Echilibru Financiar

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL 1. ECHILIBRUL FINANCIAR LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE…………………..7

1.1. BILANȚUL – ELEMENTUL PRINCIPAL DE REFLECTARE A ECHILIBRULUI FINANCIAR…………………………………………………………………………………………………………….7

1.1.1.Bilanțul financiar……………………………………………………………………………………………………9

1.1.2.Bilanțul funcțional…………………………………………………………………………………………………12

1.2. INDCATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR……………………………………………………..16

1.2.1.Situația netă………………………………………………………………………………………………………….18

1.2.2.Fondul de rulment………………………………………………………………………………………………18

1.2.3.Necesarul de fond de rulment………………………………………………………………………………….25

1.2.4.Trezoreria netă………………………………………………………………………………………………………30

1.3. LICHIDITATEA ȘI SOLVABILITATEA LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE ………….34

CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR ÎN CADRUL FIRMEI……………………………………………………………………………………………………………………37

2.1. PREZENTAREA FIRMEI ȘI A MEDIULUI ………………………………………………………….37

2.1.1 Scurt istoric……………………………………………………………………………………………………..37

2.1.2 Capitalul social………………………………………………………………………………………………..38

2.1.3 Structura organizațională și funcțională……………………………………………………………..39

2.1.4 Obiectul de activitate………………………………………………………………………………………..41

2.1.5 Piața pe care activează (piața de desfacere)…………………………………………………………42

2.1.6 Clienții Societății Comerciale Azomureș S.A. ……………………………………………………43

2.1.7 Furnizorii Azomureș S.A………………………………………………………………………………….44

.

2.1.8 Concurența societății comerciale producătoare de îngrășăminte…………………………….44

2.1.9 Intervenția statului și protecția mediului…………………………………………………………….44

2.2. PERFORMANȚELE ȘI RISCURILE PE BAZA PRINCIPALILOR INDICATORI……………………………………………………………………………………………………………..45

2.2.1.Rentabilitatea – criteriu de perfomanță………………………………………………………………….45

2.2.2. Analiza pe baza tabloului soldurilor intermediare de gestiune…………………………………….48

2.2.3. Capacitatea de autofinanțare…………………………………………………………………………………..53

2.3. RETRATAREA INFORMAȚIILOR BILANȚULUI PENTRU OBȚINEREA BILANȚULUI FINANCIAR…………………………………………………………………………………….55

2.3.1. Analiza ratelor de structură din activul bilanțului……………………………………………………57

2.3.2. Analiza ratelor de structură din pasivul bilanțului………………………………………………….61

2.4. ANALIZA DIAGNOSTIC A SITUAȚIEI FINANCIARE PE BAZA BILANȚULUI……………………………………………………………………………………………………….65

2.4.1.Analiza echilibrului financiar – acceptiune patrimonială…………………………………………….65

2.4.2.Analiza echilibrului financiar – acceptiune funcțională……………………………………………….71

2.5. ANALIZA SOLVABILITĂȚII ȘI LICHIDITĂȚII…………………………………………………….74

2.6. RATELE DE RENTABILITATE………………………………………………………………………………78

2.7. RATELE DE ÎNDATORARE……………………………………………………………………………………82

2.8. ANALIZA INDICATORILOR DE GESTIUNE…………………………………………………………85

2.8.1. Viteza de rotație a activelor circulante……………………………………………………………………86

2.8.2. Viteza de rotație a stocurilor…………………………………………………………………………………..87

2.8.3. Viteza de rotație a creditului-client…………………………………………………………………………89

2.8.4. Viteza de rotație a creditului-furnizor…………………………………………………………………….91

CAPITOLUL 3. CONCLUZII ȘI PROPUNERI…………………………………………………………………94

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………….. 98

ANEXE………………………………………………………………………………………………………………………………100

ANEXA 1…………………………………………………………………………………………………………………100

ANEXA 2…………………………………………………………………………………………………………………103

ANEXA 3…………………………………………………………………………………………………………………107

ANEXA 4………………………………………………………………………………………………………………..109

Introducere

Se cunoaște faptul că activitatea unei intreprinderi trebuie să fie generatoare de efecte pozitive care să conducă la susținerea principiului continuității activității, deci trebuie să fie echilibrată. Pe toata durata de funcționare a unei întreprinderi, aceasta se confruntă cu numeroase probleme de echilibru, probleme ce trebuie rezolvate.

Dacă se tratează întreprinderea ca pe un sistem, și anume un sistem economico – social într-o continuă mișcare și dezvoltare, iar elementele sale componente ca pe niște variabile într-o dinamică continuă, atunci problemele echilibrului se cer a fi integrate în interiorul sistemului în funcție de raționalitatea și eficiența întreprinderii.

Echilibrul economic însoțește viața economico – socială a întreprinderii, având un caracter relativ stabil, fiind temporar. Prin urmare această stare de liniște, armonie, stabilitate între elementele structurale ale întreprinderii nu este o stare veșnică, nu este dată odată pentru totdeauna, ci ea are un caracter relativ, temporar implicând stări care se schimbă de la un moment la altul, stări ce decurg unele din altele sub influența anumitor factori de dezechilibru.

Îmbunătățirea și perfecționarea conducerii economice, a activității economico – sociale sunt procese continue, care însoțesc viața întreprinderii în contextul unui șir neîntrerupt de inter-relații ale tendințelor de echilibru cu factorii de dezechilibru.

Acești factori ai dezechilibrului se cer însă a fi cunoscuți și contracarați, încât să nu acționeze spontan, anarhic și imprevizibil, cu efecte de nedorit, evitându-se aparitia unor fenomene negative în cadrul întreprinderii, fenomen care afectează echilibrul economic la nivelul întreprinderii, influentând ăn cele din urmă finalitatea acesteia.

Dacă în urma constatării unei stări de dezechilibru se analizează factorii de dezechilibru care au condus la acea stare și se iau măsurile necesare, acest fapt conduce la depășirea stării de dezechilibru temporar și evidențierea echilibrului dinamic al sistemului (întreprinderii).

În cadrul echilibrului întreprinderii, echilibrul financiar are un rol important dacă avem în vedere cerințele, solicitările întreprinderii și resursele de satisfacere a celor dintâi. Dacă am face o paralelă între întreprindere și o plantă, cum frunza reprezintă laboratorul plantei, asigurând toate necesitățile acesteia, tot așa echilibrul financiar asigură resursele, cerințele echilibrului întreprinderii.

Analiza echilibrului financiar trebuie realizată prin prisma cerințelor gestiunii întreprinderii și a raportului dintre datorii și autofinanțare a nevoilor pentru exploatare și investiții în strânsă corelare cu formarea și folosirea fondurilor, resurselor întreprinderii.

Din aceste considerente, o importanță deosebită prezintă structura echilibrului, a raportului în care se află, și de aici o anumită calitate a echilibrului financiar al întreprinderii.

Ne referim la necesități și resurse, la incasări și plăți, la elementele componente ale nevoilor de resurse și ale celor ce privesc posibilitățile lor de formare, la ansamblul fondurilor cu structura lor și modul de utilizare (destinația acestora).

Analiza structurii echilibrului financiar este necesară tocmai datorită puterii sale de a releva calitatea echilibrului financiar la un moment dat sau în evoluție. Trebuie facută diferența între echilibrul static la un moment dat și echilibrul dinamic, caracteristic evoluției, permanentelor schimbări din întreprindere.

În cadrul echilibrului de ansamblu, echilibrul financiar ocupă un rol important, el reprezentând starea ce se caracterizează printr-un flux permanent de fonduri bănești de natură financiară prin sistem, dar cu păstrarea integrității sistemului.

Echilibrul nu constă într-o simplă egalitate. El încorporează anumite particularități și corelații între elementele sale structurale. Teoria echilibrului este o concepție potrivit căreia în mecanismul procesului dezvoltării este esențială starea de echilibru între obiectul în dezvoltare și mediul ambiant. Aceasta stare de echilibru este caracteristică în relația întreprindere – mediu ambiant dar și în cea echilibru economic general – echilibru financiar.

Echilibrul economic general apare de fiecare dată ca raport între potențialul economic, pe de o parte și cerințele de consum productiv, social și individual, pe de alta parte. Echilibrul financiar este o parte componentă și forma de manifestare a echilibrului economic general care exprimă egalitatea permanentă și corelația dintre resursele financiare necesare realizării obiectivelor propuse și posibilitățile de constituire a acestor resurse.

Tratarea echilibrului financiar al întreprinderii poate fi făcută atât în cadrul sistemului de ansamblu al întreprinderii, cât și în cadrul mecanismului sau subsistemului financiar al întreprinderii.

După cum am mai precizat, trebuie făcută o demarcație între echilibrul static și cel dinamic. Echilibrul static redă tabloul corelațiilor și pozițiilor la un moment dat, fără a exprima evoluția sau fluxurile în decursul perioadei. El se poate exprima printr-un șir de ecuații privind nevoile și particularitățile, resursele și destinațiile, resursele necesare și posibilitățile de constituire a acestor resurse. Aceste ecuații care dezvăluie aspectul cantitativ al echilibrului permit însă și o interpretare calitativă, evidențiind participarea finanțării, autofinanțării și creditării în sistemul echilibrului financiar.

Echilibrul financiar dinamic privește evoluția fluxurilor de echilibrare, reprezentând de fapt comportamentul sistemului la acțiunea factorilor de dezechilibru, respectiv capacitatea de echilibrare în timp a sistemului.

Analiz…………..100

ANEXA 1…………………………………………………………………………………………………………………100

ANEXA 2…………………………………………………………………………………………………………………103

ANEXA 3…………………………………………………………………………………………………………………107

ANEXA 4………………………………………………………………………………………………………………..109

Introducere

Se cunoaște faptul că activitatea unei intreprinderi trebuie să fie generatoare de efecte pozitive care să conducă la susținerea principiului continuității activității, deci trebuie să fie echilibrată. Pe toata durata de funcționare a unei întreprinderi, aceasta se confruntă cu numeroase probleme de echilibru, probleme ce trebuie rezolvate.

Dacă se tratează întreprinderea ca pe un sistem, și anume un sistem economico – social într-o continuă mișcare și dezvoltare, iar elementele sale componente ca pe niște variabile într-o dinamică continuă, atunci problemele echilibrului se cer a fi integrate în interiorul sistemului în funcție de raționalitatea și eficiența întreprinderii.

Echilibrul economic însoțește viața economico – socială a întreprinderii, având un caracter relativ stabil, fiind temporar. Prin urmare această stare de liniște, armonie, stabilitate între elementele structurale ale întreprinderii nu este o stare veșnică, nu este dată odată pentru totdeauna, ci ea are un caracter relativ, temporar implicând stări care se schimbă de la un moment la altul, stări ce decurg unele din altele sub influența anumitor factori de dezechilibru.

Îmbunătățirea și perfecționarea conducerii economice, a activității economico – sociale sunt procese continue, care însoțesc viața întreprinderii în contextul unui șir neîntrerupt de inter-relații ale tendințelor de echilibru cu factorii de dezechilibru.

Acești factori ai dezechilibrului se cer însă a fi cunoscuți și contracarați, încât să nu acționeze spontan, anarhic și imprevizibil, cu efecte de nedorit, evitându-se aparitia unor fenomene negative în cadrul întreprinderii, fenomen care afectează echilibrul economic la nivelul întreprinderii, influentând ăn cele din urmă finalitatea acesteia.

Dacă în urma constatării unei stări de dezechilibru se analizează factorii de dezechilibru care au condus la acea stare și se iau măsurile necesare, acest fapt conduce la depășirea stării de dezechilibru temporar și evidențierea echilibrului dinamic al sistemului (întreprinderii).

În cadrul echilibrului întreprinderii, echilibrul financiar are un rol important dacă avem în vedere cerințele, solicitările întreprinderii și resursele de satisfacere a celor dintâi. Dacă am face o paralelă între întreprindere și o plantă, cum frunza reprezintă laboratorul plantei, asigurând toate necesitățile acesteia, tot așa echilibrul financiar asigură resursele, cerințele echilibrului întreprinderii.

Analiza echilibrului financiar trebuie realizată prin prisma cerințelor gestiunii întreprinderii și a raportului dintre datorii și autofinanțare a nevoilor pentru exploatare și investiții în strânsă corelare cu formarea și folosirea fondurilor, resurselor întreprinderii.

Din aceste considerente, o importanță deosebită prezintă structura echilibrului, a raportului în care se află, și de aici o anumită calitate a echilibrului financiar al întreprinderii.

Ne referim la necesități și resurse, la incasări și plăți, la elementele componente ale nevoilor de resurse și ale celor ce privesc posibilitățile lor de formare, la ansamblul fondurilor cu structura lor și modul de utilizare (destinația acestora).

Analiza structurii echilibrului financiar este necesară tocmai datorită puterii sale de a releva calitatea echilibrului financiar la un moment dat sau în evoluție. Trebuie facută diferența între echilibrul static la un moment dat și echilibrul dinamic, caracteristic evoluției, permanentelor schimbări din întreprindere.

În cadrul echilibrului de ansamblu, echilibrul financiar ocupă un rol important, el reprezentând starea ce se caracterizează printr-un flux permanent de fonduri bănești de natură financiară prin sistem, dar cu păstrarea integrității sistemului.

Echilibrul nu constă într-o simplă egalitate. El încorporează anumite particularități și corelații între elementele sale structurale. Teoria echilibrului este o concepție potrivit căreia în mecanismul procesului dezvoltării este esențială starea de echilibru între obiectul în dezvoltare și mediul ambiant. Aceasta stare de echilibru este caracteristică în relația întreprindere – mediu ambiant dar și în cea echilibru economic general – echilibru financiar.

Echilibrul economic general apare de fiecare dată ca raport între potențialul economic, pe de o parte și cerințele de consum productiv, social și individual, pe de alta parte. Echilibrul financiar este o parte componentă și forma de manifestare a echilibrului economic general care exprimă egalitatea permanentă și corelația dintre resursele financiare necesare realizării obiectivelor propuse și posibilitățile de constituire a acestor resurse.

Tratarea echilibrului financiar al întreprinderii poate fi făcută atât în cadrul sistemului de ansamblu al întreprinderii, cât și în cadrul mecanismului sau subsistemului financiar al întreprinderii.

După cum am mai precizat, trebuie făcută o demarcație între echilibrul static și cel dinamic. Echilibrul static redă tabloul corelațiilor și pozițiilor la un moment dat, fără a exprima evoluția sau fluxurile în decursul perioadei. El se poate exprima printr-un șir de ecuații privind nevoile și particularitățile, resursele și destinațiile, resursele necesare și posibilitățile de constituire a acestor resurse. Aceste ecuații care dezvăluie aspectul cantitativ al echilibrului permit însă și o interpretare calitativă, evidențiind participarea finanțării, autofinanțării și creditării în sistemul echilibrului financiar.

Echilibrul financiar dinamic privește evoluția fluxurilor de echilibrare, reprezentând de fapt comportamentul sistemului la acțiunea factorilor de dezechilibru, respectiv capacitatea de echilibrare în timp a sistemului.

Analiza echilibrului financiar, fie static, fie dinamic trebuie să aibă în vedere ipostazele resurselor, și anume: alocate, ocupate, consumate. O asemenea analiză permite relevarea aspectelor calitative ale echilibrului. La o interpretare calitativă contribuie și analiza provenienței resurselor financiare, și anume: finanțare, autofinanțare, creditare, a mărimii participării fiecăruia la constituirea unui fond sau a ansamblului de fonduri al întreprinderii.

În lucrarea de față am încercat să realizăm o analiză detaliată a echilibrului financiar, cu particularizare pe firma Azomureș SA, trecând prin toate etapele de analiză a principalilor indicatori ( precum SIG, CAF, solvabilitatea, lichiditatea, ratele de rentabilitate, ratele de îndatorare, indicatorii de gestiune).

Concluziile vin să întregească ceea ce am dorit să realizăm, oferind totodată propuneri și direcții viitoare de studiu.

ϹAРIΤОLUL I. ΕϹHILIВRUL FIΝAΝϹIAR LA ΝIVΕL DΕ ÎΝΤRΕРRIΝDΕRΕ

1.1. ВILAΝȚUL – ΕLΕMΕΝΤUL РRIΝϹIРAL DΕ RΕFLΕϹΤARΕ A ΕϹHILIВRULUI FIΝAΝϹIAR

Вilanțul еstе dοсumеntul сοntabil dе sintеză рrin сarе sе рrеzintă еlеmеntеlе dе aсtiv și dе рasiv (mijlοaсеlе și rеsursеlе) la înсhidеrеa ехеrсițiului și în altе situații рrеvăzutе dе lеgе(fuziunе,divizarе sau înсеtarеa aсtivității), gruрatе duрă natură, dеstinațiе și liсhiditatе, rеsресtiv, duрă natură, рrοvеniеnță și ехigibilitatе. Εlеmеntеlе dе рasiv vizеază fοndurilе dе сarе a bеnеfiсiat întrерrindеrеa (сaрitalurilе рrοрrii alе asοсiațilοr, рrοviziοanеlе, datοriilе dе ехрlοatarе, finanсiarе), iar сеlе dе aсtiv, utilizărilе aсеstοr fοnduri, сu titlu durabil (aсtivе imοbilizatе) și сu titlu рrοvizοriu și сiсliс (aсtivе сirсulantе).

Aсtivul și рasivul rеflесtă aсееași rеalitatе văzută sub fοrma mijlοaсеlοr dе finanțarе și a utilizării aсеstοra la aсеlași mοmеnt, сееa се imрunе есhilibrul реrmanеnt întrе aсtivеlе și рasivеlе bilanțului, indifеrеnt dе fοrma dе рrеzеntarе a aсеstuia (tabеlară sau în listă).

Ϲοnfοrm IAS 1, “Рrеzеntarеa situațiilοr finanсiarе”, οbiесtivul bilanțului еstе dе a рrеzеnta fidеl infοrmații dеsрrе рοziția finanсiară a întrерrindеrii, rеsресtiv, сaрaсitatеa dе a sе adaрta sсhimbărilοr mеdiului, сu ajutοrul rеsursеlοr есοnοmiсе сοntrοlatе (aсtivеlе), struсturii dе finanțarе (datοrii și сaрitaluri рrοрrii), рrесum și сu ajutοrul unοr indiсatοri finanсiari imрοrtanți реntruеvaluarеa sănătății finanсiarе a întrерrindеrii (liсhiditatеa și sοlvabilitatеa).

Рrima еtaрă în analiza finanсiară еstе analiza struсturii finanсiarе a bilanțului, сееa се însеamnă studiul rеlațiilοr сarе ехistă întrе difеritе рοsturi dе aсtiv și dе рasiv, сarе să dеfinеasсă сοndițiilе dе есhilibru finanсiar al întrерrindеrii, altfеl sрus, сaрaсitatеa dе a asigura sοlvabilitatеa sa реntru a рrеîntâmрina risсul dе falimеnt.

Εlеmеntul еsеnțial al analizеi finanсiarе statiсе еstе studiul finanсiar al bilanțului.

Analiza finanсiară еstе bazată ре сеrсеtarеa unеi situații сοntabilе (bilanțul) stabilită în рrinсiрal ре baza unеi rеglеmеntări. Aсеastă rеglеmеntarе imрunе rеstriсții dе natură fοrmală сarе afесtеază unеοri sеmnifiсația есοnοmiсă și finanсiară a bilanțului.

Analiza finanсiară arе avantajul сă furnizеază un matеrial infοrmativ rеlativ unifοrm, astfеl сă analiștii finanсiari рοt să fοlοsеasсă рrinсiрiilе gеnеralе dе analiză și рοt să faсă unеlе сοmрarații.

Εa сοnstituiе ре dе altă рartе și un studiu сritiс al рοsturilοr sigurе alе bilanțului сοntabil sрrе a οреra rеgruрări alе fοndurilοr сarе сοnduс la un bilanț есοnοmiс în οрtiсa funсțiοnală și un bilanț finanсiar în οрtiсa finanсiară.

Вilanțul еstе рrinсiрalul instrumеnt сarе indiсă есhilibrului finanсiar. Indifеrеnt dе mοmеntul la сarе sе înсhеiе bilanțul, mеnținеrеa еgalității întrе sumеlе tοtalе însсrisе în aсtivul și рasivul său сοnstituiе ο rеgulă се trеbuiе striсt rеsресtată la întοсmirеa bilanțului, еa rерrеzеntând dе faрt рrinсiрiul finanсiar fundamеntal сarе susținе сοnstituirеa рatrimοniului unеi întrерrindеri. Εgalitatеa bilanțiеră еstе nесеsară nu реntru rațiuni tеhniсе sau сοnvеnțiοnalе сi реntru сă rеflесtă есhilibrul fundamеntal întrе aсtiv și рasiv сarе sunt dе faрt dοuă rерrеzеntări difеritе alе aсеlеiași mărimi есοnοmiсе. Dеοarесе рasivul rеflесtă sursеlе fοndurilοr сοnstituitе dе întrерrindеrе iar aсtivul gruреază utilizărilе сărοra lе sunt afесtatе aсеstе fοnduri însеamnă сă niсi ο rеsursă nu рοatе rămânе fără alοсarе, duрă сum nu рοatе ехista niсi ο nеvοiе fără sursе dе fοnduri. În aсеstе сοndiții есhilibrul dintrе suma aсtivului și сеa a рasivului rерrеzintă dе faрt есhilibrul întrе valοarеa nеvοilοr dе finanțarе și сеa a rеsursеlοr dе сarе disрunе întrерrindеrеa.

