Dezvoltarea Unor Strategii ale Turismului Durabil In Depresiunea Gura Humorului

CUPRINS

INRODUCERE

Capitolul 1: Reflectarea în literatura de specialitate a arealului Gura Humorului

Capitolul 2: Aspecte teoretice și metodologice

2.1. Concepte și definiri în geografia turismului

2.2. Metodologie și date

Capitolul 3: Depresiunea Gura Humorului-caracteristici generale

3.1. Așezare geografică la nivel național

3.2. Limitele și vecinii arealului

3.3. Accesibilitate

Capitolul 4: Cadrul fizico-geografic și importanța lui în dezvoltarea turismului

4.1. Factorul relief

4.1.1. Principalele unități de relief din arealul Gura Humorului

4.1.2. Potențialul turistic al formelor de relief

4.2. Factorul geologic

4.2.1. Caracteristici geologice și influența lor în formarea reliefului

4.2.2. Tipuri de relief

4.2.2.1. Relieful petrografic

4.2.2.2. Relieful fluviatil

4.2.3.Potențialul turistic geologic

4.3. Factorul hidrografic

4.3.1. Principalele cursuri de apă

4.3.2. Potențialul turistic al hidrografiei

4.4. Factorul pedologic

4.5. Factorul vegetație și faună

4.5.1.Caracteristici generale

4.5.2.Potențialul turistic al vegetației și faunei

4.6. Factorul climatic

4.6.1. Caracteristici generale

4.6.2. Potențialul turistic al climei

Capitolul 5: Cadrul economico-social și importanța lui în dezvoltarea turismului

5.1. Scurt istoric

5.2. Potențialul turistic al populației și așezărilor umane

5.2.1. Evoluția numerică a populației

5.2.2. Evoluția natalității, mortalității și a bilanțului natural

5.2.3. Evoluția bilanțului migratoriu

5.2.4. Evoluția structurii etnice a populației

5.2.5. Rata de înlocuire a forței de muncă

5.2.6. Raportul de dependență demografică

5.3. Contextul economic al zonei

Capitolul 6.Potențialul turistic antropic al zonei Gura Humorului

6.1. Patrimoniul cultural fix

6.1.1.Obiective turistice artistice și arhitectonice

6.1.1.1.Lăcașe de cult

6.1.1.2. Monumente și busturi

6.1.2.Obiective etno-folclorice

6.1.2.1.Muzee cu caracter etno-folcloric

6.1.2.2.Arhitectura tradițională

6.2.Patrimoniul cultural mobil

Capitolul 7-Infrastructura turistică

7.1.Baza tehnico-materială

7.1.1. Structurile turistice de cazare

7.1.2.Structurile turistice de alimentație

7.1.3. Structuri de agrement

7.2. Circulația turistică

7.2.1. Dimensiunea turistică

7.2.2. Indicatori ce reflectă intensitatea circulației turistice

Capitolul 8-Tipuri de turism

8.1.Principalele tipuri de turism practicate în zona Humorului

8.1.1. Turismul cu valențe culturale

8.1.2.Turismul cu valențe religioase

8.1.3. Turismul sportiv și de agreement

8.1.4. Turismul de recreere și odihnă

8.1.5. Turismul științific

8.1.6. Turismul de afaceri

Capitolul 9-Analiza Swot

Capitolul 10-Strategii de dezvoltare ale turismului durabil

10.1.Construirea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport

10.2.Construirea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de cazare

10.3. Construirea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de alimentație

10.4. Construirea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de agrement

10.5.Construirea infrastructurii de informare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Depresiunea Gura Humorului se află situată în partea estică a Carpaților Orientali la contactul dintre Obcinile Bucovinei și munții Stânișoarei, în provincia istorică Bucovina.

Originile zonei se pierd în negura istoriei, unele legende spunând că numele și-l trage de la așezarea la gura de vărsare a pârâului Humor în râul Moldova. Denumirea de Humor ar proveni din termenul HOMOR folosit de tătari atunci când au încercat în jurul anului 1240 să treacă pârâul, HOMOR însemnând în limba lor REPEDE.

Lucrarea” Dezvoltarea unor strategii ale turismului durabil în Depresiunea Gura Humorului” are ca obiectiv recunoașterea valorilor naturale, cultural-istorice deosebite ale zonei care au transformat-o de-a lungul timpului într-unul din cele mai importante centre turistice atât la nivel național cât și internațional. Orașul Gura Humorului este situat în inima județului Suceava, unul din județele cele mai importante din punct de vedere turistic din România de aici putându-se accesa majoritatea celorlalte obiective turistice, mai ales cele religioase.

Am ales această zonă deoarece îmi este familiară si vreau sa evidențiez prin intermediul acestei lucrări principalele atuuri, să propun unele strategii care să îmbunătățească cultura turistică deja existentă dar să semnalez și principalele schimbări ce au apărut în peisaj ca urmare a dezvoltării infrastructurii turistice.

Am urmărit de-a lungul lucrării să surprind principalele elemente naturale: relief, geologie, hidrografie, climă caracteristice zonei și care o evidențiază, dar mai ales antropice care dau unicitate zonei și au propulsat-o pe scena turistică mondială.

În cadrul analizei am folosit materiale bibliografice: date geografice, istorice, arhitectonice, statistice care au dus la închegarea acestei lucrări și ca un plus la materialele și lucrările deja existente pe aceasta zonă am introdus datele informaționale în realizarea diferitelor hărți care vor veni în ajutorul turiștilor.

Turismul reprezintă un sector important în economia zonei aflându-se printre punctele de maxim interes ale conducerii orașului și județului iar în momentul de față stațiunea Gura Humorului poate oferi modalități de relaxare, distracție sau rugăciune indiferent de anotimp.

Această parte a Bucovinei reprezintă o zonă de tradiție in ceea ce priveste istoria, cultura dar și turismul, iar lucrarea mea dorește să promoveze valorile deja existente și să propună strategii în urma cărora cadrul turistic să se identifice si să se afla în armonie cu cel tradițional, atât de important pentru identitatea zonei. Sper ca lucrarea mea să completeze lucrările deja existente pentru această zonă dar să vină și cu ceva nou și anume materiale grafice și hărți realizate cu ajutorul Sistemelor Informaționale Geografice care să sară în ajutorul turiștilor. Nicolae Iorga zicea” Partea cea mai nobilă a României este aici în Bucovina, și această calitate se cere să fie valorificată și revărsată asupra întregului pământ românesc”astfel încât pentru a promova zona la nivel european si mondial trebuie ca înainte de toate să îi conservăm specificitatea.

CAPITOLUL 1-REFLECTAREA ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE A AREALULUI GURA HUMORULUI

Depresiunea intramontană Gura Humorului ce cuprinde orașul Gura Humorului, partea componentă a acestuia, satul Voroneț si comuna Mănăstirea Humorului este una din regiunile cele mai atractive turistic de la noi din țară și deși este o zonă ce s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă și încă se dezvoltă nu a fost tratată individual în multe lucrări de specialitate.

Majoritatea lucrărilor analizează ori întreaga regiune Bucovina, ori zona Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului ori întreg culoar transcarpatic Gura Humorului-Câmpulung –Vatra Dornei-Bârgău asfel încât lucrarea mea va urmări și va analiza mult mai amănunțit fenomenul turistic din această zonă, va identifica punctele tari și punctele slabe și va propune unele strategii care să mențină acest areal la valoarea sa actuală.

Una din cele mai importante lucrări din domeniul dezvoltării durabile a turismului în această zonă este teza de doctorat a doamnei lector universitar Ana Dincă de la Facultatea de Geografie din Universitatea București cu titlul:”Turisml durabil în transcarpatic Gura Humorului-Câmpulung –Vatra Dornei-Bârgău”.

Această lucrare este o piesă de rezistență pentru studiul acestei zone deoarece prin intermediul ei se scoate în evidență personalitatea geografică a zonei, potențialul turistic, gradul actual de valorificare turistică și se propun unele strategii durabile pentru dezvoltarea turismului. Această lucrare de doctorat tratează amănunțit și cadrul natural al zonei nu numai cel antropic arătând că natura joacă și ea un rol foarte important în conturarea acestui spatiu și în individualizarea lui.

Fiind o zonă foarte importantă din punct de vedere turistic zona se regăsește în multe ghiduri turistice ale Bucovinei, lucrări de agroturism: (Andrei Kelemen, Gabriel Părăuan, Turism rural – Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni; Clubul Ecologic Transilvania, Cluj-Napoca, România; Nistoreanu P., Tigu G., Popescu D., Ecoturism si turism rural); monografii ale județului Suceava (Costică Brându, Alexandru Ionuț Cristea, Judetul Suceava, Editura Academiei).

Zona a mai fost studiată succint și sub aspect geografic și geologic în lucrări de specialitate precum:Alexandru Roșu- Geografia fizică a României, Ion Sârbu- Geografia fizică a României, Editura Didactică și pedagogică, 1971, Tratatul de Geografie a României Volumul 3, lucrări de turism:Teodor Uscatu-Potențialul turistic al Bucovinei, Victor Tufescu- Natură,om,economie.

Având un potențial turistic ridicat, arealul a fost analizat în numeroase ghiduri turistice, cum ar fi: România – Ghid Turistic; România – Ghid Atlas.

CAPITOLUL2-ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE

2.1. Concepte și definiri în geografia turismului

Geografia turismului este “știința genezei, repartiției și devenirii spațio-temporale a fenomenului turistic, acesta fiind considerat ca o interacțiune complexă, specifică la nivelul mediului geografic” (Cocean, 1996). Geografia turismului este o disciplină integratoare ce a apărut inițial ca o necesitate pentru studierea relațiilor ce se stabilesc între activitatea de turism, privită ca o activitate economică și mediu geografic, precum și cu celelalte domenii economice din spațiul respectiv. În cadrul acestei discipline este analizat fenomenul turistic cu toată complexitatea sa, inclusiv factorii care generează sau influențează fenomentul turitstic, impactul asupra mediului geografic, precum și relațiile care se stabilesc între turism și comunitățile umane.

Turismul reprezintă acțiunea de a vizita diferite locuri și obiective turistice pentru plăcerea proprie, această călătorie implicând atât deplasarea cât și staționarea temporară în locurile alese ca destinație pentru petrecerea timpului liber (Gheorghilas A., 2011).

Turistul este orice persoană care vizitează o țară, regiune sau loc, altul decât cel care este locul de rezidență, pentru orice motiv, altul decât acela de a exercita o activitate remunerată, și efectuând un sejur de cel puțin 24 ore. Acest sejur poate fi în propria țară (turist intern sau național) sau în altă țară (turist internațional) – (Oganizația Mondială a Turismului).

Potențial turistic este dat de ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice și socio-economice care exprimă posibilități de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activităților de turism (Organizația Mondială a Turismului).

Patrimoniul turistic – factorul fundamental ce se află la baza ofertei turistice și este format din bunuri proprietate publică și bunuri proprietate privată, valorificată și protejată în condițiile legii. Acesta reprezintă ansamblul resurselor turistice și structurilor realizate în scopul valorificării lor prin activități de turism (Pehoiu G., 2008)

Punct turistic – reprezintă o localitate cu un obiectiv turistic sau cu o atracție turistică cu sau fără o bază de cazare, fie un obiectiv turistic natural sau cultural-istoric izolat, sau o cabana, motel etc amplasate în arii de concentrare sau de dispersie turistică. Acestea determină o anumită activitate turistică de tranzit și uneori de sejur, cu motivații variate în ariile montane sau cu lacuri, plaje sau alte obiective naturale sau culturale (Glăvan V., 2005)

În arealul studiat un punct turistic poate fi considerat Muzeul Obiceiurilor Populare din orașul Gura Humorului.

Localitatea turistica este o localitate de regulă urbană dar și rurală cu dotari tehnico-eilitare și unități comerciale și de prestări de servicii, dispune de o bază de cazare adecvată și de obiective cultural- istorice sau de altă natură; favorizează dezvoltarea unui turism de sejur scurt sau numai pentrICE ȘI METODOLOGICE

2.1. Concepte și definiri în geografia turismului

Geografia turismului este “știința genezei, repartiției și devenirii spațio-temporale a fenomenului turistic, acesta fiind considerat ca o interacțiune complexă, specifică la nivelul mediului geografic” (Cocean, 1996). Geografia turismului este o disciplină integratoare ce a apărut inițial ca o necesitate pentru studierea relațiilor ce se stabilesc între activitatea de turism, privită ca o activitate economică și mediu geografic, precum și cu celelalte domenii economice din spațiul respectiv. În cadrul acestei discipline este analizat fenomenul turistic cu toată complexitatea sa, inclusiv factorii care generează sau influențează fenomentul turitstic, impactul asupra mediului geografic, precum și relațiile care se stabilesc între turism și comunitățile umane.

Turismul reprezintă acțiunea de a vizita diferite locuri și obiective turistice pentru plăcerea proprie, această călătorie implicând atât deplasarea cât și staționarea temporară în locurile alese ca destinație pentru petrecerea timpului liber (Gheorghilas A., 2011).

Turistul este orice persoană care vizitează o țară, regiune sau loc, altul decât cel care este locul de rezidență, pentru orice motiv, altul decât acela de a exercita o activitate remunerată, și efectuând un sejur de cel puțin 24 ore. Acest sejur poate fi în propria țară (turist intern sau național) sau în altă țară (turist internațional) – (Oganizația Mondială a Turismului).

Potențial turistic este dat de ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice și socio-economice care exprimă posibilități de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activităților de turism (Organizația Mondială a Turismului).

Patrimoniul turistic – factorul fundamental ce se află la baza ofertei turistice și este format din bunuri proprietate publică și bunuri proprietate privată, valorificată și protejată în condițiile legii. Acesta reprezintă ansamblul resurselor turistice și structurilor realizate în scopul valorificării lor prin activități de turism (Pehoiu G., 2008)

Punct turistic – reprezintă o localitate cu un obiectiv turistic sau cu o atracție turistică cu sau fără o bază de cazare, fie un obiectiv turistic natural sau cultural-istoric izolat, sau o cabana, motel etc amplasate în arii de concentrare sau de dispersie turistică. Acestea determină o anumită activitate turistică de tranzit și uneori de sejur, cu motivații variate în ariile montane sau cu lacuri, plaje sau alte obiective naturale sau culturale (Glăvan V., 2005)

În arealul studiat un punct turistic poate fi considerat Muzeul Obiceiurilor Populare din orașul Gura Humorului.

Localitatea turistica este o localitate de regulă urbană dar și rurală cu dotari tehnico-eilitare și unități comerciale și de prestări de servicii, dispune de o bază de cazare adecvată și de obiective cultural- istorice sau de altă natură; favorizează dezvoltarea unui turism de sejur scurt sau numai pentru vizitarea anumitor obiective alături de cel de tranzit. Alte definiții delimitează localitatea turistică drept o așezare urbană sau rurală cu funcție turistică care dispune de un patrimoniu turistic semnificativ și în care activitățile turistice ocupă o pondere importantă (Glăvan V., 2005).

În cazul zonei Gura Humorului localitate turistică poate fi considerată satul Voroneț, satul Mănăstirea Humorului sau orașul Gura Humorului declarat stațiune turistică.

2.2. Metodologie și date

Metodologia folosită în cadrul lucrării de față a presupus folosirea unor tehnici și strategii specifice domeniului geografic în general și domeniului turistic în paticular. Metodele și tehnicile folosite au avut drept obiectiv identificarea resurselor și obiectivelor turistice ale arealului, evidențierea lor și propunerea unor strategii de dezvoltare care să nu afecteze mediul geografic și cultural al zonei.

Totodată s-a urmărit identificarea activităților turistice existente, evoluția, modul și calitatea acestora și propunerea unor idei care să le îmbunătățească.

Metodele folosite sunt specifice atât geografiei clasice, cât și celei moderne ca urmare a dezvoltării tehnologiei și apariției unor programe foarte avansate.

Principalele metode folosite sunt:

Analiza cantitativă care a presupus analiza și inventarierea datelor existente, urmărirea statisticilor, analiza materialelor cartografice

Analiza calitativă care a constat în evaluarea vizuală

Metoda comparativă prin care s-au comparat elemente ale arealului studiat fie între ele, fie cu alte unități geografico-turistice asemănătoare și desprinderea unor concluzii

Metode cartografice prin care s-au realizat materialele cartografice cu ajutorul mai multor programe specializate

Metode statistice și matematice care au costat în urmărirea datelor statistice ale INS și calcularea unor indici

Metoda observației directe care a presupus deplasarea pe teren, observarea și culegerea anumitor date

Metoda fotografică care a presupus imortalizarea elementelor tratate și studiate în lucrare dar și evidențierea anumitor trăsături

În metogologia realizării lucrării se pot delimita trei etape de lucru care au dus la realizarea lucrării finale:etapa premergătoare sau de cabinet, etape de teren și etapa finală sau tot de cabinet.

În etapa premergătoare sau de cabinet s-a urmărit stabilirea arealului studiat, scopul și obiectivele lucrării și întocmirea planului de lucru. După realizarea acestor pași s-a trecut la strângerea informațiilor, studierea materialelor cartografice, documentarea privind arealul studiat.

În această primă etapă s-au consultat materiale accesate în Biblioteca Facultății de Geografie, dar totodată s-au consultat și articole științifice de pe Internet și s-a luat legătura cu anumite obiective din orașul Gura Humorului pentru obținerea unor date de ordin statistic.

După colectarea și analiza datelor a urmat etapa de teren care a avut drept scop confirmarea anumitor date dar și obținerea altor noi. În această etapă s-au identificat elementele turistice precum: unitățile de cazare și alimentație, infrastructura existentă, s-au vizitat anumit obiective pentru a conforma sau infirma datele găsite pe internet în ceea ce privește prețul, programul sau serviciile oferite. Tot în această etapă s-au realizat și o parte din fotografiile existente în lucrare.

În cadrul ultimei etape, etapa de cabinet s-au organizat și sintetizat informațiile obținute în cadrul celorlalte două etape și aici s-a realizat materialul grafic, redactarea textului, realizarea graficelor și interpretarea acestora, calcularea anumitor indicatori.

În cadrul etapei de cabinet s-au folosit cu precădere mijloace și tehnici de cercetare care au presupus mai multe procedee de generalizare și clasificare cu care operează Sistemul de Informații Geografice.

