Dimensiunea Socio Culturala a Turismului International din Marea Britanie

Dimensiunea socio-culturală a turismului internațional din Marea Britanie

Cuprins

Introducere

CAPITOLUL I: Prezentare Marii Britanii

1.1 Aspecte geografice

Istoria Marii Britanii

1.3 Aspecte economice ale Marii Britanii

1.3.1 PIB-ul ȋn Marea Britanie

1.3.2 Rata șomajului

Rata inflației

1.4 Turismul cultural

1.5.Centre turistice importante

1.5.1. Londra

1.5.2. Edinburgh

1.5.3. Cardiff

CAPITOLUL II: Analiza indcatorilor economici și a echipamentelor și a circulației turistice

2.1.Implicațiile economice ale industriei turismului și călătoriilor

2.1.1.Contribuția directă la PIB a industriei turismului și călătoriilor

2.1.2.Contribuția totală la PIB a industriei turismului și călătoriilor

2.1.3.Contribuția directă a turismului și călătoriilor asupra angajărilor

2.1.4. Contribuția totală a turismului și călătoriilor asupra angajărilor

2.1.5 Nivelul investițiilor

2.1.6. Nivelul exportului de turiști (Visitor exports

2.2 Numărul sosirilor de turiști

2.2.1 Numărul sosirilor de turiști rezidenți

2.2.2 Numărul sosirilor de turiști non-rezidenți

2.3.Numărul de ȋnnoptări

2.3.1 Numărul de ȋnnoptări ale turiștilor rezidenți

2.3.2 Numărul de ȋnnoptări ale turiștilor non-rezidenți

CAPITOLUL III: Dimensiunea socio culuturală a turismului în Marea Britanie

3.1 Dimensiunea socio-culturală a turismului internațional

3.2 Contribuția turismului international ȋn procesul creșterii economice

3.3 Dimensiunea Socio-culturală a turismului în Marea Britanie

3.3.1 Dimensiunea socială a turismului

3.3.2 Dimensiunea culturală a turismului

CAPITOLUL IV: Strategii

4.1 Strategii de dezvoltare în turism

4.2 Analiza SWOT – Marea Britanie

4.3 Strategii de turism în Marea Britanie

4.3.1 Strategia de dezvoltare în turism adoptată ȋn anul 2011

4.3.2 Strategia de dezvoltare pentru turism în Marea Britanie

4.4 Programul ”Bun Venit China

Concluzii

Propuneri personale

Bibliografie

Anexe

Introducere

Turismul reprezintă un domeniu de activitate extrem de important în prezent, având un ritm de creștere superior celorlalte sectoare ale economiei, sector care a demonstrat de-a lungul timpului că are capacitatea de a se reface sau a depăși situații conjucturale nefavorabile. Previziunile pentru anii care urmează susțin cele afirmate anterior, turismul cunoscând evoluții spectaculoase, cu implicații directe asupra unor aspecte multiple (mediu, comunități locale etc.).

Trebuie asigurat cadrul unei dezvoltări ale turismului care să asigure un echilibru între protejarea și conservarea mediului natural, socio-cultural și satisfacerea exigențelor turiștilor și comunităților locale. Dezvoltarea conceptului și a ideii de turism durabil a reprezentat în acest context un pas extrem de important, argumentat de necesitatea valorificarea rațională a resurselor naturale, a patrimoniului cultural și a tradițiilor locale, precum și de îmbunătățirea nivelului de trai a comunităților locale din regiunile de destinație turistică.

Această lucrare reprezintă un model din punct de vedere al dezvoltării industriei și călătoriilor, fiind una dintre țările pioniere în formularea unor politici și scheme de ecoetichetare a turismului. În acest context, am considerat că alegând această temă mă înscriu în tendințele globale de cercetare a dimensiunii socio-culturală a turismului internațional din Marea Britanie.

Lucrarea a fost structurată în patru capitole fiecare dintre acestea tratând aspecte distincte ale turismului în această țară .

CAPITOLUL I: PREZENTAREA MARII BRITANII

Marea Britanie este o insulă din vestul Europei ce este înconjurată de Marea Nordului, Canalul Mânecii, Marea Irlandei și Oceanul Atlantic.

Denumirea Marea Britanie se mai folosește pentru desemnarea celor trei țări componente ale Regatului Unit care se află pe această insulă: Anglia, Țara Galilor și Scoția.

1.1 Aspecte geografice

Suprafața totală a Regatului Unit este de aproximativ 243,610 km patrati. Țară ocupă cea mai mare parte a arhipelagului Insulelor Britanice și include Insula Marii Britanii, o șeșime din insula Irlanda și unele insule mai mici din jur de nord-est. Acesta se află între Oceanul Atlantic de Nord și Marea Nordului, având o legătură mai apropiată cu partea de nord a Franței, de care este separată prin Canalul Mânecii.

Relieful Angliei constă în majoritate din coline joase, despărțite, de la nord la sud, de un lanț de dealuri și munți (Cumbria, Munții Pennini). Altitudinile vârfurilor muntoase nu depășesc 1000 m. Râurile cele mai importante sunt Tamisa, Severn, Trent și Ouse. Cele mai importante orașe sunt Londra, Manchester, Birmingham, Leeds, Newcastle upon Tyne, Sheffield, Bristol, Liverpool, Leicester, Nottingham. Tunelul Canalului Mânecii, care începe din apropiere de Dover, face legătura cu Franța.

Țara Galilor este în majoritate muntoasă, cel mai înalt punct fiind vârful Snowdon, cu 1085 m. La nord se găsește insula Anglesey. Cel mai mare oraș este capitala, Cardiff, urmat de Swansea, Newport și Wrexham.

Geografia Scoției este variată, cu porțiuni joase în sud și est, și porțiuni muntoase (highlands) în nord și vest, unde se află și Ben Nevis (1343 m), cel mai înalt vârf din Regat. În largul coastelor scoțiene se găsesc numeroase insule, cele mai importante fiind arhipelagurile Hebride, Shetland și Orkney. Orașele principale sunt Edinburgh, Glasgow, Aberdeen și Dundee.

Irlanda de Nord are un relief predominant colinar. Orașele majore sunt Belfast și Londonderry.

Marea Britanie are o climă moderată oceanică, puternic influențat de curentul Golfului. Desele schimbări de vreme și ploile sunt cauzate de câmpuri ciclonice de joasă presiune ce se formează în Oceanul Atlantic. Câmpurile anticiclonice de înaltă presiune aduc o vreme stabilă fără precipitații. Lunile cele mai reci sunt ianuarie și februarie (cu temperatura medie de 4 C), iar cele mai calde sunt iulie și august (16 C). Precipitațiile medii anuale în câmpiile din sud-estul țării sunt de 650mm, iar în vest 1000 mm.

Rețeaua hidrografică este bogată, formată din numeroase râuri scurte (cu debit mare și legate prin canale) și o serie de lacuri glaciare și tectonice care crează peisaje deosebite.

1.2 Istoria Marii Britanii

Regatul Unit de acum s-a construit în jurul regatelor independente ale Angliei și Scoției, ambele existente încă din secolul al X-lea. Țara Galilor face parte din Regatul englez începând cu 1535. Prin Legea Uniunii din 1707, Anglia și Scoția se unesc de drept sub un singur monarh, formând Regatul Marii Britanii; cele două regate fuseseră conduse de același monarh încă din 1603.

După aproape un secol, în 1800, parlamentul a votat așa-numitul Legea Uniunii din 1800 [5], prin care numele țării se schimba din nou, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei. Se consfințea astfel trecerea Irlandei sub controlul englez, proces care s-a desfășurat treptat între secolele al XII-lea și al XVII-lea. Cu toate acestea, disensiunile interne privind felul cum este guvernată Irlanda au dus la proclamarea independenței Irlandei în 1922 [6], care păstra un statut de dominion. Partea de nord (Irlanda de Nord) a rămas în componența Regatului Unit, aceasta determinând modificarea denumirii statului în forma lui actuală [7], deRegatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Treptat, beneficiind de puterea sa maritimă, ca și de revoluția industrială, Regatul englez și, mai apoi, britanic s-a extins masiv atât înspre răsărit (India, Oceania) cât și înspre apus, în America nu demult descoperită de Columb. La mijlocul secolului al XIX-lea, Regatul britanic era cea mai importantă putere economică și militară a lumii. Multe din ideile contemporane ale lumii occidentale despre democrație parlamentară, economie de piață și libertate au luat naștere în Imperiul britanic, pentru a nu mai aminti de progresele înregistrate în domeniul literaturii și științei. La apogeul său, Imperiul ocupa o treime din suprafața Pământului.

De la începutul secolului al XX-lea, influența britanică s-a diminuat constant. Împreună cu Franța și Rusia formează Antanta, coaliție învingătoare în Primul Război Mondial. Al doilea război mondial a adus, pe lângă serioase probleme economice, și dezmembrarea Imperiului, prin separarea coloniilor în state independente. Aceasta a condus la reinventarea Regatului Unit ca un stat european modern și prosper.

Regatul Unit este membru al Comunității Economice Europene din 1973, însă atitudinea britanicilor față de piața unică europeană este rezervată, fiind alături de cehi cei mai eurosceptici cetățeni europeni. Regatul Unit încă refuză adoptarea monedei euro, iareuroscepticismul a cunoscut un avânt fără precedent.