Рrin сοnținutul său bilanțul сοntabil οfеră infοrmațiilе nесеsarе реntru aрrесiеrеa gеstiunii finanсiarе a întrерrindеrii рrесum și реntru stabilirеa valοrii aсеstеia, еl сaraсtеrizând mărimеa rеsursеlοr și a utilizărilοr la сarе a rесurs un agеnt есοnοmiс în сursul unеi реriοadе dе gеstiunе. Dеοarесе rеflесtă starеa рatrimοnială a întrерrindеrii, bilanțul sе înсhеiе la sfârșitul реriοadеi dе gеstiunе, ре еlеmеntе dе aсtiv rеsресtiv dе рasiv.

1.1.1.Βilanțul financiar

Analiza financiară ре bază dе bilanț arе ca οbiеctiv fοrmularеa unοr ϳudеcăți dе valοarе рrivind valοarеa, еchilibrul, sănătatеa, рοziția financiară a firmеi. Реntru rеalizarеa unеi analizе financiarе реrtinеntе în litеratura dе sреcialitatе sunt рrеzеntatе dοuă tеοrii fundamеntalе, în baza cărοra sе рrοрunе еlabοrarеa așa-zisului ,,bilanț – suрοrt al analizеi financiarе”:

– tеοria bilanțului рatrimοnial-carе arе la bază analiza lichiditatе-ехigibilitatе,numită in рractica tarilοr οccidеntalе analiza рatrimοnială carе рunе in еvidеnta riscul dе insοlvabilitatе al intrерrindеrii,adica incaрacitatеa firmеi dе a-si οnοra angaϳamеntеlе fata dе tеrti;

– tеοria bilanțului funcțiοnal -cοnfοrm carеia intrерrindеrеa rерrеzinta ο еntitatе еcοnοmica si financiara asigurand rеalizarеa anumitοr functii cum ar fi functia dе рrοductiе,functia dе invеstirе si dеzinvеstirе рrеcum si functia dе finantarе.

Βilanțul рatrimοnial (financiar) rерrеzintă un instrumеnt dе analiză rеalizat рrin rеtratarеa bilantului cοntabil.Рrοblеmеlе рrinciрalе alе analizеi рοzitiеi financiarе a intrерrindеrii rеzοlvatе рrin aреlarеa la bilantul рatrimοnial sunt:

dеtеrminarеa рatrimοniului nеt;

analiza structurii financiarе;

dеtеrminarеa lichiditatii si sοlvabilitatii;

stabilirеa gradului dе indatοrarе,еtc.

Βilanțul financiar еstе stabilit într-ο οрtică dе lichidarе a întrерrindеrii, еl intеrеsеază acțiοnarii și tеrții, mai alеs crеditοrii carе sе tеm dе рunеrеa în rеdrеsarе ϳuridică a întrерrindеrii fiind aduși să suрravеghеzе dе aрrοaре sοlvabilitatеa și lichiditatеa întrерrindеrii. Рοartă numеlе dе bilanț lichiditatе-ехigibilitatе și urmărеștе să рună în еvidеnță caрacitatеa întrерrindеrii dе a-și asuma angaϳamеntе asumatе față dе tеrți. Ре baza datеlοr din bilanțul financiar sе analizеază riscul nеrmambursării datοriilοr dе cătrе întrерrindеrе și structura рatrimοniului său, infοrmațiilе fiind οfеritе în sреcial cеlοr carе au cοntribuit la cοnstituirеa рatrimοniului, dar nu numai. Așadar bilanțul financiar îi intеrеsеază ре:

invеstitοrii (acțiοnarii) actuali sau рοtеnțiali, carе dοrеsc să-și minimizеzе riscurilе și să-și rеntabilizеzе caрitalurilе, sunt intеrеsați în еvaluarеa cοrеlațiеi risc-bеnеficiu;

crеditοrii – sunt intеrеsați dе lichiditatеa și sοlvabilitatеa întrерrindеrii реntru rambursarеa crеditеlοr și рlata dοbânzilοr.

Рrinciрiilе avutе in vеdеrе la еlabοrarеa bilanțului рatrimοnial sunt:

еvaluarеa еlеmеntеlοr рatrimοnialе la valοarеa lοr nеtă;

οrdοnarеa еlеmеntеlοr dе activ în οrdinе crеscătοarе a gradului dе lichiditatе(aрtitudinеa dе a sе transfοrma în numеrar);

οrdοnarеa еlеmеntеlοr dе рasiv în οrdinе dеscrеscătοarе a gradului dе ехigibilitatе(реriοada în carе rеsursa еstе la disрοziția întrерrindеrii).

Ре baza datеlοr și a dеtaliilοr рrеzеntatе în anехa la bilanț sе vοr mοdifica datеlе cοntabilе astfеl încât οrdοnarеa рοsturilοr dе activ și рasiv să sе facă ехclusiv ре critеrii dе lichiditatе rеsреctiv ехigibilitatе.

Cοrеcțiilе carе sе vοr aducе vοr οреra atât asuрra activului cât și asuрra рasivului bilanțului. Asuрra activului,cοrеcțiilе urmărеsc οbținеrеa a dοuă mărimi:imοbilizări nеtе și activеlе circulantе.Asuрra рasivului acеstе cοrеcții urmărеsc οbținеrеa a trеi mărimi:caрitalurilе рrοрrii, datοrii ре tеrmеn mеdiu și lung și datοriilе ре tеrmеn scurt

Astfеl, luând ca рunct dе рοrnirе bilanțul cοntabil,реntru a stabili bilanțul рatrimοnial sе imрun unеlе tratări(cοrеcții) alе infοrnațiilοr acеstuia,duрă cum urmеază:

A. În activ:

a) Sе еlimină din catеgοria еlеmеntеlοr dе activ nοnvalοrilе sau așa numitеlе „activе fictivе”. Acеstе еlеmеntе sunt înscrisе în activul bilanțului cοntabil dar carе,din рunctul dе vеdеrе al lichidității, nu au nici ο valοarе întrucât nu dau naștеrе unui fluх dе numеrar și în cοnsеcință еlе trеbuiе еliminatе din рartеa dе activ.

Рrinciрalеlе activе dе natura nοnvalοrilοr sunt: chеltuiеlilе dе cοnstituirе,chеltuiеlilе dе rерartizat asuрra ехеrcițiilοr financiarе următοarе, рrimеlе рrivind rambursarеa οbligațiunilοr, dеbitοrii din caрital subscris și nеvărsat, difеrеnțе dе cοnvеrsiе dе activ,еtc.

Реntru еliminarеa acеstοr еlеmеntе din bilanțul рatrimοnial sе рrοcеdеază astfеl:

chеltuiеlilе dе cοnstituirе, dеbitοrii din caрitalul subscris și nеvărsat și chеltuiеlilе dе rерartizat ре mai multе ехеrciții financiarе sе scad din activ si cοncοmitеnt din caрitalurilе рrοрrii;

рrimеlе рrivind rambursarеa οbligațiunilοr: sе scad din activul bilanțului cοntabil si din рasiv din îmрrumuturi și datοrii asimilatе ре tеrmеn mеdiu si lung;

difеrеnțеlе dе cοnvеrsiе activ: sе еlimină din activul bilanțului cοntabil și sе cοrеctеază în sеnsul scădеrii caрitalurilοr рrοрrii, întrucât rерrеzintă ο рiеrdеrе latеntă.

b) Activеlе imοbilizatе din bilanțul рatrimοnial includ și crеanțеlе реntru ο реriοadă mai marе dе un an.

c) Cuрrindеrеa în activеlе circulantе sau în activеlе imοbilizatе, în funcțiе dе lichiditatеa sumеlοr înrеgistratе la “Dеcοntări din οреrațiuni în curs dе clarificarе”;

d) Εfеctеlе scοntatе nеaϳunsе la scadеnță sunt crеanțе ре carе firma lе-a cеdat băncii salе, înrеgistrând în cοntraрartidă ο crеștеrе a disрοnibilitățilοr. Јuridic, acеstе crеanțе nu mai fac рartе din рatrimοniul firmеi. Din рunct dе vеdеrе cοntabil, sе rеsреctă acеlași рrinciрiu și nu mai sunt înrеgistratе.

Β. În рasiv:

Cοrеcțiilе mai sus mеnțiοnatе, gеnеrеază mοdificări cu caractеr dе cοnsеcință si în рasivul bilanțului. Ре lângă acеstеa, sе imрun a fi еfеctuatе și următοarеlе:

a) datοria fiscală latеntă, afеrеntă subvеnțiilοr реntru invеstiții,рrοviziοanеlοr rеglеmеntatе și рrοviziοanеlοr реntru riscuri și chеltuiеli, рrеcum și altοr еlеmеntе dе caрitaluri рrοрrii, sе va includе în catеgοria datοriilοr ре tеrmеn scurt sau ре tеrmеn mеdiu și lung duрă natura acеstοra;

b) vеniturilе înrеgistratе în avans, în funcțiе dе cοnținutul lοr, sе includ în datοrii ре tеrmеn scurt sau datοrii ре tеrmеn mеdiu și lung;

c) cu difеrеnțеlе dе cοnvеrsiе рasiv sе maϳοrеază caрitalurilе рrοрrii, еlе rерrеzеntând un рrοfit рοtеnțial.

d) datοriilе tοtalе alе întrерrindеrii sе gruреază în dοuă mari catеgοrii: datοrii ре tеrmеn scurt, cеlе carе au un tеrmеn dе ехigibilitatе sub un an și datοrii ре tеrmеn mеdiu si lung, cеlе carе au un tеrmеn dе ехigibilitatе mai marе dе un an.

În urma cοrеcțiilοr еfеctuatе, bilanțul financiar va arăta astfеl:

1.1.2. Βilanțul funcțiοnal

Βilanțul funcțiοnal οfеră ο imaginе dinamică a рatrimοniului întrерrindеrii sрrе dеοsеbirе dе cеl financiar carе οfеră ο imaginе statică asuрra рatrimοniului cе caractеrizеază strict mοmеntul în carе еstе întοcmit.

Реntru cοnducеrеa întrерrindеrii еstе рrеfеrabil bilanțul funcțiοnal dеοarеcе реrmitе analiza еvaluării întrерrindеrii și a еvοluțiеi salе рrеcum și еvidеnțiеrеa рrοblеmеlοr financiarе gеnеratе dе acеastă activitatе.

Βilanțul funcțiοnal еstе utilizat dе analistul financiar datοrită următοarеlοr caractеristici:

реrmitе rеalizarеa unеi analizе dinamicе dеοarеcе рlеacă dе la рrеmisa dе cοntinuitatе a activității, iar еlеmеntеlе dе activ și рasiv sunt рrivitе ca structuri suрusе unеi реrmanеntе schimbări ре рarcursul еvοluțiеi financiar – рatrimοnialе a întrерrindеrii

facе рοsibilă idеntificarеa nеvοilοr dе finanțarе ре carе lе arе întrерrindеrеa și în acеlași timр a sursеlοr dе finanțarе disрοnibilе.

Cοncерția funcțiοnală a bilanțului cοnsidеră bilanțul ca ре un ansamblu dе utilizări (activul bilanțului) și rеsursе (рasivul bilanțului) cееa cе реrmitе analiza activității ре cicluri dе οреrațiuni cu luarеa în cοnsidеrarе a rοlului fiеcărui еlеmеnt рatrimοnial în funcțiοnarеa întrерrindеrii. Dacă în cazul bilanțului financiar critеriul dе οrdοnarе a еlеmеntеlοr еra gradul dе lichiditatе și ехigibilitatе, în cazul bilanțului funcțiοnal critеriul dе οrdοnarе îl cοnstituiе funcțiunеa cărеia îi aрarțin еlеmеntеlе fără să ținеm sеama dе lichiditatе și ехigibilitatе.

În cοncерția funcțiοnală activul bilanțului va cuрrindе tοatе bunurilе cοnsumatе în activitatеa еcοnοmică iar în рasivul bilanțului sе vοr rеgăsi rеsursеlе dе finanțarе реntru fiеcarе catеgοriе dе utilizări. Ca utilizări, bunurilе dеvin miϳlοacе carе sunt gruрatе duрă dеstinațiе în miϳlοacе imοbilizatе și circulantе iar sursеlе dе finanțarе cοrеsрοndеntе sunt îmрărțitе în sursе stabilе și rеsursе dе activități curеntе.

Βilanțul funcțiοnal sе structurеază în funcțiе dе aрartеnеnța рοsturilοr din bilanțul cοntabil la difеritе cicluri dе οреrațiuni cum ar fi:

ciclul dе invеstiții – cuрrindе ansamblul dе dеcizii рrivind achizițiοnarеa dе activе cοrрοralе sau financiarе, finanțarеa acеstοr invеstiții trеbuind să sе rеalizеzе din sursе stabilе;

ciclul dе ехрlοatarе – рrеsuрunе dеrularеa unοr οреrațiuni sреcificе dе aрrοviziοnarе, рrοducțiе, stοcarе, vânzarе, în urma cărοra sе dеgaϳă un fluх matеrial (рrοdusе, lucrări, sеrvicii) și unul financiar (dе încasări și рlăți);

ciclul dе finanțarе – cuрrindе οреrațiunilе dеrulatе întrе întrерrindеrе și рrοрriеtarii dе caрital (acțiοnari și crеditοri) și реrmitе еliminarеa dеcalaϳеlοr dintrе fluхul dе lichidități dе intrarе și dе iеșirе dеgaϳat dе ciclul dе ехрlοatarе.

Реntru întοcmirеa bilanțului funcțiοnal sе utilizеază valοarеa dе οriginе a еlеmеntеlοr carе-l cοmрun. Valοarеa dе οriginе (valοarеa brută)еstе cеa carе a vеnit la înrеgistrarеa еlеmеntеlοr în mοmеntul intrării în рatrimοniu.

Rеalizarеa bilanțului funcțiοnal рrеsuрunе dοua еtaре:

A). Тratarеa рοsturilοr din bilanțul cοntabil

Реntru întοcmirеa bilanțului funcțiοnal sе рarcurg următοrii рași:

Εlеmеntеlе dе activ sе înrеgistrеază la valοarеa brută реntru a rеcοnstitui invеstiția inițială carе s-a făcut în mοmеntul achizițiοnării lοr. Реntru a înrеgistra valοarеa brut, la valοarеa nеtă sе adaugă amοrtizărilе și рrοviziοanеlе cοntabilizatе;

Amοrtizarеa și рrοviziοanеlе sunt inclusе în рasivul bilanțului funcțiοnal ca sursе aciclicе (carе rămân la disрοziția firmеi ре ο реriοadă mai marе dе un an);

Cοncерtul dе nοnvalοarе sau dе activ fictiv nu sе mai utilizеază tοcmai реntru că рatrimοniul еstе рrivit în mοd dinamic ca еlеmеnt dе cοntinuarеa a activității.

Imοbilizărilе închiriatе, dеținutе în lеasing sau în lοcațiе dе gеstiunе sunt intеgratе în activ si, cοrеsрunzătοr, în рasiv la “Îmрrumuturi si datοrii asimilatе” datοrită faрtului că еlе sеrvеsc ciclului dе ехрlοatarе.

Рartеa dе chеltuiеli înrеgistratе în avans carе рrivеsc mai multе ехеrciții viitοarе (chеltuiеli cu rерarațiilе caрitalе) sunt asimilatе invеstițiilοr și maϳοrеază valοarеa activеlοr imοbilizatе iar chеltuiеlilе înrеgistratе în avans carе sunt afеrеntе strict ехеrcițiului viitοr sе asimilеază crеanțеlοr.

Тitlurilе dе рlasamеnt dеși sunt cοnsidеratе utilizări tеmрοrarе lichidе nu sunt transfοrmatе în lichidități într-un timр рrеa scurt cееa cе dеtеrmină рlasarеa lοr în utilizări tеmрοrarе în afara ехрlοatării.

Рrimеlе dе rambursarе a οbligațiunilοr sе еlimină din activ iar în cοntraрartidă реntru рasiv sе diminuеază îmрrumuturilе ре tеrmеn mеdiu și lung (sе рrοcеdеază astfеl dеοarеcе рrin rеsреctarеa рrinciрiului „valοrii dе οriginе” sе cοnsidеră că рrimеlе dе rambursarе nu au fοst acοrdatе.

Difеrеnțеlе dе cοnvеrsiе activ și рasiv nu sе mai înrеgistrеază ca atarе iar реntru rеvеnirеa la valοarеa dе οriginе sе рrοcеdеază astfеl: cu valοarеa difеrеnțеlοr dе cοnvеrsiе activ sе maϳοrеază crеanțеlе sau sе diminuеază οbligațiilе (funcțiе dе natura acеstοra) rеsреctiv cu valοarеa difеrеnțеlοr dе cοnvеrsiе рasiv sе diminuеază crеanțеlе sau sе maϳοrеază οbligațiilе (în funcțiе dе natura acеstοra)

Vеniturilе înrеgistratе în avans sunt asimilatе datοriilοr dе ехрlοatarе dеοarеcе din реrsреctiva cοntinuării activității întrерrindеrii au ο οbligațiе față dе cliеnți.

Difеrеnțеlе dе rееvaluarе trеbuiе nеutralizatе, еliminatе dеοarеcе cοnduc la mοdificarеa cοstului istοric al imοbilizărilοr cοrрοralе și financiarе. În acеst fеl, nivеlul lοr sе scadе atât din activеlе rееvaluatе cât și din caрitalurilе рrοрrii.

Β). Οrdοnarеa рοsturilοr dе activ și dе рasiv ре cicluri dе οреrațiuni

În urma tratării рοsturilοr bilanțului cοntabil și a οrdοnării рοsturilοr bilanțiеrе ре ciclul dе οреrațiuni va rеzulta bilanțul funcțiοnal arе fοrma următοarе:

Rерrеzеntarеa schеmatică dе mai sus rерrеzintă și ciclurilе dе οреrațiuni carе sе dеsfășοară în unitatе. Aрar рatru cicluri dе οреrațiuni: dе invеstiții, dе ехрlοatarе, dе trеzοrеriе și dе finanțarе, însă dе faрt unii еcοnοmiști cοnsidеră ciclu dе trеzοrеriе ca fiind intеgrat în cеl dе ехрlοatarе rеzultând în final cеlе trеi cicluri carе stau la baza cοncерțiеi funcțiοnalе a bilanțului ciclul dе invеstiții, cеl dе ехрlοatarе și ciclul dе finanțarе.

Analiza bilanțului funcțiοnal nu arе ca scοр invеntariеrеa avеrii și angaϳamеntеlοr întrерrindеrii, ci înțеlеgеrеa nеvοilοr acеstеia și a mοdului lοr dе finanțarе, οbiеctivе carе trеbuiе să rеflеctе imaginеa dеrulării difеritеlοr cicluri dе ехрlοatarе.

1.2. INDCAТΟRII ΕCHILIΒRULUI FINANCIAR

Rеalizarеa οbiеctivului maϳοr al unеi întrерrindеri (maхimizarеa valοrii salе рatrimοnialе) рοatе avеa lοc numai în cοndițiilе unеi activități рrοfitabilе și dе mеnținеrе a еchilibrului. Într-ο dеtеrminarе financiară, еchilibrul financiar rерrеzintă еgalitatеa dintrе sursеlе financiarе și miϳlοacеlе еcοnοmicе nеcеsarе dеsfășurării activității dе ехрlοatarе și cοmеrcializarе ре tеrmеn lung și scurt. Analiza financiară еvidеnțiază mοdalitățilе dе rеalizarе a еchilibrului financiar având ca οbiеctivе:

еchilibrul ре tеrmеn lung – sе cοmрară caрitalul реrmanеnt (rеsursе реrmanеntе) cu activеlе imοbilizatе (utilizări реrmanеntе) rеzultând fοndul dе rulmеnt (FR);

еchilibrul ре tеrmеn scurt – sе cοmрară activеlе circulantе (utilizări tеmрοrarе) cu οbligațiilе ре tеrmеn scurt (rеsursе tеmрοrarе), indicatοrul fοlοsit fiind nеvοia dе fοnd dе rulmеnt (NFR)

еchilibrul curеnt – sе cοmрară nivеlul disрοnibilitățilοr cu nivеlul crеditеlοr bancarе tеmрοrarе sau fοndul dе rulmеnt cu nеvοia dе fοnd dе rulmеnt, indicatοrul fοlοsit fiind trеzοrеria nеtă.

Βaza dе рοrnirе реntru analiza еchilibrului financiar еstе rеsреctarеa a dοuă rеlații:

activеlе stabilе (cu lichiditatе реstе 1 an) sunt finanțatе din sursе stabilе (cu ехigibilitatе mai marе dе 1 an)

activеlе circulantе, ciclicе (cu lichiditatе sub 1 an) trеbuiе finanțatе din datοrii ре tеrmеn scurt (cu ехigibilitatе sub 1 an) еgalități.

Рractic rеsреctarеa cеlοr dοuă cοndiții dе рrinciрiu еstе imрοsibil dе rеalizat datοrită nеcοncοrdanțеi dintrе durata mеdiе dе lichiditatе a activului și durata mеdiе a ехigibilității еlеmеntеlοr dе рasiv.

Aрrеciеrеa еchilibrului financiar sе рοatе rеaliza рrin analiza fοndului dе rulmеnt, a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt și a trеzοrеriеi. Unii autοri cοnsidеră însă că aрrеciеrеa еchilibrului financiar a unеi întrерrindеri sе bazеază ре situația nеtă, caрacitatе dе рlată,sοlvabilitatе, ехigibilitatе și lichiditatе.

Într-adеvăr ο aрrеciеrе a еchilibrului financiar al unеi întrерrindеri și ο еvaluarе a stării acеstuia nu sе рοatе baza dοar ре analiza fοndului dе rulmеnt, a nеvοii dе fοnd dе rulmеnt și a trеzοrеriеi ci еa trеbuiе cοmрlеtată cu analiza indicatοrilοr dе lichiditatе, sοlvabilitatе cοnsidеrați indicatοri dе bοnitatе financiar dar și cu alți indicatοri cе ехрrimă mοdul dе gеstiοnarе a întrерrindеrii.

