Dosarul de Creditare
LUCRARE DE LICENȚĂ
DOSARUL DE CREDITARE
Cuprins
I. SISTEMUL BANCAR
1.1 Particularitățile sistemului bancar
1.2 Băncile și activitatea bancară
1.3 Banca Centrală
1.4 Considerații privind creditul bancar
II. BANCA UNICREDIT ȚIRIAC
2.1 Prezentare generală
2.2 Produsele și serviciile bancare
2.2.1 Produsele UniCredit Țiriac Bank S.A
2.2.2 Serviciile bancare
2.3 Factoringul acordat Întreprinderilor Mici și Mijlocii
III. ACTIVITATEA DE CREDITARE
3.1 Activitatea de creditare
3.1.1 Analiza clientului
3.1.2 Analiza tranzacției
3.1.3 Criterii de eligibilitatea descoperit de cont
3.2 Etapele acordării dosarului de creditare
3.3 Procedura de aprobare credite pentru clienți persoane juridice
IV. APLICAȚIE PRACTICĂ LA UNICREDIT ȚIRIAC BANK
Introducere
SISTEMUL BANCAR
Particularitățile sistemului bancar
Sistemul bancar reprezintă un ansamblu de bănci organizat sub conducerea băncii centrale în vederea coordonării operațiunilor de scont și rescont de credite, de plasamente și de administrare a depozitelor bancare.
Sistemul bancar este o componentă a sistemului financiar al unei țări. Acesta din urmă poate fi definit ca un ansamblu de elemente financiare, caracterizat prin legături organice între componentele sale, ce îi imprimă un caracter unitar, de sistem.
Bogdan Căprău definea sistemul bancar ca fiind “ansamblul instituțiilor, relațiilor financiar-bancare, normelor, infrastructurilor, tehnicilor ce interacționează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub formă de depozite și distribuit sub formă de credite fonduri financiare, precum și de a oferi facilități, inclusiv sisteme de plăți, pentru diverși agenți economici, financiari sau nefinanciari, iclusiv persoanele fizice.”
“Tipologia structurii sectorului bancar, principalele atribuții și răspunderi ale acestor structuri antrenează interesul național, iar strategia tranziției și reforma bancară trebuie să se integreze în strategia națională a tranziției la statul de drept și economia de piață.” Evoluțiile pozitive ce urmează a se produce în sistemul bancar precum și în activitatea bancară, trebuie să-și găsească finalitatea în durata, eficiența și costul tranziției.
Realizarea eficienței sistemului bancar se finalizează la interferența între activitatea bancară și cea economică.
Primele dovezi ale existenței ale activității bancare își au originile încă din Anttichitate, unde în această perioadă templele reprezentau locul de păstrare a tezaurului și bogățiilor. Acestă activitate aducea profit preoților, denumiți fiind păstrătorii tezaurelor.
Sistemele bancare din țările dezvoltate se caracterizează printr-o serie de trăsături, dintre care cele mai importante sunt: diversitatea, concentrarea, nivelul de dezvoltare, derularea operațiunilor de achiziții și fuziuni, credibilitatea și stabilitatea sistemului bancar.
Prin diversitatea unui sistem bancar se reflectă numărul instituțiilor bancare precum și tipul acestora. Într-un sistem bancar se regăsesc atât instituții specializate cât și bănci cu activitate universală. Reglementările financiar – bancare specifice în fiecare țară și cele adoptate de organismele internaționale influențează diversitatea sistemului bancar într-un mod fundamental.
Concentrarea unui sistem bancar reflectă activitatea băncilor. Cu cât numărul instituțiilor bancare este mai mic, cu atât sistemul poate fi mai concentrat. Astfel se realizează o puternică legătură între gradul de concentrare a activității bancare și numărul instituțiilor bancare și anume: pe măsură ce numărul băncilor se diminuează gradul de concentrare bancară sporește.
Un alt factor de diferențiere a instituțiilor bancare îl reprezintă nivelul de dezvoltare al unui sistem bancar. Acesta se referă la întinderea activității bancare ce poate fi dată de dimensiunea activelor, numărului de conturi, operațiuni și carduri bancare precum și de numărul angajaților.
Prin derularea operațiunilor de achiziții și fuziuni, băncile au ca obiective principale atingerea dimensiunii optime și intensificarea concurenței în cadrul sistemelor bancare.
Credibilitatea și stabilitatea sistemului bancar reprezintă în esență activitatea de supraveghere și reglementare bancară. Este absolut necesară credibilitatea sistemului pentru ca acesta să funcționeze în mod normal. Buna funcționare a sistemului bancar și asigurarea stabilității acestuia contribuie la dezvoltarea economică a unui stat, precum și calitatea și nivelul de dezvoltare a sistemului bancar subordonat de mediul economic în care acesta își desfășoară activitatea. Autoritățile de reglementare și supraveghere impun o serie de indicatori de prudențialitate și reglementări specifice pe care băncile trebuie să le respecte.
Caracteristicile sistemelor bancare pot fi comparate ținând cont de indicatorii de structură și anume:
1. Numărul de bănci și de sedii bancare din sistem: relevă dimensiunea rețelelor bancare din țara respectivă.
2. Numărul băncilor străine (sucursale) din sistem: reprezintă numărul băncilor cu capital străin sau numărul reprezentanțelor băncilor străine autorizate să funcționeze pe teritoriul unei țări.
3. Numărul băncilor cu capital de stat, cu capital privat sau mixt: arată structura sistemului bancar din perspectiva provenienței capitalului.
1.2. Băncile și activitatea bancară
Termenul generic de bancă desemnează “o instituție financiară și de credit care îndeplinește același rol în viața economică, constând în: atragearea de capitaluri bănești disponibile și acordarea de împrumuturi întreprinzătorilor; mobilizarea unei părți însemnate din veniturile bănești și economiile diferitelor categorii ale populației și transformarea acestora în capital de împrumut; emiterea titlurilor de credit și a bancnotelor; efectuarea operațiunilor de viramente și de prestări servicii financiare pentru întreprinzători și în beneficiul statului”.
Etimologic, termenul de bancă provine din limba italiană – “banca”, desemnând termenul de scaun lung, pe care pot sta mai multe persoane. Bancherii italieni din nordul Italiei – Lombardia, defășurau activități specifice în piețe sau în incăperi ample, utilizând mese proprii, numite bănci sau trapeze.
Sistemul bancar românesc, înainte de anul 1990, a fost unul dintre cele mai rigide sisteme, lispsit de eficiență și în același timp controlat de stat. Banca Națională a României îndeplinea funcțiile unei bănci centrale, dar totodată având funcțiile unei bănci comerciale. BNR elabora proiecte de creditare și urmărea punerea acestora în practică, în colaborare cu alte instituții de stat, respectiv urmărea extinderea creditelor către întreprinderi și organizații economice ce aveau cont deschis la BNR.
Alături de BNR, în România au existat patru bănci specializate:
Banca Română de Comerț Exterior (Bancorex);
Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară (Raiffeisen Bank);
Banca de Investiții (Banca Română pentru Dezvoltare – Group Societe Generale);
Casa de Economii și Consemnațiuni.
În conformitate cu Legea nr. 58 din 05.03.1998 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 121 din 23/03/1998, banca este definită ca fiind “persoana juridică autorizată să desfășoare, în principal, activități de atragere de depozite și de acordare de credite în nume și cont propriu”.
În conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99 din 06.12.2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, instituțiile de credit sunt clasificate astfel:
a) bănci;
b) organizații cooperatiste de credit;
c) bănci de economisire și creditare în domeniul locativ;
d) bănci de credit ipotecar.
e) instituții emitente de monedă electronică.
Conform legislației românești “activitatea bancară reprezintă activitatea de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu”.
Sectorul bancar, privit ca activitate și ca instituție, însumează funcții precum și sarcini de interes larg pentru ideologi, specialiștii din domeniu și pentru publicul larg.
Banca folosește un ansamblu de tehnici, procedee și instrumente specifice în vederea derulării propiei activități. Forma de constituire este aceea a societăților comerciale pe acțiuni, iar funcționarea lor este condiționată de existența unei aprobări în acest sens, aprobare emisă de Banca Națională a României.
Constituirea societăților bancare se realizează prin subscrierea integrală și simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau se mai poate realiza prin subscriere publică.
În desfășurarea propriei activități, banca îndeplinește următoarele funcții:
Funcția de schimb: asigură posibilitatea clienților de a realiza schimbul disponibilităților bănești sub forma lor actuală în orice altă formă de prezentare.
Funcția de depozit: se identifică în oferta bancară sub forma depozitelor pe care clienții băncii le pot constituipe diverse scadențe sau alte clauze de condiționare.
Funcția de transfer: asigură posibilitatea deplasării disponibilităților clienților între diverse conturi sau între diverși titulari de conturi
Funcția de finanțare: asigură posibilitatea acoperirii cererii suplimentare de bani cu ajutorul creditelor bancare acordate clienților.
Pentru realizarea acestor funcții banca dispune de tehnici, instrumente și de o legislație proprie, concretizate în mecanisme bancare, precum:
○ Mecanismul de atragere a disponibilităților bănești existente în economie și de mobilizare în depozite de orice natură
○ Mecanismul de decontare (operații de încasări , respectiv de plăți)cu defalcarea acestora, pe cele două mari componente: operații cu numerar și operații fără numerar (viramente bancare).
○ Mecanismul de asigurare a derulării tranzacțiilor valutare bancare
○ Mecanismul de creditare a clienților reprezintă unul dintre mecanismele cu cel mai înalt grad de particularizare pentru fiecare societate bancară în ceea ce prinvește:
– structura creditelor acordate clienților
– destinațiile acceptate ale creditelor
– scadențele de creditare
– garanții acceptate
– criterii de stabilire a bonității clienților
– modalități de rambursare a creditelor
– acorperirea riscului creditării
○ Mecanismul/sistemul de informare și consulting bancar, de redirecționare a ofertei precum și de interogare a clientelei cu privire la cererea de produse bancare.
Mecanimele prezentate anterior, au ca obiective:
► Profitabilitatea bancară, la un nivel mazim, în condițiile încadrării, în limitele impuse de normele de prudențialitate bancară: lichiditate, solvabilitate, expuneri mari etc
► Competitivitate bancară, ce presupune asigurarrea unei game cât mai diversificate de produse bancare precum și a unei claități corespunzătoare a a cestora, obiectiv necesar în vederea menținerii poziției pe piață.
În vederea atingerii acestor obiective, banca este necesară să respecte următoarele trei principii de gestiune a resurselor bancare și anume:
Principiul prudenței bancare ce vizează gestiunea riscurilor ce apar în activitatea curentă. Astfel există două categorii importante de riscuri:
riscuri cu caracter general:
riscul lichidității;
riscul solvbilității;
riscul managerial;
riscul de ramură.
riscuri cu caracter specific:
riscul creditării;
riscul nerambursării creditelor la scadență;
riscul valutar;
riscul marjei dobânzii;
riscul de bancă corespondentă.
Gestiunea riscurilor se realizează parțial prin procedee unitare impuse prin normele Băncii Naționale a Romîniei iar parțial prin propriile norme de lucru ale societăților bancare.
Principiul echilibrului bilanțier bancar, ce impune asigurarea unei permanente corelații între componentele ce definesc structura activului respectiv și a pasivului bilanțier bancar. Este necesar să se urmărească și corelațiile ce privesc maturitatea componentelor activului cu a pasivului bilanțier. Astfel este impusă corelarea activului cu pasivul în structura lor urmărită pe criteriul scadenței. Se au în veracter specific:
riscul creditării;
riscul nerambursării creditelor la scadență;
riscul valutar;
riscul marjei dobânzii;
riscul de bancă corespondentă.
Gestiunea riscurilor se realizează parțial prin procedee unitare impuse prin normele Băncii Naționale a Romîniei iar parțial prin propriile norme de lucru ale societăților bancare.
Principiul echilibrului bilanțier bancar, ce impune asigurarea unei permanente corelații între componentele ce definesc structura activului respectiv și a pasivului bilanțier bancar. Este necesar să se urmărească și corelațiile ce privesc maturitatea componentelor activului cu a pasivului bilanțier. Astfel este impusă corelarea activului cu pasivul în structura lor urmărită pe criteriul scadenței. Se au în vedere corelațiile impuse de normele ce definesc:
noțiunea de expunere mare;
structura creditelor;
fondurile proprii;
provizioanele de risc.
Principiul profitabilității ce vizează asigurarea caracterului profitabil al fiecărui segment al activității bancare, al fiecărei activități generatoare de costuri bancare. Astfel rolul managerului și a managementului bancar acționează în adoptarea căii celei mai simple și eficiente de creștere a profitabilității.
Structura organizatoric-funcțională a băncii este prezentată astfel:
– centrala băncii
– unități operaționale: sucursale, filiale, agenții și puncte de lucru.
Centrala băncii îndeplinește funcția de coordonare pentru toate activitățile ce se desfășoară în sucursale, filiale și agenții, asigurând respectarea corectă a legilor, hotărârilor și a tuturor actelor normative ce guvernează activitatea bancară.
Centrala reprezintă nucleul instituției, având următoarele atribuții:
orientarea băncii ca sistem activ în structurile pieței;
definirea și implementarea strategiilor de piață, a planurilor și programelor de activitate;
îndrumarea, coordonarea și controlul corporativ al întregii activități pe ansamblul instituției bancare;
elaborarea de metodologii, norme și regulamente și aplicarea lor unitară în instituția bancară.
Centrala băncii își desfășoară activitatea pe direcții, departamente, birouri, servicii și oficii de specialitate precum:
creditarea clienților;
operații de tezaur și casierie;
operații de trezorerie;
relații internaționale și de comportament bancar;
probleme de informatică și comunicație;
operații de planificare financiară și de contabilitate;
metodologie și audit intern.
Sucursala este considerată unitatea operativă de bază a băncii ce realizează operații cu clientela bancară și încheie zilnic balanța contabilă privind dimensiunea petrimoniului ce il gestionează în mod independent.
Sucursalele sunt nuclee organizatorice intermediare având rolul de:
entitate ce îndrumă, coordonează și controlează activitatea unităților bancare
unitate bancară operativă ce realizează operațiuni cu clientela.
Filialele reprezintă unități teritoriale ale băncii aflate în relație cu o societate-mamă astfel subordonându-se sucursalelor.
Agențiile se subordonează filialelor și deci sucursalelor, realizând activități operative având scopul apropierii de clienți. La nivelul acestora, compartimentele desfășoară activități legate de relațiile cu clienții și anume operațiuni de creditare și scont; viramente, conturi și casierie.
Punctele de lucru au calificare doar în deservirea clientelei prin distribuirea produselor și serviciilor bancare. „În cadrul punctelor de lucru există un număr maxim de 3 angajați în cadrul acestora. Băncile comerciale recurg la înfințarea unităților operative în incinta unor magazine și a supermarketurilor”.
Figura nr. 1 Organizarea rețelei bancare
(Sursa: Ioan I. Trenca, Tehnică Bancară, Editura Casa Cărții de Știință Cluj-Napoca, 2011 p.52)
Banca Centrală
Banca Centrală s-a detașat de celelalte bănci de-a lungul evoluției sale istorice, preluând atribuțiunile statului în ceea ce privește politica banilor. Aceasta concepe și aplică politica monetară, fiind autoritatea monetară a statului, organizează și reglementează circulația bănească din economie. Banca centrală supraveghează evoluția monedei naționale și astfel deține monopolul emisiunii monetare, asigurând stabilitatea monedei precum și a prețurilor. Asigurarea stabilității monedei naționale și a cusrului de schimb, determină o caracteristică secundară a băncii centrale și anume: administrează rezerva valutară a statului și totodată păstrează depozitele celorlalte bănci.
Banca Centrală este unicul organ de emisiune fiind responsabilã cu stabilirea și conducerea politicii monetare și de credit, precum și cu autorizarea, reglementarea și
supravegherea activității societăților bancare. Banca centrală este întrebuințată să îndeplinească funcția de influențare a comportamentului sistemului bancar pentru îndeplinirea obiectivelor generale ale economiei.
Pricipala funcție a băncii centrale o reprezintă asigurarea stabilității monetare.
Caracteristica secundară a băncii centrale este determinată de asigurarea stabilității monedei naționale și a cursului de schimb, prin administrarea rezervei valutare a statului și păstrarea depozitelor celorlalte bănci, rezervele lichide ale economiei.
Autonomia băncii centrale determină următoarele caracteristici organizaționale și funcționale:
forma de proprietate asupra capitalului băncii centrale;
atribuțiile legale ale băncii centrale;
modalitatea de numire a cadrelor de conducere;
reprezentarea guvernului în organismele de conducere ale băncii centrale;
reprezentarea băncii centrale în guvern;
creditarea guvernului de către banca centrală;
finanțarea băncii centrale;
repartizarea profiturilor sale;
subordonarea formală a băncii centrale.
Pricipiile fundamentale în activitatea băncii centrale sunt:
a) banca centrală să aibă un mandat clar definit, cu cât mai puține obiective; printre acestea, stabilitatea prețurilor ar trebui să figureze la loc de frunte;
b) banca centrală să aibă deplină discreție în folosirea instrumentelor de politică monetară, în vederea atingerii obiectivelor propuse;
c) banca centrală să nu finanțeze deficitul bugetar (sau să aibă limite stricte de finanțare) și să nu administreze datoria publică;
d) banca centrală să își anunțe, în mod public, obiectivele intermediare; de asemenea, modalitatea de atingere a acestor obiective sã fie transparentă și previzibilă;
e) banca centrală să fie răspunzãtoare pentru acțiunile sale și pentru atingerea obiectivelor anunțate, prin explicații și rapoarte prezentate organelor alese (Parlamentului) și societății în general;
f) banca centrală să evite implicarea în politici structurale (privatizare, demonopolizare, restructurare), deoarece utilizarea instrumentelor monetare pentru asemenea obiective este puțin eficientă și riscă să degenereze în inflație, contrazicând obiectivul principal pe care autoritatea monetară este menită să-l urmărească;
g) banca centrală să anunțe instituția căreia îi este subordonată (în cazul României, Parlamentul), ori de câte ori apar obiective conflictuale sau probleme ce fac imposibilă atingerea parametrilor monetari urmãriți.
Prin reglementarea activității bancare, se deduc principalele funcții ale băncii centrale, astfel: funcția de emisiune monetară, creditare a economiei naționale, banca statului, centru valutar, coordonarea și reglementarea sistemului bancar și reprezentant al statului în relațiile financiare internaționale.
Funcția de emisiune monetară
Funcția de emisiune monetară reprezintă privilegiul conferit de către stat băncii centrale, acela de emisiune monetară, având condiția ca această bancă să emită și să pună în circulație bancnote și monedă metalică și să subscrie oricărui împrumut solicitat de către stat.
Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, privilegiu s-a transformat într-un monopol, iar băncile centrale au devenit singurele emitente de bancnote cu putere liberatorie de piață.
Urmărindu-se funcționarea sistemului monetar, s-au dezvoltat alături de această funcție și alte funcții precum: stabilirea denumirii monetare, a structurii pe cupiuri, a dimensiunilor, desenelor, greutății semnelor monetare, precum și emisiunea de monedă divizionară. Rolul major a băncii centrale în creația monetară, determină răspunderea calității circulației monetare.
În cadrul băncii centrale din Marea Britanie este organizat un departament distinct pentru emisiune, iar restul activităților se desfășoară în cadrul departamentului bancar.
Funcția de creditare a economiei naționale
Creditarea economiei naționale se constituie prin intermediul băncilor comerciale, care se pot refinanța de la banca centrală prin rescontare, linii de credit pe termen scurt sau refinanțare.
Banca Centrală având rolul de creditor de ultimă instanță a economiei naționale, acționează în scopul supravegherii lichidității economiei. Astfel, în SUA această funcție se manifestă doar atunci când sunt epuizate toate alternativele de procurare a resurselor suplimentare.
Funcția de bancă a statului
În cadrul evoluției băncilor centrale, prima funcție a acestora este cea de bancă a statului și reprezintă motivul înființării primelor bănci centrale, respectiv necesitatea finanțării cheltuielilor publice. În timp a apărut și necesitatea asigurării unei finanțări care să nu afecteze puterea de cumpărare viitoare a monedei naționale. În România forma de proprietate a capitalului băncii centrale este de stat, iar în țările în care statul nu deține capitalul social al băncii centrale, sistemul legislativ a făcut din banca de emisiune instrumentul statului.
Banca Centrală creditează statul prin:
• finanțare directă, în momentul în care Trezoreria nu reușește să încaseze mai mult decât cheltuie, se vor deschide linii de credit care vor asigura felxibilitatea gestiunii bugetare curente;
• finanțare indirectă, se realizează prin cumpărarea de titluri de stat, banca centrală influențând cererea și oferta de titluri de stat prin vânzarea și cumpărarea acestora.
Banca centrală din România, poate acorda credite pe termen scurt trezoreriei, în limita a 10% din bugetul de stat, însă fără a percepe dobândă pentru aceste credite.
Funcția de centru valutar
Funcția de centru valutar reprezintă o altă funcție a băncii centrale și constă în susținerea cursului și stabilirea puterii de cumpărare a monedei naționale, atât pe plan extern cât și pe plan intern.
Aceasta se realizează prin participarea activă la tranzacțiile de pe piața valutară, determinând influențarea cererii/ofertei de monedă pe această piață, în scopul asigurării stabilității relative a cursului valutar.
Un alt obiectiv de urmărit prin prisma acestei funcții îl reprezintă echilibrarea dinamică a balanței de încasări și plăți externe.