Reforma politică în Regatul Unit este în plină desfășurare. În 1997 a fost recreat Parlamentul scoțian descentralizat, iar în 1999 s-au înființat Parlamente în Țara Galilor (Adunarea Galeză) și Irlanda de Nord, aceste măsuri având ca obiect descentralizarea sporită a puterii către regiuni. Vicepremierul Nick Clegg a anunțat în 2012 că liberal democrații din coaliția de guvernare doresc reforma cât mai rapidă a Camera Lorzilor. Partidul Liberal (precursorul PLD de astăzi) s-a angajat în 1911 să elimine definitiv caracterul ereditar al apartenenței la camera superioară a Parlamentului, iar liberal-democrații sunt hotărâți să modifice legea de funcționare a Camerei pentru ca membrii forului să fie aleși, nu nominalizați sau numiți ex officio. Monarhia se bucură de o popularitate revenită, în vreme ce adepții republicanismului și, implicit, ai abolirii monarhiei adună între 15% și 25% cotă de popularitate. Regatul Unit este membru fondator al Commonwealth-ului, membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, și, de asemenea, un membru-cheie al NATO. Este, de asemenea, una dintre puținele puteri nucleare (4 submarine clasa Vanguardcu 384 de focoase termonucleare MIRV pe rachete Trident II).

Aspecte economice ale Marii Britanii

1.3.1 PIB-ul ȋn Marea Britanie

Din tabelul de mai jos se poate observa evoluția PIB-ului din Marea Britanie intre anii 2009-2013. Potrivit datelor statistice se poate observa că ȋn anul 2010 a a vut loc o creștere a PIB-ului cu 1.9% comparative cu anul precedent. Se mai poate constata că pe perioada analizată evoluția PIB-ului este una pozitivă, ȋnregistrându-se un trend crescător, ce poate fi văzut mai clar in fig. 1.1.

Tabel 1.1 PIB-ul ȋn Marea Britanie

Sursa: http://data.worldbank.org/

Fig. 1.1

Evoluția PIB-ului

1.3.2 Rata șomajului

Tabel 1.2 Rata șomajului ȋn Marea Britanie

Sursa: http://data.worldbank.org/

Potrivit datelor statistice se poate constata că o rata șomajului este mai mare ȋn cazul bărbaților raportat la totalul forței de muncă masculine, ȋnregistrând o creștere de până la 8.8% ȋn anul 2009, iar ȋn ultimul an al preioadei analizate a ajuns la 7.9%. Ȋn toți anii se inregisrează o ușoară scădere, acest fenomen fiind unul favorabil pentru economia Marii Britanii, dar nu se poate spune ȋn cazul femeilor, rata șomajului ȋn cazul lor este ȋn continua creștere, ȋn 2012 find comunicată o rată de 7.4, urmând ca ȋn 2013 să ajungă la 7%. Totuși nu se poate numi o ȋmbunătățire, deoarece pe perioada analizată anul cu cea mai mica rată fiind ȋn 2009 cu 6.5%.

Aceste fluxuri se pot observa mai bine ȋn graficul de mai jos, fig 1.2.

Fig 1.2

Rata șomajului

1.3.3 Rata inflației

Tabel 1.3 Rata inflației pe ultimii 5 ani

Sursa: Office for National Statistics

Fig. 1.3

Rata inflației

Din garfic se poate observa că rata inflației ȋn Marea Britanie este ȋn continua scădere, punctul cel mai jos fiind in luna decembrie a anului 2014, atingând o valoare record de 0.5.

Turismul cultural

Marea Britanie este pe locul 5 în termeni de "turism", parțial datorită patrimoniului său bogat și orașelor vibrante și interesante.

Importanța culturii și patrimoniului turistic este demonstrată și ȋn cifrele din economie. VisitBritain estimează că patrimonial și cultura Marii Britanii atrage 4,5 miliarde de lire sterline din cheltuielile de vizitatori inbound anurative cu anul precedent. Se mai poate constata că pe perioada analizată evoluția PIB-ului este una pozitivă, ȋnregistrându-se un trend crescător, ce poate fi văzut mai clar in fig. 1.1.

Tabel 1.1 PIB-ul ȋn Marea Britanie

Sursa: http://data.worldbank.org/

Fig. 1.1

Evoluția PIB-ului

1.3.2 Rata șomajului

Tabel 1.2 Rata șomajului ȋn Marea Britanie

Sursa: http://data.worldbank.org/

Potrivit datelor statistice se poate constata că o rata șomajului este mai mare ȋn cazul bărbaților raportat la totalul forței de muncă masculine, ȋnregistrând o creștere de până la 8.8% ȋn anul 2009, iar ȋn ultimul an al preioadei analizate a ajuns la 7.9%. Ȋn toți anii se inregisrează o ușoară scădere, acest fenomen fiind unul favorabil pentru economia Marii Britanii, dar nu se poate spune ȋn cazul femeilor, rata șomajului ȋn cazul lor este ȋn continua creștere, ȋn 2012 find comunicată o rată de 7.4, urmând ca ȋn 2013 să ajungă la 7%. Totuși nu se poate numi o ȋmbunătățire, deoarece pe perioada analizată anul cu cea mai mica rată fiind ȋn 2009 cu 6.5%.

Aceste fluxuri se pot observa mai bine ȋn graficul de mai jos, fig 1.2.

Fig 1.2

Rata șomajului

1.3.3 Rata inflației

Tabel 1.3 Rata inflației pe ultimii 5 ani

Sursa: Office for National Statistics

Fig. 1.3

Rata inflației

Din garfic se poate observa că rata inflației ȋn Marea Britanie este ȋn continua scădere, punctul cel mai jos fiind in luna decembrie a anului 2014, atingând o valoare record de 0.5.

Turismul cultural

Marea Britanie este pe locul 5 în termeni de "turism", parțial datorită patrimoniului său bogat și orașelor vibrante și interesante.

Importanța culturii și patrimoniului turistic este demonstrată și ȋn cifrele din economie. VisitBritain estimează că patrimonial și cultura Marii Britanii atrage 4,5 miliarde de lire sterline din cheltuielile de vizitatori inbound anual, echivalentul a mai mult de onequarter din toate cheltuielile de vizitatori internaționali, și stă la baza astfel mai mult de 100.000 de locuri de muncă pe toată suprafața Marii Britanii.

Este fi dificil să se separe "Cultura " și " Patrimoniul " în mintea consumatorului în care acestea sunt în mod inerent legate . Turismul cultural din Marea Britanie este vast ;I poate fi ȋmpărțit ȋn mai multe subdiviziuni cum ar fi: cultura și patrimoniul istoric , cultura populară , cultura de viață , cultură comună , evenimente culturale , cultura culinară , precum și a produselor culturale etc . Cu toate acestea , există doar trei mari piloni și anume: patrimoniu Cultural (de exemplu, Shakespeare) , monumentele istorice (de exemplu, Turnul Londrei) și Cultura Contemporană (de exemplu modernă artă , teatru) .

Centre turistice importante

1.5.1. Londra este capitala Marii Britanii și a Angliei, cel mai mare oraș și unul din cele mai puternice centre financiare din lume.

Londra este un oraș foarte cosmopolit, cu multe civilizații și limbi diferite trăind în aceeași zonă. Orașul este unul din preferatele miliardarilor, cu foarte mulți oameni bogați care trăiesc la Londra temporar sau permanent.

Locuitorii Londrei au acces la foarte multe instituții culturale și clădiri importante: teatre, palate, muzee, săli de cinema, aeroporturi, orchestre șimfonice, săli de concerte, galerii de artă și carnavaluri.

Atracții turistice în Londra

Turnul Big Ben din Londra. Big Ben este unul dintre cele mai importante obiective turistice in Londra, devenind aproape o emblema a capitalei britanice. Big Ben arata de-a dreptul incantator noaptea cand fatada și cesurile de pe fiecare fata sunt iluminate. Atunci cand Parlamentul se afla in seșiune o lumina straluceste peste fatada ceasului. Cadranele ceasului au o suprafata de peste doi metri patrati, iar minutarul are peste 4 metri. Big Ben are un pendul uriaș care este reglat de un sac de monezi și este un ceas excelent care s-a oprit foarte rar.

Numele de Big Ben nu se referă de fapt la turnul ceasului propriu-zis, ci la clopotul de 13 tone din interiorul turnului. Clopotul a fost numit astfel dupa primul comișionar ce a lucrat la constructie – Benjamin Hall. Acest clopot provine din vechiul palat Westminster și a fost daruit diaconului de la Catedrala Sf. Paul (St. Paul’s Cathedral) de catre William al III-lea. Inainte de a se întoarce la Westminster pentru a își ocupa locul în actuala casă, a fost recondiționat la Whitechapel în anul 1858. Prima transmisiune a BBC a fost deschisă de sunetul de la Big Ben în 1923 la 31 Decembrie. Încă există un microfon în turn conectat la sediul British Broadcasting Corporation (BBC).

În timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, în 1941, o bombă incendiară a distrus Camera Comunelor parte din Sediul Parlamentului din Londra (Houses of Parliament), dar turnul cu ceas a ramas intact iar Big Ben a continuat să măsoare orele și minutele. Sunetul său a fost transmis prin radio poporului britanic și întregii lumi, ca un îndemn la speranță pentru toți cei care l-au auzit.

Există 11 camere în interiorul turnului unde membrii ai Parlamentului pot fi închiși pentru încălcări ale reglemetarilor constituționale. Acest lucru este foarte rar, ultimul incident de acest fel fiind înregistrat în anul 1880. Turnul Big Ben nu este deschis spre vizitare publicului larg însă pe exterior este oricum mult mai impresionant.

