Dezvoltarea Turismului Rural In Comuna Moieciu

Cuprins :

Capitolul I : Prezentare generală

Așezare

Localități componente

Căi de acces (Infrastructura generală)

Resurse natural

Resurse antropice

Clima Comunei Moieciu

Fauna Comunei Moieciu

Flora Comunei Moieciu

Capitolul II

Dezvoltarea turismului în zona țintă

Dotări pentru agrement(schi, sporturi extreme, echitație,telecabine etc

Obiective turistice (cetăți, monumente istorice, monumente naturale, parcuri și rezervații, etc.)

Manifestări/evenimente culturale locale

Servicii de alimentație

Agrementul turistic

Mijloace de transport

Analiza integrate

Capitolul III

Propuneri de dezvoltare a unor produse turistice

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizației moderne, influențat de evoluția societății, dinamica sa intergându-se procesului general de dezvoltare. Prin natura lui, turismul se prezintă ca o activitate economică situată la influența altor ramuri, ceea ce determină o serie de dificultăți în definirea lui.

Prin conținut și roul său, privit ca fenomen caracteristic civilizației actuale, turismul constituie una dintre componentele majore ale vieții economico-sociale ce polarizează interesul unui număr mare de țări pentru cunoașterea dinamicii și conțiuntul său.

Studiile în domeniu scot în evidență impactul acestuia asupra societățiilor, culturilor diferitelor țări de referință, acțiunea sa manifestându-se de la stimularea dezvoltării economiei, perfecționarea structurilor sociale și până la valorificarea superioară a resurselor, îmbunătățirea condițiilor de viață, intensitatea acțiunilor fiind proporțională cu nivelul de dezvoltare și politica fiecărei țări.

De asemenea, turismul își aduce o importanță contribuie în cadrul schimburilor internaționale, el situându-se printre principalele ramuri ale economiei mondiale. El joacă rolul de agent dinamizator, desfășurarea lui presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere ce determină o adaptare a forței materilizată prin dezvoltarea bazei tehnico-materiale și stimularea producției ramurilor participante la construirea, dotarea spațiilor de cazare, agrement, modernizarea rețelei de drumuri.

Turismul antrenează un număr foarte mare de persoane, pe plan social manifestându-se ca un mijloc de ridicare a nivelului de cultură, civilizație, instruire, prin stimularea schimburilor de valori, acesta facilitând îmbogățirea orizontului cultural.

Atât în practica turistică internațională, cât și în literatura de specialitate, se constată o îndreptare a populației orașelor spre recreere către mediul rural. În același timp se remarcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomrate, cu programe fixe, rigide, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul nu mai satisfac aspirațiile, motivațiile turiștilor unei însemnate părți din rândul populației urbane. Ca urmare, căutarea mediului rural pentru odihnă și recreere este o tendință generală în practica mondială a turismului.

Cu toate că țara noastră dispune de zone cu un bogat potențial turistic cu resurese naturale deosebite, acestea nu sunt eploatate și puse în evidență.

Prin prisma experienței acumulate de state precum Franța, Germania, Italia se vor desprinde direcții de promovare a altor perimetre rurale din România, cum ar fi zona Bran-Moeciu, care deși deșine resurse turistice variate nu le exploatează corespunzător.

În cadrul acestei lucrări se vor face propuneri pentru promovare si dezvoltarea turismului rural din zona Bran-Moeciu.

Capitolul I

Așezare

Comuna Moieciu este situată în centrul țării, la extremitatea sud- estică a județului Brașov, pe una din cele mai vechi căi de acces între cele două provincii românesti , Ardealul și Țara Românească, urmând Depresiunea Țării Bârsei cu Rucăr – Dragoslavele , între masivele Bucegi și Piatra Craiului, învecinându-se  în sud-est cu județul Dâmbovița, în est cu teritoriul comunei Bran, în nord-nord vest cu teritoriul orașului Zărnești, iar în vest-sud vest cu teritoriul comunei Fundata.

Aflată la o altitudine cuprinsă între 800 și 1200 m, ocupă o suprafață de 103,4 km, cu o populație de 5.575 locuitori și dispune de o suprafață împădurită de 5482 ha.

Această așezare a fost atestată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca monumente istorice de artă și arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din secolul al XVIII-lea și “Adormirea Maicii Domnului”, din 1818.

Comuna Moieciu face parte din unitatea geografică social-economică a localităților brănene. Este situată la 30 km distanță de reședința de județ – Brașov – pe DN 73 și are în componență șase sate care au fuzionat în 1968: Moieciu de Jos, Moieciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Măgura și Peștera.

