Eficienta Economica a Investitiilor

Studiu de caz : Analiza proiectului de investiții la S.C. VELPITAR S.R.L.

Cuprins

Prezentarea societății

Prezentarea investiției

Fundamentarea cheltuielilor de investiții și previziunea fluxurilor de numerar

Estimarea ratei de actualizare

Analiza fezabilității financiare a proiectului de investiție prin intermediul indicatorilor VAN, RIR, RIM, IP, TR

Analiza fezabilității financiare a proiectului de investiții cu ajutorul tehnicilor în mediul incert

Finanțarea proiectului de investiții

Concluzii

Bibliografie

1. Prezentarea societății

VelPitar este un grup de companii din România, cu activitate în domeniul morăritului și panificației. Grupul deține 12 fabrici de pâine în zece județe din tară și în București, având peste 170 de magazine proprii (martie 2009).

Compania a fost formată în anul 2001, prin fuziunea celor patru fabrici din industria de morărit și panificație cumpărate de fondul de investiții Broadhurst în anii 1999 și 2000: Mopariv Vâlcea, Berceni București, Granpan Tecuci și Panegrano Cluj (aceasta din urmă, cumpărată în anul 2000 de Mopariv Vâlcea). În septembrie 2002, VelPitar a fuzionat prin absorbție cu societatea cu același profil Spicul Argeș. Sediul companiei se află la Râmnicu Vâlcea.

În anul 2007, grupul a fost divizat în 3 firme: VelPitar (panificație), Șapte Spice (morărit) și VP Magassin (retail). Conform estimărilor companiei, grupul VelPitar deține la nivel național aproximativ 15% din piața de morărit și 9% din cea de panificație, însă în localitățile în care are unități de producție, cota de piață variază între 35% și 70%. În București, Vel Pitar are o cotă de 30-35%, Capitala realizând aproximativ 30% din afacerile companiei.

2. Prezentarea investiției

Compania VelPitar va învești în anul 2013, într-o nouă producție de bulci.

Investiția consta în:

– achiziționarea unui utilaj necesar frământării mecanizate;

– achiziționarea unui cuptor special pentru copt bulci;

– achiziționarea unei prese;

– achiziționarea unui aparat de ambalat, necesar pentru ambalarea bulcilor înainte de a fi expuse la vânzare;

– achiziționarea a doua utilitare necesare pentru distribuirea noilor produse;

– achiziționarea a 5 rafturi încălzite;

– achiziționarea a 8 rafturi necesare pentru depozitare.

În urma analizei ofertelor de la diferiți furnizori de astfel de utilaje, au fost alese următoarele:

– malaxor la preț de 50.000 lei;

– presă la preț de 80.000 lei;

– aparat de ambalare la prețul de 45.000 lei;

– cuptor la preț de 80.000 lei;

– autoutiltare la preț de 140.000 lei;

– rafturi încălzite la preț de 20.000 lei;

– rafturi pentru depozitare la preț de 9.000 lei.

Exploatarea investiției presupune angajarea suplimentară a unui număr de 12 angajați calificați, zona Băneasa, București.

Costul total al investiției fiind de 637.000 lei.

3. Fundamentarea cheltuielilor de investiții și previziunea fluxurilor de numerar

Putem aprecia faptul că linia de producție deține capacitatea de a procesa în jur de 6000 de bulci într-un timp de 16 ore.

Compania VelPitar funcționează un nr de 250 de zile/an, ceea ce reprezintă o producție suplimentara ce se datorează omplementarii unei noi linii de producție.

Producția suplimentara este reprezentată astfel :

250*6.000=1.500.000 bulci/an

Astfel putem preconiza ca în timp de 2 ani producția va crește cu 5% fata de anul I de producție la atingerea capacitații maxime de producție, acest lucru datorându-se plusului de calitate și de imagine a companiei pentru o perioadă de 3 ani.

Bulcile vor fi expuse la vânzare în pachete ambalate câte 6 bucăți, prețul preconizat pentru un astfel de pachet ajungând la 6 lei/pachet, astfel putem vorbi de o cifră de afaceri suplimentara calculată astfel:

250.000*6= 1.500.000 lei

Pentru previzionarea cheltuielilor fixe, luam în considerare cheltuieli fixe în valoare de 258.500 lei. Am presupus astfel ca suma rămâne constantă pe întreaga durată de exploatare a proiectului. Această sumă reprezentând salariile acordate angajaților.