Buckingham Palace este reședința oficială din Londra a suveranului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și a fost deschis pentru prima dată publicului larg în anul 1993. Intrarea în Palatul Buckingham se face prin Curtea Ambasadorilor de pe strada Buckingham Palace. Sala Mare a Palatului reprezintă locul în care se află vechea sală de primire la Palatul Buckingham. Aceasta sala este dominată de scările impozante și de balustrada din bronz cu ornamente florale.

În Camera Gărzilor pot fi admirate tapițeriile și ornamentele de pe pereți. Mătasea colorată în nuanțe foarte vii de pe pereții camerei desenelor verzi completează perfect frumusețea tavanului sculptat. Acesta este locul în care se află salonul Reginei Charlotte. Culorile din Camera Tronului sunt dominate de un splendid roșu aprins și auriu. Aici puteti vedea scaunele folosite la încoronarea Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a în anul 1953. Camera de Bal are aproape 40 de metri lungime și a fost inaugurată în timpul domniei Reginei Victoria, în anul 1856 pentru a celebra sfârșitul războiului din Crimeea.

În colecția de tablouri de la Palatul Buckingham se găsesc comori artistice de Rubens, Rembrandt, Canaletto, Vermeer și mulți alții. Această selecție de tablouri din Galeria de Artă a Palatului Buckingham, se găsește în încredințarea Reginei pentru succesorii ei și pentru națiune și face parte din patrimoniul național al Marii Britanii. În camera destinată dineurilor oficiale, pe pereți se găsește mătase de damasc roșie și pot fi admirate potretele regilor și reginelor de la Regele George al III-lea până la Regele George al IV-lea. Scaunele de la masa dineurilor oficiale au fost achiziționate de Printul Regent în anul 1813 pentru locuința sa de la Carlton House.

Istoria Palatului Buckingham a început în anul 1702 cand Ducele de Buckingham la construit ca și resedința a sa în Londra. Fiul Ducelui a vândut Palatul în 1761 lui George al III-lea și a fost redenumit „Casa Reginei” în 1744 deoarece Regina Charlotte a locuit aici. Cand a trecut în posesia lui George al IV-lea în anul 1820, Nash a fost angajat să redecoreze Palatul. Partea principală a fost păstrată, dar o nouă aripă de apartamente a fost construită în partea de vest, spre grădină, dublând practic suprafața Palatului Buckingham. Stilul arhitectural care a influențat construcția a fost neo-clasicul francez. Unele camere au rămas neschimbate, fiind amenajate dupa designul original al lui Nash.

Regina Victoria a fost primul monarh care și-a stabilit reședința în Palatul Buckingham în anul 1837. Și atunci au avut loc schimbări majore. Una dintre aceste modificări a fost înlăturarea porții uriașe din marmură care astăzi se găsește în zona numită Tyburn și este cunoscută sub numele de Arcul de Marmura (Marble Arch).

În zilele noastre, Palatul Buckingham este folosit nu numai ca resedință pentru Regina și pentru Ducele de Edinburgh dar și pentru treburile administrative ale instituției monarhice. În apartamentele și sălile Palatului, Majestatea Sa primește vizitele oficiale ale invitaților la Palat. Pe perioada verii, schimbarea gărzilor are loc în fața Palatului Buckingham.

Parlamentul (Houses of Parliament) reprezintă o clădire impunatoare de pe malul Tamisei și un obiectiv turistic important în Londra cunoscut și sub numele de Palatul Westminster. Cladirea este situată pe locul în care Edward Confesorul a poruncit construirea palatului original în prima jumătate a secolului al XI-lea.

În 1547 rezistența monarhistă s-a mutat la Palatul Whitehall, dar Lorzii au continuat să se întalnească la Westminster, în timp ce Camera Comunelor se reunea la Capela Sf. Stefan. Înca din acele vremuri străvechi, Palatul Westminster a fost casa Parlamentului Englez. În 1834 un foc a izbucnit și a reușit să distrugă o mare parte din vechiul palat; tot ce a ramas a fost cripta capelei, un turn și Sala Westminster. Sala Westminster a fost salvată chiar de Lordul Melbourne, Primul Ministru din acea vreme, care a cerut ca pompele de stingere a incendiului să fie amplasate chiar în sală și care a supravegheat personal operațiunea de stingere a incendiului.

Capodopera arhitectonică în stil gotic renascestist care se vede astăzi a fost construită între 1840 și 1888 de către Charles Barry care a proiectat cladirea astfel încât să se potrivească cu Westmister Abbey care se află în apropiere. Cele două turnuri impunătoare, bine-cunoscute obiective turistice în Londra sunt turnul ceasului Big Ben și turnul Victoria în vârful căruia steagul este arborat atunci cand Parlamentul se afla în sesiune. Multe dintre aranjamentele din interior în stil victorian sunt creația asistentului lui Barry, Augustus Pugin.

Intrarea în Sala Westminster este permisă numai cu ghid însoțitor. Sala poate fi văzută și de pe terasa Sf. Stefan de deasupra. Sala Westminster măsoara 73 de metri lungime și 18 metri lățime iar acoperișul în formă de cupolă este din stejar. Aceaste lucruri fac ca Sala Westminster să fie una dintre cele mai impunatoare săli medievale din Europa. În acest loc încărcat de noblețe și istorie au fost ținute bancheturi prilejuite de ceremonii de încoronare până în anul 1821. Cea mai înalta curte de justiție din Anglia a fost aici până în secolul al XIX-lea. Statuia lui Oliver Cromwell care sălășluiește în afara sălii, aduce aminte ca în 1653, acesta a fost numit Lord Protector.

Tower Bridge

Acum mai bine de 100 de ani, în epoca Victoriană a fost construit acest pod care a devenit unul dintre cele mai importante și cunoscute obiective turistice din Londra. Pasaje pietonale au fost făcute pentru a permite oamenilor să traverseze Tamisa in timp ce podul poate fi ridicat pentru a permite vapoarelor mari sa treacă.

Astăzi, pasajele pietonale servesc drept galerii de unde poate fi admirată panorama peste Tamisa; una dintre cele mai încantatoare priveliști ale Londrei, un oraș al cărui colorit este într-o permanentă schimbare. La Expoziția Tower Bridge turiștii se pot bucura de toate aceste priveliști care taie respirația oricui prin splendoarea lor, dar pot în același timp să afle lucruri interesante despre istoria podului și despre felul în care a fost construit cu ajutorul unor exponate interactive și al unor filme explicative. Apoi vizitatorii pot vedea camera motoarelor cu aburi care în era Victoriană puneau în mișcare podul.

Madame Tussauds Londra

Turiștii care aleg să viziteze acest obiectiv turistic trebuie să fie pregătiți să dea frâu liber emoțiilor și să fie pregatiți să intre în lumea vedetelor și a personajelor celebre. Faima și grandoarea pot fi simțite pe viu în secțiunea Blush, frica în Camera Groazei și momente de distracție maximă pot fi trăite în Planetarium.

Blush de la Madame Tussauds este o atracție interactivă care duce vizitatorii în spatele ușilor închise, chiar acolo unde vedetele serbează și se distrează pe cinste iar pe vizitatori ii pune chiar în inima acțiunii cu ajutorul unor actori ce se străduiesc să reproducă cât mai bine astfel de momente. Turiștii pot afla ultimile zvonuri și bârfe din lumea mondenă, pot să-i șoptească lui J-Lo la ureche pentru a o face să roșească.

Tot la Madame Tussauds turiștii se pot bucura și de atracția numită The Spirit of London (Spiritul Londrei), care-i poartă înapoi în timp spre vremurile Londra de acum mai bine de 400 de ani. Aici pot experimenta și simți mirosul orașului și confortul taxiurilor londoneze. De la marele incendiu și epidemia de ciumă până la Londra lui Chirstopher Wren și moda anilor 60, „Spiritul Londrei” este o atracție extraordinară care poartă turiștii prin istoria unuia dintre cele mai mărețe orașe ale lumii.

În camera groazei turiștii cu inima tare pot trăi senzații tari. Coridoarele confuze pline de cadavre atârnate de pereți și sunete morbide îi vor speria până și pe cei mai tari cu duhul.

Westminster Abbey

Biserica Sf Petru din Westminster, mai bine cunoscută sub numele de Westminster Abbey, ocupă un loc unic în istoria Marii Britanii. Toți suveranii britanici de la William Cuceritorul încoace, (cu excepția lui Edward al V-lea și Edward al VIII-lea) au fost încoronați aici. Westminster Abbey este de asemenea locul de odihnă veșnică al monarhilor din cea de-a doua jumatate a secolului al XIII-lea și până la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Catedrala Sf. Paul (St Paul's Cathedral) este capodopera lui Sir Christopher Wren, construită din piatră de Portlan și încununată de un dom minunat. St Paul's Cathedral este un obiectiv turistic faimos în plenitudinea de obiective turistice din Londra. Treptele foarte late conduc spre superba fațadă de vest cu două etaje și două turnuri în stil baroc. În turnul din stânga se găsește cel mai mare clopot din Anglia. „Marele Paul”, fabricat în anul 1882, cântărește 17 tone.

Catedrala Sf. Paul a fost o adevarată inspirație pentru întregul popor britanic în timpul celui de-a doilea razboi mondial, când mare parte din zona din jurul catedralei a fost distrusă de atacurile aeriene, iar fotografii ale catedralei cu domul în flacari și acoperit de fum au circulat foarte mult. Toata lumea a considerat ca fiind un adevărat miracol faptul că St Paul's Cathedral a supraviețuit unui asemenea masacru, deși nu complet neatinsă. O bombă a demolat Marele Altar și cripta a suferit unele avarii și multe dintre vitralii s-au spart. Acestea au fost mai apoi înlocuite cu geamuri de sticlă, așa cum a fost și dorința inițială a lui Wren, îmbunătățind gradul de iluminare din interiorul Catedralei.

