomen social la scară globală, iar Moreno a facut o avere, de 150 de milioane de euro doar până în 1998. Microcipul asigură o mai mare siguranță împotriva falsificării spre deosebire de cardurile tradiționale cu bandă magnetică, informația deținută pe cip fiind foarte greu de reprodus. 

(Sursa:http://www.ziare.com/bani/card/a-murit-inventatorul-cartelei-sim-si-cardului-cu-microcip-1164559).

1.2. Tipologia cardurilor

Cardul este un instrument de plată bazat pe electronică, ca alternativă la instrumentele clasice de plată, numerarul și cecul, iar deținătorul are dreptul de acces la o procedură de autorizare și plată cu card.

Cardul se prezintă fizic, sub aspect material, ca un dreptunghi de plastic, de dimen-siuni standard (86mm*54mm*056mm) fiind asemănător unei cărți de vizită. Elementele care se regăsesc pe fața cardului oferă anumite informații despre client și despre bancă (numele și sigla emitentului, numărul cardului, aria de aplicabilitate a cardului, perioada de valabilitate, numele și prenumele posesorului de card), codul embosat al tipului de card (V pentru VISA, CV pentru Classic Card, BV pentru Business Card, PV pentru Premier Card), o hologramă tridimensională, ca element de securitate și un element obligatoriu al controlului atunci când apare specificat în normele organizației emitente, deoarece nu apare pe toate cardurile, și logo-ul organizației emitente de carduri. Pe verso-ul cardului este aplicată o bandă magnetică (ce permite citirea numărului de cont, numărul de cod confidențial, fondurile disponibile, nulitatea titlului), un spațiu destinat semnăturii posesorului, adresa băncii, informații pentru deținătorul cardului (Borlea S, 2015).

Dat fiind componenta electronică și larga utilizare a cardurilor, emitenții de carduri au anumite responsabilități privind confecționarea materială și informațiile minime pe care trebuie să le conțină un card; ei trebuie să asigure caracteristicile comune specifice cardului:

fabricarea din material plastic cu aceleași dimensiuni (conform standardelor interna-ționale);

pe fața cardului să se regăsească anumite informații despre client și despre bancă: denumirea și sigla emitentului, numărul cardului, numele și prenumele titularului, data la care expiră valabilitatea cardului, marca organizației sub egida căreia s-a emis cardul, aria de aplica-bilitate a cardului;

prezentarea pe verso a altor elemente specifice: banda magnetică, spațiul (panel) pentru semnătura titularului, adresa băncii, informații pentru deținătorul cardului.

Acesta este formatul general valabil pentru toate tipurile de carduri emise în întreaga lume, indiferent de marcă sau de banca emitentă (Ionescu L, 1996)

Cardul este o inovație revoluționară care a putut fi aplicată datorită progreselor deosebite în domeniile informatic și electronic în masură să faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacții prin intermediul băncilor. Cardul a intrat definitiv în familia instrumentelor de plată  atunci când aplicarea tuturor inovațiilor compo-nente s-a dovedit eficientă, adică prețurile echipamentelor și rețelei au devenit accesibile, atât băncilor cât mai ales populației, principalul beneficiar, care putea efectua plăți fără a mai folosi numerarul. 

Primele au apărut cardurile de credit, care nu erau nici bancare și nici de plastic. Destinația lor consta în confirmarea credibilității deținătorului în afara băncii. Ele au apărut în SUA, unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos încă la sfârșitul secolului XIX. Deja în anul 1914 unele magazine au început să elibereze clienților săi cei mai bogați și permanenți carduri speciale pentru a-i păstra drept clienți. În anul 1928 compania Farrington Manufacturing din Boston a emis primele plăci de metal pe care se scria în relief adresa și care se eliberau clienților de încredere. Vânzătorul introducea placa într-o mașină specială numită imprinter și informația de pe placă se imprima pe cec. În anii următori au fost inventate categorii ale schemei de creditare-financiare, ca rata minimă lunară de rambursare a creditului, perioada amânării, adică creditarea fără dobândă, și multe altele.

Cu toate că primul card a fost emis de o bancă românească abia în iunie '95, activitatea cu carduri pe meleagurile mioritice are o istorie mult mai veche. Astfel, încă din anii '70 erau acceptate la plată atât VISA cât și AMEX și Eurocard/Mastercard. Odată cu deschiderea sistemului bancar autohton de după '89, băncile au început să-și lărgească treptat oferta de produse și servicii. În privința instrumentelor de plată fără numerar, băncile au promovat acele produse care se bazau tot pe sistem de decontare hârtie/manual, cu deosebirea că el era aplicat asupra cecurilor de călătorie.

Primul card în lei a fost emis în România de către BRD în decembrie '95. El se numea Prima și avea o serie de caracteristici care nu au mai fost prezente la nici un card lansat pe piață în anii care au urmat. Astfel, Prima era un card cu funcții duale respectiv debit/credit pentru persoane fizice și debit pentru companii. Dar principala particularitate o constituia faptul că Prima era un card proprietar, el nefiind emis sub licența AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, EUROPAY, JAPAN CREDIT BUREAU sau VISA. Această experiență nu a mai fost repetată, toate cardurile emise (ulterior) de sistemul bancar român fiind lansate sub o marcă internațională.

Istoria cardurilor din punct de vedere al dezvoltării tehnologice este următoarea:

Primele carduri erau din carton, datele erau fie scrise, fie presate. Apoi au început să se folosească plastice metalice, pe care datele se embosau (presau). Apoi au apărut cardurile plastice. Inițial informația despre client pe card era numai în formă de date embosate. Pe măsura dezvoltării ideilor științifice, cardul a căpătat o banda magnetică, pe care se păstrează informația de bază despre client. Apariția benzii magnetice a permis emiterea cardurilor fără a embosa informația pe suprafața ei. Aceste carduri pot fi utilizate numai în utilaj electronic, ce permite obținerea informației de pe banda magnetică. Ultima etapă a evoluției tehnologice a adus cardurile microshemele. Aceasta a permis păstrarea pe carduri a unui volum mare de informație. Acest lucru dă posibilitatea cardurilor să îndeplinească mai multe funcții decât cardurile cu bandă magnetică. Astfel de carduri au primit a doua denumire – smart card (carduri "deștepte"). Denumirea se explică prin faptul că, cardul, datorită cipului este apt să îndeplinească funcțiile documentului, portmoneului și cardului de credit până ce cardurile cu microcip n-au o răspândire largă în sfera cardurilor bancare. Aceasta se datorează lipsei standardelor unice în ceea ce privește microcipurile utilizate pentru carduri și, la fel, dificul-tăților trecerii infrastructurii de primire a cardurilor bancare cu bandă magnetică la cele cu cip. Neajunsul cardului în țara noastră în ziua de azi este dezvoltarea insuficientă a rețelei de acceptare a cardurilor (Pop V ș a, 2006).

Avantajele folosirii cardurilor sunt pentru: deținătorul cardului, comerciantul acceptant și banca emitentă.

În ceea ce-l privește pe deținătorul cardului(adică pe cumpărătorul de bunuri și servicii) avantajele se referă la ușurința în utilizare (fiind înlăturate dezavantajele generate de efectuarea plății în numerar), la posibilitatea monitorizării și controlului tuturor cheltuielilor efectuate (pe baza extrasului lunar de cont), dar mai ales (în cazul cardurilor de credit) la obținerea instantanee de credite pentru diverse cumpărături. Acesta din urmă este, de altfel, și principalul atuu al cardurilor, oferind posibilitatea efectuării de cumpărături peste limitele impuse de suma totală de bani deținută de o persoană fizică sau juridică la un moment dat. Fără a fi necesară deplasarea la bancă pentru acordarea fiecărui împrumut în parte, creditarea se realizează pe baza condițiilor inițiale stabilite la eliberarea cardului între emitentul și posesorul cardului, condiții referitoare la plafonul maxim de creditare, scadența și rata dobânzii pentru soldul debitor al contului de card.

Referitor la avantajele oferite comercianților de către sistemul de plăți prin intermediul cardurilor, acestea nu sunt mai puțin numeroase ori importante decât cele ale posesorilor de cărți de plată: fluidizarea tranzacțiilor efectuate, prin eliminarea numerarului din circuit, precum și gradul sporit de securitate al acestora, dar mai ales sporirea volumului de vânzări, ca o consecință directă a posibilității posesorilor de carduri de a achiziționa mărfuri pe credit (adică, de a cheltui mai mulți bani decât dispun efectiv).Totodată, sporirea continuă a numărului comercianților acceptanți de carduri constituie și efectul creșterii numărului de posesori de cărți de plată.

În ceea ce privește avantajele ce revin băncilor din sistemul de plăți prin intermediul cardurilor, acestea se referă la faptul că prin introducerea acestui nou instrument de plată, băncile au identificat, de fapt, o nouă modalitate de dezvoltare a operațiunilor de creditare (principala menire a băncilor) și implicit a veniturilor obținute pe seama comisioanelor și dobânzilor percepute. Totodată, crește probabilitatea ca acei clienți ai emitenților de carduri (atât posesori cât și comercianți) să își îndrepte atenția și către alte produse financiare ale băncii respective, iar cheltuielile generate de manipularea numerarului și a cecurilor sunt reduse substanțial.

În afară de cele expuse mai sus, cardul este mai mic decât un portofel. Cardul ne permite mai bine sa administrăm cheltuielile personale și să ducem evidența contabilă casnică.

Alături de aceste avantaje oferite de sistemul de plăți prin carduri, principalul dezavantaj îl constituie obligația deținătorilor și a comercianților de a plăti diverse comisioane băncii emitente.

1.3. Principalele funcții ale cardului

Funcția de retragere de numerar (cash card) reprezintă cea mai simplă modalitate de utilizare a cardului. Aceasta se realizează fie prin distribuitoarele automate de bancnote (cash dispenser), fie prin intermediul ghișeelor automate ale băncilor (A.T.M.), fie prin intermediul ghișeelor obișnuite ale băncii emitente.

Funcția de plată prin care titularul are posibilitatea de a stinge obligația de plată prin declanșarea unui mecanism care va conduce la debitarea contului său bancar și la creditarea corespunzătoare a contului bancar al comerciantului. Debitarea contului titularului poate fi efectuată simultan sau imediat sau după un termen convenit de banca. Acest răgaz oferit deținătorului cardului nu justifică ideea de credit pentru consum, funcția de credit fiind o funcție analizată distinct.

Funcția de credit este inițiala funcție pe care a avut-o cardul la origine. Cardurile “de credit permanent” sau “revolving” oferă titularului o linie de credit limitată, credit pe care îl rambursează într-un anumit termen. Aceeași funcție o îndeplinesc și cardurile emise de furnizorii de mărfuri și prestatorii de servicii. La orice cumpărare sau prestare de serviciu, clientul prezintă cardul și reține factura. Banca emite periodic extrase de cont pentru vizualizarea evoluției dinamice a soldului contului. În intervalul cuprins între cumpărare și plată, clientul beneficiază de creditul comercial acordat de comerciant sub forma unei amânării a datoriei.

Funcția de garantare a cecurilor (cheque quaranted card). Funcția de credit poate îmbrăca uneori aspectul de garanție a plăților în beneficiul furnizorilor. Banca procedează la garantarea plăților în folosul titularului cardului. Furnizorii au garanția solvabilității beneficia-rului bunurilor și serviciilor contractate, banca plătind în acest caz datoria, dacă facturile nu vor fi onorate de deținătorul cardului. Titularul cardului emite un cec către furnizor, iar banca (cu rol de avalist) garantează plata acestui cec în limita unui plafon prestabilit. Dacă la prezentarea cecului spre încasare nu va exista în contul deținătorului acoperirea suficientă, emitentul se obligă, solidar cu dețină-torul, să plătească cecul (Steț M, 2010).

Multifuncționalitatea, majoritatea cardurilor îndeplinesc concomitent două sau mai multe funcții dintre cele prezentate anterior: retragere, plați, credit, garanție dar pot oferi, de asemenea, o gamă de servicii specifice privind călătoriile de afaceri, rezervări la hotel, asigurări de orice fel, acces la diferite cluburi sau restaurante private, servicii de divertisment.

Acestea reprezintă funcțiile fundamentale, care stau la originea cardului. Datorită progre-sului vertiginos al tehnologiei informaționale, în zilele noastre a fost permisă o extrapolare a acestor funcții, acoperind, într-o măsură tot mai mare, necesitățile cotidiene, interferând cu domenii ca: mass-media, telecomunicații, transport, turism, divertisment (Pop V ș a, 2006).

1.4 Caracteristici, avantaje și dezavantaje, ale cardului

Caracteristici

–  comercianții beneficiază de posibilitatea de a utiliza carduri de mai multe tipuri, emise de mai multe bănci, având acces astfel la o diversitate relativ mare de cartele. Ei preiau totodată și costurile de administratie și riscurile de a fi induși în eroare prin uz de fals;

–  cărțile de plată ale clienților, indiferent de natura lor, sunt acceptate din ce în ce mai mult în tot mai multe medii comerciale, economice;

–  ușurința în utilizare și comoditate. Cumpăraturile devin mai ușor de realizat ca niciodată;

–  este un sistem modern, de ultimă oră;

Avantaje

–  instituțiile financiare reduc considerabil consumul de hârtie;

–  clienții nu mai sunt nevoiți să poarte mereu asupra lor bani în numerar, fapt ce duce la diminuarea riscului de pierdere sau furt. Astfel, gradul de siguranță al banilor clienților este mai ridicat;

–  în cazul pierderii sau furtului cărții de plată (cardului), suma de banii care se află în contul deținătorului ramâne intactă;

–  pentru clienți, valoarea de utilizare a cardului crește cu cât sfera de utilizare a acestuia se mărește. Această tendință de mărire a sferi de utilizare a cardurilor se află în strânsă legatură cu procesul de globalizare ce se înregistrează la scara mondială;

Dezavantaje

–  costul ridicat al ATM-urilor și POS-urilor;

1.5. Cardul ca instrument de plată

          Prin Regulamentul nr. 4/2002 al BNR, cardul este definit ca un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație standardizat, securizat, și individualizat, care permite deținătorului să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni:

(a) retragerea de numerar, respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ATM, de la ghișeele  emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică;

(b) plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, prin intermediul, terminalelor POS;

(c) transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică.  Ca și cecul, cardul este un instrument de plată care mijlocește transferul de monedă de la debitor la creditor, bazat pe un anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacții..  

          Cardul conține elemente de securizare și de individualizare încorporate pe suprafața sa, care să asigure următoarele caracteristici obligatorii:

–  suport fizic din material plastic și cu dimensiuni standard;

–  aversul care conține elemente confecționate în relief (numărul cardului redactat în cifre arabe, numele și prenumele posesorului în redactare cu caractere latine, data expirării valabilității [LL/AA] conform calendarului gregorian, card internațional sau local); și elemente destinate informării (sigla proprietarului de marcă, denu-mirea sau sigla emitentului, eventual o hologramă de securitate, tridimensională, vizibilă la lumina naturală);

–  reversul care conține o bandă magnetică standard pentru înregistrare cu cel puțin trei piste și/sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semnatură, având elemente de siguranță în desen care să îngrădească posibilitatea ștergerii sau modificării semnăturii;

–  pentru asigurarea interoperabilității sistemelor de plăți electronice emitenții trebuie să folosească numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).

Inițial, cardurile nu aveau bandă magnetică, datele  transmițându-se telefonic către un centru unde se introduceau într-un terminal de calculator pentru a se verifica autenticitatea cardului și existența disponibilului în cont. Această operațiune necesită un timp de răspuns și făcea ca  vânzarea să sufere o anumită întârziere. Ulterior, cardurile s-au perfecționat foarte mult și în prezent sunt de două feluri:

–  carduri cu bandă magnetică;

–  carduri cu microprocesor.

Cardurile cu bandă magnetică sunt cele  care au pe verso o bandă magnetică prin care se realizează procesul de citire și de transmitere prin linie telefonică a datelor ( codul BIN – engl. Bank Identification Number, codul PIN  – engl. Personal Identification Number, numele și prenumele detinatarului, caracteristicile cardului – debit, credit, cu/fără PIN,  data expirării, alte date privind securitatea cardului). La centrul de autorizare există un cititor de carduri care introduce automat în rețea informațiile cuprinse în bandă. În acest fel, viteza de procesare este destul de mare și se înlătură inconvenientul întârzierii tranzacției. Aceste carduri pot fi furate sau falsificate și utilizate în mod fraudulos, ceea ce reprezintă un risc pentru posesor. Codul PIN este un număr atribuit de emitent pentru identificarea deținătorului și se utilizează de acesta atunci când folosește  cardul la un terminal. În cazul în care plata se face prin transfer electronic, PIN are rolul de semnatură electronică a deținătorului cardului.

Cardurile cu microprocesor, cunoscute și sub numele de SMART CARDS sau chip-carduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) încorporată într-o capsulă de dimensiuni mici. Această tehnologie aparține unui jurnalist francez, Roland Moreno, care în anul 1973 a inserat într-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de câteva zeci de kilobyts. Memoria cardului cuprinde patru zone de stucturare a informației și anume:

–   informații neconfidențiale;

–   informații confidențiale;

–   informații inaccesibile;

–   înregistrări care cuprind informații unice privind tranzacțiile și care se regăsesc într-o “agendă”.

 Cardul cu microprocesor prezintă următoarele avantaje, în raport cu cardul cu bandă magnetică:

– reducerea riscului falsificării și întăririi controlului în momentul folosirii;

– capacitatea de a primi și stoca date într-un volum mare pentru a permite extinderea serviciilor electronice. Băncile sunt interesate în extinderea acestui nou tip de card, întrucât reduce riscul de falsificare și cresc posibilitățile de a extinde gama serviciilor față de clienți și deci noi oportunități de comisioane, respectiv de venituri- profituri.

Comercianții au mai multă încredere în noul instrument de plată întrucât acesta este mai sigur și mai operativ, iar posesorii pot extinde  folosirea cardului la mai multe operații.

1.6. Clasificarea cardurilor

În raport cu funcția atribuită acestora există

următoarele tipuri de carduri:

carduri de credit

carduri de debit

carduri de garantare a cecurilor

carduri virtuale

1. Cardul de credit

Ca instrument de plată dă dreptul posesorului de a utiliza o linie de credit pe o anumită perioadă de timp, egală de regulă cu termenul de valabilitate al cardului. Pe baza acestei linii de credit titularul poate face plăți și retrageri de numerar până la un plafon prestabilit. Banca poate să modifice acest plafon în funcție de solvabilitatea clientului. Plafonul de creditare constituie o împuternicire dată de banca emitentă , centrului de autorizare pentru a autoriza orice operație în limita acestuia în cazul lipsei disponibilului.

Cărțile de credit pot îmbrăca două forme, în funcție de gradul de expunere a băncii :

Pentru utilizatorii fără o credibilitate bancară considerabilă sau în lipsa cunoașterii unor comportamente bancare anterioare, cardul de credit pus la dispoziție este de tip CHARGE, caz în care posesorul este obligat ca intr-un anumit termen prestabilt (maxim o lună) să ramburseze creditul angajat în cursul lunii.