Utilajele ce vor fi necesare pentru aceasta investiție se vor amortiza pe o perioadă de 3 ani. Astfel cheltuielile prevăzute cu amortizarea ajung anual la suma de 127.400 lei, ținând cont de metoda de amortizare liniara.

Cota de impozitare a profitului este de 16% aplicata pentru fiecare an al perioadei de analiza.

Durata de rotație a ACR nete pentru perioada 2013-2015 este de 36 de zile, astfel investiția în ACRnete poate fi determinată prin aplicarea unei durate medii de rotație a ACRnete prin cifra de afaceri anuala pentru 36 de zile.

Legat de valoarea reziduală, pe aceasta am estimat-o la 280.659,8 lei, provenind dintr-un preț de revânzare a utilajului de 20% sin valoarea prețului inițial calculată astfel:

20% * 637.000 = 127.400 lei

Și recuperarea ACRnete de 173.643,8 lei urmărind evoluția preconizată a pieței second-hand a liniilor de producție panificație.

Tabel nr. 1 Previziunea fluxurilor de numerar

4. Estimarea ratei de actualizare

Pentru estimarea ratei de actualizare v-om folosi metoda CAMP (Capital Asset Pricingg Model), care se prezinta dupa urmatoarea formula:

K = Rf + β(Rm – Rf), unde:

– Rf – rentabilitatea activului fara risc;

– β – coeficientul de volatilitate;

– Rm – randamentul mediu al pietei.

Etapele sunt urmatoarele:

determinarea lui Rf , cea mai bună variantă pentru rentabilitatea activului fără risc este  randamentul de adjudecare al unui titlu de stat emis relativ recent avand o maturitate cat mai mare. Rf = 5,27%

determinarea lui β = 0,78;

determinarea lui Rm = 22,80;

detreminarea lui K:

K = Rf + β(Rm – Rf) = 5,27% + 0,78(22,8% – 5,27%) = 18,98%.

5. Analiza fezabilitatii financiare a proiectului de investitie prin intermediul indicatorilor (VAN, RIR, RIM, IP, TR)

Indicatorii sunt:

Tabelul nr.2 Indicatori de fezabilitate a proiectului de investiții

Câștigul efectiv de care va beneficia compania Panifcom în cazul investiției este reprezentat de valoarea pozitivă a VAN în valoare de 402.965 lei, privitor la RIR aceasta este în procent de 35%, fiind mai mare decât rata de actualizare (35% > 18.94%), acesta fiind un aspect destul de favorabil investiției.

TR exprima riscul de lichiditate al proiectului, valoarea lui fiind de 1 an și 160 de zile, luând în calcul actualizarea, TR ajunge la valoarea de 2 ani și 128 zile

IP reprezintă indicele de profitabilitate și este de 0,63>0, acesta ne arată faptul că investiția este una profitabilă.

6. Analiza fezabilității financiare a proiectului de investiții cu ajutorul tehnicilor în mediul incert

Analiza de sensibilitate presupune construirea unei mătrici de mărimi VAN ale proiectului de investiții pentru fiecare factor determinant și pentru fiecare stare a naturii.

Etape:

Previziunea factorilor determinanți ai performanțelor proiectului de investiții într-un scenariu normal (situație considerată de bază).

Construirea modelului de determinare a cash-flow-urilor anuale

CFD = PN + Amo – Imo – ACR nete

CFD = [ P PN = [ P * S *( p- v) – F – Amo] * (1- τ)

ACR nete = (P*S*p)*DACRnete /360

Imo = 0 (ca ipoteză de simplificare a calculelor)

* S *( p- v) – F] (1- τ ) + Amo * τ

După ce construim modelul vom lua în considerare mai multe valori diferite de cele previzionate inițial pentru factorii determinanți care influențează fluxurile de trezorerie. Acestea sunt grupate în varianta optimistă (situație favorabilă) și pesimistă ( situație nefavorabilă).

Identificarea factorilor ce influențează CFD

Cash flow-ul disponibil, CFD, este influențat de cinci factori:

P ( capacitatea sau mărimea pieței- mii bucăți);

S ( segmental sau cota de piață – % 😉

p ( prețul unitar – RON);

v ( costul variabil unitar – RON);

F ( costuri fixe totale- mil. RON ).