Principalul aspect al politicii valutare referitor la exercitarea controlului vamal se realizează prin trei modalități de asigurare a acestui control, astfel:
prin constituirea unui departament special la nivelul băncii centrale, cum se realizează în România și Germania;
prin constituirea unui organism independent, în Belgia sau Olanda;
în cooperare cu structuri guvernamentale, în cazul țărilor precum Elveția, Franța sau Italia.
Funcția de coordonarea și reglementarea sistemului bancar
Banca Centrală reglementează întreaga activitate bancară prin:
– autorizarea înființării băncilor și suspendarea autorității în conformitate cu normele de funcționare impuse de aceasta;
– gestionează și reglementează disponibilitățile lichide ale băncilor din sistemul bancar național, disponibilități denumite rezerve minime obligatorii ce sunt deținute în cont la Banca Centrală.
– asigură derularea normală a plăților între băncile comerciale și în cadrul economiei, prin regelemntarea circuitului instrumentelor de plată și prin asigurarea cadrului instituțional de derulare a tranzacțiilor monetare și prestarea unor servicii referitoare la circulația documentelor de plată.
Funcția de reprezentant al statului în relațiile financiare internaționale
Banca centrală în calitatea sa de bancă a statului, îl reprezintă în relațiile financiare internaționale astfel:
○ participă în numele statului la tratativele și negocierile externe în probleme financiare, monetare și de plăți;
○ poate negocia și încheia acorduri privind împrumuturile și efectuarea de operațiuni swap cu celelalte bănci centrale, bănci comerciale sau instituții monetare internaționale;
○ poate să participe la organizații internaționale cu caracter financiar, bancar și monetar și să devină membră a acestora.
În acest sens Banca Națională a României a preluat relația cu Fondul Monetar Internațional, participă la programele Băncii Internaționale de Reconstrucție și Dezvoltare și ale Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, iar în calitate de membru fondator al Băncii Reglementelor Internaționale este reprezentată la reuniunile guvernatorilor băncilor centrale ale lumii.
Banca Națională a României
Banca Națională a României a fost înființată în 17 aprilie 1880 ca instituție de interes public, se numără printre cele mai vechi bănci centrale din lume, fiind a cinsprezecea, depășind bănci centrale de renume, prcum Banca Japoniei, Banca Italiei, Banca Națională a Elveției.
Legea din 29 aprilie 1880 înființează Banca Națională a României – „bancă cu scompt și circulațiune” având „dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător”. BNR avea privilegiul emiterii bancnotei, iar Ministerul de Finanțe al monedei. Divizarea răspunderii asupra masei monetare știrbea independența BNR. Statul, prin Ministerul de Finanțe, deținea o treime din capital, iar restul revenea acționarilor particulari.
În anul 1900, prin Convenția din 16 decembrie se schimbă acționariatul BNR, prin eliminarea participației statului. Acesta din urmă avea nevoie de bani pentru a-și acoperii datoriile rezultate în urma crizei economice din perioada 1899-1900, singurul activ pe care-l putea vinde erau propriile acțiuni la BNR. Astfel BNR își păstrează funcțiile și continuă cooperarea cu guvernul, chiar dacă până în anul 1925 a rămas o instituție privată.
Legea monetară din 7 februarie 1929 restabilește convertibilitatea în aur a leului, emisiunea monetară trebuind să fie acoperită în proporție de 35% cu aur sau valută-aur. Criza economică din 1929-1933 a generat ieșiri masive de capital, fenomen ce a determinat BNR să impună monopolul asupra comerțului cu devize, iar mai târziu să înceteze convertibilitatea totală a leului. În anul 1934 BNR capătă puteri sporite în supravegherea sistemului financiar prin înființarea unui Consiliu Superior Bancar.
Statutul BNR stabilit prin legea din 5 iunie 1935 consacră instituția ca bancă centrală, BNR având dreptul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător și la vedere. Aceasta trebuie să mențină stabilitatea monedei, să asigure circulația monetară și să controleze creditul.
În data de 1 ianuarie 1947 BNR a fost naționalizată, devenind un ”apendice” al Ministerului de Finanțe, prin Decretul 197 din 13 august 1948, sistemul bancar românesc fiind lichidat, iar banca centrală – denumită Banca de Stat a Republicii Populare Române în perioada 1948-1954, rămânând astfel singura entitate care putea acorda credite, fiind și casă de compensații. Instituția deținea monopolul asupra operațiunilor cu aur, devize și valute și avea rolul de supraveghetor al disciplinei financiare a întreprinderilor de stat. În perioada 1948-1964, funcția de guvernator al BNR a fost înlocuită cu cea de președinte.
În anul 1965 banca centrală este denumită Banca Națională a Republicii Socialiste Române și se reintroduce funcția de guvernator. În perioada comunistă, statul român a înființat trei bănci, doua dintre acestea fiind Banca Agricolă (1970) și Banca de Investiții (1970) ce efectuau operațiuni de casă pentru întreprinderi din anumite domenii economice, iar a treia bancă denumită Banca Română de Comerț Exterior (1968) ce deținea monopolul operațiunilor în valută.
Revenirea la sistemul bancar pe două niveluri s-a realizat în 1991, prin adoptarea Legii privind Statutul Băncii Naționale a României și a Legii privind activitatea bancară. Astfel independența relativă a BNR față de puterea executivă a adus stabilitate și coerență în conducerea politicii monetare, într-un climat economic dificil al traziției de la economia centralizată la economia de piață, marcat de dezechilibrele macroeconomice. Plasarea BNR sub autoritatea Parlamentului a contribuit la creșsterea credibilității instituției și a reformei în domeniul financiar-bancar.
La începutul anilor `90 apar primele filiale ale unor bănci private străine alături de sucursalele deja existente, dar și primele cazuri de incapacitate de plată în rândul băncilor cu capital autohton, pe fondul reformei lente și a inflației galopante.
În anul 1998 asigurarea stabilității monedei naționale, pentru a contribui la stabilitatea prețurilor, devine obiectivul fundamental al BNR, conform noului Statut. Perioada se evidențiază prin ieșirea din recesiune, în anul 2000, ca efect al accelerării reformelor și al creșterii economice susținute, în condițiile pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Astfel:
• Echilibrul macroeconomic a fost restabilit pe fondul restructurării, liberalizării prețurilor și al progrselor în procesul de privatizare;
• Întărirea rolului BNR de supraveghetor al sistemului bancar s-a realizat prin participarea la privatizarea și restructurarea unor bănci și retragerea autorizației de funcționare pentru băncile aflate în incapacitatea de plată;
• Asanarea sectorului bancar a avut loc în perioada 1999-2001 prin preluarea activelor neperformante ale unor bănci și prin emisiuni de titluri de stat;
• Rata anuală a inflației a scăzut gradual, ajungând sub 10% la sfârșitul anului 2004.
Asigurarea și menținerea stabilității prețurilor este obiectul fundamental al BNR, conform Statutului BNR adoptat prin Legea 314 din 2004.
Independența instituțională a BNR este garantată prin Statut și după aderarea la UE în 2007, prin articolul 130 din Tratatul privind funcționarea UE. Pregătirea aderării la UE a inclus trei procese cheie, cu impact semnificativ asupra sectorului bancar:
○ denominarea monedei naționale în anul 2005;
○ adoptarea strategiei de politică monetară de țintire directă a inflației în anul 2005;
○ liberalizarea contului de capital, finalizată în anul 2006.
În data de 1 iulie 2005 a avut loc denominarea monedei naționale a României: 1 leu nou este echivalent cu 10 000 lei vechi. Banca Națională a României poate emite monedă și în scop numismatic, cu ocazia omagierii unor personalități din viața culturală și științifică românească și internaționale aflate în administrarea BNR sunt alcătuite din aur și rezervă valutară.
Armonizarea legislației din domeniul bancar cu normele europene, proces care a inclus și implementarea cadrului de reglementare Basel II, a permis păstrarea solvabilității sistemului bancar românesc peste limitele minime reglementate, în pofida crizei financiare internaționale declanșate în anul 2007. În prezent 88% din capitalul celor peste 40 de bănci comerciale este privat.
Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, BNR a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale, iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene. BNR se implică activ ăn activitatea structurilor și substructurilor Sistemului European al Băncii Centrale și ale altor organisme comunitare, participând la mecanismele de analiză și luare a deciziilor. BNR reprezintă România în relația cu Fondul Monetar Internațional (FMI), România fiind membră a FMI din anul 1972. BNR este membru și acționar al Băncii Reglementelor Internaționale încă din anul înființării, 1930.
Primul guvernator al BNR a fost Ion I. Câmpineanu, însă personalitatea marcantă pentru activitatea instituției în primii 30 de ani de existență a fost Eugeniu Carada, director în Banca Națională. În prezent academicianul Mugur Constantin Isărescu este președintele Consiliului de administrație și guvernatorul Băncii Naționale Române, ocupând această funcție din 4 septembrie 1990 până în prezent, cu expecția anului 2000 când a ocupat funcția de Prim Ministru al României.
În prezent BNR își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 314/2004. Instituție publică independentă, banca centrală a României este condusă de către un Consiliu de administrație, format din 9 membri numiți de Parlament pe o perioadă de 5 ani.
În România, societățile bancare sunt obligate să constituie rezerve minime obligatorii în conturi la BNR, în funcție de nivelul depozitelor atrase. Nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii se determină ca produs între baza de calcul și rata rezervelor obligatorii. Ratele rezervelor minime obligatorii și ratele dobânzilor penalizatoare sunt stabilite de BNR, în conformitate cu obiectivele sale de politică monetară.
Obiectivul principal al Băncii Naționale Române îl reprezintă asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Atribuțiile principale ale Băncii Naționale Române sunt:
• elaborarea și aplicarea politicii monetare și apoliticii de curs de schimb;
• autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
• emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
• stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
• administrarea rezervelor internaționale ale României.
Banca Națională a României îndeplinește următoarele funcții și anume:
casier general și bancher al statului român;
emite, pune și retrage din circulație numerarul;
stabilește și conduce politica monetarã a țării;
stabilește și conduce politica valutară;
supraveghează și reglementează sistemul de plăți al țării.
Banca Națională a României sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental.
Începând cu luna august 2005, Banca Națională a României a adoptat ca strategie de politică monetară țintirea directă a inflației. Ținta de inflație este exprimată prin indicele prețurilor de consum (IPC) și este încadrată într-un interval de variație (±1 puncte procentuale). Pentru a asigura o perspectivă pe termen mediu a politicii monetare, BNR comunică țintele anuale de inflație pentru un orizont de timp de 2 ani.
Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată. Acesta este în concordanță cu utilizarea țintei de inflație ca ancoră nominală a politicii monetare și pemite un răspuns flexibil al acesteia la eventualele șocuri ce pot afecta economia.
Privind stabilitatea financiară prin reglementare, supraveghere prudențială și monitorizare a sistemelor de plăți, banca centrală are competența exclusivă de autorizare și reglementare în domeniul bancar. Pentru realizarea obiectivelor sale privind stabilitatea financiară, Banca Națională a României asigură supravegherea prudențială a instituțiilor financiare nebancare (IFN), precum și supravegherea prudențială a IFN care îndeplinesc cerințele stabilite de banca centrală privind nivelul capitalului și volumul creditelor.
„Banca Națională are rolul de pivot în ceea ce privește sistemele de plăți și, în general, în cadrul sistemelor bancare. Având în vedere faptul că depozitele băncii centrale sunt general acceptate în transferul interbancar de fonduri și dată fiind poziția sa de monopol în cadrul sistemului bancar, banca centrală poate fi abilitată să determine condițiile în care pun aceste rezerve la dispoziția sistemului bancar”.
În cadrul emisiunii de bancnote și monede, Banca Națională a României este singura instituție autorizată să emită însemne monetare sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.
Banca Națională a României monitorizează și promovează funcționarea în condiții optime a sistemelor de plăți atât în calitate de bancă centrală a României, cât și în calitate de membru al Sistemului European al Băncilor Centrale.
1.4 Considerații privind creditul bancar
Acordarea de credite reprezintă în esență scopul constituirii de resurse băncilor comerciale, ceea ce semnifică efectuarea de plasamente, atât din propriile fondurile precum și din cele atrase.
Din punct de vedere etimologic, cuvântul credit este de origine latină „creditum” ce înseamnă creditare – a crede, a avea încredere. Cu privire la acest concept, s-au conturat trei opinii: creditul ca încredere, creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire și creditul ca formă a relațiilor de schimb.
Astfel creditul reprezintă „o categorie economică, ce exprimă relații de repartiție a unei părți din PIB sau din venitul național, prin care se mobilizează și se distribuie disponibilitățile din economie și se creează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital și al realizării unor obiective ale politicii economice”.
„Creditul bancar este operațiunea prin care cel imprumutat (debitorul) ia în stăpânire imediată resurse (bani) în schimbul unei promisiuni sau angajament de rambursare viitoare, însoțite de plata unei dobânzi ce remunerează banca.” Creditele reprezintă principala sursă de venit a băncii, dar și principalul factor de risc în activitatea acesteia.
Creditele contractate de către clienții băncii, respectiv persoane fizice sau persoane juridice, pot fi clasificate astfel:
1. Din punct de vedere al scadenței:
– pe termen scurt (până la un an)
pe termen mediu (până la 5 ani)
pe termen lung (până la 25 de ani)
2. Din punct de vedere al destinației:
pentru capital de lucru
pentru stocuri sezoniere
pentru nevoi temporare ivite pe parcurs
pentru investiții
3. Din punct de vedere al modului de acordare:
prin cont curent
prin cont separat de împrumut
4. Din punct de veder al clauzelor de rambursare:
► amortizabil:
în rate egale (metoda anuităților)
în tranșe egale și dobânda pe rată
în tranșe egale și dobănda pe sold
► neamortizabil:
integral la scadență
5. Din punct de vedere al beneficiarului:
Credit acordat persoanelor juridice
Credit acordat persoanelor fizice
Credit acordat altor bănci
Credit acordat statului
6. După modul de garantare:
○ Garantat cu garnații reale: ipotecă, cesiune de creanță, gaj,cesiune de creanță reținerea, privilegiul.
○ Garantat cu garanții morale.
7. Din punct de vedere al obiectului creditului:
○ Creditul bancar reprezintă creditul obținut prin intervenția unui intermediar și anume banca.
Obiectul creditului îl constituie transferul cu caracter temporar și oneros al unei sume de bani în favoarea clientului băncii. Baza de concretizare a acestui credit o constituie contractul de credit încheiat asftel între bancă și client. Participanții sunt: banca și clientul băncii. Creditul bancar poate fi:
– avans în cont curent (caz în care banca efectuează plăți în favoarea clientului – agentului economic) purtând și denumirea de credit pe descoperire de cont (overnight);
– credit de trezorerie sau de casă este acordat de bancă pentru satisfacerea nevoilor curente ale firmei, asigurând echilibrul curent al acesteia;
– linia de credit reprezintă limita maximă stabilită pe o perioadă de timp (de regulă un an de zile) până la care agentul economic poate să se împrumute, urmând să plătească dobânda doar pentru creditul efectiv utilizat;
– linia de credit revolving presupune acordarea de noi credite pe măsură ce s-au rambursat creditele anterioare, având condiția încadrării în plafonul liniei de credit aprobat;
– credit cu destinație specială (pentru producție, investiții, stocuri de materii prime).
○ Creditul comercial reprezintă creditul pe care și-l acordă direct participanții pe piață, fără intervenția unei verigi intermediare.
Acesta este un credit pe termen scurt, până la 90 de zile, ce este acordat de furnizor cumpărătorilor sub forma livrărilor de mărfuri, executări de lucrări precum și prestări de serviciu. Nu este purtător de dobândă, astfel vânzătorul poate acorda un discount cumpărătorului, în funcție de termenul de achitare a datoriei.
Obiectul creditului îl constituie transferul cu caracter definitiv și oneros al unei mărfi în posesia clientului, achitarea acesteia efectuându-se ulterior. Diferența de timp dintre momentul avansării mărfii și momentul achitării acesteia reprezintă perioada de acordare a creditului comercial. Baza de concretizare a acestui credit îl constituie efectele de comerț. Participanții sunt agenții economici.
Raportul de creditare implică, indiferent de caracteristicile creditului acordat, existența în mod obligatoriu a următoarelor elemente:
Părțile contractante sunt reprezentate de către creditor – banca ce acordă creditul respectiv și debitor – beneficiarul creditului.
Angajamentul de restituire a creditului constituie un element esențial al raportului dintre debitor și creditor. Angajamentul este elementul de bază în funcție de care banca va acorda creditul. Practic, fără acest angajament relația de credit dispare. El reprezintă manifestarea principiului de bază al creditării și anume rambursabilitatea fondurilor avansate de către bancă.
Termenul de rambursare reprezintă scadențele de rambursare, ce variază de la termen foarte scurte (24 de ore teremen practicat pentru creditele de pe piața interbancară) și până la termene de peste 30 de ani.
Costurile creditului se reflectă în caracterul onerosal transferului de fonduri de la cele două părți implicate în această relație.
Costurile creditului sunt reprezentate de dobănzi și comisioane.
►Dobânzile încasate de bancă. Toate creditele acordate de bancă, indiferente de categoria beneficiarului, banca încasează o dobândă menționată în contractul de credit. În aproape toate cazurile dobânda este afluentă. Indiferent de forma sa (fixă sau variabilă) dobânda se stabilește de Consiliul de Administrație al fiecărei bănci, avându-se în vedere factorii:
• evoluția dobânzilor pe piața bancară și interbancară;
• politica de creditare a băncii;
• destinația creditelor;
• evoluția costului resurselor pe piața financiară;
• riscurile pe care le implică clienții.
►Comisioanele încasate de bancă – în funcție de serviciile oferite clienților săi, banca stabilește și încasează comisioanele stabilite în procente din valoarea operațiunilor efectuate sau în sume fixe pentru anumite categorii de servicii.
În cazul activității de creditare sunt întâlnite următoarele comisioane:
comision de gestiune a creditului;
comision de risc;
comision de neutilizare a creditului.
Creditul prezintă următoarele funcții:
mobilizarea resurselor temporar libere în economie
distribuția (repartizarea) împrumuturilor prin bănci din fondurile constituite de agenții economici
controlul ce se manifestă pe parcursul creditării (acordaerea, folosirea eficientă și rambursarea creditului)
emisiunea reprezentată de capacitatea creditului de a crea mijloace de plată suplimentare celor mobilizate și repartizate prin funcția de repatiție.
Creditul semnifică un factor de creștere economică, asigurând transformarea economiilor în investiții, iar prin obligativitatea utilizării lui diminuează inițiativele economice nerentabile, păguboase, stimulând astfel concurența. Creditul contribuie în mare parte la creșterea nivelului de trai prin stimularea desfacerii mărfurilor, determinând creșterea consumului. Acesta contribuie și la concentrarea și centralizarea capitalurilor, având efecte pozitive atât asupra economiilor naționale cât și a economiei mondiale, prin relațiile economice internaționale.
CAP II. BANCA UNCREDIT ȚIRIAC
2.1. Prezentare generală
Grupul UniCredit Țiriac (“Grup”) include UniCredit Țiriac Bank S.A. (“Banca”) și UniCredit Consumer Financial IFN S.A. (“UCFIN”).
UniCredit Țiriac Bank S.A. (“Banca”) s-a înființat ca bancă comercială românească în data de 1 iunie 2007 ca rezultat a fuziunii prin absorbție a UniCredit România S.A. (banca absorbită) de către Banca Comercială HBV Țiriac S.A. (banca absorbantă) autorizată fiind de către Banca Națională a României să desfășoare activități în domeniul bancar.
UniCredit Țiriac Bank S.A. se află sub controlul direct al UniCredit Bank Austria AG, având ca societate mamă – filiala UniCredit SpA din Italia.
Grupul UniCredit este prezent pe piața din România prin intermediul partenerilor: UniCredit Insurance Broker, UniCredit CAIB Romania, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFIN), UniCredit Leasing Corporation (UCLC), și UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS).
UniCredit Consumer Financing S.A. (UCFIN) furnizează credite pentru finanțarea consumului către clienți personae fizice, deținând o participare de 50,1% în filiala UCFIN.
UniCredit Leasing Corporation IFN S.A. (UCLC) furnizează servicii de leasing financiar clienților personae fizice precum și clienților persoane juridice, având în 31 decembrie 2012 o particpare de 20% în UCLC.
La data de 31 decembrie 2013 Grupul își desfășoară activitatea prin UniCredit Țiriac Bank S.A. cu 188 de subunități în România din care: 169 sunt reprezentate de sucursale, iar 19 sunt reprezentate de agenții și prin UniCredit Consumer Financing cu 58 de puncte de lucru pe teritoriul României.
UniCredit Țiriac Bank fiind parte a grupului UniCredit este o bancă europeană de top cu rețeaua cea mai extinsă din Europa Centrală și de Est, numărând peste 3.900 sucursale în 22 de țări europene și alte 27 la nivel internațional. Unicredit Țiriac Bank este una dintre cele mai importante bănci din România cu un portofoliu complet de produse și servicii financiare pentru corporații, companii, IMM-uri și persoane fizice. Aceasta se află în top 5 jucatori pe piața românească și oferă clienților săi, prin intermediul celor peste 3.000 angajați, soluții financiare pentru necesitățile persoanelor fizice, Întreprinderilor Mari și Mijlocii, marilor companii, persoanelor fizice autorizate.