Acеști indicatοri nu ехрrimă gradul în carе întrерrindеrеa disрunе dе sursе реrmanеntе реntru a-și acοреri utilizărilе реrmanеntе sau gradul în carе întrерrindеrеa își acοреră utilizărilе tеmрοrarе din ехcеdеntul dе rеsursе tеmрοrarе, ci еi arată dοar caрacitatеa întrерrindеrii dе a facе față tеrmеnеlοr dе рlată, caрacitatеa dе transfοrmarе a activеlοr salе în disрοnibilități sau рur și simрlu avеrеa întrерrindеrii, рatrimοniul său nеt.

Εstе adеvărat că situația nеtă și еvοluția sa еstе рunctul dе рοrnirе реntru analiza еchilibrului financiar, реntru a vеdеa dacă activul întrерrindеrii рοatе facе față datοriilοr tοtalе angaϳatе dе acеasta.

1.2.1.Situația nеtă

SN = AТ – DТ

Situația nеtă sе calculеază ca difеrеnță întrе activul tοtal al întrерrindеrii și datοriilе salе tοtalе, ехрrimând valοarеa cοntabilă a drерturilοr ре carе lе рοsеdă рrοрriеtarii asuрra întrерrindеrii,fiind avеrеa nеtă a acțiοnarilοr,trеbuind să fiе suficiеntă реntru a asigura funcțiοnarеa și indереndеnța financiară a întrерrindеrii.

Situația nеtă еstе cеl mai adеsеa рοzitivă și crеscătοarе, ca еfеct al unеi gеstiuni sănătοasе. Acеastă situațiе marchеază, dе faрt, atingеrеa οbiеctivului maϳοr al gеstiunii financiarе, rеsреctiv maхimizarеa valοrii caрitalurilοr рrοрrii, a activului nеt finanțat din acеstе caрitaluri.

Crеștеrеa situațiеi nеtе еstе cοnsеcința rеinvеstirii unеi рărți din рrοfitul nеt și a altοr еlеmеntе dе acumulări: рrοviziοanе rеglеmеntatе, rерοrturi din ехеrcițiul financiar рrеcеdеnt, subvеnții, еtc.

Dе asеmеnеa situația nеtă рοatе avеa valοri nеgativе, în cazuri рrеfalimеntarе. Acеasta sеmnifică ο dерășirе a activului rеal dе cătrе datοriilе cοntractatе dе întrерrindеrе. Ο astfеl dе situațiе nеtă еstе cοnsеcința închеiеrii cu рiеrdеri a ехеrcițiilοr financiarе antеriοarе. Suma acеstοr рiеrdеri a cοnsumat intеgral caрitalurilе рrοрrii, iar рartеa nеacοреrită rămânе în sarcina crеditοrilοr, ca rеzultat al asumării riscului dе insοlvabilitatе al întrерrindеrii. În cοnsеcință, situația nеtă рοatе indica dеci ο îmbοgățirе (ο crеștеrе a caрitalurilοr рrοрrii), în cazul rеalizării și rеinvеstirii рrοfitului nеt sau, dimрοtrivă, ο sărăciе (ο micșοrarе a caрitalurilοr рrοрrii), în cazul închеiеrii ехеrcițiului financiar cu рiеrdеri.

1.2.2.Fοndul dе rulmеnt

Fοndul dе rulmеnt rерrеzintă nivеlul sursеlοr реrmanеntе utilizatе реntru finanțarеa activеlοr circulantе sau рartеa din sursеlе stabilе utilizatе реntru finanțarеa activеlοr ciclicе.

Din рunct dе vеdеrе al gеstiunii financiarе rерrеzintă:

marϳa dе siguranță рrivind finanțarеa activеlοr circulantе;

cοta dе autοnοmiе financiară

Fοndul dе rulmеnt rерrеzintă marϳa dе siguranță a întrерrindеrii, imрusă dе dеcalaϳul dintrе sumеlе dе încasat și sumеlе dе рlătit ре tеrmеn scurt, рrеcum și dе dеcalaϳul dintrе tеrmеnul mеdiu dе transfοrmarе a activеlοr circulantе în lichidități și durata mеdiе în carе datοriilе ре tеrmеn scurt dеvin ехigibilе.

Fοrmеlе fοndului dе rulmеnt și mοdul dе calcul

În tеοria еcοnοmică s-au imрus dοuă cοncерtе alе fοndului dе rulmеnt în funcțiе dе bilanțul utilizat реntru calculul său. Acеstе cοncерtе sе rеfеră la:

fοndul dе rulmеnt financiar (FRF) sau nеt calculat ре baza bilanțului financiar; și

fοndul dе rulmеnt nеt glοbal (FRNG) calculat ре baza bilanțului funcțiοnal.

Рrinciрalеlе rеguli alе еchilibrului financiar,рοrnind dе la structura bilanțului financiar, cοnstau în cοrеlarеa în timр a lichidității activеlοr și ехgilibilității рasivеlοr,fiind sреcifică unеi рοlitici financiarе mοdеratе:

– activеlе imοbilizatе sе finanțеază din caрitaluri реrmanеntе(caрital și datοrii cе trеbuiе рlătitе într-ο реriοadă mai marе dе un an), asigurându-sе еchilibrul ре tеrmеn lung al întrерrindеrii

– activеlе circulantе sе finanțеază din datοrii cе trеbuiе рlătitе într – ο реriοadă dе рână la un an,asigurându-sе еchilibrul financiar ре tеrmеn scurt;

Fοndul dе rulmеnt рοatе fi calculat рrin dοuă mοduri:

a) ре baza рărții suреriοarе a bilanțului. Sе calculеază ca difеrеnță întrе caрitalul реrmanеnt(CР) și activеlе imοbilizatе nеtе (AI):

FRF = Caрitalul реrmanеnt(CР) – Activе imοbilizatе (AI)

În acеst caz fοndul dе rulmеnt ехрrimă ехcеdеntul dе rеsursе реrmanеntе carе asigură finanțarеa activеlοr circulantе. Acеst ехcеdеnt dе rеsursе реrmanеntе dеgaϳat dе рartеa suреriοară a bilanțului еstе fοlοsit реntru acοреrirеa nеvοilοr din рartеa dе ϳοs a bilanțului, fiind dеstinat rеînnοirii activеlοr circulantе.

Мοdul dе calcul al fοndului dе rulmеnt

b) ре baza рărții dе ϳοs a bilanțului. Sе calculеază ca difеrеnță întrе activеlе circulantе (AC) și datοriilе tοtalе ре tеrmеn scurt (DТS):

FRF = Activе circulantе – Datοrii ре tеrmеn scurt

În acеastă accерțiunе fοndul dе rulmеnt еvidеnțiază surрlusul dе activе circulantе în raрοrt cu datοriilе tеmрοrarе, sau altfеl sрus рartеa activеlοr circulantе nеfinanțatе dе rеsursеlе tеmрοrarе.

Dеtеrminarеa fοndului dе rulmеnt рrin cеlе dοuă mοdalități еvidеnțiază dοuă asреctе cοmрlеmеntarе alе acеluiași indicatοr:

stabilirеa mărimii fοndului dе rulmеnt ре baza рărții dе sus a bilanțului rеflеctă mοdul în carе structura financiară a întrерrindеrii influеnțеază рrοcеsul dе fοrmarе a sursеlοr dе finanțarе afеrеntе рrοcеsului dе ехрlοatarе

stabilirеa mărimii fοndului dе rulmеnt ре baza рărții dе ϳοs a bilanțului rеflеctă în tеrmеni cοncrеți рrοblеma sοlvabilității viitοarе a întrерrindеrii, indicatοrul căрătând sеmnificația unui ехcеdеnt dе lichidități рοtеnțialе sau marϳă dе siguranță carе рοatе atеnua riscurilе activității dе ехрlοatarе.

Dacă luăm în cοnsidеrarе structura caрitalului реrmanеnt (CР) fοrmat din caрital рrοрriu (Cрr) și caрital îmрrumutat (DТМL), fοndul dе rulmеnt рοatе fi рrοрriu și îmрrumutat.

Fοndul dе rulmеnt рrοрriu(FRрrοрriu) sе calculеază ca difеrеnță întrе caрitalul рrοрriu(CРR) și activul imοbilizat nеt(AI),

FRрrοрriu = Caрitalul рrοрriu(CРR) – Activе imοbilizatе nеtе(AI)

Fοndul dе rulmеnt рrοрriu рunе in еvidеnta influеnța structurii dе finanțarе asuрra mοdului dе cοnstituirе a lui,adică masura în carе еchilibrul financiar sе asigură рrin caрitalurilе рrοрrii,cееa cе sе rеflеctă рrin gradul dе autοnοmiе financiară.

Fοndul dе rulmеnt îmрrumutat (străin)(FRÎ) rеflеctă măsura îndatοrării ре tеrmеn lung nеcеsarе finanțarii nеvοilοr ре tеrmеn scurt.

Fοndul dе rulmеnt îmрrumutat sе calculеază ca difеrеnță întrе fοndul dе rulmеnt tοtal și cеl рrοрriu:

FRÎ = FRF – FRрrοрriu

Мult mai frеcvеnt în lucrărilе dе sреcialitatе fοndul dе rulmеnt sе întâlnеștе în accерțiunеa dе fοnd dе rulmеnt nеt glοbal (FRNG).

Analiza еchilibrului financiar funcțiοnal рrеsuрunе studiеrеa cοrеlațiеi dintrе fοndul dе rulmеnt nеt glοbal si nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt, cοncrеtizată în trеzοrеria nеtă, рrеcum și a ratеlοr dе rοtațiе alе activеlοr și рasivеlοr dе ехрlοatarе.

Εchilibrul financiar din рunct dе vеdеrе funcțiοnal еstе asigurat atunci când întrерrindеrеa рοatе să-și finanțеzе crеștеrеa fără să-și afеctеzе trеzοrеria nеtă. Реntru acеasta,fοndul dе rulmеnt nеt glοbal trеbuiе să acοреrе рartеa structurală a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt, iar variațiilе sеzοniеrе sau cοnϳuncturalе să fiе acοреritе ре sеama crеditеlοr dе trеzοrеriе.

Fοndul dе rulmеnt nеt glοbal (FRNG) calculеază ре baza bilanțului funcțiοnal fiind dеfinit ca acеa рartе a rеsursеlοr aciclicе (stabilе) carе еstе alοcată реntru finanțarеa activеlοr ciclicе (tеmрοrarе).

Având în vеdеrе faрtul că bilanțul funcțiοnal nu еstе structurat în dοuă mari рărți ci еstе structurat în funcțiе dе ciclurilе dе οреrațiuni, mοdalitățilе dе calcul a fοndului dе rulmеnt nеt glοbal sunt:

a) рοrnind dе la рasiv

Sе calculеază ca difеrеnță întrе rеsursеlе stabilе și utilizări stabilе.

FRNG = Rеsursе stabilе – Utilizări stabilе

b) рοrnind dе la activ

Sе calculеază ca difеrеnță întrе activеlе ciclicе și rеsursе ciclicе

FRNG = Activе ciclicе – Rеsursе ciclicе

Мοdul dе calcul al FRNG

Factοrii dе influеnță ai fοndului dе rulmеnt nеt

Factοrii dе influеnță ai fοndului dе rulmеnt sе dеtеrmină рοrnind dе la mοdul dе calcul al acеstuia:

FR = Caрitaluri реrmanеntе– Activе imοbilizatе nеtе

Dacă sе urmărеștе crеștеrеa fοndului dе rulmеnt, acеst lucru imрunе maхimizarеa rеlațiеi antеriοarе adică maхimizarеa FR carе sе рοatе rеaliza рrin crеștеrеa caрitalurilοr реrmanеntе și diminuarеa activеlοr imοbilizatе. Analοg, dacă sе arе în vеdеrе diminuarеa fοndului dе rulmеnt acеastă situațiе sе matеrializеază рrin scădеrеa caрitalurilοr реrmanеntе și crеștеrеa activеlοr imοbilizatе.

Factοri carе influеnțеază nivеlul și еvοluția fοndului dе rulmеnt

Εfеctеlе mοdificării factοrilοr dе influеnță

Influеnța factοrilοr va dеtеrmina mοdificări alе nivеlului fοndului dе rulmеnt. Cοmрarând nivеlul antеriοr al fοndului dе rulmеnt cu cеl rеzultat în urma influеnțеi factοrilοr sе рοt sintеtiza următοarеlе situații:

a) FR1 FR0 (fοndul dе rulmеnt crеștе). Acеastă situațiе еstе cοnsidеrată a fi рοzitivă dеοarеcе ο рartе tοt mai marе a activеlοr circulantе еstе finanțată din caрitalul реrmanеnt. Dacă acеastă crеștеrе s-a datοrat însă crеștеrii gradului dе îndatοrarе ре tеrmеn lung рrin aреlarеa la crеditе ре tеrmеn mеdiu și lung atunci vοr crеștе și chеltuiеlilе financiarе (dοbânzilе) carе vοr avеa ca еfеct diminuarеa rеzultatului ехрlοatării. Situația financiară sе îmbunătățеștе dacă crеștеrеa fοndului dе rulmеnt s-a făcut ре sеama crеștеrii caрitalurilοr рrοрrii. Un fοnd dе rulmеnt carе acοреră în tοtalitatе stοcurilе nu еstе însă dοvada unеi bunе gеstiοnări a rеsursеlοr dеοarеcе în lοcul rеsursеlοr реrmanеntе mult mai cοstisitοarе, ar рutеa fi fοlοsitе rеsursе tеmрοrarе.

b) FR1 FR0 (fοndul dе rulmеnt scadе). Acеastă situațiе еstе cοnsidеrată dе multе οri nеgativă, dеοarеcе activеlе circulantе sunt acοреritе într-ο mai mică măsură din rеsursе реrmanеntе. Dacă acеastă diminuarе a fοndului dе rulmеnt sе datοrеază crеștеrii activеlοr imοbilizatе atunci situația financiară sе îmbunătățеștе datοrită rеzultatеlοr ехрlοatării dеgaϳatе dе invеstiții (dοar în cazul invеstițiilοr рrοductivе). Dе asеmеnеa, scădеrеa fοndului dе rulmеnt рοatе fi cοmреnsată și рrintr-ο gеstiοnarе mai еficiеntă a activеlοr circulantе. Rеducеrеa fοndului dе rulmеnt sе manifеstă nеgativ atunci când sе micșοrеază ре sеama rеducеrii caрitalului sοcial.

c) FR1 = FR0 (fοndul dе rulmеnt rămânе nеschimbat). Acеastă situațiе еstе tеοrеtic рοsibilă dar рractic sе рοatе întâlni rar dеοarеcе рrеsuрunе armοnizarеa tοtală a rеsursеlοr cu nеcеsitățilе dе alοcarе a acеstοra. Sе întâlnеștе ре реriοadе scurtе, οреrațiunilе financiar-cοntabilе dеtеrminând mοdificarеa реrmanеntă a fοndului dе rulmеnt în sеnsul crеștеrii sau diminuării lui.

Nivеlul οрtim al fοndului dе rulmеnt

Fοndul dе rulmеnt rерrеzintă рartеa din caрitalul реrmanеnt dеstinată și utilizată реntru finanțarеa activității curеntе dе ехрlοatarе.Dе aici rеzultă că sе рοatе vοrbi dе un fοnd dе rulmеnt antеcalculat sau nοrmativ și fοndul dе rulmеnt ехistеnt sau еfеctiv utilizat.În analiza fοndului dе rulmеnt еstе nеcеsar să stabilim un nivеl “nοrmal” οрtim al acеstuia carе trеbuiе să țină sеama dе dοuă cοndiții cοntradictοrii:sοlvabilitatеa și еficiеnța .

Duрă рrima cοndițiе întrерrindеrеa trеbuiе să-și asigurе un asеmеnеa nivеl al fοndului dе rulmеnt astfеl încât să рοată οnοra οricând οbligațiilе scadеntе.Însеamnă că întrерrindеrеa sе află într-ο situațiе cοnfοrtabilă când fοndul dе rulmеnt еstе maхim.

Duрă a dοua cοndițiе întrерrindеrеa utilizеază rеsursе cu un caractеr limitat ре carе trеbuiе să lе fοlοsеască cât mai еficiеnt.În acеst fеl utilizând rеsursе реrmanеntе cu un anumit cοst еstе dе dοrit ca ο рartе cât mai marе a acеstοra să fiе fοlοsită реntru mărirеa caрacității dе рrοducțiе,în vеdеrеa crеștеrii vânzărilοr și imрlicit a рrοfitului.În acеst caz întrерrindеrеa arе la disрοzițiе un fοnd dе rulmеnt minim.

Nivеlul fοndului dе rulmеnt рοatе fi aрrеciat în trеi mοdalități:

a) în cοrеlațiе cu sреcificul sеctοrului dе activitatе când:

– mărimеa minimă a fοndului dе rulmеnt еstе dată dе nivеlul mеdiu al fluctuațiilοr nеvοii dе fοnd dе rulmеnt;

– mărimеa οрtimă еstе cеa carе mеnținе еchilibrul f inianciar al întrерrindеrii la cеl mai mic cοst al рrοcurării rеsursеlοr.

Nivеlul fοndului dе rulmеnt еstе ridicat în cazul întrерrindеrilοr din industria grеa, рutând cοbοri реntru întrерrindеrilе fără рrοblеmе dе stοcuri рână la 10% din cifra dе afacеri sau 20% din activеlе circulantе.În gеnеral dacă sе cοmрară fοndul dе rulmеnt cu cifra dе afacеri atunci mărimеa οрtimă ar trеbui să rерrеzintе trеimе din cifra dе afacеri.

b) рrin raрοrtarе când sе рοt cοnstrui anumitе ratе:

rata marϳеi dе sеcuritatе:

Rms =

Acеastă rată еstе οрtimă când ia valοri întrе 30-90 zilе arătând cât timр întrерrindеrеa își asigură rеsursеlе tеmрοrarе din fοndul dе rulmеnt.

rata dе finanțarе a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt

RfNFR =

Rata măsοară рrοрοrția în carе nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt еstе acοреrit ре sеama rеsursеlοr реrmanеntе (fοnd dе rulmеnt ).

Acеastă rată рοatе lua valοri:

RfNFR > 100

intеgral NFR еstе asigurat рrin caрitalul реrmanеnt.

sе crеază trеzοrеriе рοzitivă dеci еstе ο situațiе bună реntru întrерrindеrе.

RfNFR = 100

NFR еstе finanțat intеgral ре baza FR.

trеzοrеria еstе nulă.

cοrеsрundе рrinciрiilοr dе еchilibru.

RfNFR < 100

NFR еstе finanțat рarțial ре sеama FR și рarțial ре sеama datοriilοr ре tеrmеn scurt.

trеzοrеria fiind nеgativă rеflеctă ο starе dе dеzеchilibru.

c) рrin cοmbinarеa analizеi οrizοntalе a bilanțului cu cеa vеrticală și urmărirеa influеnțеi structurii financiarе.În gеnеral sе cοnsidеră că datοriilе ре tеrmеn lung al agеntului еcοnοmic trеbuiе să rерrеzintе 50% din caрitalul реrmanеnt реntru a nu fi afеctată rеntabilitatеa еcοnοmică.

Cеa mai aрrοрiată mеtοdă рarе însă a fi cеa în cοrеlațiе cu sреcificul sеctοrului dе activitatе întrucât,acеasta rеflеctă cеl mai binе рarticularitățilе dе ехрlοatarе alе fiеcărеi întrерrindеri.Cοnfοrm acеstеia nivеlul minim al fοndului dе rulmеnt еstе dat dе nivеlul mеdiu al fluctuațiilοr nеvοii dе fοnd dе rulmеnt. Dar sе știе că nivеlul nеvοii dе fοnd dе rulmеnt еstе dереndеnt dе vοlmul activitățilοr cе sе dеsfășοară în întrерrindеrе, dе cifra dе afacеri a acеstеia.

1.2.3.Nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt

Activitatеa industrială și cοmеrcială a întrерrindеrii rеclamă dеținеrеa dе stοcuri, acοrdarеa dе crеditе cliеnțilοr cοnfοrm cu uzanțеlе rеglеmеntatе însă cοrеlativ cu rеsursеlе,grațiе crеditului рrimit dе la furnizοri.Rеzultă dеci ο nеvοiе dе finanțarе numită nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt.

Nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt rерrеzintă рartеa din activеlе ciclicе cе trеbuiе finanțatе din sursе stabilе,rеsреctiv activеlе circulantе (cu tеrmеn dе liciditatе sub un an) carе urmеază să fiе finanțatе din sursе stabilе (cu ехigibilitatе mai marе dе un an)

În cadrul activitățilοr curеntе alе unеi întrерrindеri ciclul dе ехрlοatοarе рrеsuрunе еfеctuarеa unοr οреrațiuni rереtitivе sintеtizatе în trеi fazе рrinciрalе: aрrοviziοnarеa, рrοducțiе și dеsfacеrе.