St James's Park este adesea asociat cu multe lucruri din sfera politică sau literară din cauza poziționării sale. St James's Park se găsește chiar în inima Londrei și acoperă o suprafață de 23 de hectare. Parcul are și un lac unde conviețuiesc rațe, gâște și pelicani. În St James's Park au loc foarte des ceremonii, parade sau sărbătoriri ale unor evenimente de importanță națională.

Trei palate regale înconjoară parcul Sf James. Cel mai vechi dintre ele este palatul Westminster, acum cunoscut ca sediu al Parlamentului britanic. Palatul St James cu stilul său inconfundabil încă mai deține titlul de Curtea Sfantului James, în ciuda faptului că Monarhii locuiesc în al treilea palat din anul 1837 – Palatul Buckingham.

Parcul este un loc ideal pentru relaxare atât pentru turiști, cât și pentru londonezi. Printre facilitățile cu care este dotat Parcul Sf James se numără terenuri de joacă pentru copii, toalete publice și dotări pentru persoanele cu handicap. Parcul St James este cel mai vechi parc regal din Londra și datează înca din secolul al XIII-lea.

Unul dintre cele mai importante obiective turistice și istorice ale Londrei, Hyde Park acoperă o suprafață de 142 de hectare. În Hyde Park există câte ceva pentru fiecare turist sau londonez. Cu peste 4000 de copaci, un lac, o pajiște, facilități de echitație și multe altele este foarte ușor să uiți că te afli în mijlocul unui oraș atât de agitat precum Londra.

Atunci când Regele Henric al VIII-lea și ceilalți oameni de la curtea își mâncau caii în Hyde Park în anul 1536, în urmărirea unei căprioare sau a unui porc mistreț, ar fi fost foarte greu de imaginat că ani mai târziu nobila artă a tai chi-ului va fi practicată în mod pajnic printre copaci, în fiecare dimineață, sau că regretatul tenor Pavarotti se va auzi precum un ecou în întreg parcul, aplaudat fiind de mase de oameni în delir.

În Hyde Park există restaurante și cafenele care oferă o gamă foarte variată de produse de înghețate și sandwich-uri până la mese sofisticate din trei feluri. Un fost post de observare al poliției numit "The Lookout" este astăzi folosit ca centru educațional pentru copiii care învață despre natură și animale salbatice.

În apropiere de Londra se află Oxford și Cambridge, cele două centre turistice și universitare impoartante renumite la nivel internațional și cu o vechime considerabilă (1168, respective secolul XIV).

1.5.2. Edinburgh

În capitala Scoției se află sediul Parlamentului scoțian, care a fost restabilit în 1999. Edinburgh este celebru pentru festivalul său, care grupează mai multe festivaluri mai mici. Orașul Edinburgh a fost înscris în anul 1995 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Majoritatea atracțiilor din Edinburgh se găsesc în Orașul Vechi, centrul medieval al capitalei. Mai toate locurile și monumentele din zonă spun povestea unui trecut turbulent și legendele orașului misterios de odinioară.

Principala atracție din orașul vechi este, bineinteles, castelul Edinburgh, cel mai vizitat castel din Scoția. Urmează Royal Mile (trad. 'Mila Regală'), strada istorică de 1.5 km care leagă castelul de palatul Holyroodhouse, reședința oficială a reginei în Scoția.

Royal Mile reprezintă coloana vertebrala a Orașului Vechi, multe din atracțiile principale aflâdu-se aici. Este presarată pe o parte și alta cu străduțe laterale, foarte înguste, cunoscute drept closes și wynds. Cea mai frumoasă dintre acestea este Advocate's Close, de unde se vede Monumentul lui Scott, însă cea mai vizitată este Mary King's Close. Mila Regala este, deasemenea, presărată cu numeroase biserici, cea mai impozantă fiind catedrala St Giles.

Mare parte din Orașul Vechi este format din clădiri înalte de 6-7 etaje, vechi de cel puțin 4-500 de ani. Acestea sunt primele zgârie-nori din Edinburgh (datorită lipsei de spațiu, municipalitatea vremii a hotărât dezvoltarea pe verticală).

Alte atracții celebre din Orașul Vechi sunt: Ramsay Gardens, cea mai scumpă zonă rezidențială din Edinburgh, străzile Grassmarket și Victoria Street și cimitirul Greyfriars de pe strada Candlemaker Row (locul de odihnă al celebrului Skye Terrier, Greyfriars Bobby).

Situată în nordul centrului orașului, Grădina Botanică Regală este a doua cea mai veche gradină botanică din Insulele Britanice. Grădina Botanica din Edinburgh este un centru științific pentru studiul plantelor, a diversității și conservării acestora, precum și o populară atracție turistică. A fost fondată în 1670 ca o grădină pentru cultivarea plantelor medicinale.

Grădina Botanică din Edinburgh este un jucător extrem de important într-o rețea mondială de instituții care doresc să se asigure că biodiversitatea nu se mai erodează. RBGE este implicată activ și coordonează numeroase proiecte de conservare in situ și ex siu, atât în Marea Britanie cât și pe plan internațional. Cele trei teme principale ale lucrărilor științifice la RBGE sunt: Biodiversitatea Scoției, Plantele și schimbările climatice și Conservarea. Aproape 36.000 plante sunt cultivate la Grădina Botanică din Edinburgh sau în cele trei grădini satelit ale acesteia (cunoscute ca Grădini Regionale) situate în alte părți ale Scoției. Acestea reprezintă aproape 15.000 de specii diferite de peste tot din lume, sau aproximativ 5% din toate speciile de plante cunoscute.

Grădinile includ o expoziție de plante, o seră tropicală cu orhidee exotice, o colecție de cactuși, o seră alpină, o grădină cu iarbă neagră și toate speciile de calluna vulgaris care cresc în Scoția, o colecție de arbori gigantici rari (din Himalaia, America de Nord și Chile), o seră cu azalee colorate, camelii, rododendroni, ochii soarecelui și hortenșii, o seră cu plante de apa tropicale, precum nufărul indian și nuferi din America de Sud.

1.5.3. Cardiff

Cardiff este capitala Țării Galilor, fiind cel mai mare și cel mai populat oraș din această regiune. Cardiff este principalul centru comercial din Țării Galilor, este baza multor instituții naționale, culturale și sportive. Cardiff este un semnificativ centru turistic al Regatului Unit și este cea mai populară destinație a vizitatorilor în Țării Galilor cu cei 11 milioane de turiști anual.

Castelul Cardiff este o atracție turistică principală a orașului și se află în inima orașului lângă Queen Street și St Mary`s Street. Muzeul Istoric Național din St. Fagans în Cardiff este un uriaș muzeu în aer liber ce găzduiește multe clădiri din întreaga istorie a Tarii Galilor, care au fost aduse în Cardiff. Centrul civic în Cathays Park cuprinde o colecție de clădiri de pe vremea Edvarzilor, cum ar fi: City Hall (Primăria), National Museum and Gallery of Wales, Cardiff Crown Court și clădirile care formează o parte a Universității din Cardiff, împreună cu mai multe construcții moderne. Toate aceste clădiri înconjoară un mic spațiu verde în mijlocul căreia se află Welsh National War Memory.

CAPITOLUL II: ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI ȘI A ECHIPAMENTELOR CIRCULAȚIEI TURISTICE

Transformarea necesității de practicare a turismului ȋn realitate depinde de resursele financiare ale populației, ȋn condițiile exigenței timpului liber. Astfel, factorul economic se impune ȋn geneza turismului prin veniturile reale și creșterea duratei concediilor plătite. Partea din veniturile personale/familiale rămasă la dispoziția fiecărui membru al societății după chitarea cheltuielilor curente poate fi luată ȋn seamă pentru practicarea turismului. Diponibilitățile financiare pentru turism apar doar după ce veniturile membrilor societății depășesc pragul critic. Acestea influențează turismul pe măsura puterii lor de cumpărare (ȋn fucție de creze, inflație, etc).

Tipul și formele de turism depind de mărimea venitului. Persoanele cu venituri mari practică turismul de lungă durată și la distanțe mari, cu mijloace de transport rapide și confortabile. Persoanele cu venituri mici participă la un turism de scurtă durată, la distanță scurtă și pe cât osibil la utilizarea unor baze de cazare șis servicii ieftine, eventual ȋn extrasezon.

Venitul national influențează fenomenul turistic, prin furnizarea mijloacelor necesare populației pentru practicarea lui, prin stimularea investițiilor, dezvolatrea unor baze tehnico-materiale proprii, etc

2.1.Implicațiile economice ale industriei turismului și călătoriilor

2.1.1 Contribuția directă la PIB a industriei turismului și călătoriilor

Din tabelul de mai jos se poate observa că ȋn anul 2011 a vut loc cea mai mare creștere din perioada analizată, cu 13% mai mult decât anul precedent și cu 14.31% mai mult decât anul de bază. După această creștere rapidă are loc o ușoară scădere de doar 1% in următorul an comapartiv cu 2011, dar care este redresată ȋn 2013, ȋnregistrându-se o mărire cu 5% față de anul precedent și cu 19.13% mai mult față de anul de bază.