În analiza de sensibilitate se presupune modificarea unei singure variabile din cele estimate, celelalte rămânând constante, astfel se determină VAN pentru fiecare situație. Mulțimea valorilor lui VAN pentru fiecare factor simulat evidențiază sensibilitatea proiectului de investiții în raport cu modificări ale factorului analizat.

Un proiect de investiții cu o sensibilitate mare este riscant, deoarece în cazul unei variații relativ mici a unei variabile, va genera o variație mare pentru VAN. Analiza de sensibilitate oferă o percepție mai exactă a riscului aferent proiectului.

Stabilirea limitelor de variație a factorilor

Simularea mărimilor VAN

Se poate apela, pentru a evidenția impactul factorilor de influență, la calcularea unor coeficienți de elasticitate ai indicatorilor de performanță în funcție de factorii analizați.

În urma analizei pieței vom considera o capacitate de absorbție a pieței de 13.333.333 de bulci pe an, reprezentând o cotă de piață de 15%, prețul unitar fiind de 0.75 lei/ bucată, iar costul variabil unitar de 0.45 lei și costurile fixe totale de 258.500 lei. Considerăm cota de impozit pe profit de 16% și costul capitalului de 18,94%.

Tabel nr.3 Scenariul de bază

Ținând cont de datele precedente și K = 18,94% , obținem un VAN pentru scenariul de bază, în valoare de 402.965,4 lei. Însă cash-low-urile disponibile viitoare vor fi afectate de condițiile pitei, din acest motiv fiind necesară o idetificare a variabililor ce se pot modifica.

Tabelul nr. 4 Modificari ale variabilelor

Pentru fiecare din cele 5 variabile, pentru fiecare scenariu, am calculat cash flow-urile disponibile pe baza cărora am determinat VAN-urile corespunzătoare, considerând respectiva variabilă în conformitate cu scenariul analizat, iar celalalte variabile rămânând la scenariul de bază.

Tabel nr.5 VAN-urile pentru fiecare variabilă modificată și pentru fiecare dintre cele 3 scenarii posibile

Pentru a vedea impactul generat de modificarea unei variabile asupra indicatorului de performanta VAN, fost calculat coeficientul de elasticitate. Acesta exprima modificarea relativa a VAN-ului determinata de modificarea cu 1% a variabilei respective.

Tabelul nr. 6 Coeficientul de elasticitate pentru fiecare variabila si scenariu posibil

Putem observa cǎ VAN-ul este cel mai sensibil la modificarea prețului, dar și capacitatea pieței are potentialul de a influenta puternic indicatorul. Cota de piata si costul variabil unitar au o influenta medie asupra VAN-ului, pe cand costurile fixe nu au un impact semnificativ asupra deciziei de a realiza investitia deoarece nu au un impact major asupra VAN-ului.

Pentru a limita riscurile aferente proiectului de investitii, in urma calcularii coeficientilor de elasticitate, firma trebuie sa ia masuri pentru limitarea evolutiei variabilelor caracterizate printr-o elasticitate ridicata. Acest lucru se traduce prin incercarea de a pastra pretul unitar constant, de a-si pastra pozitia pe piata in fata competitorilor si de a limita costurile variabilelor, prin negocierea cu furnizorii pentru asigurarea aprovizionarii la preturi constante, negocierea salariilor, astfel incat s amentina costurile variabile apropiate de cele din scenariul neutru.

Analiza de sensibilitate folosind CA, CV și CF

Echipa de manageri a considerat că este necesară și realizarea unei astfel de analize în următoarele limite de variație:

cifra de afaceri se va modifica cu 10%; creștere în cazul scenariului optimist și scădere în cazul scenariului pesimist;

cheltuielile variabile se vor modifica cu 10% față de nivelul scenariului normal;

creștere în cazul scenariului optimist și scădere în cazul scenariului pesimist;

cheltuielile fixe vor crește/scădea cu 15%;

politica de amortizare rămâne liniară.

Tabelul nr. 7 Modificarea cifrei de afaceri

Tabelul nr. 8 Calculul termenului de recuperare pentru scenariul optii optimist și scădere în cazul scenariului pesimist;

cheltuielile variabile se vor modifica cu 10% față de nivelul scenariului normal;

creștere în cazul scenariului optimist și scădere în cazul scenariului pesimist;

cheltuielile fixe vor crește/scădea cu 15%;

politica de amortizare rămâne liniară.