Pentru utilizatorii cu venituri superioare primei categorii de utilizatori, banca pune la dispoziție cardul de credit propriu-zis, cheltuielile fiind acoperite dintr-un plafon sau linie de împrumut negociată inițial, iar rambursarea creditului nefiind obligatoriu a se realiza în termen de o lună ca și în cazul anterior. Soldul debitor al contului de card se poate reporta de la o lună la alta.

Principalul avantaj al cardului de credit este faptul că acesta permite posesorilor să cumpere acum și să plătească mai tarziu. Posesorul cardului de credit are posibilitatea să cheltuiască până la limita maximă impusa de bancă, limita stabilită de cele mai multe ori numai în funcție de veniturile lunare nete ale posesorului de card.

Celelalte avantaje ale cardului de credit se referă la posibilitatea posesorului de a avea un control permanent al cheltuielilor prin extrasul de cont primit lunar de la bancă, printr-o rată de conversie valutară în străinătate mai avantajoasă, precum și prin anumite tipuri de asigurări. Cardurile de plată pot oferi o asigurare care să acopere cheltuielile de asistență sanitară, de compensare pentru pierderea sau întârzierea bagajelor, pentru pierderi cauzate de întârzierea zborului sau pentru responsabilitatea personală în cazul unor accidente. Un alt avantaj este faptul că un card de credit permite comerțul electronic. De multe ori cumpărăturile virtuale sunt mai avantajoase decât cele de la magazin. Pe de altă parte, trasferul de bani pe card în diverse părți ale lumii este mult mai puțin costisitor decât serviciile de trasfer rapid.

Cei care s-au hotărât să achiziționeze un card de credit nu trebuie să uite faptul ca aceste "bucăți de plastic“ sunt destinate în principal folosirii pentru achiziționarea de bunuri și servicii. La retragerea de numerar de sau ghișee bancare se percep comisioane mari.

2. Cardul de debit

Asigură utilizatorului posibilitatea achiziționării de bunuri sau servicii, sau retragere de numerar în limita soldului disponibil în contul aferent cardului. Condiția esențială de funcționare a acestui tip de card o reprezintă existența disponibilului în contul dedicat cardului. Aceste carduri pot fi emise sub restricția unei utilizări doar în mediul electronic, caz în care va apărea mențiunea “Use only electronic” iar elementele de identificare nu sunt realizate în relief. Tot aici se încadrează și cardurile pentru retragere de numerar care permit deținătorului să retragă numerar prin automatele bancare de distribuire a numerarului sau să depună numerar precum și consultarea soldului contului. Există două tipuri de astfel de carduri: unele permit retragerea numai de la distribuitoarele emițătorului (cărțile private) și celelalte care permit accesul la toate distribuitoarele naționale și uneori din rețeaua internațională de afiliere (VISA sau EUROCARD/MasterCard). Aceste carduri pot fi acceptate numai într-un mediu electronic on-line care limitează oportunitățile de folosire. Un debit card care lucrează în toate mediile de acceptare, on-line și off-line, asigură creșterea posibilităților de folosire, creșterea volumului tranzacțiilor și a veniturilor unităților bancare dar presupun un venit și credibilitate superioară a titularului.

3. Cartea de garantare a cecurilor

Este un instrument care garantează că suma de plată înscrisă pe cec are o acoperire în contul personal. Ea poate funcționa în calitate de carte debit sau credit. Oferă facilitatea utilizării cecurilor, garantând plata la comercianți până la o anumită sumă. Cel mai cunoscut este Eurocardul aferent EUROCEC-ului.

4. Carduri virtuale

Băncile românești au găsit un remediu pentru teama utilizatorilor în privința plăților online. Banc Post și Banca Românească au lansat două carduri virtuale al căror principal avantaj este ca se încarcă exact cu suma necesară plății unui produs cumpărat de pe Internet. Folosind cardurile virtuale, utilizatorul evită riscul de a pierde toți banii de care dispune, în cazul în care un cyber-infractor ar fura seria cărții de credit. Chiar și în cazul nedorit al unei fraude, păgubitul nu va pierde decât suma cu care a fost încărcat cardul virtual pentru plata produsului respectiv. Banc Post a fost prima care a lansat un card virtual. Este vorba de produsul Taifun, apoi Banca Românească și Banca Comercială Română (BCR).

Unul din principalele avantaje ale acestor carduri sunt că acestea pot fi folosite și pentru a face cumpărături din magazinele virtuale străine, în cazul în care comenzile din România sunt acceptate.

În funcție de zona de acceptabilitate cardurile pot fi:

          Carduri naționale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul național și se pot emite de băncile locale, fie sub marca și firma lor, fie sub marca și denumirea unei instituții internaționale specializate. Cardurile au o utilizare tipică, adică pentru eliberări de numerar și efectuarea de plăți din disponibil sau din credite.

          Carduri internaționale. Asemenea carduri se emit de instituțiile internaționale sau de băncile locale care au devenit membre ale sistemelor internaționale pentru carduri, dar numai sub marca și firma sistemului internațional folosit. Cele mai cunoscute sisteme internaționale sunt VISA INTERNAȚIONAL și EUROPAY INTERNAȚIONAL, sisteme folosite și în țara noastră. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plăți din disponibil sau din credite, în funcție de tipul cardului, atât pe plan național cât și internațional.

1.7. Tendințe în tehnologia cardurilor

În prezent, instituțiile financiare se concentrează pe cardurile de credit și, totodată, segmentează cu mai mare atenție portofoliul de produse, potrivit specialiștilor.

Apoi, migrarea către tehnologia EMV și diversificarea programelor din spatele diferi-telor tipuri de carduri, fie că este vorba despre carduri co-branded sau premium, reprezintă alte direcții către care se îndreaptă piața.

În ceea ce privește cardurile cu cip sau migrarea către tehnologia EMV, aceasta nu este doar un instrument financiar mai sigur pentru utilizatori, dar și o condiție obligatorie a SEPA (Single Euro Payment Area), ce a trebuie îndeplinită de toate instituțiile financiare autohtone până la sfârșitul lui 2010.

De asemenea, în ultimele luni, cardurile co-branded au cunoscut o evoluție ascendentă pe piața din România, atât în privința numărului de programe, cât și a partenerilor implicați, ajungându-se la cele de tip multi-merchant. „Instituțiile financiare s-au concentrat pe acest segment deoarece oferă beneficii pentru toate părțile implicate: consumatorii primesc bonus-uri, reduceri sau puncte de loialitate, comercianții se bucură de fidelitate și de tranzacții suplimentare din partea clienților, iar instituțiile financiare dispun de o bază suplimentară de clienți și o rețea adițională de distribuție”, spune oficialul MasterCard, instituție care a lansat în România peste 25 de programe de carduri co-branded sub sigla sa.

Totodată programele de carduri premium s-au diversificat, atât ca tip, cât și din punct de vedere al beneficiilor incluse – de la limita de credit superioară și obținerea de numerar în avans până la asigurări suplimentare, programe de asistență și servicii de concierge. În prezent, există pe piață carduri MasterCard Gold, Platinum și World Signia – care este un produs din categoria super-premium.

În ceea ce privește acceptarea cardurilor cu cip, băncile și-au adaptat aproape în totalitate rețelele. În prezent, toate băncile sunt implicate în procesul de migrare la tehnologia cu cip. La sfârșitul primului trimestru din 2009, 96% dintre bancomate și 61% dintre POS-uri erau capabile să accepte cipurile.

Banca Comercială Română (BCR) a schimbat întreg portofoliul de carduri pe carduri cu cip, dar a cheltuit pentru întregul proces de transfer al cardurilor între 3,5 și 4 milioane de euro.

Pasul tehnologic următor pentru cardurile cu cip este cardul de tip contactless ce permite efectuarea tranzacțiilor prin simpla apropiere de un POS.

MasterCard îi va susține pe partenerii sai financiari pentru a răspunde nevoilor pieței, iar un exemplu în acest sens sunt cardurile cu cip, totodată, se va continua aducerea pe piața locală a programelor MasterCard PayPass, care în 2008 s-au introdus în premieră în România. Plățile contactless, care stau la baza acestor programe, sunt utile pentru consumatori, deoarece reduc considerabil timpul pe care aceștia sunt nevoiți să îl piardă pentru cumpărăturile de valoare mică.

O altă noutate pentru piața românească sunt cardurile prepaid, lansate în primavară anului 2010, împreună cu Poșta Română și APS – Advanced Payment Solutions. Aceste produse sunt utile persoanelor care nu au un cont bancar, iar în Romania există un potențial ridicat privind aceste instrumente de plată.

În acest sens, ING Group a lansat în România la sfârșitul anului 2011 un pilot ce se află acum în derulare și care se bazează pe o tehnologie complet nouă NFC (Near Field Communication) ce permite efectuarea de tranzacții contactless prin intermediul unui telefon mobil. Produsul se numește ING Mobile Payment și se bazează pe un card Maestro Paypass implementat într-un telefon Nokia 6212 cu capabilități NFC. Produsul reprezintă o premieră internațională în domeniu pentru că permite reîncărcarea cardului Maestro prin intermediul conexiunii GPRS a telefonului.

MasterCard țintește, de asemenea, programele de loializare a clienților. Un produs lansat recent în România este cardul de credit Gold Miles & More, care s-a bucurat de mare succes pe plan internațional. Noutatea acestui produs este că oferă beneficii din partea mai multor parteneri, iar clienții sunt răsplătiți pentru plățile cu cardul, cu bonusuri în mile premium.

La finele anului 2014, erau emise 45,9 milioane de carduri, din care erau active pe piața autohtonă în întregul sistem bancar 14,5 milioane.

De remarcat că în 2014 românii au cheltuit cu cardul în străinătate 560 mil. lei lunar.

Deținătorii de carduri emise de băncile locale au efectuat în 2014 plăți la comercianții din străinătate în valoare de 6,7 mld. lei (1,5 mld. euro), în creștere cu o cincime față 2013.

Străinii însă au făcut plăți de trei ori mai mici la POS-urile locale.

Figura 1.x Evoluția plătilor efectuate în strainătate cu carduri emise în Romănia și a plăților la POS di România cu carduri emise în străinătate ( dte BNR)

(Sursa:http://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/romanii-au-cheltuit-anul-trecut-cu-cardul-in-strainatate-560-mil-lei-lunar-strainii-au-facut-plati-de-trei-ori-mai-mici-la-pos-urile-locale-13856325)

1.8. Cardul și ATM-ul viitorului

Compania americană Dynamics a creat

un card cu totul special, care sporește siguran-

ța tranzacțiilor efectuate de utilizatori. Această tehnologia poate eradica fraudele cu carduri.

Noul card bancar e dotat cu o secțiune specială pe care utilizatorul introduce un cod propriu, acesta generând, la rândul lui, o combinație unică de cifre afișată pe dispozitiv. Cardul poate fi folosit abia în urma introducerii codului personal.

Datorita acestei calități, în cazul pierderii, sau furtului el nu poate fi folosit de altcineva, neavand nicio valoare. Inedita metodă de securizare face imposibil astfel și furtul de date personale. In plus, el generează un cod diferit la fiecare tranzacție.

In ciuda tehnologiei pe care o încorporează, cardul poate fi ținut în aceleași loc ca unul obișnuit, neavând probleme dacă este îndoit ușor. Acesta nu este afectat nici atunci când este scapat în apă. Bateria lui durează aproximativ patru ani, iar cardul este valabil trei ani.

Producatorul a lansat noua tehnologie în vara anului 2014. Există convingerea că bancile emitente vor adopta noul tip de card datorită siguranței pe care el o oferă.  (Sursa:http://www.ziare.com/bani/card/cum-arata-cardul-bancar-al-viitorului-1288046 martie 2014)

Grupul financiar BBVA (Banco Bilbao Vizcaya Argentaria) a realizat, împreună cu IDEO, o companie de consultanță pentru design, un nou ATM, „viitorul serviciilor bancare self-service”, potrivit unor informații publicate de The Financial Brand în iulie 2010.

BBVA a dorit să regândească ATM-ul, iar noul aparat oferă mai multă intimitate, o interfață touch-screen simplificată și o singură fantă pentru expedierea bancnotelor și eliberare a chitanței.

Echipa de design a IDEO a început prin intervievarea și observarea oamenilor care foloseau ATM-urile BBVA și pe cele ale altor bănci din Spania, Mexic și SUA. Echipa a mai examinat, de asemenea, efectuarea altor tranzacții self-service, gen alimentarea la pompele de benzină, achitarea produselor la supermarket etc. Unul dintre lucrurile pe care le-au observat a fost că utilizatorii nu se simțeau confortabil când ceilalți se puteau uita peste umărul lor în timp ce efectuau operațiunile. Astfel, IDEO și BBVA au decis să rotească mașina cu 90 de grade, împiedicând accesul vizual al celorlalți cu ajutorul unui ecran.

Specialiștii IDEO suțin că au fost ghidați de trei principii în realizarea acestui produs: terminalul să fie simplu, umanizat și flexibil. De-a lungul procesului de dezvoltare, IDEO și BBVA au colaborat cu partenerii NCR și Fujitsu pentru a se asigura că intenția originală a designului este menținută în timpul realizării și implementării noului ATM.

Compania IDEO a lucrat timp de doi ani la proiect. BBVA a instalat deja cinci unități pilot și intenționează să instaleze noul aparat în filialele sale din Spania. De asemenea, instituția financiară plănuiește să introducă noile sale ATM-uri în diferite țări în următorii câțiva ani.

1.9. Noi măsuri de securitate ale cardurilor bancare

Cardul de credit se schimbă și ține pasul cu

tehnologia. In curând cardul îți va arată singur

câti bani mai ai pe el, îți va recunoaște amprenta,

îți va permite să alegi valuta în care vrei să faci

plăța și îi va "păcăli" pe hoți.

Acest instrument electronic de plata,

în curând va putea să joace rolul unui minicomputer

la purtător.

Noile tehnologii introduse pe carduri au

rolul de le face mai sigure și de a reduce numarul

instrumentelor de plată pe care le portă individul

cu el.

In curând se va putea știi în orice clipă câți

bani mai sunt pe card cu ajutorul noului instrument

de plată conceput de MasterCard.

Compania a creat un tip de card de debit care afisează pe un ecran miniatural balanța contului curent. Display-ul poate fi blocat cu ajutorul unui cod care se va tasta direct pe card.

Grosimea dispozitivului nu va diferi față de cea a unui card normal, iar bateria care îl alimentează are o durată de viață egală cu valabilitatea instrumentului electronic de plată.

Amprenta va înlocui codul PIN în maxim un an.

Tehnologia biometrică de recunoaștere a amprentei posesorului este deja introdusă pe o serie de carduri, care au fost selecționate de bancile din Norvegia și Polonia, pentru această masură suplimentară de securitate.

Cardul biometric poate fi activat doar prin apăsarea unui deget al proprietarului pe acesta. Astfel nu va mai exista spaima că ai pierdut cardul sau ți-a fost furat.

Denumit Zwipe, cardul produs tot de Mastercard este așteptat să intre în circulație și în alte țări din Europa în mai puțin de un an.

Pe piață va intra în curând un card de debit care va opera ca o casă de schimb, permițând să selectezi valuta în care vrei să plătești și va efectua tranzacția la cursul de schimb al băncii emitente.

Instrumentul de plată este dotat cu mai multe butoane din care poți selecta valuta. In momentul în care ai decis în ce monedă vei plăti, un led de pe card se va aprinde în dreptul simbolului valutar pentru care ai optat.

Un nou instrument de plată va permite să deții doua conturi pe același card pentru a alege rapid din ce cont vrei să faci plata.

La fel ca în cazul cardului cu servicii de schimb valutar, un buton te va ajuta să alegi contul din care vrei să platești, după terminarea tranzacției, cardul resetându-se automat.

Dacă vrei vrea să pastrezi contul secret, atunci un card care ascunde o parte din codul contului tău bancar este opțiunea ideală.

Nu va trebui decât să introduci parola secretă pe o tastatură aplicată pe suprafața cardului pentru a dovedi ca ești posesorul legitim al acestuia și confirmarea îți va fi dată de apariția întregului cod pe un display miniatural al instrumentului de plată.

Tastarea greșită a parolei poate duce la blocarea cardului bancar.

Codul se securitate se va schimba mereu

Un alt card bancar cu măsuri de siguranță suplimentare ce stă să apară pe piață folosește tehnologia dispozitivelor e-banking pentru a se proteja contul de atacul hackerilor.

Ultimele cifre ale codului inscriptionat pe cardurile normale (codul CVC2) se vor schimba la anumite perioade de timp ca o masură suplimentară de protecție.

Astfel, chiar daca cineva obține detaliile ultimei tranzacții online făcute, schimbarea codului CVC2 îi va face imposibilă sarcina de a accesa contul tau.

Doar tu vei putea să vezi noul cod pe un ecran minuscul încorporat în cardul tău bancar.(Sursa:http://www.business24.ro/carduri/carduri-bancare/cardul-de-credit-un-minicomputer-la-purtator-cum-vom-face-platile-in-viitor-1554882)

1.10. Piața cardurilor în România 2011-2014

Numărul de bancomate – ATM-uri la nivel național a ajuns în anul 2014 la 10.950 fața de 2013, când acesta a fost de 10.772 aparate, conform datelor BNR. In schimb, băncile au crescut numărul de POS-uri la 135.465 în 2014 fața de 128.072 bucăți la sfârșitul anului 2013.

Politica băncilor se mulează pe strategia de impulsionarea a plăților cu cardul direct la comercianți, fără comisioane, în detrimentul retragerii de numerar. Pe lângă redimensionarea rețelelor, unele bănci au majorat însă și comisioanele de retragere numerar pentru a determina clienții să își utilizeze mai puțin cardul pentru retrageri.

In plus, în timp ce bancomatele presupun costuri pentru bănci, POS-urile aduc câștiguri, prin comisionul plătit de comercianții care își instalează astfel de terminale.

In baza datelor de la BNR se realizează mai jos graficul evoluției extragerilor din ATM –uri și a plăților la POS – uri în intervalul de timp 2008 – 2014.

Fgura 1.1. Evoluția retragerilor de numerar de la ATM și a plăților cu cardul la POS,

miliarde lei, 2008-2014

De menționat că cele mai mult bancomate (ATM) sunt operate de BCR (2400 buc), urmate de BRD (peste 1500 buc.) și Raiffeisen (1200 buc.). Costul unui ATM este de circa 10.000 de euro în medie. Iar profitul bancii adus de un bancomat este de circa 3-400 euro lunar. Cât despre sumele care zac în bancomate, depind foarte mult de unde e amplasat automatul. Cheltuielile pe care le incumbă existența unui ATM, sunt legate de: aparatul propriuzis, costurile de întreținere ,securitate (senzori, monitorizare video), chirie (pentru cele off-site, în afara zonei de 24 ore din bancă), electricitate, telecomunicații, intervenții (alimentare, carduri blocate), etc

Băncile și-au extins în anul 2011 rețele de terminale de plată (POS) instalate în magazine, un segment de piață dominat de câțiva jucători și care generează venituri din comisioane de 40 mil. euro pe an, în contextul în care tot mai mulți clienți prind gustul plății cu cardul.