În țara noastră, UniCredit Țiriac Bank fiind este una dintre principalele instituții financiare ce oferă servicii și produse de înaltă calitate pentru satisfacerea cerințelor clienților săi (în decembrie 2012, banca deservea aproximativ 595.000 de clienți). UniCredit Țiriac Bank își propune să mențină permanent clientul în centrul activităților sale și să fie o parte activă a comunităților în care își desfășoară activitatea.
Aspectele cele mai importante în viziunea băncii UniCredit Țiriac sunt reprezentate de succesul clienților săi și valoarea adaugată pe care o oferă acestora. Consultanții bancari având o expertiză necesară pentru a oferi soluții bancare excelente atât clienților din țară cât și celor din străinătate, este prielnic să dețină cu aceștia o legatură profesională bazată pe încredere reciprocă.
Această încredere ce este clădită atât prin competența consultanților băncii, cât și prin apropierea de clienți și capacitatea angajaților de a identifica la timp necesitățile acestora, UniCredit Țiriac Bank este întotdeauna la dispoziția clienților din România și din țări precum: Austria, Italia, Germania, țări din Europa Centrală și de Est și din întreaga lume cu o prezență geografică solidă, realizând în continuare succesul băncii.
UniCredit Țiriac Bank își desfașoară activitatea în domeniul bancar, acționând cu responsabilitate în ceea ce privește deciziile luate, fiind conștientă că sustenabilitatea pe termen lung a afacerilor, desfașurate cu responabilitate socială și economică, este un element esențial ce îi asigură competitivitatea pe piață.
Responsabilitatea socială ocupă un loc important în filozofia companiei. Performanța se bazează pe anumite principii și pe o anumită conduită de business care să determine identitatea. Sistemul de valori este bazat pe integritate și ajută la transformarea profitului în valoare sustenabilă pe termen lung pentru clienți și furnizori, acționari, investitori și comunitați locale.
2.2 Relația Bancă – Client
Obiectivul UniCredit Tiriac Bank în activitatea bancară pe care o desfășoară, precum și în relația cu clienții persoane fizice îl reprezintă atingerea nivelului înalt de calitate al produselor și serviciilor din sistemul bancar românesc. Pentru UniCredit înseamnă consolidarea unei relații durabile cu fiecare client căruia îi este partener financiar.
2.2.1. Produsele UniCredit Țiriac Bank S.A.
A. Credite acordate pesoanelor fizice
1. Creditul de realizări personale – credit pentru aranjamente, modernizări, dezvoltări, remobilare locuință în sumă de 150.000 €.
UniCredit Țiriac Bank sprijină financiar orice proiect imobiliar în următoarele condiții:
Vârsta minimă: 20 ani /25 ani pentru navigatori
Vârsta maximă: 70 ani/65 ani pentru navigatorii brevetați și 60 ani pentru navigatori nebrevetați (vârsta până la care creditul trebuie să fie rambursat în totalitate)
Venitul lunar net eligibil pe familie: Minim 1000 RON (250 EUR pentru navigatori).
Caracteristici:
○ valoare: 5.000 -150.000 €
○ perioada: 1-5 ani
○ garanție: ipoteca unui imobil aflat în garanția solicitantului
○ valoarea maximă finanțată: până la 80% din valoarea imobilelor garantate.
○ codebitori: până la 2 codebitori din care codebitor 1 soț/soție/partener (co-debitorul trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate ca și solicitantul) și codebitor 2 tata/mama/socru/soacra/frate/sora/fiu/fiica ai împrumutaților (sunt acceptați și pensionarii). Co-debitorul 2 trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate ca și solicitantul exceptând condițiile privind vârsta.
2. Creditul pentru locuințe – Creditul Prima Casa
UniCredit Țiriac Bank vine în sprijinirea tinerilor pentru achiziționarea de locuințe, dar și în încurajarea a dezvoltării sectorului imobiliar.
Caracteristici:
○ valoarea maximă:
– pentru achiziție: 57.000 € sau 66.500 € pentru locuințe noi
-pentru construcție: 66.500 € (beneficiar individual) sau 71.250 € (minim 2 beneficiari)
○ avans: minim 5% din valoarea achizițieie/construcției
○ perioada: 3 -30 ani
○ asigurări: polița de asigurare tip ”toate riscurile” având ca obiectiv imobilul finanțat/construit, polița de asigurare de viață.
○ codebitori: până la 2 codebitori din care codebitor 1 soț/soție/partener (co-debitorul trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate ca și solicitantul) și codebitor 2 tata/mama/socru/soacra/frate/sora/fiu/fiica ai împrumutaților (sunt acceptați și pensionarii). Co-debitorul 2 trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate ca și solicitantul exceptând condițiile privind vârsta.
Condiții de eligibilitate:
Vârsta minimă: 20 ani /25 ani pentru navigatori
Vârsta maximă: 70 ani/65 ani pentru navigatorii brevetați și 60 ani pentru navigatori nebrevetați (vârsta până la care creditul trebuie să fie rambursat în totalitate)
Venitul lunar net eligibil pe familie: Minim 1000 RON (250 EUR pentru navigatori).
Solicitantul nu trebuie să dețină o locuință în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția sau să dețină cel mult o locuință în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția, dobândită prin orice alt mod decât prin Programul Prima Casa, în suprafață mai mică de 50 m.
Descoperit de cont
Prin facilitatea Descoperit de cont, se poate retrage, imediat și fără formalități, sume ce depășesc disponibilul din cont – pornind de la un salariu, valoarea minimă, până la trei salarii, valoarea maximă. Dacă angajatorul clientului băncii semnează o convenție caracterizată de virarea salariilor cu ajutorul UniCredit Țiriac Bank, astefl se poate realiza acordarea a 6 salarii în cadrul facilității de descoperit de cont.
Această facilitate se reînnoiește anual și poate fi solicitată de orice persoană ce are un salar net lunar de minim de 601 RON.
Condiții de eligibilitate:
• vârsta minimă de 20 de ani
• vârsta maximă de 70 de ani
• venit net lunar eligibil pe familie: 601 RON
Caracteristici:
○ valoare maxima: 5.000 €
○ perioada de un an, având posibilitatea de prelungire
○ codebitori: soț/soție.
4. Credite pentru refinanțare
UniCredit Țiriac Bank oferă posibilitatea clienților băncii de a închide unul sau mai multe împrumuturi vechi, contractate la banca UniCredit și/sau la alte bănci, înlocuindu-le cu un credit nou, mai ieftin.
Clienții UniCredit beneficiază fie de o rată lunară ce este cu mult mai mică decât valoarea cumulată a tuturor ratelor anterioare, fie beneficiază de o valoare mai mare a împrumutului astefl prin extinderea perioadei de creditare.
În situația în crae clienții UniCredit optează pentru un împrumut mai mare decât suma deja rambursată din creditele anterioare, aceștia au posibilitatea de a păstra diferența de bani. Este necesar să aleagă creditul de refinanțare ce include nevoile acestora.
♦ Creditul de refinanțare cu ipotecă
Condiții de eligibilitate:
Vârsta minimă: 20 ani / 25 ani pentru navigatori
Vârsta maximă: 70 ani / 65 ani pentru navigatorii brevetați și 60 ani pentru navigatori nebrevetați
Venitul lunar net eligibil pe familie: Min. 1000 RON (250 EUR pentru navigatori).
Caracteristici:
Valoare: minim 5.000 Euro – maxim 250.000 de Euro
Perioada: 1-30 de ani.
Garanție: ipoteca de rang I instituită asupra unui imobil aflat în proprietatea solicitantului sau a unor terți.
Valoarea maximă finanțată: până la 80% din valoarea imobilelor aduse in garanție.
Asigurări: asigurarea imobilului, Ipoteca asupra creanțelor provenite din asigurare imobil în favoarea Băncii și asigurare de viață, Ipoteca asupra creanțelor provenite din asigurare de viață în favoarea Băncii.
Codebitori: până la 2 codebitori din care codebitor 1 soț/soție/partener (co-debitorul trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate ca și solicitantul) și codebitor 2 tata/mama/socru/soacra/frate/sora/fiu/fiica ai împrumutaților (sunt acceptați și pensionarii). Co-debitorul 2 trebuie să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate ca și solicitantul exceptând condițiile privind vârsta.
♦ Creditul de refinanțare fără ipotecă
Creditul pentru Refinantare fără ipotecă este creditul prin care clienții băncii UniCredit doresc să acopere o datorie bancară mai veche și mai puțin avantajoasă, iar dacă aceștia au nevoie să refinanțeze un card de credit sau un descoperit de cont, banca UniCredit Țiriac le recomandă Creditul pentru Refinantare Expres.
Clienții pot solicita un Credit pentru Refinanțare fără ipotecă dacă au între 18 și 70 de ani, respectiv între 25 și 55 de ani pentru navigatori. Venitul net minim trebuie să fie:
– Pentru pensionari: 450 RON
– Pentru angajații cu studii superioare: 650 RON
– Pentru angajații cu studii liceale/postliceale: 543 RON
– Pentru angajații cu nivel de educatie “școală”: 450 RON
– Pentru navigatori: min. 250 EUR.
Surse de venituri acceptate de UniCredit:
– venituri din salarii;
– pensii;
– chirii;
– dividende;
– contracte de management sau administrare;
– venituri din activități liberale;
– diurna;
– drepturi de autor;
– venituri obținute din agricultură;
– venituri obținute din polițe de asigurare;
– venituri obținute din indemnizații de conducere
– venituri obținute din contracte de management
– venituri sub forma diferențelor de preț, pentru anumite bunuri.
B. Credite acordate Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM)
1. Granția JEREMIE
JEREMIE – ”Resurse europene comune pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii" reprezintă o inițiativă a Comisiei Europene, dezvoltată împreună cu fondul European de Investiții și finanțată de Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) din surse FEDR (Fondul European pentru Dezvoltarea Regională). Această inițiativă promovează utilizarea instrumentelor financiare pentru a spori accesul IMM-urilor la finanțare.
Inițiativa JEREMIE oferă statelor membre ale UE, prin autoritățile de management, posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile structurale europene pentru finanțarea IMM-urilor prin participarea la capital, împrumuturi sau garanții.
Companiile care întrunesc următoarele criterii pot beneficia de soluții de garantare JEREMIE:
○ sunt IMM-uri definite conform Recomandării 361/2003/CE;
○ nu se află în dificultat, conform Art. 2.1 din Ghidul UE privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea firmelor în dificultate;
○ nu desfășoară sau nu vor desfășura activități în domeniile restricționate de la garantare;
○ nu beneficiază deja de alte finanțări nerambursabile pentru aceeași investiție, din fonduri europene și/sau naționale;
○ sunt înregistrate și desfășoară activități în România;
○ nu înregistrează datorii, restanțe către bugetul statului al căror mod de plată nu a fost reglementat.
Tipuri de credite garantate cu JEREMIE:
• credit de investiții aferente codurilor CAEN eligibile;
• capital de lucru non-revolving sau revolving pentru acoperirea nevoilor curente legate de o investiție derulată sau în derulare, aferentă codurilor CAEN eligibile și acoperirea nevoilor legate de susținerea activităților curente eligibile ale IMM-ului.
JEREMIE prezintă următoarele caracteristici:
– procentul de garantare: garanția JEREMIE reprezintă 80% din valoarea facilității;
– valoarea maximă a creditelor: maxim 1.875.000 EUR sau echivalentul in RON per IMM sau grup de IMM-uri;
– valoarea maximă garantată: maxim 1.500.000 EUR (inclusiv);
– facilitățile garantate pentru: credit de investiții și credite pe termen scurt (revolving sau non-revolving).
– garanția se acordă pe o perioadă de: minim 12 luni și maxim 60/72/120 de luni, în funcție de tipul facilității non-revolving; minim 12 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2015, pentru facilitățile revolving.
Avantajele utilizării garanțiilor JEREMIE:
– costul garanției JEREMIE este 0;
– facilitățile garantate cu JEREMIE beneficiază de o reducere de dobândă;
– pentru facilitățile cu garantare JEREMIE, valoarea garanțiilor proprii solicitate este mai mică.
2. Credite din surse BEI
În cadrul unui acord realizat împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca UniCredit Țiriac sprijină întreprinderile mici și mijlocii (IMM), companiile cu mai puțin de 3.000 de angajați și entitățile publice, furnizându-le astfel acces către sursele de finanțare cu costuri reduse și având programe flexibile de plată.
Creditul de maturitate este de minimum 2 ani – termenul real al împrumutului depinde de viața tehnică și economică a proiectului finanțat și astefl acesta poate fi folosit pentru finanțări care oscilează între proiecte foarte mici și investiții cu un cost maxim de 25 milioane EUR. Contribuția BEI nu poate depăși 12,5 milioane EUR.
Creditul din surse BEI poate fi utilizat pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor ce intervin în dezvoltarea proiectului:
– investiții tangibile: achiziționarea fabricii și a echipamentului, cu excepții în ceea ce privește achiziționarea de terenuri;
– investiții intangibile: în principal costurile implicate în cercetare și dezvoltare, construirea sau preluarea rețelelor de distribuție în țara de proveniență sau pe alte piețe din UE, realizarea sau cumpărarea de brevete, cumpararea unei companii în vederea protecției activității economice, pentru un preț de achiziție nu mai mare de 1 milion EUR;
– cerințe pentru capitalul circulant pe termen mediu și lung pentru a ameliora rata de lichiditate generală a companiilor (nu se aplică entităților publice).
Avantajele oferite sunt:
• rate de dobândă preferențiale;
• posibilitatea negocierii termenului de plată sau a frecvenței plăților în funcție de circumsțantele sau cerințele cash flow ale afacerii;
• posibilitatea de investiție în afacere fără a afecta lichiditatea sau cash flow-ul.
3. Credite din surse BERD
În parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Uniunea Europeană, Banca UniCredit Țiriac oferă facilitatea de finanțare a energiei durabile pentru IMM-urile din România (RoSEFF).
Investițiile eligibile:
Investițiile în eficiență energetică ce aduc economii de energie de minim 20%;
Investițiile în energie regenerabilă evaluate pe criterii de performanță;
RIR trebuie să fie mai mare de 10% pe an;
Grantul UE este de 15% pentru investiții cu o performanță ridicată și 10% pentru alte investiții.
Investițiile mici și simple:
Echipamentele și măsurile din Lista Echipamentelor și Măsurilor Eligibile (LEME) sunt eligibile în mod automat;
Implementarea unei măsuri atrage un grant UE de 10%, două sau mai multe măsuri atrag un grant UE de 15%.
Valoarea finanțărilor:
Până la 250 000 EURO pentru finanțarea investițiilor mici și simple;
Până la 1 milion de EURO pentru finanțarea investițiilor complexe.
Avantajle IMM-urilor sunt:
○ Finanțarea proiecului de investiții prin UniCredit Țiriac Bank până la 1 milion de EUR;
○ Granturi UE de până la 150.000 EUR, în funcție de valoarea împrumutată,
○ Consultanță tehnică gratuită oferită clienților băncii la definirea investiției, privind discuții cu un inginer de specialitate despre ideile clienților de proiecte;
○ Durata redusă de implementare a proiectelor – în functie de complexitate;
○ Reducerea permanentă a facturilor pentru energie și utilități;
○ Creșterea capacității de producție;
○ Îmbunătățirea nivelului de confort termic;
○ Creșterea profitabilității afacerii.
4. Credite APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
UniCredit Țiriac Bank sprijină clienții prin acordarea sprijinului financiar pentru:
– plăți la hectar;
– plăți naționale directe complementare, sector vegetal;
– plăți naționale directe complementare, sector zootehnic;
– producția de lapte de vacă;
– bunăstarea porcinelor;
– bunăstarea păsărilor;
– prime de asigurare aferente polițelor de asigurare/reasigurare etc.
Beneficiarii sunt:
– IMM-uri, microîntreprinderi;
– persoane fizice autorizate;
– întreprinderi individuale;
– întreprinderi familiale;
– grupuri de producători.
5. Creditele pe termen scurt și mediu
– Credit pentru cheltuieli generale pe 2 ani cu rambursări se adresează clienților care au încheiat contracte comerciale având un termen de plată de 30/90 zile și doresc un credit care să coreleze încasările provenite de la clienții lor și graficul de plată al creditului. Acesta poate fi utilizat pentru cheltuieli generale precum: achiziționarea materiilor prime, materiale, obiecte de inventar, finanțarea contractelor comerciale etc. Acest produs este recomandat societăților care desfășoară activități cu caracter sezonier.
– Descoperitul de cont reprezintă o facilitate de credit prin care clienții băncii pot utiliza, imediat și fără formalități, sume ce depășesc disponibilul din contul firmei astfel încât nivelul cheltuielilor poate depăși nivelul veniturilor. Descoperitul de cont este o mare oportunitate ce e adresată tuturor clienților băncii, cu condiția ca activitatea firmei să depășească 12 luni.
– Linia de finanțare facturi, bilete la ordin, cecuri este destinată clienților înregistrați local, care au cel puțin 12 luni de activitate. Prin acest produs clienții pot finanța în avans instrumentele de plată emise de partenerii acestora. Avantaje oferite: finanțare rapidă, perioada de utilizare de 12 luni cu reînnoire la scadență, fără garanții materiale, durata de finanțare extinsă de maxim 120 de zile.
6. Credite pe termen mediu și lung
– Creditul de investiții oferit de UniCredit companiilor înregistrate local pentru proiecte de investiții sau refinanțarea investiției efectuată din surse proprii cu mai puțin de 6 luni în urmă. Avantajele utilizării creditului sunt:
• durata de finanțare: 7 ani (minim 1 an);
• finanțare: 85% din valoarea investiției și 80% în cazul refinanțărilor;
• perioada de grație pentru capital: 6 luni sau până la implementarea investiției;
• finanțări în RON, EUR sau USD;
• valoarea maximă stabilită în funcție de obiectul pentru care se solicită finanțarea.
– Creditul imobiliar reprezintă finanțarea unui imobil în cadrul căruia clienții beneficiază de un credit pentru plata taxelor notariale și cadastrale, în valoare de maxim 10% din valoarea creditului imobiliar (dar nu mai mult de 70.000 RON), pentru care nu mai aduc nicio altă garanție în plus față de ce au adus garanție pentru creditul imobiliar. Avantajele clienților sunt:
• durata de finanțare prelungită: 15 ani, (minim 1 an);
• finanțare de 85% (inclusiv TVA) din valoarea investiției;
• perioada de grație pentru capital:
– 6 luni în cazul achiziției de imobile
– 18 luni în cazul construcțiilor
• finanțări în RON, EUR sau USD.
– Creditul pentru farmacii, laboratoare și distribuitori de medicamente este destinat acoperirii decalajului intervenit între încasări și plăți, datorită întârzierilor la încasare a unor medicamente, analize medicale, alte produse medicale, livrate la spitale, policlinici, farmacii, pe baza retelor gratuite sau alte documente, dar a căror contravaloare urmează să o încaseze de la Casa de Sanatate.
C. Produse de economisire
1. Planul de economii
UniCredit Țiriac Bank pune la dispoziția clienților săi un plan de economisire benefic acestora, ajutându-i să pună deoparte lunar suma de bani dorită, primind o dobândă care se capitalizează.
2. Pachetul financiar Duet
Duet reprezintă un pachet financiar ce este alcătuit din două produse standard ce diferă astfel: un depozit și un fond de investiții; aceste se împart în proporție de 50% depozit și 50% fond de investiții. Suma minimă ce este necesară unei astfel de investiții este de 5.000 EUR/USD, aceasta urmând a se împărți în proporție de 50% depozit și 50% fond de investiții. Produsele se adresează doar persoanelor fizice.
Depozitul la termen poate fi pe o perioadă de 3, 6 sau 12 luni, fără prelungire automată, fără capitalizarea dobânzii. Dobânda fixă este:
STABILO:
– 6.00% pe 3 luni
– 5.25% pe 6 luni
– 4,50% pe 12 luni.
INTEGRO:
– 6.50% pe 3 luni
– 6.50% pe 6 luni
– 6.00% pe 12 luni.
Fondurile de investiții locale ”Pioneer Investments”:
Fondul deschis de investiții Stabilo: reprezintă fondul de investiții ce se adresează investitorilor cu un profil conservator având rezultate constante, perioada de investire recomandată fiind de minim 1 an.
Fondul deschis de investiții Integro: reprezintă fondul destinat investitorilor cu un profil de risc moderat, recomandată fiind perioada de investire de minim 2 ani.
Costuri:
– Comision deschidere depozit – gratuit;
– Comision subscriere fonduri de investitii (calculat doar pentru cei 50% investiți în fond).
3. Depozite la termen
Depozite cu rata dobânzii fixă: dobanda depozitului este fixă pe toată durata depozitului până la prima maturitate.
Depozite cu scadență unică: dobânda și principalul la scadență sunt virate în contul curent. Acest depozit este recomandat clienților, în situațiile în care aceștia cunosc exact momentul în care doresc aceste fonduri.
Depozite cu prelungire automată, fără capitalizare: dobânda la scadență se virează în contul curent, iar depozitul se prelungește doar cu suma depunerii inițiale.
Depozite cu prelungire automată și capitalizare: la scadență, dobânda se adaugă la depunerea inițială, astfel depozitul se reînnoiește cu soldul obținut. Avantajul utilizării acestui produs reprezintă creșterea valorii dobânzii obținute la fiecare prelungire, prin majorarea sumei depuse împreună cu dobânda obținută anterior.
4. Contul de economii reprezintă instrumentul de economisire ce îmbină flexibilitatea unui cont curent cu dobânda superioară unui depozit. Acesta poate fi alimentat în orice moment, indiferent de sumă, fără a necesita comisioane de deschidere și de administrare.