Localități componente

Moieciu de Jos(reședință de comuna), 

Moieciu de Sus,

Cheia,

Măgura,

Drumul Carului

Peștera

Căi de acces (Infrastructura generală)

Zona comunelor nu este strabatuta de nici o cale ferata, transportul feroviar realizandu-se prin intermediul statiei de calatori si marfuri C.F.R. Rasnov (la cca 10 km de Bran si cca 22 km de Fundata) si statia terminus C.F.R. Zarnesti(la cca 6 km de Bran si cca 8 km de Fundata).

La doar 25 km de Brasov pe DN 73, Branul este o zona turistica in plina dezvoltare ce tinde sa devina o importanta zona a turismului rural, ecologic si cultural.

In comuna Bran exista in present:

DN 73: Brasov-Bran-Moeciu 25 km

Campulung- Moeciu- Bran –Brasov(transmontan)

DN: Sibiu- Fagaras-Zarnesti-Bran

Predeal – Rasnov – Bran – Moeciu (ramificatie din DN1), aprox. 25 km

In comuna Moeciu exista in present:

DN 73 – 8,7 Km (in Moeciul de Jos si Drumul Carului)

drumuri judetene : DJ 112F – 8,5 Km (Moeciu de Jos – Moeciu de Sus), DJ 112G – 21,7 Km (Moeciu de Jos-Pestera-Magura- Zarnesti)

drumuri comunale : DC 53 – 6,5 Km (Moeciu de Sus – Valea Bangaleasa), DC 56 – 5,33 Km (Moeciu de SuS-Valea Popii)

drumuri locale pietruite : 45,5 Km

Resurse natural

Rezervația Piatra Craiului s-a înființat în anul 1938. Masivul se compune dintr-o creastă calcaroasă spectaculoasă cu o lungime de 25 km, cu altitudini de 2000m pe direcția NNE-SSV între localitățile Zărnești (N) și Podu Dâmboviței (S). Parcul Național Piatra Craiului este o arie protejată ale cărei obiective sunt conservarea biodiversității, încurajarea obiceiurilor și modului tradițional de viață al comunităților legale și stimularea turismului.

Rezervația se întinde pe o suprafață de 440 ha. Bogăția în specii a parcului este rezultatul condițiilor deosebit de variate pe care le oferă aceasta dezvoltării lumii vegetale. Pe teritoriul parcului au fost găsite și identificate un număr total de 1118 specii și subspecii de plante. Cunoscând faptul că în flora României s-au înregistrat 3136 de specii se poate afirma că Parcul Piatra Craiului găzduiește peste 30% din speciile de plante superioare care se întâlnesc pe teritoriul României. Un număr de 181 de specii sunt incluse în „Lista roșie a plantelor superioare din România” ca specii endemice rare sau vulnerabile. Dintre aceste specii amintim doar pe cele mai cunoscute, acestea având un regim strict de protecție: garofița Pietrei Craiului (simbol floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o găzduiește), angelica, sângele voinicului, macul galben, floarea de colț sau floarea Reginei și iedera albă.

Rezervația Bucegilor deține: abruptul Bucșoiului, văile Mălăiești și Țigănești și bazinul superior al văii Gaura, în cuprinsul cărora vegetează un numar mare de specii montane și alpine de stâncărie sau pajiște, care împodobesc brânele, fixează grohotișurile și populează pajiștile, dând o notă caracteristică peisajului.

Dintre acestea Rezervația „Valea Gaura” este cea mai mare rezervație glaciară din Bucegi, cu obârșiile sub Vârful Omu (2505 m). Valea este alcătuită dintr-un circ de obârșie și un uluc lung de aproape 2 km, rămas suspendat deasupra văii fluviale a Simonului. In profilul transversal al Văii Gaura apar 2 praguri care separă circul propriu-zis de uluc și care au dat naștere „cascadei Moara Dracului”, fenomen natural minunat care oferă turistului ce parcurge traseul turistic din satul Simon prin Valea Gaura spre Vârful Omu.