Tabel nr.2.1- Bază de date de tip raster folosite în studiul arealului Humor

Tabel nr.2.2- Baza de date de tip vector folosite în studiul arealului Humor

CAPITOLUL 3- DEPRESIUNEA HUMORULUI-CARACTERISTICI GENERALE

3.1. Așezare geografică la nivel național

Scopul lucrării de licență este să studieze acest spațiu nu numai din perspectivă geografică cât mai ales turistică, iar din această cauză analiza nu urmărește strict limitele unui areal geografic ci mai ales limitele unui areal turistic. După identificarea tuturor obiectivelor turistice am ajuns la concluzia că arealul studiat cuprinde urmatoarele unități sau sectoare: Depresiunea Gura Humorului, extremitatea vestică a culoarului Moldova-Sadova, partea nordică a munților Stânișoarei(Munții Suha), Obcina Humorului și Depresiunea Voroneț.

Depresiunea intramontană este situată în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și este dezvoltată la confluența Moldovei cu râul Humor, la o altitudine de 490 m, între culmile împădurite ale Obcinei Mari, Obcinei Voronețului și Obcinei Humorului.

Depresiunea se situează la intersecția coordonatelor geografice de 47º 32´ latitudine nordică și 25º 54´ longitudine estică.

În ceea ce privește distanța față de principalele centre ale țării (fig.3.2) acesta se află la 30 km față de reședința de judet-Suceava, 104 km distanță față de centrul Moldovei-Iași, 266 km față de

Cluj-Napoca, 341 km față de Brașov și la 440 km distanță față de București. Zona este situată destul de departe de capitală, mare furnizoare de fluxuri turistice ceea ce reprezintă un impediment în dezvoltarea turistică, mai ales în condițiile infrastructurii din țara noastră dar reprezintă un pol al turiștilor pentru Bucovina si partea de N a Moldovei.

Așezarea geografică a arealului în cadrul României a avut implicații majore în ceea ce privește dezvoltarea condițiilor climatice, geologice, geomorfologice, hidrologice, biogeografice care într-o interdependență dau identitate zonei și o remarcă la nivel național.

Diversitatea unităților de relief ale arealului(obcini, zonă montană, culuare depresionare) implică totodată și o diversitate la nivelul peisajului geografic.

Poziționarea în cadrul Obcinelor Bucovinei dau unicitate atât la nivelul reliefului cât și la nivelul mentalității și culturii zonei, ambele cu implicații majore în dezvoltarea turismului.

Din punct de vedere administrativ-teritorial zona Depresiunii Gura Humorului se află în întregime pe suprafața județului Suceava, iar din punct de vedere istoric în Regiunea Bucovina.

3.2.Limitele și vecinii arealului

Așa cum am semnalat și mai sus limitele arealului nu sunt strict geografice ci mai mult turistice astfel încât după identificarea tuturor obiectivelor turistice limitele arealului se prezintă astfel: în Nord limita este Mănăstirea Humorului din Depresiunea Humorului, în Sud limita este așezarea Voroneț cu Mănăstirea Voroneț, iar limitele estice și vestice sunt reprezentate de limitele orașului Gura Humorului cu satul Păltinoasa înspre Est si cu satul Frasin înspre Vest.

În Est zona depresiunii Gura Humorului se învecinează cu partea de NE, E și SE a Podișului Sucevei(Podișul Volovăț, Podișul Botoșanei, Depresiunea Cacica, Dealul Poiana Ciungilor), în SV cu Masivul Rarău, în V și NV cu Obcina Mare(Obcina Scorușet).

Vecini-caracteristici generale

MASIVUL RARĂU

Masivul Rarău este situat la est de văile Izvoru Giumalăului și Colbu. Elementul major îl constituie inversiunea de relief, ce corespunde sinclinalului marginal , a cărui îngustare spre sud este marcată de o culme cu relief ruiniform, cu înălțime sub 1500 m, în care se succed o serie de vârfuri: Puciosu Bârsanului, Bîtca Oblinc, Tarnița, Clifele etc. Principala caracteristică a reliefului este dată de formele modelate în sedimentarul mezozoic, din care se impun în mod special calcarele și dolomitele. Astfel, platourile structurale, relieful ruiniform, abrupturile, văile înguste și trenele de grohotiș constituie tot atâtea elemente care imprima individualitate acestui masiv (Tratatul de Geografia României, Volumul 3).

PODISUL SUCEVEI

Podișul Sucevei ocupă o suprafață de 9.000 km(aproximativ o treime din Podișul Moldovei), desfășurându-se pe o lungime de 150 km de la nord-vest la sud-est și de circa 65 km de la est la vest.

Podișul este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate, cu înclinare generală concordantă cu cea a întregului Podiș al Moldovei. Structura orografică este dată de un ansamblu de culmi și platouri structurale înalte (Dealul Mare, Podișul Dragomirnei), dealuri piemontane la contactul cu unitatea carpatică, depresiuni și înșeuări structural (Liteni, Bucecea), culuare largi cu șesuri și terase fluviatile(culoarele Moldovei și Siretului), campii piemontane terasate (Tratatul de Geografie, Volumul 3).

3.3.Accesibilitatea în zonă

Cel mai important centru urban din această zonă este orașul Gura Humorului.

Orașul este străbătut de șoseaua europeană E576 Suceava – Gura Humorului – Vatra Dornei – Bistrița Năsăud, fiind situat la 37 km de Suceava – centrul administrativ al județului, 36 km de orașul Fălticeni, 33 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Rețeaua de drumuri județene asigură legătura cu localitățiel vecine: DJ 177 – Mănăstirea Humor – Poiana Micului; DJ 177C – Valea Moldovei, DJ 177 D-Gura Humorului-Mănăstirea Humorului. Accesul în localitate se realizează și feroviar, pe magistrala 502, Gura Humorului fiind stație pe rețeaua feroviară Suceava – Vatra Dornei. Orașul este deservit de o autogară, două stații C.F.R. (Gura Humorului – 10 trenuri zilnic și Gura Humorului Oraș – 24 trenuri zilnic) precum și de un helioport, în Voroneț și de aeroportul internațional Salcea (aflat la 55 km de Gura Humorului).

CAPITOLUL 4-CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC ȘI IMPORTANȚA LUI ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI

4.1.Factorul relief

4.1.1.Principalele unități de relief

În ceea ce privește relieful, arealul studiat cuprinde unități depresionare: Depresiunea Humor și Depresiunea Voroneț și unități montane: Obcina Humorului-subunitate a Obcinei Mari și partea nordică a munților Suhei-unitate a munțiolor Stânișoarei. La nivelul întregului areal unitățile de relief(fig.4.1) se desfașoară între 400-900 m și se pot diferenția 4 trepte hipsometrice: sub 500m, 500-650m, 650-800m și peste 800m cu cea mai mare desfașurare a treptei 500-650m urmată de treapta 650-800m.

UNITĂȚI MONTANE

OBCINILE BUCOVINEI

Obcina Humorului, unitate de relief a arealului studiat face parte din Obcina Mare, subunitate a Obcinelor Bucovinei(fig.4.4)

Situate in partea de NE a Carpaților Orientali-între Podișul Sucevei(la est), valea transversală a Moldovei(la sud), Valea Bistrițtei Aurii la vest și Valea Sucevei la nord-Obcinile Bucovinei se remarcă prin paralelismul culmilor prelungite, culmi ce sunt puțin înalte dar bogat împădurite și sunt separate de văi longitudinale.

Fiecare din cele două tipuri de relief (culmi și văi), ce se repetă alternativ de la vest la est, are independența sa relativă în cadrul întregului teritoriu al Obcinelor Bucovinei, dar se subordonează acestuia, atât prin structura geologică, cît și prin anumite relații funcționale complementare. Apelativul Obcină-opcină a avut ca sens inițial”proprietate comună, devălmășie”, mai târziu însemnând culme, coama munților (Iorgu I., 1963).

Obcinele Bucovinei reprezintă o unitate de munți scunzi și mijlocii care intră în componența treptei marginale estice a Carpaților Orientali. Altitudinea medie a culmilor este de circa 1200 m. Ea scade pe direcția est-vest, de la 1300-1400 m în Obcina Mestecanișului la 1000-1100 în Obcina Mare.

Obcina Mare

Cea mai puțin înaltă (altitudinea maximă 1224 in Vârful Scorușetului), Obcina Mare este însă cea mai întinsă și mai complexă dintre Obcinile Bucovinei.

Obcina Mare se încadrează în aceleași caractere morfografice ca și obcinele de la vest cu culmi orientate pe direcția nord-nord-vest-sud-sud-est despărțite de văi largi, paralele (câmpulunguri), dar este mai accentuat fragmentată lateral de văi secundare largi, unele având aspect de depresiuni locale transversale (Putnei,Sucevița).

Stilul fragmentării nu diferă de cel al obcinelor de la vest, dar, în ansamblu, intensitatea acesteia este întrucâtva mai diminuată, în raport cu altitudinea absolută și relativă a unității în mod evident mai reduse. Pe partea centrală din lungul culmii principale se află aria cu cea mai redusă fragmentare (Tratatul de Geografie, Volumul 3).

Dată fiind varientatea mare a reliefului sub influența structurii și a apariției unor diferențieri locale, Obcina Mare este împărțită în mai multe subunități. Aproximativ o treime din partea Nordică este reprezentată de Obcina Putnei. Spre sud se desprind două culmi mai unitar constituite: Obcina Scorușetului, mai înaltă și mai unitară, situată între culoarele Moldoviței și Humorului, iar la est între Depresiunea Humorului și depresiunile de contact din Podișul Sucevei se află Obcina Humorului. Cele doua subunități sunt despărțite de către depresiunea Moldovei.

Obcinele Humorului, cuprinse între creasta Obcinei Mari și Podișul Sucevei, reprezentată printr-un mănunchi de culmi monoclinale de tip hogback, paralele, cu circa 200 m mai coborate față de nivelul culmii principale, ce corespunde unui pachet strans de solzi deversați peste podiș.

Culmile sunt dese și despărțite de văi înguste (fig.4.7) cu o altitudine medie cuprinsă între 600-700 m, iar vârfurile cele mai înalte au în jur de 800m (Badea L., 2012).

MUNȚII STÂNIȘOAREI

Cunoscuți și sub numele de Culmea sau Obcina Stânișoarei, având în vedere desfășurarea pe mai bine de 60 km (Ichim I., 1979), această subunitatea are ca limite Valea Moldovei la N, valea Bistriței la sud,culoarul de contact tectonic și structural Slătioara-Gemenea la nord-vest față de Rarău și Subcarpații Moldovei. Între aceste limite, Munții Stânișoarei au o direcție generală nord-vest sud-est.

Munții Stânișoarei au altitudini medii de circa 800 m,o altitudine maximă de 1530 m în vârful Bivolul, o energie medie de relief de 300-400m(Tratatul de Geografie,volumul 3).

Munții Stânișoarei au două mari noduri orografice (Muncel-Hălăuca și Crainicul-Prislop), numeroase arii depresionare, un sistem de văi transversale dar și o asimetrie în cele două flancuri: estic și vestic.

Sub raport structural corespunde unui sinclinal suspendat, iar culmea principală este erodată de afuenții Moldovei și Bistriței dinspre est, iar afluenții de pe stânga sunt mai scurți și nu pătrund în masa muntoasă.

Aspectul peisajului este însă cu totul altul, formele semețe făcând loc unei accentuate monotonii, tulburată numai de succesiunea piscurilor (unele dintre ele corespunzatoarea unor petice de conglomerate de ceahlău: Bivolul (1531), Bâtca comorii (1517), Razem (1440) sau de prezența unor versanți prăpăstioși (Pietrele Ucigașului).

Profilul transversal de ansamblu al unității Munților Stânișoarei (fig.4.11) este asimetric, având clina vestică mai scurtă și mai înclinată, iar clina estică este mai prelungă. Văile din cuprinsul Munților Stânișoarei au de obicei versanți asimetrici atât ca înălțime cât și ca înclinare. Cauza asimetriei este de natură structural și climatică; unele sectoare de versant au o expoziție favorabilă evoluției mai rapide decât altele (Roșu A., 1973).

UNITĂȚI DEPRESIONARE

CULOARUL DEPRESIONAR MOLDOVA-SADOVA

Larg de 3-4 km și alungit până la 50 km, de la obârșiile Sucevei și Moldovei până la Câmpulung Moldovenes, culoarul separă Obcina Mestecănișului de obcinele flișului. Formarea lui este rezultatul eroziunii selective a Moldovei superioare și a Sadovei (văi longitudinale și de contact litologioc) pe rocile moi ale flișului intern.

Depresiunile Vama, Molid, Frasin și Humor sunt celelalte arii mai importante de lărgire ale văii Moldova, Depresiunea Humor fiind cea mai importantă. Acestea sunt separate de defilee, dintre care cel mai îngust se află la Prisaca Dornei. În acest sector, resturile de terasă se păstrează și la altitudini și mai mari, respectiv până la 160 m în Molid, 220 m în Frasin (Tratatul de Geografie, Volumul 3).

DEPRESIUNEA HUMORULUI

Depresiunea Gura Humorului este parte componentă a Culoarului Pojorâta-Câmpulung-Gura Humorului.

Depresiunea Gura Humorului s-a format în zona de vărsare a pârâurilor Humor, Voroneț, Suha, Suha Mare, Suha Mică, în râul Moldova, fiind axată pe sinclinal, iar culmile care o înconjoară formează anticlinale, existând o prefectă adaptare la structura geologică (Roșu A., 1973).

Depresiunea are o direcție generală S-N și se întinde în lungul Pârâului Humor,iar altitudinile cresc de la S unde au o valoare de 450-500m la N unde valoarea poate depăși 700 m la contactul cu Obcinele.

4.1.3.POTENȚIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI

4.1.2. Potențialul turistic al formelor de relief

Relieful influențează peisajul natural atât în mod direct cât și în mod indirect. Acesta condiționează distribuția componentelor cadrului natural: climă, apă, vegetație, faună sau soluri prin expunerea și orientarea versanților, prin geodeclivitate sau prin fragmentarea sa. Fiecare unitate de relief are atractivitatea sa în funcție de modul în care a fost creată, de structura sa geologică și de compoziția sa mineralogical (Comanescu, Ielenicz, Nedelea, 2010).

Relieful din arealul Gura Humorului prezintă un potențial turistic mare ca urmare a diversității unităților de relief: zonă montană, arii depresionare dar și a diversității formelor de relief: culmi rotunjite, văi meandrate, puncte de belvedere.

Obcina Mare atrage turișii prin intermediul peisajului pitoresc care și-a păstrat identitatea de-a lungul timpului și care oferă un tip de peisaj unic în țara noastră prin intermediul culmilor rotunjite cunoscute sub numele de obcini.

De asemenea și Munții Stânișoarei oferă peisaje montane frumoase de-a lungul cărora s-au amenajat trasee turistice ce pot fi realizate pe jos, dar și trasee special construite pentru bicicletă.

4.2.FACTORUL GEOLOGIC

4.2.1. Caracteristici geologice și influența lor în formarea reliefului

Unifomitatea reletivă a reliefului în culmi și văi paralele este condiționată direct de constituția geologică, dar aceasta nu înseamnă că există o uniformitate similară structurală și litologică.

Din contră, între alcătuirea geologică a Obcinelor sunt diferențe mari întrucât aparțin a două mari unități structural-litologice. Dacă partea de vest-respectiv Obcina Mestecănișului aparține unității cristalino-mezozoice, partea estica-Obcina Feredeu și Obcina Mare se înscriu în zona flișului(fig.4.19).

Este o adaptare generală și numai prin detaliile reliefului apar diferențe între cele trei obcine determinate litologic prin prezența șisturilor cristaline, calcarelor, dolomitelor etc(în Obcina Mestecănișului) și ansamblurile sedimentare cutate puternic ale flișului cretacic și paleogen care atinge o lățime de 40 km. De remarcat că în fâșia de fliș se poate vorbi de o foarte avansată adaptare a reliefului la structura sedimentară cutată(Badea L., 2012).

Unitatea cristalină definitivată în mezozoic, a trecut prin mai multe faze de modelare, chiar în perioada de formare a flișului, suportând un proces epirogenetic cu intensitate variabilă.

Flișul s-a acumulat în Cretacicul inferior într-o zonă de rift, începând cu o serie argilosă.Ulterior,s-au acumulat formațiuni precumpănitor greso-calcaroase, având asociate asociate în partea superioară conglomerate.În ansamblu, în subzona internă a flișului sunt înglobate depozite care reprezintă toate etajele Cretacicului, cu variații petrografice foarte accentuate.

Subzona externă a flișului este formată din serii paleogene(bancuri groase de marno-calcare, gresii) și oligocene așa numitele gresii de Kliwa (Badea L., 2012).

Obcina Mare este alcătuită din fliș paleogen incluzând câteva apariții de fliș cretacic dispuse în fâșii înguste. Sub raportul structural corespunde cu partea frontală a unității de Tarcău foarte puternic tectonizată în cute-solzi și cute faliate deversate spre vorland.Aceasta a suportat o înălțare peste unitatea de Vrancea, deplasându-se spre est peste marginea Platformei Moldovenești în lungul faliei externe care o desparte de unitatea de fliș. Varietatea petrografică este deosebit de accentuată cuprinzând formațiuni de la cele cretacice(șisturi negre, marne, gresii) și paleogene cu numeroase variații de faciesuri marno-argiloase, gresiile fiind cele care se înscriu în relief ca hogbackuri paralele a căror apariție este datorată cutelor-solzi. Cele doua depresiuni ale Putnei și Humorului sunt instalate pe doua semiferestre ale pânzei externe distruse de eroziune.

Mișcările tectonice din faza orogenică savică(acvitanian) au produs cutarea principală a flișului marginal când s-au schițat cutele solzi. Acestea se vor accentua în fazele următoare,deplasându-se spre exterior cu tendința de încălecare a formațiunilor mai noi și de formae de structuri noi, respectiv a Pânzei de Tarcău si a Pânzei de Vrancea.

Etapa finală în care flișul extern a înaintat peste formațiuni de molasă a avut loc în faza orogenică moldavică din Miocenul superior.