Cea mai extinsă rețea de POS-uri era deținută la sfârșitul anului 2011 de BRD, a doua bancă locală după active și care are și cel mai mare portofoliu de carduri de pe piața locală. Banca instalase până la sfârșitul anului 2011 circa 24.000 de POS-uri, cu 11% mai mult decât în decembrie 2010.

BCR, banca locală cu cele mai multe active în administrare, avea în decembrie 2011, aproape 17.000 de POS-uri, fiind singurul jucător important pe acest segment care și-a restrâns rețeaua pe parcursul anului 2011. La sfârșitul lui 2010, banca avea 17.800 de POS-uri.

Grecii de la Alpha Bank au raportat, în schimb, o creștere cu peste 50% a rețelei de POS-uri, de la 2.700 la 4.200 de unități, în 2011, față de 2010.

Creșteri semnificative ale rețelelor au consemnat și Banca Transilvania (22%, până la 16.500 de unități), UniCredit Țiriac (21%, până la 11.150 de unități) și Raiffeisen Bank (16%, până la 10.700 de unități).

Jucători importanți pe acest segment de piață sunt și turcii de la Credit Europe și Garanti Bank, cu 10.000 și respectiv 7.340 de unități.

Cele două bănci au avut o strategie agresivă de creștere pe zona cardurilor de credit prin facilități de tipul cumpărături în rate fără dobândă și și-au extins constant numărul de comercianți parteneri, unde au instalat terminale POS. Plățile cu cardul direct în magazin au crescut constant în ultimii ani, tranzacțiile pe acest segment de piață fiind de circa 15 miliarde de lei (4,5 mld. euro) pe an, potrivit datelor BNR. Astfel, la un comision de 1-1,2% din valoarea fiecărei tranzacții, băncile ajung să încaseze anual între 35 și 40 mil. euro.

Tranzacțiile cu carduri la comercianți au fost luate în vizor și de Consiliul Concurenței, care încearcă să vadă în ce măsură există o înțelegere între bănci în privința comisioanelor percepute comercianților.

Comercianții nu pot avea o grilă diferențiată de prețuri în funcție de mijlocul de plată, astfel că un comision mare perceput de bănci pentru tranzacțiile la POS se reflectă în prețul plătit de toți clienții, indiferent dacă aceștia achită cu cardul sau în numerar.

La sfârșitul lunii septembrie 2011, existau peste 115.000 de POS-uri, cu 28% mai mult decât în 2008, când criza începea să-și facă resimțite efectele și pe plan local. Cele opt bănci care au cele cel mai multe POS-uri montate, dețin împreună o cotă de piață cumulată de peste 85%.

Numărul de POS-uri este cu circa 30% mai mare decât numărul total de puncte de vânzare. Mulți comercianți din retailul modern au POS-uri de la trei sau patru bănci, în timp ce retailul tradițional rămâne în mare parte neacoperit.

Comercianții care au POS-uri de la mai multe bănci încearcă să-și eficientizeze astfel costurile, în condițiile în care o tranzacție cu un card emis de o bancă la un POS al altei bănci este taxată cu un comision mai mare decât în cazul în care cardul respectiv ar fi trecut printr-un POS al băncii emitente.

Cardurile, fie ele de credit sau de debit, sunt instrumente de plată. In consecință, este ferm recomandată utilizarea acestora la comercianți. Astfel, se realizează și o economie de costuri, eliminându-se comisioanele la retragerea de numerar. In cazul cardurilor de debit, există și un grad de securitate sporit în ceea ce privește plățile.

Riscul de fraudă este minimizat prin utilizarea cardurilor. Montarea unei camere video minuscule pentru citirea codului personal de identificare – PIN, nu se poate efectua decât la bancomat. Iar plata cu cardul contracarează această raspandită modalitate de fraudă.

Foarte important: pentru plățile efectuate la comercianți în România cu orice tip de card emis de o instituție de credit autohtonă, clienții nu plătesc nici un comision.

In cazul utilizarii cardurilor românești în străinătate, lucrurile sunt puțin diferite. Există bănci care nu percep comisioane nici pentru utilizarea cardurilor la comercianți în străinatate. Dar există și alte instituții bancare care percep comision, cu valori care pot ajunge până la 1% pe tranzacție. Mai pot fi comisioanele de conversie de 2% aplicate pentru plățile efectuate în altă monedă decât cea în care este emis cardul.

Un card emis în euro sau dolari, depinde de destinație, este recomandat pentru cumpă-răturile de la comercianții din străinătate.

Numărul cardurilor de credit valide în circulație în România a fost, în septembrie 2011, de 1.966.002, în scădere de la 2.252.475, în perioada corespunzătoare din anul precedent 2010, dar în ușoară creștere față de lunile anterioare din 2011, potrivit datelor centralizate de Banca Națională a României. In același timp, numărul tranzacțiilor de plată cu cardul de credit a urcat la 5,22 milioane în septembrie 2011, față 4,26 milioane în septembrie 2010. Și valoarea tranzacțiilor efectuate cu cardul de credit a înregistrat o creștere semnificativă în perioada analizată (septembrie 2010 – septembrie 2011), urcând la 797,42 de milioane de lei, comparativ cu 654,94 de milioane de lei, anul anterior.

De asemenea, numărul de POS existente în țară a fost extins constant, ajungând, în septembrie 2011, la 115.486.

La sfârșitul anului 2011, românii dețineau 10,77 milioane de carduri active, efectuând, în ultimul trimestru al anului trecut, 35,5 milioane de tranzacții de plată la POS (Point of Sale) sau online, potrivit datelor Bancii Naționale a României.

Astfel, deținătorii de carduri din România folosesc metoda de plată direct la comerciant doar o dată pe lună. Chiar și așa, frecvența plăților este mai ridicată în comparație cu începutul lui 2010, atunci cand un român achita prin card o dată la o lună și jumătate.

Când vine vorba de retragerile de la bancomat (ATM), situația este diferită. Dacă unii își retrag întreaga sumă din cont, o dată pe lună, alții își țin banii pe card, dar retrag de la bancomat sume mici de fiecare dată când au nevoie.

Astfel, cu cele 10,77 milioane de carduri active (de debit și de credit), românii au efectuat 55,68 milioane de retrageri de la bancomate, adică o retragere la două săptămâni, în anul 2011.

Pe de altă parte, numărul de tranzacții de plată de pe cardurile de debit a crescut în ultimul trimestru al anului 2011, ajungând la 29,31 miloane, în timp ce valoarea plăților a urcat până la 4,75 miliarde de lei.

Astfel, fiecare deținător de card a plătit, folosind cardul, în medie 162 de lei în ultimele trei luni ale anului 2011. Cele 6,96 milioane de tranzacții de plată cu cardurile de credit efectuate în intervalul octombrie-decembrie 2011 au însumat 986,6 milioane de lei.

Referitor la retragerile de numerar de la bancomat, românii au retras în ultimul trimestru al anului 2011- 26,11 miliarde de lei prin 55,7 milioane de tranzacții. Așadar, 470 de lei este valoarea medie a unei retrageri de numerar de la bancomat înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut.

Numărul de carduri de credit valide în circularie a urcat cu aproape 117.000 în 2012. Creșterea este de peste 3 ori mai mare decât cea înregistrată în anul 2011, conform datelor BNR.

In anul 2012, numărul de carduri de credit în circulație a urcat cu 116.962 de carduri, respectiv cu 5%.

In total, românii dețin în nume propriu sau ca instrument de business aproximativ 2,27 milioane carduri de credit.

Conform datelor BNR, costurile cardurilor de credit nu numai că nu au scăzut dar chiar s-a înregistrat o crestere de peste 1 procent în 2012. DAE mediu a urcat în 2012 de la 26,80% la 28,10%.

In ceea ce privește cardurile de debit în circulație, numărul acestora s-a ridicat la finalul anului 2012 la peste 13,7 milioane, în creștere cu 350.000 de carduri față de finalul lui 2011. Comparativ, soldul creditului neguvernamental a urcat în 2012 cu doar 1,3%. Pe de altă parte, cardurile de credit, chiar dacă aduc randamante mari băncilor, având unele din cele mai ridicate costuri, reprezintă și produsul de creditare cu cele mai mari rate de neperformanță.

(Sursa:http://www.conso.ro/carduri/bancile-s-au-axat-pe-vanzarea-de-carduri-de-credit-in-2012).

In anul 2012, numarul românilor care au plătit online cu cardul a fost de 1,5 milioane, cu aproximativ 85% mai mare decât în 2011, în timp ce piața de profil a crescut cu 58% în aceeași perioadă, la peste 6 milioane de tranzacții.

Spre comparție, în anul 2012, numărul celor care și-au plătit cumpărăturile online, cu cardul, a fost de circa 850.000, potrivit cifrelor raportate de BNR.

(Sursa:http://www.ziare.com/bani/card/cati-romani-au-facut-plati-cu-cardul-in-2012-1213707)

La finele anului 2013, 14,1 milioane de carduri erau active pe piața autohtonă în întregul sistem bancar, din care 2,2 milioane carduri de credit și 11,9 miloane carduri de debit, prin care s-au rulat 143 miliarde lei (32 mld. Euro)

De menționat că și în România există o fabrică producătoare de carduri cu cip, din aprilie 2013, a grupul elen Lykos. Fabrica este construită prin intermediul firme Austria Card România, a costat peste 25 de milioane deeuro și se află în sectorul 1 al Capitalei.

Aici se produc mai multe tipuri de carduri pentru peste 35 de țări, fiind certificată MasterCard și Visa. (Sursa:http://www.ziare.com/bani/card/prima-fabrica-de-carduri-cu-cip-din-romania-deschisa-pe-10-aprilie-1228297).

Numărul de carduri emise în România a crescut cu peste 2 milioane de la începutul anului 2014, ajungând la 44,81 milioane la finalul trimestrului trei din 2014. Totuși, doar 10,65 milioane de carduri sunt active, potrivit datelor publicate de BNR.

Astfel, numărul cardurilor active a fost în scădere față de sfărșitul anului 2013, când erau utilizate 11,33 milioane carduri.

In trimestrul trei din 2014, retragerile de numerar au continuat să domine tranzacțiile cu cardul în Romania, atât ca număr de operațiuni – 57,89 milioane de tranzactii la ATM și 48,71 milioane de tranzactii la POS, cât și ca valoare a tranzacțiilor – 31,18 miliarde lei retrageri de la ATM și 6,08 miliarde lei tranzacții la POS. 

Numărul de ATM-uri a crescut în 2014 de la circa 10.800 la finalul lui 2013 până la 10.900 la 30 septembrie 2014. In același timp, numărul de POS-uri s-a majorat de la 128.000, la sfârșitul anului 2013, la aproximativ 132.600 în 2014.

(Sursa:http://www.1asig.ro/BNR-Clientii-bancilor-folosesc-doar-un-sfert-din-cardurile-emise-articol-2,3,102-50298.htm)
Retragerile de numerar au continuat să domine tranzacțiile cu cardul în Romania și în trimestrul patru din 2014, atât ca număr de operațiuni cât și ca valoare a tranzacțiilor, potrivit datelor de la BNR.

Astfel, românii au efectuat, în ultimul trimestru din 2014, 59,01 milioane de tranzacții la bancomat (ATM) și 52,09 milioane de tranzacții la terminale pentru plata cu cardul la comercianți (POS).

Ca valoare a tranzactiilor, retragerile de la ATM au însumat 33,19 miliarde lei în trimestrul patru al anului 2014, de cinci ori mai mult decât tranzacțiile cu carduri la POS, care au fost în valoare de doar 6,75 miliarde lei.

Pe întreg anul 2014, plățile efectuate la comercianți direct cu cardurile emise de băncile locale au fost de circa 23,6 miliarde lei, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate au însumat 123 miliarde lei.

Numărul de carduri emise în România a crescut cu 3,26 milioane în anul 2014, la 45,94 milioane, față de 2013. Dintre acestea, doar 11,04 milioane sunt active, în scădere cu circa 381.600 față de finele anului 2013, conform datelor BNR.

Numărul de ATM-uri de asemenea s-a majorat, de la 10.772 la finalul lunii decembrie 2013 la 10.950 la 31 decembrie 2014. In aceeași perioadă, numărul de POS-uri a crescut de la 128.043 în 2013, la 135.465 la finele anului 2014.

(Sursa:http://1asig.ro/BNR-Retragerile-de-numerar-continua-sa-domine-tranzactiile-cu-cardul-in-Romania-articol-2,3,102-50847.htm)

Ceea ce acum doar câțiva ani părea o poveste SF începe să devină realitate. În 145 de localități ale țării, municipalitățile acceptă plata taxelor și impozitelor cu cardul.

Primele zece orase în funcție de volumul taxelor și impozitelor plătite cu cardul, care generează 80% din încasările totale, sunt: Brașov, București, Cluj, Constanța, Galați, Oradea, Pitești, Ploiești, Timișoara și Târgu Mureș.

(Sursa:http://www.ziare.com/bani/card/zece-orase-genereaza-80-la-suta-din-taxele-si-impozitele-platite-cu-cardul-in-romania-1216657).

CAPITOLUL 2.

BRD GROUPE SOCIETE GENERALE PREZENTARE ISTORIC ȘI EVOLUȚIE

2.1. Date de identificare BRD – GSG

Denumirea și sigla:

Forma juridică: societate pe acțiuni, persoană juridică română

Adresa – Centrală Turn BRD – B-dul. Ion Mihalache nr. 1-7, 011171 Bucuresti

tel. 4021-301.61.00

fax. 4021.30166.36

htpp//www.brd.ro

– Sucursala Baia Mare str. Gheorghe Sincai nr. 4

tel. 40262-213050

fax. 40262- 234919

Capital social 41.8140.804 lei

Cod fiscal R361579/1992

Obiectul de activitate activități bancare, conform Legii Bancare nr. 58/1998

2.2. Istoric și etape ale evoluției BRD – GSG

B.R.D s-a înființat în anul 1923, prin legea Societății Naționale pentru Credit Industrial ca instituție publică. Potrivit acelui an, 20% din capitalul social era deținut de stat, 30% de BNR, iar restul de 50% revenea unui grup de persoane particulare, printre care și un grup de foști directori ai Mormorosch Bank & Co, prima bancă modernă din România.

Până la cel de-al doilea Război Mondial, Societatea Națională pentru Credit Industrial a cunoscut o creștere puternică, consolidându-și prezența în sectorul industrial și devenind apoi cea mai mare instituție financiară din România.

După cel de-al doilea Război Mondial, în baza Legii privind naționalizarea din 11 iunie 1948, Societatea Națională pentru Credit Industrial a fost naționalizată și redenumită Banca de Credit pentru Investiții. În 1957, după reorganizarea sistemului financiar, când s-a introdus o specializare rigidă pe sectoare, Băncii de Credit pentru Investiții i s-a oferit o poziție de monopol în România în domeniul asigurării finanțării pe termen mediu și lung al investițiilor din toate sectoarele industriale, cu excepția agriculturii și industriei alimentare, fiind redenumită Banca de Investiții.

Majoritatea finanțărilor oferite de Banca Mondială, pe toată această perioadă, au fost derulate prin Banca pentru Investiții și în acest mod o parte din angajații B.R.D. au căpătat experiență în analiza proiectelor de investiții prin metode utilizate de organizațiile financiare internaționale.

În mediul bancar românesc, datorită schimbărilor survenite, în cadrul sistemului financiar din România au apărut bănci moderne, capabile să răspundă exigențelor în creștere ale clienților. Printre acestea amintim: Banca Română de Comerț Exterior, Banca de Investiții, Casa de Investiții, Casa de Economii și Consemnațiuni, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară.

În 1990 are loc desființarea monopolului de care s-a bucurat fiecare dintre băncile specializate în domeniul propriu de activitate. Una din marile realizări ale acestei perioade a fost și transformarea fostei Bănci de Investiții în actuala BANCA ROMÂNĂ pentru DEZVOLTARE, preluându-i în totalitate activele, pasivele și întregul personal. Înființată la 1 decembrie 1990, banca nou creată, cu o echipă de conducere omogenă și extrem de dinamică, în ciuda unor diferențe notabile de vârstă sau experiență, a reușit să depășească condiția unei bănci strict specializate și să ajungă în scurt timp în topul băncilor comerciale din România, cu un profil bancar nou și o identitate proprie. în februarie 1991, banca a fost înmatriculată ca societate pe acțiuni, cu capital social deținut de statul român. BANCA ROMÂNĂ pentru DEZVOLTARE este o societate deschisă pe acțiuni și funcționează ca persoană juridică română în conformitate cu legislația privind societățile comerciale: Legea bancară nr.58/1998, Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori, reglementările Băncii Naționale a României, ale Comisiei Naționale a Valorilor Imobiliare și alte prevederi. Banca își desfășoară activitatea prin sucursale, agenții și reprezentanțe, în țară și în străinătate: Durata de activitate a băncii va fi de 99 ani, începând de la data publicării în Monitorul Oficial al României a documentelor de înființare.

BRD a fost aleasă de guvern pentru a deveni prima bancă comercială privatizată. Această alegere consacră calitatea activelor și a gestiunii BRD. Achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al BRD de către grupul Société Générale a fost finalizată în martie 1999; ea intervine într-o perioadă dificilă marcată de falimente bancare răsunătoare. Este de asemenea începutul bancarizării masive a persoanelor fizice. BRD profită de imaginea sa favorabilă în fața marelui public și de calitatea relațiilor sale cu diferite întreprinderi pentru a-și dezvolta rapid clientela. Foarte repede, BRD devine lider pe piața noilor produse, cum ar fi cardurile bancare și creditele pentru consum.

Obiectul de activitate al B.R.D. – G.S.G. îl constituie:

1. efectuarea de operațiuni și servicii bancare pentru proiectele de investiții economice și financiare ale statului, ce se realizeazã integral sau parțial, din fonduri de la buget și din împrumuturi în valutã de la bãncile de dezvoltare internaționale, instituții financiare și de la alte bãnci.

2. atragerea de fonduri bãnești, acordarea de credite în lei și în valutã și efectuarea de servicii bancare pentru activitatea de investiții, de producție, comercialã și de prestãri de servicii, desfãșurata de regii autonome, societãți comerciale, societãți mixte, instituții de stat, unitãți cooperatiste, organizații obștești, asociații familiale sau persoane fizice.