Tabelul nr. 7 Modificarea cifrei de afaceri

Tabelul nr. 8 Calculul termenului de recuperare pentru scenariul optimist

Tabelul nr. 9 Calculul seriei de indicatori VAN, RIR, RIR modificat, TR, TR modificat, IP

Tabelul nr. 10 Modificarea cheltuielilor variabile

Tabelul nr. 11 Modificarea cheltuielilor fixe

2. Tehnica scenariilor

In comparatie cu analiza de sensitivitate, tehnica scenariilor are un avantaj. Astfel, daca in cazul analizei de sensitivitate se ia in considerare elasticitatea VAN-ului, in functie de schimbarea unei singure variabile, in cazul acestei tehici se iau in considerare 3 scenarii pentru calculul VAN-ului.

Tabelul nr. 12 Scenariul de baza

Tabelul nr. 13 Indicatorii pentru scenariul de baza

Pentru calculul indicatorilor au fost luate in considerare urmatoarele informatii:

Cheltuielile variabile – 60% din cifra de afaceri;

Cheltuieli fixe – 258.500 lei;

Amortizarea liniara pe 3 ani;

Durata de rotatie a activelor circulante nete = 36 de zile;

Rata de rentabilitate, K = 18,94%;

Cota de impozitare 16%;

Pretul de vanzare al utilajelor este de 127.400 lei (20% din investitia initiala);

Valoarea neta contabila = 0.

Tabelul nr. 14 Scenariu optimist

Tabelul nr. 15 Scenariu pesimist

Tabelul nr.16 Indicatori pentru scenariul optimist

Pentru scenariul optimist am avut în vedere următoarele:

creșterea cifrei de afaceri cu 10% fata de scenariul de bază;

cheltuielile variabile reprezintă 60% din cifra de afaceri;

cheltuielile fixe cresc cu 15% fata de scenariul de bază.

Tabelul nr. 17 Indicatori pentru scenariul pesimist

3. Simularea Monte Carlo

Simularea Monte Carlo lărgește într-o mare măsură abordarea prin intermediul diferitelor scenarii de evoluție a factorilor detreminanti, evoluție evidențiată în cadrul analizei sensitivitatii și tehnicii scenariilor. Astfel, am simulat evoluția indicatorului VAN în cazul în care cifra de afaceri se modifică în sens pozitiv sau negativ cu 10%, cazul în care cheltuielile variabile vor crește sau vor scade cu 10%, precum și evoluția indicatorului, dacă cheltuielile fixe se modifică cu 15%.

Tabelul nr. 18 Scenarii

Am asociat fiecărei valori a fiecărei variabile pe care am introdus-o în model (CA, CV, CF), un număr generat aleator folosind funcția RÂND() care generează valori de fiecare dată între 0 și 1, ținând cont de scenariile posibile de evoluție considerate anterior. Am generat 254 de simulări ale acestora, însă pentru o mai bună acuratețe a simulării Monte Carlo ar fi fost necesare peste 10.000 de simulări.

Am calculat VAN-ul asociat acestor 254 de simulări folosind funcția NPV în Excel și am lucrat pe o singură serie, deoarece valorile se schimbă la fiecare click.

Pentru o variabilă probabilistă continuă (poate lua o infinitate de valori) se poate defini numai probabilitatea că valoarea variabilei să fie cuprinsă într-un interval specificat.

Tabelul nr.19 Valorile variabilei probabilistice

În tabelul de mai jos am calculat media și varianța, precum și probabilitatea ca VAN să ia valori negative.

Tabelul nr. 20 Media, varianța și probabilitatea VAN de a lua valori negative

Din graficul distribuției valorilor VAN în funcție de intervalele de distribuție și probabilitatea de apariție, se observă că are o distribuție normală, cu media 399.445 și volatilitatea de 115.554. Coeficientul de variatie este de 0,2893, deci putem lua o decizie de acceptare a proiectului de investiții, acesta prezentand un risc scazut.

Graficul nr.1 Distribuția valorilor VAN în funcție de intervalele de distribuție și probabilitatea de apariție

4. Arborele de decizie

Figura nr. 1 Graficul arborelui de decizie

Pentru lansarea unei noi game de produse, bulci, compania VelPitar are la dispoziție 3 opțiuni:

să investească 637.000 lei într-o nouă tehnologie mai performantă;

să investească 370.000 lei și să achiziționeze tehnologie second-hand;

să investească 230.000 lei și să modernizeze tehnologia deja existenta.