În Cuaternar s-au definitivat ariile depresionare separându-se tot mai mult de culmile în care se află. Denundarea din Pliocen și Cuaternar a creat un relief diferențiat petrografic, dar a creat o suprafață de nivelare aflată la 1300-1400 m(fig.4.20). În cuprinsul văilor a fost creat un sistem de nouă terase etajate până la 110-120 m (Badea L., 2012).

4.2.2.Tipuri de relief

4.2.2.1.Relieful petrografic

a)Relieful dezvoltat pe roci magmatice și vulcanice vechi

În Obcinele Bucovinene formațiunile magmatice apar sub forma unor Klippe (blocuri) pe o suprafață mai mare, între Benea și Sadova, fiind reprezentate prin bazalte și peridotite și serpentine.

Acest tip de relief este reprezentat prin Pietrele Muierilor din Obcina Mare sau blocurile stâncoase din Rezervația Piatra Șoimului de la baza munților Stânișoarei.

b)Relief dezvoltat pe calcare și dolomite

Obcina Mare se grefează pe pânzele de Tarcău și Vrancea, formate din roci cretacice paleogene și miocene inferioare(calcare, dolomite). Pânza de Tarcău este șariată peste pânza de Vrancea, iar aceasta apare la maginea flișului ca trei emisfere: Putna-Suceava, Sucevița și Humor.

4.2.2.2. Relieful Fluviatil

În Obcinele Bucovinene se generalizează o singură suprafață de nivelare, suprafața Mestecăniș, căreia i se atribuie vârsta pliocen inferior și a cărei altitudine scade lent de la 1300-1400m în Obcina Mestecanișului, unde are o desfășurare tipică, la 1100-1200m în Obcina Mare. Ea este rezultatul drenajului către est al arterelor hidrografice transversale, postmoldavice, dintre care doar Moldova și Suceava își mai păstrează traseul inițial. Sub acest nivel general se situează nivelul văilor,mai jos cu 200-300m față de interfluviile principale, clar dezvoltat îndeosebi în culoarele depresionare ale Moldovei superioare și Moldoviței. El corespunde celei de-a doua faze de evoluție subaeriană a Obcinelor din pliocenul superior, fiind modelat de către generația văilor longitudinale, adaptate la structură. Datorită înălțării valahice, văile s-au adâncit viguros, lăsând acest nivel suspendat la peste 200m față de talveg (Tratatul de Geografie, Volumul 3).

4.2.3.POTENȚIALUL TURISTIC AL GEOLOGIEI

Caracteristicile geologice ale zonei Gura Humorului au un rol important în ceea ce privește dezvoltarea turismului prin intermediul celor doua rezervații naturale: Piatra Pinului și Piatra Șoimului care constituie cele mai importante resurse turistice naturale.

REZERVAȚIA GEOLOGICĂ PIATRA ȘOIMULUI

Rezevația Piatra Pinului este o rezervație geologică situată pe teritoriul orașului Gura Humorului, la o altitudine de 600m pe versantul stâng al pârâului Șoimului în Munții Stânișoarei.

Rezervația a fost denumită în acest mod deoarece acest loc era cunoscut în trecut ca o zonă de prezență a șoimului șoricar.

Suprafața ocrotită a rezervației este de un hectar, iar în relief se impune o grupare de stânci, capetele unor strate de gresie aduse la verticală. Alături de acest perete vertical se mai află un al doilea situat la est față de primul, iar între ele se găsesc două mari șanțuri de șiroire și alterare(fig.4.26)

Peisajul natural dat de farmecul stâncăriei atrage mulți turiști locali sau aflați în tranzit.

REZERVAȚIA PIATRA PINULUI

Rezervația Piatra Pinului este cea de-a doua rezervație ce aparține din punct de vedere teritorial orașului Gura Humorului. Este situată la o altitudine de 500m, pe dreapta pârâului Pinului și ocupă versantul nordic al culmii Varință(Munții Stânișoarei spre Valea Moldovei).

Depozitele oligocene bituminoase ce alcătuiesc rezervația au influențat păstrarea în această zonă a numeroase urme de lamelibranchiate, solzi de pești, viermi, trunchiuri de copaci silicifiați. Aceste elemente demonstrează că pe aceste meleaguri a existat un climat subtropical în perioada oligocenului. Rezervația se impune ca un abrupt de Kliwa de circa 60-80 de metri.

La baza abuptului se află o trenă de materiale desprinse de pe versant. Spre NV abruptul este în întregime dat de gresia de Kliwa și numai la bază apar depozite de alterare pe care s-a fizat o pădure de pin plantată. Pe latura nordică, către apa Moldovei, apar frecvent deschideri în diferite orizonturi cu gresie foarte bogate în floră si faună fosilă oligocenă.

Rezervația reprezintă un punct accesibil și deosebit de agreabil pentru recreere și admirație, fiind astfel foarte solicitată de turiși.

4.3.FACTORUL HIDROGRAFIC

4.3.1.Principalele cursuri de apă

Zona Humorului aparține aproximativ în întregime bazinului hidrografic al râului Moldova, excepție făcând apele ce se varsă în Soloneț de pe versantul estic al Obcinei Humorului. Rețea hidrografică este densă cu un debit influențat de condițiile climatice care ridicat la sfârșitul primăverii și începutul verii ca urmare a topirii zăpezilor din zona montană și cuprinde atât ape de suprafață cât și de adâncime.

Râul Moldova este cel mai important râu din zonă și principalul colector și pe lungimea desfășurării acestuia în zonă are un curs meandrat cu despletiri și grinduri între brațe, ca urmare a micșorării pantei de scurgere și a depunerii aluviunilor. Debitul Moldovei este mare în principal primăvara și vara deoarece alimentarea acestuia se face în principal din precipitațiile atmosferice și mai puțin din cele subterane.

Apele de suprafață din zonă au albia majoră dezvoltată și extinsă pe o suprafață considerabilă. Lățimea medie a albiei majore a Moldovei este în dreptul orașului Gura Humorului de aproximativ 400 de metri, iar cea maximă poate atinge și 800 de metri. Valea Humorului are și ea o desfășurare destul de mare și poate ajunge până la o lățime de 400 de metri. În anii trecuți viiturile acopereau o mare parte din albia majoră producând pagube, dar în prezent datorită digurilor realizate terenurile nu mai sunt în pericol.

În râul Moldova se varsă numeroase râuri ale căror debite sunt oscilante, în raport cu regimul precipitațiilor. Dintre acestea cele mai importante sunt: pe dreapta Suha, Voroneț și Isachia, iar pe stânga Humorul.

.

Apele subterane reprezintă și ele o resursă hidrografică, iar în zona Voroneț se află importante izvoare minerale.

4.3.2. Potențialul turistic al hidrografiei

Hidrografia nu reprezintă un obiectiv turistic important pentru arealul studiat deoarece râurile din această zonă nu sunt amenajate turistic deși reprezintă o resursă ce pe viitor poate fi exploatată.

Hidrografia vine în completarea cadrului natural și îl înfrumusețează prin relieful creat dar totodata reprezintă și un suport pentru activități turistice precum picnic și camping, malurile Moldovei în zona Ariniș fiind o zonă foarte populată vara de turiștii ce își instalează corturile aici.

Izvoarele minerale constituie o resursă turistică foarte importantă, dar în prezent nu sunt exploatate.

4.4.FACTORUL PEDOLOGIC

Solurile predominante din Obcinele Bucovinei sunt cele din clasa spodosoluri (soluri brune podzolice și podzoluri humicoferiiluviale), dar se mai găsesc și soluri brune acide, rendzine sau soluri gleice în Depresiunea Lucina.

Așa cum se poate analiza și din hartă, în arealul studiat predomină cambisolurile (în Obcina Mare cât și în Munții Stânișoarei) de tip eumezobazice și mezobazice cu un conținut redus de humus (3-10 %) și o reacție slab acidă pană la neutră, pe pante fiind dominante solurile brun-montane, brun-podzolice, iar pe văi și lunci(Depresiunea Humor și Culoarul Moldovei), solurile neevoluate sărace în substanțe organice.

Solurile din această zonă nu sunt foarte fertile care să permită practicarea unui agriculturi intensive, activitatea agricolă principală din această zonă fiind creșterea animalelor, dar nici nu reprezintă un impediment în desfășurarea activităților umane sau turistice.

Solul reprezintă suportul activităților turistice ce permite instalarea și desfășurarea tuturor activităților de agrement.

4.5.FACTORUL VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ

4.5.1.Caracteristici generale

Din întreaga zonă analizată (fig.4.33) putem observa că în Obcina Humorului predomină pădurile de foioase, mixte și de conifere, iar la altitudini mai mari pajiștile naturale, dar se găsesc și zone de tranzit cu arbuști; în munții Stânișoarei domină tot pădurile de foioase, mixte și de conifere, iar în zonele depresionare (Depresiunea Humorului) vegetația a fost în cea mai mare parte înlăturată pentru a amenaja terenuri arabile pentru agricultură dar și pentru agrement.

Din harta vegetației se desprinde ideea precum căreia zonele depresionare sunt urbanizate, iar peisajul natural a fost modificat pentru a crea terenuri agricole, complexe de locuit sau spații destinate agrementului, în timp ce zona montană a Obcinelor sau a munților Stânișoarei și-a păstrat mult mai bine cadru natural, fiind una din cele mai bine împădurite zone ale țării.

Covorul vegetal are o semnificație definitorie pentru conturarea personalității peisajului Obcinelor Bucovinei. Termenul de obcine implică nu numai culmi muntoase prelungi, ci și masiv împădurite, iar cel de bucovină indică o regiune cu păduri de fag sau cu fag (buk=fag), de unde și numeroasele fitonime întâlnite aici: bucov, bucovă, bucovăț, bucovinești, fag, făget, făgețel (Babu N., 1976).

Pădurile ocupă aproximativ 75% din suprafață, iar speciile dominante sunt molidul (70%), fagul și bradul cu peste 25%, iar celelalte participă cu un procentaj de numai 5%. Aceste procente sunt diferite în funcție de etaje, zona fagului domină partea estică a Obcinei Mari alături de brad și molid. O trăsătură a pădurilor de aici este prezența bogată a molidului, iar mesteacănul, plopul, ulmul sau frasinul nu le întâlnim decât relativ puțin. Pe văile de la contactul cu Podișul Sucevei se mai găsește gorunul sau teiul alb.

În partea centrală a Obcinelor însemnând versantul vestic al Obcinei Mari, Depresiunea Moldoviței, versantul estic al Obcinei Feredeului și Obcinele Brodinei se găsește zona de amestec, iar zona molidului are o dezvoltare mai mare în partea vestică a Obcinelor.

Pajiștile reprezintă numai 22% din suprafață și sunt aproape în totalitate obținute prin defrișări, iar suprafețele cele mai extinse se află în lungul culuarelor depresionare: Moldova-Sadova, Moldovița, Humor.

Munții Stânișoarei sunt încă bine împăduriți (aproximativ 75% din suprafață), dar pădurea este dominată de formațiunea de amestec conifere-fag. Numai pe culmile de peste 1.200 m din vest și sud-vest există molidișuri pure. În sud, pe versantul culmii Cozla, s-a plantat pin iar spre baza versantului estic, la contactul cu Subcarpații Neamțului, în amestecuri pătrunde gorunul. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane secundare.

4.5.2. Potențialul turistic al vegetației și faunei

Zona Humorului oferă numeroase frumuseți naturale care s-au format de-a lungul unei perioade îndelungate de timp și care majoritatea nici nu sunt cunoscute turiștilor. Zona este remarcată și datorită rezervațiilor floristice, forestiere sau geologice, iar fauna prezintă o valoare cinegetică ridicată. Dintre mamiferele care se găsesc în aceste zone, mistrețul cerbul, căprioara sau iepurele sunt cele mai importante.

Apele puternic oxigenate sunt favoribile peștilor, iar din punct de vedere economic și turistic importanți sunt cei care se găsesc din abundență: păstrăvul, lipanul, scobarul, umbreana și alții. Mulțimea păsărilor mari și mici sunt favorabile birdwatching-ului. Sticleții, mierla de apă, pietrarul se găsesc pe la marginea apelor sau prin abuși, iar în pădurile de conifere sau foioase se găsesc pițigoi, sturzi sau ciocănitori negre

REZERVAȚIA PIATRA ȘOIMULUI

Pe lângă obiectivele geologice, Rezervația Piatra Șoimului se face remarcată și datorită elementelor de vegetație ce o individualizează. Perimetrul rezervației se încadrează în etajul pădurilor de molid.Pe stânci, în alveole apare și feriguța de stâmcă.La baza stâncilor, pe materialul dezagregat afinul, înregistrează cea mai mare abundență. De asemenea, izolat, apar exemple de plop de munte,anin și mesteacăn.

Rezervația Piatra Șoimului este considerată până în prezent cea mai joasă stațiune de afin identificată în țara noastră.

REZERVAȚIA PIATRA PINULUI

Este importantă din punct de vedere turistic și datorită elementelor de vegetație și faună. Denumirea vine de la pinii frecvenți la baza abruptului, însă elementele ocrotite sunt de natură paleontologică, botanică și peisagistică.

Rezervația geologică Piatra Pinului cu o suprafață de 1,4 hectare reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pești fosiliferi care demonstrează existența unei faune specifice: pești, corali, scoici, etc. Rezervația păstrează urme de viață din oceanul ce odinioară acoperea zona. Piatra Pinului reprezintă o comoară pentru paleontologi deoarece acum 40 de ani aici a fost gasită fosila unui pește de aproximativ doi metri.

De asemenea, în apropierea zonei Humorului se întâlnesc și alte rezervații naturale importante din punct de vedere turistic precum: Fânețele seculare de la Frumoasa, Rezervația Codrul Secular Slătioara, Rezervația de la Zamoslea Lunca, Rezervația Tinovul Mare din Poiana Stampei.

4.6. FACTORUL CLIMATIC

4.6.1. CARACTERISTICI GENERALE

Gura Humorului și împrejurimile sale se încadrează în etajul climatic de munte, subetajul munților mijlocii și scunzi și în topoclimatul complex de munte.

În Obcina Mare se diferențiază o climă montană cu un subtip de climă de depresiuni și văi adânci.Contrastele climatice sunt puternic nuanțate de la un anotimp la altul, cât și de la zonele înalte la culoarele de vale.

Temperatura medie anuală este de aproximativ 6°C pe versantul drept. Cea mai rece lună a anului este ianuarie, iar cea mai caldă lună a anului este iulie cu temperaturi de 18-20 °C. Verile sunt răcoroase, dar în anii mai călduroși temperaturile pot urca până la 28-30°C.

Direcția vântului este influențată de dispunerea reliefului, iar circulația maselor de aer urmărește în general dispunerea culoarelor de vale.

Cantitatea de precipitații este de 900-1000 mm pe an, iar solul este acoperit de zăpadă mai mult de 5 luni pe an, iar pe pantele cu orientare nordică zăpada se menține chiar până în iunie.

Din punct de vedere climatic, Depresiunea Humorului se încadreză în ținutul climei de munți cu altitudini de 800-1700m, respectiv o climă depresionară. Regimul temperaturilor se caracterizează prin valori medii anuale de 6°C, cea a lunii ianuarie de -4,8°C, iar cea a lunii iulie de +16,5°C ( Babu N., 1976).

Cantitatea medie de precipitații este cuprinsă între 700-1000 mm/an, dintre care mai mult de 50% cad sub formă de zăpadă în perioada octombrie-mai. Cantitatea maxima de precipitații se înregistrează vara, în jur de 270 mm, iar repartiția pe celelalte anotimpuri este de 125 mm iarna, 195 mm primavera și 160 mm toamna.

În ceea ce privește regimul eolian, vânturile dominante sunt cele N-NV iar datorită faptului că Depresiunea Gura Humorului se află sub influența climatului scandinavo-baltic, acest fapt imprimă unele caracteristici și celorlalte elemente climatice.

Tabel nr.4.1-Temperatura medie a aerului

Sursa: Anuarul Statistic 2007, postate pe site-ul Ministerului Administrației și Internelor.

Clima munților Stânișoarei se apropie înspre nord de cea a Obcinelor Bucovinei (cu influențe baltice), iar înspre sud de aceea a Munților Tarcăului (cu influențe continentale), dar se diferențiază de unitățile de la nord de valea Bicazului. Astfel, Muntii Stânișoarei au o climă de munți joși, cu temperaturi medii anuale intre 2 si 7 grade C, cu precipitații anuale sub 1100 mm, și cu peste 80 de zile de menținere a stratului de zăpadă.

4.6.1. POTENȚIALUL TURISTIC AL CLIMEI

Datorită faptului că zona Humorului este încadrată în categoria climatului sedativ de munte acest lucru a favorizat ca orașul Gura Humorului să fie căutat ca și stațiune climaterică încă din a doua jumătate a secolului al XIX lea.

Vara climatul se caracterizează prin temperaturi răcoroase propice plimbărilor în aer liber, a drumețiilor, a traseelor montane, iar iarna temperaturile scăzute și precipitațiile sub formă de ninsoare sunt favorabile practicării sporturilor de iarnă. Faptul că mai mult de jumătate din cantitatea medie de precipitații se înregistrează în perioada octombie-mai corelat cu faptul că din decembrie până în martie temperaturile medii lunare sunt sunt 0°C și cu faptul că stratul de zăpadă se menține până la 100 de zile pe an demonstrează că zona Humorului deține toate atu-urile din punct de vedere climatic pentru o dezvoltare cât mai mare a sporturilor de iarnă cu influență directă asupra turismului.

CAPITOLUL 5-CADRUL SOCIO-UMAN ȘI IMPORTANȚA LUI ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI

5.1. SCURT ISTORIC

Arealul studiat și anume Zona Humorului face parte din provincia istorică a României, Bucovina. Bucovina reprezintă o regiune aparte cu particularități care o evidențiază la nivelul țării noastre și cu o istorie zbuciumată care și-a pus amprenta asupra zonei.

Denumirea de Bucovina sau “Țara Fagilor”, este data de Imperiul Habsburgic,din care aceasta provincie face parte timp de 144 ani, între 1775 și 1918. Este divizată începând cu 1940 în două zone: Bucovina de Nord, care astăzi aparține Ucrainei și Bucovina de Sud, parte componentă a României.