Tablelul 2.1 Contribuția directă la PIB a industriei turismului și călătoriilor, perioada 2009-2013

Sursa: http://www.wttc.org/focus/research-for-action/economic-data-search-tool/

Fig. 2.1

Contribuția directă la PIB

2.1.2.Contribuția totală la PIB a industriei turismului și călătoriilor

Tablelul 2.2 Contribuția totală la PIB a industriei turismului și călătoriilor, perioada 2009-2013

Sursa: http://www.wttc.org/focus/research-for-action/economic-data-search-tool/

Potrivit datelor statistice se observă o contribuție semnificativă a industriei turismului la PIB, acesta ȋnregistrând creșteri ȋn fiecare an, cu excepția anului 2012 unde a avut loc o ușoară scădere de doar 1%. Comapartiv cu anul de bază ȋn 2013 contribuția a crescut cu 18.11%, dovedind importanța turismului ȋn Marea Britanie.

Fig. 1.5

Contribuția totală la PIB

Din grafic se observă mai bine evoluția contribuției industriei turismului și călătoriilor lor PIB. Acesta indică un tred pozitiv, fiind ȋn continua creștere.

2.1.3.Contribuția directă a turismului și călătoriilor asupra angajărilor

Din tabelul de mai jos se constată o creștere a locurilor de muncă din industria turismului și călătoriilor, acastă industrie fiind ȋn continuă creștere permite crearea unor locuri de muncă, astfel ajuntând dezvoltarea regiunilor.

Tablelul 2.3 Contribuția directă a turismului și călătoriilor asupra angajărilor, perioada 2009-2013

Sursa: http://www.wttc.org/focus/research-for-action/economic-data-search-tool/

Se poate observa că ȋn anul 2011 a avut loc cea mai mare creștere, de 8%, comparative cu anul precedent, următorii ani având o evoluție favorabilă, de asemenea. Doar ȋn anul 2010 a avut loc o reducere de doar1% care a fost redresată ȋn următorii ani.

Din grafic se observă mai bine evoluția trendului, fiind unul pozitiv și ȋn continua creștere. Pe peioada analizată am constatat că ȋn anul 2013 a avut loc o creștere cu 14.46% comparative cu anul de bază a contribuției turismului asupra angajărilor.

Fig. 1.6

Contribuția directă a turismului și călătoriilor asupra angajărilor

2.1.4. Contribuția totală a turismului și călătoriilor asupra angajărilor

Potrivit datelor statistice, din tabelul de mai jos se constată o ușoară creștere a contribuției industriei turismului și călătoriilor aspura angajărilor. Acestă industrie ajută la dezvoltarea regional, contribuind indirect la crearea altor locuri de muncă ȋn alte sectoare ale economiei, nu doar cea cel al turismului.

Tablelul 2.4 Contribuția totală a turismului și călătoriilor asupra angajărilor, perioada 2009-2013

Sursa: http://www.wttc.org/focus/research-for-action/economic-data-search-tool

Se poate observa că cea mai mare creștere a avut loc ȋn 2011 unde s-a ȋnregistrat o mărire cu 5% comparativ cu anul precedent a contribuției aspura anagjărilor. După acest fenomen trendul este unul pozitiv ce tinde să crească ușor. Este una dintre puținele industrii care au contribuit pet imp de criză la diminuarea șomajului, ȋn alte industrii ȋnregistrându-se diminuări sau stagnări la crearea locurilor de muncă.

Fig. 2.4

Contribuția totală a turismului și călătoriilor asupra angajărilor

2.1.5 Nivelul investițiilor

Deși industria turismului și călătoriilor este ȋn continua dezvoltare, potrivit datelor statistice se poate observa că după anul 2011 investițiile au scăzut cu până la 5%. Până la mijlocul perioadei analizate (2011) au avut loc anumite flucuații, de la o scădere de 4%, la o creșetre semnificativă de 13%. Din păcate, aceasta este singura tendință pozitivă din acest tabel, ȋn următorii ani fiind ȋnregistrate scăderi.

Tabel 2.5 Nivelul investițiilor, perioada 2010-2013

Sursa: http://www.wttc.org/focus/research-for-action/economic-data-search-tool

Din garficul de mai jos se poate observa mai bine tendința de scădere după anul 2011, fiind anul de vârf al perioadei analizate.

Fig. 2.5Nivelul investițiilor

2.1.6. Nivelul exportului de turiști (Visitor exports)

Tabel 2.6 nivelul exportului de turiști, perioada 2009-2013

Sursa: http://www.wttc.org/focus/research-for-action/economic-data-search-tool

În ceea ce privește valoarea exportului de turiști, se poate observa din tabelul de mai sus că în intervalul studiat 2009-2013 a fost înregistrată o tendință ascendentă. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în anul 2011 cu 14% mai mult decât în anul precedent iar ȋn ultimul an a avut loc o creștere cu 10% comparative cu 2012.

Fig 2.6

Nivelul exporturilor

2.2 Numărul sosirilor de turiști

2.2.1 Numărul sosirilor de turiști rezidenți

Tabel 2.7 Numărul sosirilor de turiști rezidenți

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Din tabelul de mai sus se poate observa că numărul sosirilor de turiști din ultima perioadă a crescut, doar ȋn anul 2011 a avut loc o scădere cu 4%, dar ȋn anul următor a avut loc o creștere specaculoasă de 48%. Acest lucru poate ȋnsemna că ȋn Marea Britanie numărul sosirilor de turiști rezidenți are un trend crescător și pozitiv.

2.2.2 Numărul sosirilor de turiști non-rezidenți

Potrivit datelor statistice regăsite mai jos se constată un trend ascendent, numărul sosirilor turiștilor non-rezidenți fiind ȋn creștere, ajungând la aproximativ 22 de milioane ȋn anul 2012 fiind cu 12.89% mai mult decât ȋn 2009. Se mai poate obeserva ritmul de creștere al acestui fenomen, ȋn 2010 ȋnregistrându-se o creștere cu până 6%, iar ȋn anii următori cu 3%.

Tabel 2.7 Numărul sosirilor de turiști rezidenți

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Din graficul de mai jos se poate observa mai bine tendul ascendent ȋn ambele cazuri, cel al turiștilor rezidenți fiind mai accentuat decât cel al turiștilor non-rezidenți, dar ambele fiind positive, Marea Britanie bucurându-se de acest fenomen ȋn ultimii ani, fiind o veste bună pentru industria turismului și călătoriilor din Regatul Unit.

Fig. 2.7

Sosiri turiști

2.3.Numărul de ȋnnoptări

2.3.1 Numărul de ȋnnoptări ale turiștilor rezidenți

Tabel 2.8 Numărul ȋnnoptărilor turiștilor rezidenți

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Din tabelul de mai sus se constată că deși numărul sosirilor de turiști a crescut considerabil, numărul de ȋnnoptări a scăzut, anul 2012 fiind excepție, acesta fiind sigurului cu o creștere de 39%. O explicație ar fi că turiștii deși, mai numeroși, au petrecut un sejur mai scurt ȋn locurile vizitate, fiind cel mai probabil turismul de weekend un factor principal al scăderilor de ȋnnoptării, un al doilea factor ar putea fi ȋnnoptările la rude sau prieteni pe parcursul vacanței. Deși numărul lor nu a scăzut foarte mult ȋn anii 2010-2011, comparative cu anii de bază se constată o scădere cu 18%, dar ȋn 2012, comparative cu anul de bază ȋnregistrează o urcare cu până la 8-9%.

2.3.2 Numărul de ȋnnoptări ale turiștilor non-rezidenți

Tabel 2.8 Numărul ȋnnoptărilor turiștilor non-rezidenți

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Potrivit datelor statistice regăsite mai sus, comparative cu cele ale turi;tilor rezidenți, ȋn această situiație ȋntâlnim o creștere ȋn fiecare an de 6 și ajungând până la 20% (2012). Acesta reprezintă un trend crescător și comparativ cu fluctuațiile de la turștii rezidenți, se poate previziona ca și ȋn viitor se poate ȋnregistra un trend pozitiv.

Cel mai bine se poate observa acest fenomen din graficul de mai jos.

Fig. 2.7

Ȋnnoptări turiști

CAPITOLUL III: DIMENSIUNEA SOCIO-CULTURALĂ A TURISMULUI ȊN MAREA BRITANIE

3.1 Dimensiunea socio-culturală a turismului international

Turismul are, pe lângă consecințele economice, și o profundă semnificație socio-umană. Acțiunea sa se exercită atât asupra turiștilor, cât și asupra populației zonelor vizitate și se resimte în planul consumului, instruirii și educației, utilizării timpului liber, calității mediului, legăturilor dintre națiuni.

Prin conținutul său, turismul are un rol reconfortant, reparator, contribuind la refacerea capacității fizice a organismului, atât prin formele generale de odihnă, recreere, mișcare, cât și prin cele specifice, de tratament balneo-medical.

Totodată, el se manifestă ca un mijloc activ de educație, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură și civilizație al oamenilor; turismul facilitează accesul la valorile culturale, favorizează schimbul de idei, de informații, stimulând lărgirea orizontului cultural, de cunoaștere a turiștilor și populației locale, cu efect asupra formării intelectuale. In consecință, turismul are o importanță deosebită în satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale oamenilor, influențând pozitiv dimensiunile și structura consumului.

Consumul turistic are o alcătuire eterogenă, fiind reprezentat, în termeni financiari, de cheltuielile făcute de turiști pentru cumpărarea de bunuri și servicii specifice. Deși determinat de o gamă largă de factori, de natură obiectivă și subiectivă, specifică și nespecifică, cât și de particularitățile economiilor locale, consumul turistic a înregistrat, de-a lungul timpului, o creștere semnificativă – de 2-3 ori pentru majoritatea țărilor europene, în perioada 1980-2005 – argumentând integrarea turismului în modul obișnuit de existență al unor categorii sociale tot mai largi.