Compania se așteaptă ca firmele concurente să reacționeze prin înnoirea gamei lor de produse, și astfel, să crească concurența pe acest segment de piață. Probabilitatea producerii acestui eveniment este de 30%, după primul an și de 60% după cel de-al doilea an. Câștigurile așteptate la sfârșitul primului an sunt: o nouă tehnologie nou, o concurentă mai puternică; o concurență slabă, tehnologie second-hand, concurență puternică; o tehnologie modernă și o concurență puternică.

În cazul unei investiții pentru modernizarea fabricii, dacă după primul an se manifestă o concurență slabă firma poate opta pentru a achiziționa o tehnologie nouă la valoarea de 300.000 lei și va obține la sfârșitul celui de-al doilea an câștiguri de 250.000 lei în condiții de concurență puternică și 450.000 lei în condiții de concurență slabă. A doua variantă ar fi renunțarea la tehnologia veche și cumpărarea unei noi tehnologii. Câștigurile ce se vor obține sunt de 200.000 lei concurență puternică și 350.000 lei concurență slabă. Dacă concurența este puternică după primul an, se așteaptă obținerea, la sfârșitul celui de-al doilea an a următoarelor rezultate: 90.000 lei concurență puternică; 210.000 lei concurență slabă.

În cazul achiziționării unei noi tehnologii și a achiziționării unei tehnologii second-hand, compania nu mai are, după primul an, alternative în a învești sau dezinvesti. Rezultatele așteptate la sfârșitul celui de-al doilea an fiind următoarele: tehnologie nouă concurență puternică, concurență puternică 340.000 lei; concurență puternică, concurență slabă 700.000 lei; concurență slabă, concurență puternică 550.000 lei , concurență slabă, concurență slabă 900.000 lei. Tehnologie second-hand concurență puternică, concurență puternică 150.000 lei; concurență puternică, concurență slabă 190.000 lei; concurență slabă, concurență puternică 350.000 lei, concurență slabă, concurență slabă 450.000 lei.

Calculele sunt următoarele:

E(CFd)=500.000+(0,6*340.000+0,4*700.000)*(1/1,1894)=906.928

E(CFe)=700.000+(0,6*550.000+0,4*900.000)*(1/1,1894)=1.280.124

E(Cfa)=0,3*906.928+0,7*1.280.124=1.168.165

VAN A=- 637.000+(1.168.165/1,1894)=535.564

E(CFf)=200.000+(0,6*150.000+0,4*190.000)*( 1/1,1894)=339.566

E(CFg)=400.000+(0,6*350.000+0,4*450.000)* ( 1/1,1894)=727.896

E(CFb)=0,3*339.566+0,7*727.896=611.397

VAN B= -370.000+(611.397/1,1894)=311.081

E(CFj)=0,6*250.000+0,4*550.000=370.000

VAN C= -300.000+(370.000/1,1894)=11.081

E(CFk)=0,6*200.000+0,4*350.000=260.000

VAN D=+200.000-300.000+(260.000/1,1894)=118.598

E(CFh)=200.000+(0,6*90.000+0,4*210.000)*(1/1,1894)=316.025

E(CFiD)=300.000+11.081=311.081

E(CFiE)=300.000+118.598=418.598

E(CFcD)=0,3*316.025+0,7*311.081=312.564

VAN C-D=-230.000+312.564/1,1894=32.791

VAN C-E=-230.000+387.826/1,1894=96.069

7. Finanțarea proiectului de investiții

În vederea finanțării investiției vom utiliza atât surse proprii, în valoare de 191.100 lei (reprezentând 30% din necesarul de finanțat), cât și surse împrumutate, în procent de 70%, adică 445.900 lei. Suma totală de 637.000 lei este necesară pentru achiziționarea de noi utilaje. În ceea ce privește creditul, am optat pentru unul în valoare de 450000 lei, la o rată a dobânzii de 12,5%, pe o durată de 3 ani.

Tabelul nr.21 Rambursare a creditului

În acest mod s-a ajuns la o dobândă de 56.250 lei în primul an, 47.483,21 lei în al doilea an, 37.620.57189 lei în al treilea an.

Pentru estimarea finanțării vom folosi costul mediu ponderat al capitalului.