Bucovina de Sud a reprezentat din cele mai vechi timpuri axa de legatură permanentă stabilă a Modovei cu Transilavania. Această axa a fost “Poarta” trecerii populaților dintr-o parte în alta a munților, a trecerii migratorilor spre Transilvania și Panonia precum și a armatelor miedievale sau moderne în luptele și razboaiele de mai tarziu, dar și a colonizărilor și migrărilor populației sau a schimburilor comerciale ( Dincă A., 2009).

Bucovina se remarcă printr-un patrimoniu cultural foarte bogat cu numeroase monumente recunoscute la nivel internațional, iar la nivel țării noastre prin acel peisaj specific de culmi alungite sau obcini, dealuri domoale sau depresiuni de tipul câmpulungurilor.

Acest spațiu a favorizat dezvoltarea așezărilor umane și practicarea unor activități specifice, iar condițiile istorice care s-au manifestat de-a lungul timpului și-au pus amprenta asupra populației, mentalității, tradițiilor și obiceiurilor.

5.2. POTENȚIALUL POPULAȚIEI ȘI AL AȘEZĂRILOR UMANE

Populația și așezările umane sunt foarte importante în ceea ce privește dezvoltarea activităților turistice generând atât oportunități cât și restricții.

În ceea ce pivește zona Humorului turismul joacă un rol foarte important în dezvoltarea economică a zonei și totodată o sursă importantă de locuri de muncă pentru humoreni, dar în același timp caracteristicile populației au fost, sunt importante și favorizează buna desfășurare a turismului astfel încât se poate spune că între cele două există o relație de interdependență foarte puternică.

Cultura, tradițiile, obiceiurile și felul de a fi al bucovinenilor diferit de restul românilor ca urmare a stăpânirii germane, reprezintă alături de peisajul geografic suportul activităților turistice.

Evoluția numerică a populației, structura populației pe grupe de vârstă sau în cadrul sectoarelor economice reprezintă principalii indicatori care influențează desfășurarea activităților turistice.

Principalele localități unde are loc o desfășurarea intensă a fenomenului turistic sunt: orașul Gura Humorului și partea sa componentă satul Voroneț dar și satul Mănăstirea Humorului.

5.2.1. Evoluția numerică a populației

În graficul de mai sus este surprinsă evoluția populației intre anii 1912-2010, perioadă în care după mai multe fluctuații populația orașului se dublează,chiar triplează (aproximativ 6.500 locuitori în anul 1912, 13.235 în anul 1977 si 15.748 in anul 2010) acestea fiind rezultatul cauzelor economice,politice,sociale la nivel mondial si local.

Începând cu anul 1948 populația înregistrează un ritm galopant de creștere, iar în 30 de ani ajunge de la valoarea de 5.178 la valoarea de 13.235. Creșterea se datorează instaurării regimului comunist ce a presupus o politica pronatalistă, o creștere economică și o îmbunatățire a traiului dar și interzicerea de a părăsi țara, spre deosebire de perioada interbelică când mulți plecau la studii în Europa și nu se mai intorceau. Creșterea cea mai mare a fost între anii 1966-1977 când în numai 10 ani populația orașlui a crescut cu 5.000 de locuitori ca urmare a decretului din anul 1966 când s-au interzis avorturile asfel crescând foarte mult natalitatea, iar județul Suceava se afla printre județele cu cea mai mare natalitate din țară. Creșterea este datorată și industrializarii ce a determinat migrarea unui număr mare al populației din mediul rural în cel urban.

Creșterea continuă pe tot parcursul existenței regimului comunist și atinge maximul în anul 1992-16.816 locuitori, după care urmează o tendință descendentă ce se menține până în zilele noastre. Cauzele descreșterii sunt creșterea migrațiilor către zonele rurale ca urmare a restructurării industriale, legalizarea avorturilor, migrațiile în străinătate dintre care unele cu caracter permanent. Spre deosebie de alte orașe din județul Suceava, orașul Gura Humorului nu înregistrează o scădere accentuată ca urmare a faptului că este o stațiune turistică importantă si mulți au decis să rămână.

În comuna Mănăstirea Humorului se înregistează fluctuații de-a lungul anilor dar nu la același nivel precum în cazul orașului Gura Humorului (3336-1912, 2296 minimul în 1948 și 3.595 în 1977).

Se observă o evoluție diferită față de orașul Gura Humorului deoarece aici migrațiile au avut caracter invers: în perioada comunistă migrațiile au fost dinspre rural spre urban, iar în perioada de după 1989 migrațiile au fost dinspre mediul urban spre cel rural.

5.2.2. Evoluția natalității, mortalității și a bilanțului natural

În graficele de mai sus s-a urmărit și analizat evoluția natalității și mortalității populației pentru orașul Gura Humorului și satul Mănăstirea Humorului în perioada 1966-2010. Pentru această perioadă maximul are loc in anul 1977 iar minimul in anul 2010.

În perioada analizată se obsevă fluctuații majore ale celor trei indicatori cauzate de motive sociale, politice sau economice.

Evoluția indicatorilor este legată în ambele cazuri de evoluția politică a României: pentru perioada comunistă (1966-1989) este specific un bilanț natural pozitiv, iar după căderea regimului (1989-prezent) bilanțul începe să scadă atingând valori negative în ultimul interval:-0.19 pentru orașul Gura Humorului și -0.83 pentru satul Mănăstirea Humorului.

În perioada 1977-1992 scăderea este dramatică pentru ambele localități(de la 16.1 la 1.66 pentru Gura Humorului și de la 11.7 la 5.1 pentru Mănăstirea Humorului). Bilanțul mult mai mare din Manastirea Humorului față de cel din Gura Humorului se datorează faptului că după 1990 mulți locuitori din oraș s-au îndreptat înapoi către mediul rural ca urmare a desființării industriale.

5.2.3. Evoluția bilanțului migratoriu

Se poate observa din grafic că în cazul celor două localități evoluția bilanțului migratoriu este în antiteză. Este mare în perioada comunistă în cazul orașului Gura Humorului cu un maxim în anul 1977 datorită industrializării și venirii într-un numai mare a populației din mediul rural, după care urmează o scădere dramatică, în special după 1990 când ca urmare a numărului mare de plecări în străinătate sau spre alte orașe mari ale tării valoarea bilanțului scade sub 0.

În satul Mănăstirea Humorului bilanțul este mic, sub 0 în perioada comunistă ca urmare a plecărilor într-un număr foarte mare către orașele industrializate, după care urmează o creștere, în special după 1990 când terenurile agricole se returnează și mulți se întorc din mediul urban în cel rural.

5.2.4. Evoluția structurii etnice a populației

Din graficul de mai sus se poate observa că minoritatea majoritară este cea rromă, urmată de cea germană, lipoveană si poloneză.De-a lungul intervalului analizat(1977-2011) au loc creșteri și descreșteri in cazul unor minorități.

Cea mai mare descreștere se înregistrează in cazul minorității germane( de la aproximativ 200 in anul 1977 si 1992 la aproximativ 10 in 2011), urmată de minoritatea evreică a cărei valoarea scade mult odată cu căderea comunismului si reîntoarcerea evreilor în Israel.

În ceea ce privește creșterea, cea mai pregnantă este în cazul minorității poloneză.

Structura etnică a populației este importantă în activitățile de turism din mai multe perspective:

Unitatea etnică a românilor care sunt covărșitor majoritari

Minoritățile imprimă caracteristici populației locale care poate prelua anumite concepții, obiceiuri, tradiții, meșteșuguri

Minoritatea germană destul de numeroasă din zona Humorului se regăsește în arhitectura orașului Gura Humorului dar și în arhitectura satelor și reprezintă o atracție turistică

Coabitarea mai multor etnii dă naștere unei culturi mai bogate și diversificate, deasemenea atractivă pentru turiști

5.2.5. Rata de înlocuire a forței de muncă

Rata de înlocuire a forței de muncă se calculează prin raportarea efectivului populației tinere la o treime din persoanele în vârsta de 15-59 ani raportată la 1.000 de locuitori. Astfel, rata de înlocuire a forței de muncă este de 733,9‰ la nivelul orașului Gura Humorului și de 728,2‰ în mediul urban al județului Suceava. Aceasta înseamnă că, peste aproximativ 10- 15 ani, fiecare 1.000 locuitori stabili ce vor ieși din câmpul muncii vor fi înlocuiți de 734 persoane, ceea ce va conduce la un deficit de forță de muncă de aproximativ 266 persoane (Profilul demografic, social și economic al orașului Gura Humorului, 2010).

5.2.6. Raportul de dependență demografică

Raportul de dependență demografică (raportul dintre suma efectivului populației tinere și populației vârstnice și efectivul populației adulte) este de 525,7‰ la nivelul orașului Gura Humorului ceea ce înseamnă că, în medie, 1.000 persoane aflate în vârstă de muncă susțin 525,7 persoane inactive (valoarea acestui indicator este superioară celei din mediul urban județean – 481,2‰)( Profilul demografic, social și economic al orașului Gura Humorului, 2010).

5.3. CONTEXTUL ECONOMIC AL ZONEI

Economia zonei se bazează în cea mai mare măsură pe activitățile turistice, activitățile industriale și de construcții, iar activitățile agricole și silvice care au rămas activitățile tradiționale în zonă.

După cum se poate observa și din figura 5.9, ponderea cea mai mare în sectorul economic îl constituie comerțul cu un număr de 171 de întreprinderi , urmat la distanță foarte mică de servicii cu un număr de 150 de întreprinderi dintre care ramura economică a hotelurilor și restaurantelor înregistrează o valoare de 49 de unități (Profilul demografic, social și economic al orașului Gura Humorului, 2010).

În anul 2010, în orașul Gura Humorului erau înregistrați 441 de agenți economici, care au avut un număr total de 2.254 salariați și au realizat o cifră de afaceri totală de 342.064.202.

Firmele din domeniul hoteluri și restaurante dețineau 8,0% din totalul salariaților (181 persoane) și au avut o contribuție de 3,6% la formarea cifrei de afaceri locale.

Din cifrele prezentate mai sus (tabel nr.5.2) reiese că deși zona deține un potențial turistic foarte mare acesta nu este încă valorificat la adevărata lui valoare și contribuie destul de puțin la economia locală. Deși numărul unităților de turism este destul de mare (49) și se situează pe locul 3, numărul angajaților este mic. Acest lucru se poate explica fie prin faptul că multe din unitățile de cazare sau alimentație sunt afaceri de familie și nu toți sunt declarați ca fiind lucrători în turism sau prin faptul că o persoană nu ocupă o singură funcție bine specificată ci se ocupă de mai multe și de un număr cât mai mare de turiști. Numărul mic al lucrătorilor în turism arată că zona are lacune în ceea ce privește cultura turistică si educația specifică.

Creștera animalelor, mai ales a ovinelor și bovinelor reprezintă una din activitățile principale ale locuitorilor orașului Gura Humorului, dar mai ales a celor din satul Voroneț și Mănăstirea Humorului.

Fondul funciar al orașului Gura humorului este de 6.984 ha dintre care suprafața neagricolă ocupată în cea mai mare parte de păduri ocupă ponderea cea mai însemnată. Suprafața agricolă este de 1882 ha dintre care pășunile și fânețele ocupă cel mai mult urmate de culturile agricole reprezentate de: plantele necesare hranei animalelor, iar mai puțin însemnate sunt cultivarea cartofului și a legumelor.

Datorită suprafeței mari pe care se desfășoară, pădurile sunt sursa economică cea mai importantă a zonei atât datorită lemnului care este exploatat dar și funcției peisagistice și de recreere (Planul de dezvoltare al orașului Gura Humorului, 2010)

CAPITOLUL 6-POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

Potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice și socio-economice care exprimă posibilități de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activităților de turism(Gheorghilaș A., 2011). Potențialul turistic antropic este fornat din totalitatea edificiilor de natura istorică, artistică si arhitectonică, etnografică, economică, din totalitatea obiceiurilor și tradițiilor prin care se idividualizează zona respectivă și care pot reprezenta premise pentru o dezvoltare turistică. Acesta face referire atât la elemente culturale ale patrimoniului fix(obiective cultural-istorice, monumente) cât și la cel mobil( manifestări culturale cu caracter tradițional sau conteporan) prezentând atractivitate turistică mai ales prin prisma caracteristicilor sale calitative(unicitate, originalitate, diversitate) analizate pentru diverse niveluri spațiale și temporale (Cândea, Erdeli, Simon, 2000).

Zona Humorului este o entitate culturală în sine, aparținând Bucovinei care este una din cele mai reprezentative zone etnografice ale țării, iar acest lucru a transformat-o într-o destinație turistică foarte apreciată. Cadrul cultural este principalul factor de atracție turistică a zonei iar prin îmbinarea armonioasă a acestuia cu cadrul natural s-a născut această zonă plina de cultură, tradiții și obiceuri care au rezistat de-a lungul secolelor.

Zona Humorului, dealtfel precum întregul județ Suceava, este cunoscută drept un ținut al mănăstirilor, unele de o valoare inestimabilă care fac parte din patrimoniul UNESCO. Zona este completată și de muzee cu valoare etnografică, monumente de arhitectură, statui și busturi precum și numeroase festivaluri și sărbători.

6.1.Patrimoniul cultural fix

Patrimoniul cultural fix cuprinde monumentele și obiectivele cultural-istorice, lăcașurile de cult, obiecvtivele etnografice sau economice care prezintă o anumită însemnătate.Aceste pot fi de o valoare excepțională recuoscute la nivel național sau internațional și de valoare regională sau locală promovate prin intermediul pliantelor sau ghidurilor locale.

6.1.1.Obiective turistice artistice și arhitectonice

Zona Humorului este recunoscută atât la nivel național cât și internațional datorită mănăstirilor care atrag anual mii de turiști, datorită arhitecturii tradiționale bucovinene și a monumentelor ce au o arhitectură germanică, instituții publice sau muzee.

6.1.1.1.Lăcașe de cult

Mănăstirea Voroneț este cel mai important obiectiv turistic al zonei care atrage anual mii de turiști români dar mai ales străini, iar monumentul face parte din Patrimoniul UNESCO.

Mănăstirea este situată la 4 km de orașul Gura Humorului, în satul Voroneț care este parte componentă a orașului.Voronețul, supranumită și giuvaerul Bucovinei, a fost ctitorită de către Ștefan cel Mare în anul 1488.

Mănăstirea este unul din monumentele reprezentative ale stilului moldovenesc caracterizat printr-o îmbinare a elementelor gotice cu cele bizantine. Mănăstirea este costruită pe locul unui vechi schit de lemn, iar cronicele vremii arată că realizarea bisericii s-a făcut în numai 4 luni, de la 26 mai până la 14 septembrie 1488.

Valoarea Voronețului se datorează în primul rând frescelor sale exterioare, demne de comparat cu oricare fresce ale lumii apusene. Scena Judecății de Apoi care ocupă întregul perete de apus al bisericii este considerată de unii specialiști datorită policromiei sau amplorii ca fiind egală cu compozițiile italiene de la Capela Sixtină sau Basilica San Marco. Picturile în care sunt introduse pentru prima dată instrumente muzicale populare, costume populare sunt scăldate de culoarea albastră de unde si denumirea de “albastru de Voroneț”.

Mănăstirea Humorului este situată la 6 km de orașul Gura Humorului, în satul cu același nume și a fost construită în anul 1530 în timpul domnitorului Petru Voievod și reprezintă de asemenea un monument înscris în Patrimoniul UNESCO. După ce a fost terminat de pictat tot exteriorul în anul 1535 Mănăstirea Humorului devine una din primele mănăstiri cu frescă exterioară, alături de cea de la Voroneț-“Pictura exterioară a bisericilor moldovenești din secolul al XV-lea constituie fără îndoială una din cele mai reprezentative pagini din istoria artei”(Sorin Ulea, 2006).

Pictura este dominată de culoarea roșie, iar tema centrală o constituie asedierea Constantinopolului. Un element de valoare artistică importantă îl reprezintă portretul doamnei Elena, soția domnitorului Petru Rareș considerat reprezentativ pentru pictura moldovenească medievală.

Biserica romano-catolică Preasfânta Treime care a fost construită în anul 1811 și este considerată cea mai veche biserică romano-catolică care funcționează și astăzi din
Bucovina.

6.1.1.2. Monumente și busturi

Printre monumentele de arhitectură se numără clădirea Primăriei care datează din anul 1904 și clădirea Judecătoriei care datează din anul 1901.

În categoria busturi se regăsesc două busturi: bustul scriitoarei Olga Kobileanska care s-a născut în Gura Humorului și a cărei opera a avut la baza viața țăranilor bucovineni și a intelectualității ucrainene și bustul preotului Simeon Cobilanschi.

6.1.2.Obiective etno-folclorice

6.1.2.1.Muzee cu caracter etno-folcloric

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina deschis în anul 2004 a devenit unul din cele mai importante muzee la nivel național și un element simbol la Bucovinei.

Muzeul are drept tematică obiceiurile tradiționale bucovinene dintre care Obiceiurile de Sfântul Andrei, Obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, obiceiurile specifice de primăvară și obiceiurile pascale. Patrimoniul muzeului cuprinde 7.452 de piese grupate în mai multe categorii:etnografie, artă plastică, grafică satirică, științele naturii, istorie, fotografii.

Ceramica și uneltele necesare ocupațiilor pastorale și agricole refac perioada de destrămare a comunei țărănești primitive. În cadrul muzeului se află diferite unele precum sape de lemn, vaze din pământ realizate acum 500 de ani, plug din lemn folosit de țăranii săraci.

6.1.2.2.Arhitectura tradițională

Arhitectura tradițională reprezintă o parte importantă al potențialului turistic cultural al zonei Humorului, regiunea fiind inclusă în zona etnografică a Bucovinei de Sud. Zona Bucovinei se bucură de una din cele mai interesante arhitecturi populare românești.

Lemnul constituie materia primă cea mai des folosită, iar construcțiile din lemn și arta lemnului s-a păstrat până în secolul al XX-lea. Tencuiala caselor se impune prin zugrăveli diferite, colorate cu modele preluate de pe ii sau covoare.