5. Contul junior reprezintă un cont de economii deschis de părinte sau tutore pe numele copilului, pentru aceia cu vârstă de până la 18 ani. În momentul împlinirii vârstei de 18 ani, soldul integral al contului este transferat într-un cont curent, fiind pus mai apoi la dispozitia copilului.
D. Carduri
Cardurile reprezintă produse bancare, ce oferă pe de o parte economisirea sumelor reprezentatate de cardurile de debit, iar pe de altă parte acordarea de credite reprezentate de cardurile de credit. Aceste carduri se adresează atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, în lei sau în valută.
1. Cardurile de debit deținute la UniCredit permit clienților realizarea cumpărătuilor atât în țară cât ți în străinătate, pe internet sau prin comandă electronică, achitarea notelor de plată pe internet sau la restaurant sau plata facturilor online. Cardul de debit oferă posibilitatea clienților băncii de a beneficia de descoperit de cont.
Exeplu de card de debit la UniCredit Țiriac:
MASTERCARD MAESTRO CO-BRANDED METRO: reprezintă un card ce poate fi utilizat în țară, având valabilitate 2 ani cu o limită zilnică de tranzacționare de 4.000 RON, atât pentru plăți la comercianți, cât și pentru retrageri de numerar de la automatele bancare.
VISA ELECTRON: reprezintă un card ce poate fi ultilizat în străinătate, cu o valabilitate de 2 ani și având o limită zilnică de tranzacționare de 4.000 RON, atât pentru plăți la comercianți, cât și pentru retrageri de numerar de la automatele bancare indiferent de valuta contului.
VISA CLASIC: reprezintă un card ce poate fi ultilizat în străinătate, cu o valabilitate de 2 ani și cu o limită de tranzacționare de 8.000 RON pentru plăți la comercianți și 4.000 RON pentru retrageri de numerar de la automatele bancare.
VISA GOLD: reprezintă un card ce poate fi ultilizat în străinătate cu o valabilitate de 2 ani și cu o limită de tranzacționare de 8.000 RON pentru plăți la comercianți, precum și pentru retragerile de numerar de la automatele bancare.
2. Cardurile de credit:
– MASTERCARD STANDARD permite accesul clineților UniCredit la o linie de credit astfel:
• Limita de credit este cuprinsă între 700 RON și 17.500 RON, în funcție de veniturile clientului.
• Limita lunară de cheltuială: calculată 100% din limita acordată de UniCredit pentru plățile realizate pentru comercianți sau cele realizate pe internet; procentul de 40% este acordat de bancă pentru retrageri la ATM.
• Limita zilnică de tranzacționare: 8.000 RON pentru plăți în țară sau în străinătate la comercianți sau pe Internet, 4.000 RON retragere la ATM.
• Suma minimă lunara de rambursat: 5% din sumele utilizate într-un ciclu de tranzacționare + 100% dobânzi + 100% comisioane + rate lunare cu/fără dobândă.
• Perioada de grație este de maxim 50 de zile și se acordă doar pentru plățile la comercianți; pot beneficia de perioada de grație dacă plătesc integral la scadență sumele utilizate în ciclul de tranzacționare.
• Dobânda este variabilă și se determină după următoarea formulă: ROBOR la 6 Luni 4,82% + Marja Băncii 18%.
• Valabilitate: 24 luni.
MASTERCARD CORA este destinat cumpărăturilor zilnice în hipermarketul Cora, având următoarele opțiuni:
• dobânda 0 dacă se plătește integral la scadență;
• în rate fără dobândă dăcă se fac cumpărături în perioadele promoționale;
• cu dobândă preferențială dacă se plătește suma minimă la scadență.
Caracteristici:
• Limita de credit este cuprinsă între 300 RON și 17.500 RON, în functie de veniturile clientului;
• Limita lunară de cheltuială: calculată 100% din limita acordată de UniCredit pentru plățile realizate pentru comercianți sau cele realizate pe internet; procentul de 40% este acordat de bancă pentru retrageri la ATM.
• Limite zilnice de tranzacționare: 8.000 RON atât pentru plățile în țară cât și în străinătate la comercianți sau pe Internet, iar 4.000 RON retragere la ATM.
• Suma minimă lunară permisă spre rambursare: 5% din sumele utilizate într-un ciclu de tranzacționare + 100% dobânzi + 100% comisioane + rate lunare cu/fără dobândă.
• Perioada de grație este de maxim 50 de zile și se acordă doar pentru plățile efectuate în hipermarketul Cora la casele special semnalizate.
• Dobânda este variabilă iar pentru tranzacțiile efectuate în hipermarketul Cora la casele special semnalizate, rata dobânzii este 18.99% (Robor la 6 luni + Marja băncii 16%). Pentru Tranzacțiile efectuate la alți comercianți/ ATM, rata dobânzii este 25.99% (Robor la 6 luni + Marja bancii 23%).
• Valabilitate: 36 luni.
MASTERCARD GOLD: clienții au acces la o linie de credit de până la 35.000 RON și beneficiază de o asigurare de călătorie oferită de partenieriat.
• Limita de credit este cuprinsă între 17.500 RON și 35.000 RON .
•Limita lunară de cheltuială: 100% din limita acordată de bancă pentru plăți la comercianți sau pe internet, 40% din limita acordată de bancă pentru retrageri la ATM.
• Limite zilnice de tranzacționare: 8.000 RON pentru plăți în țară sau în străinătate la comercianți sau pe Internet, 8000 RON retragere la ATM.
• Suma minimă lunară de rambursat: 5% din sumele utilizate într-un ciclu de tranzacționare + 100% dobânzi + 100% comisioane + rate lunare cu/fără dobândă.
• Perioada de grație este de maxim 50 de zile și se acordă doar pentru plățile la comercianți; pot beneficia de perioada de grație dacă plătesc integral la scadență sumele utilizate în ciclul de tranzacționare.
• Dobânda este variabilă și se determină după formula: ROBOR la 6 Luni 2.99% + Marja Băncii 18%.
• Valabilitate: 24 luni.
3. Înrolare CARD în 3D SECURE: cardul reduce șansele de fraudă pe internet și este oferit gratuit clienților UniCredit ce dețin cardurile Visa și MasterCard emise de UniCredit Țiriac Bank.
2.2.2. Serviciile bancare
1. Mobile b@nking: clienții UniCredit beneficiază de servicii online: tranzacții în lei, transferuri între conturile proprii, schimb valutar, vizualizarea conturilor, a tranzacțiilor și operațiunilor efectuate. Avantaje: control permanent, economie de timp și bani, mobilitate, acces constant.
2. Direct Debit reprezintă un serviciu gratuit prin care banca UniCredit efectuează plăți din contul clientului către furnizorii de servicii (Cosmote, Vodafone, Orange, Distrigaz, Romtelecom, Zapp, UniCredit Leasing etc) în numele clientului. Avantaje: economie de bani, timp și energie.
3. Casete de valori reprezintă un serviciu de securitate oferit de banca UniCredit pentru păstrarea în siguranță a bunurilor de valoare ale clienților (documente importante, bijuterii, titluri de valoare etc). Caseta de valori poate fi închiriată pentru o perioadă de cel puțin un an și poate fi accesată doar în timpul orelor de program ale băncii. Clientul poate încheia dacă dorește și o asigurare suplimentară pentru conținutul casetei de valori și poate desemna persoanele îndreptățite să acceseze conținutul acesteia. Avantaje: siguranță și deplină confidențialitate.
4. Online b@nking: clienții băncii pot efectua online operațiuni de plăți și transferuri bancare, precum și verificarea soldurilor, consultarea extraselor de cont și a tranzacțiilor efectuate. Avantaje oferite: economie de timp și bani, acces facil, mobilitate, informare permanentă.
5. Telephone service: clienții băncii pot apela în cursul săptămânii, de luni până vineri, între orele 09:00-19:00, la acest serviu, pentru a afla cât mai multe informații în legătură cu soldul conturilor, tranzacțiilor efectuate, efectuarea unor plăți în străinătate în calitate de persoană fizică a băncii. Avantaje: flexibilitate și siguranță deplină.
6. Info SMS: clienții sunt în permanență informați despre activitatea bancară în cadrul UniCredit Țiriac Bank. Banca vine în întâmpinarea nevoilor clienților, informându-i periodic despre noile oferte promoționale de care pot beneficia.
7. MoneyGram reprezintă un sistem de plăți evoluat prin care clienții băncii, în calitate de persoane fizice, pot trimite sau primi bani în și din strainătate, doar în câteva minute. Avantaje: viteza – banii ajung la destinatar în doar 10 minute, accesibilitate, flexibilitate, simplitate.
♦ Facilități pentru cheltuielile eligibile:
Scrisoarea de confort se acordă potențielilor beneficiari de fonduri nerambursabile pentru a demonstra capacitatea financiară de susținere a proiectului. Se acordă în urma unei analize realizate în conformitate cu procedurile interne ale băncii și în conformitate cu legislația în vigoare.
Avantajele scrisorii de confort sunt:
– valoarea acoperită: maxim valoarea cofinanțării/ cofinanțării și cheltuielile neeligibile;
– valabilitate: în funcșie de programul de finanțare.
Scrisoarea de garanție bancară se acordă pentru a demonstra capacitatea de rambursare a prefinanțării/avansului de către beneficiar. Se acordă pentru valoarea prefinanțării/avansului solicitat de beneficiar și beneficiarilor de fonduri europene, eligibili pe unul din programele de finanțare aprobate.
Avantaje:
– valoarea scrisorii de garanție bancară: 100% sau 110% din valoarea prefinanțării/avansului, în funcție de programul de finanțare;
– valoare avans: maxim 35%, 40% sau 50% din valoarea nerambursabilă, în funcție de programul de finanțare;
– valută: LEI
– valabilitate: maxim 3 luni după finalizarea proiectului;
– garanții: pot fi constituite fie sub forma gajării fie prin cea a ipotecării asupra activelor fixe ce fac obiectul contractului sau a deciziei de finanțare.
Creditul punte asigură necesarul de finanțare până la momentul încasării sumelor nerambursabile de la autorități. Se acordă beneficiarilor de fonduri europene, eligibili pe unul din programele de finanțare aprobate.
Avantaje:
– valută: LEI, EUR;
– valoare: maxim 100% din finanțarea nerambursabilă;
– valabilitate: maxim 4 luni după finalizarea proiectului;
– garanții: pot fi constituite fie sub forma gajării fie prin cea a ipotecării asupra activelor fixe ce fac obiectul contractului sau a deciziei de finanțare.
Creditul pentru investiții se acordă pentru asigurarea cofinanțării la proiect. Se acordă beneficiarilor de fonduri europene, eligibili pe unul din programele de finanțare aprobate.
Avantaje:
– valoare: se determină în funcție de structura cheltuielilor eligibile și categoriei solicitantului;
– valută: LEI, EUR;
-valabilitate: maxim 15 ani de la data aprobării creditului de investiții imobiliare și maxim 10 ani de la data aprobării creditului de investiții;
– garanții: pot fi constituite fie sub forma gajării fie prin cea a ipotecării asupra activelor fixe ce fac obiectul contractului sau a deciziei de finanțare.
Finanțare proiect
♦ Facilități pentru cheltuielile neeligibile
Linia pentru TVA se acordă proporțional cu valoarea TVA -ului aferent proiectului. Creditul funcționează sub forma unei linii de finanțare; pe măsura recuperărilor de la bugetul de stat se va realiza treptat rambursarea liniei pentru acoperirea TVA – ului.
Avantaje:
– se finanțează atât TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile cât și TVA-ul aferent cheltuielilor neeligibile;
– se poate obține finanțare pentru o cheltuială neeligibilă;
– valoare: maxim 100% din valoarea TVA aferent proiectului;
– valabilitate: maxim 3 luni după finalizare;
– garanții: pot fi constituite fie sub forma gajării fie prin cea a ipotecării asupra activelor fixe ce fac obiectul contractului sau a deciziei de finanțare, precum și a ordinului de finanțare, atât pentru PNDR, cât și pentro POS Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional Regional, POS Dezvolatrea Resurselor Umane etc.
Creditul de capital de lucru – funcționează sub forma unui credit pentru cheltuieli generale; linia de credit are destinații multiple, inclisuiv pentru finanțarea TVA.
Avantaje:
se finanțează diferite categorii de cheltuieli neeligibile;
se finanțează atât TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile, cât și TVA-ul aferent cheltuielilor neeligibile;
valoare: mazim 85% din valoarea cheltuielilor neeligibile;
valabilitate: maxim 12 luni;
garanții: se pot constitui garanții sub forma gajării sau ipotecări asupra activelor fixe ce constituie obiectul contractului/deciziei/ordinului de finanțare, atât pentru PNDR, cât și pentro POS Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional Regional, POS Dezvolatrea Resurselor Umane etc.
Avantajele colaborării cu UniCredit Țiriac Bank sunt:
○ parteneriat pe întreg parcursul implementării proiectului;
○ analiza competentă a Cererii de Finanțare și a Studiului de fezabilitate în vederea emiterii Scrisorii de Confort;
○ felxibilitate în structura de garanții;
○ includerea în pechetul de garanții a Scrisorilor de garantare emise de FNGCIMM, FGCR și EXIM BANK;
○ reducerea costului cu scrisorile emise de fondurile de garantare prin intermeduil Fondului Român de Contragarantare (FRC).
Cheia unei aprobări rapide
2.3 Factoringul acordat Agenților Economic
UniCredit Țiriac Bank reprezintă una dintre cele mai experimentate companii care activează pe piața de factoring din România. Agenții economici pot solicita produse de factoring în oricare dintre sucursalele băncii, activitatea de factoring fiind coordonată de către departamentul specializat aflat în București.
UniCredit Țiriac Bank face parte din Grupul UniCredit, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Europa, grup ce activează în 22 de țări europene cu o poziție strategică în vestul și estul Europei având una dintre cele mai mari cote de piață din regiune.
Factoringul reprezintă finanțarea agenților economici prin preluarea facturilor, contra unei sume de bani numite agio, dar banca preia și riscul de neplată. Atfel, activitatea comercială a agenților economici unde aceștia își vând creanțele sale unei bănci sau unei societăți de factoring urmând a încasa ulterior suma de bani de la cumpărător. Banca sau societatea de factoring va recupera suma de bani plătită furnizorului. Pentru efectuarea acestei operații se percepe în plus o dobândă pentru perioada de până la scadența facturilor precum și un comision de la agentul economic. Împreună cu creditul acordat, acestea sunt acoperitoare valorilor pentru asumarea riscului apariției imposibilității de plată din partea beneficiarului final.
Banca UniCredit acordă produse de factoring adresate oricărei companii cu activitate comercială, indiferent de mărime, fiind destinat celor care livrează marfă sau prestează servicii, precum și celor ce achiziționează pe piața internă și internațională, în baza unui cadru reglementat cu plata la scadență.
Factoring este un produs pachet ce include următoarele elemente:
– finanțare până la 100% din valoarea facturilor, în cardul limitelor aprobate pentru fiecare relație comercială;
– administrarea creanțelor prin preluarea acestora în contabilitatea băncii. Agenții economici vor primi periodic rapoarte privind situația creanțelor precum și modul de stingere a acestora;
– colectarea creanțelor de la debitori și monitorizarea comportamentului de plată a acestora;
– asigurarea împotriva riscului de neplată – factoring fără regres și factoring de import. După câteva zile de la scadență creanțele acoperite pentru acest risc de neplată sunt plătite furnizorului până la 100%.
Avantajele folosirii factoringului cu UniCredit Țiriac Bank:
Agenții economici au acces imediat la fonduri, chiar în aceașă zi în care este adresată cererea de finanțare, ulterior semnării contractului.
Clienții băncii primesc rapoarte specifice cu informațiile detaliate precum și toate costurile percepute la nivelul fiecărei creanțe cesionate.
Oferta include perioada de grație pentru dobânda suplimentară și pentru încasare.
UniCredit Țiriac Bank deține o echipă profesionistă și experimentată, fiind lider de piață.
2.3.1 Factoring domestic cu și fără regres
Conform normelor bancare, după completarea cererii de factoring și prezentarea documentelor aferente, se transmite oferta împreună cu lista debitorilor acceptați și a limitelor de finanțare de tip ”revolving” pe fiecare relație comercială, după care se semnează contractul de factoring.
2.3.2 Factoring de export cu și fără regres
Această operațiune se realizează pe baza colaborării existente între societatea de factoring din țara exportatorului și societatea de factoring din țara importatorului. După completarea cererii de factoring și prezentarea documentelor necesare se aprobă limita de acoperire de către Factorul de Import.
După încasarea facturilor cesionate la scadență în contul Factorului de Import sau al UniCredit Țiriac Bank se eliberează rezerva.
2.3.3 Factoring de import
Operațiunea se desfășoară pe baza principiului colaborării dintre societatea de factoring din țara exportatorului și societatea de factoring din țara importatorului. Atât exportatorul câtți imporatorul pot solicita factoringul de import. În acest caz Banca UniCredit Țiriac prestează în favoarea Factorului de Export, reprezentat de partenerul agentului economic, servicii de colectare, preluând odată cu acestea riscul de neplată al clientului băncii.
Plata facturilor se realizează la scadență în contul UniCredit Țiriac Bank sau al Factorului de Export. Transferul sumelor colectate se face către Factorul de Export cu eliberarea rezervei.
CAP III. MECANISMUL DE CREDITARE
3.1. Activitatea de creditare
În activitatea de creditare a băncii UniCredit primul pas e reprezentat de colectarea sistematică a informațiilor financiare, economice, informații în legătură cu producția referitoare la solicitarea creditului.
Documente solicitate de către UniCredit Bank:
Cererea de credit va fi prezentată împreună cu restul documentației necesare întocmirii dosarului de credit și va purta un număr de înregistrare în Brach;
Hotărârea AGA/CA poate fi prezentată după aprobarea facilităților de credit în vederea menționării structurii corecte a facilităților și garanțiilor;
Cifra de afaceri lunară – situația este întocmită în vederea analizei evoluției vânzărilor de la o perioadă la alta precum și a caracterului sezonier al afacerii;
Situația contractelor și comenzilor aferente anului în curs sau anilor următori în funcție de specificul activității desfășurate și de relevanța prezentării unei situații în acest sens, se prezintă liste conținând contractele încheiate cu furnizorii și/sau clienții. Companiile care activează în domeniul construcțiilor se completează modelul aferent.
Pentru a li se putea acorda credite, întrepinderile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
1. neexistența unei datorii față de stat;
2. neexistența unei datorii restante la alte bănci;
3. îndeplinirea criteriilor de bonitate impuse de Banca UniCredit Țiriac.
Prezentarea companiei
Direcțiile unei analize de credit sunt prezentate astfel:
Analiza clientului analiza calitativă
Analiza cantitativă
Analiza tranzacției scopul tranzacției
sursa de rambursare
3.1.1. Analiza clientului
I. Analiza calitativă
♦ Analiza activității se prezintă astfel:
• informații de bază despre societate, încadrarea în industrie, dinamica;
• principalele activității desfășurate și ponderea acestora în cifra de afaceri și/sau principalele produse comercializate și profitabilitatea fiecăruia;
diversitatea produselor/serviciilor oferite – este necesară analiza companiei, dacă aceasta produce o gamă largă de produse sau este dependentă de unul singur;
numărul de angajați și gradul de dotare tehnică (numărul de echipamente, linia de producție);
capacitatea de producție și gradul de utilizare al capacității;
autorizații, licențe, premii caștigate.
♦ Managementul:
continuitatea managementului;
nivelul educațional în concordanță cu specificul activității;
experiența de conducere, experiența în industrie și în societate.
♦ Descrierea pieței/industriei:
industria în care face parte și caracteristicile acesteia;
structura pieței se adresează – desfacerea se realizaeză la nivelul unei nișe/ oraș/ județ/ zonă/ țară;
dimensiunea pieței, particpanți, segment de piață deținut;
există sau va exista suficientă cerere pentru produsul fabricat/comercializat.
♦ Clienți/furnizori:
concentrarea aprovizionării sau desfacerii la nivelul unuia sau câtorva furnizori/clienți sau există un portofoliu divers;
existența unor clienți tradiționali cu relații solide, contractual reglementate;
termenele și metodele de încasare/plată – pot furniza informații legate de puterea de negociere a companiei.
♦ Compeția:
segmentul de piață;
nivelul competitorilor și gradul acestora de specializare;
analiza competitorilor ținând cont de următoarele elemente: produse (diversitate și calitate), brand, preț, zona și canalele de sistribuție, tehnologie, rezultate financiare;
avantajele competitive ale companiei în raport cu principalii competitori.
♦ Bariere de intrare pe piață/ieșire:
analiza piaței, dacă aceasta este dominată de câțiva participanți sau există o diversitate;
nivelul cererii înregistrate pe piață în corelație cu oferta existentă.
♦ Strategii și programe investiționale:
strategia de dezvoltare/ menținere;
descrierea procesului de dezvoltarre de produse;
programe de investiții: obiective, suma, sursa de finanțare.
II. Analiza cantitativă
Informațiile calitative reprezintă punctul de plecare în interpretarea situațiilor cantitative.
Analiza cantitativă are la bază situațiile financiare iar dacă acestea nu sunt disponibile, cele înregistrate la Administrația financiară competentă pe parcursul ultimilor trei ani, precum, și ultima balanță de verificare disponibilă.
Analiza financiară pe baza situațiilor istorice prezintă:
analiza bilanțului și a contului de profit și pierdere;
analiza cash flow-ului generat de situațiile istorice – compania are un cash flow operațional pozitiv sau nu;
analiza principalilor indicatori precum și a sustenabilității menținerii anumitor nivele în viitor – este studiată evoluția indicatorilor de la o perioadă la alta.