Costul capitalului propriu (Kcpr) este reprezentat de rață reală de rentabilitate cerută de investitori( rata de actualizare calculată prin metoda CAPM): Kcpr= Rf+β(Rm-Rf) =18,94%

Costul capitalului împrumutat (Kdl) este reprezentat de rață dobânzii la care am contractat creditul ajustat cu rata profitului. Kdl=rd(1-τ)=12,5%*(1-16%)=0,105=10,5%

CMPC = Kcpr + Kdl = 18,94% *

+10,5% =0,182671=18,27%

Am folosit aceleași date estimate și prezentate la fundamentarea cheltuielilor de investiții și previzionarea fluxurilor de numerar, cu mențiunea că am adăugat și cheltuielile cu dobânda aferente fiecăruia din cei 3 ani.

Tabelul nr. 22 Previziunea fluxurilor de numerar

Cota de impozit pe profit este de 16% în fiecare an al perioadei analizate.

Valoarea reziduală am estimat-o la 280659,8 lei care provine dintr-un preț de revânzare a utilajului de 20% din valoarea pretului initial (20% * 637.000 = 127.400 lei) si o recuperare a ACRnete de 173.643,8 lei, avand in vedere evolutia preconizata a pietei decond-hand a liniei de productie panificatie.

VR = pret de vanzare – cota de impozit(pret de vanzare – VNC)+ ACRnete

Tabel nr. 23 Recuperarea investitiei

Din calculele efectuate reiese faptul că investiția va putea fi recuperată de-a lungul timpului și va degaja un excedent de valoare în sumă de 442.062 lei.Valoarea actualizată netă este semnificativ mai mare decât 0 (proiect rentabil), deci se poate lua decizia de adoptare a proiectului.

În cazul proiectului de investiții propus, RIR are o valoare de 36% , fiind mai mare decât rata de actualizare, lucru ce denotă un aspect favorabil.

Termenul de recuperare (TR) exprimă numărul de ani în care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acoperă investiția inițială. Slăbiciunile indicatorului țin de neglijarea în evaluare a cash-flow-urilor ulterioare TR, de caracterul arbitrar al TR de referință, de ignorarea valorii timp a banilor în TR nominal.

În ceea ce privește valoarea indicelui de profitabilitate (IP), investiția va aduce un surplus de valoare de 0,69 deci proiectul de investiții este avantajos. Un proiect de investiții este cu atât mai interesant cu cât indicele de profitabilitate este mai mare.

Concluzii

Firma analizată este SC VelPitar S.R.L., companie ce activează pe piața de morărit și panificație din România, deținând și o intreaga rețea de magazine de specialitate. Societatea realizează o gamă foarte variată de produse de patiserie, panificație și cofetărie.

Am considerat oportună analizarea unui proiect de investiții ce constă în realizarea unei noi linii de producție panificatie pentru productia de bulci, acest produs neexistând în momentul actual în portofoliul Boromir. Având în vedere necesitătile tehnice (un malaxor, cuptor special pentru bulci, presa, aparat de ambalat, doua autoutilitare, cinci rafturi incalzite și opt rafturi de depozitare), necesarul de resurse umane, precum și prețurile de vânzare existente pe piață, am calculat că fiind necesară o investiție inițială în valoare de 637.000 lei. Apreciem că linia de productie are capacitatea de a procesa până la 6.000 bucăti într-un interval de 16 ore generând o productie totală de1.500.000 bulci pe an. Gofrele vor fi vândute în pachete de câte 6 bucăți iar pretul previzionat al unui astfel de pachet va fi de 6 RON/pachet. Estimăm o cifră de afaceri de 150.000 lei în primul an, care va crește cu 5% în următorii 2 ani.

Am analizat acest proiect de investiții în mediul cert și incert. Pentru estimarea ratei de acutalizare am folosit modelul CAPM și am obținut o valoare acesteia de 18,94%. Pe baza acestuia am calculat VAN-ul proiectului, obținând o valoare de 402.965 lei, având o rata internă de rentabilitate de 35% și o rata internă de rentabilitate modificată de 28%. Investiția urmează a fi recuperată în 1 an și 160 de zile, iar termenul de recuperare actualizat este de 2 ani și 128 de zile. Indicele de rentabilitate al proiectului este 0,632598. Pe baza acestor indicatori calculați în mediul cert putem lua decizia de a accepta proiectul de investiții.