Prispa este unul din cele mai reprezentative elemente tradiționale ale casei, iar acoperișul este deobicei în patru ape și acoperit cu draniță sau șindrilă. Casa tradițională nu are horn, deoarece fumul se degajă direct în podul foarte mare folosit pentru depozitarea alimentelor ajutând la conservarea prin afumare a acestora.

Un alt element tradițional din alcătuirea unei gospodării îl constituie gardul tradițional din răzlogi.

6.2.Patrimoniul cultural mobil

Patrimoniul cultural mobil este alcătuit din totalitatea credințelor, obiceiurilor, tradițiilor, obiectelor sau festivalurilor care sunt caracteristice anumitor zone.

În Bucovina și implicit și în zona Humorului mediul rural și-a păstrat mult din autenticitate și valori, iar societatea care se bazează pe anumite datinin și experiențe comune prin care indivizii încă se mai simt parte a grupului, creionează și ea identitatea culturală a zonei. La baza artei și creației populare stau noțiunile de credință, tradiție, ritualuri sau meșteșuguri.

Portul popular(fig.6.11) este o parte constituentă importantă a patrimoniului cultural mobil și este compus dintr-o cămașă cu gulerul frumos decorat, cu mânecile lagi împodobite cu dantelă în cazul costumului feminin, iar bărbații poartă cămăși scurte și largi în partea de jos(Cândea, Erdeli, Simon 2003). În prezent costumul popular este purtat mai rar, mai mult în zilele de sărbătoare și cu ocaziile festive. Deasemenea se remarcă și frumusețea bentițelor ornate cu elemente florale și a sumanelor.

Tradițiile de Paște și Crăciun sunt de asemenea foarte atractive pentru turiști cum ar fi mersul cu plugușorul, cu uratul iar copii primesc drept răsplată colăcei proaspeți făcuți în casă. Încondeierea ouălelor reprezintă o activitate populară în zonă și deși acest meșteșug este întâlnit în mai multe zone din țară, aici tradiția s-a păstrat din mamă în fiică dar mai ales în rândul maicilor de la mănăstiri. Elementele reprezentative sunt: alibine, creasta cocoșului, brazi sau cruciulițe.

Meșteșugurile au o veche si bogată tradiție în Gura Humorului-Voroneț sau Mănăstirea Humorului și s-au dezvoltat în funcție de activitățile populației locale, iar acestea aveau loc la început în cadrul gospodăriilor localnicilor iar mai apoi în bresle specializate. În secolulu al XIX-lea are loc o dezvoltare a acestor produse care încep a fi vândute în târguri, un astfel de târg menținându-se până în prezent. Dintre meșteșugurile specifice zonei sunt:torsul și țesutul, olăritul, drănițitul, opincăritul sau încondeiatul ouălelor.

Gastronomia constituie un alt punct de atracție pentru turiști deoarece mâncarea bucovineană a știut să își păstreze caracteristicile de-a lungul timpului formându-și o identitate culinară. Mâncărurilor tradiționale li se acordă o importanță deosebită mai ales în timpul sărbatorilor de Crăciun și Paște, atunci când turiștii pot gusta din bunătățile locale precum: păstrăv în cetină de brad, tochitură de porc, mămăliguță cu ciuperci, supă de pui cu tăiței de casă, ciulama de gălbiori sau cașul dospit. La categoria băuturi băutura tradițională este țuica dublu rafinată(fig.6.17) sau berea de casă.

Festivaluri, târguri și sărbătorile locale reprezintă un alt prilej de atragere a turiștilor și sunt legate în principal de sărbătorile de iarnă sau cele pascale. Printre cele mai importante târguri și sărbători se numără: Târgul de Paște-târg al ouălelor închistrite care în anul 2014 ajunge la a XI a ediție în anul 2014 în cadrul căruia turiștii pot admira produse realizate manual de către localnice sau pot achiziționa acestea; “Iarnă bucovineană”-festival al sărbătorilor de iarnă; “Barabula de aur”-festival al gastronomiei locale realizat în timpul zilelor orașului; Festivalul Internațional de Film Documentar “Toamnă la Voroneț” ce are loc la începutul lunii octombrie iar în anul 2014 va ajunge la cea de-a XXXIV a ediție. Alte festivaluri sau sărbători sunt: Zilele Humorului, Off-Road Bucovina sau Paștele în Bucovina.

CAPITOLUL 7-INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Infrastructura turistică este reprezentată de totalitatea utilităților necesare puse la dispoziția turiștilor pentru a putea permite desfășurarea activităților de turism. Infrastructura turistică reprezintă următoarea etapă în cadrul definitivării potențialului turistic al unei zonei și ea este cea care crează legătura între turiști si suportul turistic propriu-zis reprezentat de cadrul natural și cel antropic.

Circulația turistică din cadrul unui areal este în mare parte influențată și de infrastructura turistică alcătuită din: baza tehnico-materială care întregește patrimoniul turistic al zonei.

În zona Humorului baza tehnico-materială este constituită din structuri de primire, structuri de alimentație, activități de agrement dar și de elemente ale infrastructurii generale care pot favoriza sau condiționa activitățile turistice.

7.1.Baza tehnico-materială

Baza tehnico-materială este o componentă a ofertei turistice și prezintă o mare diversificare și spezializare, ca și serviciile turistice adiacente, de altfel, orice tip de serviciu turistic rezultă din utilizarea unui tip de echipament sau dotare turistică între aceste elemente existând o corelație de natură calitativă și catitativă (Glăvan V., 2009 ).

În arealul Humorului baza tehnico-materială diversificată este constituită din unități cu funcție de cazare, alimentație, agrement, cu cel mai mare grad de dezvoltare în orașul Gura Humorului, urmat de zona rurală a acestuia în satul Voroneț și satul Mănăstirea Humorului.

7.1.1. Structurile turistice de cazare

Cazarea poate fi considerată partea cea mai importantă a bazei tehnico-materiale care influențează în mod pregnant desfășurarea per ansamblu a activităților turistice din zonă prin gradul de siguranță și confort oferit turiștilor. Prin capacități de cazare se înțeleg acele dotări care asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe un anumit interval de timp în schimbul unui anumit tarif prestabilit care diferă în funcție de sezon și de dotările oferite (Glăvan V., 2009).

Oferta structurilor turistice de cazare din zona Humorului este diversificată și foarte bogată, întâlnindu-se structuri de cazare de tipul hotelurilor în orașul Gura Humorului, pensiuni, case de vacanță, case, cabane în satele Voroneț și Mănăstirea Humorului.

În ceea ce privește evoluția unităților de cazare la nivelul zonei(fig.7.1) se remarcă o dinamică foarte accentuată, numărul unităților înregistrând o evoluție ascendentă mai ales în anii 2006-2007, evoluție care se înregistrează la nivelul întregului județ Suceava.

La începutul anilor `90 unitățile de cazare erau reprezentate în cea mai mare parte de hotelurile și cabanele turistice din zona orașul Gura Humorului, iar în satul Mănăstirea Humorului nu se găsea nicio unitate de cazare. Creșterea accentuată din anii 2005-2006 se datorează în primul rând dezvoltării unităților de cazare din zona rurala, mai ales a pensiunilor agroturistice.

Evoluția numărului unităților de cazare este vizibilă per ansamblu dar totodatată se poate remarca și o evoluția a numărului în funcție de tipul unităților de cazare. Hotelurile, pensiunile și vilele tuistice înregistrează cea mai mare creștere, în special dupa anii 2004.

Studiile de pe teren arată însă că datele oficiale nu coincid întotdeauna cu cele din teren deoarece mulți proprietari nu își declară gospodăria pentru a nu plăti taxe astfel încât datele de la Insititul Național de Statistică nu coincid cu cele oferite de site-uri de specialitet precum www.turist.info sau www.booking.com.

Capacitatea de cazare turistică înregistrează și ea o creștere semnificativă între anii 1990-2013 ajungând să își mărească valoarea de 6 ori-de la aproximativ 300 de locuri în anul 1990 la 1200 de locuri în anul 2012. Între anii 1990-2000 capacitatea de cazare se menține costantă, iar începând cu anii 2004-2005 această înregistrează o creștere semnificativă dublându-și valoarea în 3 ani.

Această creștere substanțială a capacității de cazare(fig.7.2) se datorează creșterii numărului unităților de cazare și a diversificării acestora dar și a faptului că în anul 2006 orașul Gura Humorului a fost declarat stațiune turistică.

Pentru anul 2013 oferta unităților de cazare este consituită din 111 unități de cazare dintre care:7 hoteluri( între 2 și 4*), 51 de pensiuni( între 2 și 4*), 8 vile, 10 case de vacanță, 22 case și 12 cabane.

Din graficul de mai sus se poate observa că în ceea ce privește tipul structurilor de cazare domină pensiunile cu un procent de 52%, urmate de casele de vacanță, vile și hoteluri. Din această împărțire se poate deduce că turiști care vizitează această zonă sunt turiști cu venituri peste medie care preferă confort și o paletă mai largă de dotări.

Din cele 111 unități de cazare, cea mai mare pondere o deține satul Mănăstirea Humorului, urmat de orașul Gura Humorului și Voroneț.

Gradul de confort este alt element important în evoluția cererii turistice ale zonei și în atragerea a câți mai mulți turiști. Structurile de cazare trebuie să fie diversificate în ceea ce privește gradul de confort pentru a acoperi un segment cât mai mare al populației în funcție de venituri dar și de necesități.

Din graficul de mai sus se observă că în localitățile din zona Humorului structurile de cazare au un grad de confort cuprins între 2 și 4 stele, lipsind categoria de 1 stea și 5 stele.

Cele mai multe unități de cazare se încadrează la categoria de 3 stele ocupând o pondere de 67,5% din numărul total. La această categoria intră: 3 hoteluri, 31 pensiuni, 5 vile, 17 case, 7 case de vacanță și 8 cabane. Urmează categoria de 4 stele cu un procentaj de 18% din numărul total, iar la această categorie se regăsesc: 2 hoteluri, 13 pensiuni, 3 vile și 2 case de vacanță.

Pe ultimul loc cu un procentaj 15,5% se află unitățile de cazare di categoria de 2 stele, iar aici sunt cuprinse: 2 hoteluri, 5 pensiuni, o vilă, 3 case de vacanță, 3 case și 4 cabane.

Dintre toate unitățile de cazare Hotelul Western Bucovina din centrul orașului Gura Humorului este hotelul cu cea mai mae capacitate și cu cel mai mare grad de confort.

Hotel Best Western Bucovina este cel mai nou hotel construit din orașul Gura Humorului, are 4 stele și o capacitate de 130 de camere, 5 săli de conferință, 2 restaurante, sală de fitness sau jacuzzi. Hotelul este preferat în primul rând de turiștii străini dar și de cei care vin în scop de afaceri.

După gradul de confort al unităților de cazare(fig.7.6) se poate observa că zona Humorului deține în ceea ce privește structurile de cazare o bază foarte bogată și variată care se adresează oricărui tip de turist în funcție de venituri și scopul călătoriei. Fie că este vorba despre o călătorie de relaxare în mijlocul naturii într-un cadru ce încă se mai păstrează pitoresc, fie că este vorba despre o călătorie religioasă, de practicare a sporturilor sau de afaceri, zona Humorului oferă structuri de cazare în apropierea obiectivelor și cât mai variate.

7.1.2.Structurile turistice de alimentație

Structurile de alimetație influențează și ele circulația turistică deoarece vin în completarea ofertei turistice a zonei. Zona Humorului deține pe lângă frumusețile naturale și culturale și o gastronomie tradițională care reprezintă un punct de atracție pentru iubitorii de mâncare tradițională bucovineană.

În arealul studiat ce cuprinde orașul Gura Humorului și partea sa componentă satul Voroneț și comuna Mănăstirea Humorului se află un număr de 33 de unități de alimentație, 29 în Gura Humorului și 4 în Mănăstirea Humorului.

În zonă se găsesc unități de alimentație de tipul restaurantelor clasice, restaurante cu specific, baruri de zi, restaurante pensiune sau crame.

Din graficul de mai sus se poate observa că în funcție de tipul unității de alimentație predomină cu un procentaj de 49% restaurantele clasice, urmate de restaurantele pensiune cu un procentaj de 27%, barurile de zi și restaurantele cu specific numai cu 6%.

Din cadrul acestora cele mai multe se află în cadrul unor unități de cazare(100% în cazul Mănăstirii Humorului și 90% în cazul orașului Gura Humorului).

Analizând tipul structurilor de alimentație în funcție de gradul de confort(fig.7.10) reiese faptul că predomină cele de 3 stele cu 47%, urmate de cele de 2 stele cu 31% și cele de 4 stele cu 22%. Analizând atât structurile de cazare cât și cele de alimentație rezultă ca în ambele cazuri domină cele de 3 stele de unde reiese încă o dată ca majoritatea unităților de alimentație fac parte din cadrul unităților de cazare. Raportând numărul unităților de cazare la numărul unităților de alimentație reiese un număr de 0, 29 unități de alimentație/unități de cazare.

Restaurant Casa Elena

Complexul turistic Casa Elena de 4 stele din Voroneț pune la dispoziția turiștilor 2 restaurante: unul classic cu o capacitate de 60 de locuri și unul tradițional cu o capacitate de 250 de locuri dar și o stână turistică de 40 de locuri unde turiștii pot descoperi bunătățile bucătăriei bucovinene.

7.1.3. Structuri de agrement

Zona Humorului se remarcă la nivel național nu numai datorită mănăstirilor, muzeelor sau arhitecturii tradiționale precum si datorită activităților de agrement numeroase puse la dispoziția turiștilor: pârtie de schi, bazine de înnot, aventura park, paint ball, plimbări cu mocănița, plimbări cu sania etc.

Parcul Dentrologic Lunca Moldovei

Parcul Dentrologic Lunca Moldovei face parte în prezent din cele 250 de hectare din preajma rezervației de interes științific Piatra Pinului.

Înainte de a fi amenajat drept parc dentrologic, spațiul era ocupat de o luncă de aproximativ 25 de hectare situate pe malul stâng al Moldovei, de la confluența ei cu pârâul Humor în amonte până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului și era folosită pentru pășunat.

Furtunile puternice corelate cu viiturile râurilor au distrus parțial vegetația luncii și au smuls stratul subțire de pământ fertil astfel încât pământurile de aici nu mai erau practicabile. Ulterior mai mulți primari au încercat să amenajeze aceste pământuri dar abia după o muncă de 8 ani s-a consolidat pământul de aici și a fost creat Parcul Dentrologic.

Au fost create alei, iar spațiul dintre ele reacoperit, în prealabil, cu un strat de pământ fertil, a fost plantat cu arbori și arbuști în număr de peste 100.000. Se găsesc aici aproximativ 500 de specii de arbori și arbuști, printre care și specii exotice considerate unele dintre ele monumente ale naturii (Țăranu P., 1981).

Cea mai importantă structură de agrement este Complexul de Agrement Ariniș din orașul Gura Humorului realizat din fonduri europeene în urma proiectului P.O.P.A.S. Complexul oferă posibilități de recreere nenumărate indiferent de anotimp.

Pârtia de schi Șoimul este o pârtie cu grad dificil, are 1478 m lungime și 35 m lățime, deține un telescaun și 5 tunuri de zăpadă, instalație de nocturnă, drum de acces modernizat și este deservită de o parcare de 350 de locuri. La baza pârtiei se găsesc numeroase restaurante și baruri iar în imediata apropiere unități de cazare.

Tariful pentru telescaun este de 10 lei urcare și coborâre și 10 lei -2 ore pentru a închiria schiuri.

Patinoarul în aer liber iarna și care vara funcționează ca spațiu pentru role și skateboard se află în apropierea pârtiei. Deasemenea tot aici se mai găsește o piscină acoperită de mărime olimpică cu Jacuzzi și sauna și un ștrand în aer liber cu piscină și bazin de înnot pentru copii.

Iubitorii de sport și aventură pot vizita și Parcul de aventuri Eskalada Park (fig.7.15). Parcul oferă distracție si emoții la înălțime în aer liber și are la dispoziție șase trasee cu grade crescătoare de dificultate fiecare cu câte 8 până la 17 stații. Traseul este disponibil pentru toți oamenii începând cu vârsta de 4 ani. (www.primăriagh.ro).

Complexul de minigolf cu 18 piste, spațiul de paintball, terenurile de fotbal și tenis cu nocturnă sunt alte activități ce pot fi practicate în zonă (www.primariagh.ro)

În satul Voroneț și în Mănăstirea Humorului multe pensiuni sau cabane turistice pun iarna la dispoziția turiștilor plimbări cu sania trasă de cai, iar stâna turistică din Gura Humorului oferă posibilități de pescuit și echitație. Alte servicii de agreement la care turiștii pot apela sunt tururile mănăstirilor oferite de către proprietarii de pensiuni, off-road sau închirieri de atv-uri.

Centrul de informare turistică

În urma realizării proiectului European POPAS s-a construit și un centru de informare turistică în centrul orașului(fig.7.20), singurul de acest fel din zonă.

7.2. Circulația turistică

Analiza circulației turistice este importantă ca și parte componentă a potențialului turistic deoarece reflectă gradul de atractivitate al zonei și modul în care activitatea turistică se desfășoară.

7.2.1. Dimensiunea turistică

Măsurarea statistică a circulației turistice din zona Humorului este importantă din punct de vedere cantitativ dar și calitativ deoarece ne oferă informații în ceea ce privește numărul turiștilor sosiți în zonă, tipul unităților de cazare preferate cu influență directă asupra fenomenului turistic.

Numărul total de turiști (Σt) este un indicatorul ce reprezintă totalul numărului de persoane ce au călătorit în afara localității de reședință, pentru o perioadă de cel puțin o noapte și de cel mult 12 luni, și beneficiază de servicii organizate ale unităților turistice de cazare. Din această categorie se exclud persoanele care în urma realizării călătoriei sunt remunerate. (Cocean, 2002)

Din graficul realizat se observă că evoluția numărului sosirilor în zonă a înregistrat un boom în prima parte a intervalului (anii 2001-2004), după care urmează o perioadă de stagnare între anii 2004-2007, o perioadă de mic declin în anii 2008-2009 cauzat de izbucnirea crizei economice, iar ultimul interval se caracterizează printr-o creștere semnificativă.