În acest scop, banca efectueazã, în condițiile prevãzute de statut, urmãtoarele operațiuni în nume propriu și în numele altora sau în colaborare cu alții:

Atrage fonduri bãnești , în lei sau în valutã, din țarã și din strãinãtate, în depozite la vedere sau la termen;

Pãstrezã disponibilitãțile bãnești ale clienților și efectueazã operațiuni de încasãri și plãți, în numerar sau fãrã numerar, prin conturile deschise de clienții la aceastã bancã;

Contracteazã credite, în lei și în valutã, pe bazã de garanții, pe termen mediu, cu rambursare de pânã la 5 ani și pe termen lung de pânã la 25 ani, în condițiile stabilite de lege, pentru realizarea de investiții de cãtre clienții sãi din țarã și strãinãtate; de asemenea, acordã credite pe termen scurt, cu rambursarea de pânã la 12 luni, pentru aprovizionare, producție, desfacere, prestãri de servicii, suplinirea temporarã a resurselor agenților economici pentru investiții, precum și pentru nevoi gospodãrești ale persoanelor fizice;

Prestezã servicii bancare privind expertizarea tehnicã, economicã și financiarã potrivit destinației aprobate și prevederilor din documentație, analiza ofertei depuse de executanți, precum și alte servicii pentru inves-tițiile statului care se realizeaza din fonduri de la buget în baza mandatului primit;

Efectuează servicii bancare pentru dezvoltarea activităților agenților econo-mici, acorda consultații și asistență pe probleme de gestiune financiare și de evaluare a patrimoniului, în baza convențiilor încheiate cu aceștia;

Efectuează operațiuni de scontare a efectelor de comerț și rescontare a portofoliului, în lei și în valută;

Emite efecte de comerț, în lei și în valută, și acceptă efecte de comerț, emise asupra sa, analizează și girează efecte de comerț emise de terți, emite cecuri bancare proprii sau în contul altor instituții de credit;

Efectuează operațiuni de acreditive, incasso-uri, ordine de plată și alte instrumente de plată;

Emite, confirmă și efectuează operațiuni de scris de garanție, avaluri, cauțiuni, în țară și străinătate;

Efectuează operațiuni de vânzare-cumpărare și alte operațiuni cu titluri emise de stat, precum și cu acțiuni, obligațiuni și hârtii de valoare, pe cont propriu sau pentru terți, în țară și în străinătate, potrivit legi;

Efectuează operațiuni de arbitrare pe piețele internaționale valutare sub formă de atragere și construire de depozite la termen și la vedere, propriu și ale clientului; banca poate compensa din beneficiile realizate din aceste operațiuni eventualele diferențe nefavorabile;

Participă la consorții de garanții și la credite consorțiale interne și interna-ționale;

Cumpără și vinde valută, aur și metale prețioase sub orice formă; efectuează operațiuni de schimb valutar;

Efectuează servicii de trezorerie și de depozitare pentru obiecte de valoare, proprietate a unor persoane juridice sau fizice;

Efectuează operațiuni privind executarea de casa a bugetului, în limita mandatului primit;

Incheie aranjamente de corespondent cu bănci și investiții financiare străine și convenții privind activități financiar-bancare și efectuează alte operațiuni legate de afacerile bancare și financiare în țară și în străinătate;

Participă, ca membră, în organisme financiar-bancare internaționale sau regionale, la operațiuni economice, financiare și bancare în cadrul unor acorduri, convenții și înțelegeri încheiate de autoritățile romăne pe plan intern și internațional în scopul atragerii de împrumuturi în valută, participă la reuniuni cu caracter financiar, bancar sau monetar;

Cumpără imobile și alte bunuri imobiliare pentru uzul propriu sau al personalului băncii și poate dobândi imobile prin executarea creanțelor băncii, care vor fi vândute la prima ocazie favorabilă;

Efectuează orice alte activități bancare și financiare permise de reglementările legale în vigoare.

De asemenea, tot ca obiect de activitate întâlnim și următoarele operațiuni:

Acceptarea de depozite;

Contractarea de credite, operațiunile de factoring și scontare a efectelor de comerț, inclusiv forfetare;

Emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit;

Plăți și decontări;

Transferuri de fonduri;

Emiterea de garanții și asumarea de angajamente;

Tranzacții în cont propriu sau în contul clientului cu instrumente monetare negociabile (cecuri, cambia, bilete la ordin, certificate de depozit);

Tranzacții în cont propriu sau în contul clientului cu titluri de stat;

Tranzacții în contul propriu sau în contul clientului cu metale prețioase, obiece confecționate din acestea și pietre prețioase;

Tranzacții în contul propriu sau în contul clientului cu valută;

Acționarea ca agent custode pentru valori mobiliare;

Desfășurarea de activități de depozite pentru fonduri deschise și societăți de investiții;

Inchirierea de casete de siguranță;

Consultanță financiar-bancară;

Operațiuni de mandat:

Negocierea și încheierea de contracte de asigurare în numele și pe seama societății specializate în această activitate și prestarea de servicii în vederea realizării acestor obiective;

Plata beneficiilor cuvenite deținătorilor de titluri de participare ale fondurilor deschise de investiții și respectiv a dividendelor cuvenite acționarilor societăților de investiții;

Distribuirea de titluri de participare ale fondurilor deschise de investiții;

Distribuirea către public, în calitate de membră a unui grup de vânzări, a valorilor mobiliare ce fac obiectul unei oferte publice;

Acționarea ca agent în cadrul contractelor de credit sindicalizat în baza mandatului primit de la celelalte bănci cofinanțatoare;

Adaptarea organizării și a metodelor la strategia clienților;

Creșterea selectivă a activelor;

Inovația;

Reducerea coeficientului de exploatare;

Rentabilitate durabilă.

În realizarea obiectului de activitate și operațiunilor corespunzătoare acestuia, banca elaborează reglementări proprii referitoare la desfășurarea activității, care se aprobă de Consiliul de Administrație sau Comitetul de Direcție, după caz.

Structura capitalului și a acționariatului

B.R.D. S.A. a fost înființată ca bancă comercială, sub formă de societate pe acțiuni, prin preluarea activelor și pasivelor Băncii de Investiții, și a primit o autorizație generală de desfășurare a activității bancare. În 1997, Guvernul a hotărât să privatizeze B.R.D. și a numit o Comisie de Privatizare. Privatizarea urma să se desfășoare în două etape, în conformitate cu strategia de privatizare aprobată prin HG. nr.428/1998, modificată prin H.G. nr. 169/2000 astfel :

– în prima etapă: capitalul social urma să fie majorat, iar 51 % din capitalul majorat urma să fie vândut prin negocieri directe cu investitori strategici; aproximativ 5 % din capitalul majorat urma să fie vândut prin negocieri directe către B.E.R.D. și/sau I.F.C.; 10 % din capitalul social existent urma să fie vândut angajaților, conducerii și pensionarilor B.R.D.;

– a doua etapă: capitalul social deținut de F.P.S. urma să fie vândut prin ofertă publică secundară pe piețele de capital interne și internaționale. In decembrie 1998 s-a încheiat contractul de vânzare – cumpărare de acțiuni între Societe Generale și F.P.S., prin care Societe Generale a fost de acord să subscrie pentru acțiunile reprezentând o majorare cu 20% a capitalului social al B.R.D. si să cumpere de la F.P.S. acel număr de acțiuni necesar ca Societe Generale să devină proprietarul a 51% din capitalul majorat al B.R.D.

În România, Societe Generale, este prezentă încă din 1980, ea fiind singura bancă importantă din Europa de vest care a păstrat o sucursală în România în perioada comunistă. Prin contractul de privatizare, S.G. și-a asumat obligația de a fuziona toate activitățile din România cu cele ale B.R.D. Activitatea sucursalei bancare a S.G. a fost preluată de B.R.D.

În 2000, FPS a decis sã demareze a doua fazã a privatizãrii și sã vândã restul de acțiuni reprezentând 9,87% din capitalul social (4.57.15 acțiuni) prin oferta publicã de vânzare la Bursa de valori București (BVB). În aceastã a doua fazã a privatizãrii, FPS a vândut 8.842.206 acțiuni.

Acțiunile BRD au fost lichide pe parcursul anului 2001, cu o medie zilnicã a tranzacțiilor de aproximativ 91,5 (nominal), fiind a doua companie cu valoare a tranzacțiilor la BVB. În 2002, valoarea medie a tranzacțiilor a crescut mai mult de trei ori comparativ cu 2001 ajungând la .700. Capitalizarea bursierã a crescut în 2002 de la 279 milioane EUR în 2001 la 520 milioane EUR.

Ca rezultat al măsurilor întreprinse în scopul privatizării B.R.D., la 31 decembrie 2000 structura acționariatului se prezintă după cum urmează:

Societe Generale, deține un aport la capitalul social de 51 %;

Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participanților Statului, deține un aport la capitalul social de 7,32 %

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, deține un aport la capitalul social de 4,99 %

Societatea de Investiții Financiare Banat Crișana, deține un aport la capitalul social de 5,00 %

Societatea de Investiții Financiare Transilvania, deține un aport la capitalul social de 5,00 %

Societatea de Investiții Financiare Moldova, deține un aport la capitalul social de 5,00 %

Societatea de Investiții Financiare Muntenia, deține un aport la capitalul social de 5,26 %

Societatea de Investiții Financiare Oltenia, deține un aport la capitalul social de 5,55 %

Alți acționari ( persoane fizice și juridice) care dețin împreună un aport la capitalul social de 10,88 %.

Figura 2.1. Structura acționariatului BRD-GSG, la 31 decembrie 2000

Se va prezenta și reprezenta grafc în continuare structura acționariatului BRD- GSG la 31.12.2004 și la 31.12.2014, de unde se vede evoluția numărului de acțiuni deținute de banca franceză.

Figura 2.2. Structura acționariatului BRD-GSG, la 31 decembrie 2004

Tabel 2.1.

Structură acționariat BRD-GSG, la 31.12.2014:

(Sursa:http://www.zf.ro/wikizf/brd-groupe-societe-generale-s-a-8084921)

Figura 2.3. Structura acționariatului BRD-GSG, la 31 decembrie 2014

Acțiunile sunt emise în formă dematerializată și evidențiate prin înregistrarea în registrul acționarilor băncii ținut de o societate de registru independent privat.

Acțiunile conferă deținătorilor drepturi și obligații egale. Banca recunoaște un singur proprietar pentru fiecare acțiune. Acțiunile sunt indivizibile. Orice acțiune dă dreptul la un vot în Adunarea Generală a Acționarilor. Orice modificare a nivelului capitalului socialal B.R.D. – G.S.G. este supusă aprobării Băncii Naționale a României.

GRUP BRD (GRUP) include următoarele entități:

‐ BRD – Groupe Société Générale S.A.;

‐ BRD Sogelease IFN SA;

‐ BRD Finance IFN SA;

‐ BRD Asset Management SAI SA;

‐ BRD Corporate Finance SRL.

RATING EXTERN

La 31 decembrie 2012, Banca avea urmatoarele rating-uri:

Fitch Ratings (ultima actualizare: 13-noiembrie-2013) Rating

Datoria în valută pe termen scurt F2

Datoria în valută pe termen lung BBB+ Suport 2

La 31 decembrie 2014, ratingurile Société Générale erau:

‐ Standard and Poor's: A

‐ Moody's: A2

‐ Fitch: A
(Sursa:https://www.brd.ro/_files/pdf/BRD%20raport%20Administartori%2031.12.2014. pdf)

2.3. Evoluția în cifre a activității desfășurate de BRD-GSG

După înființare, în condițiile creării unui mediu concurențial pe piața româ-nească, B.R.D. și-a diversificat operațiunile și a trecut la dezvoltarea activităților în sectorul privat. Prin extinderea domeniului de activitate din trecut, respectiv finanțarea din domeniul industrial, B.R.D. și-a diversificat activitatea cu servicii de finanțare a comerțului și credite acordate persoanelor fizice.

De la înființarea sa, B.R.D. a continuat să se implice în activități de finanțare pe termen mediu și lung în domeniul industrial din sectorul de stat, concentrându-se în același timp și pe dezvoltarea clientelei din sectorul privat, având ca obiectiv principal întreprin-derile mici și mijlocii.

Profitând de dimensiunea sa relativ mică, B.R.D. a înregistrat un avans față de concurenții săi interni în modernizarea structurii organizatorice, în implementarea de proceduri financiare și operaționale în toate domeniile de activitate, adoptarea de politici și regulamente, și prin elaborarea unor proceduri recunoscute pe plan internațional.

B.R.D. a fost prima bancă din România care a oferit servicii de factoring și forfaiting, și-a adaptat activitatea la noile condiții de piață concentrându-se in special pe extinderea afacerilor din sectorul privat și pe activități bancare pentru persoane fizice, punând accent în primul rând pe afacerile mici și mijlocii, dar și pe câteva din cele mai mari societăți private.

B.R.D. și-a extins rețeaua, si-a lărgit sfera de activitate și s-a angajat în servicii bancare pentru persoanele fizice și juridice cum ar fi: servicii de plată, finanțarea comerțului, investment banking, intermediere și brokeraj, asigurări, servicii de factoring și forfetare etc.

Între obiectivele principale, urmărite de B.R.D., se află două direcții de acțiune:

A) În ceea ce privește clienții corporativi: atragerea de corporații private puternice și stabile; oferirea de produse de creditare specializate (factoring , leasing etc); menținerea unei poziții dominante pe piața monetară; extinderea tranzacțiilor de comerț internațional și valutare, oferirea de servicii de cash-management; îmbunătățirea administrării riscului; extinderea activităților de brokeraj, depozitare/custodie; dezvoltarea activităților de „corporate finance".

B) În ceea ce privește persoanele fizice: extinderea forței de vânzare către populație în rețeaua teritorială; dezvoltarea unui portofoliu de credite adaptat pieței românești prin: promovarea cardurilor bancare și a serviciilor conexe; implementarea produselor Western Union în toată rețeaua; dezvoltarea creditelor de consum; dezvoltarea ofertei pentru instrumentele de economisire; dezvoltarea activităților de brokeraj, depozitare / custodie etc.

B.R.D – Groupe Societe Generale beneficiază de două atuuri unice în peisajul bancar românesc:

este o instituție cu tradiție, bine ancorată în economie și recunoscută de către populație prin intermediul unei rețele de 883 agenții;

aparține Grupului Societe Generale și are astfel acces la produsele și serviciile cele mai inovatoare și la cele mai eficiente metode de gestiune.

În momentul de față, B.R.D.-G.S.G. are peste 2.279 000 de clienți( în 2013: 135.000 clienți persoane juridice și 2.144.000 clienți persoane fizice) și mai mult de 1.000 000 de posesori de carduri; ea deține o treime din piața cardurilor și peste 40% din cea a creditelor de consum. B.R.D. este de asemenea prima bancă a întreprinderilor private din România și s-a angajat, singură sau împreună cu Societe Generale, în finanțarea unor proiecte importante. Rezultatele obținute datorită clienților băncii confirmă poziția acesteia de bancă de referință în România.

Tabel 2.2.

Evoluția în cifre a BRD-GSG 2008-2014

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Profit net(mil.lei) 1.127 779 501 465 – – 43

Pierdere (mil.lei) – – – – 331 386 –

Capitaluri

proprii (mil.lei) 4.268 4.944 5.749 5.643 5.507 5.161 5.492

Nr.personal 9.502 9.150 9.227 8.245 8 496 8.486 8.310

Clienți total 2.592 2.528 2.475 2.416 2.321 2.279 2.423

(x 1000)

(Sursa:https://www.brd.ro/_files/pdf/raportul-administratorilor-ras-ro.pdf)

Grafic evoluția acestor indicatori este redată în figurile de mai jos:

Figura 2.4. Evoluția Profitului/Pierderii nete la BRD-GSG, 2008-2014 (mil. lei)

4

Figura 2.5. Evoluția Capitalurilor proprii la BRD-GSG, 2008-2014 (mil. lei)

Figura 2.6. Evoluția Numărului de angajați la BRD-GSG, 2008-2014

Figura 2.7. Evoluția Numărului de Clienți la BRD-GSG, 2008-2014 (mii clienți)

Din tabelul 2.2. și figurile 2.4.-2.7. se poate observa evoluția principalilor indicatori ai BRD-GSG, evoluție care este fluctuantă de la un an la altul și se pot observa efectele crizei financiare mondiale simțită în sectorul bancar.

De menționat că BRD- GSG, filiala grupului francez Societe Generale, a încheiat anul 2013 cu o pierdere netă de 385 mil. lei, efortul de curățare a portofoliului de credite neperformante ținând banca pe minus în absența unor volume consistente de business nou. BRD înregistrează astfel al doilea an la rând cu pierderi, dupa rezultatul negativ de 332 mil. lei din 2012.

”2013 a fost un an de tranziție, în mare măsură dedicat îmbunătățirii organizării interne și a administrării riscurilor, precum și întăririi principalelor avantaje competitive”, spune Philippe Lhotte, presedintele BRD.

Pe întreg anul banca 2013 a raportat o creștere de 1% a volumului creditelor de retail brute, până la 17,2 mld. lei. Per ansamblu, creditele brute au scăzut cu peste 5%, până la 33,5 mld. lei. Depozitele au urcat consistent, cu aproape 13%, BRD fiind presată de banca-mamă de la Paris să înlocuiască liniile de finanțare de la grup cu resurse locale.

Philippe Lhote, instalat în toamna lui 2012 la cârma BRD, nu a reușit așadar să-și atingă obiectivul de a readuce banca pe profit. El spunea chiar în urmă cu un an că pierderea de 332 mil. lei raportată pe 2012 a fost un accident singular și că BRD revin pe profit în 2013.

BRD a fost afectată în 2012 de scandalul fraudelor la creditare.

Banca nu a dat un pas înapoi doar la nivelul comunicării, ci și pe piața creditării, nereușind să facă efortul de a-și onora poziția de al doilea mare creditor al economiei românești. (Sursa: http://www.zf.ro/zf-24/obiectiv-ratat-brd-nu-a-revenit-pe-profit-in-2013-francezii-au-avut-pierderi-de-385-mil-lei-12067429)

Figura 2.8. Ierarhizarea sistemului bancar românesc după active în 2014

(Sursa: Date BNR)

In 2014, BRD-GSG, a continuat să susțină economia românească, să își concentreze eforturile pe creșterea satisfacției clienților și a continuat, în același timp, optimizarea proceselor sale de business pentru o eficiență operațională îmbunatățită.

Astfel, BRD-GSG a încheiat primul trimestru al anului 2014 cu un stoc de credite brute de 33,6 mld. lei, în scădere cu 4% față de luna martie 2012. Creditele de retail sunt cu circa un procent peste martie anul trecut, în timp ce din portofoliul de finanțări corporate au dispărut aproape 600 mil. lei. Banca avea credite depreciate de 5,9 mld. lei, astfel că soldul net al creditelor nete ajungea la 27,7 mld. lei.

Creditele neperformante s-au stabilizat la circa 25% din total, în timp ce costul riscului s-a redus cu 30%, la 246 mil. lei. BRD a încheiat luna martie cu un volum total de depozite de 34,8 mld. lei, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Față de finalul anului trecut, banca a pierdut însă depozite de 1,3 mld. lei, exclusiv pe seama retragerilor efectuate de companii.

(Sursa:http://www.zf.ro/zf-24/profitul-brd-a-crescut-de-trei-ori-in-primul-trimestru-la-37-mil-lei-12608712)

BRD-Groupe Société Générale este cea de-a doua banca din România dupa totalul activelor și banca nr. 1 pe piața româneasca a creditelor sindicalizate. BRD – Groupe Société Générale are 2,2 milioane de clienți și operează o rețea de aproximativ 860 de unități. Cu aproape 2,2 milioane de carduri valide și o rețea de acceptare de peste 25 000 POS-uri și

1.500 ATM-uri, BRD este banca nr. 1 pe piața româneasca a cardurilor. Cu operațiuni de factoring de peste 918 milioane de Euro în 2013, BRD este liderul pieței de factoring din România. Activele totale ale băncii erau, la sfârșitul anului 2014, de 45,18 miliarde lei.

