Dobanda Moratorie Si Dobanda Cominatorie

Anumite creanțe care pot produce o dobândă moratorie sau o dobândă cominatorie trebuie să fie clare, lichide și exigibile, totuși anumite datorii care nu pot fi în totalitate clare, nici lichide sunt susceptibile de a produce dobânda moratorie dacă data scadentă este împlinită. Mai puțin atunci când lipsa lichidității rezultă din fapta creditorului sau când debitorul a procedat la o oferta reală urmată de consemnațiune, dobânzile moratorii curg în ciuda lipsei certitudinii și lichidității creanței monetare.

Creanțele care generează dobânzi restitutorii nu sunt nici creanțe la termen nici creanțe exigibile: cum dobânzile nu curg motivat de întârzierea debitorului, acesta din urmă nu poate opune creditorului nici nedeterminarea sumei nici lipsa certitudinii nici însăși absența exigibilității creanței.

Importanța instituției răspunderii civile în sistemul obligațiilor este de necontestat. Uneori, însă, se apelează la această instituție chiar și în situații în care nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile.

De multe ori dobânda moratorie este confundă cu alte instrumente juridice care se sprijină pe curgerea timpului cum este și cazul dobânzii remuneratorii. Este vorba de o simplă aparență de comunitate, care nu se prelungește dincolo de formă, pe fondul celor două tipuri de dobândă. În mod tradițional, se consideră că dobânda remuneratorie și dobânda moratorie reprezintă două categorii de dobânzi distincte. Ele sunt considerate tipurile principale de dobândă, necontestate de doctrină și jurisprudență și menționate în Codul civil.

Nu aceeași este situația în cazul dobândă moratorie – dobândă restitutorie

delimitarea celor două instituții. Punctul de plecare al controversei nu constă în delimitarea lor ci în însăși recunoașterea conceptului de ,,dobândă restitutorie”.

Dobânda restitutorie este destinată să neutralizeze folosirea lipsită de cauză a

capitalului de către debitorul restituirii și a garanta creditorului restituirii repunerea în situația anterioară. Ea curge de plin drept și în temeiul unei dispoziții speciale.

Elementul de diferențiere cel mai important este cel al sursei diferite a obligației care le generează; în timp ce dobânda moratorie rezultă din întârzierea în executarea unei obligații, deci dintr-o obligație de reparație, dobânda numită restitutorie își găsește sursa într-o obligație de restituire.

Debitorul dobânzii restitutorii nu este culpabil; suma produsă de creanța de restituire nu are natura daunelor-interese ci se cuvine creditorului pentru repunerea în situația anterioară, întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză sau plată nedatorată, etc.

Acestă dobândă ține de dreptul restituirilor, care guvernează restituirea fructelor și dobânzilor și nu de dreptul răspunderii civile. Noul Cod civil încearcă să stabilească un regim juridic unitar pentru restituirea prestațiilor inclusiv cu privire la dobânzile produse de creanțele supuse restituirii.

Dobânda moratorie are puncte comune cu mecanisme destinate a face presiune asupra debitorului pentru plata creanței, cum este clauza penală, fără ca prin aceste apropieri să își piardă specificitatea.

Elementul de maximă diferențiere între clauza penală moratorie și dobânda moratorie este dat de natura lor juridică diferită. Argumentat și nu în afara criticii, am atribuit clauzei penale o natură mixtă cu o componentă sancționatorie și una reparatorie, prevalentă fiind cea punitivă. În principal, rolul ei este de a sancționa neexecutarea și comportamentul culpabil al debitorului și numai în subsidiar, în acele situații în care s-a produs un prejudiciu, servește și

la acoperirea acestuia.

Cu toate că ambele se sprijină pe curgerea timpului și au legătură cu fluctuațiile economice, o parte minoritară a doctrinei, căreia ne alăturăm, se pronunță în sensul cumului dobânzii cu datoria de valoare. Fiecare din tehnicile amintite se legă de timp în manieră proprie, având fundamente diferite: una este întemeiată pe întârzierea în executarea obligației cealaltă pe erodarea monedei.

Pentru perioada anterioară lichidării datoriei de indemnizare, adică și pentru intervalul de timp cât ea este o datoriei de valoare, creditorul trebuie compensat pentru că a suferit o întârziere în indemnizare, tehnica valorismului nefiind suficientă atât pentru menținerea valorii creanței cât și pentru indemnizarea întârzierii. Datoriei de valoare i se adugă o sumă care indemnizează întârzierea, mai precis lipsirea creditorului de o multitudine de posibilități

de a folosi și valorifica suma reprezentând indemnitatea principală dacă ar fi avut-o de îndată, la momentul producerii prejudiciului. Același tip de prejudiciu ca cel acoperit de dobânda reglementată de art.1088 C.civ.: prețul timpului, întârzierea însăși, privarea creditorului de o infinitate de posibilități de a folosi suma respectivă. Este un prejudiciu a cărei valoare este prezumată în mod abstract și forfetar de legiuitor ca fiind egală cu rata legală a dobânzii. Are mai puțină importanța calificarea moratorie – obiectivă – sau compensatorie a acestei indemnități. Însă suntem de părere că ea nu este fundamentată pe dispozițiile art. 1088 C.civ. întrucât creanța principală care o generează nu este exigibilă.