Consumul turistic poate fi structurat pe două mari componente: consumul intern, efectuat de turiștii autohtoni în propria țară, și consumul internațional sau exterior, cel efectuat într-o altă țară decât cea de reședință.

Determinarea cu exactitate a consumului turistic, mai ales a celui intern, este dificil de realizat, datorită numeroaselor interferențe între acesta și consumul curent de bunuri și servicii. Cu toate acestea, există mai multe modalități de evaluare a acestuia, utilizate în practică turistică internațională.

Pentru caracterizarea consumului intern se utilizează, de regulă, ponderea cheltuielilor pentru servicii în „hoteluri și restaurante" în totalul consumului final. Sunt țări cu mai multă experiență în domeniu și care operează cu o gamă mai largă de indicatori (consumuri legate de sejur, consumuri turistice și paraturistice etc), în funcție de informațiile de care dispun sau care folosesc o metodologie mai elaborată de calcul a consumului turistic.

Răspunzând unor cerințe de ordin social, turismul se afirmă și ca un important mijloc de utilizare a timpului liber.

Prin formele sale, turismul contribuie deopotrivă la recuperarea capacității fizice a organismului și la lărgirea orizontului de cunoaștere, de informare a călătorului. Corespunzător acestor avantaje, turismul se regăsește ca principală destinație a timpului liber, atât pentru cel localizat la sfârșitul săptămânii, cât și pentru rci al vacanțelor sau concediilor de odihnă.

Activitatea turistică, înțeleasă ca proces de producție, cu intrări și ieșiri, presupune și exploatarea unei game variate de resurse, între care cele naturale au un rol fundamental. în consecință, turismul exercită influență asupra mediului și componentelor sale.

Turismul are o contribuție însemnată la menținerea și îmbunătățirea calității mediului, se manifestă ca un factor activ al dezvoltării durabile.

Tot pe plan socio-cultural, dar și politic, turismul acționează în direcția intensificării și diversificării legăturilor dintre națiuni. Călătoriile, și în mod deosebit cele internaționale, reprezintă o cale eficientă de contact cu realitățile și popoarele altor locuri, iar rolul lor devine tot mai important pe măsura creșterii circulației turistice, respectiv a numărului persoanelor și țărilor participante la trafic.

Turismul contribuie, astfel, la promovarea unei mai bune înțelegeri între popoare aparținând diferitelor culturi și naționalități, la reînvierea tradițiilor, la valorificarea prețioasei moșteniri a culturii universale.

Prin ansamblul posibilităților pe care le oferă și condițiilor pe care le reclamă pentru buna sa desfășurare, turismul constituie, de asemenea, un instrument eficient ai destinderii internaționale, de consolidare și menținere a păcii în lume.

3.2 Contribuția turismului international ȋn procesul creșterii economice

Creșterea rolului serviciilor în viața economică și socială pe plan mondial, în special pentru țările dezvoltate, a fost interpretată de sociologi ca o înlocuire a “civilizației primare” cu “civilizația terțiară”, deoarece societatea în care predomină serviciile au ocupat, treptat, locul celei în care domina agricultura.

Procesul de diversificare și extindere a serviciilor este rezultatul amplificării activităților de informatizare a societății, de ocrotire a mediului ambiant sau a extinderii accentuate a urbanizării (gospodărie locativă, distribuția energiei și a apei, transport, telecomunicații), a celor privind creșterea timpului liber al individului (spălătorii, curățătorii, forme moderne de comerț, întreținerea aparatelor de uz casnic și gospodăresc), precum și a serviciilor legate de utilizarea timpului liber (turism, cultură, sport).

Constituit, în principal, din prestații de servicii, turismul reprezintă astăzi una din componentele esențiale ale sectorului terțiar, apartenența la acest sector derivând din modul de realizare a unora din trăsăturile sale definitorii ca mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la exigențele fiecărui turist, precum și din particularitățile produsului turistic, acesta fiind rezultatul combinării armonioase a mai multor servicii cu trăsături specifice și mecanisme proprii de utilizare.

Legat de efectele turismului asupra economiei, Organizația Mondială a Turismului împarte aceste efecte în trei categorii, respectiv:

– efecte globale: asupra economiei naționale, în general, stimulării producției, folosirii forței de muncă;

– efecte parțiale: asupra echilibrului balanței de plăți, nivelul ratei de schimb, masei monetare și circulației bănești, modului de distribuție a veniturilor, dezvoltării regionale, mediului rural, mișcării demografice;

– efecte externe: asupra calității mediului, formării profesionale, obiceiurilor de consum, instruirii și educației, schimbărilor sociale și culturale.

Dimensiunile fenomenului turistic, prezentarea multifuncționalității acestuia, evidențiază interdependența dintre dezvoltarea turismului și creșterea economică, proces care intensifică și antrenează cererea pentru o serie de bunuri și servicii, care altfel nu ar fi fost produse sau prestate. Structura cheltuielilor turistice reflectă impulsul pe care aceste cheltuieli îl dau sectoarelor ce concură la realizarea produsului turistic, procesul de creștere a veniturilor având loc cu precădere în aceste sectoare dar și în alte sectoare ale economiei, prin intermediul input-urilor (intrărilor) succesive de bani, încasați de la turiști, încasări ce reprezintă venituri derivate ale acestor sectoare.

Importanța economică a turismului, evidențiată de implicațiile și considerentele acestui domeniu, este argumentată astfel:

a) Turismul se consideră a fi creator și utilizator de venit național. Antrenarea și stimularea producției turistice, determină un spor de producție care se regăsește ca aport la crearea produsului intern brut. Efectul favorabil al turismului asupra venitului național, este evidențiat de procesul prin care exportul de turiști asigură valorificarea mai avantajoasă a resurselor naționale și a muncii interne. Turismul contribuie la producerea de venit național și prin valorificarea resurselor nevalorificate încă, exploatarea suplimentară a celor ce aparțin altor domenii, sau a creațiilor realizate în alte scopuri.

Pentru populație, cheltuielile turistice reprezintă cheltuieli peste cele legate de satisfacerea nevoilor elementare, astfel turismul constituind instrumentul de regularizare a circulației bănești. Cu ajutorul său, statul readuce în circulație o parte din economiile bănești ale populației, acționând, totodată, asupra realizării echilibrului necesar între cantitatea de mărfuri și servicii oferite populației și instituțiilor și cererea solvabilă a cumpărătorilor.

b)Turismul reprezintă un mijloc de valorificare a resurselor. Implicațiile economice ale turismului cuprind și elemente care vizează o valorificare superioară a resurselor implicate în derularea activității turistice, în special a celor naturale (peisaj, climă, ape, floră, faună), dar și antropice, turismul fiind pentru multe dintre acestea singura modalitate de valorificare. Activitatea turistică asigură și dezvoltarea unor zone mai sărace în resurse, prin realizarea unor amenajări turistice, favorizând utilizarea pe plan local a celor existente, a forței de muncă, astfel creându-se condiții de viață mai bune rezidenților (un exemplu în acest sens fiind turismul rural, care nu pune accent neapărat pe confort și agrement, ci pe asigurarea unui cadru natural nealterat pentru turist, precum și pe tradiții, obiceiuri și activități desfășurate în aceste areale). Se conturează, astfel, rolul turismului în dezvoltarea economico- culturală a regiunilor respective, determinând chiar mutații în evoluția acestora.

Treptat, ca urmare a derulării activităților turistice în zonele sărace din punct de vedere al resurselor naturale, s-au creat condițiile atenuării dezechilibrelor de la nivel interregional, dar și intraregional, precum și la scară locală, națională sau mondială.

c) Prin asigurarea unei circulații bănești echilibrate, turismul contribuie la atenuare fenomenului inflaționist. Aspecte inflaționiste în turism sunt semnalate la nivelul zonelor supuse dezvoltării turistice, printr-o condensare mai mare a cererii turistice care determină o accentuare a fluctuațiilor sezoniere ale prețurilor, o discrepanță semnificativă între puterea de cumpărare a rezidenților și cea a turiștilor printr-o creștere a prețurilor la alimente, spații de cazare pentru turiști/investitori/angajați externi sau la unele produse sau servicii cerute mai mult în zonele respective.

La nivel național și mondial este sesizat fenomenul presiunii inflaționiste prin prețul pământului din zonele cu destinație turistică. În aceste regiuni, prețul pământului a crescut rapid, pentru că turiștii ajung să-și cheltuiască banii investindu-i în economia zonei turistice (gazdă), astfel creându-se o sensibilă presiune inflaționistă.

În ceea ce privește turismul internațional, relevant este procesul de consolidare a monedei naționale, a liberei convertibilități, spre care se tinde prin realizarea unor încasări valutare cât mai ridicate, ceea ce ar contribui la atenuarea deficitului balanței de plăți.

Măsurile antiinflaționiste care pot fi adoptate trebuie să cuprindă propuneri privind adoptarea unei politici a cursului de schimb ridicat sau deflaționiste, sau a practicării unei dobânzi ridicate.

d) Turismul sprijină diversificarea structurilor economice. În conexiune cu dezvoltarea și modernizarea economiei unei țări, turismul se manifestă și ca un mijloc de diversificare a structurilor economice, ceea ce presupune, pe de o parte, dezvoltarea celor existente ca urmare a derulării activităților turistice cu implicații directe sau indirecte asupra lor prin creșterea dimensiunilor sectoarelor economice destinate să satisfacă cererea turistică, iar pe de altă parte crearea altor ramuri datorită apariției unor noi activități specifice turismului: agrementul, transportul pe cablu, agențiile de voiaj, producția de artizanat și altele.