Creșterea se explică prin dezvoltarea infrastructurii de cazare și alimentație odată cu anii 2004 dar și a cele turistice prin construcția Complexului de agrement Ariniș.

Din cele două diagrame(fig.7.23 și fig.7.24) se observă că în anul 2001 turiștii preferau să se cazeze în pensiunile turistice, acestea înregistrând 86% din numărul total al sosirilor, iar în anul 2012 cele mai multe sosiri le înregistrează hotelurile urmate de pensiunile turistice lucru ce poate fi explicat prin faptul că în anul se dă în folosință hotelul Best Western Bucovina ce deține cea mai mare capacitate de cazare din zonă.

Înnoptările reprezintă un indicator care ne arată numărul de nopți pe care un turist le petrece într-o unitate de cazare.

După cum se poate observa din cele două grafice numărul înnoptărilor înregistrează aceeași evoluție cu cea a sosirilor și anume un boom în prima parte a intervalului, o perioadă de stagnare, o perioadă de declin și o creștere semnificativă cu maximul înregistrat în anul 2012-80.000 de înnoptări. Totodată analizând cele două grafice rezultă că numărul înnoptărilor este dublu față de numărul sosirilor reieșind că turismul practicat este cel de week-end.

7.2.2. Indicatori ce reflectă intensitatea circulației turistice

Durata medie a sejurului (Ds) acesta calculându-se prin raportarea numărului de înnoptări realizate (I) la numărul de sosiri ale turiștilor (t) (Cocean, 2002)

Σ I

Σ t

În care: Σ I = numărul de înnoptări turistice

Σ t = n Σ t =numărul de sosiri turistice

Din grafic(fig.7.26) se observă că durata medie a sejurului are o evoluție constantă, fără fluctuații majore și care înregistrează un minim în anul 2005 și 2006 de 1,5 înnoptări/sosiri și un maxim în anul 2008 de 2 5 înnoptări/sosiri.

Gradul de utilizare al unităților de cazare (Gu) se calculează folosind următoarea formulă:

Gu = [(t * Ds)/(Cc* 365 )/] * 100,

În care: t = numărul de turiști

Ds = durata medie a sejurului turiștilor

Cc = capacitatea de cazare

Indicele de utilizare a capacității de cazare este relativ redus și a înregistrat o evoluție descendentă(maximul de 19% în anuș 2006 și minimul de 16% în anul 2010). Această descreștere este datorată creșterii capacității de cazare din ultimii ani mai ales în localitățile Voroneț și Gura

Humorului.

CAPITOLUL- 8 TIPURI ȘI FORME DE TURISM

Tipurile de turism reprezintă conținutul, în timp ce formele de turism reflectă caracteristicile desfășurării turismului, structura mediului care le-a generat, adică structura societății omenești, modalitățile de acoperire a motivațiilor și posibilitățile tehnico-economice de procesare a fenomenului turistic (Cândea, Tamara, Bogan, 2009).

Tipul de turism apare ca o sumă de caracteristici care au loc într-un anumit timp și un anumit spațiu. Tipurile de turism se delimitează în funcție de anumite criteii precum: motivele călătoriei, caracteristicile turiștilor, caracteristicile spațiului turistic sau veniturile acestora.

Aflându-se la distanțe mici față de reședința de județ-orașul Suceava(35 de km) sau orașul Fălticeni(40 de km) principalul tip de turism în funție de durată este cel de week-end, majoritatea evadează pentru 2-3 zile la o cabană din zonă sau cel itinerant deoarece multe persoane vin pentru câteva ore la pârtie sau la bazinul din orașul Gura Humorului. Principalele tipuri de turism care se practică în zona Humorului sunt turismul de recreere, turismul cultural, turismul religios sau cel științific.

8.1.Principalele tipuri de turism practicate în zona Humorului

Motivația călătoriei reprezintă principalul element în defininarea tipurilor de turism ce se practică in zona Humorului, acestea fiind dorința de recreere și relaxare, plimbările montane sau practicarea sporturilor de iarnă, cunoașterea tradițiilor locale. Fiind o zonă bogată atât din punct de vedere natural cât și socio-cultural dar și din punct de vedere al infrastructurii turistice, în acest areal se poate practica o gamă foarte largă de tipuri de turism în toate localitățile. Atât în orașul Gura Humorului cât și în Voroneț sau Mănăstirea Humorului se practică un turism complex( turism de recreere, cultural, montan, rural sau religios).

8.1.1. Turismul cu valențe culturale

Întreaga Bucovină este un spațiu în care se păstrează cultura populară și în care se urmărește valorificarea tezaurului disponibil. În acest areal turismul cultural a reprezentat una din cele mai vechi forme de turism practicate și cu cea mai mare importanță alături de cel religios. Pânâ în anul 2002 această zonă era căutată mai mult de către turiștii aflați în căutarea tradiției și a valențelor istorice, dar ulterior datorită dezvoltării infrastructurii specifice au început sa capete amploare și alte forme de turism(Planul Local de dezvoltare durabilă a orașului Gura Humorului, 2006).

Cel mai important patrimoniu cultural se află în orașul Gura Humorului și anume: Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina care deschis în anul 2004 a devenit unul din cele mai importante muzee la nivel național și un element simbol la Bucovinei, Clădirea Primăriei, Clădirea Judecătoriei considerate monumente de arhitectură, busturi, Cimitirul evreilor sau Casa Sidorovici.

De asemenea turismul cultural se practică și în localitățile rurale ale arealului datorită arhitecturii specifice, manifestărilor etno-folclorice precum meșteșugurile, portul popular sau tradițiile de Paște și Crăciun.

Dintre cele mai importante manifestări culturale amintim:

“Iarnă bucovineană”-festival al sărbătorilor de iarnă;

“Barabula de aur”-festival al gastronomiei locale realizat în timpul zilelor orașului;

Festivalul Internațional de Film Documentar “Toamnă la Voroneț” ce are loc la începutul lunii octombrie iar în anul 2014 va ajunge la cea de-a XXXIV a ediție.

Târgul de Paște-târg al ouălelor închistrite

Sărbătoarea coșurilor pascale

Turismul cultural din zonă este promovat la nivel regional și național prin intermediul unor campanii puternice de promovare precum “Crăciun în Bucovina” sau „Paște în Bucovina”.

8.1.2.Turismul cu valențe religioase

Zona Humorului se bucură din punct de vedere religios de existența a două mănăstiri aflate în Patrimoniul UNESCO:Voroneț și Mănăstirea Humorului care atrag anual mii de turiști, iar turismul rural reprezintă cea mai practicată formă de turism.

Cel mai mare aflux de turiși la cele două lăcașe de cult se observă vara, de sărbătorile de iarnă și cele pascale dar și atunci când cele două biserici au hramul.

Pe lângă cele două mănăstiri aflate în Patrimoniul UNESCO, turismul religios se mai poae practica și în orașul Gura Humorului la Biserica romano-catolică Preasfânta Treime considerate cea mai veche biserică catolică în funcțiune din Bucovina sau la Catedrala Nașterii Maicii Domnului.

Zona Humorului reprezintă și un nod al celor mai importante pelerinaje din Bucovina dintre care cele mai important ar fi:

Suceava – Dragomirna – Rãdãuți – Putna – Marginea –Sucevița – Vatra Moldoviței – Câmpulung Moldovenesc –Voroneț – Gura Humorului – Mãnãstirea Humor –Stupca – Suceava (262 km),

Suceava – Dragomirna – Rãdãuți – Putna – Marginea –Sucevița – Vatra Moldoviței – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Zugreni – Broșteni – Pasul Tarnița – Voroneț – Gura Humorului – Mãnãstirea Humor – Stupca-Suceava (380 km).

Gura Humorului – Mãnãstirea Humor – Cacica – Solca– Arbore – Rãdãuți – Putna – Marginea – Sucevița – Vatra Moldoviței – Vama – Voroneț – Gura Humorului (200 km).

8.1.3. Turismul sportiv și de agreement

În ultimii ani acest tip de turism a început să capete o amploare tot mai mare mai ales după deschiderea Complexul de Agrement Ariniș din orașul Gura Humorului care a fost realizat din fonduri europeene în urma proiectului P.O.P.A.S. Complexul oferă posibilități de recreere nenumărate indiferent de anotimp. Telescaunul, patinuarul, două bazine de înot, terenuri de tenis și fotbal cu nocturnă, posibilitatea de plimbări cu sania trasă de cai sau Parcul de aventuri Eskalada Park sunt cele mai importante posibilități de practicare a turismul sportiv și de agrement.

Off-Road Bucovina(fig.8.2) este unul din cele mai noi și atractive competiții sportive din țară care atrage anual mii de iubitori de cai putere. Competiția a început în anul 2006 iar în anul 2009 aici a avut loc prima etapă a Campionatului Național de Off-Road. Competiția se desfășoară în pădurile din jurul orașului Gura Humorului pe drumurile forestiere abandonate pe o suprafață de aproximativ 50 de km.

8.1.4. Turismul de recreere și odihnă

Zona este preferată de mulți turiști și datorită cadrului natural pitoresc, nepoluat, specific Bucovinei. Turiștii pot alege o pensiune sau cabană la poalele pădurii unde pot petrece câteva zile liniștite departe de agitația orașelor și pot intra în contact cu populația locală.

Cei pasionați de tradiții pot alege o pensiune agroturistică unde intră în contact cu animalele, pot gusta produse tradiționale făcute în casă sau pot participa la anumite culturi tradiționale locale.

8.1.5. Turismul științific

Datorită existenței a două rezervații Piatra Pinului și Piatra Șoimului, importante atât din punct de vedere geologic cât și din punct de vedere al vegetației și faunei, turismul științific reprezintă o formă de turism destul de practicată în acest areal.

Pe lângă obiectivele geologice, Rezervația Piatra Șoimului se face remarcată și datorită elementelor de vegetație ce o individualizează. Perimetrul rezervației se încadrează în etajul pădurilor de molid. Rezervația Piatra Șoimului este considerată până în prezent cea mai joasă stațiune de afin identificată în țara noastră.

Rezervația geologică Piatra Pinului cu o suprafață de 1,4 ha reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pești fosiliferi care demonstrează existența unei faune specifice: pești, corali, scoici, etc.

Datorită acestor resurse pe care le dețin cele doua rezervații atrag specialist în domeniu, iar datorită faptului că sunt accesibile și oferă un peisaj reconfortant sunt preferate de turiști aflați în tranzit sau de cei care vor sa se receeze.

8.1.6. Turismul de afaceri

Datorită deschiderii Hotelului Besst Western Bucovina în anul 2002 care deține o infrastructură pentru un astfel de turism apare și turismul de afaceri. Acest segment de clientelă care până în anul 2002 nici nu a existat a înregistrat o creștere semnificativă în anul 2005 datorită deschiderii unei noi săli de conferință în cadrul hotelului cu o capacitate de 200 de locuri. În prezent cele 5 săli de conferință ale hotelului cu o capacitate de 500 de locuri sunt preferate de multe companii din județul Suceava și nu numai.

CAPITOLUL 9 ANALIZA SWOT

Analiza SWOT(Strenghts, Weknesses, Oportunities, Threats) reprezintă o modalitate prin care cele mai importante caracteristici ale unui areal sunt cuprinse și sintetizate într-un tabel. Analiza SWOT este o metodă de analiză foarte bună deoarece scoate în evidență principalele puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări ale unui areal și prin cuprinderea acestora într-un tabel se pot observa și se pot face corelții între ele mult mai bine.

Datele obținute pe teren și prezentate în capitolele anterioare vor fi cuprinse într-un tabel sub forma analizei SWOT în urma căruia se poate forma mult mai bine o imagine de ansamblu, se identifică punctele tari sau oportunitățile care pot elimina punctele slabe și se pot concepe strategii de dezvoltare ale turismului durabil în arealul studiat.

CAPITOLUL 10-STRATEGII DE DEZVOLTARE ALE TURISMULUI DURABIL

Strategiile de dezvoltare ale unui turism durabil în zona Humorului urmăresc valorificarea potențialului turistic al zonei astefel încât fondul turistic să nu fie afectat, ci dimpotrivă, să se dezvolte într-o manieră cât mai naturală și firească determinând în această manieră practicarea unui turism la cote cât mai înalte.

Strategiile de dezvoltare durabilă au la bază principiile conceptului de dezvolate durabilă, un termen tot mai folosit în studiile de dezvoltare turistică. Turismul durabil reprezintă un concept intens dezbătut în lumea științifică, concept care se află la baza mai multor ramuri economice, iar literatura de specialitate a încercat să îl definească în mai multe maniere.

Câteva din cele mai folosite definiții ar fi:” acel tip de dezvoltare a activitǎții de turism care pune accent pe valorificarea în prezent a resurselor astfel încât sǎ se meținǎ capacitatea de reproducere a acestora și în viitor” (Stănciulescu, G., Lupu., N., Țigu, G., 1998)”, “turismul și infrastructura aferentă care atât în prezent cât și în viitor operează productiv între limitele capacității de regenerare a resurselor natural, recunoaște contribuția adusă de oameni și comunitățile locale, de obiceiuri și moduri de viață la experiența turistică, acceptă faptul că populația trebuie să beneficieze în mod egal de profitul economic din turism la baza căruia stă dorința lor de a figazde pentru turiști”( Tourism Concern, 1992). Alte definiții date turismului durabil ar mai fi: „… o abordare pozitivă cu intenția de a reduce tensiunile și fricțiunile create de complexitatea interacțiunilor dintre industria turistică, turiști, mediul natural și comunitățile locale ca gazde ale turiștilor” (Journal of Sustainable Tourism, 1993) sau „dirijarea managementului tuturor resurselor în așa fel încât sǎ satisfacǎ nevoile economice, sociale și estetice menținând în același timp integritatea culturalǎ, procesele ecologice esențiale, diversitatea biologicǎ și sistemele de susținere a vieții”(Theobald, 1998).

Turismul durabil se bazează pe echilibrul a trei dimensiuni și anume: să asigure o exploatare optimă a resurselor, să păstreze procesele ecologice și să ajute la conservarea biodiversității (durabilitate ecologică), să ajute la conservarea identității culturale a zonei, să respecte obiceiurile și tradițiile și să nu schimbe peisajul cultural existent (durabilitate culturală) și să producă beneficii atât pentru practicanții turismului cât și pentru populația zonei (durabilitate socio-economică)(Dincă A., 2008)

Strategiile de dezvoltare turistică durabilă pentru zona Humorului urmăresc exploatarea potențialului turistic al zonei prin punerea în valoare a obiectivelor deja existente, prin crearea unor noi obiective, prin îmbunătățirea infrastructurii, prin crearea unor parteneriate public-private sau prin dezvoltarea economiei locale, dar prin păstrarea autenticității zonei care o remarcă la nivel național. Strategiile propuse încearcă să elimine punctele slabe identificate în urma analizei SWOT și să asigure o dezvoltare care să îndeplinească cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile.

Deși zona se bucură de un potențial foarte mare cu numeroase obiective atât naturale cât și antropice, deține o infrastructură specifică dezvoltată cu numeroase unități de cazare și alimentație, cu numeroase posibilități de agrement, totuși încasările din turism nu sunt chiar atât de mari și nu contribuie cu mult de economia zonei.

Din analiza SWOT a reieșit că principalele puncte slabe cu care încă se mai confruntă zona analizată sunt:

Nevalorificarea izvoarelor minerale de la Voroneț

Turismul montan este slab dezvoltat

Durata medie de ședere a turiștilor este mică, zona bazându-se mai mult pe turismul de week-end

Infrastructură generală slab dezvoltată în zona rurală

Nu toate pensiunile sunt omologate

Agroturismul este slab valorificat

Existența unui personal calificat redus

Drumul comunal care face legătura cu Voroneț se află într-o stare precară

Existența riscurilor de alunecări de teren și de inundații

Lipsa unor strategii de marketing

Constructia unitatilor de cazare care nu sunt în conformitate cu arhitectura specifică zonei

Primăria Gura Humorului împreună cu ajutorul Consiliului Județean Suceava a realizat de-a lungul timpului proiecte pentru dezvoltarea orașului și pentru dezvoltarea unui turism durabil practicabil în zonă. Proiectele realizate, cele în curs de realizare și cele ce vor fi realizate le-am grupat pe categorii și le-am expus mai jos pentru a scoate în evidență faptul că strategiile propuse de mine sunt altele decât proiectele deja realizate sau cele în curs de dezvoltare.