Ca rezervație speologică este cunoscută Rezervatia „Peștera Liliecilor” (denumită de către localnici și Peștera Bădichii) numită așa datorită prezenței în interiorul ei a unei faune relativ bogate în colonii de lilieci. Este situată la altitudinea de 950 m. Pestera usor de vizitat, are o lungime de 370 m din care 109 m de galerie activa si o denivelare de 10 m. Accesul in pestera se face printr-un culoar ingust dupa care se ajunge intr-o grota, nu foarte mare, cu podea ascendenta. De aici mai porneste o galerie, spre nord, care are o lungime de 15 m care se termina cu un horn. Este formată dintr-o singură galerie principală, cu înălțimi ce variază între 1.2-8 m. A fost modelată în calcare jurasice de un afluent al Văii cu Calea. Modul de depunere a aluviunilor în galeria de la intrare arată existența unui lac mic, pe fundul căruia s-au depus aluviuni. Pe lânga stalactite, stalagmite și curgerile parietale, un element caracteristic al acestei peșteri îl constituie prezența unor stalactite subțiri de gheață cu aspectul unor betișoare înfipte în podea, supranumite „Orga Rece”. Are o umiditate moderată și este destul de caldă, cu temperaturi care oscilează între 8-11°C; poate fi vizitată cu mijloace proprii de iluminare și nu necesită echipament special.

Cheile Moeciului sunt situate in apropierea localității Moeciu, la aproximativ 8 km de Bran .Decorul acestei zone este spectaculos, de o salbăticie aparte. Pentru protejarea acestei zone s-a construit rezervatia bio-geologica “Cheile Moeciului”. Izvoarele care ies din munte alături de câteva mici cascade sunt cele care impresioneaza ochiul turistului.

Cheile Gradistei se află situate in apropierea localității Moeciu de Sus și impresionează datorită salbăticiei peisajului și a formațiunilor stâncoase. In apropiere se află si cascada “La Chișătoare”, cascadă formată pe travertine și care a fost declarată rezervație naturală.

Resurse antropice

Monumente de arhitectură cu caracter public religios

În această categorie includem bisericile și troițele. Monumente funerare de interes deosebit nu au fost întâlnite în cimitire. Cele mai vechi monumente de cult, bisericile de lemn, nu au fost semnalate în cursul cercetărilor, ele menționându-se foarte vag în amintirile bătrânilor.

În satul Moeciu de Sus există un loc în hotar numit „La Bisericuta”, unde se crede că a fost până prin secolul al XVIII-lea o mică biserică de lemn, în jurul căreia a apărut și o legendă legată de două femei „Neaga” si„Laica” de la care se păstrează până astăzi în toponimie „Dealul Neaghii” și „Dealul Laichii”. Bisericuța de lemn, după unii bătrâni, s-a aflat pe versantul unde se unesc cele două văi ale Moeciului, Valea Popii și Valea Bangaleasa, iar după alții biserica de lemn s-a aflat pe locul actualei biserici de zid din satul Moeciu de Sus .

Alte date despre existența unor biserici de lemn în satele din județul Brașov au fost consemnate cu privire la satul Cheia și satul Moeciu de Jos unde o biserică de lemn ar fi fost până în anii 1750-1758, când, în urma unui incendiu, a fost distrusă și pe locul ei s-a ridicat actuala biserică de zid, așa cum consemnează într-un manuscris al istoriei bisericii parohiale Moeciu de Jos învățătorul Gheorghe Enescu.

Cu excepția bisericilor din Peștera (cea veche în curs de reparație, alături de care s-a construit altă biserică nouă), Fundata și Moeciu de Sus, care au formă de navă, celelalte biserici din Lungocești (Moeciu de Jos), Simon, Poarta, Sohodol, Cheia au formă de cruce cu două abside laterale la naos și absida altarului. La bisericile sub formă de navă absida altarului, de forma poligonală, este mult decrosată. Bisericile din Poarta, Simon (biserica din Sus), Sohodol, Predeluț au arhitectură bizantină cu unele forme gotice, în special turnul clopotniței și ancadramentele ferestrelor.

O arhitectuă aproape identică au bisericile din Simon (biserica din Jos) și Cheia, prima construită prin 1790, iar a doua în anul 1813, după cum arată inscripția din amvonul bisericii, lângă pisanie.

Aceste două biserici se remarcă prin turle poligonale, conice, de proporții reduse și un registru de medalioane cu sfinți de jur împrejur. Celelalte biserici au turn foarte înalt, vizibil de la mari distanțe. Toate bisericile au fost zidite din piatră și cărămidă cu pictura în frescă în mai multe registre și catapeteasma tot din zid.

Monumente de tehnică tradițională și ateliere meșteșugărești

În legatură cu meșteșugurile tradiționale s-a mai semnalat în cursul cercetărilor o singură cojocăreasă în Moeciu de Jos pe nume Tatomir Maria. Meșteșugul este deja pe cale de dispariție. In ceea ce privește industria casnică textilă s-au consemnat câteva țesătoare care practică meșteșugul. Acestea mai țes diferite categorii de țesături la comandă, sau la solicitarea Muzeului Bran.