Analiza financiară arată o prezentare sistematică a evoluțiilor ponderilor și valorilor elementelor de bilanț și cont de profit și pierdere, în strânsă corelație cu elementele calitative prezentate anterior.
♦ CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
Documentul reflectă rezultatele realizate de societate într-o anumită perioadă de timp. În contul de profit și pierdere sunt analizate următoarele:
1. Cifra de afaceri
reprezintă suma totală a veniturilor din vânzările și prestările de servicii realizate de o societate către terți în cadrul activității sale operaționale;
analiza acesteia permite explicarea performațelor comerciale ale societății, aprecierea tendințelor de creștere sau stagnare a vânzărilor, determinarea structurii pe activități;
vânzările pot crește fie prin creșterea volumului de produse vândute, fie prin creșterea prețurilor, fie prin ambele căi. Factorii ce influențează volumul vânzărilor se referă la: condițiile macroeconomice, recunoașterea pe piața pe care activează, evoluția ascendentă a portofoliului de clienți; diversificarea activității; încheierea unor contracte noi;
scăderea vânzărilor reprezintă în general un semn nefavorabil atunci când aceasta nu poate fi considerată excepțională. O evoluție descendentă a cifrei de afaceri poate avea cauze multiple: mediul economic nefavorabil, concurența acerbă la nivelul industriei, tehnologiei veche care nu mai poate face față concurenței, reducerea segmentului de piață, costurile ce nu mai pot fi competitive, management slab, rata inflației, reglementări guvernamentale, cererea consumatorilor.
Există cazuri în care scăderea cifrei de afaceri poate fi explicată prin:
schimbarea obiectului de activitate în întregime sau a ponderilor diferite activității (de exemplu o creștere a ponderii producției și o reducere a comerțului)
schimbarea metodei de a contabiliza veniturile companiei
întreruperea producției ca urmare a schimbării sediului sau retehnologizării
2. Cheltuieli materiale
se analizează variația acestora în raport cu veniturile din exploatare
evoluția acestora trebuie să se afle în linie cu cea a cifrei de afaceri însă unele situații pot duce la modificări ale ponderilor după cum urmează: diversitatea activității, schimbări la nivelul structurii cifrei de afaceri; modificări la nivelul marjei comerciale practicate; apelarea la subantreprenori, costuri ce nu se regăsesc în prețul de vânzare, sezonalitate, schimbarea politicii de aprovizionare, compania a identificat materii prime sau mărfuri la costuri mai reduse, schimbări la nivelul grupelor de produse comercializate.
Modificări la nivelul altor tipuri de cheltuieli:
Identificarea grupelor majore de cheltuieli și inserarea unor comentarii privind proveniența acestora – de ex. cheltuielile cu terții au nevoie de explicații privind componența: subcontractori, terți care execută anumite operațiuni din procesul de producție, alte tipuri de servicii executate.
Analiza conturilor ce poartă denumirea de ”Alte venituri din exploatare” și ”Alte cheltuieli din exploatare” pentru a sesiza natura lor.
Identificarea cheltuielilor de natură extraordinară: cedări active, donații și subvenții, amenzi și penalități, cheltuieli legate de construcții și modenrizări ce au caracter ocazional.
♦ BILANȚUL
Reprezintă o imagine a activității de investiții și de finanțare a unei firme la un moment dat, o imagine statică a activelor și pasivelor companiei.
Componența activului:
Activele imobilizate:
Imobilizări necorporale – elemente fără materialitate fizică (cheltuieli de instalare, cheltuieli de cercetare și dezvoltare, concesiuni, brevete și drepturi similare, fondul comercial, alte imobilizări necorporale) – analiza se referă la identificarea acestor imobilizări, la rolul și potențialul acestora.
Imobilizări corporale – elemnete cu o realitate fizică și o utilizare de durată (terenuri, construcții, instalații tehnice, imobilizări în curs și avansuri pentru imobilizări) – analiza se referă la evoluția acestora, la nivelul activelor comparativ cu specificul activității:
vechimea activelor fixe;
existența necesității înlocuirii acestora;
vânzări de active
vânzările respective ce periclitează activitatea companiei
existența imobilizărilor în curs
sursele de finanțare
stadiul investiției și sumele necesare finalizării acesteia etc.
Imobilizări financiare – titluri de valoare și/sau creanțe plasate pe o durată mai lungă – anliza se referă la identificarea și argumentarea investițiilor, dacă compania deține pachetul majoritar sau nu.
Activele circulante:
Stocuri – cuprind structura pe faze ale ciclului operațional și evoluția acestora, viteza de rotație a stocurilor, stocurile cu caracter sezonier, stocuri nevandabile. Precizarea condiției ca stocul să fie asigurat.
Creanțe – structura creanțelor pe vechimi; vechimea acestora comparativ cu clauzele contractuale; viteza medie de încasare a creanțelor și evoluția ei în timp. Există dependență față de un număr restrâns de clienți, se realizează compensări cu datoriile. Există creanțe la companiile din grup, creanțe incerte, provizionate. Este necesară analiza asupra creanțelor pentru a ști care este impactul provizionării acestora și dacă există credite acordate acționarilor sau firmelor din grup .
Cheltuieli în avans – trebuie analizată componența acestora și rațiunea neînregistrării acestora pe grupele de cheltuieli.
Numerar și conturi asimilate – se verifică dacă există cash blocat sau depus ca și garanție.
Mai pot fi solicitate și următoarele documente în funcție de relevanța acestora:
Deconturi fiscale pentru ultima balanță de verificare/ultima lună;
Ultimul act de control încheiat de Autoritatea Fiscală competentă;
Declarația debitorului referitoare la litigii (procese în desfășurare, obiect și stadiu) și obligații extrabilanțiere și contingente (garanții furnizate terților, calitatea de co-debitor în diferite contracte de credit, clauze, obligații stabilite de diverse autorități, clauze și condiții asumate în diverse contracte).
Analiza previziunilor – anliza proiecțiilor de cas flow și bugetul de venituri și cheltuieli. La această anliză a proiecțiilor se iau în vedere următoarele:
situațiile previzionate se află în linie cu performanțele înregistrate până în prezent;
previziunile se află în linie cu cele furnizate la nivelul sectorului din care face parte;
proiecțiile au la bază informații certe/contracte încheiate pentru perioada următoare/ schimbări la nivelul tehnologiei sau spațiilor de producșie, comercializate/ structurii personalului sau pieței.
3.1.2. Analiza tranzacției
Scopul tranzacției îl reprezintă:
Creditele pentru finanțarea capitalului de lucru – finanțarea nevoii curente rezultate din gap-ul (creșterea creanțelor, stocurilor sau perioadelor de plată furnizori, extinderea activității, noi contracte încheiate) și finanțări acordate pentru alte obligații extrabilanțiere – scrisori de garanție, acreditive, linii de credit pentru derivative;
Creditele pentru finanțarea investițiilor – finanțarea unor active fixe: retehnologizare, echipamente pentru dezvoltarea unui nou produs sau unei noi activității, extinderea capacității de producție sau depozitare, achiția unor sedii. Scopul investițiilor merge în general în trei direcții: reducerea costurilor, creșterea veniturilor sau investiții impuse de lege.
Sursa de ramburasare:
◘ Primară – potențialul solicitantului de a genera fluxuri de numerar necesare acoperirii serviciului datoriei
Suresele de rambursare se analizează diferit în funcție de tipul și perioada împrumutului astfel:
– În cazul creditelor de capital de lucru – rezultatele din exploatare generează fluxuri de numerar suficiente pentru acoperirea împrumuturilor sau nu;
– În cazul împrumuturilor în valută trebuie analizat modul în care riscul valutar poate fi atenuat – dacă există desfaceri la export sau dacă prețurile companiei sunt raportate la o monedă străină sau nu.
– Pentru finanțarea proiectelor de investiții metoda de rambursare trebuie să se bazeze pe provizionarea performanței estimate a activității precum și prin intermediul analizelor de senzitivitate.
◘ Secundară – colateralul companiei.
La anliza colateralului trebuie să se aibă în vedere următoarele:
– Realitatea – existența acestui colateral, vizualitatea;
– Identitatea – colateralul trebuie să fie clar identificat;
– Exclusivitatea – nu trebuie să constituie garanție pentru credite din alte bănci (exceptând cazurile de preluare) sau banca să fie creditor privilegiat;
– Suficiență – valoarea și calitatea colateralelor trebuie să fie suficientă și direct corelată cu riscul. De asemenea trebuie să se ia în calcul menținerea valorii sau calității colateralului pe toată perioada împrumutului;
– Lichiditatea – trebuie să permită posibilitatea de vânzare rapidă la un preț apropiat de valoarea sa justă.
Există anumite semnale de alarmă precum:
industrie aflată în declin;
schimbări la nivel legislativ/ importante investiții solicitate de schimbările legislative;
informații negative din piață/internet/parteneri de afaceri sau baze de date;
lipsa transparenței informațiilor furnizate de către client;
performanța redusă comparativ cu cea a competitorilor;
lipsa unei strategii pe termen mediu și lung;
schimbări frecvente de activitate sau la nivelul produselor comercializate;
investiții masive fără impact în creșterea activității;
creșterea datoriilor necorelată cu volumul business-ului;
lipsa unor investiții care să genereze o actualizare la nivelul pieței/produse comparabile cu cele ale companiei;
vânzarea unor active importante cu impact asupra desfășurării activității;
amânări semnificative la nivelul încasării creanțelor sau plăți furnizorilor;
restanțe la nivelul datoriilor față de Bugetul statului sau companiilor finnaciare;
înregistrarea unor stocuri fără mișcare sau unor aprovizionări necorelate cu consumul;
înăsprirea condițiilor de creditare acordate de către celelalte bănci.
3.1.3 Criterii de eligibilitate descoperit de cont
Ratingul clientului minim 5, calculat pe baza situațiilor financiare depuse la Administrația Financiară, cu condiția ca în cazul unei diferențe între ratingul financiar și cel calitativ mai mare de 3 subclase aceasta să fie analizată cu atenție de RKM și semnalată autorizării de aprobare. Să nu existe restanțe în CRB și în CIP în ultimul an.
Suma va fi maxim 20 % din rulajul mediu lunar prin conturile deschise la UCT calculat pe ultimele 6 luni, dar nu mai mult de 500.000 EUR (cursul de schimb folosit pentru determinarea rulajului și a sumei împrumutate va fi cursul BNR din ziua închiderii aplicației). Prin rulaj se înțeleg încasările efective – fără transferuri între conturile de la UniCredit Țiriac Bank. Maturitatea: maxim 15 zile zalendaristice
Garanții: BO emis în alb de împrumutat, stipulat ”fără protest” și gaj pe conturile curente deschise la UCT. În cazul nerespectării condițiilor standard (rating mai slab de 5, existență restanțe în CRB) componența de aprobare va fi nivelul următor.
Fluxul Fast Track (Flux Rapid) – flux de lucru și autorități de aprobare separate pentru produse de creditare aflare sub incidența unor criterii specifice minime.
Îndeplinirea criteriilor descrise nu implică aprobarea automată, responsabilitatea deciziei rămânând întru totul la nivelul autoritășii de aprobare.
Materialul conține produse eligibile care vor fi gestionate în procesul Fast track și criteriile obligatorii pe care trenuie să le îndeplinească clientul/produsul.
Produse Eligibile:
• Finanțarea de Capital Circulant: credite amortizate pe termen scurt, linii de credite revolving, facilități non cash legate de nevoile de capital de lucru;
• Carduri de Credit pentru acționari, administratori, manageri cu senioritate/ managerii de nivel mediu ai companiilor corporate, utilizate pentru plata cheltuielilor de mică valoare.
• Produse garantate 100% cu depozite în numerar/Scrisoare de Garanție bancară Expunere maximă de Grup .
Pentru a fi procesate în fluxul Fast track există criterii obligatorii care trebuie să fie independente atât de client, cât și de produs.
Criterii legate de client:
• Rating aprobat între 1-5
• Minim doi ani de activitate
• Fără înregistrări în Biroul de Credite (CRB) în ultimii doi ani (întârzierile istorice în prima coloană, de maxim 7/15 zile, sunt acceptate dacă nu există depășiri la momentul analizei);
• Fără incidente CIP în ultimii doi ani;
• Fără datorii la Bugetul de Stat (dacă sunt înregistrate datorii, atunci clientul trebuie să prezinte un Certificat fiscal care să ateste plata datoriilor)
• Clientul/Grupul nu trebuie să fie raportați în Lista de Observare (Watch List) și nu trebuie să fi fost restructurați/rescadentați în UCT/alte bănci;
• Strategia de risc nu trebuie să fie descreștere/stagnare (hold) – pentru clienții existenți;
• Strategia UCT pe industria din care face parte clientul trebuie să nu fie Descreștere;
• Toate documentele cerute din Lista de Verificare trebuie să fi fost prezentate la Bancă.
Criterii legate de Produs-Card de Credit:
Scop – cheltuieli uzuale;
Suma – maxim 50.000 EUR (limita totală a Credit card);
Maturitate – un an.
3.2 Etapele acordării dosarului de creditare
Oferta structurată de bancă și acceptată de client cuprinde următoarele:
1. Oferta este indicativă și nu reprezintă nici un fel de angajament din partea băncii.
2. Consultările:
• CIP „Centrala Incidențelor de Plăți” – incidentul de plată apare în condițiile neîndeplinirii conforme și la timp a obligațiilor participanților la procesul de decontare a instrumentelor de plăți. În acest sens sunt analizate instrumentele de plată li anume: cecul, cambia, biletul la ordin. Toate incidentele de plată sunt transmise Centralei Incidentelor de Plăți de către societățile bancare ce le-au sesizat și urmează să fie înscrise în fișiere specifice.
Incidente majore în cazul cecului sunt generate de: emiterea de cecuri fără autorizarea trasului, refuzuri la plată din lipsă parțială de disponibil, cecuri emise cu o dată falsă sau cu mențiuni majore lipsă.
Incidente în cazul cambiei: refuzuri la plată din lipsă parțială sau chiar totală de disponibil, cambii false etc.
Incidente în cazul biletului la ordin: refuzuri la plată din lipsă parțială sau chiar totală de disponibil, bilete la ordin false.
Pentru a se obține informații despre o persoană fizică înregistrată în fișele Centralei Incidentelor de Plăți este nevoie de cunoașterea codului numeric personal al acesteia. În cazul persoanelor fizice, este nevoie de menționarea pe cerere codul fiscal al acestora. Răspunsul la cerere va fi furnizat de către Centrala Incidențelor de Plăți pe cale electronică, prin intermediul unității bancare unde a fost depusă cererea de consultare a fișelor.
• CRC „Centrala Riscului de credit” fosta CRB „Centrala Riscurilor Bancare” – reprezintă o structură specializată în colectarea, stocarea și centralizarea informațiilor privind expunerea fiecărei persoane declarante (instituție de credit, instituție financiară nebancară înscrisă în Registrul special, instituție de plată care înregistrează un nivel semnificativ al activității de creditare sau instituție emitentă de monedă electronică care înregistrează un nivel semnificativ al activității de creditare) din România față de acei debitori ce au beneficiat de credite al căror nivel cumulat depășește suma limită de raportare (20.000 lei), precum și a informațiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesor.
Informațiile gestionate de CRC presupun apariția unor riscuri determinate de:
acordarea de credite;
asumarea de angajamente de către o bancă în favoarea unui debitor, persoană fizică sau juridică nonbancară;
asumarea de către o bancă de angajamente în favoarea unui debitor societate bancară.
Difuzarea informațiilor de CRC către persoanele declarante se realizează prin rapoarte lunare ce cuprind informații privind toți debitorii pe care persoana declarantă i-a raportat în luna respectivă și ca răspuns la interogările on-line în cazul cărora persoanele declarante pot solicita două tipuri de informații: situația riscului global și situația creditelor restante (pe o perioadă de șapte ani).
• Ministerul Finanțelor în cadrul căruia se verifică restanțele persoanelor fizice sau juridice la stat.
• Site-ul portaljust.ro unde sunt verificate dacă persoanele fizice sau juridice sunt în litigii sau nu.
• AEGRM „Arhiva electronică de garanții reale mobiliare”
3. Situațiile financiare și nonfinanciare de la client cuprind:
– Bilanț și Balanță cel puțin pe ultimele 2 perioade;
– Balanța de Verificare pentru ultima lună încheiată;
– Balanța de Verificare pentru luna similară a anului trecut;
– Situația detaliată a clienților, furnizorilor, stocurilor, creditelor bancare, leasing-urilor, evolutiei cifrei de afaceri la data Balanței;
– Contractele comerciale ce cuprind date cu prezentarea companiei și CV-uri ale managementului
4. Documente garanții;
5. Analiza financiară și de credit;
6. Opiniile interne;
7. Aprobarea cererii;
8. Contractele de credit;
9. Documentația de utilizare a creditului;
10. Documentația de monitorizare a creditului.
CHECK LIST-ul cuprinde lista documentelor necesare întocmirii unei analize de credit și se desfășoară pe trei secțiuni:
• Informații client – conține informații necesare analizei activității companiei care solicită facilitatea de credit
• Informații grup – conține informațiile necesare analizei structurii grupului precum și a performanțelor financiare ale companiilor reprezentând părți ale grupului
• Informații specifice aferente tipului de facilitate solicitată
3.3 Procedura de aprobare credite pentru clienți persoane juridice (corporate)
Analiza și aprobarea cererilor de credit ale persoanelor juridice cuprinde următoarele elemente specifice:
a) Emiterea oferetei indicative astfel:
RMCo-Sucursală/HO (RM=Manager Relații cu Clienții Persoane Juridice Corporate; HO = Sediul Central):
se pregătește pentru întâlnirea cu clientul consultând toate sursele disponibile precum internet, studii de piață, analize sectoriale, MF, Market Alerts, AEGRM etc.
după întâlnire, se întocmește raportul vizitelor (Call report)
solicită documentele relevante de la clienți pentru o analiză preliminară a eligibilității clientului în vederea întocmirii ofertei indicative, pentru care se vor solicita următoarele documente: declarația de grup, financiarele firmelor din grup, consulările bazelor de date publice: CIP, CRB, MF, AEGRM, buletinul insolvenței, RECOM)
întocmește formularul pentru calculul marjei de profit a Băncii (Custemer Wallet Share)
calculează EVA (Valoraea economică adăugată) a tranzacției conform prevederilor regulamentului intern – evaluarea ratingului va fi simulată de către RM (Manager Relații cu Clienții Persoane Juridice Corporate), valorile garanțiilor vor fi cele declarate de client, iar FTP-ul va fi cel de la data întocmirii analizei.
Mai pe urmă se primește solicitarea de la RM și se analizează oferta, iar dacă este necesar fac comentarii, propuneri pe structura tranzacției.
În funcție de tranzacție, Societatea de Asigurări Corporate (CO UW)/ Departamentul de Analiză financiară Corporate (CFA)/ Departamentul de Competență de Creditare (SL) sunt implicate în discuțiile preliminare (de preferat pentru clienții existenți cu expunere peste 5 milioane de EURO sau la cererea expresă a unuia dintre Directorii de SubSegment Corporate) sau în vizită la sediul clientului.
Tranzacțiile care necesită implicarea Departamentul de Competență de Creditare (SL) se referă la:
credite noi de investiții cu valoare de peste 3 mil. Euro pentru clienții Mid Corporate și internaționali;
Credite noi de investiții cu valoare de peste 5 mil. Euro pentru clienții Large Corporate;
Expunerile locale de peste 10 mil. Euro calculate la nivelul grupurilor de clienți pentru clienți Mid Corporate și internaționali;
Expunerile locale de peste 20 mil. Euro calculate la nivelul grupurilor de clienți dacă expunerea include doar linii cash – non cash de susținere a capitalului circulant și de peste 10 mil. Euro dacă expunerea include și credite de investiții pentru segmentul Large Corporates;
Pentru creșteri ale expunerilor deja aprobate care depășesc valoarea menționată anterior cu cel puțin 1 milion de Euro;
Indiferent de sumă în cazul creditelor de tip ”finanțare achiziție” susținute exclusiv din performanța operațională a companiei achiziționate, de tip ”finanțare proiecte” sau alte tipuri de tranzacții structurate.
RM centralizează opiniile/comentariile primite de la toate departamentele și trimite pentru decizie finală oferta către directorul sucursalei sau liderului de echipă. Aceștia din urmă primesc situațiile financiare, marja de profit a băncii (CWS) și opiniile primite de la departamentele implicate și decid asupra condițiilor și termenelor ce vor fi prezentate clientului.
RM prezintă clientului structura de finanțare propusă. În cazul în care propunerea este agreată de client se întocmește dosarul de credit în vederea aprobării. În cazul neacceptării ofertei de către client se vor prezenta comentariile clientului către cei care au fost implicați anterior pe flux și se va reanaliza oportunitatea refăcând fluxul.
b) Întocmirea dosarului de credit
RM solicită documentele necesare de la clienți, inclusiv cash flow semnat de către client.
Biroul de Risc verifică/transmite următoarele informații: CIP, CRB, Arhiva Electronică, Ministerul finanțelor/Market alerts, buletinul insolvenței.
Solicită Raport de Evaluare a bunului ce va fi ipotecat, emis de o societate de evaluare agreată de bancă. Dacă este cazul, solicită pe baza Raportului de Evaluare de mai sus, Nota de verificare a acestuia, întocmită de către biroul de Evaluare. Nota de verificare va fi păstrată în cadrul documentației aferente dosarului de credit. Verifică documentele.