În Marea Britanie, dependența unor subramuri economice de activitatea turismului este de 3% în domeniul comerțului cu amănuntul, de 25% pentru serviciile culturale și recreative, iar activitatea transporturilor este dependentă de turism în proporție de 23%. De asemenea, în Franța, situația se prezintă astfel: transporturile aeriene- 75%,construcții de automobile- 50%, locuri în teatre- 33% și lista poate continua. Nevoia de adaptare permanentă a ofertei turistice la cerințele turiștilor constituie fundamentul procesului de diversificare a structurii economiei oricărei țări.

e) Turismul joacă un rol important în economie și prin faptul că generează noi locuri de muncă, având, astfel, o contribuție majoră la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare și, deci, la reducerea șomajului.

f)Turismul reprezintă un domeniu prielnic în ceea ce privește relansarea și modernizarea oricărei economii, deoarece afacerile sunt de dimensiuni reduse iar necesitățile de capital sunt mici imprimând investițiilor un ritm rapid, astfel, se constituie într-un stimulator al investițiilor.

Investițiile din turism antrenează investițiile din acele domenii care își desfășoară activitatea în strânsă corelație cu turismul. Se exercită, în acest mod, o influență favorabilă asupra zonei în care a fost plasat obiectivul amenajat, prin veniturile generate de exploatarea acestuia, prin consumul de bunuri și servicii precum și prin salariile acordate angajaților.

g) Turismul – componentă a relațiilor externe. Evoluția economiei mondiale se caracterizează, în ultimii ani, printr-o creștere și diversificare a schimburilor internaționale sub impactul dezvoltării și specializării țărilor lumii, precum și a adâncirii diviziunii internaționale a muncii. În acest context, progresul tehnic și revoluția tehnico-științifică au determinat o serie de mutații în structura relațiilor economice dintre state. Schimburile de mărfuri, care erau în trecut singura formă de realizare a legăturilor comerciale între state, au făcut loc și altor sectoare, printre care cel de prestări servicii, sector ce nu are ca obiect al tranzacției un bun material, fapt pentru care a fost denumit “comerț invizibil”. Operațiunile acestui tip de comerț pot fi: serviciile (de turism internațional, de transport internațional, de asigurări, operații bancare etc.), transferurile bănești (particulare: salarii, taxe; de stat: donații, cotizații) sau sume provenite din investițiile făcute în străinătate (încasări, beneficii, dividende).

3.3 Dimensiunea Socio-culturală a turismului în Marea Britanie

3.3.1 Dimensiunea socială a turismului

Marea Britanie reprezintă o resursă inepuizabilă a activităților sociale cu funcție turistică, cum ar fi:

Târgurile- organizate la dată fixă sunt centre de poalrizare ale unor activități comerciale, care atrag un număr mare de specialiști și turiști prin varietatea și noutatea produselor expuse. Unele au caracter național, dar cele mai căutate sunt cele cu participare internațională.

Ȋn Londra se regăsesc următoarele astfel de târguri și piețe:

-Camden Passage-această serie de tarabe reprezintă centrul principal al târgurilor, fiind și unul dintre cele mai vizitate locuri de turiștii ce doresc să achiziționeze diferite suveniruri. Pasajul este o pasarelă acoperită ce se întinde de la Angel la Islington Green și în care se vând antichități și, în aceeași măsură, rarități sau bibelouri. Pierrepont Row este locul preferat de vizitatori mai ales pentru argintărie, bijuterii și ceasuri, în vreme ce Charlton Place, opus Islington Green, este un târg al cărților, mai ales joia. Piața internă GeorgianVillage adăpostește magazine specializate în artă, ornamente, antichități și textile.

-Camden Market-atrage foarte mulți turiști datorită diversității produselor la arte etnice, artizanat, bijuterii, haine și second-hand. Piața originală Camden Lock, de lângă Grand Union Canal, are trei curți deschise în jurul Victorian Market Hall, unde se găsesc haine de epocă, produse textile din Orientul Mijlociu, sculpturi manuale și bijuterii indiene.

-Barnet-High Barnet este cunoscut pentru piața sa, care există sub diferite forme și locații încă din secolul al XII-lea, prima data fiind menționată de regele John, în august 1199.

Expozițiile –marile expoziții se organizează din motive bine determinate, ȋn general pentru a marca un moment important din istoria culturiii și a civilizației umane, de la care turiștii sunt nelipsiți. De aceea nu se organizează la date fixe. Astfel se organizează expoziții de flori, plante rare, costume populare, tablouri, sculpture, ceasuri, etc. Multe dintre ele sunt găzduite de marile muzee ale lumii sau se organizează ȋn locuri de renume.

Expoziții ȋn Marea Britanie:

-În 1851 se deschidea la Londra Prima Expoziție Universală, numită oficial Marea Expoziție a Lucrărilor de Industrie a tuturor națiunilor. Avea să fie prima din marile expoziții mondiale dedicate industriei moderne care au devenit un simbol al epocii victoriene. Dedicată oficial celebrării tehnologiei și industriei din toate țările lumii, Expoziția Universală din 1851 a fost gândită ca manieră de promovare a Marii Britanii. Decizia de organizare a acestei expoziții a fost influențată de Expoziția Industrială franceză din 1844, Marea Britanie dorind să-și promoveze arta. Expoziția a fost un succes răsunător: a fost vizitată de șase milioane de oameni, cu o medie zilnică de 42.831 de vizitatori și un maxim de 109.915 (7 octombrie). Succesul evenimentului s-a datorat parțial și locului în care aceasta a fost organizată – Palatul de Cristal construit în Hyde Park, Londra, o impresionantă clădire din fier și sticlă.

-Expoziția Imagini din Marea Britanie cuprinde 57 de lucrări din Colecția British Council, prezintă o imagine complexă a peisajului insular sub diversele lui aspecte rurale și urbane. Grupate, operele de artă recompun o hartă subiectivă a Marii Britanii. Expoziția este structurată în patru secțiuni – orașul, industrialul, ruralul și țărmul – și oferă publicului din România o perspectivă unică asupra peisajului britanic văzut prin ochii artiștilor englezi de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent.

-„Revizitând România: portrete din Londra" este titlul expoziției semnată Ion Paciu, aceasta conține 35 de fotografii reprezentând portretele unor români care trăiesc și muncesc în Anglia și a fost deschisă la Horniman Museum and Gardens din Londra. Concentrându-se asupra românilor din Londra, această expoziție de portrete prezintă unele dintre poveștile din spatele călătoriilor românilor în Marea Britanie, aspecte ale vieții acestora și relația cu patria și cultura românească. În imagini apar, printre alții, un muncitor, o profesoară de pian și un preot ortodox.

Festivalurile- sunt manifestări artistice ce se desfășoară ȋntr-un anumit domeniu: musicale, teatrale, cinematografice, folclorice, sau internațional. Majoritatea se desfășoară la aceeași dată. Festivalurile medieval aduc ȋn manifestările prezente, costume și muzică din perioada Evului Mediu.

Festivaluri din Marea Britanie:

-Rostogolitul cascavalului pe dealul din Gloucestershire-Ȋn ultima zi de luni din luna mai, pe dealul Cooper din Gloucestershire, Anglia, se organizează un concurs pentru iubitorii de brânzeturi. Acesta este compus din ȋncercare de a prinde o roată de brânză care este aruncată la vale pe dealul abrupt. Tradiția este veche de peste 200 de ani, iar concurenții trebuie sa prindă o roată de 3.5 kg de cașcaval, cel care reușește sa prindă brânza câștigă dreptul de a o degusta ȋmpreună cu prietenii săi.

-Festivalul Fringe din Edinburgh este cel mai mare festival de artă din lume, care ȋn 2012 s-a ȋntins pe durata a 25 de zile totalizând 2.695 de spectacole din 47 de țări pe 279 de scene. A fost ȋnființat in 1947 ca o alternativă pentru Festivalul International din Edinburgh și are loc ȋn capitala Scoției ȋn fiecare lună august. Festivalul cumprinde nemunărate spectacole, dansuri, concerte, etc și sunt din ce ȋn ce mai appreciate, ȋn fiecare an numărul turiștilor, dar \;I al participanților fiind din ce ȋn ce mai mare. Producțiile teatrale cuprind opere de la clasicii Greciei antice până la William Shakespeare și Samuel Beckett și chiar contemporane. Ȋn 2012, s-au consemnat 1.418 premiere. Fringe este un festival ne-jurizat, fără un comitet de selecție așa că poate participa orice artist.

-Festivalul International de Baloane cu Aer Cald din Bristol se ține anual ȋn luna august ȋn Anglia. Echipe din Marea Britanie și din toata lumea ȋși aduc baloanele ȋn acest loc pentru a participa la lansări simultane de peste 100 de baloane. Ȋn anul 1979 a fost prima data când acest festival a avut loc, iar acum este unul din cele mai mari din Europa. Peste 100.000 de spectatori urmăresc cele două lansări de la 6 dimineașa și 6 seara din fiecare din cele 4 zile ale evenimentului. O altă atracție populară ese“Strălucirea nopții”, o lansare nocturnă de la ora 9:30 seara urmată de focuri de artificii, care se ține ȋn prima și ultima zi a festivalului. Un fundal cu muzică este asigurat ȋn timpul acestui eveniment special.

3.3.2 Dimensiunea culturală a turismului

Deși multi români sunt locuiesc ȋn Marea Britanie, turismul cultural nu a fost prioritate pentru aceștia, primipala motivație pentru părăsirea țării fiind locurile de muncă valabile ȋn Regatul Unit, deși acesta are nemunărate atracții turistice de acest fel.