PROIECTE REALIZATE

Modernizare și creare de spațiu verde în orașul Gura Humorului 2012

Reabilitarea infrastructurii rutiere oraș Gura Humorului (2012-2013)

Accese și parcări în zona Catedralei Ortodoxe și pe Strada Marly, orașul Gura Humorului, Județul Suceava (2012-2013)

Amenajare parcări în orașul Gura Humorului 2012

Plan de promovare a stațiunii Gura Humorului si a zonei turistice Bucovina (2012-2013)

Crearea brandului turistic al stațiunii Gura Humorului (2012-2013)

Modernizarea Muzeului Obiceiurilor Populare (2012-2013)

Realizarea unui patinoar artificial în zona de agreement (2012-2013)

Contrucție baby ski Pârtia Șoimul (2012-2013)

PROIECTE ÎN CURS DE REALIZARE

Reamenajarea Parcului Mesteceni (2013-2015)

Crearea și marcarea traseelor turistice tematice Crearea și marcarea traseelor turistice tematice (2012-2014)

Centrul Cultural Voroneț (2013-2016)

Reabilitarea, modernizarea și dotarea așezământului cultural “Casa de Cultură” din orașul Gura Humorului (2014-2016)

Construcție Complex Cultural Gura Humorului (2013-2015)

Dezvoltarea/Pregătirea resurselor umane din turism (2012-2014)

Aqua Park Gura Humorului – parc acvatic de agreement (2013-2017)

Exploatarea apelor minerale în scop turistic/medical (2012-2015)

Realizare trasee turistice și piste de biciclete în orașul Gura Humorului (2014-2015)

Amenajare râu Moldova și afluenți pe sectorul Fundu Moldovei – Gura Humorului (2014-2016)

Împăduriri și combaterea eroziunea solului în zona Toaca (2014-2016)

Extinderea retelei de gaz (2012-2015)

PROIECTE CE VOR FI REALIZATE

1. Modernizarea străzilor spre obiectivele turistice (2015-2018)

2. Transport public ecologic – realizarea traseelor trenulețului electric și parcul de biciclete (2016-2019)

3. Realizarea unei Telegondole (2017-2020)

Propuneri proprii:

CONSTRUIREA, DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CAZARE

1. Îmbunătățirea infrastructurii de cazare în ceea ce privește agroturismul

a) Scăderea impozitelor și a taxelor pentru a facilita omologarea pensiunilor

b) Încurajarea accesării fondurilor europene pentru a investi în infrastructura de cazare

c) Folosirea unor materiale adecvate și respectarea arhitecturii tradiționale

2. Amenajarea a două zone de camping(Ariniș și Mănăstirea Humorului)

CONSTRUIREA, DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE ALIMENTAȚIE

1.Îmbunătățirea infrastructurii de alimentație punându-se accent pe produsele tradiționale

a) Încurajarea populației pentru a accesa fondurile europene și a investi în infrastructura de alimentație

b)Practicarea unei agriculturi ecologice și obținerea unor produse ce vor fi oferite turiștilor

CONSTRUIREA, DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE AGREMENT

1.Introducerea ecoturismului în Rezervația Piatra Pinului și Piatra Șoimului

2.Amenajarea râului Moldova pentru practicarea sporturilor pe apă

3.Realizarea unui circuit pe bicicletă pe ruta Voroneț-Gura Humorului-Mănăstirea Humorului

4.Amenajarea unor trasee de escaldă și alpinism în Rezervația Piatra Șoimului

5.Realizarea unor trasee turistice aeriene cu elicopterul asupra zonei

6. Realizarea unei competiții de schi amator

7. Realizarea unui traseu cultural la sat (Mănăstirea Humorului)

8.Amenajarea a 3 puncte de belvedere(Vf. Piciorul Înalt, Vf La toaca, Vf. Măgura)

CONSTRUIREA INFRASTRUCTURII DE INFORMARE

1.Amenajarea unor centre de informare în unitățile de cazare

2.Amenejarea unui punct electronic stradal de informare turistică

3.Realizarea uni brand și logo local

4.Strategii de informare( realizarea și distribuirea de pliante și broșuri)

5.Strategii de stimulare a cererii

CONSTRUIREA, DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT

Recondiționarea drumului comunal ce leagă orașul Gura Humorului de satul Voroneț

Având în vedere că în Voroneț se află unul din cele mai importante obiective turistice din zonă, Mănăstirea Voroneț ce se află în Patrimoniul UNESCO și care atrage anual mii de turiști dintre care mulți străini, faptul că drumul de acces până la acest obiectiv se află într-o stare precară poate constitui un dezavantaj. Pentru a facilita accesul până la mănăstirea și nu numai, propun pavarea cu piatra cubică a drumului comunal pe lungimea întregului sat deoarece pe lăngă mănăstirea sunt amplasate și numeroase unități de cazare.

Tot drumul din satul Voroneț este asfaltat, dar tronsonul până la mănăstire este în stare bună, în schimb tronsonul de după mănăstire se află într-o stare destul de precară. Pavarea cu piatră cubică constituie o soluție atât din punct de vedere practic deoarece recondiționează starea drumului dar și din punct de vedere al peisajului deoarece nu afectează mediul și totodată se încadrează și în arhitectura rurală.

2. Recondiționarea marcajelor de pe trasee

Din cercetările de pe teren s-a putut constata că cele trei trasee montane din Obcina Mare care pleacă din zona orașului Gura Humorului suferă mult la capitolul traseelor marcate.

Faptul că traseele nu sunt bine marcate poate constitui deasemenea o cauză pentru care turismul montan nu este dezvoltat în zonă. Recondiționarea acestora implică un minim de efort și costuri dar rezultatele pot fi foarte bune și pot îmbunătăți starea turismului montan în zonă.

3. Amenajarea unui tur de cycling Voroneț- Mănăstirea Humorului

Acest tip de tur nu este încă întâlnit în zonă, iar pentru realizarea lui se necesită o infrastructură specială și bine pusă la punct. Traseul propus de mine ar fi următorul: plecare din parcarea amplasată înainte de Mănăstirea Voroneț și traversarea satului pe drumul pavat cu piatră cubică, continuarea pe potecile din Obcina Voronețului, traversarea podului peste Moldova și continuarea pe potecile din Obcina Mare care trec prin vârfurile la Ochiul Runcului și Stăniștea, iar finish-ul va fi la intrarea în satul Mănăstirea Humorului. Pentru realizarea acestui traseu ar fi nevoie de elemente precum: amplasarea unui centru de închirieri în parcarea Mănăstirii Voroneț, marcarea pistei pe drumul pavat cu piatră cubică și pe pod, amenajarea potecilor și semnalizarea acestora pentru cycling dar și semnalizarea drumului comunal din Mănăstirea Humorului și amplasarea unui alt centru de închirieri biciclete la intrarea în sat. În urma realizării traseului în Google Earth distanța ar fi de aproximativ 11 km pe o durată de 3-4 ore, iar traseul este de o dificultate medie. Turul se poate începe atât din Voroneț cât și din Mănăstirea Humorului.

CONSTRUIREA, DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE CAZARE

1. Îmbunătățirea infrastructurii de cazare în ceea ce privește agroturismul

Așa cum am prezentat în capitolele anterioare numărul unităților de cazare a înregistrat o creștere foarte mare în ultimii 8 ani, dar în ceea ce privește tipul unităților de cazare se observă o creștere în cazul hotelurilor și a pensiunilor și în același timp apare o neconcordanță în cazul unităților agroturistice. Statisticile nu înregistrează nicio unitate de tip agroturistic în zona Humorului deși pe unele site-uri de specialitate apar câteva de acest tip.

Această zonă deține un potențial agroturistic fantastic care din păcate nu este valorificat așa cum trebuie și nici nu este susținut de autoritățile locale. În societatea în care trăim tradiționalul și autenticul devin din ce în ce mai căutate de turiști, iar îmbunătățirea acestui sector ar asigura o șansă în plus de dezvoltare. Printre cele mai importante strategii de îmbunătățire a infrastruturii agroturistice menționez:

a) Scăderea impozitelor și a taxelor pentru a facilita omologarea pensiunilor

Pentru omologarea unor pensiuni agroturistice autoritățile responsabile de dezvoltarea turistică percep unele taxe și condiții foarte exigente care pentru populația din zonă reprezintă problem prea mari și astfel mulți renunță la proiect iar alții preferă să funcționeze fără omologare. În cazul în care aceste probleme ar fi rezolvate și tot mai mulți localnici și-ar deschide unități agroturistice omologate acestea devin cunoscute la nivel național dar și internațional acolo unde turiștii sunt dornici de experiențe cât mai autentice.

Satul Voroneț și Mănăstirea Humorului sunt sate ce dețin un frumos peisaj natural, dar și un fond cultural, religios și etnofolcloric care reprezintă baza unor activități agroturistice iar în urma unui parteneriat public-privat care să asigure dezvoltarea acestui sector economia locală ar avea numai de câștigat.

b) Încurajarea accesării fondurilor europene pentru a investi în infrastructura de cazare

Localnicii sunt persoanele care au cel mai mult de câștigat din urma activităților turistice și sunt cei care cunosc cel mai bine cultura zonei. Autoritățile locale ar trebui sa sprijine localnicii și să îi îndrume pentru a accesa diverse fonduri europene și să își tansforme propriile locuințe în pensiuni agroturistice. Totodată localnicii ar trebui să urmeze și anumite programe de perfecționare pentru a lucra în turism și a îndeplini cerințele cerute la nivelul Uniunii Europene.

Cu sprijin din partea autorităților locale în ceea ce privește fiscalitatea și întocmirea dosarului pentru fonduri europene aceștia își pot dezvolta propria afacere cu implacații majore în mai multe sectoare: crearea locurilor de muncă și stoparea emigrării, dezvoltarea turismului, mai mulți turiști și mai mulți bani încasați de pe urma acestora.

c) Folosirea unor materiale adecvate și respectarea arhitecturii tradiționale

Dezvoltarea turismului are implicații pozitive dar și negative ca urmare a extinderii unităților de cazare și a activităților de agrement cu efecte asupra peisajului geografic și cultural.

Din păcate în construcția noilor unități de cazare nu se mai ține cont de arhitectura specifică și se modifică astfel un element de atracție destul de important. Lipsa conștientizării valorilor culturale și ignorarea acestora de către autoritățile locale pot modifica mult sau chiar iremediabil peisajul arhitectural.

În zona rurală din Mănăstirea Humorului sau Voroneț casele tradiționale se caracterizează prin case joase acoperite cu draniță și cu prispă în față considerate un mod de comunicare dintre om și natură. Alte elemente ce întregesc peisajul specific sunt căpițele sau fânețele, gardurile din răzlogi. Pentru a păstra aceste elemente propun unele strategii precum: înainte de construcția unor pensiuni sau cabane să se studieze arhitectura specifică, să se creeze anumite unități de cazare inspirate din arhitectura locală și să existe politici care să împiedice construcțiile care nu sunt specifice zonei.

În conturarea peisajului local atunci când se construiesc noi unități de cazare se pot folosi materiale din lemn, decorațiuni din lemn, folosirea unor culori care să fie în armonie cu natură și să nu iasă în evidență, să fie joase cu maxim un etaj iar natura trebuie să fie cea care domină.

2. Amenajarea a două zone de camping(Ariniș și Mănăstirea Humorului)

În prezent există pe malul drept al Moldovei în apropierea Parcului de agrement Ariniș o zonă de camping în care vara oamenii își instalează corturile dar nu este amenajată corespunzător. Deoarece este o zonă cu potențial( la baza munților Stânișoarei pe malul Moldovei și în imediata apropierea de Parcul de Agrement Ariniș unde există terenuri de fotbal și tenis, piscină) propun ca această zonă să fie dotată cu toalete ecologice, să existe locuri de făcut grătar special amenajate astfel încât turiștii să nu mai distrugă natura, să existe tomberoane dar și o parcare acoperită cu pavele ecologice astfel încât turiștii să nu mai intre cu mașina și să distrugă covorul vegetal.

O alta propunere pe lângă amenajarea campingului Ariniș este amenajarea unui alt loc de camping lângă Mănăstirea Humorului pe malul drept al Humorului în zona cunoscută sub numele de Poiana Mărului. Zona dispune de calitățile necesare pentru o zonă de camping iar cu amenajarea ar putea deveni atractivă pentru turiști.

4. Redeschiderea și amenajarea zonei de picnic Voroneț

Până în anii 2000 exista la ieșirea din satul Voroneț o zonă destinată picnicurilor, campărilor și grătarelor iar accesul se făcea pe baza unei taxe de intare. Din cauza faptului că nu se respectau normele de mediu iar turiștii nu aveau grijă de acesta accesul a fost interzis în această zonă. Zona este foarte fumoasă, la baza și pe malul Voronețului unde există o micuță cascadă și stâncării de mici dimensiuni iar prin amenajarea corespunzătoare și introducerea unei taxe zona ar fi ideală de un picnic de week-end atât pentru turiști cât și pentru localnici.

CONSTRUIREA, DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE ALIMENTAȚIE

1.Îmbunătățirea infrastructurii de alimentație punându-se accent pe produsele tradiționale

Zona Humorului și dealtfel întreaga Bucovină este recunoscută și pentru gastronomia sa tradițională, dar din păcate cei din turism nu pun accentul pe ea. În zona Humorului la nivelul anului 2012 erau înregistrate numai două restaurante cu specific tradițional iar propunerile mele sunt:

Încurajarea populației pentru a accesa fondurile europene și a investi în infrastructura de alimentație

Ca și în cazul infrastructurii de cazare și în cazul cel de alimentație se recomandă accesarea unor fonduri europene de către localnici, perfecționarea cadrelor pentru reconversia unor restaurante în restaurante cu specific bucovinean.

b)Practicarea unei agriculturi ecologice și obținerea unor produse ce vor fi oferite turiștilor

În cadrul pensiunilor agroturistice accentul este pus pe mâncarea naturală și tradițională, iar agricultura ecologică reprezintă o modalitate naturală de folosire a pământului și în același timp și o resursă pentru pensiunile agroturistice care le oferă turiștilor produse din propria recoltă. Prin intermediul acesteia se promovează produsele tradiționale în cadrul agroturismului dar produsele pot intra pe piață iar zona se promovează prin produse alimentare cu marcă înregistrată. Această agricultură ar fi ideală pentru localnicii din comuna Mănăstirea Humorului unde există numeroase pensiuni, terenuri agricole iar creșterea animalelor se află printre activitățile de bază.

CONSTRUIREA, DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE AGREMENT

Introducerea ecoturismului în Rezervația Piatra Pinului și Piatra Șoimului

Rezervațiile Piatra Pinului și Piatra Șoimului oferă condiții excelente de practicare a ecoturismului și a turismului științific, dar în prezent aceste două rezervații naturale sunt foarte puțin pomovate la nivel regional și național și nu mulți turiști știu de existența lor.

Pereții abrupți, grupurile stâncoase, vegetația de afin situată la altitudinea cea mai joasă din țara noastră oferă premisele dezvoltării unui ecoturism și a unui turism științific la cote cât mai înalte. Cu o amenajare corespunzătoare: poteci, bănci din lemn, loc de depozitare a gunoiului, accesul numai a specialiștilor în zonele de protecție geologică sunt câteva din strategiile de dezvoltare a ecoturismului. Aceste două rezervații oferă un cadru natural pitoresc pentru amatorii de plimbări în aer liber, formațiuni geologice spectaspectacularu cei interesați științific dar și condiții de practicare a escaladei pentru cei dornici de senzații tari.

2.Amenajarea unor trasee de escaldă în Rezervația Piatra Pinului

În rezervația Piatra Pinului se impune în peisaj un abupt de circa 60-80 de metri potrivit pentru trasee de escaladă și alpinism. Această strategie nu afectează mediul ci dimpotrivă ajută la dezvoltare ecoturismului în rezervație. Pentru amenajarea acestui traseu este nevoie de un instructor care să amenajeze traseul și să ofere indicații celor doritori, iar la intrarea în rezervație se poate amplasa un centru de închiriere de echipament și de instructaj.

3.Amenajarea a 3 puncte de belvedere(Vf. Piciorul Înalt, Vf La Toacă, Vf. Măgura)

Zona Humorului fiind o zonă depresionară în cadrul Obcinelor Bucovinei și a Munților Stânișoarei oferă un mare potențial de belvedere asupra zonei. Am propus amenajarea a trei puncte de belvedere în trei zone diferite:Vârful Măgura din cadrul munților Stânișoarei cu vedere asupra rezervațiilor și asupra văii Moldovei; Vârful La Toacă situat la contactul dintre Obcina Scorușetului și Depresiunea Humor cu vedere asupra orașului Gura Humorului dar și asupra Mănăstirii Humorului; Vârful Piciorul Înalt din Obcina Humorului cu vedere asupra orașului Gura Humorului și asupra peisajului din Obcina Mare.

Toate cele trei vârfuri oferă posibilitate de admirare a peisajului la 360°, iar amenajarea acestora implică costuri foarte mici și care nu dăunează mediului:balustrade și bănci din lemn, binocluri.

5.Realizarea unor trasee turistice aeriene cu elicopterul asupra zonei

Datorită faptului că satul Voroneț dispunde de un heliport am decis că acest lucru poate reprezenta un atuu important pentru activitățile de agrement din zonă și că se poate realiza ceva inedit, iar propunerea mea este realizarea unor trasee turistice aeriene cu elicopterul.

Pentru acest lucru este nevoie de un pilot și de un elicopter, iar turiștii pot admira de la înălțime frumos peisaj pitoresc al Obcinelor Bucovinei, așezările rurale, cele două mănăstiri, cursul meandrat al Moldovei și prin intermediul unor căști pot afla și informații asupra locurile survolate. Pentru a nu afecta mediul dar nici liniștea localnicilor propun ca aceste trasee aeriene să se organizeze numai de două ori pe zi.

6. Realizarea unei competiții de schi amator

Deoarece evenimentele indiferent de tipul lor, culturale, folclorice sau sportive atrag un număr destul de mare de turiși în zona respectivă propun o competiție sportivă de iarnă în zonă deoarece nu există acest gen de eveniment.

Ideea se intitulează Cupa “CU SCHIURILE ÎN BUCOVINA” , este o competiție de schi amator și ar avea loc în fiecare an pe data de 8-9 februarie.

Această competiție urmărește atragerea unui număr cât mai mare de turiști în zonă, un grad ridicat de ocupare al unităților de cazare sau dezvoltarea infrastructurii pârtiei, toate având în vedere neafectarea mediului înconjurător.

Pentru realizarea unui astfel de eveniment este necesar spijinul primăriei, al localnicilor, sponsorizări din partea proprietarilor sau atragerea voluntarilor. Un astfel de eveniment poate constitui o oportunitate de dezvoltare și promovare la nivel național care se adresează tuturor iubitorilor de schi din zonă și nu numai, iar evenimentul poate fi postat pe site-uri de specialitate precum www.schiinromania.ro sau www.i-tour.ro

7. Realizarea unui traseu cultural la sat (Mănăstirea Humorului)

Comuna Mănăstirea Humorului este o zonă rurală ce încă se păstrează autentică, cu case tradiționale bucovinene, în care se mai practică meșteșugurile sau în care oamenii încă se mai îmbracă în costum popular când se duc duminica la slujbă.

Mulți turiști ce trăiesc la oraș vin în Bucovina pentru a se bucura de autenticul românesc iar realizarea unui traseu cultural la sat este o propunere care se va bucura de popularitate în rândul unui sector specific de turiști și nu unui turism de masă care poate fi distructiv.

În zonă deja există câteva trasee realizate la inițiativa localnicilor orientate asupra admirării naturii, dar eu propun un traseu cu temă culturală care să vizeze desfășurarea vieții la țară, admirarea arhitecturii tradiționale, a meșteșugurilor sau a portului popular. Traseul urmărește parcugerea pe jos a părții nordice a satului astfel încât să nu mai fie concentrat în jurul mănăstirii unde există deja o densitate mare de turiști, iar acesta trebuie să fie discret și încadrat în peisaj. Traseul se poate realiza sub forma unei plimbări cu opriri și vizitări asupra caselor tradiționale sau a atelierelor de meșteșuguri dar pot include și discuții cu localnicii.