BRD face parte din Grupul Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare. Grupul are 148.000 de angajați în 76 de țări și 32 de milioane de clienți în întreaga lume, în trei activități-cheie:

Retail banking în Franța;

Retail banking internațional, servicii financiare și asigurări;

Corporate & investment banking, private banking, administrare de active și servicii pentru investitori.

In anul 2014, sectorul bancar românesc a continuat să se confrunte cu o cerere slabă de credite în pofida nivelului scăzut al dobânzilor. Piața a înregistrat un declin al soldului creditelor brute (-3,1%) în ultimele 12 luni, determinat însă și de operațiunile de ștergere de creanțe, iar depozitele au crescut (+7,9%), în special pe segmentul companiilor (+10,7%).

  Soldul creditelor nete acordate de BRD – GSG persoanelor fizice a atins 16,2 mld lei, în creștere cu 0,3% față de luna decembrie 2013, susținut de dezvoltarea continua a portofoliului de credite pentru locuințe. Banca a înregistrat, în plus, o performanță solidă în ceea ce privește creditele nou-acordate (+85% față de anul 2013). In ceea ce privește creditele acordate companiilor, cererea slabă și concurența puternică au dus la un declin de 11,6% al soldului net, până la 10,2 mld. lei.

  Banca a continuat să își consolideze baza extinsă de depozite, care s-a stabilizat la 36 mld. lei, prin favorizarea atragerii de depozite de la persoane fizice, reprezentând cele mai stabile surse de finanțare. Economiile persoanelor fizice au crescut cu 8% în anul 2014, avans care se situează peste nivelul pieței. Cu o rată credite nete/depozite de 73,4% la sfârșitul anului 2014 (-3,4 % față de sfârșitul anului 2013), BRD – GSG și-a reconfirmat poziția financiară solidă și și-a întărit gradul de autonomie financiară. In consecință, banca are capacitatea de a-și extinde semnificativ portofoliul de credite atunci când cererea se va redresa.

  Venitul net bancar s-a redus cu 8,4% comparativ cu anul 2013, influențat în principal de contracția marjei nete de dobândă. Această evoluție a fost cauzată în special de soldul mai scăzut al creditelor pentru companii. Susținute de venituri în creștere din activități de investment banking și servicii de custodie și depozitare, veniturile din comisioane au rămas stabile, în ciuda activității mai slabe de creditare. Veniturile din alte activități bancare au fost mai mici ca urmare a unor venituri nerecurente înregistrate în anul 2013 (câștiguri mai mari din evaluarea portofoliului de swap-uri valutare).

  BRD – GSG a continuat să implementeze măsuri de optimizare a costurilor care au determinat o reducere a cheltuielilor operaționale cu 2,9% comparativ cu anul 2013. Raportul cost/venit a fost de 50,2%.

  Banca a reușit să reducă rata creditelor neperfomante (de la 24,9% la sfârșitul anului 2013 la 20,3% la sfârșitul anului 2014) în principal datorită implementării unei politici active de ștergere și vânzare de creanțe, în același timp îmbunatățind gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (de la 69% la sfârșitul anului 2013 la 71% la sfărșitul anului 2014). Costul net al riscului a scazut cu 43% față de anul 2013 cu evoluții favorabile pe ambele segmente, companii și persoane fizice.

  Prin menținerea unui nivel solid al rezervelor de capital, BRD – GSG are un indicator confortabil de solvabilitate de 17% față de 14,2% în anul 2013, semnificativ superior cerințelor reglementare.

  “Anul 2014 a marcat un punct de cotitură pentru BRD – GSG, în care banca a revenit pe profit reușind în același timp să își îmbunătățească profilul de risc și eficiența operațională. In anul 2015, BRD – GSG va continua să se bazeze pe soliditatea modelului sau de bancă universală și pe capacitatea de a oferi soluții inovatoare și servicii personalizate unei baze largi de clienți. Mai mult ca niciodată, BRD – GSG are ambiția de a se poziționa printre principalii actori economici care asigură condițiile revenirii investițiilor“, a declarat Philippe Lhotte, Președintele Director General al BRD – GSG.

(Sursa: https://www.brd.ro/stiri/revenire-pe-profit-cu-o-imbunatatire-sustinuta-profilului-de-risc)

Mediul economic și bancar în 2013 – 2014

Principalii factori care au avut un impact semnificativ asupra activității bancare, în cursul anului 2013:

‐ Creșterea estimată a PIB a fost de aproximativ 3,5% pentru 2013 (în conformitate cu datele provizorii comunicate de Institutul Național de Statistică), acesta beneficiind de contribuția pozitivă a agriculturii și exporturilor;

‐ In 2013 inflația a atins 1,55% (nivelul cel mai scăzut înregistrat din 1990), influențată de un an agricol bun și de reducerea TVA-ului la pâine în septembrie 2013;

‐ In acest context, BNR a relaxat politica sa monetara și, în consecință, rata dobânzii de pe piața monetară a scăzut semnificativ (rata ROBOR 3M a scăzut de la 5,98% în decembrie 2012 la 2,58% în decembrie 2013) ;

‐ BNR a menținut în 2013, rezevervele minime obligatorii la același nivel ca și în 2012 (respectiv 20% pentru resursele în devize și 15% pentru resursele în lei)

In 2013 numărul de instituții de credit a ramas constant în comparație cu 2012 – 40 unități, din care 9 sunt sucursale ale băncilor străine și 2 sunt banci cu capital în totalitate sau în majoritate de stat.

In ceea ce privește activitatea bancară, depozitele au înregistrat o creștere dinamică (+8% anual), gospodăriile populației păstrându-și un apetit ridicat pentru economisire, într-un mediu economic nesigur, în timp ce depozitele companiilor au accelarat puternic în ultimul trimestru din 2013.

Volumul total al creditelor brute a scăzut cu 3,5% în ultimele 12 luni, în special pe segmentul corporate (-5,3%), companiile limitându-și în continuare investițiile. In același timp, creditele acordate persoanelor fizice s-au redus cu 1,1%, creditele de consum scăzând cu 7,4%, în timp ce creditele imobiliare au crescut cu 10,2% (susținute de programul Prima casă).

Activele totale ale sistemului bancar s-au situat la un nivel de 362 milioane lei la sfârșitul anului 2013, în scădere cu 1% față de anul precedent.

Capitalizarea sistemului bancar românesc a rămas la un nivel confortabil cu un indicator de solvabilitate de 15,02% la finalul anului 2013 (versus 14,6% în anul 2012).

Calitatea activelor în sistemul bancar a continuat să se deterioreze în 2013, rata creditelor neperformante (calculate conform reglementărilor prudențiale) ajungând la 21,9% în 2013, de la 18,2% în 2012..

Sectorul bancar, care finanțează în proporție de 90% economia, avea la sfârșitul anului 2014 active de 364 mld. lei (54% din PIB), pierderi de aproape 4,4 mld. euro, aproape 900 de angajați în minus și o rată a creditelor neperformante de circa 14%, potrivit datelor BNR.

Efortul de scoatere în afara bilanțurilor a creditelor neperformante și celelalte măsuri de provizionare legate de curățenia generală din sistemul bancar în pregătirea exercițiului de evaluare a calității activelor din anul 2015 au făcut ca 2014 să fie un an dificil pentru bănci. După șase ani de criză, o cincime din salariații băncilor și din sucursale au dispărut, iar sistemul a trecut din nou pe pierdere.

Restructurarea a continuat în anul 2014, numărul de angajați coborând cu 880 față de 2013, la 57.732 de persoane. Infrastructura industriei bancare a atins apogeul în 2008, când rețelele teritoriale au ajuns la un record de 6.552 de sucursale și agenții, în care lucrau peste 71.600 de angajați cu un salariu mediu net de circa 3.000 de lei, conform datelor BNR.

Profitabilitatea băncilor a fost afectată de creșterea puternică a cheltuielilor cu provizioanele făcute în contul creditelor care au înregistrat probleme la plata ratelor. La sfârșitul anului 2014 sistemul bancar a ajuns la o rată a creditelor neperformante de 13,9%, în scădere față de vârful de peste 22% înregistrat în primăvara lui 2014. Iar pierderile au fost record de 4,4 miliarde euro.

(Sursa http://www.zf.ro/zf-news/bilantul-bancilor-arata-mai-curat-13857104).

BRD SocGen, locul 487 în Top 500: Cele mai puternice branduri de bănci din lume

Cele mai prestigioase bănci la nivel global sunt cuprinse în Top 500 Banking Brands, un clasament realizat de Brand Finance și publicat în revista lunară londoneză “The Banker”. Clasificarea a fost făcută în funcție de valoarea de brand a băncilor, cu rezultate care să reflecte tendințele industriei și care să indice evoluțiile viitoare.

Locul 487: BRD SocGen cu:

Valoarea brandului 2014: 154 milioane dolari

Rating 2014: A+

Top 500 Banking Brands 2013: locul 490

Valoarea brandului 2013: 147 milioane dolari

Rating 2013: A

(Sursa: http://www.campaignbrief.com/2014/02/the-brand-finance-banking-500.html)

Perspective BRD –GSG pentru 2015

(Sursa: ZF din 09.03.2015)

BRD – GSG, a doua bancă locală după active, vrea să-și recupereze anul acesta cei 45.000 de clienți pe care i-a pierdut anul trecut, ceea ce i-ar asigura o creștere cu 1,2 mld. lei a stocului de credite nete și cu 600 mil. lei a depozitelor, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli care va fi supus votului acționarilor în adunarea generală din 9 aprilie.

  In anul 2014, banca a pierdut 100 milioane de lei din depozite, iar stocul de credite s-a contractat cu aproape 5%. Stoculde credite ar urma să ajungă în decembrie anul acesta la 27,6 mld. lei, ceea ce ar asigura „o creștere a venitului net bancar cu 3%“, după o scădere cu 8% anul trecut. Creșterea stocului de credite ar urma să fie susținută de finanțările pentru companii mari, banca păstrând o atitudine prudentă vizavi de întreprinderile mici și mijlocii. Sunt vizate „cu prioritate sectoarele de energie, agricultură, infrastructură, mari comercianți și mari exportatori“. Pe sectorul IMM-urilor este vizată o „abordare prudentă a creditării“.

Pe retail este așteptată o creștere a stocului de credite de sub 1%, ținta pe acest segment fiind atragerea de depozite. Banca vizează o creștere a ponderii depozitelor în total resurse atrase cu 17 puncte procentuale între 2102 și 2015, în paralel cu reducerea cu 13 puncte procentuale a finanțării de la banca-mamă Société Génerale. Rata credite nete/depozite era de 73% la finalul anului trecut.

  Oficialii BRD estimează o scădere în continuare a ratei creditelor neperformante și implicit a costului riscului. Banca a încheiat anul 2014 cu o rată de neperformanță de 16%, în scădere cu cinci puncte procentuale, în timp ce cheltuielile cu provizioanele de risc s-au situat la 1,2 miliarde de lei, comparativ cu un nivel de peste 2 mld. lei în 2013.

(Sursa:http://www.zf.ro/zf-news/brd-reintra-in-competitia-pentru-clienti-si-vizeaza-o-crestere-de-1-2-mld-lei-a-portofoliului-de-credite-13952331)

2.4.Cardul – produs bancar al BRD – GSG

Banca BRD – GSG  a devenit membru VISA în anul 1993 și membru Europay (Eurocard /Mastercard, Maestro/Cirrus) în anul 1998.

De la afiliere, BRD – GSG a emis 14 carduri, dintre care:  6 carduri VISA, 7 carduri MASTERCARD, 1 card MAESTRO.

Pentru persoane fizice, BRD a emis 15 carduri, dintre care:
   – 8 carduri de credit
   – 6 carduri de debit
   – 1 card de debit cu overdraft

Pentru persoane juridice, BRD a emis 1 carduri, dintre care:
   – 1 card de debit cu overdraft

Tipuri de carduri la BRD

Carduri de debit sau de credit:

Carduri Prepaid

Gift Card Card Prepaid Reincărcabil

Carduri pentru tineri, Carduri electronice

Carduri standard, Cardul A la Carte

Carduri premium

Cardul Gold, Cardul Platinum

Carduri de credit

CumVreiTu Card Platinum

Card transport, Carduri contactless

Cardurile BRD cu tehnologie Contactless

Cardul Transport MasterCard;

Cardul A la carte MasterCard/Visa;

Cardul Sprint;

Cardul Gold MasterCard/Visa;

Cardul Platinum MasterCard;

Cardul Standard MasterCard/Visa;

Cardul BRD-ISIC

Domenii de utilizare

Pe lângă funcționalitățile standard ale unui card bancar cu utilizare internațională, cardurile Contactless se pot utiliza și la comercianții din țară și strainatate care afisează sigla  și . In România, BRD – GSG a încheiat parteneriate cu comercianți care își desfășoară activitatea în diferite domenii (hypermarket, regii transport, fast-food, farmacii, standuri de ziare, etc) și care se regăsesc la nivel național în diverse orașe ale țării.

De asemenea, cardurile MasterCard contactless pot fi utilizate și în transportul în comun din orașele din țară (Sibiu, Galați, Arad, Brașov).

Avantajele Cardurile BRD cu tehnologie Contactless

Tehnologie specifică plăților rapide de mică valoare, efectuate prin apropierea unui card de terminalul dedicat, ideală pentru locațiile aglomerate;

Prezență la nivel global, pe toate continentele;

Rapid, comod și sigur: la efectuarea plății utilizatorul cardului realizează singur tranzacția, păstrând în permanență cardul în posesia sa;

Nu este necesară introducerea codului PIN pentru plățile mai mici de 100 LEI, iar chitanța este opțională. Pentru sumele peste 100 LEI, introducerea sa este obligatorie.

Visa Clasic/LEI, card de credit în LEI

Este un card de credit în lei, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianți, acceptanți de carduri Visa.

Visa Clasic/USD, card de debit în USD

Este un card de debit în USD, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianți acceptanți de carduri Visa.

MasterCard Standard / EUR, card de debit în EUR

Este un card de debit în euro, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianții acceptanți de carduri MasterCard.

MasterCard Gold/LEI, card de credit în LEI

Este un card de credit în lei, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianții acceptanți de carduri MasterCard.

MasterCard Gold/EUR, card de credit în EUR

BRD VIVERE, card de credit in RON

Este un card de credit în lei, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianții acceptanți de carduri MasterCard.

BRD ISIC, card de debit în LEI

Este un card de debit în lei, destinat exclusiv studenților la zi, cu utilizare națională și internațională atât pentru retrageri de numerar cât și pentru tranzacții la comercianții acceptanți de carduri Visa Electron.

BRD-ISIC este un card de debit in LEI, emis sub sigla Visa, dedicat tinerilor cu varsta peste 18 ani inscrisi la studii superioare la zi, cu valabilitate 2 ani. Cardul ofera acces la un program internațional de reduceri valabile in 120 de tari.

 Avantajele acestui card:

Comision 0 pentru emiterea cardului si pentru platile la comercianti, inclusiv online;

Siguranta datorita standardului 3Dsecure si tehnologiei CIP atasate;

Plati rapide prin tehnologia Contactless;

Costuri reduse – adaptate studentilor;

Acces la un program international de reduceri;

Acces la ofertele speciale TravelMax, cea mai mare baza de date online cu informatii turistice si culturale;

Un HelpLine dedicat pentru asistenta gratuita in situatii de urgenta;

Utilizare nationala si internationala.

STUDENT 10, card de debit în LEI

Este card de debit în lei, ce poate fi utilizat doar în mediu electronic, ce se adresează tinerilor peste 18 ani care urmează cursurile unei universități de stat sau private, fiind studenți la zi, la distanță, la master sau la doctorat. 

Card SPRINT, card de debit în LEI

Card pentru tineri independenti cu varsta intre 14 si 26 de ani!

Sprint este un card de debit in LEI dedicat tinerilor, emis sub sigla Maestro/Cirrus, cu valabilitate de 4 ani

Avantajele folosirii acestui card:

GRATUIT plați la comercianți, inclusiv online și contactless;

Independență prin gestionarea proprie a operațiunilor;

Plăți rapide prin tehnologia Contactless;

Comisioane reduse pentru economii mai rapide;

Siguranță datorită standardului 3Dsecure și tehnologiei CIP atașate;

Utilizare națională și internațională.

GADGET- card pentru plata utilităților, card de credit în LEI

Este un card de credit în lei, ce poate fi folosit doar pentru plata facturilor de utilități sau servicii, utilizabil numai în rețeaua de ATM-uri/bancomate BRD – GSG și la POS-urile comercianților acceptanți care afisează însemnele Simplis Facturi.
Titularii de contracte cu un furnizor de servicii / utilități, primesc, odata cu cardul, o limită de credit de 300 de lei, ce poate fi folosită doar pentru plata facturilor de utilități.
Cardul GADGET este un card securizat cu PIN.

Mastercard Standard /Lei, card de debit în LEI

Este un card de debit în lei, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianții acceptanți de carduri MasterCard.

Visa Gold / Lei, card de credit în LEI

Este un Card de credit premium în LEI, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianții acceptanți de carduri VISA.

Visa Gold / USD, card de credit în USD

Este un Card de credit premium în USD, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianții acceptanți de carduri VISA.

Cardul Gold este un card de debit cu valabilitate 4 ani, emis sub sigla Mastercard (LEI/EUR)/Visa (LEI).
 Avantajele folosirii acestui card:

Comision 0 pentru emiterea cardului și pentru plățile la comercianți, inclusiv online;

Gratuit – asigurare de calătorie în țară și în străinatate în condiții preferențiale;

Acces la programe de reduceri la comercianți de prestigiu, atât pe plan național cât și internațional prin programul MasterCard Elite;

Plăți rapide prin tehnologia Contactless

Siguranță datorită standardului 3Dsecure și tehnologiei CIP atașate;

Limite superioare de tranzacționare;

Utilizare națională și internațională.

Ce operațiuni se pot efectua cu cardul Gold?

Plăți la comercianți, inclusiv online și contactless;

Retragere de numerar;

Plăți de facturi;

Interogare de sold;

Schimbare de PIN;

Lista ultimelor 10 tranzacții;

Western Union la terminalele BRD;

Reîncarcare cartele Prepaid: Orange, Vodafone, Cosmote;

Acces mijloace transport în țară, inclusiv metrou București, prin tehnologia contactless.

Cardul Platinum

Cardul Platinum BRD este disponibil sub forma de: card de debit în LEI sau Euro și card de credit în LEI.

Privilegii exclusive folosind acest card:

Info Line dedicat

Programul Priority Pass
Se beneficieză de acces privilegiat în peste 600 de saloane VIP în aeroporturile din întreaga lume.

Programul MasterCard Elite
Acces la tratament preferențial și reduceri substanțiale la comercianții Premium.

Programul de reduceri la partenerii BRD – GSG
Se acordă reduceri speciale, precum și o serie de oferte atractive în toate domeniile de interes.

Ce operațiuni se pot efectua cu cardul Platinum?

Plăți la comercianți, inclusiv online și contactless;

Retragere de numerar;

Plăți de facturi;

Interogare de sold;

Schimbare de PIN;

Lista ultimelor 10 tranzacții;

Western Union la terminalele BRD;

Reincarcare cartele Prepaid: Orange, Vodafone, Cosmote.