În ceea ce privește meșteșugurile (dulgheritul, șindrilăritul, sităritul etc.) acestea se mai practică de către meșterii constructori de case. Sităritul, un meșteșug mai nou a pătruns în satele brănene din zona Mușcel. In Fundata a fost găsit un singur meșter mai renumit. Fierăritul se mai menține și astăzi, atelierul fiind compus din aproape 500 de piese: vatră cu horn deasupra, foalele, nicovala de cca. 150 kg în greutate, clești de diferite mărimi, baroase, ciocane, menghine și alte obiecte mici.

O serie de documente de arhivă din secolul al XVIII-lea consemneză existența în satele brănene a unui număr de 7 dârste, 6 pive, 3 joagăre (ferăstraie), 3 mori de apă.

Cel mai vechi joagăr consemnat în documente este din anul 1548, întâlnit în „socotelile castelanului de la Bran”, unde se arată că „pentru plata unui ferăstrău se percepea 1 florin și 25 aspri, iar pentu o roată de ferăstrău 2 florini și 2 asprini”. In satul Poarta, cel mai vechi joagăr, de care își amintesc bătrânii ca a funcționat în urma cu vreo câteva decenii, deci la începutul secolului al XX-lea, a fost cel al lui Stanciu Nicolae din „Fundul Porții”, care avea o singură pânză.

În Șimon din joagărele pomenite în acte unul cu două pânze se află la Muzeul Satului Brănean.

Singura instalație – complex industrial în stare de funcțiune parțială – este complexul alcătuit din piua de bătut țesăturile de lână care inițial, a avut șase ciocane, iar în prezent numai două, o presă de postav,dărac de lână cu toate accesoriile și o vâltoare, care aparține lui Blaj Nicolae din Moeciu de Jos.

Importanța acestor instalații scade treptat odată cu modernizarea întregii vieți economico-sociale.

Muzee și case memoriale

Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului Bran. In acest muzeu au fost aduse și reconstituite unele din cele mai vechi și mai tipice construcții din zonă ( Foto 10; foto 11). Gospodaria specifica asezarilor de tip risipit din zona Bran este gospodaria cu ocol întarit, reprezentata în muzeu de „casa cu curte” din satul Pestera, datata 1843, potrivit inscriptiei de pe grinda din „casa mare”.

Deschis pentru public în 1961, muzeul număra în 1981, 14 gospodării țărănești și instalații tehnice. Monumentele au fost selecționate și grupate pe baza cercetărilor din 1958-1960.

Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura între Transilvania și Muntenia. Din 1377-1382 când a fost construit și până astăzi, el a fost martorul unor evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin poziția și rangul său, era pus să dea seama.

Jos, în vale, la baza stâncii, odihnește simbolic inima Reginei Maria, semn al prețuirii de care Branul și brănenii s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei românești.

Case memoriale din zona Bran

Sextil Pușcariu (1877-1948) – lingvist, filolog și istoric literar, membru al Academiei Române;

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Președintele Consiliului Național Românesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil și primar al localității Bran;

Dr. Iosif Pușcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Brașov;

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de știință și neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Științe Medicale;

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei și membru al unui număr de 23 de societăți și academii de științe, legat de Bran prin origine și iubire;

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultății de Istorie din București, cercetător și dascăl de excepție, fiu al Branului.

Vestigiile antichității

Castelul Bran, atestat documentar în 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou, printr-un act prin care brașovenii primeau încuviințarea regală de a construi castelul. Fortificația era condusă de un castelan și avea o garnizoană compusă din arcași și balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea Bran intră în posesia lui Sigismund. Cu trecerea vremii, Cetatea Bran iși îndeplinește rolul de bastion de apărare împotriva invaziilor otomane, faptele ei de arme fiind înscrise cu sânge în istoria zbuciumată a neamului românesc. In semn de prețuire fată de Regina Maria a României Mari, Consiliul orășenesc al orașului Brașov decide donarea Castelului Bran la data de 1 decembrie 1920. Restaurat între anii 1920-1927 de către arhitectul Curții Regale, Carol Liman, Castelul Bran este transformat într-o frumoasă reședință de vară, cu parc și alei de promenadă, lac, terase, fântâni, tot atunci construindu-se și Casa de ceai. In anul 1938 Regina Maria lasă prin testament Castelul Bran și întregul domeniu, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stăpânește până în anul 1948. Instaurarea regimului comunist lasă Castelul Bran fără ocrotitorii lui regali. După o perioadă de degradare și devastare autoritățile comuniste decid transformarea castelului în muzeu. Muzeul deschis in 1956 cunoaște o nouă restaurare între 1987 – 1993. Actualmente, Castelul Bran este un punct important de atracție turistică și rămâne în amintirea tuturor celor care îl vizitează, mărturie vie a scurgerii veacurilor și a faptelor de vitejie petrecute la umbra zidurilor sale.