După obținerea documentelor necesare solicitate pentru verificarea dreptului de proprietate (unde este necesară opinia juridică) și evaluarea proprietății de ipotecat (dacă se solicită opinia evaluatorului intern) acestea se vor transmite departamentelor relevante spre analiză. În cazul în care se consideră necesară implicarea mai multor departamente Corporate, acestea vor fi contactate de către persoana abilitată din Corporate (RM) să emită opinia finală care va ține cont de opiniile primite încorporând informația respectivă în opinia finală după cum consideră necesar, in funcție de propria sa expertiză profesională, respectând perioada în care trebuie emisă opinia (nu mai mult de 2 zile lucrătoare).
În baza documentelor primite privind dreptul de proprietate (inclusiv documentele suplimentare solicitate) consilierul juridic emite în maximum 3 zile lucrătoare de la primirea documentației complete (cf. Contractului de Nivel de Servicii – SLA), opinia juridică privind bunurile imobile propuse a fi acceptate în garanție, și privind tranzacția (doar în cazul în care se solicită în mod expres opinia juridică, cu indicarea aspectelor ce necesită evaluare din perspectiva legalității).
Pentru bunurile mobile propuse ca și garanții (autovehicule, autoturisme, echipamente, utilaje, creanțe) se va emite opinie juridică numai în cazurile ce ridică probleme speciale cu privire la dreptul de proprietate cu indicarea obligatorie a aspectelor ce necesită evaluarea din perspectiva legalității.
Departamentul de factoring primește documentația finală și emite o opinie referitoare la tranzacțiile de factoring.
Departamentul de creditare primește aplicația dacă e cazul. Acesta verifică structura de finanțare recomandând eventuale ajustări și, dacă este necesar, realizează proiecția de cash-flow pentru întreaga durată a creditului. De asemenea, oferă informații despre caracteristicile relevante ale pieței în care operează clienții, în cazul în care aceste date nu au fost deja în aplicație. Departamentul întocmește periodit rapoarte sectoriale pentru principalele industrii acoperite de portofoliul de credite, în conformitate cu cele mai recente informații de sector.
Departamentul de trezorerie primește documentația finală și face ajustări dacă sunt necesare.
Instituțiile Financiare și Corespondenții Bancari (GFI&CB) confirmă limita pe bănci și disponbilitatea, dacă este cazul.
RM-Sucursală/Sediul Central (HO) determină performanța financiară a clientului conform prevederilor instrucțiunii de lucru și identifică grupul de debitori și expunerile grupului de debitori din cadrul grupului bancar. Prezintă observații relevante cu privire la descrierea companiei, oferind o imagine clară cu privire la situația financiară. Determină ratingul clientului conform procedurilor de lucru aferente.
Analistul financiar asigură sucursalelor în ceea ce privește analiza financiară a clienților corporate analizați în cadrul sucursalelor sau în Centrală. Participă la determinarea performanței financiare conform fluxului definit în instrucțiunea internă de lucru. Pentru clienții de tip Corporații Mari (cu excepția instituțiilor publice) și Imobiliare, întocmește în ACE analiza situațiilor financiare ale companiei și/sau grupului și determină ratingul financiar calculat și respectiv ratingul financiar prin luarea în considerare a criteriilor de amendare a ratingului conform regulilor interne în vigoare.
c) Întocmirea și trimiterea cererii de credit
RM întocmește propunerea de credit scurtă și concisă care să cuprindă informații exacte, inclusiv analiza financiară, stadiul contractelor în derulare și toate opiniile primite de la alte departamente, necesare pentru luarea unei decizii precum și o opinie/recomandare precisă din partea RM.
În situația în care sistemul ACE nu este funcțional sau nu permite gestionarea corespunzătoare a procesului de creditare din cauza unor deficiențe tehnice, aplicațiile de credit vor urma fluxul manual de lucru aplicat pentru facilitățile de credit care nu sunt derulate în mod normal prin sistemul ACE.
Propunerea de credit va fi întocmită preferabil cu respectarea recomandărilor stabilite pentru fiecare capitol din aplicația standard.
Aplicația de credit conține declarații și comentarii actualizate, informații care constituie baza unor astfel de comentarii și declarații în sprijinul cererii.
Tipul de finanțare solicitat corespunde nevoilor și cererilor clientului, capacității de rambursare și este corelat cu nivelul garanțiilor prezentate de către client. Pentru facilitățile de credit ce respectă criteriile de Flux rapid se va respecta fluxul scurt de aporbare prezentat după ce ratingul clientului este în prealabil aprobat conform regulamentului și instrucțiunilor de lucru aferente.
O aplicație de creditare specifică (aplicația scurtă) va fi întocmită în ACE în cazurile în care toate facilitățile noi să fie 100% acoperite de cash și facilitățile modificate să nu reprezinte o majorare sau prelungire.
Propunerea de credit cuprinde:
1. Aplicația de Credit ce cuprinde expunerile curente ale întregului grup, pentru facilitățile sau clienții pentru care nu se inițiază propuneri în ACE.
2. Documentele aferente, anexa grupului ce reprezintă un format standard dedicat structurii grupului conform Regulilor BNR și Situațiile Financiare introduse în ACE.
3. Formularul pentru calculul marjei de profit a Băncii, pentru propunerile inițiate prin ACE documentele vor fi atașate în aplicașie. În cazul în care valoarea economică adăugată (EVA) are o valoare negativă, decizia relevantă va fi atașată la dosar.
4. Rezultatele interogării CRB, CIP, AEGRM și Ministerul Finanțelor vor fi atașate aplicației de credit.
5. Rapoarte, opinii, documente de evaluare și documente de factoring.
6. Planul de afaceri.
d) Verificarea pachetului cererii
Directorul Sucursalei semnează propunerea de credit, el fiind responsabil de calitatea acesteia. Emite o opinie argumentată, concisă asupra solicitării și trimite mai departe aplicația în ACE conform instrucțiunii de lucru aferente.
Departamentul relevant pentru clienți persoane juridice corporate semnează propunerea de credit, fiind responsabil de calitatea acesteia. Transmite și susține propunerile, oferă informații relevante, dacă este cazul. În cazul în care este solicitat de către autoritatea relevantă de aprobare, va emite o recomandare verbală sau scrisă către nivelul de competență de creditare.
Reprezentantul de Finanțări specializate verifică dosarul de credit, îl semnează și îl trimite către Sociatetea de Asigurări corporate.
e) Întocmirea evaluării de risc pentru propunerea de creditare
În cadrul Departamentului de Risc, propunerile se primesc prin aplicația ACE, cu excepția facilităților de factoring, imobiliare, sector public, descoperit de cont temporar, pentru care propunerile sunt transmise prin e-mail.
Aplicația ACE nu se folosește pentru clienții de imobiliare și pentru instituțiile publice; pentru toți ceilalți clienți facilitățile prelucrate în afara ACE, în cadrul excepțiilor menționate anterior, vor fi introduse și în ACE în momentul inițierii unei noi propuneri eligibile prin ACE.
Departamentul de Risc primește dosarul (propunerea) de credit, asigurând analiza sursei de rambursare primară (bonitatea debitorului și tranzacția) și secundară (garanții) pe baza informațiilor furnizate de către CIP prin analiza informațiilor cantitative și calitative incluse în cererile de credit și analiza metodei de rambursare descrise în cererea de credit.
Se verifică analiza Financiară și Calitativă și se analizează eventualele propuneri de amendare a ratingului la nivel de subcomponente (rating financiar, rating combinat și rating final propus). Validează performanța financiară propusă la acordarea creditului, verifică poziția de risc – valoarea liniilor existente și propuse și consistența lor cu celelalte sisteme.
După primirea dosarului complet și după primirea răspunsurilor la întrebările suplimentare, Departamentul de Risc emite o opinie ce include riscurile majore, factorii atenuatori și recomandările pentru aprobare/respingere; opiniile cu eventualele recomandări, factorii de atenuare a riscurilor vor fi trimise pentru luarea la cunoștință către coordonatorii din departamentele relevante pentru clienții persoane juridice.
Managerii de risc emit o opinie care poate conține recomandări cu privire la structura, condițiile de flux/acordurile care pot reduce riscul, obligația de a comunica/negocia în urma acestor negocieri se va lua decizia finală. Inițiatorii transmit în scris autorității de aprobare rezultatul acestei negocieri.
În cazul facilităților prelucrate prin aplicația ACE, Departamentul de Risc va printa poziția de risc și propunerea după inserarea opiniei sale și o va trimite către autoritatea de aprobare. Dacă această autoritate decide modificarea facilităților propuse, departamentul va modifica în ACE facilitățile conform aprobării, va introduce decizia entității de aprobare și va mai printa, înainte de a o aproba.
f) Aprobări la nivel de corporate
Oferă decizia prin intermediul Departamentului de Rsic prin recomandare /aprobare /respingere:
cu excepția facilităților Imobiliare, cererea (dosarul) de credit împreună cu decizia finală de aprobare/respingere se păstrează în sucursală până la data lichidării creditului și achitării de către debitor a tuturor costurilor aferente, după care se arhivează în conformitate cu procedura internă privind arhivarea.
pentru facilitățile de tip Imobiliare cererea (dosarul) de credit împreună cu o copie după decizia finală de aprobare/respingere se păstrează în cadrul departamentului Imobiliare (Real Estate – RE) până la data lichidării creditului și achitării de către debitor a tuturor costurilor aferente, după care se arhivează în conformitate cu procedura internă privind arhivarea.
g) Informare cu privire la decizia de creditare
În cazul creditelor aflate în competența de aprobare a directorului sucursalei acesta va informa RM-ul cu privire la decizia luată.
În cazul creditelor aprobate la nivel de Sediu Central, Departamentul de Risc informează Sucursala cu privire la decizia luată de autoritatea competentă.
Se introduce în ACE decizia autorității de aprobare și dacă este cazul modifică propunerea în conformitate cu aprobarea.
RM face legătura facilităților și a garanțiilor aprobate în ACE cu cele corespondente înregistrate în CORE imediat după aprobarea facilității de credit.
CAP IV. CREDITAREA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE
4.1. Aplicație practică la UniCredit Țiriac Bank
Descrierea activității clientului
Societatea comercială S.C. CONSTRUCT S.R.L. a fost înființată în anul 2009 și are ca principal obiect de activitate construirea de locuințe. Firma aare ca și obiect ed activitate lucrări de construcție a clãdirilor rezidențiale și nerezidențiale
Firma desfășoară și alte activități precum:
Contractare de lucrări cu instituții ale statului (școli, primării, cantine);
Construcții de autostrăzi, drumuri și baze sportive;
Demolarea construcțiilor, terasamente și organizare de șantiere;
S.C. CONSTRUCT S.R.L. primează pe piața romănească atât din punct de vedere al calității produselor oferite comparataiv cu cele ale concurenței, cât și din punct de vedere al prețurilor practicate. Societatea ocupă un loc favorabil și pe piața locală a construcțiilor de clădiri. Concurența influențează firma atât în mod direct cât și indirect.
Serviciile multi-specializate oferite de S.C. CONSTRUCT S.R.L. sunt efectuate cu profesionalism și multă responsabilitate, acoperind un spectru larg de domenii de activitate legate de industria de construcții civile. Obiectivul general al societății îl reprezintă onorarea la termenele stabilite în contractul încheiat între firmă și client, precum și în condițiile optime stabilite în contract.
Societatea deține o dotare tehnică pe linia de construcții în conformitate cu activitatea acesteia, orientându-și strategia în scopul realizării unor obiective de investiții în termene scurte, cu preț de cost scăzut și cu respectarea strictă a condițiilor de calitate impuse de normele în vigoare. Fiecare construcție sau element de construcție satisface un ansamblu de condiții tehnice sau cerințe tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea în timp, robustețea structurală, rezistența la foc, rezistența și stabilitatea construcției, condiții fizice și igienice, arhitectonice, economico-organizatorice etc.
Principalii indicatori financiari ai societății comerciale S.C. CONSTRUCT S.R.L. în perioada 2011 – 2012 sunt:
În anul 2014, firma dorește să-și mărească parcul auro, achiziționd o betonieră marca Scania 94G – 310 4×2, având un de tonaj de 18 tone în valoare de 133.100 RON. Pentru achiziționarea acesteia societatea comercială solicită un credit bancar la UniCredit Țiriac Bank astfel:
Sursele proprii (23.100 RON) provin din numerar din afacerea existentă, iar sursele străine provin dintr-un credit de investiții în valoare de 110. 000 RON pe 5 ani, cu o rata a dobânzii de 10%.
În mod obligatoriu societatea va prezenta Băncii UniCredit Țiriac bilanțul contabil din 31.12.2011 și din 31.12.2012 precum și balanța de verificare din 31.12.2013 alături de care societatea va prezenta cererea de credit cu mențiunea că datele din cererea de credit (Anexa nr. 2) corespund cu cele din bilanțul contabil anual al agentului economic. După anexarea acestor documente și analizarea acestora, se prezintă aplicația realizată de UniCredit Țiriac Bank (Anexa nr. 1) iar dacă ratingul societății este unul favorabil (Anexa nr. 3) se aprobă cererea de solicitare a creditului după care se întocmește contractul de credit (Anexa nr. 5).
Analiza situației economico-financiare a clientului
Analiza ratelor de structură ale activului
Analiza ratelor de structură ale pasivului
4.2.1. Ratele de echilibru
a)Rata de finantare a activelor fixe (RFR)
RFR=
Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung + Provizioane
RFR 0= 106.197/540.426 = 0,196
RFR 1= 341.871/2.384.815 = 0,044
O rata supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică faptul că activele fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea se află în echilibru financiar pe termen lung. O rată subunitară reflectă un fond de rulment negativ, adică societatea se află în dezechilibru financiar pe termen lung.
În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe este negativă și prezintă o tendință de scădere nefavorabilă pentru societate.
b)Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RNFR)
RNFR=
FR=Capital permanent – active imobilizate
FR0= 106.197 – 540.426= -432.229
FR1= 341.871 – 2.384.815 = -2.042.944
NFR = Nevoi temporare – Surse temporare
Nevoi temporare = Stocuri + Creanțe + Investitii financiare pe termen scurt + Ch in avans
Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans
NFR0= 3.139.211
NFR1= 2.022.755
RNFR 0= -432.229/3.139.211 = -0,132
RNFR 1= -2.042.944/ 2.022.755 = -1,009
Rata de finanțare a fondului de rulment evidentiază proporția corespunzătoare din fondul de rulment ce finanțează NFR pozitivă. Dacă NFR este negativă, nu are relevanță calculul acestei rate, deoarece NFR reprezintă diferența dintre nevoile temporare și sursele temporale, o NFR negativă ar însemna ca sursele temporare să fie mai mari decât nevoile temporare, astfel societatea nu mai are nevoie de finanțare.
In general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment este mai mică de 1, înseamnă ca Trezoreria netă este negativă, adică se manifestă dezechilibrul financiar.
Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment este mai mare de 1, înseamnă că Trezoreria neta este pozitivă, adică se manifestă echilibrul financiar.
În situația societății nevoia de fond de rulment este negativã în ambele perioade, fiind astfel un aspect favorabil pentru societate. Se manifestă o tendință de creștere, aspect economic nefavorabil pentru societate.
4.2.2. Ratele de lichiditate
a)Rata lichiditatii generale (RLG)
RLg=
RLG 0= 3.149.064/3.583.293 = 0,87
RLG 1= 2.064.123/4.007.067 = 0,51
Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea societății de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu. Cu cât această rată este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie, care ar putea fi cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.
În cazul societății CONSTRUCT S.R.L. această rată este subunitară în ambele perioade, fiind un aspect nefavorail pentru societate și reflectă capacitatea acesteia de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute în patrimoniu.
b)Rata lichiditatii reduse (RLr)
RLr=
RLr 0= 2.488.161/3.583.293 = 0,69
RLr 1= 2.041.023/4.007.067 = 0,50
Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creanțe și disponibilități bănești. Teoria economico-financiară sugerează că valoare optimă a acestei rate s-ar situa în intervalul [0,8; 1].
În cazul analizat, societatea înregistreaza valori subunitare sub nivelul recomandat de către sistemul bancar, ceea ce ne indică faptul că societatea nu va fi capabilă să-și achite datoriile pe termen scurt din creanțe și din disponibilități banești deținute.
c)Rata lichiditatii imediate (RLi)
RLi=
RLi 0=9.853/3.583.293 =0,002
RLi 1=18.268/4.007.067 =0,004
Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a-și rambursa datoriile scadente pe termen scurt din disponibiliățile bănești existente în conturile bancare și casă. Nivelul minim recomandat pentru această rată este de 0,3.
În cazul analizat, societatea înregistreaza valori subunitare, ceea ce arată faptul că societatea nu va fi capabilă să-și achite datoriile pe termen scurt din disponibilitățile banești
Capacitatea de autofinantare (CAF)
Metoda aditionala
CAF = Rezultatul net + Ch calculate (cu amortizări și provizioane) – Venituri calculate (reluări asupra amortizărilor și provizioanelor)
CAF0= 6.266+0+0+0-0-0-0=6.266
CAF1=10.266-104.996+2.457+0-0-0-0=117.719
Metoda deductivă
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare(cont 652+658) + Venituri financiare – Cheltuieli financiare+Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe profit
CAF0= 1.886+11.994-1.286 +123-1+0-6.450=6.266
CAF1= -35.867+155.523-129+19-0+0-1.827=117.719
Capacitatea de autofinanțare reprezintp potențialul financiar de creștere economicp a societății comerciale, sursa interna de finanțare, generată de activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.
În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinanțare pozitivă, înregistrandu-se o tendință favorabilă de creștere.
4.2.3. Ratele de indatorare
a)Rata levierului (RL)
RL=
Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + provizioane +venituri in avans
RL 2011=3.583.293/106.197 = 33,74
RL 2012= 4.337.623/111.315= 38,96
Rata levierului compară mărimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele bancare impun o rată a levierului mai mică de 1, pentru acordarea de credite cu garanție sigură.
Societatea analizată înregistreaza o rată a levierului supraunitară, astfel ca în general, ea dovedește o slabă capacitate de achitare a datoriilor totale din capitalul propriu .
b)Rata datoriilor financiare (RDF)
RDF=
RDF 2011= 0
RDF 2012= 330.556/341.871= 0,96
Rata datoriilor financiare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul capitalurilor permanente. Măsoara gradul de îndatorare pe termen mediu și lung a societății. Normele bancare impun o valoare maximă de 0,5 pentru această rată.
Societate analizată nu se încadrează în această limită și nu poate solicita un nou credit bancar pe termen mediu și lung.
c)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (RCAF)
RCAF=
RCAF 2011= 0 ani
RCAF 2012 = 330.556/117.719 = 2,8 ani
Această rată exprimă în număr de ani capacitatea unității de a-și rambursa datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacității de autofinanțare. Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacității de autofinanțare.
Societatea analizată înregistrează valori sub nivelul recomandat de către sistemul bancar, ceea ce dovedește o bună capacitate de acoperire a datoriilor prin CAF. Se manifestă o tendință de ușoară creștere.
d) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)
RCF
RCF 2011 = 1/2021 = 0,00049
RCF 2012 = 0
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentată în special de comisioane și dobânzi. Limita maximă stabilită de normele bancare pentru acest indicator este de 0,6.
Societatea analizată înregistrează valori situate sub limita recomandată de sistemul bancar, ceea ce ne arată că aceasta nu este capabilă să-și susțină cheltuielile financiare din EBE.
4.2.3. Analiza ratelor cinetice (de gestiune)
a)Durata de rotatie a stocurilor (Dst)
Dst=x360
Dst 2011 = 651.050/7.033.288 x 360 = 33,32 zile
Dst 2012= 0 zile
Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între momentul achiziției mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către clienți sau distribuției pe piață. În cazul societăților care desfășoară comerț, durata de rotație a stocurilor e recomandată să fie sub 30 zile.
În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor este peste nivelul recomandat în 2011 aspect nefavorabil pentru societate; în 2012 durata de rotație este sub nivelul recomandat, aspect favorabil pentru societate .
b)Durata de incasare a creantelor (Dcr)
Dcr=
Dcr 2011=2.488.161/7.033.288 x 360 = 127,35 zile
Dcr 2012= 2.022.755/6.239.088 x 360 = 116,71 zile
Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru încasarea creanțelor de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30 de zile.
Societatea înregistreza valori mult peste limita recomandată de 30 de zile și în scădere, aspect nefavorabil pentru societate.
c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)
Dfz=
OBS. Soldul furnizorilor = Se calculeaza astfel: ct. 401+403+404+405+408+409
Dfz 2011=540.345/7.033.288 x 360 = 27,65 zile
Dfz 2012=517.133/6.239.088 x 360 = 29,83 zile
Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face plata furnizorilor. Societatea dorește ca această durată să fie cât mai mare, însă ar fi bine să nu depașească 30 zile.
În perioada analizată, durata de plată a furnizorilor este mai mică decat durata de încasare a clienților, aspect nefavorabil pentru societate, deoarece furnizorii sunt plătiți înainte de încasarea clienților .