Milioane de persoane din ȋntreaga lume străbat distanțele pentru a-și petrece vacanțele ȋn aceste locuri, sejurile fiind din ce ȋn ce mai mari, principalele atracții turistice fiind cu character cultural, castelele și ruinele medievale, muzeele, festivalurile, târgurile tradiționale, etc.

Cu căruța pe drumuri irlandeze

O companie românească specializată ȋn servicii de turism a creat un pachet turistic pentru români de a vizita Iralnda din postura de “traveler.” Un astfel de sejur ar dura opt zile și ar putea costa aproximativ 600 de lire sterline pentru o familie de maxim cinci persoane.

„Caravana este concepută astfel ȋncat să fie cât se poate de confortabilă și ușoară, putând fi trasă de un singur cal. Are facilități de dormit (maxim 4 persoane + 1 copil), așternuturile și paturile sunt incluse ȋn pretul caravanei. Oaspeții trebuie să ȋși aducă prosoape și alte obiecte utile igienei personale. Ȋn dotarea caravanei se mai află chicineta echipată complet (aragaz, vesela, container pentru depozitarea apei). Acest tip de caravana este folosită de 150 de ani de către irlandezi nomazi. Ȋn prezent, irlandezii ce călătoresc ȋn acest mod se numesc «travelers», iar calul este ȋnlocuit de un autoturism. Acești aventurieri sunt recunoscuți ca fiind oameni ce au mare interes pentru natură, fapt ce ȋi face foarte respectați”, specifică reprezentanții agenției care recomandă o astfel de drumeție.

Experiența unui astfel de drum ȋncepe cu o zi ȋn care viitorii călători sunt instruiți. Ei pot opta pentru un vizitiu care să conducă sau să fie proprii “șoferi” ai caravanei. Aceasra are o lungime de șapte metri și este o experiență unică și un mod special de a admira peisajele din Irlanda.

Glasgow, o alternativă la atracțiile Londrei

Prezent și istorie

Glasgow este cel mai mare oraș din Scoția și al doilea centru urban important al țării, după capitala Edinburgh. El este totodată unul dintre cele mai mari orașe din Regatul Unit, după Londra și Birmingham. Ȋn prezent, acesta a devenit cel mai mare port și principalul centru economic scoțian, iar din 1990, orașul a fost declarat centru cultural european datorită muzeelor și monumentelor sale.

Glasgow este recunoscut ca al doilea centru comercial al Marii Britanii, apreciat pentru dinamica sa și capacitatea de a se re-inventa ca și spațiu urban. Una din cele mai importante surse de venit provin de la serviciile turistice oferite de oraș.

Centrul orașului s-a dezvoltat pe malurile nordice ale râului Clyde ca un important nod de circulație, unde au aparut cele două gări principale aflate pe strazile Central Street și respectiv, pe Queen Street. Ȋn piața George localizată ȋn inima așezării urbane, funcționează centrul de informații pentru turiști și ȋn imediata vecinătate cu autogara Buchanan.

Spre est, se află Merchant City, zona de divertisment a metropolei. Ȋn Glasgow, funcționează cinematograful IMAX, cu cel mai mare ecran de cinema din Scoția, și Glasgow Arches, care găzduiește un modern centru multimedia și se organizează concerte și nenumărate spectacole.

Glasgow este aglomerat tot timpul anului cu o mare cerere pentru locuri de cazare. Ȋn centrul orașului se găsesc cele mai multe spații de cazare pregatite pentru primirea turiștilor Hotelurile de pe strada Renfrew sunt foarte căutate pentru apropierea de obiective interesante, precum Theatre Royal, Pavilion Theatre, Buchanan Galleries Shopping Centre sau Glasgow Royal Concert Hall.

Distileria Orban, una dintre cele mai vechi producatoare de whisky din Scoția, este o destinație preferată de cei care viziteaza Glasgow, ca și podul Kingston, cel mai aglomerat pod din Marea Britanie. Aici se află muzee și expoziții, iar cele mai cunoscute sunt: Galeriile de Artă și Muzeul Kelvingrove, Muzeul David Livingstone, Muzeul Vikingar, Centrul de Artă Contemporană și Galeria Mackintosh.

Printre obiectivele culturale se remarcă Biblioteca Mitchell, cea mai mare bibliotecă din Europa cu peste un milion de volume, turnul primăriei vechi denumit Tolbooth Steeple cu cele 7 etaje ale sale care datează de aproape 300 de ani, statuia ducelui de Wellington aflată ȋn centrul orașului ȋncă din 1844. Alte atracții ale zonei sunt castelul Brodick, un castel din secolul XIII cu grădini ȋnconjurate de ziduri și poteci ȋmpădurite, și castelul Kelburn din zona Ayrshire vechi de peste opt secole. Alte obiective ce sunt appreciate de turiști sunt: Casa Mount Stuart cu cele 120 de hectare de grădini uimitoare, Provand`s Lordship, cea mai veche clădire medievală din Glasgow, datând din secolul XV, Fabrica de Covoare Templeton, o clădire impozantă inspirată de Palatul Dogilor din Veneția, și Gradina Botanică din Glasgow dominată de masivul dom al Palatului Victorian Kibble.

Drumul spre Dartmoor

Dartmoor este una din cele mai vizitate atracții turistice de pe intinsul Regatului Unit, deși a fost declarată zonă naturală protejată.

Numeroase monumente preistorice pot fi vizitate ȋn regiune, incluzând Beardown Mean, ȋnalt de 3,5 m și aflat lângă Dealul Diavolului și ȋn vecinatatea celor 5.000 de căsuțe de piatră dispuse turiștilor ȋn aceeași zonă.

Ȋn apropierea teritoriului se află câteva sate pitorești, cum ar fi Widecombe in the Moor. De asemenea, chiar ȋn vecinatatea localității Dartmoor se găsește satul Liverton, care găzduiește ferma Gorse Flower Farm ce au ca spații de cazare corturi ce poartă numele de Yurt Camp, confortabile și complet utilate ȋn care pot locui ȋntre două și șase persoane.

Traseele pentru drumeții din această regiune se clasează printre cele mai bune din Marea Britanie, fiind appreciate ȋn special pub-urile locale, rustice.

Țara castelelor medievale

Potrivit website-ului turistic internațional traveldigest.com, ȋn Marea Britanie se află patru dintre cele mai frumoase castele care pot fi vizitate ȋn Europa, iar fortăreața din Leeds (nordul Angliei) este plasată chiar prima ȋn acest clasament. Topul este completat ȋn ordine de: castelul Frankenstein (Germania), Mont Saint-Michel (Franta), castelul Glamis (Scotia), castelul Lincoln (Anglia), castelul Neuschwanstein (Germania), castelul Chambord (Franta), castelul Brodick (Scotia), castelul din Praga (Cehia), castelul Sao Jorge (Portugalia).

Ȋn plus, castelul din orașul englez York se situează pe locul patru ȋn topul celor mai bine păstrate ziduri ale castelelor medievale care dăinuiesc ȋncă pe intinsul continentului.

Pe urmele lui Wilhelm Cuceritorul

Castelul Lincoln din estul Angliei este apreciat de localnici, dar și de turiști ca un monument istoric foarte important din cultura șării. Acesta datează din 1068 și a servit pe vremuri ca reședința a lui William the Conqueror (Wilhelm Cuceritorul). Este și unul dintre cele mai vechi castele ale Angliei, două astfel de reședințe au fost construite inițial ȋn cele mai renumite suprafețe ȋmpădurite ale Albionului, fiind ȋnconjurate de seculare ziduri de apărare. Interiorul curții regale a castelului din Lincoln adăpostește o dumbravă dominată de un turn mare, pătrat, și un Observator construit ȋn secolul al XIX-lea.

Pe perioada anilor 1787 și până ȋn 1878 construcția a avut ca scop a fost adăpostirea temniței ținutului Lincoln. Ȋn memoria acelor prizonieri ce și-au gasit sfărșitul ȋn ȋncăperile fortăreței, constructorii contemporani au conceput și clădit, ȋn capela castelului, o strană cu sicrie.

Castelele Scoției

Scoția este o țără cu un patrimoniu cultural uriaș,pe lângă sutele de ziduri de fortărețe medievale și ruine, aceasta are două castele renumite: Castelul Glamis și Brodick Castle.

Castelul Glamis, denumit și cel mai bântuit case din Scoția, a fost subiectul principal, de-a lungul secolelor, unor misterioase mituri și povești cu fantome. Construcția a fost ridicată ȋn secolul al XV-lea, iar legendele cu fantome au ȋnceput, după ce s-a spus că ȋntre acele ziduri nume rezonante ale istoriei britanice, precum Duncan al celebrei Macbeth sau regele Malcolm al II-lea, și-au găsit sfârșitul. Castelul se află așezat pe un pisc, iar localnicii ȋndrumă vizitatorii să nu meargă acolo după apusul soarelui.

Brodick Castle datează ȋncă din timpul vikingilor, și era folosit ca fortăreață menită să protejeze pământurile controlate de ducele de Hamilton. Timp de secole, membrii familiei regale au construit și extins edificiul, acesta devenind o reședință privată până ȋn 1957, când ultimul urmaș al lui Hamilton a renunțat la folosirea acestuia. Câteva dintre picturile, mobila, porțelanurile și argintăria din castel datează din 1600, iar magnificul salon regal și grădina fortificată au fost construite ȋn jurul anului 1700.