Clima Comunei Moieciu

Este temperată de depresiune intramontană caracterizată prin veri răcoroase și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5 grade Celsius, iar în zonele vecine se înregistrează valori cuprinse între 4 grade Celsius (Rucăr), 7grade Celsius (Brașov), 8grade Celsius (Câmpulung). În luna iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27 grade Celsius, iar în luna ianuarie temperatura variază între -10 și -15 grade Celsius. Zona Moieciu este bogată în precipitații, numărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an.

În sezonul rece, numărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zăpadă este de 40-50 cm. Vânturile predominante în zonă au o viteză de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii către capete condiționează permanenta mișcare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe văile adânci ale râurilor. Sunt prezente și brizele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă, adăpost de vânturi puternice, umezeală relativ redusă, strat de zăpadă bogat și îndelungat, insolațe ridicată cu valențe turistice deosebite.

Fauna Comunei Moieciu

Pe crestele montane cu deosebire în Bucegi și Piatra Craiului turiștii pot admira capra neagră. Dintre mamiferele cu valoare cinegetică amintim : ursul, lupul, vulpea, mistrețul, veverița, căpriorul, râsul, toate fiind ocrotite. Avifauna este reprezentată de cocoșul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea, mierla, cinteza, pițigoiul. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean și boiștean.

Flora Comunei Moieciu

Altitudinea culoarului încadrează Moieciul în zona pădurilor de fag, care la limita inferioară se află în amestec cu gorunul, iar la partea superioară cu coniferele. Păduri compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Craiului, Munții Bucegi, îndeosebi în versanții nordici. Ca urmare a populării îndelungate, regiunea a fost puternic despădurită, pajiștile și fânețele luând locul codrilor de altădată.

Dintre plantele medicinale care se găsesc în zonă sunt : sunătoarea, mușețelul, coada șoricelului. Pentru iubitorii de zmeură și mure, Moieciu este o destinație ideală. Nu lipsesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, vișini, cireși.

Cadrul natural prezintă particularități deosebite, datorită îmbinării armonioase a diferitelor forme de relief (munte înalt, platou, formă vălurită de-a lungul râurilor și văilor ce străbat terenul modelat de o rețea hidrografică bogată), toate acestea creând un valoros potențial economic și turistic, slab exploatat până în prezent. Zona montană în care este amplasată comuna Moieciu, între cele două parcuri naționale Bucegi și Piatra Craiului, creează condiții favorabile organizării și dezvoltării turismului rural. Ca puncte de atracție pentru turiști se enumeră obiectivele: Peștera Liliecilor, Cheile Moieciului, Prăpastiile Măgurei, etc.

Capitolul II

Dezvoltarea turismului în zona țintă

Număr de unități destinate turismului și capacitatea lor de cazare:

Numărul de sosiri în structurile de primire turistică: (număr persoane)

Numărul de înnoptări structurile de primire turistică: (număr persoane)

Dotări pentru agrement(schi, sporturi extreme,echitație,telecabine etc.) 

Pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu există dotări pentru agrement, cum ar fi:

         pârtie de schi și teleschi;

         patinuar;

         teren de tenis;

          teren de fotbal

Terenuri de volei, mini-fotbal si tenis

Volei pe iarba, minifotbal pe iarbă, tenis de câmp pe cele 2 terenuri de zgură în cadrului complexului Resort Moeciu.

Obiective turistice (cetăți, monumente istorice, monumente naturale, parcuri și rezervații, etc.)

Lista monumentelor  istorice județul Brașov, comuna Moieciu:

Castellum roman satul Drumul Carului, comuna Moieciu “La cetate”(Grădiște) sec. II – III Epoca romană;

Biserica ortodoxă,“Adormirea Maicii Domnului”,comuna Moieciu,satul Cheia, nr.27 – anul 1813;

Biserica ortodoxă, “Sf. Nicolae”, comuna Moieciu,satul Moieciu de Jos, nr.200-anul 1761;

Monumente ale naturii:

         Pestera Liliecilor(Moieciu , sat Peștera – Parcul Național Piatra Craiului);

         Locul fosilifer Vama Strunga(Moieciu, Bran – Parcul Natural Bucegi);

Parcuri naționale:

         Parcul Național Piatra Craiului

         Parcul Natural Bucegi

Arii protejate:

         Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăiești, Gaura- Moieciu, Bran);

         Locul fosilifer Vama Strunga (Moieciu, Bran – Parcul Natural Bucegi);

         Peștera Liliecilor (Moieciu , sat Peștera – Parcul Național Piatra Craiului);

         Parcul Natural Bucegi (Moieciu, Bran);

         Parcul Național Piatra Craiului (Moieciu, Zărnești)

Datele de mai jos sunt extrase din Tabelul nominal cu ariile protejate din județul Brașov.