Un pachet complet de servicii de asigurare și asistență se oferă pe parcursul calatoriilor în strainatate:

Asigurare Concierge: se beneficieză de consultanță înainte și pe durata calatoriei, rezervare bilete la spectacole, trimitere flori, transmitere mesaje de urgența;

Asigurare medicală și servicii de asistență medicală și legală;

Servicii de asigurare n caz de anulare a calătoriei, de întârziere a bagajelor sau a cursei aeriene.

MasterCard Business EUR, card de debit în EUR

Este un Card de debit emis în euro, pentru persoane juridice/persoane fizice autorizate, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianți.
In urma unei convenții de plată a salariilor angajaților în cont curent, oferă facilitate de overdraft (descoperit de cont).

Punct Card, card de credit în LEI

Este un Card de credit în lei, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții (inclusiv pe Internet) la comercianții acceptanți de carduri MasterCard.

Este un card de credit și unul de fidelitate în același timp, aducând puncte de fidelitate pentru orice plată realizată cu cardul.

BRD-MAESTRO/VISA ELECTRON, card de debit în RON

Este un card de debit în lei, pentru persoane fizice, cu utilizare națională și internațională, pentru retrageri de numerar și tranzacții la comercianții acceptanți de carduri Maestro și Visa Electron.

Ofera și posibilitatea de overdraft (daca salariul se virează în contul asociat cardului).

Acesta este Cardul de zi cu zi.

Cardul Maestro/Visa Electron este un card de debit în LEI cu valabilitate pe o perioadă de 4 ani, dedicat operațiunilor bancare de zi cu zi. 
Avantajele folosirii acestui card:
  – Comision 0 pentru plățile la comercianți, inclusiv online;

Siguranță datorită standardului 3Dsecure și tehnologiei CIP atașate;

Utilizare națională și internațională

Ce operațiuni se pot efectua cu cardul Maestro/ Visa Electron?

​Plăți la comercianți, inclusiv online;

Retragere de numerar;

Plăți facturi;

Interogare sold;

Schimbare PIN;

Lista ultimelor 10 operațiuni;

Western Union  la terminalele BRD;

Reincarcare cartele Prepaid Orange, Vodafone, Cosmote.

Acces mijloace de transport în țară și metrou București, prin tehnologia contactless

Ce alte servicii pot fi atașate acestui card?

​ Asigurarea Confort, pentru despăgubiri în cazul pierderii/furtului cardului și fară cheltuieli pentru refacerea acestuia, a documentelor de identitate și/sau a cheilor pierdute / furate odata cu cardul.

Ce acoperă asigurarea inclusă gratuit?

In străinatate: include servicii medicale în caz de boală/accident, asistență medicală, transport medical de urgență, repatriere medicală după spitalizare.

In țară: acoperă cazul de deces accidental și invaliditate permanentă parțială din accident pe perioada călatoriei cu mijloace de transport în comun (ex. metrou, tren, avion, tramvai, autobuz).

Carduri personalizate

A la Carte este un card de debit în LEI, cu valabilitate de 4 ani, emis sub sigla MasterCard/Visa, cu design personalizat, unic.

Avantajele folosirii acestui card:
 – Design personalizat se poate încărca fotografia preferată, sau alege o imagine din galerie;

Comision 0 pentru emitere și pentru plățile la comercianți, inclusiv online;

Plăți rapide prin tehnologia Contactless;

Siguranță datorită standardului 3Dsecure și tehnologiei CIP atașate;

Gratuit asigurare de călătorie în țară și în străinatate;

Utilizare națională și internațională.

  Servicii incluse:

Personalizarea cardului cu fotografia preferată sau cu una din cele pe care se pun la dispoziție în galeria dedicată;

Se beneficiază gratuit de asigurare de călătorie:

In străinatate: include servicii medicale în caz de boală/accident; asistență medicală, transport medical de urgență, repatriere medicală după spitalizare;

In țară: acoperă cazul de deces accidental și invaliditate permanentă, parțială din accident pe perioada călătoriei cu mijloace de transport în comun (ex. metrou, tren, avion, tramvai, autobuz).

  Alte servicii care se pot atașa cardului:

Servicii de urgență în străinătate: înlocuire card și fonduri în regim de urgență.

Asigurarea Confort, pentru despăgubiri în cazul pierderii/furtului cardului și fără cheltuieli pentru refacerea acestuia, a documentelor de identitate și/sau a cheilor pierdute/furate odata cu cardul.

  Pe lângă toate avantajele unui card de credit destinat cumpărăturilor și o linie de credit de până la 22.000 LEI, Cardul CumVreiTu  aduce, la fiecare plată cu cardul, puncte de fidelitate care se pot folosi pentru plata altor produse sau servicii.

Acest card de credit emis de BRD – Gsg are valabilitate de 3 ani, având posibilitate de pelungire automată.

  Avantajele folosirii acestui card:

Puncte prin programul de fidelitate;

Personalizare cu imaginea preferată;

Plătești cumpărăturile zilnice fără să se mai scotă cardul din portofel, folosind tehnologia Contactless;

Perioada de grație de până la 60 de zile;

Numai 2% minim de plată din linia de credit utilizată;

DAE foarte avantajos de 16,85%.

Pentru ce se pote folosi cardul de credit CumVreiTu?

Plăți la comercianții acceptanți MasterCard, oriunde în țară și în străinatate, inclusiv contactless;

Plăți pe internet;

Plata facturilor la bancomatele BRD – GSG și la comercianții acceptanți;

Platești cumpărăturile zilnice fără să mai scoți cardul din portofel, folosind tehnologia Contactless;

Retrageri de numerar de la bancomate;

Interogarea soldului contului: la ATM, prin serviciile de bancă la distanță MyBRD Contact, MyBRD Mobile și MyBRD Net.

Ce oferă cardul de credit CumVreiTu?

Lunar se rambursează echivalentul a 2%, în funcție de linia de credit utilizată;

Perioadă de grație de până la 60 de zile pentru plata la orice comerciant acceptant MasterCard (dobândă 0% pentru suma utilizată la comercianți și rambursată integral în timpul perioadei de grație);

Dobândă anuală efectiva (DAE) foarte atractivă;

Inrolare automată în programul de fidelitate atașat cardului;

Linie de credit de până la 22.000 LEI, fără garantii;

Lunar se rambursează echivalentul a 2%, în funcție de linia de credit utilizată;

Cardul de credit are valabilitate de 3 ani, având posibilitatea de pelungire automată;

Design personalizat: se poate încărca fotografia preferată sau alege o imagine din galeria BRD – GSG;

Pachet de servicii gratuite Chartis: asigurări și asistentă pe parcursul călătoriilor.

De ce venituri este nevoie pentru a se obține împrumutul?

Se acceptă o gamă largă de venituri: de la venituri din salarii, pensii, dividende, drepturi de autor, chirii până la venituri din activități independente. Se poate obține o sumă mai mare dacă se aduc și veniturile a maximum 3 co-împrumutați.

CAPITOLUL 3.

STUDIU DE CAZ:

ELIBERAREA CARDULUI DE CREDIT

PENTRU PERSOANE FIZICE BRD – VISA CLASIC IN LEI

3.1. Prezentarea cardului de credit BRD – VISA CLASIC ( lei)

VISA CLASIC este un card de credit cu cont în lei cu utilizare națională și internațională emis de BRD – GSG sub sigla VISA. Cardul are elementele de identificare (numele si prenumele titularului de card, data expirarii, numarul cardului) embosate (scoase in relief). Cardul VISA CLASIC este un instrument de plată fără numerar care poate fi utilizat atât la ATM-urile cât și la POS-urile care afișează sigla VISA, pentru ridicări de numerar sau cumpărări de bunuri și servicii. Cu acest tip de card pot fi efectuate tranzacții atât on-line cât și off-line.

Ciclul de rambursare este între 1 și 25 ale lunii (inclusiv capetele de interval). In această perioadă clientul trebuie sa achite suma minima de plata (cel putin 5% din valoarea creditului utilizat).

Cardul este emis pe o perioada de 2 ani. Limita maxima a creditului acordat este de 2.000 lei..

Reguli specifice operațiunilor cu cardurile VISA CLASIC

Posesorii cardului (implicit beneficiari ai limitei de creditare) trebuie să întrunească cumulative următoarele condiții:

sunt persoane fizice cu cetățenie română;

au 18 ani împliniți;

să fie angajați sau să beneficieze de venituri permanente;

au un venit cert net cu caracter permanent, mai mare de 200 EUR;

se încadrează în condițiile de acordare a credit cardului, conform scoringului;

au depus documentația completă pentru obținerea unui credit card;

nu au fost implicate în activități frauduloase cu carduri;

nu sunt persoane în relații speciale cu BRD – GSG (conform regulamentului 8 al BNR);

îndeplinesc condițiile de deschidere cont așa cum sunt impuse prin normele de cunoaștere a clientelei;

dacă au mai avut credite la BRD – GSG și au înregistrate credite restante pentru o perioadă mai mare de 30 zile în ultimii 2 ani.

Veniturile lunare certe nete cu caracter permanent se obțin prin scăderea din veniturile totale certe cu caracter permanent a angajamentelor de plată ale solicitantului și familiei acestuia. Se include în veniturile totale certe cu caracter permanent:

salariul net lunar;

veniturile lunare din chirii

drepturile de autor/luna

venituri lunare din contracte de colaborare

alte venituri cu caracter permanent

Angajamentele de plată ale solicintantului și familiei cuprind;

credite angajate

valoarea contractului de leasing

CAR

Popriri (pensii alimentare, alte popriri)

alte angajamente

Beneficiarii acestui tip de credit pot să fie și persoanele fizice care garantează creditul, pe toată durata creditarii cu: depozit colateral, poliță de asigurare pentru risc de neplată, certificate de depozit sau certificat de trezorerie. Prin derogare, Directorul Direcției Retail Banking sau Directorul Direcției Credite Retail pot hotărâ, nominal, eliberarea cardului. Salariații BRD – GSG care solicită un credit card intră sub incidența politicii de creditare pentru salariații BRD – GSG. Contul de card pentru evidențierea operațiunilor se deschide pe numele posesorului principal. Fiecare posesor principal de card are asociat un cont de card și o limită de creditare stabilită de bancă.

Cu acordul posesorului principal se pot elibera, pe contul acestuia, carduri pentru posesorii desemnați. Posesorii desemnați pot fi: soțul/soția, copilul major sau părinții. Posesorii desemnați au acces la limita de creditare în aceleași condiții ca posesorul principal .

Pentru posesorii desemnați se pot stabili, la cererea posesorului principal, limite de sume și perioade de acces diferențiate pe ATM sau POS, fără realizarea unui scoring în prealabil.

Operațiunile efectuate de toți posesorii de carduri se evidențiază în contul de linie de credit deschis pe numele posesorului. Posesorul principal este deplin răspunzător pentru toate operațiunile cu carduri efetuate de toți posesorii desemnați care au emise carduri pe contul lui de card. Alimentarea contului de card se face în conformitate cu normele BRD – GSG și Băncii Naționale cu privire la creditarea conturilor deținute de persoane fizice.

Scoring

Pentru toate cererile care sunt eligibile pentru a intra la scoring sunt introduse datele și li se atribuie un scor. Punctual de cut- off stability pentru credit carduri este 170. Toate cererile care obțin un scor peste punctual de cut-off sunt aprobate automat de aplicația de scoring și toate cererile care obțin un scor sub cut-off sunt verificate automat de aceeași aplicație.

Cererile aprobate, care întrunesc un punctaj cu 5 peste punctajul minim precum și cererile neaprobate, care întrunesc un punctaj cu 5 sub punctajul minim, vor fi catalogate ca și credite cu limita incertă (zona gri).

Dacă solicitantul dorește o valoare mai mare se vor solicita garanții reale suplimentare sau giranți. Valoarea garanțiilor suplimentare trebuie să fie cel puțin egală cu diferența dintre valoarea creditului aprobat și valoarea rezultată din înmulțirea venitului net lunar cert cu caracter permanent, cu 3.

In cazul giranților,veniturile nete lunare,certe,cu caracter permanent,însumate trebuie să acopere diferența de credit între valoarea creditului acordat și valoarea rezultată din înmulțirea veniturilor lunare nete,certe cu character permanent,cu 3.

Obiectul și valoarea creditului

Obiectul creditului prin card îl reprezintă acoperirea nevoilor curente ale clientului. Limita maximă a creditului prin acest tip de card este de: 2. 000 lei. Limita de creditare se determină automat prin întocmirea fișei de scoring pe baza datelor din documentele depuse de client la referentul de credite retail al sucursalei și transmise centralei. Analiza solicitării de credit card se realizează în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data solicitării.

Solicitările de credit card scorate și respinse vor fi evidențiate în aplicația informatică, cu motivul respingerii, în scopul de a preveni riscurile și potențialele fraude ulterioare.

Garanțiile creditului

Creditele prin card sunt garantate cu:

cesiunea veniturilor și a încasărilor prezente și viitoare ale împrumutatului prin contul BRD – GSG și garanții asupra bunurilor patrimoniale ale împrumutatului (mobiliare și imobiliare).

cesiunea încasărilor din depozitul colateral: polița de asigurare împotriva riscului de neplată, certificate de trezorerie (pentru care s-a instituit garanție mobiliară) la valoarea creditului și a dobânzilor aferente. Bunurile deposedate cu titlu de garanții mobiliare se depozitează în tezaurul băncii.

Dacă din punctual de vedere al sucursalei, pentru anumiți clienți, garanțiile de mai sus nu sunt satisfăcătoare atunci sucursala poate solicita garanții suplimentare. In cazul în care se garantează cu veniturile giranților (alții decat soția și rudele de gradul I ) se vor încheia contracte de cesiune sau fidejusiune pe modelul general prezentat în Normele de creditare. Garanțiile creditului vor fi înregistrate în contabilitate la valoarea de 110% față de limita de creditare aprobată.

Competențe de aprobare

Competența de aprobare a credit cardului este la nivelul centralei BRD – GSG, respectiv:

Directorul DVCDP pentru creditele aprobate automat de aplicația de scoring ;

Directorul Retail Banking și Directorul Credite Retail pentru orice situație de derogare.

In lipsa directorilor aprobarea va fi dată de înlocuitorii acestora desemnați nominal prin hotărârea comitetului de direcție al BRD – GSG

Din partea băncii cererea sau contractul de credit vor fi semnate de:

Referentul de credite retail care a verificat documentele și a verificat dacă: clientul are depozite la termen sau nu, clientul are tranzacții în conturi în ultimele 3 luni, clientul are sau a avut credite la BRD – GSG, sau nu, iar în cazul în care are sau a avut credite dacă a avut un serviciu al datoriei bun ;

Directorul Operațiuni din Sucursală pentru confirmarea datelor verificate la nivelul sucursalei.;

Director Retail Banking și Director Credite Retail-Centrala BRD – GSG – pentru exprimarea aprobarii emiterii cardului, nivelul limitei și a dobânzii;

Serviciul Operațiuni Carduri-pentru confirmarea generării credit cardului.

Politici de reevaluare (override)

Cererile aprobate, care întrunesc un punctaj cu 5 peste punctajul minim precum și cererile neaprobate, care întrunesc un punctaj cu 5 sub punctajul minim, vor fi catalogate ca și credite cu limita incertă și vor fi reevaluate. Reevaluarea se aplică în cazuri excepționale și pentru alte cereri pentru care se consideră necesar acest lucru, indiferent dacă acestea au obținut aprobarea în mod automat din aplicația de scoring. Se aplică procedura de override și pentru cazul în care este aprobată și se dorește acordarea unei alte limite față de cea rezultată din scoring. Au drept de reevaluare: Directorul Retail Banking și Directorul Credite Retail. Aceștia, în urma evaluării datelor vor propune aprobarea sau respingerea creditului și după caz, limita de credit, prin operarea în aplicația de scoring. Propunerea de respingere va trebui motivată.

F. Documentele creditului

Actele obligatorii,pe baza carora se realizează instrumentarea în vederea acordării credit cardului sunt:

Adeverința de venit tip semnată de angajator sau alte documente legale de venit ;

Copie după actul de identitate ;

Cerere/Contract de emitere credit card semnată de către solicitant ;

După caz, contracte de fidejusiune însoțite de adeverința de venit din partea angajatorilor fidejusorilor ;

Acordul pentru consultarea bazei de date CRB (Centrala Riscului Bancar).

Limita poate fi anulată fie la solicitarea clientului, fie unilateral de catre bancă în cazul în care clientul nu respectă obligațiile asumate prin contract.

G. Cererea/Contractul de credit card

Cererea/Contractul de credit card completată va însoți dosarul creditului pe traseul de aprobare. După aprobarea creditului și semnarea acestuia de către bancă, contractul va fi transmis la sucursală.

Contractul de credit card are o durată de valabilitate de 2 ani. Acesta se prelungește automat, fără îndeplinirea unei alte formalități suplimentare, dacă sunt îndeplinite cumulative următoarele condiții:

clientul a achitat datoriile de credit până la faza de credit restant ;

nu s-a înregistrat din partea clientului o solicitare expresă scrisă de renunțare, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înaintea expirării acestuia ;

banca nu a denunțat unilateral contractul ca urmare a nerespectării de către posesor a obligațiilor asumate.

Fluxul operațiunilor emiterii cardurilor de credit VISA CLASIC:

La nivel de Sucursală 

Consilierul de clientelă/referentul vânzări carduri racolează clientul în funcție de condițiile precizate în norma de creditare și îi explică modul de funcționare a produsului.

Consilierul clientelă/referentul vânzări carduri înmânează clientului cererea de VISA CLASIC, îi explică modul de completare a acesteia și îi solicită actele necesare.

Analistul de credite retail preia de la consilierul clientelă/referentul vânzări carduri documentația pentru emitere VISA CLASIC și verifică corectitudinea datelor completate în cerere, dovada veniturilor, dacă clientul are depozite sau nu, dacă are tranzacții în conturi în ultimele 3 luni, dacă are sau a avut credite și dacă a avut un serviciu al datoriei bun, număr de cont. După ce verifică aceste date și completează câmpurile de la rubrica”date completate de sucursală”, analistul credite retail își trece numele, prenumele, funcția și semnează cererea de credit card. De la analistul credite retail cererea de VISA CLASIC merge la Directorul de Operațiuni din Sucursală care semnează cererea pentru confirmarea datelor verificate de Sucursală și ștampilează fiecare pagină din cerere.

Cel târziu a doua zi lucrătoare, analistul credite retail din Sucursală va transmite către DVCDP, prin poșta rapidă fiecare dosar, cu toate documentele însoțitoare, înregistrat în prealabil în sucursală. Astfel, la DVCDP trebuie să ajungă: cererea de card completă (inclusiv parola și declarațiile), copie după actul de identitate al solicitantului, documente justificative ale veniturilor, acord CRB, orice alte documente puse de către client la dispoziția băncii. Cererea de credit card trebuie să fie semnată de client atât pe interior cât și pe spatele cererii la finalul contractului de credit.