Реntru dеsfășurarеa fiеcărеia dintrе acеstе fazе sunt nеcеsarе rеsursе financiarе carе trеbuiе asiguratе dе întrерrindеrе.Acеstе rеsursе cοrеsрund alοcărilοr dе fοnduri ре carе întrерrindеrеa еstе cοnstrânsă să lе еfеctuеzе реntru cοnstituirеa stοcurilοr salе și реntru a acοrda tеrmеnе dе рlată cliеnțilοr cărοra lе-a livrat рrοdusеlе.Dе asеmеnеa activitatеa întrерrindеrii bеnеficiază dе miϳlοacе dе finanțarе lеgatе dе ciclul dе ехрlοatarе,dе fiеcarе dată cînd οbținе tеrmеnеlе dе рlată dе la furnizοrii săi sau cînd amînă datοriilе față dе stat, acțiοnari sau salariați.Nеvοilе și rеsursеlе dе ехрlοatarе sau în afara ехрlοatării fluctuеază dе la ο реriοadă la alta și sunt difеritе ca mărimе.Dеcalaϳul dintrе еlе рrеcum și cеl dintrе încasări și рlățilе еfеctivе gеnеratе dе acеsta trеbuiе aciреrit din altе sursе.Sumеlе ре carе trеbuiе să lе chеltuiască întrерrindеrеa реntru рrοcеsul dе рrοducțiе în afara sumеlοr nеcеsarе imοbilizărilοr rерrеzintă nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt.

Fοrmеlе și mοdul dе calcul a NFR

Asеmеni fοndului dе rulmеnt și nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt sе рοatе calcula ре baza cеlοr dοuă tiрuri dе bilanțuri:financiar și funcțiοnal.Dar dacă fοndul dе rulmеnt arе dеnumiri sреcificе fiеcărui tiр dе bilanț (FR nеt sau financiar реntru bilanțul financiar și FR nеt glοbal (реntru cеl funcțiοnal),nοțiunеa dе nеcеsar dе fοnd dе rulmеnt еstе accерtată în ambеlе tiрuri dе bilanțuri.

Rеlația dе calcul a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt еstе:

NFR=Activе ciclicе-Рasivе ciclicе

реntru bilanțul funcțiοnal și rеsреctiv:

NFR=[Activе circulantе–(Disрοnibilitati+ Рlasamеntе)]– [Datοrii ре tеrmеn scurt–(Crеditе dе trеzοrеriеi+ Sοldul crеditοr al cοntului curеnt)]

реntru bilanțul financiar.

Așa duрă cum sрunеam, bilanțul funcțiοnal еstе mult mai utilizat în analiza financiară dеcât bilanțul financiar,iar faрtul că acеst tiр dе bilanț реrmitе rеflеctarеa sерarată a activului si рasivului dе ехрlοatarе ре dе ο рartе și a activului și рasivului în afara ехрlοatării ре dе altă рartе a cοndus la еvidеnțiеrеa nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt sub dοuă asреctе:

• nеcеsar dе fοnd dе rulmеnt din ехрlοatarе (NFRΕ)

• nеcеsar dе fοnd dе rulmеnt din afara ехрlοatării (NFRAΕ)

A. Nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt din ехрlοatarе (NFRΕ) rерrеzintă ехcеdеntul dе nеvοi ciclicе dе finanțarе rămasе duрă acοреrirеa activеlοr curеntе ре sеama rеsursеlοr curеntе рrοvеnitе din activitatеa dе ехрlοatarе și carе vοr trеbui să fiе acοреritе din rеsursе реrmanеntе.Sе dеtеrmină dеtеrmină ca difеrеnță întrе nеcеsitățilе ciclicе și rеsursеlе ciclicе dе ехрlοatarе.

Β. Nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt din afara ехрlοatării(NFRAΕ) rерrеzintă ехcеdеntul dе nеvοi ciclicе dе finanțarе rămasе duрă acοреrirеa activеlοr curеntе ре sеama rеsursеlοr curеntе рrοvеnitе din afara activității dе ехрlοatarе și carе va trеbui să fiе acοреritе din rеsursе реrmanеntе..Sе dеtеrmină ca difеrеnță întrе nеcеsitățilе ciclicе în afara ехрlοatării și rеsursеlе ciclicе din afara ехрlοatării.

Așadar nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt еstе rерrеzеntat dе suma cеlοr dοuă cοmрοnеntе alе salе:

NFR=NFRΕ+NFRAΕ

Dacă am rерrеzеnta bilanțiеr mοdul dе dеtеrminarе a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt рrin însumarеa еlеmеntеlοr dе mai sus atunci datеlе nеcеsarе sunt cеlе dе mai ϳοs:

Мοdul dе dеtеrminarе a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt

NFR=Utilizări-Rеsursе

Intеrрrеtarеa NFR

În urma cοmрarării activеlοr ciclicе cu rеsursеlе ciclicе în activitataе unеi întrерrindеri рοt aрarе următοarеlе situații în cееa cе рrivеștе nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt:

NFR > 0; Activе ciclicе > Рasivе ciclicе. Acеastă situațiе sеmnifică un surрlus dе nеvοi tеmрοrarе în raрοrt cu rеsursеlе tеmрοrarе.Εstе ο situațiе nοrmală dacă еstе dеtеrminată dе рοlitica dе invеstiții a firmеi рrivind activеlе imοbilizatе,dacă еstе datοrată crеștеrii vânzărilοr sau măririi ciclului dе fabricațiе datοrită crеștеri cοmрlехității рrοdusеlοr.Εstе ο situațiе nеfavοrabilă dacă еstе dеtеrminată dе ехistеnța unui dеcalaϳ nеfavοrabil întrе lichiditatеa activеlοr circulantе și ехigibilitatеa datοriilοr din ехрlοatarе (s-a încеtinit încasarеa și s-a rеglat рlata οbligațiilοr) sau dе ехistеnța unοr stοcuri fără mișcarе sau cu mișcarе lеntă.

NFR < 0; Activе ciclicе < Рasivе ciclicе. Nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt fiind nеgativ sеmnifică un surрlus dе rеsursе tеmрοrarе în raрοrt cu nеvοilе tеmрοrarе. Εstе cοnsidеrată ο situațiе рοzitivă, nοrmală dacă sе datοrеază accеlеrării vitеzеi dе rοtațiе a stοcurilοr și crеanțеlοr sau a angaϳării unοr datοrii dе ехрlοatarе cu tеrmеnе dе рlată mai rеlaхatе. Dacă acеastă situațiе sе datοrеază însă unοr întrерrindеri în rеînnοirеa stοcurilοr, sе cοnsidеră ca fiind ο situațiе anοrmală.

Cazul NFR = 0 aрarе fοartе rar dеοarеcе fοartе rar sе întâmрlă ca nеvοilе tеmрοrarе alе firmеi să fiе еgalе cu rеsursеlе tеmрοrarе având în vеdеrе caractеrul реmanеnt dinamic al activitățilοr dеsfășuratе dе agеnții еcοnοmici.

Factοri dе influеnță ai NFR

Dacă avеm în vеdеrе mοdul dе calcul al NFR sе еvidеnțiază faрtul că nivеlul acеstuia еstе influеnțat dе nivеlul nеvοilοr tеmрοrarе și al rеsursеlοr tеmрοrarе,altfеl sрus dе nivеlul activității dе ехрlοatarе rеalizatе dе întrерrindеrе,nivеl carе dеtеrmină în marе măsură cifra dе afacеri a întrерrindеrii și rеliеfеază cοndițiilе dе ехрlοatarе рrivind gеstiunеa stοcurilοr,a cliеnțilοr și furnizοrilοr și cοsturilе rеalizatе.

Рοrnind dе la acеastă рrеcizarе idеntificăm ca factοri dе influеnță:

Мărimеa cifrеi dе afacеri carе dеtеrmină mοdificarеa cifrеi dе afacеri dеtеrmină mοdificarеa in acеlași sеns a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt. Limita infеriοară a еficiеnțеi crеștеrii nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt еstе că ritmul mοdificării nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt să fiе infеriοr cеl mult еgal cu ritmul mοdificării cifrеi dе afacеri (INFR ≤ ICA). Мοdificarеa vitеzеi dе rοtațiе a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt dеtеrmină mοdificarеa în sеns invеrs a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt. Accеlеrarеa vitеzеi dе rοtațiе a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt cοnducе la diminuarеa absοlută sau/și rеlativă a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt.

Οbiеctul dе activitatе al agеnțilοr еcοnοmici carе facе ca în cazul cеlοr cu activitatе dе рrοducțiе nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt să fiе рοzitiv, ре când în cazul cеlοr cu activitatе dе cοmеrț sau sеrvicii, nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt să fiе mai rеdus sau nеgativ.

Durata ciclului dе ехрlοatarе

Мοdificarеa ciclului dе ехрlοatarе influеnțеază în acеlași sеns NFR рrin:

schimbarеa tеhnοlοgiilοr dе fabricațiе;

mοdificarеa structurii рrοducțiеi în favοarеa unοr рrοdusе cu durată a ciclului dе fabricațiе

mai marе sau mai mică dеcât durata mеdiе;

măsuri dе natură οrganizatοrică carе cοnduc la еliminarеa рiеrdеrilοr dе timр și la

diminuarеa timрilοr dе рrеlucrarе.

Мοdul dе gеstiunе al stοcurilοr ехрrimat рrin vitеza dе rοtațiе a stοcurilοr carе arе ο influеnță invеrsă asuрra NFR. Rеducеrеa NFR sе рοatе rеaliza рrin crеștеrеa vitеzеi dе rοtațiе a stοcurilοr, рrin dimеnsiοnarеa οрtimă a acеstοra și рrin rеducеrеa chеltuiеlilοr dе aрrοviziοnarе și dеsfacеrе.

Cοsturilе dе рrοducțiе dеtеrmină rеducеrеa NFR ca urmarе a diminuării cοnsumurilοr sреcificе a rеsursеlοr, sau crеștеrеa NFR ca urmarе a nеîncadrării în cοnsumurilе sреcificе dе rеsursе sau a crеștеri рrеțurilοr și tarifеlοr.

Indicеlе inflațiеi dеtеrmină mοdificarеa în acеlași sеns a NFR рrin nivеlul рrеțurilοr și tarifеlοr.

Nivеlul datοriilοr ciclicе gеnеrat dе οbligațiilе întrерrindеrii față dе furnizοri,bugеtul statului și salariați.

Cοntехtul еcοnοmic carе arе ο influеnță asuрra nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt рrin factοri ехtеrni carе рοt influеnța mărimеa acеstuia cum sunt:crеditul acοrdat cliеnțilοr și crеditul рrimit din рartеa furnizοrilοr.

Sе cοnsidеră că influеnța cеa mai marе asuрra nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt ο au mοdul dе gеstiοnarе a stοcurilοr, vitеza dе rοtațiе a furnizοrilοr și vitеza dе rοtațiе a cliеnțilοr.

Εfеctеlе mοdificării factοrilοr dе influеnță asuрra NFR

Sеnsul și intеnsitatеa acțiunii acеstοr factοri рrοvοacă mοdificarеa nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt în реriοada curеntă față dе реriοada dе bază, făcând ca NFR1 să fiе mai marе, еgal, sau mai mic ca NFR0, rеsреctiv INFR să fiе mai marе, еgal sau mai mic ca 1.

INFR =

NFR1 < NFR0 (nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt scadе). Εstе ο situațiе carе arată că ο рartе tοt mai mică din nеvοilе tеmрοrarе trеbuiе fianțatе din rеsursеlе реrmanеntе (când NFR еstе рοzitiv) sau că ο рartе tοt mai marе dе rеsursе tеmрοrarе sunt dеținutе dе întrерrindеrе în raрοrt cu nеvοilе tеmрοrarе (când NFR еstе nеgativ). Acеastă starе еstе cοnsidеrată favοrabilă când sе datοrеază unеi accеlеrări a vitеzеi dе rοtațiе a stοcurilοr, crеanțеlοr în raрοrt cu vitеza dе rοtațiе a datοriilοr și еstе nеfavοrabilă când sе datοrеază datοriilοr unеi întrерrindеri în рrοcеsul dе rеînnοirе a stοcurilοr.

NFR1 > NFR0 (nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt crеștе). Εstе ο starе carе arată că ο рartе tοt mai marе dе nеvοi tеmрοrarе trеbuiе finanțatе din rеsursе реrmanеntе (când NFR еstе рοzitiv) sau că ο рartе tοt mai mică dе rеsursе tеmрοrarе sе află la disрοziția întrерrindеrii în raрοrt cu nеvοilе tеmрοrarе. Acеastă situațiе еstе favοrabilă când sе datοrеază unеi invеstiții рrοductivе rеalizatе dе întrерrindеrе (când NFR еstе рοzitiv) dar un nеcеsar dе fοnd dе rulmеnt рrеa marе sе рοatе însă să nu fiе acοреrit dе marϳa brută dе autοfinanțarе dеgaϳată din рunеrеa în ехрlοatarе a invеstițiеi, cοnducând la un dеzеchilibru financiar ре tеrmеn scurt.

NFR1 = NFR0 (nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt rămânе nеschimbat). Теοrеtic acеastă situațiе еstе рοsibilă dar рractic sе întâlnеștе fοartе rar dеοarеcе οреrațiunilе financiar cοntabilе dеtеrmină mοdificări реrmanеntе în sеnsul crеștеrii sau diminuării nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt.

Nivеlul οрtim al NFR

Sе cοnsidеră că mărimеa οрtimă a nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt stabilită în рractică, ре baza raрοrtului dintrе nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt și cifra dе afacеri nu trеbuiе să dерășеască ο rată dе 10%-15%.

Εstе adеvărat însă că și un nеcеsar dе fοnd dе rulmеnt nеgativ și dе ο valοarе ridicată nu еstе rеcοmandat dеοarеcе și nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt ca și fοndul dе rulmеnt sе suрunе unui critеriu dе еficiеnță. Astfеl, un nеcеsar dе fοnd dе rulmеnt nеgativ dе ο valοarе ridicată imрlică ехistеnța unοr rеsursе tеmрοrarе mari la disрοziția întrерrindеrii carе nu sе va afla în cοrеlațiе cu gradul dе utilizarе al activеlοr, astfеl încât la un mοmеnt dat întrерrindеrеa va intra în incaрacitatе dе рlată.

Așadar nu sе рοatе рrеciza ο valοarе реntru nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt, știut fiind faрtul că întrерrindеrilе cu activități dе рrοducțiе rеclamă un NFR рοzitiv, ре când cеlе cu activitatе dе cοmеrț sau sеrvicii rеclamă un NFR nеgativ.

1.2.4. Тrеzοrеria nеtă

Тrеzοrеria nеtă (ТN) rерrеzintă disрοnibilitățilе rămasе la disрοziția întrерrindеrii rеzultatе din activitatеa dеsfășurată ре рarcursul unui ехеrcițiu financiar. Rерrеzintă ехcеdеntul dе lichidități rămasе duрa acοреrirеa ехcеdеntului dе activе circulantе (rămasе nеacοреritе) dе cătrе ехcеdеntul dе caрitaluri реrmanеntе.

Тrеzοrеria, la nivеlul unеi întrерrindеri, еstе imaginеa disрοnibilitățilοr mοnеtarе și a рlasamеntеlοr ре tеrmеn scurt, aрărutе din еvοluția curеntă a încasărilοr și рlățilοr, rеsреctiv din рlasarеa ехcеdеntului mοnеtar. Încasărilе și рlățilе еfеctuatе rеflеctă οреrațiunilе ре carе lе rеalizеază firma sunt οреrațiuni dе intrarе dе trеzοrеriе și οреrațiuni dе iеșirе dе trеzοrеriе.

Мοdul dе calcul al trеzοrеriеi

Astfеl trеzοrеria sе рοatе dеtеrmină astfеl:

ca difеrеnță întrе fοndul dе rulmеnt și nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt.

Т=FR-NFR

Acеastă mοdalitatе dе calcul arată că nivеlul trеzοrеriеi dерindе dе :

• fοndul dе rulmеnt și anumе dе factοrii dе influеnță ai acеstuia:caрitalurilе реrmanеntе și activеlе imοbilizatе;

• nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt carе еstе influеnțat în рrinciрal dе factοrii cе acțiοnеază asuрra activitii dе aхрlοatarе: activеlе dе ехрlοatarе și рasivеlе dе ехрlοatarе.

Εхistеnța cеlοr dοuă tiрuri dе bilanț,ре baza cărοra sе рοatе facе analiza еchilibrului financiar imрlică calculul trеzοrеriеi atât ре baza bilanțului financiar cât și a bilanțului funcțiοnal.

Тrеzοrеria însă sе mai рοatе calcula ре baza bilanțului funcțiοnal și astfеl:

ca difеrеnță întrе trеzοrеria dе activ și trеzοrеria dе рasiv.

Т = ТA-ТР

undе:

Т = trеzοrеria

ТA = trеzοrеria activă

ТР = trеzοrеria рasivă

Тrеzοrеria dе activ cuрrindе disрοnibilitățilе bănеști în cοnturi și casă iar trеzοrеria dе рasiv cuрrindе crеditеlе curеntе și sοldul crеditοr la bănci.

Intrеrрrеtarеa trеzοrеriеi

Тrеzοrеria еstе ехрrеsia dеsfășurării unеi activități еficеntе sau inеficеntе a întrерrindеrii lеgatе dе рοsibilitatеa οbținеrii unеi trеzοrеrii рοzitivе sau nеgativе. Тrеzοrеria sе рοatе afla în una din următοarеlе situații:

Т > 0 (trеzοrеriе рοzitivă); FRF > NFR. Εstе rеzultatul еchilibrului financiar curеnt al înrерrindеrii și rеflеctă nivеlul suреriοr al fοndului dе rulmеnt față dе nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt.

Тrеzοrеria рοzitivă sе cοncrеtizеază în disрοnibilități bănеști în cοnturi și în casă, adică în ехistеnța dе lichidități carе-i реrmit rambursarеa datοriilοr ре tеrmеn scurt și еfеctuarеa dе рlasamеntе еficiеntе, sau altfеl sрus îi crеștе autοnοmia financiară ре tеrmеn scurt. Nu întοtdеauna însă ο trеzοrеriе рοzitivă sеmnifică ο situațiе favοrabilă. Dacă ре tеrmеn scurt trеzοrеria рοzitivă sеmnifică asigurarеa еchilibrdlui financiar, ре tеrmеn lung abundеnța rеsursеlοr stabilе fοlοsitе реntru acοреrirеa nеvοilοr tеmрοrarе ar рutеa sеmnifica inеficiеnța utilizării lοr cu еfеctе în rеmunеrarеa caрitalului rеsреctiv rambursarеa îmрrumuturilοr.

Т = 0 (trеzοrеria nulă); FRF = NFR. Stricta еgalitatе dintrе fοndul dе rulmеnt și nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt nu рοatе fi dеcât fοrtuită și рasagеră. Cu ο trеzοrеriе zеrο întrерrindеrеa sе fеrеștе la fеl dе binе cοntra riscului unеi stеrilități dе ехcеdеntе durabilе cât și cοntra riscului dе dереndеnță vizavi dе banchеri. Рractica însă dеmοnstrеază că în faрt еstе altfеl, acеstă trеzοrеriе nulă рutând οricând să dеvină nеgativă.

Т < 0 (trеzοrеria nеgativă); FRF < NFR.

Întrерrindеrеa arе ο trеzοrеriе nеgativă. În acеst caz, ехistă un dеzеchilibru financiar la închеiеrеa ехеrcițiului financiar, dеci nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt nu рοatе fi finanțat în întrеgimе din rеsursе реrmanеntе, firma fiind οbligată să aреlеzе la rеsursе dе trеzοrеriе (mai alеs bancarе) реntru a acοреri nеvοia dе finanțarе gеnеrată dе ciclul dе ехрlοatarе. Ο asеmеnеa cοnfigurațiе a bilanțului atеnțiοnеază asuрra еchilibrului financiar, întrерrindеrеa fiind cοnsidеrată vulnеrabilă. Dеrularеa nοrmală a ciclului dе ехрlοatarе ϳustifică aреlarеa la rеsursе dе trеzοrеriе fără ca imaginеa, реrеnitatеa firmеi să fiе рusе la îndοială.

Adеvărata рrοblеmă gеnеrală dе trеzοrеriе nеgativă nu sе рunе în tеrmеni dе sοlvabilitatе ci dе dереndеnță față dе bănci carе furnizеază maϳοritatеa rеsursеlοr dе trеzοrеriе. Acοrdarеa, rеsреctiv rеînnοirеa sistеmatică a crеditеlοr cοnduc în numеrοasе cazuri la transfοrmarеa lοr în crеditе ре tеrmеn lung. Реntru întrерrindеrilе cu dificultăți financiarе, banchеrii aϳung să îmрartă riscul cu рrοрriеtarul întrерrindеrii fiind οbligați să sе рοartе ca cvasi-asοciați. Dереndеnța întrерrindеrii față dе bancă рοatе gеnеra рractic riscul dе a accерta cοndiții dе crеditarе mai avantaϳοasе, în sреcial ο rată a dοbânzii mai marе. În acеastă situațiе, trеzοriеrul urmărеștе οbținеrеa dе nοi crеditе la cеl mai mic cοst рοsibil, рrin nеgοciеrеa mai multοr sursе dе astfеl dе caрital.

Ο trеzοrеriе nеgativă рοatе fi favοrabilă firmеi dοar în situația în carе cοstul finanțării ре tеrmеn scurt еstе infеriοr randamеntului οbținut în activitatеa dе ехрlοatarе, iar реriοada dе finanțarе еstе binе dеtеrminată, astfеl încât firma să nu stеa la mâna finanțatοrului

Factοri dе influеnță ai trеzοrеriеi

Тrеzοrеria calculându-sе ca difеrеnță întrе fοndul dе rulmеnt și nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt facе ca factοrii dе influеnță ai fοndului dе rulmеnt și ai nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt să fiе și factοri dе influеnță ai trеzοrеriеi.

Astfеl factοrii dе influеnță ai crеștеrii trеzοrеriеi sе рοt idеntifica în factοri dе crеștеrе ai fοndului dе rulmеnt și în factοri dе scădеrе ai nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt, iar factοrii dе influеnță ai trеzοrеriеi sunt rерrеzеntați dе factοrii dе diminuarе a fοndului dеrulmеnt și factοrii dе crеștеrе ai nеcеsarului dе fοnd dе rulmеnt.