Manifestări/evenimente culturale locale

Calendarul acțiunilor propuse a se desfășura în localitatea noastră în anul 2010 organizate de Primăria comunei Moieciu cuprinde :

Balul Dragobete(23 februarie);

Drăgaica(culesul plantelor de leac )- Moieciu de Sus (24 iunie);

Târgul de vară Moieciu (24-25 iulie);

Focul lui Sumedru (25 octombrie);

Datini și tradiții de iarnă la Moieciu (18-19 decembrie);

Târg săptămânal (în fiecare zi de vineri).

Servicii de alimentație

Bucătăria românească poate fi definită ca un tot unitar, dar dacă analizăm structura mâncărurilor din punct de vedere sortimental, al modului de preparare, al condimentării, al structurii și asocierii diferitelor materii prime, vom constata că există particularități zonale și regionale. Fiecare provincie istorică are un specific aparte care s-a menținut, s-a completat și s-a îmbogățit din punct de vedere sortimental și calitativ.

De-a lungul istoriei bucătăria zonei a cunoscut influențele bucătăriei austro-ungare și muntenești. In județul Brașov se folosește mult slănina afumată, bine pregătită, care se consumă în tot timpul anului, chiar și vara, fie ca atare, sau este folosită la prepararea diferitelor mâncăruri. Mâncărurile obținute în bucătăria din zonă sunt mâncăruri grase, gustoase și piperate, se realizează pe bază de carne și în special carne de porc, se folosesc legumele, zarzavaturile, laptele și brânzeturile (zona Bran fiind prin excelență o zonă a brânzeturilor) precum și ouăle.

Ciorbele se acresc cu oțet sau zeama de varză și se îmbunătățesc, ,,se dreg” cu gălbenușuri de ou, smântână și făină. Specific acestor ciorbe este tarhonul. La obținerea mâncărurilor se folosește untura de porc și rântașul obținut din ceapă înăbușită și făină puțin rumenită.

Sosurile sunt în general albe dar și colorate cu boia de ardei. Salatele, ca de altfel și sosurile se îndulcesc cu zahăr. Se mănâncă mult papricaș cu găluște din făină și ouă, fierte în apă cu sare. Zona este renumită prin preparate ca: bulz ciobănesc și bulz la tavă, supă de chimen, supă de varză albă cu smântână, ciorbă de os de porc cu tarhon, papricaș, afumătură, tochitură.

În bucătăria din zonă vom găsi pe lângă mâncărurile specifice zonei și mâncăruri de pe tot cuprinsul țării, aceste măncăruri au fost adapatate la preferințele și obiceiurile locuitorilor din această zonă.

Agrementul turistic

Dezvoltarea alertă a circulației turistice, participarea unei mase tot mai largi la mișcarea turistică, diversificarea motivațiilor care generează cererea, au dus la multiplicarea formelor de turism. Ținând seama de faptul că turismul, care implică ideea alegerii deliberate a destinațiilor, a perioadei și duratei sejurului de către fiecare turist în parte, are ca scop satisfacerea anumitor necesități de ordin social, cultural, spiritual, medical, etc.

Aspectele turismului în ariile rurale se încadrează cel mai bine turismului cultural, cu accent pe înțelegerea stilurilor de viață contrastante și a interschimbului de cunoștințe și idei. De aceea, turismul rural îi atrage pe cei în căutare de contact personal și interacțiune cu diverse culturi, medii și grupuri de oameni.

Printre aceste manifestații se numără: turismul recreațional cu accent pe solicitare fizică și pe activități legate de mediu (ciclism sau drumeții montane), turism ecologic cu accent pe natură și vizitarea peisajelor contrastante (vizite în parcuri și rezervații naționale), turismul moștenirii istorice care se concentrează pe locuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educațional. Turismul rural poate, de asemenea, să includă călătorii de o zi dintr-un loc în altul, într-o manieră secvențională, în contrast cu turismul urban unde accentul cade pe destinația urbană ca focus pentru activități turistice urbane.