4.2.4. Analiza rentabilității
I. Ratele de rentabilitate economice brute
a) Rata nominala a rentabilitatii economice brute (Rneb)
Rneb=
Capital investit 2011= 540.740 + 3.139.211+9.853 = 3.689.804
Capital investit 2012= 551.100 + 2.022.755 +18.268 = 2.592.123
Rneb 2011= 2.021/3.689.804 =0,005 %
Rneb 2012= 2.430/2.592.123= 0,009%
b) Rata reala a rentabilitatii economice bruta (Rreb)
Rreb= ,daca Ri>10
Rreb=Rneb-Ri , daca Ri≤10
Ri=rata inflatie
Rreb 2011= 0,18 % – 5,59% = -5,41 %
Rreb 2012= -3,31%-6,09% = -9, 4 %
Ratele de rentabilitate economice brute măsoară gradul societății de a-și reînoi capitalul investit. E bine ca rezultatul obținut să fie cât mai mare pentru a semnifica o perioadă de reînoire a capitalului cât mai scurtă.
În cazul analizat, rezultatele obținute sunt negative, manifestându-se o tendință de scădere, societatea având o rentabilitate situată sub rata inflației.
II. Ratele rentabilității economice nete
a) Rata nominala a rentabilitatii economice nete (Rnen)
Rnen=
Rnen 2009=12.709/1.071.184 x 100= 1,18%
Rnen 2010=12.704/1.081.873 x 100= 1,11%
b) Rata reala a rentabilitatii economice nete (Rren)
Rren = Rnen – Ri
Rren 2009= 1,18% – 5,59 % = -4,41 %
Rren 2010=1,11 % – 6,09 % = -4,98 %
Rnen trebuie să fie superioară ratei inflației, pentru ca societatea să-și poată recupera integral eforturile depuse pt desfășurarea activității, menținându-și astfel activul său economic.
III. Rata rentabilității financiare (Rf)
Rf=
Rf 2011=92.173/106.197 x 100 = 86,79 %
Rf2012= 65.047/111.315 x 100 =58,43%
Rata rentabilității financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a valorii intrinseci a acțiunilor societății.
S-a manifestat o tendință de scădere a ratei rentabilității financiare de la o perioadă la alta, având un trend descendent .
ANEXA NR. 1
APPLICATION
1. Credit Request / Purpose:
2. Guarantees / Collaterals & Changes:
3. Conditions (Pricing – Interest rate / Spread, Fees etc.)
4. Commercial Business Strategy and Development of the Relationship with the Group/Customer:
Rulajul (încasări efective) asigurat de împrumutat prin conturile deschise la Banca va fi proporțional cu expunerea bancară.
5. Final appraisal on creditworthiness and repayment capability:
Key risks and mitigants (SWOT Analysis):
Pro / Cons for the credit :
+ clienți diversificați
+ disponibilitate crescută față de bancă
+ structura de garanții
Conclusion and Strategy:
Propunem acordarea unei facilități de credit în suma de 110.000 RON, cu maturitate 60 luni de la semnarea contractelor de credit.
Signatures of Branch/Region: Date___________
Remarks: (if any)____________________________________________________________
Signatures: Relationship Manager Branch/Regional Manager Branch/Regional Risk Manager
Name Name Name
Risk Assessment by local Credit Risk Management:
Date – Credit Risk Manager: Date – N.N.:
Phone: Phone:
Decision of Credit Committee/Approval Autority: Date___________
__approved __not approved __approved with conditions
Remarks: (if any) ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Signatures:
Opinion
Risk Manager HO Expert /TL/SF/NED
CC members/Approval Authority
Attachments:
Credit lines / Collateral / Conditions Financial Forecast
Organisational chart Peer Group
Rating sheets ex BLANA Others
6. CREDIT LINES
Borrower exposure
Group leasing exposure
Inquires:
Electronic Archive – garanțiile propuse nu sunt aceleași cu cele aferente creditului contractat de la RZB
CRB – nu există întârzieri în CRB la data de 28.02.2014
CIP – fără incidente în CIP
MF – nu are datorii la bugetul de stat
Fraud Prevention – fără suspiciuni de fraudă
Portal Just – fără dosare în curs de desfășurare
INDUSTRY SECTOR AND MARKET POSITION
Indicele lucrărilor de construcții din România a scăzut cu 6,7% față de anul precedent în Q2/2013, declinul fiind unul mai abrupt în Q1/2013, potrivit datelor publicate de biroul de statistică mai devreme în septembrie 2013. Pe elemente de structură, reparațiile capitale și lucrările de întreținere au înregistrat o creștere susținută în 2013, atenuând astfel declinul cu 15,5% față de anul precedent înregistrat în sectorul construcțiilor noi. Rezultatele impresionante înregistrate de reparațiile capitale și lucrările de întreținere în H1/2013, se datorează, în principal, condițiilor meteo favorabile înregistrate în prima jumătate a anului 2013, comparativ cu perioada similară a anului precedent, când iarna grea a afectat sectorul constructiilor.
O parte din slabele performanțe ale sectorului înregistrate în Q2/2013 se explică prin faptul că în trimestrul corespunzător din 2012, înainte de alegeri, autoritățile s-au grăbit să foloească fondurile alocate pentru proiecte de infrastructură. Comparativ cu Q2/2011, volumul lucrărilor de construcții in Q2/2013 a crescut cu 2,3%.
Numărul de autorizații de construcție pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 4,5% față de anul precedent în H1/2013, dar activitatea s-a îmbunătățit în Q3/2013, comparativ cu anul 2012 declinul fiind de doar 1,7%. Cel mai important declin a fost înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (minus 668 autorizații, comparativ cu ianuarie-septembrie 2012), Sud-Muntenia (204 autorizații mai puțin) și Sud-Vest (minus 172 autorizații). Pe de altă parte, în zona București-Ilfov, Vest și zona Centrală a României, numărul de autorizații a crescut pe o bază anuală.
Sales market:
SC Construcții SA Oradea- influențează direct activitatea firmei, având ca si obiect principal de activitate- construcții civile și industriale ;
SC Raicris Construct SRL Oradea- influențează direct activitatea firmei oferind același tip de servicii ca și GOLDEN REZIDENT S.R.L. ;
SC Deco Style SRL Oradea- influențează indirect fiind atât un depozit de materiale de construcții cât și societate specializată în construcții de locuințe rezidente și nerezidente.
Purchase market:
FINANCIAL ANALYSIS (to show at least 2 Years);
REVENUES / SALES:
Indicele lucrărilor de construcții din România a scăzut cu 6,7% față de anul precedent în Q2/2013, declinul fiind unul mai abrupt în Q1/2013, potrivit datelor publicate de biroul de statistică mai devreme în septembrie 2013. Compania urmează trendul înregistrat la nivelul sectorului, comparativ cu decembie 2012, la decemebrie 2013 cifra de afaceri a S.C. CONSTRUCT S.R.L. scăzând cu 30%.
Pe parcursul anului 2014 compania intenționează să contracteze lucrări de valoare mai mare decât cele contractate în anii anteriori, inclusiv cu instituții ale statului (școli, primării).
EBITDA:
EBITDA – indicator important ce arată capacitatea de rambursare a companiei. Profit brut înainte de impozitare și amortizare. Se analizează ponderea și evoluția acesteia pe perioadele analizate.
La decembrie 2013 EBITDA urmează trendul cifrei de afaceri înregistrand un curs negativ (-12% față de decembrie 2012). În timp ce cheltuielile cu serviciile au înregistrat o ușoara creștere pe parcursul ultimului an și veniturile au crescut cu 30% față de anul 2012. Cheltuielile cu personalul s-au păstrat aproximativ la același nivel, compania reușind să-și mențina personalul angajat în anii anteriori.
Pe baza datelor înregistrate la decembrie 2013, S.C. CONSTRUCT S.R.L.este capabilă să-și acopere ratele și dobânzile aferente datoriilor financiare contractate. DSCR (debt service coverage ratio) = 1,40
EXTRAORDINARY ITEMS:
Rezultatul extraordinar al companiei este influențat de schimburile valutare făcute de către companie. Pe parcursul celor doi ani analizați rezultatul extraordinar este pozitiv.
NET RESULT:
Rezultatul net al companiei este în scădere, urmând trendul cifrei de afaceri (decembrie 2013 vs.decembrie 2012 (– 39%)).
ASSETS / LIABILITIES – DEBT (incl. PROFILE) / EQUITY:
Active
Având în vedere sectorul de activitate al companiei, ponderea cea mai mare în Total active este deținută de Activele Imobilizate (49,3%).
Compania a investit în anul 2013 în achizția de utilaje noi, utilaje achiziționate prin leasing.
Producția în curs de execuție, respectiv produsele finite ale companiei constau în lucrări contractate și finalizate pe parcursul anului 2013.
Dacă la decembrie 2012 compania avea creanțe de încasat în suma de 1,4 mil RON, pe parcursul anului 2013 compania a încasat toate creanțele și chiar a fost plătită în avans pentru lucrările ce urmează a fi executate.
Alte active curente ale companiei sunt reprezentate, în principal, de TVA-ul rămas de recuperat de la stat.
Pasive
Pe partea de datorii financiare compania are contractată o linie de credit de la Raiffeisen Bank în suma de 50.000 Eur respectiv leasing aferent echipamentelor achiziționate. Așa cum reiese din calculul de mai sus (DSCR) compania poate să-și acopere din EBITDA datoriile financiare contractate.
Datoriile comerciale (față de furnizori) au crescut de la un an la altul cu 27%, datorită negocierilor cu furnizorii a unor perioade de plată mai mari având în vedere perioada de încasare aferentă sectorului construcțiilor.
Capitalul propriu
Capitalul propriu al companiei e pozitiv pe parcursul celor doi ani analizați, însă la decembrie 2013 compania a înregistrat un rezultat reportat negativ cu impact direct asupra capitalului propriu.
COMMENTS ON RATING
Ratingul financiar al companiei pe baza financiarelor DRAFT la decembrie 2013 e 2,07 însă ratingul final a fost îmbunătățit pe baza factorilor calitativi specifici companiei.
FINAL APPRAISAL ON CREDITWORTHINESS AND REPAYMENT CAPABILITY
Având în vedere capacitatea de rambursare a companiei, susținem aprobarea propunerii curente.
ANEXA NR. 2
ANEXA NR. 3
RATINGUL DE CREDITE al S.C. CONSTRUCT S.R.L. la 31.12.2012
CR = (3×1+7×2+2×3+1×4+0x5)/13 = 2,07
ANEXA NR. 4
Financial data checking as of: 31.12.2012
Client: S.C. CONSTRUCT S.R.L.
Relationship Manager, Risk Manager,
Pătrașcu Daniel Pop Mihai
ANEXA NR. 5
CONTRACT DE CREDIT
BANCA UNICREDIT ȚIRIAC BANK S.A SUCURSALA ORADEA
1900, Timișoara, str. A. Pacha nr. 1, România
Tel.: 00-40-56-201046, 201048, 201049; Fax: 201047
CONTRACT DE CREDIT NR. ….81………..
Încheiat astăzi 25/O1/2007 .
Între Banca Transilvania SA Cluj, sucursala Timișoara, cu sediul în Timișoara, str. Rodnei nr. l, denumită în prezentul contract BANCA, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J35 / 77 / 1996, reprezentată prin Pomac Florin, în calitate de director, și Vistarici Velimir, în calitate de contabil șef, pe de o parte și
SC Damfis SA, înmatriculată în Registrul Comerțului cu nr. J35/502, din 29.04.1991, cu sediul în str. nr. , județul Timiș , denumită ÎMPRUMUTAT, reprezentată prin POPESCU FLORIN , legitimat cu BI DV 318076 , în calitate de ADMINISTRATOR, s-a întocmit următorul contract de împrumut:
VALOAREA ȘI OBIECTUL CREDITULUI
A.1. Banca acordă ÎMPRUMUTATULUI un credit/linie de credit în sumă de 200.000 Ron, începând cu data de 01.03.2006 până la data de 01.03.2008 .
A.2. Creditul va fi utilizat pentru următoarele obiective:
Achiziționare camioane în vederea efectuării transportului de mărfuri .
B. ACORDAREA CREDITULUI
Creditul se va acorda după cum urmează:
– integral la data de ;
– eșalonat în tranșele și termenele menționate mai jos: .
– eșalonat pe măsura efectuării plăților care se referă la obiectul/activitatea creditat(ă):
achiziționare camioane de la SC Roman SA ;
– creditul (linia de credit) se acordă prin contul 22729922 .
C. DOBÂNDA CREDITULUI
C1. La creditul (linia de credit) contractat(ă), ÎMPRUMUTATUL plătește o dobândă de
53,78% pe an. Procentul de dobândă se modifică periodic, în raport cu evoluția nivelului dobânzilor pe piața bancară. Modificările vor fi comunicate ÎMPRUMUTATULUI în termen de 5 zile.
În condițiile în care ÎMPRUMUTATUL nu acceptă dobânda modificată va notifica acest lucru băncii. În aceste condiții el este obligat să ramburseze creditul cu dobânzile aferente în 30 de zile de la comunicarea primită de la bancă.
C2. Dobânda se va calcula pe zile calendaristice ale perioadei de acordare a creditului raportate la 365 de zile.
C3. Dobânda se calculează lunar, începând cu ziua acordării creditului (liniei de credit) și se percepe la data de 25 a fiecărei luni. Dacă ziua de percepere a dobânzii este o zi nelucrătoare, aceasta va fi percepută în prima zi lucrătoare care urmează zilei de scadență. ÎMPRUMUTATUL își va alimenta contul de disponibil la un nivel care să asigure încasarea dobânzilor calculate, BANCA rezervându-și dreptul de a efectua automat această operațiune.
C4. Dacă pe parcursul utilizării creditului apar întârzieri de plată a dobânzilor, BANCA va percepe o dobândă majorată cu 30% (pe an), cu titlu de penalități de întârziere. Majorarea se aplică începând cu ziua următoare celei pentru care s-a făcut calculul de dobândă.
D. RAMBURSAREA CREDITULUI
Dl. ÎMPRUMUTATUL se obligă să ramburseze creditul la termenele și în sumele stabilite mai jos:
D2. Dacă pe parcursul utilizării creditului apar întârzieri de rambursare a ratelor, BANCA va percepe o dobândă penalizatoare de 10% pe an peste dobânda negociată sau peste nivelul dobânzii modificate conform pct. Cl., începând cu ziua imediat următoare scadenței.
D3. Rambursarea înainte de termen a creditului se poate efectua de comun acord cu BANCA.
D4. Pe durata acordării creditului pot fi făcute cel mult două amânări, prelungiri, reeșalonări sau rescadențări, fiecare operațiune de acest gen comisionându-se cu 0,1% din valoarea creditului.
D5. În cazul încetării raporturilor contractuale din vina clientului (intrarea creditului la restanță), dobânda percepută de bancă va fi cea rezultată din aplicarea clauzelor contractuale nivelului de dobânda maxim stabilit prin Decizia C.D. pentru creditele curente, corectată cu coeficientul de inflație confirmat oficial pentru perioada respectivă. Prezenta clauză, prin acordul părților, are caracter de clauză penală.
E. COMISIOANE ȘI TAXE BANCARE
El. ÎMPRUMUTATUL va plăti un comision pentru analiza și instrumentarea creditului (liniei de credit) de 0,2% asupra valorii creditului (liniei de credit).
E2. Pentru creditul (linia de credit) acordat(ă) se percepe o marjă de risc de 0,6% , care se aplică la valoarea creditului (liniei de credit), în momentul acordării.
E3. În cazul liniilor de credit, pentru neutilizarea acestora, se va plăti un comision de 10% pe an, calculat lunar asupra soldului neutilizat zilnic, calcularea și încasarea se va face în condițiile punctelor C3 si C4.
F. GARANTAREA ȘI ASIGURAREA CREDITULUI
Fl. ÎMPRUMUTATUL se obligă sa garanteze creditul (linia de credit) în sumă de 200.000 Ron cu următoarele garanții constituite în favoarea BĂNCII, astfel: Imobilul din strada Polonă nr. 2, în valoare de 182.000 Ron și instalația de producere și îmbuteliere a băuturilor răcoritoare în valoare de 58.000 Ron. Total garanții 240.000 Ron.
Bunurile cumpărate din prezentul credit vor fi cuprinse în garanția creditului; în acest sens se vor încheia, în cel mai scurt timp de la dobândire, contractele de garanție corespunzătoare care să conserve privilegiul băncii.
F2. Bunurile admise în garanție sunt asigurate astfel:
Contr. 2358/23.01.91 și 6524/03.04.94 la ARDAF SA .
Drepturile de despăgubire ce vor rezulta din contractele de asigurare, încheiate pentru bunurile aduse în garanție, sunt cesionate în favoarea BĂNCII. Originalul contractelor de asigurare se păstrează la bancă.
F3. Giranții se obligă în mod solitar cu ÎMPRUMUTATUL la rambursarea la scadență a creditului contractat în sumă de și a dobânzii datorate, prin semnarea contractului aceștia renunțând în mod expres la beneficiul de diviziune și discuțiune prevăzut de articolul 1662 Cod Civil.
G. OBLIGAȚIILE BĂNCII
G1. BANCA va pune la dispoziția ÎMPRUMUTATULUI, integral sau în tranșe, creditul convenit prin prezentul contract.
G2. BANCA se obligă, și în cazul operațiunilor care decurg din acest contract, să păstreze secretul acestora și să nu furnizeze informații asupra lor decât cu acordul ÎMPRUMUTATULUI sau în condițiile prevăzute de lege.
H. OBLIGAȚIILE ÎMPRUMUTATULUI
H1. ÎMPRUMUTATUL are obligația de a utiliza creditul (linia de credit) în conformitate cu prevederile art. A al prezentului contract.
H2. ÎMPRUMUTATUL are obligația să restituie BĂNCII creditul (linia de credit) primit(ă), potrivit termenelor trecute în contract, și să plătească dobânda și comisioanele aferente.
H3. ÎMPRUMUTATUL are obligația de a păstra în bune condiții și de a nu înstrăina garanțiile care au stat la baza acordării creditului.
H4. În termen de 30 de zile, ÎMPRUMUTATUL are obligația să-și deruleze încasările și plățile prin contul curent deschis la BANCA TRANSILVANIA și să folosească instrumentele de decontare legale. În caz contrar, BANCA poate suspenda fără preaviz acordarea creditului.
H5. ÎMPRUMUTATUL are obligația de a depune la bancă balanța de verificare lunar, iar bilanțul contabil, contul de profit și pierderi, în termenele prevăzute de reglementările legale pentru depunere la organele fiscale. Aceste acte vor fi înregistrate la împrumutat și vor purta semnătura autorizată și ștampila societății, iar bilanțul contabil va purta și viza organului fiscal competent.
H6. ÎMPRUMUTATUL trebuie să comunice BĂNCII cu 30 de zile înainte împrejurările în care au intervenit reprofilarea, reorganizarea sau restructurarea.
H7. ÎMPRUMUTATUL se obligă să asigure bunurile aduse în garanție și cele realizate din creditul acordat și să reînnoiască la timp asigurările până la plata integrală a tuturor sumelor datorate.
I. DREPTURILE BĂNCII
I1. BANCA are dreptul să verifice și să analizeze pe parcursul utilizării creditului (liniei de credit) respectarea condițiilor în care acesta s-a acordat, existența faptică, permanentă și integrală a garanțiilor creditului.
Pentru clienții care au aprobată linie de credit această analiză se va face trimestrial și presupune redimensionarea nivelului acesteia și a condițiilor de derulare în funcție de rezultatul analizei și necesarul de resurse al clientului.
Eventualele modificări ale nivelului liniei de credit sau ale condițiilor de derulare, vor face obiectul unui act adițional care va face parte integrantă din prezentul contract.
I2. În cazul în care ÎMPRUMUTATUL nu și-a respectat obligațiile asumate în contract, BANCA va putea lua măsurile de mai jos:
I2.1. Sistarea fără preaviz a creditării. Aceasta va fi temporară sau definitivă.
I.2.2. Reducerea liniei de credite.
I.2.3. Declararea creditului (liniei de credit) scadent(ă) anticipat și rambursarea lui integrală cu plata dobânzilor, comisioanelor și cheltuielilor ocazionate.
I.2.4. Recuperarea creditului (liniei de credit) din conturile de disponibilități ale ÎMPRUMUTATULUI, a dobânzilor, comisioanelor și altor cheltuieli ocazionate.
I.2.5. Valorificarea garanțiilor pe baza cărora s-a acordat creditul.
I.2.6. Executarea silită a altor bunuri ale ÎMPRUMUTATULUI.
I.2.7. Recuperarea prejudiciilor cauzate băncii se face și prin urmărirea profiturilor realizate.
J. LITIGII
J.l. Orice neînțelegere izvorâta din prezentul contract de credite va putea fi soluționată de părțile contractate pe cale amiabilă, în termen de maximum 9 zile.
J.2. Dacă din discuțiile avute nu se ajunge la un consens, neînțelegerile se vor soluționa de instanțele judecătorești din municipiul Timișoara.
J.3. Dacă ÎMPRUMUTATUL își modifică patrimoniul prin reprofilare, reorganizare sau restructurare, creditul acordat prin prezentul contract poate deveni exigibil.
J.4. BANCA nu preia riscul politic sau cel privat produs de calamități naturale și nu răspunde de autenticitatea și realitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.
K. ALTE CLAUZE
K.l. Părțile convin că în cazul nerambursării ratei și/sau dobânzii lunare la termenul convenit (scadență) întregul credit/linie de credit devine scadent de plin drept și fără punerea în întârziere a debitorului, după trecerea a 30 de zile de la scadență, debitorul având obligația de a restitui creditul acordat și dobânzile aferente, în caz contrar banca procedând la executarea silită.
K.2. În cazul în care data de rambursare a creditului sau ratei este o zi nelucrătoare, rambursarea se va face în prima zi lucrătoare următoare.