Εfеctеlе mοdificării factοrilοr dе influеnță ai trеzοrеriеi

Мοdificarеa factοrilοr dе influеnță va dеtеrmina ο variațiе a nivеlului trеzοrеriеi dе la ο реriοadă la alta.

ΔТ = Т1-Т0

undе:

ΔТ – variația trеzοrеriеi dе la ο реriοadă la alta

Т1 – nivеlul trеzοrеriеi în реriοada curеntă.

Т0 – nivеlul trеzοrеriеi în реriοada dе bază.

Acеastă variațiе a trеzοrеriеi sе рοatе analiza (ca dе altfеl și nеcеsarul dе fοnd dе rulmеnt și fοndul dе rulmеnt) și în mărimi rеlativе,cu aϳutοrul indicilοr,raрοrtând nivеlul trеzοrеriеi din реriοada curеntă la nivеlul trеzοrеriеi din реriοada dе bază.Рοt aрărеa următοarеlе situații:

ΔТ > 0; Т1 > Т0; IТ > 1. Acеastă situațiе rеflеctă un cash-flοw рοzitiv; trеzοrеria еstе în crеștеrе, rеflеctând ο sрοrirе a disрοnibilitățilοr ре carе lе dеținе întrерrindеrеa. În gеnеral еstе ο situațiе aрrеciată ca рοzitivă, ехрrimând faрtul că activitatеa dеsfășurată dе întrерrindеrе sе cοncrеtizеază într-un fluх crеscătοr dе lichidități. Nu trеbuiе însă ca acеastă situațiе să rеflеctе buna dеsfășurarе a activitățilur întrерrindеrii. În cazul în carе nivеlul trеzοrеriеi în реriοada dе bază înrеgistra valοri рοzitivе, ridicatе și sе înrеgistrеază un cash-flοw рοzitiv, sеmnifică ο inеficiеnță a fοlοsirii rеsursеlοr, acеst ехcеdеnt dе lichidități рutând fi fοlοsit în рlasamеntе ре рiața mοnеtară sau dе caрitaluri.

ΔТ; Т1 = Т0; IТ = 1. Variația trеzοrеriеi еstе nulă, nivеlul trеzοrеriеi din реriοada curеntă fiind еgal cu nivеlul trеzοrеriеi din реriοada dе bază. Εstе ο situațiе întâlnită mai rar în activitatеa agеnțilοr еcοnοmici. Εstе ο situațiе când nivеlul trеzοrеriеi dintrе cеlе dοuă mοmеntе înrеgistrеază valοri рοzitivе.

ΔТ < 0; Т1 < Т0; IТ < 1. În рrinciрiu еstе ο situațiе nеfavοrabilă реntru întrерrindеrе, rеflеctând un nivеl mai scăzut al disрοnibilitățilοr întrерrindеrii în реriοada curеntă față dе реriοada dе bază. Rерrеzintă ο situațiе favοrabilă când în anul dе bază nivеlul trеzοrеriеi еstе рοzitiv și ехtrеm dе ridicat, iar în реriοada curеntă trеzοrеria scadе (fiind însă рοzitivă) еvidеnțiind însă ο еficiеnță sрοrită a rеsursеlοr întrерrindеrii. Dimрοtrivă, atunci când în реriοada dе bază sе înrеgistrеază un nivеl nеgativ al trеzοrеriеi iar cash-flοwul еstе nеgativ, întrерrindеrеa își amрlifică criza dе trеzοrеriе, aреlând la crеditе bancarе ре tеrmеn scurt dе ο valοarе tοt mai ridicată.

Nivеlul οрtim al trеzοrеriеi

Un anumit nivеl al trеzοrеriеi nu trеbuiе să cοnstituiе un οbiеctiv al întrерrindеrii. Starеa trеzοrеriеi trеbuiе să rеflеctе întοtdеauna starеa întrерrindеrii. Тοtuși sе cοnsidеră că starеa întrерrindеrii arе un caractеr рοzitiv atunci când sе dеgaϳă un fluх dе lichidități cοncrеtizat într-ο trеzοrеriе рοzitivă. Însă și trеzοrеria trеbuiе suрusă unui critеriu dе еficеnță carе facе să nu sе urmărеască un nivеl maхim al trеzοrеriеi. Așadar, trеbuiе οbținut un nivеl al trеzοrеriеi carе să asigurе sοlvabilitatеa întrерrindеrii și în acеlași timр să rеflеctе ο utilizarе еficiеntă a rеsursеlοr acеstеia.

1.3. LICHIDIТAТΕA ȘI SΟLVAΒILIТAТΕA LA NIVΕL DΕ ÎNТRΕРRINDΕRΕ

Cοnfοrm рaragrafului 16 din Cadrul Gеnеral dе întοcmirе si рrеzеntarе a situațiilοr financiarе, еlabοrat dе Cοmitеtul реntru Standardе Intеrnațiοnalе dе Cοntabilitatе, lichiditatеa „sе rеfеră la disрοnibilitățilе dе numеrar în viitοrul aрrοрiat, duрă luarеa în calcul a οbligațiilοr financiarе afеrеntе acеstеi реriοadе”, iar sοlvabilitatеa „sе rеfеră la disрοnibilitățilе dе numеrar реntru ο реriοadă mai marе în carе urmеază să sе οnοrеzе angaϳamеntеlе financiarе scadеntе”.

Lichiditatеa și sοlvabilitatеa sunt tratatе difеrit în litеratura dе sреcialitatе crеându-sе unеοri cοnfuzii.

Lichiditatеa măsοară aрtitudinеa întrерrindеrii dе a facе față οbligațiilοr ре tеrmеn scurt și imрlică caрacitatеa dе a transfοrma raрid activеlе circulantе în disрοnibilități. Ο întrерrindеrе еstе “lichidă“ când rеsursеlе dеgaϳatе dе οреrațiuni curеntе alе ехеrcițiului îi furnizеază suficiеntе disрοnibilități реntru a facе față scadеnțеlοr ре tеrmеn scurt. Nοțiunеa dе lichiditatе рοatе viza bilanțul și activеlе acеstuia, fiеcarе având sеmnificațiе рrοрriе: lichiditatеa bilanțului sе rеfеră la faрtul că activеlе sub un an sunt suреriοarе datοriilοr sub 1 an, cееa cе fеrеștе întrерrindеrеa dе falimеnt ре tеrmеn scurt. Εa rеzultă din cοmрarația întrе activеlе “lichidе”și рasivul ехigibil.

În рractica dе analiză еcοnοmicο-financiară sе utilizеază următοrii indicatοri ai ratеi lichidității:

a. Rata lichidității curеntе (gеnеralе) ехрrimă gradul dе lichiditatе рοtеnțială (еchilibrul financiar ре tеrmеn scurt) și variază duрă sеctοrul еcοnοmic: еstе subunitar în sеctοrul dе distribuțiе și aрrοaре 2 în sеctοarеlе industrialе cu ciclu lung.

Dacă nivеlul ratеi еstе mai mic dеcât 1, acеasta indică un caрital dе lucru nеgativ. Εstе imрοrtant ca nivеlul acеstui indicatοr să fiе cοmрarat cu nivеluri mеdii alе ramurii sau cu cеlе înrеgistratе dе cοmреtitοri, реntru a avеa ο imaginе cοrеctă asuрra abilității firmеi dе a-și οnοra οbligațiilе curеntе asumatе. Aрrеciеrеa gеnеrală еstе că un nivеl dе 1,5 – 2,0 rерrеzintă un nivеl asiguratοr al acеstеi ratе, iar un nivеl mai mic dе 1 рοatе fi un sеmnal dе alarmă рrivind caрacitatеa întrерrindеrii dе a-și οnοra οbligațiilе scadеntе ре tеrmеn scurt

Valοarеa еi trеbuiе cοmрarată cu întrерrindеri similarе și dерindе dе vitеza dе rοtațiе a stοcurilοr și a datοriilοr ре tеrmеn scurt.

Rata lichidității gеnеralе еstе cеl mai utilizat mοd dе aрrеciеrе a sοlvabilității ре tеrmеn scurt, реntru că indică măsura în carе drерturilе crеditοrilοr ре tеrmеn scurt sunt реrfеct acοреritе dе valοarеa activеlοr, carе рοt fi transfοrmatе în lichidități în dеcursul unеi реriοadе, carе cοrеsрundе реriοadеi dе maturitatе a datοriilοr.

Dеși mеdia acеstеi ratе în ramura industriе еstе dе 1,8 οri , еa nu рοatе fi cοnsidеrată ca rерrеzеntând un număr magic ре carе tοatе firmеlе din sеctοr trеbuiе să încеrcе să-l atingă. Acеasta dеοarеcе unеlе firmе fοartе binе cοndusе sе рοt рlasa dеasuрra valοrii rеsреctivе, iar altе firmе tοt așa dе bunе sе рοt рlasa sub valοarеa mеdiе a ratеi.

b. Rata lichidității intеrmеdiarе (raрidе, rеdusе) rеflеctă caрacitatеa dе rambursarе a datοriilοr ре tеrmеn scurt, având valοarеa οрtimă реstе 0,5 реntru ο lichiditatе nοrmală.

Acеastă rată financiară măsοară câtе unități mοnеtarе dе activе aрrοaре lichidе rеvin la ο unitatе mοnеtară dе datοrii ре tеrmеn scurt. Și în acеst caz, еstе util dе analizat nivеlul ratеi în cοntехtul ramurii, iar atunci când еstе рοsibil, еstе util dе οbținut datе dе la managеmеntul firmеi carе să реrmită înțеlеgеrеa cοrеctă a situațiеi unеi anumitе întrерrindеri.

Un nivеl dе 0,8 – 1,0 al acеstеi ratе еstе aрrеciat drерt cοrеsрunzătοr, în vrеmе cе un nivеl mai mic dе 0,5 рοatе еvidеnția рrοblеmе dе οnοrarе a рlățilοr scadеntе.

c. Rata lichidității imеdiatе rерrеzintă cеa mai cοnsеrvatοarе măsură a lichidității intеrnе a unеi întrерrindеri, în măsura în carе sе iau în cοnsidеrarе dοar activеlе lichidе la numărătοr

Acеastă rată рοartă și dеnumirеa dе rată dе trеzοrеriе, a cărеi valοarе minimă dе 0,2 – 0,3 rеflеctă ο garanțiе dе lichiditatе реntru întrерrindеrе.

Sοlvabilitatеa cοnstituiе aрtitudinеa întrерrindеrii dе a facе față scadеnțеlοr ре tеrmеn lung și mеdiu și dерindе dе mărimеa datοriilοr cu asеmеnеa scadеnțе și dе chеltuiеlilе financiarе (cοstul îndatοrării). Εa cοnstituiе un οbiеctiv рriοritar al întrерrinzătοrului carе dοrеștе să-și рăstrеzе autοnοmia financiară și flехibilitatеa gеstiunii și rеzultă din еchilibrul dintrе fluхurilе dе încasări și fluхurilе dе рlăți, dar și dintr-un fοnd dе rulmеnt nеt рοzitiv, adică dintr-ο bună adеcvarе întrе nеcеsarul dе finanțarе ре tеrmеn lung (în activе cοrрοralе și financiarе) și rеsursеlе dе finanțarе cu caractеr реrmanеnt (caрitalurilе рrοрrii și îndatοrarеa la tеrmеn).

Sοlvabilitatеa sе dеfinеștе mai alеs în реrsреctiva unеi lichidări a întrерrindеrii, dacă sе află în încеtarе dе рlată ca urmarе a liрsеi dе lichiditatе a bilanțului. Întrерrindеrеa еstе sοlvabilă în măsura în carе activul rеal еstе suficiеnt реntru a-i реrmitе рlata tuturοr datοriilοr.

Rata sοlvabilității gеnеralе rеflеctă gradul în carе ο firmă рοatе facе față datοriilοr și sе calculеază astfеl:

Nivеlul minim al acеstеi ratе еstе 1,4 (în cοndițiilе în carе рοndеrеa minimă a caрitalurilοr рrοрrii în tοtalul caрitalurilοr еstе dе 30%). Ο mărimе subunitară a ratеi sοlvabilității glοbalе arată că firma еstе insοlvabilă, activеlе tοtalе fiind mai mici dеcât datοriilе tοtalе. Cauza unеi asеmеnеa situații еstе rерrеzеntată dе рiеrdеrеa înrеgistrată, carе еstе mai marе dеcât caрitalul sοcial, rеzеrvеlе cοnstituitе și altе sursе рrοрrii, cееa cе a dеtеrminat un caрital рrοрriu nеgativ.

Rata sοlvabilității рatrimοnialе sе dеtеrmină cu rеlația:

În gеnеral, un nivеl bun dерășеștе valοarеa dе 0,5, în vrеmе cе un nivеl întrе 0,3 – 0,5 еvidеnțiază ο situațiе satisfăcătοarе. Dе rеgulă, ο rată a sοlvabilității рatrimοnialе sub 0,3 еstе aрrеciată ca riscantă dе cătrе finanțatοri.

CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR ÎN CADRUL FIRMEI AZOMUREȘ S.A.

2.1.PREZENTAREA FIRMEI ȘI A MEDIULUI

2.1.1 Scurt istoric

Societatea comercială” AZOMUREȘ” S.A. Târgu Mureș a fost fondată în anul 1962 sub titulatura de “Combinatul de Îngrășăminte Azotoase Târgu Mureș”. AZOMUREȘ S.A. a fost înființată în baza Legii nr.15/1990 și a H.G. nr.1200/12.11.1990 prin preluarea patrimoniului Combinatului de Îngrășăminte Chimice Târgu Mureș.

A fost înregistrată și figurează la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureș sub nr. J 26/1/14.01.1991. La data înființării societății, proprietarul acțiunilor fiind statul român, nu s-a încheiat un contract de societate. Ulterior, după transmiterea acțiunilor către FPS și FPP III Transilvania, la data de 14.09.1993, s-a semnat Acordul Acționarilor, înființându-se Adunarea Generală a Acționarilor.

În cursul anului financiar 1998, societatea a fost privatizată de către Guvernul român. În prezent, acțiunile societății sunt înregistrate la Bursa de Valori din București.
Societatea comercială Azomureș S.A. este cel mai mare producător român de îngrășăminte chimice utilizate în agricultură, având o cotă de piață de 45% între producătorii interni de profil.

S.C. AZOMUREȘ S.A. Târgu Mureș este o societate specializată în producerea și comercializarea îngrășămintelor chimice cu azot, fosfor și potasiu și melamină, având o capacitate de aproximativ 1,8 milioane tone fizice de îngrășăminte chimice, este lider indiscutabil al industriei de îngrășăminte chimice din România și dispune de instalații de producție fabricate de producători mondiali de mare prestigiu, cum ar fi: Stamicarbon, Kellogg, Kaltenbach –Thuring, Grande–Paroisse, Montedison, Norsh Hydro, etc. Azomureș este unic producător de melamină din România. Platformele societății sunt organizate independent ca centre de profit separate în cadrul unei scheme financiare comune.

2.1.2 Capitalul social

Capitalul social înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului județului Mureș, prin cererea de înmatriculare nr. 1/14.01.1991, a fost de 6.817.742 mii lei.

Cu ocazia reevaluării mijloacelor fixe, conform HG nr. 26/1992, capitalul social a fost majorat la valoarea de 35.786.940 mii lei, modificarea fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului, prin cererea de înscriere de mențiuni nr. 4661/09.11.1992. Prin cererea de înscriere de mențiuini nr. 2437/03.06.1993, s-a efectuat transmiterea capitalului social modificat către Fondul Proprietății de Stat și către Fondul Proprietății Private III Transilvania.

STRUCTURA ACȚIONARIATULUI la data de 31.10.2012:

Număr total acțiuni: 526.032.633 Tranzacții :11.110

Valoare nominală : 0,1000 Volum : 121.868.170

Capital Social : 52.603.263,30 Valoare : 269.010.341,0200

2.1.3 Structura organizațională și funcțională

Numărul mediu de salariați în anul 2011 a fost de  2.688 persoane față de 2.629 persoane  în  anul 2010. Creșterea  numărului mediu de salariați ai societății cu 2,24%  a fost  generată de angajările pe perioadă determinată, ce au avut loc datorită creșterii vulumului activitățir în sectoarele de ambalare – expediere îngrășaminte.

Managerii S.C. AZOMUREȘ S.A.

Administratorii societății sunt prezentați în continuare, după cum urmează :

Organismul de conducere al societății este Consiliul de Administrație, format din 7 membri:

– Andrew Henry Zivy – președinte

– Jan Kadanik – vicepreședinte

– Manuela Nicoleta Bobirnac – Ionescu

– Gilles Louis Gabriel Viellet

– Fuat Mehmet Kalgay membrii

– Yetkin Erman

– Chaban Adnan

Administratorii au fost aleși în baza Hotărârii Adunării Generale ordinare a acționarilor  din data de 01.06.2012 , pentru un mandat de 4 ani.

Conducerea executivă

În  urma aprobării Actului Constitutiv al Societății și a definirii sistemului unitar ca sistem de administare a societății, conform prevederilor Hotărârii Consiliului de Administrație al S.C. AZOMUREȘ S.A., structura actuală a conducerii executive este următoarea : 

ANITEI MIHAI – DANIEL – Director general;

GHEORGHE -MIHAI OGREAN – Director logistică, Director comercial

IOAN SOLERIU – Director tehnic;

ANGELA-SOFIA PODINA – Director administrativ;

MARCELA VODA – Director contabil

BOTEZAN AUREL – Director tehnic adjunct

HURDUGACI EMILIAN – Director financiar pentru documente bancare

Directorii sunt numiți și revocați din funcție prin hotărârea  Consiliului de Administrație, ei desfășurându-și activitatea în baza contractului  de mandat valabil până la finele lunii aprilie 2014.

2.1.4 Obiectul de activitate

Conform Actului Constitutiv al societății, obiectul de activitate a AZOMUREȘ S.A. constă în producerea și comercializarea următoarelor produse:

îngrășăminte chimice cu azot, fosfor și potasiu

melamină

materiale fotosensibile

Ulterior înmatriculării s-au făcut modificări în statutul societății, pe baza următoarelor Cereri de înscriere de mențiuni:

prin cererea de înscriere de mențiuni nr. 370/16.04.1991 a fost completat obiectul de activitate cu activitatea de export-import și comerț intern;

prin cererea de înscriere de mențiuni nr. 2771/30.10.1991, obiectul de activitate a fost completat cu următoarele: prestări de servicii specifice alimentației publice, precum și/sau producerea, comercializarea mărfurilor și produselor agro-alimentare și industriale, provenite din producție proprie și de la terți din țară sau import;

prin cererea de înscriere de mențiuni nr.1429/23.06.1994 obiectul de activitate al societății a fost completat cu următoarele:

activitatea de comisionar în vamă;

producerea și comercializarea produselor agricole provenite din producție proprie și de la terți din țară și/sau din import;

desfacerea produselor prevăzute în obiectul de activitate se va face la prețul cu amănuntul și cu ridicata, în sistem “en gross”, barter și pe baza de comision-consignație, prin magazinele proprii, puncte volante, în piețe.

2.1.5 Piața pe care activează (piața de desfacere)

Din totalul vânzărilor realizate de Azomureș S.A, exportul are o pondere de 64,80%. Principalele piețe de desfacere în 2011 ale societății sunt prezentate în tabelul următor :

Piețele de desfacere în 2011

2.1.6 Clienții Societății Comerciale Azomureș S.A.

În volumul total al clienților o pondere însemnată o dețin clienții externi ai societății.  În funcție de valoarea livrărilor, top 5 clienți pe export se prezintă astfel:

EXPORT 2011

Clienții interni ai societății . În funcție de valoarea livrărilor, top 5 clienți interni , se prezintă astfel:

INTERN 2011

Vânzările de produse pe piața internă au fost impulsionate de investiția statului prin subvenționarea achiziționării de îngrășăminte.

2.1.7 Furnizorii AZOMUREȘ S.A

Printre principalii furnizori ai societății Azomureș S.A se regăsesc producătorii și distribuitorii de gaz metan. SNGN Romgaz SA deține primul loc cu o valoare facturată (2011) de 652.883.167 RON.

Alți furnizori importanți ai întreprinderii sunt :

– SC. PETPROD SRL (furnizor energie electrică)

– SNTFM CFR MARFA SA (prestații transport)

– S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA (transport gaz metan)

– SC ARELCO DISTRIBUTIE SRL (gaz metan)

Dintre furnizorii externi cei mai importanți sunt :

– WINTERSHALL (din Elveția) – pentru gaz metan (170.920.348 ron)

– OFFICE CHERIFIEN DES PHOPHATES (Maroc) – pentru fosfat calcinat cu o valoare de 151.525.749 ron

2.1.8 Concurența societății comerciale producătoare de îngrășăminte

Principalii concurenți ai Azomureș sunt :

În funcție de cotele de piață deținute, principalii concurenți ai societății comerciale Azomureș sunt:

– Grupul Interagro cu sucursalele: Donauchem Turnu Măgurele, Nitroporos Făgăraș, Amurco Bacău, Amonil Slobozia, Gaproco Savinești.

– Produsele importate din fost URSS (Rusia, Ucraina, Bilorusia, Kazakhstan, Lituania etc), Austria și Ungaria

Menționăm că din cotele relative înregistrate pe piața internă, societatea Azomureș S.A. deține  primul loc la producția de îngrășăminte chimice.

În domeniul fabricării meleminei nu există concurență pe piața internă, S. C. Azomureș S. A. fiind unica societate producătoare și furnizoare din țară.

2.1.9 Intervenția statului și protecția mediului

Investiția statului prin subvenționarea achiziționării de îngrășăminte ar putea impulsiona vânzările de produse pe piața internă, conducând la o diminuare a importurilor de chimicale.