Mijloace de transport

Pentru deplasarea în această zonă există transportul cu microbuze, autocare sau propriul autovehicul. În functie de numărul de personae ( mijloacele de transport sunt: microbuz 7 locuri, microbuz 19 locuri, autocar 44 locuri).

Analiza integrată

Oferta primară potențială alcătuită din componente naturale de peisaj reprezintă potențialele resurse turistice și joacă un rol determinant în dezvoltarea turismului în general și a turismului rural în special. Elemente care trebuie puse în valoare în mod special:

valoarea recreativă, estetică și peisagistică nu de multe ori determinantă în alegerea destinației (munte: aici amintim Creasta Pietrei Craiului – lungă de 25km);

valoarea curativă (climaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;

cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (oglinzi de apă, masive muntoase, peșteri, torente, resurse cinegetice, strat de zăpada, etc.)(aici putem aminti toate satele din județul Brașov);

valoarea cognitivă în cadrul elementelor desemnate ca parcuri, grădini botanice, rezervații științifice sau monumente ale naturii (aici amintim satele – în alcătuirea lor intră și Parcul Național Piatra Craiului).

CAPITOLUL III

Propuneri de dezvoltare a unor produse turistice

În prezent, în comuna Moieciu, există o singură pârtie de schi omologată, Pârtia Cheile Grădiștei, pârtie ce este deservită de un teleschi monopost cu o capacitate de transport de 720 schiori pe oră.

De asemenea, în zona Moieciu schiul se mai practică în câteva zone – pe pârtii neomologate, ce nu sunt dotate cu utilaje și echipamente corespunzătoare.

Propunerea ar fi crearea unei pârtii de schi moderne, dotată corespunzător, pe muntele Clăbucet, aflat în proprietatea comunei Moieciu.

– Muntele Clăbucet, aflat în proprietatea Comunei Moieciu are pășune și pădure, fiind neexploatate din punct de vedere al potențialului turistic montan.

– Altitudinea superioară este de 1595 m, fiind propice practicării sporturilor deiarnă

– Orientarea versantului este nordică, cu posibilitatea amenajării de pârtii atât pe fața nordică, cât și pe orientarea nord-vestică.

– Altitudinea la baza muntelui este de 1130-1150 m, fiind superioară multor stațiuni din țară unde există amenajate deja pârtii de schi.

– Zona este accesibilă prin infrastructură rutieră, urmând vechiul drum forestier Moiecelul Cald, acum aflat în proprietatea Consiliului Local Moieciu.

– Potențialul de dezvoltare a infrastructurii turistice pe Muntele Clăbucet este de aproximativ 20 km de pârtie, astfel încât Domeniul schiabil Moieciu poate deveni cel mai mare domeniul schiabil din România.

Concluzii

Una dintre tendințele industriei turismului este întoarcerea către natură, manifestată deja în toate țările în care actuala civilizație post industrială a creat nevoia de retregere pentru câteva zile din metropolă. Turismul rural este una dintre cele mai atractive oferte turistice și aceasta dintr-o perspectivă multiplă: pe de o parte a turistului român sau străin care va solicita din ce în ce mai mult acest tip de serviciu turistic; pe de altă parte a locuitorilor satelor care își vor folosi întreaga energie și pricepere pentru a se integra în ceea ce a devenit o rețea care a acoperit aproape întreaga țară:ANTEC.

România are avantajul unor peisaje de o rară frumusețe și a unor tradiții care cultivate în timp, impresionează turiștii, mai ales pe cei sosiți din țările vestice.

Turismul rural îi atrage pe cei în căutare de contact personal și interacțiune cu diverse culturi, medii și grupuri de oameni.

Printre aceste manifestații se numără: turismul recreațional cu accent pe solicitare fizică și pe activități legate de mediu (ciclism sau drumeții montane), turism ecologic cu accent pe natură și vizitarea peisajelor contrastante (vizite în parcuri și rezervații naționale), turismul moștenirii istorice care se concentrează pe locuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educațional. Turismul rural poate, de asemenea, să includă călătorii de o zi dintr-un loc în altul, într-o manieră secvențională, în contrast cu turismul urban unde accentul cade pe destinația urbană ca focus pentru activități turistice urbane.

În planificarea turismului rural este necesară o cooperare între toate organizațiile, comisiile și organismele implicate în această activitate. In Marea Britanie, Countryside Commission (forul care se ocupă de dezvoltarea spațiului rural, mai ales din punct de vedere turistic) considera în 1998 că turismul rural capabil să se autosusțină vine ca o soluție pentru a minimiza impactele negative asupra mediului, culturii și vieții sociale.