K.3. În cazul în care împrumutatul dorește amânarea rambursării creditului sau ratei scadente, acesta va depune în acest sens o cerere către bancă cu 5 zile lucrătoare anterioare datei scadentei la care va anexa actele care motivează cererea sa. Nerespectarea acestui termen se sancționează prin perceperea unui comision de 0,5% din suma care face obiectul cererii de amânare.
K.4. În conformitate cu art. 56, alin. 2 a Legii 58/1998, contractul de credit împreună cu contractele de garanție reală și personală constituite în scopul garantării creditului constituie titluri executorii.
K.5. Acest contract intră în vigoare la data semnării lui.
K.6. Contractul a fost încheiat în număr de 3 exemplare, din care 2 rămân la BANCĂ și 1 exemplar la ÎMPRUMUTAT.
BANCA TRANSILVANIA S.A.
Director, Contabil șef,
Consilier juridic, Întocmit
Moderator credite
ANEXA NR. 1
APPLICATION
1. Credit Request / Purpose:
2. Guarantees / Collaterals & Changes:
3. Conditions (Pricing – Interest rate / Spread, Fees etc.)
4. Commercial Business Strategy and Development of the Relationship with the Group/Customer:
Rulajul (încasări efective) asigurat de împrumutat prin conturile deschise la Banca va fi proporțional cu expunerea bancară.
5. Final appraisal on creditworthiness and repayment capability:
Key risks and mitigants (SWOT Analysis):
Pro / Cons for the credit :
+ clienți diversificați
+ disponibilitate crescută față de bancă
+ structura de garanții
Conclusion and Strategy:
Propunem acordarea unei facilități de credit în suma de 110.000 RON, cu maturitate 60 luni de la semnarea contractelor de credit.
Signatures of Branch/Region: Date___________
Remarks: (if any)____________________________________________________________
Signatures: Relationship Manager Branch/Regional Manager Branch/Regional Risk Manager
Name Name Name
Risk Assessment by local Credit Risk Management:
Date – Credit Risk Manager: Date – N.N.:
Phone: Phone:
Decision of Credit Committee/Approval Autority: Date___________
__approved __not approved __approved with conditions
Remarks: (if any) ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Signatures:
Opinion
Risk Manager HO Expert /TL/SF/NED
CC members/Approval Authority
Attachments:
Credit lines / Collateral / Conditions Financial Forecast
Organisational chart Peer Group
Rating sheets ex BLANA Others
6. CREDIT LINES
Borrower exposure
Group leasing exposure
Inquires:
Electronic Archive – garanțiile propuse nu sunt aceleași cu cele aferente creditului contractat de la RZB
CRB – nu există întârzieri în CRB la data de 28.02.2014
CIP – fără incidente în CIP
MF – nu are datorii la bugetul de stat
Fraud Prevention – fără suspiciuni de fraudă
Portal Just – fără dosare în curs de desfășurare
INDUSTRY SECTOR AND MARKET POSITION
Indicele lucrărilor de construcții din România a scăzut cu 6,7% față de anul precedent în Q2/2013, declinul fiind unul mai abrupt în Q1/2013, potrivit datelor publicate de biroul de statistică mai devreme în septembrie 2013. Pe elemente de structură, reparațiile capitale și lucrările de întreținere au înregistrat o creștere susținută în 2013, atenuând astfel declinul cu 15,5% față de anul precedent înregistrat în sectorul construcțiilor noi. Rezultatele impresionante înregistrate de reparațiile capitale și lucrările de întreținere în H1/2013, se datorează, în principal, condițiilor meteo favorabile înregistrate în prima jumătate a anului 2013, comparativ cu perioada similară a anului precedent, când iarna grea a afectat sectorul constructiilor.
O parte din slabele performanțe ale sectorului înregistrate în Q2/2013 se explică prin faptul că în trimestrul corespunzător din 2012, înainte de alegeri, autoritățile s-au grăbit să foloească fondurile alocate pentru proiecte de infrastructură. Comparativ cu Q2/2011, volumul lucrărilor de construcții in Q2/2013 a crescut cu 2,3%.
Numărul de autorizații de construcție pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 4,5% față de anul precedent în H1/2013, dar activitatea s-a îmbunătățit în Q3/2013, comparativ cu anul 2012 declinul fiind de doar 1,7%. Cel mai important declin a fost înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (minus 668 autorizații, comparativ cu ianuarie-septembrie 2012), Sud-Muntenia (204 autorizații mai puțin) și Sud-Vest (minus 172 autorizații). Pe de altă parte, în zona București-Ilfov, Vest și zona Centrală a României, numărul de autorizații a crescut pe o bază anuală.
Sales market:
SC Construcții SA Oradea- influențează direct activitatea firmei, având ca si obiect principal de activitate- construcții civile și industriale ;
SC Raicris Construct SRL Oradea- influențează direct activitatea firmei oferind același tip de servicii ca și GOLDEN REZIDENT S.R.L. ;
SC Deco Style SRL Oradea- influențează indirect fiind atât un depozit de materiale de construcții cât și societate specializată în construcții de locuințe rezidente și nerezidente.
Purchase market:
FINANCIAL ANALYSIS (to show at least 2 Years);
REVENUES / SALES:
Indicele lucrărilor de construcții din România a scăzut cu 6,7% față de anul precedent în Q2/2013, declinul fiind unul mai abrupt în Q1/2013, potrivit datelor publicate de biroul de statistică mai devreme în septembrie 2013. Compania urmează trendul înregistrat la nivelul sectorului, comparativ cu decembie 2012, la decemebrie 2013 cifra de afaceri a S.C. CONSTRUCT S.R.L. scăzând cu 30%.
Pe parcursul anului 2014 compania intenționează să contracteze lucrări de valoare mai mare decât cele contractate în anii anteriori, inclusiv cu instituții ale statului (școli, primării).
EBITDA:
EBITDA – indicator important ce arată capacitatea de rambursare a companiei. Profit brut înainte de impozitare și amortizare. Se analizează ponderea și evoluția acesteia pe perioadele analizate.
La decembrie 2013 EBITDA urmează trendul cifrei de afaceri înregistrand un curs negativ (-12% față de decembrie 2012). În timp ce cheltuielile cu serviciile au înregistrat o ușoara creștere pe parcursul ultimului an și veniturile au crescut cu 30% față de anul 2012. Cheltuielile cu personalul s-au păstrat aproximativ la același nivel, compania reușind să-și mențina personalul angajat în anii anteriori.
Pe baza datelor înregistrate la decembrie 2013, S.C. CONSTRUCT S.R.L.este capabilă să-și acopere ratele și dobânzile aferente datoriilor financiare contractate. DSCR (debt service coverage ratio) = 1,40
EXTRAORDINARY ITEMS:
Rezultatul extraordinar al companiei este influențat de schimburile valutare făcute de către companie. Pe parcursul celor doi ani analizați rezultatul extraordinar este pozitiv.
NET RESULT:
Rezultatul net al companiei este în scădere, urmând trendul cifrei de afaceri (decembrie 2013 vs.decembrie 2012 (– 39%)).
ASSETS / LIABILITIES – DEBT (incl. PROFILE) / EQUITY:
Active
Având în vedere sectorul de activitate al companiei, ponderea cea mai mare în Total active este deținută de Activele Imobilizate (49,3%).
Compania a investit în anul 2013 în achizția de utilaje noi, utilaje achiziționate prin leasing.
Producția în curs de execuție, respectiv produsele finite ale companiei constau în lucrări contractate și finalizate pe parcursul anului 2013.
Dacă la decembrie 2012 compania avea creanțe de încasat în suma de 1,4 mil RON, pe parcursul anului 2013 compania a încasat toate creanțele și chiar a fost plătită în avans pentru lucrările ce urmează a fi executate.
Alte active curente ale companiei sunt reprezentate, în principal, de TVA-ul rămas de recuperat de la stat.
Pasive
Pe partea de datorii financiare compania are contractată o linie de credit de la Raiffeisen Bank în suma de 50.000 Eur respectiv leasing aferent echipamentelor achiziționate. Așa cum reiese din calculul de mai sus (DSCR) compania poate să-și acopere din EBITDA datoriile financiare contractate.
Datoriile comerciale (față de furnizori) au crescut de la un an la altul cu 27%, datorită negocierilor cu furnizorii a unor perioade de plată mai mari având în vedere perioada de încasare aferentă sectorului construcțiilor.
Capitalul propriu
Capitalul propriu al companiei e pozitiv pe parcursul celor doi ani analizați, însă la decembrie 2013 compania a înregistrat un rezultat reportat negativ cu impact direct asupra capitalului propriu.
COMMENTS ON RATING
Ratingul financiar al companiei pe baza financiarelor DRAFT la decembrie 2013 e 2,07 însă ratingul final a fost îmbunătățit pe baza factorilor calitativi specifici companiei.
FINAL APPRAISAL ON CREDITWORTHINESS AND REPAYMENT CAPABILITY
Având în vedere capacitatea de rambursare a companiei, susținem aprobarea propunerii curente.
ANEXA NR. 2
ANEXA NR. 3
RATINGUL DE CREDITE al S.C. CONSTRUCT S.R.L. la 31.12.2012
CR = (3×1+7×2+2×3+1×4+0x5)/13 = 2,07
ANEXA NR. 4
Financial data checking as of: 31.12.2012
Client: S.C. CONSTRUCT S.R.L.
Relationship Manager, Risk Manager,
Pătrașcu Daniel Pop Mihai
ANEXA NR. 5
CONTRACT DE CREDIT
BANCA UNICREDIT ȚIRIAC BANK S.A SUCURSALA ORADEA
1900, Timișoara, str. A. Pacha nr. 1, România
Tel.: 00-40-56-201046, 201048, 201049; Fax: 201047
CONTRACT DE CREDIT NR. ….81………..
Încheiat astăzi 25/O1/2007 .
Între Banca Transilvania SA Cluj, sucursala Timișoara, cu sediul în Timișoara, str. Rodnei nr. l, denumită în prezentul contract BANCA, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J35 / 77 / 1996, reprezentată prin Pomac Florin, în calitate de director, și Vistarici Velimir, în calitate de contabil șef, pe de o parte și
SC Damfis SA, înmatriculată în Registrul Comerțului cu nr. J35/502, din 29.04.1991, cu sediul în str. nr. , județul Timiș , denumită ÎMPRUMUTAT, reprezentată prin POPESCU FLORIN , legitimat cu BI DV 318076 , în calitate de ADMINISTRATOR, s-a întocmit următorul contract de împrumut:
VALOAREA ȘI OBIECTUL CREDITULUI
A.1. Banca acordă ÎMPRUMUTATULUI un credit/linie de credit în sumă de 200.000 Ron, începând cu data de 01.03.2006 până la data de 01.03.2008 .
A.2. Creditul va fi utilizat pentru următoarele obiective:
Achiziționare camioane în vederea efectuării transportului de mărfuri .
B. ACORDAREA CREDITULUI
Creditul se va acorda după cum urmează:
– integral la data de ;
– eșalonat în tranșele și termenele menționate mai jos: .
– eșalonat pe măsura efectuării plăților care se referă la obiectul/activitatea creditat(ă):
achiziționare camioane de la SC Roman SA ;
– creditul (linia de credit) se acordă prin contul 22729922 .
C. DOBÂNDA CREDITULUI
C1. La creditul (linia de credit) contractat(ă), ÎMPRUMUTATUL plătește o dobândă de
53,78% pe an. Procentul de dobândă se modifică periodic, în raport cu evoluția nivelului dobânzilor pe piața bancară. Modificările vor fi comunicate ÎMPRUMUTATULUI în termen de 5 zile.
În condițiile în care ÎMPRUMUTATUL nu acceptă dobânda modificată va notifica acest lucru băncii. În aceste condiții el este obligat să ramburseze creditul cu dobânzile aferente în 30 de zile de la comunicarea primită de la bancă.
C2. Dobânda se va calcula pe zile calendaristice ale perioadei de acordare a creditului raportate la 365 de zile.
C3. Dobânda se calculează lunar, începând cu ziua acordării creditului (liniei de credit) și se percepe la data de 25 a fiecărei luni. Dacă ziua de percepere a dobânzii este o zi nelucrătoare, aceasta va fi percepută în prima zi lucrătoare care urmează zilei de scadență. ÎMPRUMUTATUL își va alimenta contul de disponibil la un nivel care să asigure încasarea dobânzilor calculate, BANCA rezervându-și dreptul de a efectua automat această operațiune.
C4. Dacă pe parcursul utilizării creditului apar întârzieri de plată a dobânzilor, BANCA va percepe o dobândă majorată cu 30% (pe an), cu titlu de penalități de întârziere. Majorarea se aplică începând cu ziua următoare celei pentru care s-a făcut calculul de dobândă.
D. RAMBURSAREA CREDITULUI
Dl. ÎMPRUMUTATUL se obligă să ramburseze creditul la termenele și în sumele stabilite mai jos:
D2. Dacă pe parcursul utilizării creditului apar întârzieri de rambursare a ratelor, BANCA va percepe o dobândă penalizatoare de 10% pe an peste dobânda negociată sau peste nivelul dobânzii modificate conform pct. Cl., începând cu ziua imediat următoare scadenței.
D3. Rambursarea înainte de termen a creditului se poate efectua de comun acord cu BANCA.
D4. Pe durata acordării creditului pot fi făcute cel mult două amânări, prelungiri, reeșalonări sau rescadențări, fiecare operațiune de acest gen comisionându-se cu 0,1% din valoarea creditului.
D5. În cazul încetării raporturilor contractuale din vina clientului (intrarea creditului la restanță), dobânda percepută de bancă va fi cea rezultată din aplicarea clauzelor contractuale nivelului de dobânda maxim stabilit prin Decizia C.D. pentru creditele curente, corectată cu coeficientul de inflație confirmat oficial pentru perioada respectivă. Prezenta clauză, prin acordul părților, are caracter de clauză penală.
E. COMISIOANE ȘI TAXE BANCARE
El. ÎMPRUMUTATUL va plăti un comision pentru analiza și instrumentarea creditului (liniei de credit) de 0,2% asupra valorii creditului (liniei de credit).
E2. Pentru creditul (linia de credit) acordat(ă) se percepe o marjă de risc de 0,6% , care se aplică la valoarea creditului (liniei de credit), în momentul acordării.
E3. În cazul liniilor de credit, pentru neutilizarea acestora, se va plăti un comision de 10% pe an, calculat lunar asupra soldului neutilizat zilnic, calcularea și încasarea se va face în condițiile punctelor C3 si C4.
F. GARANTAREA ȘI ASIGURAREA CREDITULUI
Fl. ÎMPRUMUTATUL se obligă sa garanteze creditul (linia de credit) în sumă de 200.000 Ron cu următoarele garanții constituite în favoarea BĂNCII, astfel: Imobilul din strada Polonă nr. 2, în valoare de 182.000 Ron și instalația de producere și îmbuteliere a băuturilor răcoritoare în valoare de 58.000 Ron. Total garanții 240.000 Ron.
Bunurile cumpărate din prezentul credit vor fi cuprinse în garanția creditului; în acest sens se vor încheia, în cel mai scurt timp de la dobândire, contractele de garanție corespunzătoare care să conserve privilegiul băncii.
F2. Bunurile admise în garanție sunt asigurate astfel:
Contr. 2358/23.01.91 și 6524/03.04.94 la ARDAF SA .
Drepturile de despăgubire ce vor rezulta din contractele de asigurare, încheiate pentru bunurile aduse în garanție, sunt cesionate în favoarea BĂNCII. Originalul contractelor de asigurare se păstrează la bancă.
F3. Giranții se obligă în mod solitar cu ÎMPRUMUTATUL la rambursarea la scadență a creditului contractat în sumă de și a dobânzii datorate, prin semnarea contractului aceștia renunțând în mod expres la beneficiul de diviziune și discuțiune prevăzut de articolul 1662 Cod Civil.
G. OBLIGAȚIILE BĂNCII
G1. BANCA va pune la dispoziția ÎMPRUMUTATULUI, integral sau în tranșe, creditul convenit prin prezentul contract.
G2. BANCA se obligă, și în cazul operațiunilor care decurg din acest contract, să păstreze secretul acestora și să nu furnizeze informații asupra lor decât cu acordul ÎMPRUMUTATULUI sau în condițiile prevăzute de lege.
H. OBLIGAȚIILE ÎMPRUMUTATULUI
H1. ÎMPRUMUTATUL are obligația de a utiliza creditul (linia de credit) în conformitate cu prevederile art. A al prezentului contract.
H2. ÎMPRUMUTATUL are obligația să restituie BĂNCII creditul (linia de credit) primit(ă), potrivit termenelor trecute în contract, și să plătească dobânda și comisioanele aferente.
H3. ÎMPRUMUTATUL are obligația de a păstra în bune condiții și de a nu înstrăina garanțiile care au stat la baza acordării creditului.
H4. În termen de 30 de zile, ÎMPRUMUTATUL are obligația să-și deruleze încasările și plățile prin contul curent deschis la BANCA TRANSILVANIA și să folosească instrumentele de decontare legale. În caz contrar, BANCA poate suspenda fără preaviz acordarea creditului.
H5. ÎMPRUMUTATUL are obligația de a depune la bancă balanța de verificare lunar, iar bilanțul contabil, contul de profit și pierderi, în termenele prevăzute de reglementările legale pentru depunere la organele fiscale. Aceste acte vor fi înregistrate la împrumutat și vor purta semnătura autorizată și ștampila societății, iar bilanțul contabil va purta și viza organului fiscal competent.
H6. ÎMPRUMUTATUL trebuie să comunice BĂNCII cu 30 de zile înainte împrejurările în care au intervenit reprofilarea, reorganizarea sau restructurarea.
H7. ÎMPRUMUTATUL se obligă să asigure bunurile aduse în garanție și cele realizate din creditul acordat și să reînnoiască la timp asigurările până la plata integrală a tuturor sumelor datorate.
I. DREPTURILE BĂNCII
I1. BANCA are dreptul să verifice și să analizeze pe parcursul utilizării creditului (liniei de credit) respectarea condițiilor în care acesta s-a acordat, existența faptică, permanentă și integrală a garanțiilor creditului.
Pentru clienții care au aprobată linie de credit această analiză se va face trimestrial și presupune redimensionarea nivelului acesteia și a condițiilor de derulare în funcție de rezultatul analizei și necesarul de resurse al clientului.
Eventualele modificări ale nivelului liniei de credit sau ale condițiilor de derulare, vor face obiectul unui act adițional care va face parte integrantă din prezentul contract.
I2. În cazul în care ÎMPRUMUTATUL nu și-a respectat obligațiile asumate în contract, BANCA va putea lua măsurile de mai jos:
I2.1. Sistarea fără preaviz a creditării. Aceasta va fi temporară sau definitivă.
I.2.2. Reducerea liniei de credite.
I.2.3. Declararea creditului (liniei de credit) scadent(ă) anticipat și rambursarea lui integrală cu plata dobânzilor, comisioanelor și cheltuielilor ocazionate.
I.2.4. Recuperarea creditului (liniei de credit) din conturile de disponibilități ale ÎMPRUMUTATULUI, a dobânzilor, comisioanelor și altor cheltuieli ocazionate.
I.2.5. Valorificarea garanțiilor pe baza cărora s-a acordat creditul.
I.2.6. Executarea silită a altor bunuri ale ÎMPRUMUTATULUI.
I.2.7. Recuperarea prejudiciilor cauzate băncii se face și prin urmărirea profiturilor realizate.
J. LITIGII
J.l. Orice neînțelegere izvorâta din prezentul contract de credite va putea fi soluționată de părțile contractate pe cale amiabilă, în termen de maximum 9 zile.
J.2. Dacă din discuțiile avute nu se ajunge la un consens, neînțelegerile se vor soluționa de instanțele judecătorești din municipiul Timișoara.
J.3. Dacă ÎMPRUMUTATUL își modifică patrimoniul prin reprofilare, reorganizare sau restructurare, creditul acordat prin prezentul contract poate deveni exigibil.
J.4. BANCA nu preia riscul politic sau cel privat produs de calamități naturale și nu răspunde de autenticitatea și realitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.
K. ALTE CLAUZE
K.l. Părțile convin că în cazul nerambursării ratei și/sau dobânzii lunare la termenul convenit (scadență) întregul credit/linie de credit devine scadent de plin drept și fără punerea în întârziere a debitorului, după trecerea a 30 de zile de la scadență, debitorul având obligația de a restitui creditul acordat și dobânzile aferente, în caz contrar banca procedând la executarea silită.
K.2. În cazul în care data de rambursare a creditului sau ratei este o zi nelucrătoare, rambursarea se va face în prima zi lucrătoare următoare.
K.3. În cazul în care împrumutatul dorește amânarea rambursării creditului sau ratei scadente, acesta va depune în acest sens o cerere către bancă cu 5 zile lucrătoare anterioare datei scadentei la care va anexa actele care motivează cererea sa. Nerespectarea acestui termen se sancționează prin perceperea unui comision de 0,5% din suma care face obiectul cererii de amânare.
K.4. În conformitate cu art. 56, alin. 2 a Legii 58/1998, contractul de credit împreună cu contractele de garanție reală și personală constituite în scopul garantării creditului constituie titluri executorii.
K.5. Acest contract intră în vigoare la data semnării lui.
K.6. Contractul a fost încheiat în număr de 3 exemplare, din care 2 rămân la BANCĂ și 1 exemplar la ÎMPRUMUTAT.
BANCA TRANSILVANIA S.A.
Director, Contabil șef,
Consilier juridic, Întocmit
Moderator credite
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Dosarul de Creditare (ID: 139380)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.