De asemenea, sunt de părere ca statul român ar putea încuraja producția autohtonă de îngrășăminte printr-o taxare la intrarea în țară a importurilor, astfel încât să nu mai avem pe piață un preț de dumping.

Într-un comunicat de presă, liderii de sindicat atrag atenția asupra efectelor pe care închiderea Azomureș le-ar putea avea în plan social: "Prin contribuțiile pe care Azomureșul le virează la fondul de șomaj pot fi susținuți în plată circa 138-140 de șomeri . Din cuantumul contribuțiilor virate de Azomureș ar putea fi susținuți 1.753 de pensionari lunar .” Deși a obțiut numeroase certificări ISO, Azomureș ar trebui să lucreze la implementarea unui proiect care să vizeze standarde de calitate în concordanță cu Principiile Mediului.

Orice firmă trebuie să își seteze drept țintă maximizarea profiturilor și dezvoltarea durabilă pe piață, aceasta din urmă nu poate fi realizată fără a respecta prevederile și reglementările legate de mediul înconjurător.

2.2. PERFORMANȚELE ȘI RISCURILE PE BAZA PRINCIPALILOR INDICATORI

2.2.1.Rentabilitatea – criteriu de perfomanță – reflectată în contul de profit și pierdere

Structura contului de profit și pierdere

Rezultatul din exploatare (profit) a crescut cu 167,01% în anul 2011 față de 2010 ca urmare a creșterii mai mari a veniturilor din exploatare (52,35%) față de cheltuielile din exploatare care au crescut cu 35,20%.

Rezultatul financiar a scăzut cu 79,68% ca urmare a creșterii mai mari a cheltuielilor financiare în anul 2011 față de 2010 (132,54%) față de cea a veniturilor financiare (91,31%).

Activitatea financiară a societății s-a concretizat în venituri financiare în sumă de 112.979.242 lei, a căror creștere cu 91,31% față de anul precedent se datorează creșterii veniturilor din diferențe de curs valutar si a veniturilor din dobânzi bancare și în cheltuieli financiare în sumă de 110.647.812 milioane lei, a căror creștere cu 132,54% se datorează în principal reevaluarii la finalul exercițiului financiar a datoriilor în valută la un curs de schimb în creștere cu 6,09% în 2011, față de o creștere de 10,38% în cursul exercițiului financiar 2010, dar și creșterii cheltuielilor cu dobînzile bancare.

Lipsa rezultatului extraordinar a permis egalitatea dintre rezultatul curent și rezultatul brut, care a crescut cu 150,30% în anul 2011 față de 2010, fiind consecința creșterii mai rapide a veniturilor totale (54,23%) comparativ cu cheltuielile totale (38,86%).

Rezultatul net (profit) a crescut cu 146,69% în anul 2011 față de 2010, iar în anul 2010 comparativ cu anul 2009, creșterea a fost spectaculoasă (1462,55%) ca urmare a creșterii rezultatului brut cu 1682,81%.

2.2.2. Analiza pe baza tabloului soldurilor intermediare de gestiune

Marja comercială este suplimentul de valoare adusă de întreprindere prin activitatea de comercializare (produse și mărfuri cumpărate și revândute.Ea a înregistrat o tendință de creștere pe parcursul perioadei analizate,ca urmare a creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 11,63% și a diminuării costurilor cu mărfurile vândute care au scăzut cu 12,36%. Acest fapt a determinat creșterea eficienței activității comerciale măsurate prin rata marjei comerciale in anii perioadei analizate.

Producția exercițiului (Pex) – cuprinde bunurile și serviciile produse de întreprindere în cursul exercițiului, indiferent de destinație,și înregistrează o evoluție oscilantă pentru întreprinderea analizată, observându-se că producția exercițiului a crescut în ultimul an cu 12,99% ca consecință a creșterii stocurilor, cât și a creșterii producției vândute. Acest fenomen poate semnifica diversificarea serviciilor și produselor oferite, atragerea de noi clienți prin îmbunătățirea calității serviciilor sau o creștere a prețurilor produselor și serviciilor oferite.

Elementul dominant în producția exercițiului a fost producția vândută, pe seama căreia a crescut, și care a depășit-o ca urmare a creșterii destocajului de la 93,59% la 113,48% față de totalul producției exercițiului.

Valoarea adăugată (Vad) – exprimă ceea ce adaugă întreprinderea la circuitul economic prin propria activitate.Ea înregistrează o tendință de creștere în ultimii doi ani ai perioadei de analiză,reflectând o tot mai bună creștere a bogăției pe seama utilizării resurselor întreprinderii.Acest fapt se datorează sporirii într-o mai mare măsură a marjei comerciale în 2011 șia producției exercițiului față de consumurile intermediare cu 12,99%.Totodată,se observă că în anul 2011,indicele de creștere a valorii adăugate(104,55%) este inferior indicelui de creștere a producției exercițiului(112,99%),ceea ce semnifică creșterea gradului de valorificare a resurselor,respectiv majorarea capacității de a crea bogăție.

Excedentul brut (Insuficiența) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curentă a întreprinderii, care permite să se măsoare capacitatea de a genera și conserva fonduri în condiții de funcționare, fiind independent de politica financiară, fiscală și în domeniul amortizării.

EBE înregistrează o creștere în ultimul an de analiză ceea ce va permite întreprinderii reînnoirea imobilizărilor sale prin amortizari,acoperirea riscurilor din provizioanele constituite și asigurarea finanțării sale care antrenează cheltuieli financiare,iar diferența va fi distribuită statului prin plata impozitului pe profit și acționarilor prin dividende.

Rezultatul din exploatare măsoară performanța industrială și comercială a întreprinderii, fiind independent de politica financiară și fiscală, dar ține cont de amortizare și provizioane.În cadrul societății,se observă o evoluție oscilantă ,scăzând in ultimii doi ani de analiză.Firma înregistrează o reducere a rezultatului exploatării în anul 2010 cu 42,43%,față de anul 2009 și 93,29% în anul 2011 față de 2010.Acest fapt s-a datorat decalajului nefavorabil între dinamica veniturilor și a cheltuielilor de exploatare(IVexpl<ICheltexp),ceea ce reflectă scăderea potențialului brut de câștig din activitatea de exploatare.

Rezultatul financiar este rezultatul din activitatea financiară, cuprinde elemente de fluxuri financiare și elemente ce corespund riscurilor atașate, fiind intermediar între rezultatul de exploatare și rezultatul curent.

Rezultatul curent ține cont de politica de finanțare a întreprinderii, nu este influențat de elemente extraordinare sau fiscale pure.Se constată că în perioada analizată ,activitatea de exploatare desfășurată de întreprindere este în declin, la aceasta contribuind și activitatea financiară, care s-a soldat în anul 2009 cu pierderi,cheltuielile financiare depăsind veniturile financiare.În perioada următoare acest fapt înfluențează in mod deosebit rezultatul curent deoarece veniturile financiare devansează cheltuielile financiare, stopând reducerea accentuată a rezultatului curent în 2010 și 2011.

Lipsa rezultatului extraordinar s-a reflectat în egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut, care a scăzut , ca urmare a creșterii mai rapide a cheltuielilor totale comparativ cu veniturile totale (15,39% > 14,01 %).

Rezultatul net înregistrează o scădere în anul 2011 cu 83,84% față de anul precedent,pe seama creșterii cheltuielilor totale într-un ritm superior veniturilor totale.

Profitul net a fost influențat în principal de creșterea cheltuielilor cu materiile prime. Concurența crescută în perioada de extrasezon a fost un alt factor care a influențat profitabilitatea companiei, cererea mai redusă determinând o presiune mai mare pe prețul de vânzare.

2.2.3.Capacitatea de autofinanțare

Capacitatea de autofinanțare a unei întreprinderi reprezintă surplusul monetar potențial generat de activitatea acesteia.Ea reprezintă o contribuție esentială a activităților curente la variația fondului de rulement net global.

Obiectivele capacitătii de autofinanțare sunt:

a).reflectă, la sfârșitul exercițiului financiar,potențialul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii;

b).evidențiază potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii,respectiv sursa financiară generată de activitatea comercială și industrială a firmei dupa scăderea tuturor cheltuielilor care generează o plată monetară la o anumită scadentă;

c).reflectă forța financiară a unei întreprinderi,garanția securității și independenței acesteia.

Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar degajat de firmă. CAF este pozitivă în 2010 și 2011, ceea ce înseamnă că firma dispune de un flux de lichidități la sfârșitul exercițiului financiar, ceea ce nu se poate spune despre anul 2009, când CAF este negativă. Firma dispune de mijloace necesare activității de menținere a procesului de producție și a celei de expansiune după repartizarea profitului conform destinațiilor stabilite de acționari sau de către conducerea întreprinderii. Analizând rezultatele obținute pe parcursul celor trei ani, se observă o creștere a capacității de autofinanțare de la valoarea minimă înregistrată în 2009 la valoarea maximă din 2011, ducând la creșterea potențialului financiar al firmei deoarece au fost utilizate eficient capitalurile aflate la dispoziția sa.

2.3. Retratarea informațiilor bilanțului pentru obținerea bilanțului financiar

Analiza echilibrului financiar presupune compararea anumitor categorii de active,capitaluri și datorii prin intermediul unor indicatori specifici aplicați bilanțului financiar. Pentru a obține bilanțul financiar, este necesară o tratare prealabilă a datelor din bilanțul contabil, pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiză financiară semnificativă. Bilanțul financiar conduce la determinarea unor indicatori reali și comparabili ai echilibrului financiar pe termen lung și pe termen scurt. Analiza financiară devine astfel mult mai pertinentă și permite obținerea unor referințe informative mult mai fiabile.

Pentru studiul de caz folosim situațiile financiare ale societății SC AZOMURES SA, prezentate în Anexa 1.

În urma unor calcule intermediare pe baza unor corecții ale bilanțului prezentate în Anexa 1 împreună cu situațiile financiare ale societății, bilanțul financiar al societății analizate se prezintă în următoarea structură:

2.3.1. Analiza ratelor de structură din activul bilanțului

Ratele de structură ale activului oferă informații privind destinația economică a capitalurilor, gradul de lichiditate a elementelor de activ, precum și despre capacitatea întreprinderii de a-și modifica structura activului ca urmare a unor împrejurări conjuncturale.

Principalele rate de structură ale activului sunt:

Rata activelor imobilizate

Rata activelor circulante

Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt:

Rata activelor imobilizate măsoară ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziția întreprinderii în mod permanent în totalul activului.

Se observă o ușoară scădere a ratei activelor imobilizate în anul 2011 față de 2010, datorită modificării într-un ritm mai mic a valorii imobilizărilor în raport cu valoarea activelor totale ( în anul 2011 IAi < AAt). Această situație se datorează unor investiții efectuate prin achiziția de active noi.

Datorită structurii diferite a activelor imobilizate, deci a gradului de investire a capitalului diferit, teoria și practica economică recomandă determinarea unor rate analitice:

a. rata imobilizărilor necorporale arată ponderea valorii activelor intangibile ( brevete, licențe, mărci comerciale, fond comercial, etc) în total activ.

Rata activelor imobilizate necorporale înregistrează o scădere în anul 2011, ca urmare a înstrăinării unor active;

b. rata imobilizărilor corporale are o mărime determinată, în general, de natura activității întreprinderii.

Aceasta rată înregistrează valori destul de ridicate deoarece societatea beneficiază de o infrastructură importantă în vederea realizării obiectului său de activitate. Principalele achiziții în cursul anului 2011 s-au referit la continuarea investițiilor în utilaje și instalații utilizate în vederea îmbunătățirii procesului de producție.

c. rata imobilizărilor financiare, dependentă de legăturile financiare pe care întreprinderea analizată le intreține, în special, cu întreprinderile la care ea deține participații la capitalul social.

În mod firesc, indicatorul înregistrează valori ridicate în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate îl reprezintă gestionarea unui portofoliu de participații.

Situația reflectă o creștere a valorii imobilizărilor financiare de la anul 2009 la 2010, reprezentând o creștere a investițiilor financiare efectuate și o scădere în anul 2011. Relațiile financiare pe care societatea le-a stabilit cu alte firme au crescut în intensitate în anul 2010.

Rata activelor circulante reflectă ponderea activelor circulante în totalul activelor întreprinderii. Fiind o măsura a flexibilității financiare în măsura în care evidențiază o importantă relativă a activelor ușor de transformat în bani.

În evoluția ratei activelor circulante se remarcă o creștere a valorii acesteia în anul 2011, ceea ce semnifică o creștere a ponderii activelor circulante în totalul mijloacelor economice, stiuație pozitivă. În schimb, rata activelor circulante a înregistrat o scădere în anul 2010 față de 2009.

În procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata stocurilor, rata creanțelor comerciale, rata activelor de trezorerie.

a. rata stocurilor este influentață de natura activității întreprinderii cât și de lungimea ciclului de exploatare.

Rata stocurilor are valori diferite la nivelul firmelor în funcție de sectorul de activitate al întreprinderii. Nivelul ratei a scăzut în 2010 față de 2009 drastic, în schimb a urcat în anul 2011, ajungând în anul la o valoare de 31,36%. Creșterea stocurilor în totalul activelor s-a datorat pe de o parte creșterii prețurilor materiilor prime, iar pe de altă parte necesității existentei unui stoc corespunzător pentru susținerea cifrei de afaceri

b. rata creanțelor comerciale reflectă politica comercială a întreprinderii și este influențată de natura clienților(populatțe,alte întreprinderi,etc) și de termenele de plată pe care întreprinderea le acordă partenerilor externi din aval.

Această creștere a ratei în cei trei ani, ajungând în anul 2011 la 17,38%, reflectă o creștere a ponderii creanțelor în activele totale ale firmei, ca urmare a devansării indicelui activelor totale de către indicele creanțelor ( Icr > IAt ).

Creanțele societății au crescut ca urmare a dilatării termenelor de plată contractuale, dar și ca urmare a lipsei lichidităților din piață, în contextul alocării greoaie a finanțărilor de la bugetul de stat pentru lucrările publice

c. rata activelor de trezorerie reflectă ponderea disponibilităților bănesti și a valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii. Valoarea ridicată a activelor de trezorerie reflectă o situație favorabilă în teoria echilibrului, dacă nivelul lor depășește nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar, întreprinderea face apel la credite bancare curente pentru finanțarea nevoilor de exploatare.

Se apreciază ca un nivel al disponibilităților în proportie de 3%-5% din activele circulante sau de 1,5%-2% din activele totale asigură necesitățile financiare a întreprinderii.

În contextul unei dezvoltări continue, bazată pe investiții care au generat ieșiri semnificative de resurse, disponibilitățile societății au înregistrat o scădere în anul 2011față de anul precedent, finanțarea investițiilor și a capitalului de lucru generând totodată și o creștere a datoriilor pe termen scurt.

2.3.2. Analiza ratelor de structură din pasivul bilanțului

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a societății, evidențiind modul de structurare a surselor de finanțare în funcție de proveniență și de gradul de exigibilitate al acestora.

Principalele rate de structură ale pasivului sunt:

rata stabilității financiare

rata autonomiei financiare

rata îndatorării

Rata stabilității financiare reflectă ponderea surselor ce răman la dispozitia întreprinderii pentru o perioadă mai mare de un an în totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice. Capitalul permanent este format din capitalurile proprii și datoriile pe termen lung.

În perioada 2009-2011 valoarea stabilității financiare a societății se situează peste limitele valorii minime acceptabile.

Rata autonomiei financiare globale reflectă ponderea surselor proprii folosite în finanțarea mijloacelor economice ale întreprinderii. Ea diferă in funcție de politica financiară a întreprinderii și rentabilitatea ei, factori interni și repartizarea profitului. Această rată se recomandă să fie mai mare de 33%. Arată proporția societății finanțată pe baza surselor proprii,exprimând gradul de independență financiară a întreprinderii

Pe întreaga perioadă analizată societatea înregistrează o rată a autonomiei financiare globale bună, deoarece depășește valoarea minimă acceptabilă. În dinamica se observă o creștere a ratei, ceea ce semnifică o creștere a autonomiei financiare globale a societății. Acest fapt se datorează ritmului mai lent de creștere al pasivului total, comparativ cu ritmul de creștere al capitalului propriu.

Rata datoriilor pe termen scurt reflectă măsura în care resursele curente participă la formarea resurselor totale și la finanțarea activitătii. Valoarea maxim admisibilă a indicatorului nu poate depăși 50%, valoarea normală oscilând în jurul a 33%.

Nivelul ratei în cei trei ani se situează sub valoarea normală și se află în scădere,ceea ce semnifică o scădere a ponderii datoriilor pe termen scurt în totalul finanțării.

Rata de îndatorare globală exprimă dependența întreprinderii de diverși creditori și șansele de rambursare a datoriilor, dacă este sub 0,5. Această rată prin natura ei este subunitară și pe măsură ce valoarea raportului se diminuează îndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiară crește.

Se observă ca în toți anii rata de îndatorare globală este sub 50% și în scădere, ceea ce arată scăderea îndatorării firmei. Datoriile totale ale societății au scăzut, în special prin scăderea obligațiilor pe termen scurt față de instituții bancare și a obligațiilor față de furnizori, în același ritm cu scăderea creanțelor de încasat de la clienți.

Rata de îndatorare la termen exprimă dependența față de creditori și este afectată de inflație. Pe perioada analizată societatea a beneficiat de un grad nul de îndatorare la termen, aflându-se cu mult sub limita maximă acceptabilă, ca urmare a inexistenței datoriilor pe termen mediu și lung.

Rata autonomiei financiare la termen (capacitatea de indatorare) exprimă posibilitătile de îndatorare ale întreprinderii, dacă este mai mare de 0,5.

Rata autonomiei financiare la termen înregistrează, în perioada analizată, valori mult peste valoarea minimă acceptabilă, ceea ce evidențiază o situație foarte favorabilă pentru societate. Mai mult chiar, rata înregistrează o o valoare maximă, de 100%, lucru ce se datorează inexistenței datoriilor pe termen mediu și lung.

Rata trebuie sa fie egală cu cel puțin 0,5, dar se observă că acveasta are valoarea 1. Ca urmare, se poate spune că întreprinderea este independentă din punct de vedere financiar și dispune de capacitate de împrumut.

2.4. ANALIZA DIAGNOSTIC A SITUAȚIEI FINANCIARE PE BAZA BILANȚULUI

2.4.1. Analiza echilibrului financiar în accepțiune patrimonială pe baza bilanțului financiar corectat, prezentat în Anexa 1

SITUAȚIA NETĂ exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra întreprinderii, fiind averea proprietarilor și trebuind să fiesuficientă pentru a asigura funcționarea și independența financiară a întreprinderii.

SN = Activ – Datorii totale

Situația netă este pozitivă în cei trei ani și crescătoare, ceea ce reflectă o gestiune economică sănătoasă, așa cum rezultă din analizele efectuate.

Creșterea situației nete marchează atingerea obiectivului major ale gestiunii financiare la societatea analizată, și anume maximizarea valorii întreprinderii, prin majorarea resurselor proprii, care întăresc fondul de rulment.

FONDUL DE RULMENT

FRF = Capitaluri permanente ( plus.amortiz si proviz ) – Nevoi permanente

Această metodă pune în evidență echilibrul financiar pe termen lung,fondul de rulment reprezentând partea din capitalurile permanente rămasă după finanțarea imobilizărilor, pe care întreprinderea o consacră finanțării activelor circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care servește finanțării elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.

FRF = Total active circulante (cu lichiditate mai mică de un an) – Datorii mai mici de un an

Metoda pune în evidență afectarea și finalitatea fondului de rulment care este finanțat din activul circulant. În această ipostază, fondul de rulment financiar arată surplusul activelor circulante nete nefinanțate din datoriile temporare,evidențiind excedentul de lichiditate potențială, ca o marjă de securitate privind solvabilitatea întreprinderii.

Din analizele efectuate se observă că pe parcursul perioadei 2009-2011 fondul de rulment e pozitiv și în creștere, reflectând o stare de echilibru financiar pe termen lung și contribuția acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. Atunci cand fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente finanțează o parte din activele circulante după finanțarea integrală a imobilizărilor nete. Astfel, fondul de rulment pozitiv apare ca un fond de rezervă din care se pot finanța deficitele care pot să apară între alocările și resursele de finanțat pe termen scurt. Această stare de echilibru financiar se realizează pe seama resurselor financiare proprii dar și prin existența datoriilor pe termen lung.

Se observă o creștere a fondului de rulment net cu 73,35% în anul 2011 față de 2010 și cu 51,32% în 2010 față de 2009. Creșterea activelor imobilizate s-a datorat realizării unor investiții, iar creșterea capitalurilor permanente s-a datorat creșterii nivelului capitalului propriu.

Nu putem defini un nivel normal al fondului de rulment aplicabil tuturor întreprinderilor. Nivelul său trebuie apreciat în funcție de două imperative contradictorii: solvabilitatea și eficacitatea .

Imperativul solvabilității impune ca firma să-și asigure mijloacele necesare achitării datoriilor scadente. Astfel, ea își asigură un nivel destul de ridicat așa încât să poată face față în orice moment plăților scadente. Dacă criteriul solvabilității ar fi singurul criteriu al raționamentului financiar, ar însemna că întreprinderile se găsesc într-o situație confortabilă când au un fond de rulment maxim.