8.Realizarea unui circuit gastronomic pe bicicletă pe ruta Mănăstirea Humorului-Poiana Micului

Traseul presupune parcurgerea drumului Mănăstirea Humorului-Poiana Micului pe drumul județean și oprirea la câteva pensiuni agroturistice unde turiștii își pot umple coșurile bicicletelor cu produse locale proaspete direct din grădina localnicilor. Acest traseu presupune amplasarea unui centru de închiriat biciclete în Mănăstirea Humorului și realizarea unor contracte cu anumiți proprietari de pensiuni care sunt dornici de a-și deschide porțile turiștilor. Pentru realizarea acestui traseu am propus un logo cu sloganul ” MĂNASTIREA HUMORULUI-O SIMBIOZĂ ÎNTRE CULTURĂ ȘI TRADIȚIONALISM!

CONSTRUIREA INFRASTRUCTURII DE INFORMARE

1.Amenajarea unor puncte de informare în unitățile de cazare

Marketingul unei destinații turistice reprezintă unul din factorii cei mai importanți ce alcătuism patrimoniul turistic al unei destinații. Un potențial natural sau antropic foarte mare alături de activități de agrement nu valorează nimic dacă nu sunt promovate corespunzător. Așadar putem spune că între o infrastructură turistică și politicile de marketing există o relație de intercondiționare: marketingul promovează activitățile de agrement, iar activitățile de agrement fac posibile existența marketingului.

În orașul Gura Humorului există un centru de informare turistică care este foarte util pentru zonă dar în cazul în care nu toți turiștii știu de existența lui sau unde se află propun amenajarea unor puncte de informare în cadrul unităților de cazare. Acesta constă în amplasarea unui mic birou la recepția fiecărui hotel, cabană sau pensiune care să fie dotat cu broșuri și pliante care să conțină cele mai importante obiective, trasee, activități și să fie puse la dispoziția turiștilor. De asemenea persoanele care se află la recepție să fie capabile să ofere informații sau să lămurească turiștii în diverse situații. Tot în cadrul acestor puncte de informare pot fi expuse produse tradiționale precum ouă încondeiate, costume populare, linguri de lemn etc

2.Amenejarea unui punct electronic stradal de informare turistică

Propun ca acest punct electronic de informare stradală să fie amplasat în zona cu cea mai mare densitate de turiști și anume în centrul orașului Gura Humorului, lângă Hotelul Best Western. Acest punct trebuie să ofere turiștilor informațiile turistice necesare precum hărți interactive, obiective, unități de cazare și alimentație, căi de acces într-o manieră cât mai interctivă și în cât mai multe limbi străine.

3.Organizarea diverselor evenimente, seminarii sau conferințe cu participare internațională

Turismul românesc suferă în prezent foarte mult din cauza numărului foarte mic de turiști străini ce ne calcă țara anual. Propun o strategie care pe termen mai lung urmărește organizarea anumitor întrunire sau conferințe la care să participe și internaționali. Acest lucru ar permite diferite schimburi de experiențe și relații interculturale, dar în același timp se pot organiza circuite la principalele obiective din zonă pentru a promova zona în cadrul celor de peste hotare. Văt posibilă realizarea acestei strategii deoarece zona deține câteva centre de reuniuni care se ridică la nivelul european precum sălile de conferință din cadrul Hotelului Best Western Bucovina sau Casei Elena.

4.Realizarea unui brand și logo local

Logo-ul de mai sus este destinat promovării zonei Humorului în general și Mănăstirii Humorului în particular. Acest logo și slogan au fost create pentru traseul de cycling propus de mine pe ruta Mănăstirea Humorului-Poiana Micului. Este o imagine proiectată care ilustrează un biciclist, iar în roțile bicicletei am surprins o imagine a Mănăstirii Humorului, iar în cealaltă o imagine a câtorva produse tradiționale ce pot fi oferite turiștilor.

În ceea ce privește codul culorilor am folosit albastrul care indică mișcare, dinamism și verdele care dă senzație de prospețime, natură, relaxare, acestea fiind și caracteristicile turului propus de mine.

5.Strategii de informare( realizarea și distribuirea de pliante și broșuri)

Editarea de materiale informative de genul pliantelor și broșurilor precum și afișarea unor hărți turistice pe site-ul turistic al orașului dar și pe anumite panouri reprezintă o strategie de informare turistică. Aceste materiale grafice vor fi împărțite turiștilor gratuit fie prin intermediul acelor centre de informare în cadrul unităților de cazare despre care am vorbit anterior, prin intermediul centrului de informare din centrul orașului sau prin amplasarea altor puncte de informare în zone strategice precum:Mănăstirea Voroneț, la intrare în Parcul Ariniș, la baza Pârtiei Șoimului sau la Mănăstirea Humorului, acolo este fluxul cel mai mare de turiști.

6.Strategii de stimulare a cererii

Din analiza numărului de înnoptări din zona Humorului reiese faptul că în această zonă predomină turismul de week-end, iar cele mai mari fluxuri turistice se înregistrează de Crăciun, de Paște și în sezonul estival. În afara acestor intervale numărul de turiști este destul de scăzut astfel încât propun unele strategii de stimulare a cererii în perioadele considerate moarte cum ar fi:ianuarie-februarie, octombrie-noiembrie dar și în zilele din timpul săptămânii.

Competiția de schi intitulată “Cu schiurile în Bucovina” pe care am propus-o anterior la dezvoltarea infrastructurii de agrement poate fi o soluție de atragere a turiștilor în luna februarie, iar pentru zilele din cursul săptămânii propun reduceri atât la cazare cât și pentru facilitățile de agrement cum ar fi intrarea la cele două bazine sau la telescaun.

CONCLUZII

În urma analizării și cuantificării elementelor naturale ce țin de relief, geologie, hidrografie, soluri sau vegetație și mai ales a elementelor antropice, rezultă că arealul studiat deține un mare potențial turistic, atât exploatat cât și neexploatat.

Zona Humorului se bucură de un patrimoniu turistic natural special prin prezența obcinelor care reprezintă o formă de relief singulară la nivelul țării, prin elementele de geologie protejate în cadrul celor două arii naturale dar și de un patrimoniu turistic cultural excepțional la nivelul țării și nu numai în care se remarcă cele două obiective înscrise în Patrimoniul UNESCO-Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Humorului. Atât natura cât și omul au creat aici elemente care se îmbină armonios și care au dat naștere unei zone pline de cultură, tradiții și obiceiuri care au rămas nestrămutate de-a lungul vremii.

Din analizele efectuate reiese faptul că zona este destul de dezvoltată din punct de vedere turistic cu numeroase unități de cazare și alimentație diversificate dar oferă și numeroase posibilități de agrement indiferent de anotimp. Zona s-a dezvoltat mult de-a lungul timpului și reprezintă acum locul unde se poate practica o gamă largă de tipuri de turism, de la cel cultural sau religios la cel montan sau de afaceri.

În ultimul capitol al acestei lucrări am încercat să identificat principalele neajunsuri și puncte slabe, iar prin intermediul unor strategii sa le elimin și să îmbunătățesc fondul ce deja există.

Principalele puncte la care zona suferă sunt: dezvoltarea haotică a unităților de cazare și alimentație ce nu ține cont de anumite norme de construcții cum a fi arhitectura tradițională sau îmbinarea acesteia cu cadrul natural, numărul mic al pensiunilor agroturistice și al restaurantelor cu specific, neexploatarea tuturor resurselor naturale și antropice existente.

Naturalul și tradiționalul ar trebui să fie cele două linii directoare ale dezvoltării turistice deoarece aceste două elemente dau identitate zonei.

Dintre strategiile propuse cele mai importante le consider pe cele ce țin de infrastructura de cazare și alimentație, respectiv dezvoltarea unor pensiuni agroturistice care să ofere turiștilor produse proaspete obține de localnici în propriile grădini sau construirea unor restaurante cu specific care să ofere măncare tradițională obținută din aceleași produse proprii.

Tradiționalul și autenticul trebuiesc valorificate mai mult și incluse în activitățile turistice, dar în același timp această utilizare a lor poate avea și un efect negativ dacă nu sunt exploatate cum trebuie și cu măsură. În peisajul local au apărut deja mutații deoarece majoritatea celor care își construiesc pensiuni nu o fac respectând un plan, iar peisajul suferă din ce în ce mai multe modificari.

De aceea consider că autoritățile trebuie să își pună pe primul loc între obiective păstrarea autenticității zonei care este chiar factorul principal de atracție în zonă.

Închei prin a spune că întreaga zonă a Bucovinei în general și a Humorului în particular dețin calități deosebite care le pot transforma în destinații de top în România dar și în străinătate. Prin implicarea autorităților și a comunităților locale această zonă se poate dezvolta, dar trebuie să se dezvolte într-o manieră durabilă astfel încât acest echilibru al naturii cu omul să nu fie deranjat iar ca acest loc să se păstreze și pentru generațiile următoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Badea L., Niculescu Gh., Calin D. (2012), Unitatile de relief ale Romaniei vol 6-Carpații Maramureșului și Bucovinei, Editura Ars Docendi, București, 105 pag.;

2. Babu N. (1976), Obcinele Bucovinei, Editura Științifică și Enciclopedică, București;

3. Barbu N., Ionesi L. (1986), Obcinile Bucovinei, ghid turistic în colecția Munții noștri, Ed. Sport-Turism, București;

4. Bouaru C.P., Strategii de dezvoltare a turismului in Bucovina, Journal of tourism No.2;

5. Butnaru G.I., Timu F.I., (2011), European union and development of Romanian tourism;

6. Camilar M. (2006), Bucovina – ghid turistic, Editura Ad Libri, București’

7. Ciornei L., Research on the current situation of agroturism in Bucovina;

8. Cocean P. (1996), Geografia turismului, Editura Carro, București;

9. .Cocerhan C., Nãstase C. (2011), Sustainable development in Bucovina Region-Analysis of touristic potential in Suceava Basin;

10. Dincă Ana-Irina (2009), Gura Humorului în "Resorts of National Interest in the Romanian

Carpathians", Ielenicz și Matei (ed.), Edit. Universitară, București, p. 171 – 183;

11. Dincã A.I., (2013), Turismul durabil în culoarul transcarpatic Gura Humorului-Câmpulung-Vatra Dornei-Bârgãu, Editura Universitarã, București;

12. Dumbrăveanu Daniela (2008), Politici promoționale în turism, Editura Universitară,

București;

13. Gale T., Hill J., Ecotourism and Environmental Sustainability: An introduction;

14. Gheorghiu M. (coord.) (2005), Mănăstiri și biserici din România – Moldova și Bucovina, Edit. Noi Media Print, București;

15. Gorcea C., Gostoveen S., Braniște S. (2009), Studiu de caz-Bucovina un peisaj cultural în transformare;

16. Glăvan V. (1996), Geografia turismului în România, Editura Eden, București;

17. Iacobescu M. (1993), Din istoria Bucovinei, Ed. Academiei, București;

18. Ielenicz M., Comãnescu L. (2006), România Potențial Turistic, Editura Universitarã, București;

19. Ionescu I., Gheorghilaș A. (2013), Marketing turistic, Note de curs, București;

20. Nedelea A. (2003), Politici de marketing în turism, Editura Economică, București;

21. Pop N., Pauleancu D. (1973), Județul Suceava, Editura Academiei Române, București;

22. Roșu Alexandru, (1973), Geografia Fizică a României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 483 pag;

23. Stãnciulescu G., Micu I.C., The development in dynamics and structure of the Romanian tourism in the context of the global crissis;

24. Tufescu V. (2009), România – Harta fizică și administrativă scara 1:400000, Editura

Didactică și Pedagogică, București;

25. Țugui Pavel (2002), Bucovina-Istorie si Cultura, Editura Albatros, București;

26. Vijulie Iuliana (2013), Geografia fizică a României, Note de curs, București;

27. ***, (1987), Geografia României, Volumul I, Clima României, Editura Academiei, București;

***, (1987), Geografia României, Volumul III, Carpații Românești și Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, București;

28. ***, (1987), Geografia Romaniei, Volumul IV-Regiunile Pericarpatice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1987, 579 pag;

29. ***, (2005), Strategia de dezvoltare și promovare a județului Suceava;

30. ***, (2006), Agenda localã 21: Planul local de dezvoltare durabilã a orașului Gura Humorului;

31. ***, (2008), Planul de acțiuni pe anul 2008, Primăria comunei Mănăstirea Humorului;

32. ***, (2008), Anuarul statistic al Județului Suceava, Direcția Județeană de Statistică Suceava;

33. ***, (2011), Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2010-2020;

34. ***, (2012), Baza de date a Institutului Național de Statistică;

35. ***, Baza de date Harta solurilor scara 1:200000 în format vector, ICPA, București;

36. ***, Planul de dezvoltare Regionalã Nord-Est 2007-2013, Analizã socio-economicã;

37. ***, (2012), Strategia de dezvoltare locală a stațiunii Gura Humorului;

38. www.alpinet.org;

39. www.carpati.org;

40. www.ideal-travel.ro;

41. www.judetulsuceava.ro;

42. www.panoramio.com;

43. www.pensiuni.org,

44. www.pensiuni.ro;

45. www.primariagh.ro;

46. www.ro-cazare.ro;

47. www.rotouring.com;

48. www.scribd.com;

49. www.scritube.com;

50. www.scribd.com;

51. www.scritube.com;

52. www.suceava.insse.ro;

53. www.turistinfo.ro;

54. www.travel.ro;

55. www.wikipedia.ro;

.

BIBLIOGRAFIE

1. Badea L., Niculescu Gh., Calin D. (2012), Unitatile de relief ale Romaniei vol 6-Carpații Maramureșului și Bucovinei, Editura Ars Docendi, București, 105 pag.;

2. Babu N. (1976), Obcinele Bucovinei, Editura Științifică și Enciclopedică, București;

3. Barbu N., Ionesi L. (1986), Obcinile Bucovinei, ghid turistic în colecția Munții noștri, Ed. Sport-Turism, București;

4. Bouaru C.P., Strategii de dezvoltare a turismului in Bucovina, Journal of tourism No.2;

5. Butnaru G.I., Timu F.I., (2011), European union and development of Romanian tourism;

6. Camilar M. (2006), Bucovina – ghid turistic, Editura Ad Libri, București’

7. Ciornei L., Research on the current situation of agroturism in Bucovina;

8. Cocean P. (1996), Geografia turismului, Editura Carro, București;

9. .Cocerhan C., Nãstase C. (2011), Sustainable development in Bucovina Region-Analysis of touristic potential in Suceava Basin;

10. Dincă Ana-Irina (2009), Gura Humorului în "Resorts of National Interest in the Romanian

Carpathians", Ielenicz și Matei (ed.), Edit. Universitară, București, p. 171 – 183;

11. Dincã A.I., (2013), Turismul durabil în culoarul transcarpatic Gura Humorului-Câmpulung-Vatra Dornei-Bârgãu, Editura Universitarã, București;

12. Dumbrăveanu Daniela (2008), Politici promoționale în turism, Editura Universitară,

București;

13. Gale T., Hill J., Ecotourism and Environmental Sustainability: An introduction;

14. Gheorghiu M. (coord.) (2005), Mănăstiri și biserici din România – Moldova și Bucovina, Edit. Noi Media Print, București;

15. Gorcea C., Gostoveen S., Braniște S. (2009), Studiu de caz-Bucovina un peisaj cultural în transformare;

16. Glăvan V. (1996), Geografia turismului în România, Editura Eden, București;

17. Iacobescu M. (1993), Din istoria Bucovinei, Ed. Academiei, București;

18. Ielenicz M., Comãnescu L. (2006), România Potențial Turistic, Editura Universitarã, București;

19. Ionescu I., Gheorghilaș A. (2013), Marketing turistic, Note de curs, București;

20. Nedelea A. (2003), Politici de marketing în turism, Editura Economică, București;

21. Pop N., Pauleancu D. (1973), Județul Suceava, Editura Academiei Române, București;

22. Roșu Alexandru, (1973), Geografia Fizică a României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 483 pag;

23. Stãnciulescu G., Micu I.C., The development in dynamics and structure of the Romanian tourism in the context of the global crissis;

24. Tufescu V. (2009), România – Harta fizică și administrativă scara 1:400000, Editura

Didactică și Pedagogică, București;

25. Țugui Pavel (2002), Bucovina-Istorie si Cultura, Editura Albatros, București;

26. Vijulie Iuliana (2013), Geografia fizică a României, Note de curs, București;

27. ***, (1987), Geografia României, Volumul I, Clima României, Editura Academiei, București;

***, (1987), Geografia României, Volumul III, Carpații Românești și Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, București;

28. ***, (1987), Geografia Romaniei, Volumul IV-Regiunile Pericarpatice, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1987, 579 pag;

29. ***, (2005), Strategia de dezvoltare și promovare a județului Suceava;

30. ***, (2006), Agenda localã 21: Planul local de dezvoltare durabilã a orașului Gura Humorului;

31. ***, (2008), Planul de acțiuni pe anul 2008, Primăria comunei Mănăstirea Humorului;

32. ***, (2008), Anuarul statistic al Județului Suceava, Direcția Județeană de Statistică Suceava;

33. ***, (2011), Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2010-2020;

34. ***, (2012), Baza de date a Institutului Național de Statistică;

35. ***, Baza de date Harta solurilor scara 1:200000 în format vector, ICPA, București;

36. ***, Planul de dezvoltare Regionalã Nord-Est 2007-2013, Analizã socio-economicã;

37. ***, (2012), Strategia de dezvoltare locală a stațiunii Gura Humorului;

38. www.alpinet.org;

39. www.carpati.org;

40. www.ideal-travel.ro;

41. www.judetulsuceava.ro;

42. www.panoramio.com;

43. www.pensiuni.org,

44. www.pensiuni.ro;

45. www.primariagh.ro;

46. www.ro-cazare.ro;

47. www.rotouring.com;

48. www.scribd.com;

49. www.scritube.com;

50. www.scribd.com;

51. www.scritube.com;

52. www.suceava.insse.ro;

53. www.turistinfo.ro;

54. www.travel.ro;

55. www.wikipedia.ro;