La nivel de Centrală

Referentul din DVCDP analizează cererea de credit și documentele primate după care introduce datele în aplicația informatică. La nivel de Centrală se va scora cererea clientului și se va stabili limita de creditare. Limita de creditare și dobânda aferentă va fi trecută în cererea de credit card la rubrica date completate de Centrală și va fi semnată de către DVCDP.

Pentru clienții cu cereri de credit card aprobate care nu au cont curent deschis la BRD – GSG se va transmite către sucursală solicitarea de deschidere a contului curent. Acest cont va fi trecut mai apoi în aplicația de scoring de la DVCDP. De la DVCDP cererea de credit card este transmisă la Serviciul Operațiuni Carduri unde segmentează cardurile și PIN-urile aferente cel târziu în ziua următoare celei de aprobare a contractului de credit pe card. Serviciul Operațiuni Carduri va completa datele din cererea de credit card de la rubrica”date completate de Centrală“respective: numărul de card, durata de valabilitate a cardului, contul de card, numărul de card al posesorului desemnat dacă este cazul și se va semna cererea pentru certificarea datelor.

Cardurile sunt emise inactive, urmând ca acestea să fie blocate de serviciul clientelă carduri în baza telefonului primit de la client după identificarea acestuia (cu parola din cerere).In urma generării cardurilor va fi generat și transmis în aplicația de scoring un fișier care va cuprinde toate cardurile generate.Ulterior se completează automat câmpul din aplicația TP-CMS cu limita de credit aprobată.

Cardurile se trimit către sucursale sau direct prin poșta clienților. PIN-urile aferente se transmit către referentul vânzări carduri din sucursala BRD – GSG pe bază de borderou.

La nivel de Sucursală

La predarea PIN-ului, referentul vânzări carduri trebuie să se asigure că deținătorul

cardului semează cardul pe verso și îi va preda clientului exemplarul 3 din cererea de credit card (exemplar client).

Exemplarul 2 (exemplar Centrală BRD – GSG) din cerere trebuie să ajungă la Direcția Administrare Credite din Centrală BRD – GSG.

Exemplarul 1(exemplar Sucursală BRD – GSG) din cererea de credit card rămâne la Sucursala BRD – GSG.,acesta servind în anumite cazuri și ca deschidere de cont curent. În cazul în care cardul a fost pierdut sau furat va fi anunțat telefonic Serviciul Operațiuni Carduri personalul Customer Service care-l va marca în sistemul de monitorizare carduri precum și stoplistul gestionat de Visa Clasic, concomitant. Apoi clientul/sucursala va transmite pe fax / email la direcția carduri, cererea de blocare, însoțită de cererea de reemitere card/PIN-dacă se dorește eliberarea unui nou card/PIN.

În situația în care creditul card a fost declarat restant sau a fost depășită limita de creditare, cardul va fi blocat în stoplist-ul Visa Clasic, de către referentul credit card.

În oricare din aceste situații referentul credit card va întocmi rapoarte zilnice care vor conține: numărul cardului, data și ora blocării și semnătura acestuia, rapoartele vor fi prezentate pe probleme de fraudă și risc după care, arhivate.

3.2. Acordarea unui credit în lei

pe cardul de credit BRD – VISA CLASIC

În data de 01.09.2014, clientul Buda Ioan – Alexandru, solicită la ghișeul BRD – GSG eliberarea unui card VISA CALASIC și apoi un credit pe acest card. AdmInis-tratorul de cont îi înmânează cererea de emitere de card, pe care clientul o completează cu toate datele personale.

După completare, cererea se depune la ghișeu, moment în care i se deschide contul de card, care este inactiv până în momentul emiterii cardului. Tot atunci clientul are obligația să depună în contul curent suma de 12,5 lei – suma minimă blocată pe card, care rămâne în contul curent până în momentul emiterii cardului.

Cererea se remite prin poștă la centrala băncii pentru procesarea cardului, aceasta operațiune durând 10 zile, timp în care angajatul cu atribuțiuni de personalizare a cardurilor procedează astfel:

– generează cardul;

– verifică concordanța dintre datele declarate de solicitanți în cererea de emitere a cardului și datele introduse în fișierele întocmite de persoanele desemnate din sucursale;

– obține avizul directorului direcției de carduri, procesează în sistem cererile de emitere;

– personalizează cardurile, constând în gravarea elementelor de pe fața cardului și atribuirea codului PIN.

În data de 10.09.2014, sucursala primește în plic sigilat cardul, iar în ziua următoare primește PIN-ul, tot în plic sigilat. Referentul vânzări carduri are obligația să-l anunțe pe client despre sosirea cardului.

În data de 11.09.2014, clientul se prezintă cu actul de identitate la bancă pentru ridicarea cardului.

Odată cu înmânarea cardului către client, i se activează contul de card și se face prima operațiune, adică alimentarea cardului cu suma minimă blocată generându-se următoarea operațiune:

01201/client = 01209/client : 12,5 lei

Cont curent cont card

În cursul lunii august, clientul face următoarele operațiuni:

– în 15.09.2014, depune 200 lei în contul de card

– în 20.09.2014, ridică de la bancomat 150 lei

– în 25.09.2014, unitatea îi virează avansul (la salariu) în suma de 450 lei

– în 26.09.2014, ridică 500 lei

În continuare vor fi prezentate înregistrările contabile aferente tranzacțiilor în contul de card:

Alimentarea contului de card cu suma de 200 lei în data de 15.09.2014 :

01A01/000001 = 01209/client 200 lei

Casa în lei cont de card client

Ridicarea de numerar în sumă de 150 lei în data de 20.09.2014 :

01209/client = 01G28/3001 150 lei

Cont de card client numerar în ATM

Alimentarea contului de card cu avansul (la salariu) în sumă de 450 lei în data de 25.09.2014 :

01602/client = 01209/client 450 lei

Alte sume datorate cont de card client

Salarii

Ridicarea de numerar în sumă de 500 lei în data de 26.09.2014 :

01209/client = 01G28/3001 500 lei

Cont de card client numerar în ATM

În data de 02.10.2014, aceluiași client i se aprobă un credit pe card în sumă de 2.000 lei. În luna octombrie clientul are următorul rulaj:

– în 07 octombrie 2014 utilizează 700 lei din credit

– în 13 octombrie 2014 alimentează contul de card cu 500 lei

– în 22 octombrie 2014 utilizează 800 lei din credit

– în 29 octombrie 2014 depune 200 lei în contul de card

În continuare vor fi prezentate înregistrările contabile aferente tranzacțiilor în contul de card, calculul și înregistrarea la sfarșitul lunii a dobînzii aferente creditului utilizat, știind că procentul de dobândă este de 23% pe an.

Acordare credit pe card 2.000 lei, înregistrarea valorii angajamentului în contul în afara bilanțului:

01X09/client = 01XD0/9000 2.000 lei

Alte deschideri de credite Contrapartida

Utilizarea din credit a sumei de 700 lei în data de 07 octombrie 2014:

Ridicarea de numerar:

01209/client = 01G28/3001 700 lei

Cont de card client Numerar la ATM

Înregistrarea creditului provenit din utilizarea sumei:

01103/client = 01209/client 700 lei

Dif. de rambursat legate de Cont de card client

utilizarea carților de plată

Concomitent se înregistrează diminuarea angajamentului cu suma utilizată:

01XD0/client = 01X09/client 700 lei

Contrapartida Aalte deschideri de credite

Alimentare cont de card cu suma de 500 lei în data de 13 octombrie 2014:

Depunere numerar în cont de card:

01A01/000001 = 01209/client 500 lei

Casa în lei Cont de card client

Înregistrarea rambursării parțiale a creditului cu suma depusă:

01209/client = 01103/client 500 lei

Cont de card client Dif. de rambursat legate

de utilizarea cărților de plată

Concomitent se înregistrează majorarea valorii angajamentului cu suma rambursată:

01X09/client = 01XD0/client 500 lei

Alte deschideri de credite Contrapartida

Utilizarea din credit a sumei de 800 lei în data de 22 octombrie 2014 :

Ridicarea de numerar:

01209/client = 01G28/3001 800 lei

Cont de card client Numerar la ATM

Înregistrarea creditului provenit din utilizarea sumei:

01103/client = 01209/client 800 lei

Dif. de rambursat legate de Cont de card client

utilizarea cărților de plată

Concomitent se înregistrează diminuarea angajamentului cu suma utilizată:

01XD0/9000 = 01X09/client 800 lei

Contrapartida Alte deschideri de credite

Alimentare cont de card cu suma de 200 lei în data de 29 octombrie 2014:

Depunere numerar în contul de card:

01A01/000001 = 01209/client 200 lei

Casa în lei Ccont de card client

Înregistrarea rambursării parțiale a creditului cu suma depusă:

01209/client = 01103/client 200 lei

Cont de card client Dif. de rambursat legate

de utilizarea cărților de plată

Concomitent se înregistrează majorarea valorii angajamentului cu suma rambursată:

01X09/client = 01XD0/client 200 lei

Alte deschideri de credite Contrapartida

Calculul dobânzii aferente creditului utilizat la data de 31 octombrie 2014, se realizează automat în sistem funcție de rata anuală a dobânzii, suma trasă din creditul aprobat și intervalul de timp (numărul de zile) cât este folosită suma trasă din credit.

Calcularea dobânzii după metoda directă :

Metoda directă – presupune parcurgerea următoarelor etape:

– separarea operațiunilor din cont în funcție de caracterul lor: debitoare și creditoare

– stabilirea numerelor de dobânzi aferente operațiunilor creditoare și debitoare, prin ponderarea sumei fiecărei operațiuni cu numărul de zile din momentul efectuării operațiunii și până la sfârșitul perioadei pentru care se calculează dobânda

– însumarea numerelor de dobânzi creditoare și debitoare și stabilirea soldului numerelor de dobânzi, ca diferență între totalul numerelor creditoare și totalul numerelor debitoare

– calcularea dobânzii aferente soldului numerelor de dobânzi prin împărțirea soldurilor numerelor de dobânzi la divizorul fix.

Stabilirea numărului de zile:

07.10.2014 13.10.2014 22.10.2014 29.10.2014 31.10.2014

DEBIT CREDIT

Total numere debitoare: Total numere creditoare:

24.000 (16.800 + 7.200) 9.400 (9.000 + 400)

Sold numere debitoare: 24.000 – 9.400 =14.600

Sold numere debitoare

Dobânda percepută = –––––––––––––

Divizor fix

A rezultat dobânda de 15,6484 lei aferentă sumei trase din creditul acordat pe cardul BRD – VISA CALSIC, pe intervalul de timp prezentat.

Înregistrarea la sfârșitul lunii a dobânzii calculate :

– înregistrarea dobânzii :

0110G/020213 = 01V01/020213 15,6484 lei

Creanța atașată creditelor Venituri din dobânzi

pe card credite

concomitent se reține dobânda aferentă din contul de card al clientului :

01209/client = 0110G/020213 15,6484 lei

Cont de card client Creanța atașată creditelor

pe card

La data de 31 octombrie 2014 clientul are utilizat din creditul acordat suma de 800 lei plus dobânda plătită aferentă lunii octombrie. În cursul lunii noiembrie 214 clientul trebuie să efectueze un rulaj de cel puțin 5% minimum 50 lei, din soldul creditului angajat la sfârșitul lunii precedente, adică :

815,6484 lei x 5% = 40,7824 lei, adică 50 lei, conform condițiilor inițiale de creditare, prevăzute în contract.

Acest tip de card credit este foarte mult solicitat la BRD – GSG, pentru că se obține relativ ușor, repede, cu costuri mici și poate fi folosit în țară și străinătate.

CONCLUZII

In condițiile actuale, sistemul bancar în ansamblul lui tinde să satisfacă într-o cât mai mare măsură nevoile consumatorilor de produse și servicii bancare încercând să-i transforme pe aceștia în clienți fideli ai băncii.

Internetul reprezintă cel mai atractiv canal de distribuție a serviciilor standardizate. În România, intrarea rapidă pe piață cu servicii de Internet Banking a fost o necesitate strategică pentru orice instituție financiară care vizează segmentul de retail.

Actualmente, instituțiile financiare se concentrează pe cardurile de credit și, totodată, segmentează cu mai mare atenție portofoliul de produse, potrivit specialiștilor. Principalul avantaj al cardului de credit este faptul că acesta permite posesorilor să cumpere acum și să plătească mai târziu. Posesorul cardului de credit are posibilitatea să cheltuiască până la limita maximă impusă de bancă, limită stabilită de cele mai multe ori numai în funcție de veniturile lunare nete ale posesorului de card.

Cartea de plată (cardul) reprezintă un instrument cu ajutorul căruia se pot efectua plăți, pe baza unui contract între deținător – emitent – comerciant, ca fundament juridic. Este un suport de informații securizate și individualizate, care prin decodificare electronică permit posesorului să achite contravaloarea unor bunuri și/sau servicii sau să obțină lichidități de la banca emitentă. Cardul reprezintă, deci, o alternativă la instrumentele de plată clasice: cecul, numerarul, fiind un instrument electronic.

Originea cardurilor e foarte greu de detectat, dar toți specialiștii sunt de părere că SUA a fost locul unde au apărut primele manifestări ale acestui nou tip de instrument de plată. Primul articol apărut pe această temă datează din 1880 când scriitorul American Edward Bellanz în lucrarea sa “Looking Backorde” imaginase că în anul 2003 banii vor fii înlocuiți cu carduri având o valoare predetermintă, ce ar permite titularilor lor să obțină un credit.

Data de naștere a cardului e anul 1914 când “General Petroleum of California” (ulterior Mobil Oil) emite cardul de credit, sub forma unei plăcuțe metalice pentru funcționarii săi și câțiva clienți selecționați cu grijă. Plăcuțele erau înregistrate cu informații despre fiecare client ce dispunea de o linie de credit. Tot în acea perioadă “Western Union” a acordat celei mai fidele clientele o astfel de plăcuță metalică, iar în 1915 Compania Telegrafică emite plăcuțe destinate să-i identifice pe principalii săi clienți și să autentifice telegramele lor. În perioada imediat următoare companii aeriene și magazine și-au lansat propriile lor carduri de credit.

Debutul utilizării cardurilor e marcat de introducerea în 1920 în S.U.A. a cardurilor imprimate pe plăcuțe rectangulare din plastic, oferite de comercianți unei clientele selecționate. Ele își justificau denumirea de “credit-card” pentru că ofereau posibilitatea amânării plății până în momentul debitării contului deținătorului prin virament bancar la ordinul comerciantului. Ulterior această practică s-a extins în alte țări.

Numeroase bănci americane dar și băncile europene au adoptat sistemul, emițând carduri bancare. Astfel, după 1967, principalele bănci franceze au propus clientelei cartea albastră (carte bleue), care facilita efectuarea plăților către comercianții afilați. Aceștia notau pe factură seria cărții de credit, îl invitau pe client să semneze factura și comparau această semnătură cu cea imprimată pe card. Atunci când factura depășea un anumit plafon verificau dacă numărul cardului nu figurează pe “lista neagră” a rău-platnicilor. Ulterior, comercianții predau facturile băncilor, iar acestea efectuau debitarea contului clientului și creditarea contului comerciantului.

Din acest moment cardurile, în diferite variante au fost utilizate tot mai mult în țările cu economie dezvoltată, devenind în scurt timp unul din cele mai răspândite și utilizate servicii bancare. Deși cardurile au început să fie folosite în țările vest-europene încă din anii ’60, abia după anii ’80 s-a extins utilizarea lor, iar numărul deținătorilor de astfel de instrumente a crescut semnificativ. Tot în anii ’80 au fost introduse pe piață și debit cardurile (cărțile de debit).

O nouă etapă este marcată de introducerea automatelor bancare, în două variante: distribuitoare automate de bancnote (cash dispenser) și ghișee automate (ATM). Acestea din urmă, pe lângă distribuirea de bilete mai oferă și posibilitatea cunoașterii soldului contului personal, efectuarea unui virament etc.

Inventatorul primului bancomat din lume a fost John Shepherd-Barron, care a decedat în mai 2010 , la vârsta de 84 de ani, în nordul Scoției. 

John Shepherd-Barron a spus că a inventat primul ATM după ce a fost concediat de la banca la care lucra. La acea vreme, cardurile de plastic încă nu existau, iar bancomatele funcționau pe bază de cecuri. Primul bancomat din lume a fost instalat la Londra în anul 1967.

Inventatorul J.S. Barron nu și-a înregistrat patentul. A primit doar diplome și medalii, fiind un tip modest.

Magazinele pot fi dotate cu terminale (POS) aflate în legătură directă cu banca (on-line) sau fără legătură directă cu banca (off-line). Pentru a fi compatibil cu efectuarea automatizată a acestor operațiuni, cardului i-a fost încorporată o bandă magnetică, având următoarele funcții: identificarea contului deținătorului și a soldului acestui cont și descurajarea eventualei tendințe de abuz din partea clientului. Dacă un anumit plafon al retragerii a fost atins, clientul nu mai poate utiliza cardul în aceeași zi pentru a efectua o nouă retragere.

În ultimii ani s-a extins aria de utilizare a cardurilor cu microprocesor (denumite și carduri cu memorie) – smart carduri. Deținătorul transferă pe card o parte din soldul creditor al contului său bancar, ca într-un “portofel electronic” și prin procedee informatice poate transfera valori pe alți suporți, de exemplu cartele telefonice, cartele S.I.M. pentru telefonia mobilă. Utilizarea smart-cardurilor a redus substanțial posibilitatea contrafacerilor și falsificarea cardurilor. Acest progress tehnic a desființat și caracterul elitist al clasicului credit card pentru că a permis diversificarea cardurilor.

În privința transferului electronic al fondurilor un nou pas a fost realizat prin introducerea în 1977 a sistemului SWIFT reprezentând abrevierea pentru Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication. Acesta reprezintă o tehnică computerizată de transmitere a mesajelor, asemănătoare transferului telegrafic și telex, însă mult superior datorită avantajelor pe care SWIFT le prezintă: siguranță, rapiditate, cost și fiabilitate. În 1977 prin rețeaua SWIFT se transmiteau 3.3 milioane mesaje pe an, în prezent numărul de mesaje a depășit 4 milioane pe zi, deservind circa 5.000 de instituții financiar-bancare din 150 de țări. Se preconizează că în viitorul apropiat această tehnică va deveni sistemul de bază al transferurilor financiare.

Inventatorul cardurilor cu microcip, a fost francezul Roland Moreno, fost presedintele și directorul general al companiei Innovatron, pe care a înființat-o în 1972. Compania a emis toate brevetele pentru produsele care au la bază cardul cu microcip.

Moreno a avut ideea de inventa un dispozitiv portabil pentru a stoca informații. El a depus primul brevet pentru cardul cu microcip în 1974 și au trecut opt ani până bancherii s-au convins de utilitatea acestei invenții.Cardul cu microcip a devenit un fenomen social la scară globală, iar Moreno a facut o avere, de 150 de milioane de euro doar până în 1998. Microcipul asigură o mai mare siguranță împotriva falsificării spre deosebire de cardurile tradiționale cu bandă magnetică, informația deținută pe cip fiind foarte greu de reprodus. 

Cardul este un instrument de plată bazat pe electronică, ca alternativă la instrumentele clasice de plată, numerarul și cecul, iar deținătorul are dreptul de acces la o procedură de autorizare și plată cu card.