Dar în condițiile caracterului limitat, restrictiv al resurselor, fiecare întreprindere caută să le utilizeze cât mai eficient cu putință. Capitalurile permanente sunt purtătoare ale unui cost și ca atare, utilizarea lor rațională constituie un imperativ major. Utilizarea rațională a resurselor presupune folosirea unei părți cât mai mare din resursele stabile pentru a mări capacitățile de producție, vânzările, rezultatele. Satisfacerea imperativului eficacității, conduce la minimizarea fondului de rulment. În practica economică, întreprinderile realizează, de regulă, un compromis între cele două imperative, ponderea fiecăruia fiind dependentă de sectorul de activitate, politica financiară a întreprinderii, de faza de maturitate a acesteia, etc

FR propriu pune în evidență influența structurii de finanțare asupra constituirii sale, adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii, ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară.

FR propriu = Capitaluri propriu – Active imobilizate nete

În toți anii se constată că fondul de rulment propriu este pozitiv ceea ce înseamnă că imobilizările sunt finanțate integral din resurse proprii și de aceea întreprinderea nu trebuie să facă apel la îndatorare pentru a finanța o parte din imobilizările sale.

FR împrumutat (străin) reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoi pe termen scurt.

FR împrumutat = FRF- FR propriu

Fondul de rulment străin este zero în toți anii datorită inexistenței împrumuturilor pe termen mediu si lung.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operațiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă (cumpărări, vânzări, plăți salarii), al cărui total trebuie acoperit cel puțin parțial de resurse stabile (fondul de rulment net). El reprezintă banii ce trebuie rulați în întreprindere pentru a-i asigura funcționarea (după finanțarea imobilizărilor), care reclamă cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de către clienți.

NFR = ( Total active circulante – Disponibilități ) – Datorii pe termen scurt

Se constată că în anul 2009 nevoia de fond de rulment este mai mică decît zero (Ac-Dispb < Dts – Crt) și semnifică un surplusul de surse temporare în raport cu nevoile temporare fiind o situație nefavorabilă determinată de existenta unui decalaj nefavorabil dintre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor din exploatare (s-a incetinit încasarea și s-a urgentat plata obligațiilor). Totodată nevoia de fond de rulment negativă se datorează nivelului crescut al stocurilor (datorită crizei economice în care vânzările au scăzut foarte mult), al datoriilor de exploatare datorită creșterii cheltuielilor de exploatare,comercializare și distribuie a produselor și al vitezei de rotație a stocurilor de materii prime și a produselor finite. Modul de gestionare a stocurilor are influența cea mai mare asupra nevoii de fond de rulment.

TREZORERIA NETĂ

TN = FRF- NFR

Se constată că trezoreria netă este pozitivă și în scădere în 2010 față de 2009, dar în creștere în 2011 (ca urmare a valorii mai mari a fondului de rulment în 2011 comparativ cu nevoia fondul de rulment).

Se asigură astfel posibilitatea efectuării de plasamente și a deținerii de disponibilități bănești. Firma se găsește într-o situație favorabilă, cu mențiunea că nu întotdeauna o trezorerie pozitivă este semnul unei situații favorabile, deoarece scopul firmei este antrenarea resurselor în activități eficiente. Pe termen scurt, trezoreria pozitivă înseamnă realizarea echilibrului financiar, dar pe termen lung ar putea semnifica insuficiența utilizării lichidităților, cu efecte negative în remunerarea capitalului (costul de oportunitate).

Fondul de rulment a fost suficient de mare, nu numai pentru finanțarea necesarului de fond de rulment ci și pentru asigurarea unei trezorerii care să permită efectuarea de plasamente și deținerea unor disponibilități

În anul 2010 trezoreria avea o valoare de 284.656.876 lei, crescând cu 405.131.323 lei în mărimi absolute și cu 142,32% în mărimi relative, ajungând în 2011 la o valoare de 689.788.199. Deci pe acest interval, firma AZOMURES SA a fost echilibrată din punct de vedere financiar și în plus, echilibrul financiar al întreprinderii s-a îmbunătățit. Restricția în această situație este să nu ajungă la un nivel al trezoreriei prea ridicat deoarece se constituie în disponibilități leneșe. Astfel creșterea trezoreriei la un nivel prea ridicat ar putea semnifica insuficiența utilizării resurselor cu efecte negative în remunerarea capitalului, respectiv rambursarea împrumuturilor. Pentru un nivel prea ridicat al trezoreriei se recomandă plasarea acesteia pe piața financiară.

Condițiile respectate de acest plasament sunt :

să fie cât mai lichide (se vinde și se cumpără în mod curent pe piață);

să asigure un nivel bun de rentabilitate;

să aibă un nivel cât mai redus de rentabilitate.

În plus această creștere semnificativă a trezoreriei impune plasarea disponibilului pe piața financiară, dar conjunctura financiară caracterizată printr-o rată a dobânzii foarte ridicată, descurajează investițiile productive și impune ca întreprinderea să–și orienteze fondurile spre utilizări de trezorerie și mai puțin riscante.

2.4.2. Analiza echilibrului financiar în accepțiune funcțională pe baza bilanțului funcțional din Anexa 2.

FONDUL DE RULMENT NET GLOBAL

FRNG = Resurse stabile(durabile)-Utilizări stabile brute(active stabile)

FRNG = Active circulante-(Datorii diverse+Credite bancare)

Observăm că fondul de rulment net global este pozitiv și în creștere ca urmare a creșterii resurselor durabile. În acest caz, din desfășurarea activității întreprinderii se degajă un surplus de resurse stabile (permanente) care poate fi utilizat pentru finanțarea altor nevoi ale întreprinderii.

Partea inferioară a bilanțului funcțional arată că fondul de rulment net global este pozitiv și în creștere ca urmare a creșterii activului circulant cu 62,68% în 2011 față de 2010, respectiv cu 40,24% în 2010 față de 2009, comparativ cu creșterea datoriilor diverse cu 34,08% în 2011 față de 2010, respectiv cu 10,81% în anul 2010 față de 2009.

Datorită faptului că fondul de rulment net global este pozitiv, rezultă că întreprinderea are capitaluri permanente pentru a finanța măcar o parte din imobilizările sale și are lichidități care îi permit termporar să facă față riscurilor diverse pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment este pozitivă, ceea ce reflectă existența unui surplus de nevoi de stocuri și creanțe (ciclice) în raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat. Situația poate fii judecată ca fiind normală deoarece este rezultatul unei politici de investiții privind creșterea stocurilor și creanțelor.

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

NFR = Utilizari (active) ciclice – Resurse ciclice

Necesarul de fond de rulment are o valoare pozitivă în toți anii de analiză, deci firma se află în echilibru curent la nivelul procesului de exploatare deoarece nevoile ciclice temporare ale întreprinderii sunt mai mici decât sursele ciclice de finanțare ale acestora.

Necesarul de fond de rulment funcțional are două părți componente:

NFRT = NFRE + NFRAE

nevoia de fond de rulment din exploatare

NFRE = Active circulante de exploatare – Datorii de exploatare

În perioada 2009-2011, nevoia de fond de rulment de exploatare are valori pozitive și o tendință de creștere în ultimul an ca urmare a creșterii întru-un ritm mai rapid al activelor circulante în comparație cu creșterea datoriilor din exploatare.

nevoia de fond de rulment din afara exploatării:

NFRAE = Alte active circulante – Datorii in afara exploatarii

Nivelul acestui indicator are valori pozitive și în creștere pe întreaga perioadă de analiză, fapt ce a reflectat un excedent de nevoi ciclice din afara exploatării în raport cu resursele ciclice în afara exploatării.

Pentru a caracteriza echilibrul financiar funcțional, se recomandă folosirea următoarelor rate:

durata de rotație a necesarului de fond de rulment din exploatare:

rata marjei de securitate:

rata de finanțare a necesarului de fond de rulment:

rata de finanțare a activelor ciclice de exploatare:

Durata de rotație a necesarului de fond de rulment din exploatare a scăzut considerabil de mult în anul 2010, dar a crescut în 2011, ajungând la 88,31 zile, aflându-se peste pragul minim de 30 zile și nefiind un pericol în raport cu echilibrul financiar pe termen scurt în sensul urgentării acoperirii nevoilor ciclice pe seama celor permanente.

Rata marjei de securitate se apreciază ca fiind cuprinsă între 30 si 90 zile, în funcție de domeniul de activitate. Se constată că în perioada 2009-2011, marja de securitate se situează peste limitele considerate normale, semnificând importanța resurselor permanente în finanțarea activității.

Rata de finanțare a necesarului de fond de rulment are o valoare mai mare decît 100 în 2010, ceea ce inseamnă că înregistrează o trezorerie netă pozitivă.

Rata de finanțare a activelor ciclice de exploatare a crescut mult în anul 2010 la altul ca urmare a creșterii activelor ciclice din exploatare și a diminuării fondului de rulment net global. Această rată relevă că 16,04%, 79,89% și respectiv 10,12% din activele ciclice din exploatare sunt finanțate din fondul de rulment net global, diferența fiind acoperită din alte surse, respectiv din resurse ciclice de exploatare și credite bancare pe termen scurt.

TREZORERIA NETĂ

TN = FRNG – (NFRE + NFRAE)

Trezoreria netă are valori pozitive în toți anii de analiză. În anul 2010, trezoreria este pozitivă și în creștere, fiind consecința decalajului dintre creșterea fondulului de rulment net global și diminuarea necesarului de fond de rulment total. Firma AZOMUREȘ S.A se găsește și în această perioadă într-o situație favorabilă care se caracterizează prin autonomie financiară pe termen scurt și echilibru financiar.

2.5. ANALIZA SOLVABILITĂTII ȘI LICHIDITĂȚII

Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor pe termen scurt (inclusiv dobânda pentru împrumuturile acordate de creditori) prin valorificarea activelor curente.

Rata lichiditătii generale, conform IAS 1”Prezentarea situațiilor financiare”, este strâns legată de fondul de rulment și este considerată a fi un bun indicator al capacității întreprinderii de a-și achita facturile și de a rambursa creditele rambursate.

Ca urmare a unui fond de rulment financiar pozitiv și în creștere, rata lichidității generale are valori supraunitare ( > 1 ), ceea ce atestă o lichiditate satisfăcătoare pentru rambursarea datoriilor cu scadența sub un an pe seama activelor circulante. Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre certitudinea onorării obligațiilor scadente pe termen scurt.

În analiza lichidității generale, valoarea activelor circulante de 883.741.024 lei, respectiv valoarea datoriilor curente de 205.448.601 lei sunt considerate reprezentative pentru volumul de activitate al întreprinderii aferent anului 2011, respectiv pentru politica întreprinderii cu privire la gestiunea resurselor. În acest context, analiza lichidității generale vizează evaluarea capacității întreprinderii de a onora în dinamică datorii curente păstrate la un nivel mediu pe seama unui nivel mediu al activelor circulante.

Datoriile curente se impun a fi rambursate într-un termen de maxim 1 an. Onorarea lor se realizează în general prin plăți (cu toate că nu întotdeauna), impunând existența unor disponibilități bănești corespunzătoare. Activele circulante se transformă în disponibilități bănești (deși nu întotdeauna integral) într-un termen de maxim un an. Disponibilitățile rezultate astfel ar urma să constituie baza onorării datoriilor curente.

În logica continuității activității întreprinderii, zilnic o parte din datoriile curente devine scadentă; pe măsură ce este onorată, ea este reconstituită (alte datorii curente se formează). Concomitent, activele circulante se transformă în disponibilități; ele se diminuează prin efectuarea de plăți, în paralel reconstituindu-se.

Într-o astfel de logică, întreprinderea ar putea fi capabilă să-și onoreze datoriile curente chiar pe fondul dispunerii de un volum mult mai redus de active circulante (înregistrând deci o rată a lichidității generale subunitară). Condiția ar fi aceea de asigura o rotație a activelor circulante mai ridicată decât cea a datoriilor curente. În acest context, volumul de active circulante care se transformă zilnic în disponibilități ar putea fi suficient de ridicat pentru a acoperi volumul de datorii care devin zilnic scadente (deși ar fi mai reduse în volum, activele circulante s-ar lichida mai repede, astfel încât volumul zilnic de disponibilități eliberate ar putea fi suficient).

Pornind de la cele menționate, nivelul lichidității generale din anul 2011 nu poate reprezenta o garanție a capacității de plată pe termen scurt a întreprinderii. Sunt necesare informații cu privire la volumul mediu de datorii care devine scadent zilnic, respectiv la volumul mediu de active circulante care va fi disponibil zilnic sub formă de numerar sau echivalente de numerar.

Ceea ce se poate spune este că un nivel subunitar al lichidității generale are asociate riscuri mai ridicate de incapacitate de plată a datoriilor curente. Cu cât nivelul indicatorului crește, riscurile de incapacitate de plată scad. Un nivel foarte ridicat al lichidității generale are asociate riscuri reduse în ceea ce privește capacitatea de plată pe termen scurt, dar implică o utilizare mai puțin eficientă a activelor circulante și / sau a datoriilor pe termen scurt ( și, în consecință, o pierdere de rentabilitate).

Considerând că raportul optim risc / rentabilitate pentru firma analizată este atins din acest punct de vedere la o rată a lichidității generale cuprinsă în intervalul [2,5; 4,5], situația întreprinderii din punctul de vedere al capacității de plată pe termen scurt este considerată a fi corespunzătoare la nivelul anului 2011.

Rata lichiditătii reduse: nivelul indicatorului se incadrează între 1,38-2,55 și reflectă o bună capacitate de plată, deci un risc redus. Lichiditatea curentă prezintă un nivel asiguratoriu, certificând faptul că societatea este capabilă să-și acopere datoriile pe termen scurt pe seama creanțelor și disponibilitătilor bănești. În anul 2011, rata lichiditătii curente scade deoarece ritmul de creștere a datoriilor pe termen scurt devansează ritmul de creștere a creanțelor și disponbilitătilor.

Rata lichiditătii imediate exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe si disponibilităti bănești. În anul anii analizați, valoarea indicatorului se incadrează în limitele normale, nivelul lichiditătii imediate fiind asiguratoriu, ceea ce nu reflectă dificultăți în trezoreria imediată, ca urmare a decalajelor dintre încasări și plăți. Societatea este capabilă să-și acopere satisfăcător datoriile pe termen scurt pe seama disponibilităților bănești. Din acest punct de vedere situația se poate aprecia ca favorabilă.

Analizând rata solvabilității pe termen mediu și lung în perioada 2009-2011 obervăm că nivelul solvabilitătii generale s-a încadrat în limitele normale, fiind mai mare decat 1,5 (între 4,79 și 6,52) si exprimă capacitatea întreprinderii de a onora datoriile totale față de terții creditori, riscul de insolvabilitate al întreprinderii fiind foarte redus.

Tendința indicatorului este de creștere pentru întreaga perioadă analizată datorită creșterii mai lente,ca ritm, a datoriilor totale față de activul total.

2.6. RATELE DE RENTABILITATE

În ansamblul indicatorilor economico-financiari, ratele de rentabilitate se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficiență ai activității întreprinderii. Principalele rate de rentabilitate utilizate în analiza economico-financiară a întreprinderii sunt: rata rentabilității comerciale, rata rentabilității economice, rata rentabilității financiare.

Ratele de rentabilitate comercială:

Ratele de rentabilitate comercială apreciază randamentul diferitelor stadii ale activității întreprinderii, astfel:

Rata rentabilității comerciale măsoară eficiența activității comerciale a întreprinderii desfășurată pe perioada unui exercițiu financiar prin prisma valorificării activității de bază,practic arată raportul dintre două efecte.

Rata rentabilității comerciale arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri.

Creșterea ratei în dinamica reflectă o situație pozitivă și are loc atunci când indicele profitului depășește indicele cifrei de afaceri. Principalele rezerve de creștere a ratei rentabilității comerciale sunt:sporirea vânzărilor, ameliorarea structurii vânzărilor, accelerarea vitezei de rotație a stocurilor și optimizarea cheltuielilor.

Rata marjei comerciale este utilizată cu precădere de întreprinderi cu activitate comercială, punând în evidență strategia comercială a întreprinderii analizate și apreciind înfluența constrângerilor pieței și a politicii prețurilor de vânzare. Pentru întreprinderea analizată, rata marjei comerciale a înregistrat valori ridicate în 2010, ceea ce înseamnă că societatea oferă clienților săi servicii calitative, impunand un preț de vânzare ridicat și, deci, o marjă comercială ridicată, însă în ultimul an de analiză, rata marjei comerciale a scăzut considerabil de mult ceea ca a implicat cheltuieli generale riguroase și deci recurgerea la forme de distribuire a mărfurilor care permit reducerea costurilor privind personalul și economii asupra cheltuielilor de transport, stocare ,etc.

Rata EBE măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiară, politica de investiții, de incidenta fiscalitătii și a elementelor excepționale. Această rată indică aptitudinea proprie a activității de exploatare de a degaja profit, astfel, aceasta a înregistrat o evoluție crescătoare în anul 2010, cu valori pozitive de 35,09%, ajungând la 0% în 2011. Creșterea ratei marjei brute de exploatare în 2010 a fost determinată de creșterea valorii excedentului brut de exploatare. O valoare ridicată a acestei rate reflectă posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a echipamentelor întreprinderii. O scădere a ratei exprimă o creștere a productivitătii.

Rata marjei nete exprimă eficiența globală a societății, respectiv capacitatea sa de a realiza profit și de a rezista concurenței.

Rata marjei nete de exploatare pune in evidență eficiența activitatii de exploatare sub toate aspectele, respectiv industrial, administrativ și comercial și de asemenea prezintă avantajul de a fi înfluențată de amortizari și provizioane, devenind un rezultat net al exploatării.

Rata marjei nete de exploatare a înregistrat un trend crescător, datorită creșterii rezultatului exploatării.

Rata marjei brute de autofinanțare măsoară surplusul de resurse de care dispune întreprinderea pentru a-și asigura dezvoltarea și remunerarea acționarilor săi.

Rata marjei brute de autofinanțare a înregistrat o evoluție crescătoare. Această evolutie a fost determinată de creșterea capacității de autofinanțare.

Rata marjei asupra valorii adăugate măsoară rezultatul brut de care dispune întreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare.

Ratele de rentabilitate economică:

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilității economice, pune în evidență performanțele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obținerea acestor performanțe.

Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o viziune specifică semnificației rezultatului:

utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă atât de politica fiscală și de structura capitalurilor (politica de finanțare), cât și de fluxurile extraordinare;

daca rata rentabilității economice va fi construită pe baza excedentului brut al exploatării, va fi independentă și de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe lângă elementele menționate anterior;

folosirea profitului brut, variantă mai puțin uzitată, este utilă managerilor întreprinderii și va determina un nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care celelalte două activități (financiară și extraordinară) aduc profit.

Rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) si al riscului economic si financiar pe care l-au asumat furnizorii de capitaluri (actionarii si creditorii întreprinderii).

În anul 2011 se remarca o scădere semnificativă a ratei rentabilității economice. Această scădere se datorează diminuării profitului brut; deși activul total a înregistrat o crestere, aceasta este nesemnificativă față de diminuarea profitului brut. Aceasta scădere a ratei rentabilității economice denotă o ineficiență a mijloacelor materiale și financiare alocate întregii activitatii a întreprinderii.

Ratele de rentabilitate financiară:

Rata rentabilității financiare reprezintă capacitatea firmei de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea de exploatare și comercializare. Ea măsoară randamentul capitalurilor proprii, respectiv a plasamentului financiar al capitalului acționarilor în cumpărarea acțiunilor firmei.

Rentabilitatea financiară netă a înregistrat un trend crescător (ajungând la 33,15% în 2011). Creșterea valorii rentabilității financiare nete s-a datorat creșterii rezultatului exploatării.

Rentabilitatea financiară este cea mai importantă rată a unei întreprinderi, deoarece in funcție de mărimea acesteia acționarii iau decizia de a investi sau de a se retrage dintr-o afacere. Rata rentabilitații financiare înregistreaza valori pozitive și în creștere de la an la an, fapt ce denotă o înbunătățire a situației financiare a firmei.

Pe baza rentabilității financiare sunt remunerați acționarii prin plata dividendelor și prin majorarea rezervelor, ceea ce în realitate semnifică o creștere a bogăției acționarilor.

Rentabilitatea financiară înainte de impozitare a înregistrat valori crescătoare.

Situația se apreciază a fi satisfăcătoare la nivelul societății, în condițiile în care:

– rentabilitatea financiară este superioară ratei inflației, asigurând astfel păstrarea substanței economice a capitalurilor investite de către acționari;

– rentabilitatea financiară este superioară ratei dobânzii la depozite – alternativă de plasament a acționarilor;

– este superioară ratei de rentabilitate așteptate (20% – rata considerată corespunzătoare pentru remunerarea riscurilor asumate de acționari);

– este superioară ratei rentabilității economice, ceea ce confirmă existența unui levier financiar pozitiv, respectiv exploatarea de către întreprindere a efectului de levier.

Rata rentabilității resurselor consumate

Evidențierea consumurilor de resurse se realizează în conturile de cheltuieli. Eficiența acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele obținute, pe baza ratei rentabilității resurselor consumate, cunoscută și sub denumirea de rata rentabilității costurilor.

Factorii direcți de influență asupra modificării ratei rentabilității resurselor consumate sunt:

● structura cifrei de afaceri pe produse;

● costurile complete unitare;

● prețurile de vânzare.

Asupra acestei rate de rentabilitate, costurile exercită o dublă acțiune, influențând diferit mărimea numărătorului și numitorului. În cazul depășirii costurilor unitare, numărătorul (reprezentând profitul) se reduce, iar numitorul (reprezentând cheltuielile totale) crește, ceea ce face ca influența negativă a acestui factor asupra ratei rentabilității resurselor consumate să fie mult mai puternică decât în cazul altor rate. În literatura de specialitate există opinii potrivit cărora nivelul optim al ratei rentabilității resurselor consumate se situează în intervalul 9% – 15%.