În țările Europei Occidentale, destinațiile rurale ocupă o pondere tot mai mare din totalul destinațiilor de vacanță. Stresul cotidian al vieții citadine îi îndeamnă pe locuitorii marilor metropole să caute liniștea mediului încă netransformat radical de civilizație. Și dacă în țările superdezvoltate din vest acest mediu rural a început să se modernizeze din ce în ce mai mult, la noi în țară, tradiția și obiceiurile sunt încă foarte bine conservate. In încercarea de a cunoaște o altă țară și oamenii săi, alte tradiții, numeroși turiști străini aleg ca destinație România, mai ales ca urmare a promovării ofertei turstice rurale efectuate de ANTREC la târgurile și expozițiile organizate peste hotare.

Condițiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale stațiunilor de tradiție de pe litoral sau din zona montană. Dar în timp ce hotelurile altă dată moderne sunt lăsate să se degradeze, au apărut alte baze de cazare, în mediul rural, de dimensiuni mai mici dar mai ușor de întreținut și adaptat la nevoile actuale ale turismului. Casele țărănești au luat locul complexelor hoteliere în topul preferințelor turiștilor. Dintre motivele cele mai importante avute în vedere în alegerea ca destinație a pensiunilor turistice, enumerăm:

confortul din ce în ce mai ridicat pe care îl oferă fermele și pensiunile agroturistice pe fondul preocupării constante și permanente a gazdelor pentru satisfacerea cerințelor clientului;

în stațiunile tradiționale, de tip citadin, turistul se simțea doar o parte a unei mase de turiști în timp ce în sate el este privit individual și tratat aparte; de dorințele lui se ține cont în alcătuirea meniului, spre exemplu;

intimitatea sporită conferită de faptul că pensiunile sunt de dimensiuni incomparabil mai reduse decât hotelurile;

crearea unor relații de prietenie cu familia gazdă și menținerea legăturilor ani de zile, cu revenirea în aceeași pensiune mai mulți ani la rând;

oferta de produse proaspete din gospodăria țărănească, preparate de turiști sau de gazdă la cererea turiștilor;

un mediu mai puțin poluat.

Având în vedere atuurile acestei forme de petrecere a vacanței, pe de o parte, și

eforturile de stimulare, pe de altă parte, se poate anticipa, pentru perspectivă, o evoluție pozitivă și dinamică a turismului rural românesc.

De aceea este nevoie să se facă eforturi în direcția promovării, sub diferite aspecte

și prin modalități variate, a tuturor zonelor rurale din țară și extinderea zonelor existente, aceasta având efecte favorabile asupra dezvoltării economice a zonelor respective. Promovarea turismului rural in zona Bran-Moeciu este un exemplu în acest sens.

Bibliografie

Criterii pentru desemnarea Destinațiilor Ecoturistice în România elaborate pe baza Standardul European de Certificare în Ecoturism (The European Ecotourism Labelling Standard – EETLS și Criteriilor Globale de Turism Durabil

Ion Talabă, Elena-Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei, Turism în Carpații Meridionali – cunoaștere și valorificare economică, Editura Pin, Iași 2011

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=65&idb= 16:30 / 21.03.2015

http://www.editurauniversitara.ro/carte/mediu-53/ecoturism/895 17:00/ 21.03.2015

http://www.turisminromania.ro/prezentare_generala_rucar_bran_moeciu-rm157desc.html ora 18:37 / 21.03.2015

http://www.galtranscarpatica.ro/wp-content/uploads/2013/07/Plan-Dezvoltare-Locala-TRANSCARPATICA.pdf ora 18:50 / 21.03.2015

http://www.primariamoieciu.ro/clima.html 19:20 / 21.03.2015

http://www.cheilegradistei.ro/index.php?page=sport&lang=ro 20:10 / 21.03.2015

http://www.moieciudesus.ro/dezvoltarea-infrastucturii-turistice-montane-in-comuna-moieciu-jud-brasov 21:00/ 21.03.2015

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103A 9:10 / 22.03.2015

http://www.galtranscarpatica.ro/wp-content/uploads/2013/07/Plan-Dezvoltare-Locala-TRANSCARPATICA.pdf 10:15/ 22.03.2015

http://www.teambuilding.info.ro/cat_transport_poiana-brasov-bran-moeciu_teambuilding.html 11:20 / 22.03.2015

https://www.videoguide.ro/iarna-in-branmoeciu.html 17:30/ 22.03.2015