În prezent, se admite constant indexarea creanței de capital indiferent dacă în contract a fost inclusă sau nu o asemenea clauză. Creanța de capital indexată produce dobândă moratorie întrucât nu există incompatibilitate între dobânda moratorie și indexare. Pentru a se înlătura anomaliile create de aplicarea rigidă a principiului nominalismului monetar s-a mers și mai departe consacrându-se legal posibilitatea indexării creanței de dobândă. În consecinvă, creditorul contractual al unei sume de bani va fi îndeptățit nu numai indexarea creanței inițiale și acordarea dobânzii legale moratorii, ci și la indexarea dobânzii legale moratorii.

Soluția proscrierii cumulului indexării cu dobânda moratorie pe motiv că indexarea repară în mod egal prejudiciul cauzat prin întârziere, păcătuiește prin exces. Indexarea, ca și valorismul, are ca efect protejarea debitorului împotriva efectelor întârzierii, dar fiecare întro manieră proprie. Actualizarea prin efectul indexării compensează doar deprecierea monetară între ziua în care creanța s-a născut și ziua plății, în timp ce dobânda moratorie indemnizează doar întârzierea în plata sumei datorate. Aceste două mecanisme pot fi utilizate concomitent fără să existe grija că s-ar proceda la o dublă indemnizare. Excluderea pur și simplu a dobânzii moratorii în caz de revalorizare a creanței reprezintă o privarea a creditorului de dreptul la daune-interese moratorii.

Similar Posts

  • Formarea Fondului de Pensii

    Cuprins pagina Cuvântul autorului…………………………………………………………………………………………1 Capitolul 1 Teoria populației…………………………………………………………………………….3 1.1 Diagrama Lexis…………………………………………………………………………………….3 1.2 Modelul continuu al populației……………………………………………………………….4 1.3 Populație stabilă. Populație staționară……………………………………………………..9 1.4 Numere de comutație ale populației……………………………………………………….11 1.5 Dinamica populației…………………………………………………………………………….12 Capitolul 2 Formarea fondului de pensii……………………………………………………………16 2.1 Noțiuni generale despre pensii………………………………………………………………16 2.2 Plan individual de pensii………………………………………………………………………18 2.3 Suprafață de supraviețuire……………………………………………………………………23 2.4 Diagrama Lexis pentru stabilirea…

  • Servicii Financiar Bancare

    SERVICII FINANCIAR-BANCARE 1. Consideratii generale 2. Institutiile bancare 2.1. Banca Nationala a României ( BNR) 2.2. Bancile comerciale 2.3. Privatizarea societatilor bancare 2.4. Centrala Incidentelor de Plati (CIP) 2.5. Relatiile dintre bancile comerciale si clientii acestora 2.5.1. Piata de capital 3. Fondurile de investitii Consideratii generale În cadrul transformarilor structurale în care este angrenat sistemul…

  • Analiza Activitatilor de Management din Cadrul Societatii S.c. Eurex Alimentare S.r.l

    CUPRINS INTRODUCERE Activitatea economică, munca, producția propriu-zisă constituie acțiuni conștient dirijate, premeditate, inițiate, organizate, conduse și desfășurate de agenții economici pentru satisfacerea anumitor trebuințe, pentru realizarea unor interese și dorințe, pentru înfăptuirea unor scopuri. Având în vedere faptul că în ultimii ani ritmul si amplitudinea schimbărilor au crescut în mod dramatic, putând pune în pericol…

  • Elaborarea Politicii de Marketing la Sc

    INTRODUCERE În economia contemporană,a cărei evoluție este marcată de tendințele de globalizare a economiei și piețelor,performanțele întreprinderii sunt determinate,în masură crescândă,de adoptarea unei viziuni integratoare asupra modalităților de abordare a fenomenelor și proceselor economice și sociale.La un asemena context general se raportează,în prezent,și întreprinderile românești confruntate cu cerințele și exigențele economiei de piață,caracterizate de un…

  • Consideratii Teoretico Metodologice Privind Managementul Serviciilor

    CAPITOLUL I. Consideratii teoretico-metodologice privind managementul serviciilor Studierea și complexitatea unei discipline universitare complexe cum este Managementul Serviciilor presupune precizarea prealabilă a unor noțiuni și concepte precum: managemen, organizație, întreprindere, serviciu, etc. Managementul reprezintă ansamblul activităților ce trebuie întreprinse în scopul direcționării cu eficiență a eforturilor unei colectivități pentru realizarea progresului social. (Ion Plumb, 2004,…

  • Studiu Privind Obtinerea Unei Finantari Europene de Catre O Societate Comerciala

    Studiu privind obtinerea unei finantari europene de catre o societate comerciala Cuprins Introducere Capitolul 1. Investițiile și finanțarea lor 1.1 Definirea investițiilor 1.2 Evaluarea investitiilor 1.2.1 Valoarea actuala neta 1.2.2 Rata interna de rentabilitate 1.2.3 Indicele de profitabilitate 1.2.4 Termenul de recuperare 1.2.5 Costul Capitalului Capitolul 2. Fondurile europene 4.1 Definirea fondurilor europene 4.2 Programul…