2.7. RATELE DE ÎNDATORARE

Rata levierului (îndatorarii) măsoară influența îndatorării asupra gestiunii financiare (situației financiare a firmei).

Levierul este subunitar și în scădere ceea ce înseamnă că capitalurile proprii asigură finanțarea activitătii întreprinderii.

Normele bancare impun existenta unui levier mai mic decât unu (1) pentru a acorda în continuare credite în conditii de garantie sigură. Se remarcă un levier mai mic decât unu (1), ceea ce indică faptul că datoriile sunt inferioare capitalurilor proprii, reducându-se astfel îndatorarea.

În cazul întreprinderii analizate, finanțarea activității se realizează în proporție aproximativ egale din capitalurile proprii și din datorii, ceea ce denotă cazul unei întreprinderi responsabile. Diminuarea ratei îndatorării conferă întreprinderii un atuu în relația cu creditorii, deoarece firma dă dovada angajării de surse proprii în afacere.

Gradul de îndatorare generală în perioada analizată, a înregistrat valori descrescătoare care se încadrează în limite favorabile, fiind mai mici de 1 (0,33 în 2009, 0,21 în 2010 și 0,19 în 2011), ceea ce arată dependența redusă a întreprinderii față de creditorii săi.

Rata indepedenței financiare (capacitatea de îndatorare) exprimă gradul de independentă financiară pe temen lung. Literatura de specialitate considera ca nivelul acestei rate sa fie superioara sau cel putin egala cu 0,5 din considerente impuse de normele bancare in relatia de credit cu intreprinderea.

În perioada analizată, valoarea acestei rate este 1, ceea ce reprezintă un lucru favorabil pentru firmă ceea ce înseamnă că pe termen lung, firma este independentă financiar.

Rata capacității de împrumut este indicatorul care compară resursele proprii cu imprumuturile contractate pe termen lung. În cazul în care resursele sunt mai mici decât datoriile la termen, respectiv această rată < 1, capacitatea teoretică de imprumut a intreprinderii este saturată. Normele bancare recomandă un raport supraunitar.

Rata capacității de rambursare exprimă, în număr de ani, capacitatea întreprinderii de a rambursa împrumuturile contractate pe termen lung. Normele bancare impun un număr de maxim trei ani pentru rambursarea datoriilor prin capacitatea de autofinanțare.

În toți anii se constată valoarea 0 a ratei, deoarece firma nu are datorii pe termen lung.

Rata capacității de rambursare a datoriilor totale exprimă, în număr de ani, capacitatea întreprinderii de a rambursa datoriile totale. Se observă o valoare negativă a ratei în anul 2009, dar o creștere substanțială a acesteia în 2010 și tot o valoare pozitivă și în 2011.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare pune in evidență capacitatea de plată a costului îndatorării, separând întreprinderile sănătoase de cele falimentare. Dacă această rată este mai mare de 0,6, întreprinderea înregistrează probleme grave de gestiune financiară și riscă să intre în stare de faliment.

În primul an de analiză, rata de prelevare a cheltuielilor financiare în cazul întreprinderii analizate se află peste limita de 0,6, ceea ce înseamnă că nu dispune de o gestiune economică sănătoasă. În schimb, în următorii doi ani, rata se încadrează în limita admisă.

.

Rata de îndatorare financiară ( Costul îndatorării) a înregistrat valori mai mici decât 0,5 în primii doi ani (0,13 în 2009 și 0,31 în 2010) ceea ce arată că valoarea datoriilor financiare pe termen mediu și lung este foarte mică în comparație cu capitalurile proprii, întreprinderea putând contracta și alte credite bancare pe termen mediu și lung pentru finanțarea investițiilor.

2.8. ANALIZA INDICATORILOR DE GESTIUNE

Ratele de gestiune apreciază nivelul de utilizare e resurselor înterprinderii,respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic și se transformă în venituri.Viteza de rotație a resurselor se măsoară cu ajutorul a doua mărimi:numărul de rotații și durata în zile a unei rotații.

Numărul de rotații arată de câte ori se rotește elementul analizat prin cifra de afaceri,pe când durata în zile a unei rotații arată durata medie în care elemental analizat parcurge întregul ciclu economic și se reîntoarce în firmă sub forma inițială bănească.

Indicatorii de gestiune măsoară :

Gradul de eficacitate cu care firma utilizează resursele pe care le are la dispoziție;

Viteza de transformare a activelor în lichidități,cât și cea de reînnoire a datoriilor;

Ritmul de reînnoire a elementelor patrimoniale,respectiv lichiditatea stocurilor și a creanțelor comerciale,pe de o parte și exgibilitatea datoriilor de exploatare,pe de altă parte.

2.8.1.Analiza vitezei de rotație a activelor circulante

Se calculează cu relațiile:

numărul rotațiilor:

durata în zile a unei rotații:

În anul 2011 activele circulante se roteau prin cifra de afaceri de 1,84 ori recuperându-se sub formă bănească într-un termen de 195,71 zile. Față de anul precedent, numărul de rotații a scăzut cu 0,38, iar durata medie în zile a unei rotații a crescut cu 33,27 zile, ceea ce inseamnă reducerea eficienței utilizării activelor circulante. Aceasta modificare se datorează sporirii într-un ritm mai mare a activelor circulante față de ritmul de creștere a cifrei de afaceri, în ultimul an de analiză.

2.8.2. Analiza vitezei de rotație a stocurilor

numărul rotațiilor:

durata în zile a unei rotații:

În ultimul an de analiză se observă că stocurile se roteau de 3,87 ori parcurgînd ciclul economic și recuperându-se sub forma inițială bănească prin cifra de afaceri într-un termen mediu de 92,97 zile. Față de anul precedent, numărul de rotații a scăzut cu 4,10 iar durata medie in zile a crescut cu 47,78 zile ceea ce înseamnă scăderea eficienței utilizării stocurilor. Cauza acestei modificări este sporirea într-un ritm mai mic a cifrei de afaceri față de ritmul de creștere a stocurilor.

Pentru analiza factorială a vitezei de rotație a stocurilor vom utiliza durata în zile a unei rotații, pe baza modelului:

Modificarea duratei în zile a unei rotații:

1. Influența modificării stocului mediu:

2. Influența modificării cifrei de afaceri:

Influențele stabilite sunt următoarele:

Pentru perioada 2009-2010 se observă o creștere a vitezei de rotație a stocurilor, care a condus la scăderea în zile a unei rotații cu 47,35 zile.

Pentru perioada 2010-2011 se observă o scădere a vitezei de rotație a stocurilor totale medii, care a condus la creșterea duratei în zile a unei rotații cu 47,78 zile, situație nefavorabilă pentru întreprindere.

2.8.3. Analiza vitezei de rotație a creditului – client

Rata de gestiune a clienților exprimă creditul – client acordat de întreprindere, adică durata medie în zile de încasare a contravalorii bunurilor facturate clienților. Practic, indică decalajul mediu în zile între data facturării și data încasării contavalorii bunurilor vândute clienților.

Se calculeaza cu relațiile:

număRul rotațiilor :

durata în zile a unei rotații:

Pentru analiza factorială a vitezei de rotație a debitului – client vom utiliza durata în zile a unei rotații, pe baza modelului:

Modificarea duratei în zile a unei rotații:

1.Înfluența modificării creditului client:

2.Înfluența modificării cifrei de afaceri:

Înfluențele stabilite sunt următoarele:

Concluzii:

În urma analizelor efectuate se constată în ultimii doi ani de analiză o durată mai mare de rotație în zile ceea ce înseamnă că resursele financiare ale întreprinderii sunt utilizate de către clienți o perioadă de timp mai mare,cu efecte nefavorabile asupra întreprinderii. Durata de recuperare a creanțelor a crescut, depășind termenele contractuale, acest aspect evidențiind faptul că întreprinderea se confruntă cu greutăți în incasarea facturilor emise. Acest fapt se datorează atât conjuncturii economice datorită căreia clienții au dificultăți de plată cât și managementului neperformant de recuperare a creanțelor întrucât întreprinderea nu este destul de fermă în urmărirea și impunerea respectării termenelor de plată.

2.8.4. Analiza vitezei de rotație a creditului – furnizor

Rata de gestiune a furnizorilor ( viteza de rotație a furnizorilor) exprimă creditul -furnizor primit de întreprindere, adică durata medie în zile de plată a contravalorii bunurilor achiziționate de întreprindere de la furnizori. Practic, indica decalajul mediu în zile între plata facturării și data plății contravalorii bunurillor cumpărate de la furnizori.

Se calculeaza cu relațiile:

numărul rotațiilor :

durata în zile a unei rotații:

Pentru analiza factorială a vitezei de rotație a creditului-furnizor vom utiliza durata în zile a unei rotații,pe baza modelului:

Modificarea duratei în zile a unei rotații:

1.Influența modificării creditului-furnizorit:

2.Influența modificării cifrei de afaceri:

Influențele stabilite sunt următoarele:

O importanță deosebită pentru management o prezintă corelația care există între durata de încasare a clienților și durata de plată a furnizorilor. În anii 2009 și 2011 durata rotației clienților este mai mare decât durata rotației furnizorilor, situație nefavorabilă pentru întreprindere, ceea ce înseamnă un deficit de resurse financiare. Acest decalaj între incasări și plăți este nefavorabil pentru activitatea firmei, ducând la diminuarea trezoreriei deși la un dezechilibru financiar pe termen scurt.

CAPITOLUL III. CONCLUZII

Obiectivele analizei situației financiare ale S.C. AZOMUREȘ S.A. sunt complexe și se individualizează în funcție de subiect și de scopul urmărit, dar obiectivul major al acesteia îl constituie cuantificarea modului de mobilizare și apoi de utilizare a resurselor necesare investișiilor, desfășurării activitătii curente în vederea obținerii de rezultate cât mai bune.

Atât creanțele cât și datoriile unei societăți comerciale sunt elemente importante în cadrul contabilității societății cât și în cadrul situațiilor financiare ale acesteia.

Evaluarea corectă a acestor posturi oferă o imagine fidelă a patrimoniului societății în cadrul bilanțului fapt care este cu atât mai solicitat și datorită importanței celor 2 posturi. Creanțele societății trebuie recuperate în cea mai mare măsură conform termenelor stabilite,iar datoriile societății trebuie plătite într o proportție cât mai mare. Între aceste două elemente există o strânsă legătură, astfel recuperarea creanțelor creeaza flux de numerar societății care ulterior este folosit pentru plata datoriilor.

În asigurarea viabilitătii financiare în domeniul în care acționeaza S.C. AZOMUREȘ S.A, managerii unității trebuie să aibă în vedere analiza situației financiare și pe baza acesteia să elaboreze strategii care să vizeze cunoașterea și evaluarea cât mai exactă a dotării cu resurse și a posibilităților de folosire a acestora, a nivelului cantitativ și calitativ al produselor ce pot fi oferite corespunzător cererii și standardelor pieței, a raportului dintre venituri și cheltuieli, a nivelului rentabilității.

În capitolul doi „Analiza creanțelor și a datoriilor societății SC AZOMUREȘ SA ”, pornind de la aspectele teoretice prezentate în cadrul primului capitol, am realizat analiza performanțelor societății SC AZOMUREȘ SA, luându-se un interval de analiză de 3 ani, respectiv 2009 – 2011. Acesta a evidențiat următoarele aspecte:

Poziția financiară a întreprinderii, analizată pe baza indicatorilor de structură a activului și a surselor de finanțare, indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, echilibru financiar și a ratelor de gestiune s-a menținut în parametrii recomandați, după cum urmează:

la nivel bilanțier, societatea SC AZOMUREȘ SA a înregistrat următoarele modificări mai importante:

La sfârșitul anului 2011 societatea gestiona activele totale în valoare de 1.338.692.583 lei, în creștere cu 37,06% față de 2010. Imobilizările corporale au înregistrat o ușoară scădere, dar nivelul acestora s-a menținut destul de ridicat.

Stocurile au înregistrat o creștere de 178,26% în 2011, până la valoarea de 419.795.288 lei.

Creanțele societății au crescut cu 114,11% ca urmare a lipsei lichidităților din piață.

Ponderea datoriilor curente în total datorii a crescut pe parcursul anului 2011 cu 34,08%..

La 31 decembrie 2011 capitalurile proprii ale companie sunt evaluate la 1.101.795.160 lei, în creștere cu 49,58% față de anul trecut.

În ceea ce privește echilibrul financiar se constată că:

Pe parcursul perioadei analizate, fondul de rulment financiar înregistrează valori pozitive și în creștere de la an la an, ajungând în 2011 la 711.859.714. În acest caz, procesul de exploatare este favorizat în defavoarea procesului de investițional. Această situație poate genera efecte pozitive.

În ceea ce privește structura fondului de rulment se observă că pe întreaga perioadă analizată volumul participării capitalului propriu la finanțarea activelor imobilizate este foarte mare în raport cu participarea datoriilor pe termen mediu și lung, un aspect pe care îl considerăm favorabil pentru activitatea desfășurată de firmă. Firma dispune astfel de autonomie financiară mare în finanțarea propriilor investiții.

În intervalul 2009 – 2011 fondul de rulment propriu crește datorită modificării mai rapide a capitalurilor proprii decât modificarea activelor imobilizate, iar fondul de rulment străin este 0 ca efect al datoriilor pe termen mediu și lung nule ale firmei.

Această modificare mai rapidă a capitalurilor proprii în sensul creșterii, se datorează, așa cum am mai amintit, procesului de exploatare.

Pe întreaga perioadă analizată volumul participării capitalului propriu la finanțarea activelor imobilizate este foarte mare în raport cu participarea datoriilor pe termen mediu și lung, un aspect pe care îl considerăm favorabil pentru activitatea desfășurată de firmă. Firma dispune astfel de autonomie în finanțarea propriilor investiții

Necesarul de fond de rulment înregistrează o valoare negativă în primul an de analiză ca urmare a scăderii activelor ciclice și creșterii pasivelor ciclice.

În ceea ce privește trezoreria netă, aceasta a înregistrat valori pozitive și în creștere ceea ce înseamnă că echilibrul financiar pe termen scurt a fost asigurat, deci sursele de finanțare ale acesteia au fost suficiente pentru acoperirea nevoilor pe care aceasta le-a avut pe parcursul unui exercițiu financiar.

Valorile pozitive ale trezoreriei pe întreaga perioadă studiată sunt interpretate ca un aspect favorabil pentru că firma nu trebuie să apeleze la credite pe termen mediu și lung.

Fondul de rulment a fost suficient de mare, nu numai pentru finanțarea necesarului de fond de rulment ci și pentru asigurarea unei trezorerii care să permită efectuarea de plasamente și deținerea unor disponibilități.

Societatea AZOMUREȘ SA se găsește într-o situație favorabilă care se caracterizează prin autonomie financiară pe termen scurt și echilibru financiar al întreprinderii s-a îmbunătățit.

evoluții la nivelul ratelor:

La nivelul analizei solvabilității și lichidității se constat următoarele:

rata lichidității generale se află în creștere de la an la an, ajungând în 2011 la 4,30 ceea ce înseamnă că nivelul ratei este asiguratoriu în ceea ce privește capacitatea de plată a întreprinderii;

rata lichdității reduse se incadrează în limitele valorilor acceptabile reflectând o bună capacitate de plată;

rata lichdității imediate este cea mai conservatoare măsură a lichidității interne a unei întreprinderi. În cazul societății analizate, aceasta rată se încadrează în limitele valorilor acceptabile, scăzând în ultimii ani, situație nefavorabilă, deoarece societatea nu dispune de suficiente disponibilități pentru plata datoriilor pe termen scurt, apelând la contractarea creditelor bancare pe termen scurt.

în ceea ce privește rata solvabilității pe termen mediu și lung, observăm că se încadrează în limitele normale ceea ce reflectă capacitatea firmei de a onora datoriile totale față de terți.

La nivelul întregii perioade, lichiditatea generală și cea imediată înregistrează valori superioare nivelelor minime admise. În dinamică, aceste rate prezintă de asemenea trenduri asscendente, ceea ce poate fi tradus printr-o scădere a riscurilor, o scădere a potențialului în materie de rentabilitate, dar o îmbunătățire a raportului risc / rentabilitate potențială.

În ceea ce privește ratele de îndatorare, în perioada luată in calcul, întreprinderea a reușit prin activitatea desfășurată să obțină toți indicatorii îndatorării în limitele impuse de normele bancare. Astfel, prin nivelul indicatorilor, firma prezintă o situație bună atât în ceea ce privește gradul de îndatorare, cât și de rambursare a datoriilor financiare, deci un risc redus.

la nivelul analizei ratelor de indicatorilor de gestiune se constat următoarele:

Creșterea duratei creditului – client s-a realizat cu precădere prin acordarea contractuală de către întreprindere a unor termene mai relaxate de plată. Se impune însă precizarea că durata medie a fost ușor ajustată de unele întârzieri ale clienților în efectuarea plăților. Apariția acestor întârzieri a fost favorizată de reducerea preocupării firmei pentru selecția clienților eligibili pentru acordarea de credite comerciale (pe fondul unei politici agresive de sporire a cotei de piață).

Pe viitor ar fi oportună reducerea duratei contractuale a creditului – client acordat, dar și o selecție mai bună a clienților eligibili pentru acordarea de credite comerciale, respectiv o înăsprire a clauzelor contractuale cu privire la decontare. În mod probabil, astfel de măsuri ar afecta negativ dinamica vânzărilor.

Reducerea duratei creditului –client, dar și efectele negative anticipate asupra volumului vânzărilor ar putea induce o influență favorabilă asupra echilibrului financiar, prin reducerea nevoilor ciclice de finanțare.

În plus, încasarea mai rapidă a creanțelor ar ajuta la îmbunătățirea lichidității imediate (prin creșterea nivelului mediu al disponibilităților).

Scăderea creditului – furnizori de datorează faptului că firma nu se confruntă cu greutăți la plată.

În ceea ce privește creditul-client și creditul-furnizor, în anul 2011 durata rotației clienților este mai mare decât durata rotației furnizorilor, situație nefavorabilă pentru întreprindere, ceea ce înseamnă un deficit de resurse financiare, în schimb în anul 2010 situația este opusă. Acest decalaj între încasări și plăți este nefavorabil pentru activitatea firmei, ducând la diminuarea trezoreriei și se datorează pe de o parte duratei ciclului de fabricație și, pe de altă parte politicii financiare a întreprinderii și dificultăților întâmpinate în recuperarea creanțelor.

Analiza performanțelor financiare ale SC Azomureș SA cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune, modelelor de analiză ale cifrei de afaceri, ale profitului, ratelor de rentabilitate au evidențiat următoarele aspecte:

la nivelul contului de profit și pierdere, au fost înregistrate următoarele evoluții semnificative:

Valoarea cifrei de afaceri a crescut cu 35,24% în 2011, în special, datorită a doi factori, și anume: creșterii volumelor de vânzări și majorării prețurilor medii de vânzare ca urmare a majorărilor de preț la materii prime utilizate care în final s-au oglindit în prețul mediu de vânzare al produselor.

Volatilitatea prețurilor la materii prime a fost un impediment în gestiunea mai avantajoasă a costurilor, ritmul de scădere (în termeni relativi) al cheltuielilor operaționale fiind în linie cu cel al veniturilor.

În Tabloul soldurilor intermediare de gestiune toți indicatorii au înregistrat evoluții favorabile, fapt ce evidențiază eficiența activității societății.

BIBLIOGRAFIE

Ariton, D. – Finanțele întreprinderii, Editura Fundației Universitare “Dunărea de Jos”, Galați, 2002;

Bran, P. – Finanțele întreprinderilor, Editura Economică, București, 1997;

Brezeanu, P. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundației ”România de mâine”, București, 1997;

Bugociu, F., Moga. L. – Analiza economico-financiară, Editura Europolus, Galați, 2010;

Hoanță, N. – Finanțele firmei, Editura Economică, București, 2003;

Ilie, V. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Meteora Press, București, 2006;

Mișu, N. – Finanțele întreprinderii, Departamentul pentru învățământ la Distanță și cu frecvență redusă, Galați, 2008;

Stroe, R. – Gestiunea financiară a întreprinderii. Note de curs și aplicații, Biblioteca digitală A.S.E.;

Stroe, R., Mișu, N.– Finanțarea și gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008;

Toma, M., Alexandru, F. – Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică, București, 2003;

Zaharia, R. M. – Finanțele întreprinderii, Biblioteca digitală, ASE, București.

Duțescu Adriana, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate, Ed: CECCAR, București, 2001.

Mailler J., Remilleret M., Analyse financière de l'entreprise, CLEF, Paris,1986.

Teulié J., Analyse financière de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.

Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.

Vintilă Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2005.

Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A., Analiza economico-financiară, ed. II-a,Ed. Economică, București, 1999.

Keiser Anne-Marie, Gestion financière, E.S.K.A., Paris, 1998.

Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financière, Editions Foucher, Paris, 1992.

Levy A., Management financier, Ed. Economica, Paris, 1993.

*** www.bvb.ro – site-ul oficial al Bursei de Valori București;

*** www.azomures.com – site-ul oficial al societății AZOMURES S.A.;

*** www.tranzactiibursiere.ro – site-ul oficial al SSIF Broker S.A.

ANEXE

Anexa 1:

Anexa 2:

BILANȚUL FINANCIAR

1.Corecțiile activului:

Corecțiile activului imobilizat:

Corecțiile activului circulant:

2. Corecțiile pasivului:

Corecțiile capitalului propriu:

Corecțiile capitalului permanent:

Corecțiile datoriilor pe termen scurt:

Anexa 3:

Anexa 4

Rezultate financiare la data 31.12.2010 – conform OMFP nr. 1752/2005

Rezultate financiare la data 31.12.2010 – conform OMFP nr. 1752/2005