Cardul se prezintă fizic, sub aspect material, ca un dreptunghi de plastic, de dimensiuni standard (86mm*54mm*056mm) fiind asemănător unei cărți de vizită. Elementele care se regăsesc pe fața cardului oferă anumite informații despre client și despre bancă (numele și sigla emitentului, numărul cardului, aria de aplicabilitate a cardului, perioada de valabilitate, numele și prenumele posesorului de card), codul embosat al tipului de card (V pentru VISA, CV pentru Classic Card, BV pentru Business Card, PV pentru Premier Card), o hologramă tridimensională, ca element de securitate și un element obligatoriu al controlului atunci când apare specificat în normele organizației emitente, deoarece nu apare pe toate cardurile, și logo-ul organizației emitente de carduri. Pe verso-ul cardului este aplicată o bandă magnetică (ce permite citirea numărului de cont, numărul de cod confidențial, fondurile disponibile, nulitatea titlului), un spațiu destinat semnăturii posesorului, adresa băncii, informații pentru deținătorul cardului.

Dat fiind componenta electronică și larga utilizare a cardurilor, emitenții de carduri au anumite responsabilități privind confecționarea materială și informațiile minime pe care trebuie să le conțină un card; ei trebuie să asigure caracteristicile comune specifice cardului.

Primele au apărut cardurile de credit, care nu erau nici bancare și nici de plastic. Destinația lor consta în confirmarea credibilității deținătorului în afara băncii. Ele au apărut în SUA, unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos încă la sfârșitul secolului XIX.

Cu toate că primul card a fost emis de o bancă românească abia în iunie '95, activitatea cu carduri pe meleagurile noastre are o istorie mult mai veche. Astfel, încă din anii '70 erau acceptate la plată atât VISA cât și AMEX și Eurocard/Mastercard. Odată cu deschiderea sistemului bancar autohton de după '89, băncile au început să-și lărgească treptat oferta de produse și servicii.

Primul card în lei a fost emis în România de către BRD în decembrie '95. El se numea Prima și avea o serie de caracteristici care nu au mai fost prezente la nici un card lansat pe piață în anii care au urmat. Astfel, Prima era un card cu funcții duale respectiv debit/credit pentru persoane fizice și debit pentru companii. Dar principala particularitate o constituia faptul că Prima era un card proprietar, el nefiind emis sub licența AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, EUROPAY, JAPAN CREDIT BUREAU sau VISA. Această experiență nu a mai fost repetată, toate cardurile emise (ulterior) de sistemul bancar român fiind lansate sub o marcă internațională.

Funcțiile fundamentale, care stau la originea cardului sunt :

Funcția de retragere de numerar (cash card)

Funcția de plată

Funcția de credit

Funcția de garantare a cecurilor

Multifuncționalitate.

majoritatea cardurilor îndeplinesc concomitent două sau mai multe funcții dintre cele prezentate anterior: retragere, plați, credit, garanție dar pot oferi, de asemenea, o gamă de servicii specifice privind călătoriile de afaceri, rezervări la hotel, asigurări de orice fel, acces la diferite cluburi sau restaurante private, servicii de divertisment.

Caracteristicile principale ale cardurilor:

–  comercianții beneficiază de posibilitatea de a utiliza carduri de mai multe tipuri, emise de mai multe bănci, având acces astfel la o diversitate relativ mare de cartele;

–  cardurile sunt acceptate în tot mai multe medii comerciale, economice;

–  ușurința în utilizare și comoditate;

–  este un sistem modern, de ultimă oră;

Avantajele

–  instituțiile financiare reduc considerabil consumul de hârtie;

–  clienții nu mai sunt nevoiți să poarte mereu asupra lor bani în numerar, astfel, gradul de siguranță al banilor clienților este mai ridicat;

–  pentru clienți, valoarea de utilizare a cardului crește cu cât sfera de utilizare a acestuia se mărește;

Dezavantajele

–  costul ridicat al ATM-urilor și POS-urilor;

În raport cu funcția atribuită acestora există următoarele tipuri de carduri:

carduri de credit

carduri de debit

carduri de garantare a cecurilor

carduri virtuale

În funcție de zona de acceptabilitate cardurile pot fi:

– Carduri naționale;

– Carduri internaționale.

În prezent, instituțiile financiare se concentrează pe cardurile de credit și, totodată, segmentează cu mai mare atenție portofoliul de produse, potrivit specialiștilor

Cardul de credit se schimbă și ține pasul cu tehnologia. In curând cardul îți va arată singur câti bani mai ai pe el, îți va recunoaște amprenta, îți va permite să alegi valuta în care vrei să faci plăța și îi va "păcăli" pe hoți.

Acest instrument electronic de plata, în curând va putea să joace rolul unui minicomputer la purtător.

Noile tehnologii introduse pe carduri au rolul de le face mai sigure și de a reduce numarul instrumentelor de plată pe care le portă individul cu el.

De menționat că și în România există o fabrică producătoare de carduri cu cip, din aprilie 2013, a grupul elen Lykos. Fabrica este construită prin intermediul firme Austria Card România, a costat peste 25 de milioane deeuro și se află în sectorul 1 al Capitalei.

Aici se produc mai multe tipuri de carduri pentru peste 35 de țări, fiind certificată MasterCard și Visa.

Numărul de bancomate – ATM-uri la nivel național a ajuns în anul 2014 la 10.950 fața de 2013, când acesta a fost de 10.772 aparate, conform datelor BNR. In schimb, băncile au crescut numărul de POS-uri la 135.465 în 2014 fața de 128.072 bucăți la sfârșitul anului 2013.

Astfel pe întreg anul 2014, plățile efectuate la comercianți direct cu cardurile emise de băncile locale au fost de circa 23,6 miliarde lei, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate au însumat 123 miliarde lei.

Politica băncilor se mulează pe strategia de impulsionarea a plăților cu cardul direct la comercianți, fără comisioane, în detrimentul retragerii de numerar. Pe lângă redimensionarea rețelelor, unele bănci au majorat însă și comisioanele de retragere numerar pentru a determina clienții să își utilizeze mai puțin cardul pentru retrageri.

In plus, în timp ce bancomatele presupun costuri pentru bănci, POS-urile aduc câștiguri, prin comisionul plătit de comercianții care își instalează astfel de terminale.

Studiul de caz s-a realizat la BRD – GSG, bancă importantă a sistemului bancar românesc, bancă care ocupă locul 487 în Top 500: Cele mai puternice branduri de bănci din lume, top realizat de Brand Finance și publicat în revista lunara londoneză “The Banker”

BRD a fost aleasă de guvern pentru a deveni prima bancă comercială privatizată. Achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al BRD de către grupul Société Générale a fost finalizată în martie 1999.

În România, Société Générale, este prezentă încă din 1980, ea fiind singura bancă importantă din Europa de vest care a păstrat o sucursală în România în perioada comunistă. Prin contractul de privatizare, S.G. și-a asumat obligația de a fuziona toate activitățile din România cu cele ale B.R.D. Activitatea sucursalei bancare a S.G. a fost preluată de B.R.D.

A fost prezentat și reprezentat grafic structura acționariatului în anii 2000, 2013 și 2014. De asemenea s-a prezentat și reprezentat grafic evoluția în cifre a BRD – GSG, cu : profit net/pierdere netă, capitaluri proprii, număr de personal și implicit număr de clienți., pe intervalul 2008 – 2014. In anii 2012 și 2013 BRD – GSG a obținut pierdere ca apoi în 2014 să revină pe profit, în urma îmbunătățirii managementului și a ofertei de produse și servicii bancare.

In continuare a fost prezentată oferta de Carduri de la BRD – GSG, partea practică a prezentei lucrări de licență.

Banca BRD – GSG  a devenit membru VISA în anul 1993 și membru Europay (Eurocard /Mastercard, Maestro/Cirrus) în anul 1998.

De la afiliere, BRD – GSG a emis 14 carduri, dintre care:  6 carduri VISA, 7 carduri MASTERCARD, 1 card MAESTRO.

Pentru persoane fizice, BRD a emis 15 carduri, dintre care:
    – 8 carduri de credit
  – 6 carduri de debit
     – 1 card de debit cu overdraft

Pentru persoane juridice, BRD a emis 1 carduri, dintre care:
    – 1 card de debit cu overdraft

Tipuri de carduri la BRD

Carduri de debit sau de credit:

Carduri Prepaid

Gift Card Card Prepaid Reincărcabil

Carduri pentru tineri, Carduri electronice

Carduri standard, Cardul A la Carte

Carduri premium

Cardul Gold, Cardul Platinum

Carduri de credit

CumVreiTu Card Platinum

Card transport, Carduri contactless

Cardurile BRD cu tehnologie Contactless introduisă pentru prima dată în vara anului 2014. Cu această tehnologie, care are următoarele avantaje:

Tehnologie specifică plăților rapide de mică valoare;

Prezență la nivel global, pe toate continentele;

Rapid, comod și sigur: la efectuarea plății utilizatorul cardului realizează singur tranzacția, păstrând în permanență cardul în posesia sa;

Nu este necesară introducerea codului PIN pentru plățile mai mici de 100 LEI.

BRD – GSG are în portofoliu următoarele carduri prezentate în capitolul doi al lucrării:

Cardul Transport MasterCard;

Cardul A la carte MasterCard/Visa;

Cardul Sprint;

Cardul Gold MasterCard/Visa;

Cardul Platinum MasterCard;

Cardul Standard MasterCard/Visa;

Cardul BRD-ISIC

Pe lângă plățile foarte rapide, cardurile contactless pot fi utilizate ca oricare alt card, atât pentru cumpărături la comercianți, cât și pentru retrageri de numerar de la bancomat, cumparături online, pentru plata facturilor la bancomat sau la automatele de plăți din sediile BRD – GSG.

In studiul de caz propriu zis, s-a procedat la prezentarea, eliberarea și creditarea unei persoane fizice pe cardul de credit în lei BRD VISA CLASIC. Totodată s-au prezentat și înregistrările contabile care se realizează în contabilitatea bancară a unității de creditare, începând cu: – alimentarea contului de card ;

ridicarea de numerar de la ATM ;

acordare creditului pe card de 2.000 lei;

utilizarea din credit a diferitelor sume ;

înregistrarea rambursării parțiale a creditului cu suma depusă ;

calculul dobânzii aferente creditului utilizat la data de 31 octombrie 2014, se realizează automat în sistem funcție de rata anuală a dobânzii, suma trasă din creditul aprobat și intervalul de timp (numărul de zile) cât este folosită suma trasă din credit.

Acest tip de card credit pe cardul BRD VISA CLASIC în lei pentru persoane fizice este mult solicitat la BRD –GSG, pentru că se obține repede și relativ ușor, cu costuri mici și poate fi folosit în țară și străinătate.

În privința utilizării cardurilor românii nu au încă un interes destul de mare pentru acestea. Încă nu au fost suficient de clar informați care este interesul omenilor obișnuiți ca să aibă un card. Până când oamenii nu încep să se convingă că au un avantaj – acesta putând consta chiar într-o foarte mare răspândire a magazinelor care acceptă cardul la plată, așa încât omul să fie convins că poate cumpara aproape orice cu cardul, nu va fi percepută utilitatea acestui instrument de plată.

E

1. Anghelache Ctin (2013), România 2013, Starea economică sub povara efectelor crizei, Editura Economică București

2. Borlea S. (2015)

3. Costea C. (2015) Contabilitatea instituțiilor de credit, Note de curs, UVVG Arad

4. Farcaș P. (2015)

5. Ionescu L. (1996) Băncile și operațiunile bancare, Editura Economică București

6. Ionescu Lucian (1996), Fundamentele profesiunii bancare. Băncile și operațiunile bancare, Institutul Bancar Român, Edit. Economică, București

7

8

9. Popescu Radu, Cristian Tudorancea, Florin Berbec (1998), Cardul- instrument modern de plată, Edit. Tribuna Economică, Bucu rești

10

11. Trenca I. Ioan (2005), Metode și tehnici bancare, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

12. Trenca Ioan, Mihail-Dragoș Bolocan (2011), Performanță și risc în bănci. Casa cărții de știință Cluj-Napoca

13. Turcu Ion (1994), Operațiuni și conturi bancare, Edit. Luminalex, București

14.http://www.ziare.com/bani/card/a-murit-inventatorul-cartelei-sim-si-cardului-cu-microcip-1164559, consultat în data de 24.11.2014

15.http://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/romanii-au-cheltuit-anul-trecut-cu-cardul-in-strainatate-560-mil-lei-lunar-strainii-au-facut-plati-de-trei-ori-mai-mici-la-pos-urile-locale-13856325, consultat în data de 24.11.2014

16.http://www.ziare.com/bani/card/cum-arata-cardul-bancar-al-viitorului-1288046 martie 2014, consultat în data de 27.11.2014

17.http://www.business24.ro/carduri/carduri-bancare/cardul-de-credit-un-minicomputer-la-purtator-cum-vom-face-platile-in-viitor-1554882, consultat în data de 12.11.2014

18.http://www.ziare.com/bani/card/prima-fabrica-de-carduri-cu-cip-din-romania-deschisa-pe-10-aprilie-1228297, consultat în data de 09.11.2014

19.http://www.1asig.ro/BNR-Clientii-bancilor-folosesc-doar-un-sfert-din-cardurile-emise-articol-2,3,102-50298.htm, consultat în data de 12.12.2014

20,consultat în data de 12.12.2014

21.http://1asig.ro/BNR-Retragerile-de-numerar-continua-sa-domine-tranzactiile-cu-cardul-in-Romania-articol-2,3,102-50847.htm, consultat în data de 23.11.2014

22.http://www.ziare.com/bani/card/zece-orase-genereaza-80-la-suta-din-taxele-si-impozitele-platite-cu-cardul-in-romania-1216657, consultat în data de 12.12.2014

23.https://www.brd.ro/_files/pdf/BRD%20raport%20Administartori%2031.12.2014. pdf, consultat în data de 12.12.2014

24. 11 ; 12; 2014; 14.01; 15.03.2015

25. http://www.zf.ro/wikizf/brd-groupe-societe-generale-s-a-8084921, consultat în data de 15.01.2015

26. https://www.brd.ro/_files/pdf/raportul-administratorilor-ras-ro.pdf, consultat în data de 12.01.2015

27. http://www.zf.ro/zf-24/obiectiv-ratat-brd-nu-a-revenit-pe-profit-in-2013-francezii-au-avut-pierderi-de-385-mil-lei-12067429, consultat în data de 10.02.2015

28. https://www.brd.ro/stiri/revenire-pe-profit-cu-o-imbunatatire-sustinuta-profilului-de-risc, consultat în data de 02.02.2015

29..

, 02.02.2015

30. http://www.campaignbrief.com/2014/02/the-brand-finance-banking-500.html) consultat în data de 18.02.2015

31. http://www.zf.ro/zf-news/bilantul-bancilor-arata-mai-curat-13857104, consultat în data de 23.03.2015

32.http://www.zf.ro/zf-news/brd-reintra-in-competitia-pentru-clienti-si-vizeaza-o-crestere-de-1-2-mld-lei-a-portofoliului-de-credite-13952331, consultat în data de 24.04.2015

E

1. Anghelache Ctin (2013), România 2013, Starea economică sub povara efectelor crizei, Editura Economică București

2. Borlea S. (2015)

3. Costea C. (2015) Contabilitatea instituțiilor de credit, Note de curs, UVVG Arad

4. Farcaș P. (2015)

5. Ionescu L. (1996) Băncile și operațiunile bancare, Editura Economică București

6. Ionescu Lucian (1996), Fundamentele profesiunii bancare. Băncile și operațiunile bancare, Institutul Bancar Român, Edit. Economică, București

7

8

9. Popescu Radu, Cristian Tudorancea, Florin Berbec (1998), Cardul- instrument modern de plată, Edit. Tribuna Economică, Bucu rești

10

11. Trenca I. Ioan (2005), Metode și tehnici bancare, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

12. Trenca Ioan, Mihail-Dragoș Bolocan (2011), Performanță și risc în bănci. Casa cărții de știință Cluj-Napoca

13. Turcu Ion (1994), Operațiuni și conturi bancare, Edit. Luminalex, București

14.http://www.ziare.com/bani/card/a-murit-inventatorul-cartelei-sim-si-cardului-cu-microcip-1164559, consultat în data de 24.11.2014

15.http://www.zfcorporate.ro/banci-asigurari/romanii-au-cheltuit-anul-trecut-cu-cardul-in-strainatate-560-mil-lei-lunar-strainii-au-facut-plati-de-trei-ori-mai-mici-la-pos-urile-locale-13856325, consultat în data de 24.11.2014

16.http://www.ziare.com/bani/card/cum-arata-cardul-bancar-al-viitorului-1288046 martie 2014, consultat în data de 27.11.2014

17.http://www.business24.ro/carduri/carduri-bancare/cardul-de-credit-un-minicomputer-la-purtator-cum-vom-face-platile-in-viitor-1554882, consultat în data de 12.11.2014

18.http://www.ziare.com/bani/card/prima-fabrica-de-carduri-cu-cip-din-romania-deschisa-pe-10-aprilie-1228297, consultat în data de 09.11.2014

19.http://www.1asig.ro/BNR-Clientii-bancilor-folosesc-doar-un-sfert-din-cardurile-emise-articol-2,3,102-50298.htm, consultat în data de 12.12.2014

20,consultat în data de 12.12.2014

21.http://1asig.ro/BNR-Retragerile-de-numerar-continua-sa-domine-tranzactiile-cu-cardul-in-Romania-articol-2,3,102-50847.htm, consultat în data de 23.11.2014

22.http://www.ziare.com/bani/card/zece-orase-genereaza-80-la-suta-din-taxele-si-impozitele-platite-cu-cardul-in-romania-1216657, consultat în data de 12.12.2014

23.https://www.brd.ro/_files/pdf/BRD%20raport%20Administartori%2031.12.2014. pdf, consultat în data de 12.12.2014

24. 11 ; 12; 2014; 14.01; 15.03.2015

25. http://www.zf.ro/wikizf/brd-groupe-societe-generale-s-a-8084921, consultat în data de 15.01.2015

26. https://www.brd.ro/_files/pdf/raportul-administratorilor-ras-ro.pdf, consultat în data de 12.01.2015

27. http://www.zf.ro/zf-24/obiectiv-ratat-brd-nu-a-revenit-pe-profit-in-2013-francezii-au-avut-pierderi-de-385-mil-lei-12067429, consultat în data de 10.02.2015

28. https://www.brd.ro/stiri/revenire-pe-profit-cu-o-imbunatatire-sustinuta-profilului-de-risc, consultat în data de 02.02.2015

29..

, 02.02.2015

30. http://www.campaignbrief.com/2014/02/the-brand-finance-banking-500.html) consultat în data de 18.02.2015

31. http://www.zf.ro/zf-news/bilantul-bancilor-arata-mai-curat-13857104, consultat în data de 23.03.2015

32.http://www.zf.ro/zf-news/brd-reintra-in-competitia-pentru-clienti-si-vizeaza-o-crestere-de-1-2-mld-lei-a-portofoliului-de-credite-13952331, consultat în data de 24.04.2015