În mediul incert am folosit mai multe tehnici de analiza pentru a ne ajuta să luăm o decize corectă. Am realizat o analiză de senzitivitate, în urma căreia am observat cum se modifica VAN-ul la schimbarea unor variabile (cifră de afaceri, cota de piață, capacitatea pieței, prețul, cheltuielile variabile și cheltuielile fixe), calculând și elasticitățile indicatorului la fiecare dintre acestea. Arezultat faptul ca trebuie să fim foarte atenți și să menținem prețul constant, dar și poziția companiei pe piață, aceste lucruri convergând spre obiectivul nostru de a realiza o cifră de afaceri precum cea previzionata.

Am analizat însă și 3 scenarii posibile de evoluție a proiectului de investiții, o variantă pesimistă, una optimistă și cea mai probabilă, cea de bază. În varianta pesimistă, în care cifra de afaceri scade cu 10%, cheltuielile variabile cresc cu 10%, iar cheltuielile fixe cresc cu 15% obținem un VAN de 143.499 lei. Într-un scenariu optimist în care cifra de afaceri crește cu 10%, cheltuielile variabile scad cu 10% și cheltuielile fixe scad și ele cu 15% obținem un VAN de 462.984 lei. Chiar și în scenariul pesimist obținem un VAN pozitiv, așa că putem realiza investiția. Simulând aceleași scenarii cu ajutorul tehnicii Monte Carlo, obținem că VAN are o distribuție normală, cu media 399.445 lei și volatilitatea de 115.554 lei, coeficientul de variație fiind de 0,2893.

Prin arborele de decizie am analizat 3 decizii pe care le putem lua inițial: se investește 637.000 lei în tehnologie nouă, performantă, se investește 370.000 lei în tehnologie second-hand sau 230.000 lei pentru a moderniza tehnologia existentă. În funcție de ce concurentă vom întâlni pe piață (puternică sau slabă), în următorul an avem de făcut iar o decizie. În urma calculelor am observant că cel mai bine este să investim de la început în tehnologie nouă.

În vederea finanțării investiției vom utiliza atât surse proprii, în valoare de 191.100 lei (reprezentând 30% din necesarul de finanțat), cât și surse împrumutate, în procent de 70%, adică 445.900 lei. În ceea ce privește creditul, am optat pentru unul în valoare de 450.000 lei, la o rată a dobânzii de 12,5%, pe o durată de 3 ani. Astfel vom obține un excedent de valoare în sumă de 442.062 lei, semnificativ mai mare decât 0, in concluzie este un proiect rentabil.

Bibliografie

Atanasiu Pop, “Contabilitate financiară”, IAS”, Edit. Intelcredo, Buc. 2007

Aurel Ișfănescu,“Ghid practic de analiă economico – financiară”, Edit. Tribuna Economică, Buc. 2008

Elena Doval, "Managementul investițiilor", FRM, Buc. 2006

Maricica Stoica,“Investitii”, Edit. Economică, Buc. 2007

Maricica Stoica, "Proiectarea obiectivelor de investiții", Edit. Economică, Buc. 2008

Stancu I. (coordonator), Finanțe (Vol. II). Investiții directe si finanțarea lor, Editura Economică, București, 2003.

Stancu I., Finante, Editura Economică, București, 2002, capitolele 18-23.

Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică si Pedagogică, București, 2005

Siteuri:

www.bvb.ro

www.tranzactiibursiere.ro

www.bnro.ro

www.kmarket.ro

www.intercapital.ro

www.economica.net

Bibliografie

Atanasiu Pop, “Contabilitate financiară”, IAS”, Edit. Intelcredo, Buc. 2007

Aurel Ișfănescu,“Ghid practic de analiă economico – financiară”, Edit. Tribuna Economică, Buc. 2008

Elena Doval, "Managementul investițiilor", FRM, Buc. 2006

Maricica Stoica,“Investitii”, Edit. Economică, Buc. 2007

Maricica Stoica, "Proiectarea obiectivelor de investiții", Edit. Economică, Buc. 2008

Stancu I. (coordonator), Finanțe (Vol. II). Investiții directe si finanțarea lor, Editura Economică, București, 2003.

Stancu I., Finante, Editura Economică, București, 2002, capitolele 18-23.

Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică si Pedagogică, București, 2005

Siteuri:

www.bvb.ro

www.tranzactiibursiere.ro

www.bnro.ro

www.kmarket.ro

www.intercapital.ro

www.economica.net