Dezvoltarea Rurala cu Ajutorul Fondurilor Europene.studiu Comparativ Privind Dezvoltarea Comunei Apa Si Mediesu Aurit In Perioada 2007 2013

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………

Partea teoretică

Capitolul I: Noțiuni si concepte

Teorii privind administrația publică

Dezvoltare rurală la nivel național

Spațiul rural și dezvoltarea durabilă

Dezvoltare rurală la nivel european

Capitolul II: Programe Europene pentru dezvoltare rurală(2007-2013 și 2014-2020)

2.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene

2.2 Planul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013

2.3 Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020

2.4Programul LEADER 2007-2013 și Submăsura 19.2

Capitolul III: Legislația privind dezvoltarea rurală

3.1 Analiza cadrului legislativ în România

3.2 Analiza cadrului legislativ la nivelul Uniunii Europene

Partea practică

Capitolul IV: Studiu de caz

4.1 Prezentarea localităților supuse cercetării

4.2.Analiza ipotezei nr.1

4.3.Analiza ipotezei nr.2

4.4 Analiza ipotezei nr.3

4.5 Analiza ipotezei nr.4

Capitolul V Concluzii și recomandări

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

La data de 1 februarie 1993 a avut loc semnarea Acordului de Asociere a României la Uniunea Europeană, urmând ca în decembrie 1999, Consiliul European de la Helsinki să decidă deschiderea negocierilor de aderare cu România alături de alte șase state candidate.

Conferința de aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004 a avut drept scop “formalizarea din punct de vedere tehnic a negocierilor de aderare.”.

România a aderat la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007 devenind stat membru al Uniunii Europene, semnarea Tratatului de Aderare al României și Bulgariei la UE de către România si Bulgaria, respectiv de către reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene având loc la data de 25 aprilie 2005 la la Luxemburg.

România a avut de parcurs un drum lung, plin de formalități spre Uniunea Europeană, însă beneficiile aduse în urma acestei aderări sunt pe măsură.

Printre domeniile pentru care UE acordă finanțare se află și domeniul agricultură și dezvoltare rurală. Pentru ca această finanțare să fie oferită se recurge la măsuri stricte, reguli pentru a se putea controla modul în care sunt utilizate fondurile, pentru a se asigura că banii sunt cheltuiți în mod transparent. Guvernele naționale sunt cele care se ocupă cu efectuarea acestor controale respectiv efectuează audituri anuale.

Este cunoscut faptul că mediul rural se dezvoltă cel mai greu din diverse motive cum ar fi faptul că lipsesc resursele financiare care sunt absolut necesare pentru a se satisface nevoile comunităților rurale, de asemenea lipsește și resursa umană, datorită faptului că populația tânără din sate migrează spre orașe unde au mai multe posibilități..

Locuitorii mediului rural se confruntă cu numeroase probleme printre care amintim: lipsa infrastructurilor de canalizare, emigrarea tinerilor spre alte orașe sau chiar țări, abandonul școlar, standard de viață scăzut pentru populație, predomină populația bătrână, accesul scăzut la educație și la serviciile de sănătate, oamenii din mediul rural se axează în special pe agricultură ceea ce nu poate conduce la evoluție personală a membrilor comunității rurale.

Datorită aderării României la UE și implicit posibilității accesării fondurilor europene se pot atinge obiective importante pentru mediul rural și pentru comunitățile care locuiesc și muncesc acolo. „ Mai mult de 56 % din populația celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) trăiește în zonele rurale, care acoperă 91% din teritoriul european. Aceasta face ca politica de dezvoltare rurală să fie un domeniu de importanță vitală. ”

Motivația alegerii temei :

Am ales tema: “Dezvoltare rurală cu ajutorul fondurilor europene” deoarece consider că este un domeniu important având în vedere că se adresează unui numar mare din populație și îmi doresc să aflu o multitudine de informații care pot ajuta la dezvoltarea rurală a comunității din care fac parte și nu numai.

Datorită faptului că avem acces la fondurile europene care sunt de un real folos, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, consider că este o pierdere enormă pentru comunitățile rurale faptul de a nu fi informat cu privire la modul în care putem beneficia de aceste finanțări. Ca viitor funcționar public, îmi doresc să mă documentez, să propun idei despre cum pot fi dezvoltate aceste două comunități rurale: Comuna Apa, și Comuna Medieșu-Aurit.

Prin obținerea acestor fonduri europene, prin viziune, implicare și documentare din partea autorităților publice consider că se pot face realizări impresionante în comunitățile rurale. De asemenea, prezenta lucrare se dorește a fi o analiză a rezultatelor obținute în perioada 2007-2013, precum și o propunere de îmbunătățire a atragerii fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Considerăm, că astfel lucrarea de față nu va constitui doar o analiză științifică, ci prin rezultatele și recomandările formulate poate deveni un instrument de folos în politicile de dezvoltare a celor două comune vizate în cercetare.

Operaționalizarea conceptelor :

Administrația publică este: 1) „componenta executivă a statului, mijloacele prin care scopurile și obiectivele statului sunt puse în practică.” 2) „Administrația Publică este preocupată în principal cu mijloacele necesare implementării valorilor politice.” 3) “Administrația Publică se indentifică cel mai bine cu componenta executivă a guvernământului.” 4) “Administrația Publică este un efort concertat de grup într-un context public; acoperă toate cele trei ramuri ale puterii în stat: executivă, legislativă, judiciară; are un rol important în formularea proiectelor de politică publică și astfel face parte din procesul politic; diferă de sectorul privat; dar are legături strânse cu grupuri și indivizi privați pentru oferirea serviciilor către comunitate.” 5) Administrația Publică reprezintă arta și știința managementului aplicată afacerilor de stat.”

Dezvoltare rurală reprezintă „un proces complex, care poate fi realizat într-o perioadă îndelungată de timp și presupune următoarele aspecte: înlăturarea /diminuarea sărăciei în zonele rurale, echilibrarea oportunităților economice și condițiilor sociale dintre mediul urban și cel rural, stimularea inițiativelor locale, păstrarea patrimoniului spiritual și cultural.”

Zone rurale “ zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul țării, cuprinzând 45,1% din populație. Multe dintre comunitățile rurale contribuie într-o mică măsură la creșterea economică, însă își păstrează structura socială și modul tradițional de viață.”

Fondurile structurale și de Coeziune sunt: “instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. Acestea cuprind: Fondul European de Dezvoltare Regională( FEDER) care susține dezvoltarea economică durabilă la nivel regional și local; Fondul Social European( FSE); Fondul de Coeziune prin care se finanțează proiecte în domeniul protecției mediului și rețelelor de transport transeuropene.”

Pentru a verifica situația Comunelor Apa si Medieșu Aurit și pentru a identifica beneficiile aduse acestor comune, ca urmare a aderării României la UE, am formulat următoarele ipoteze și interogații de cercetare:

Interogație de cercetare nr.1: În perioada 2007-2013 autoritățile publice locale au putut utiliza fondurile oferite de Uniunea Europeană în vederea dezvoltării infrastructurilor de bază, modernizării clădirilor și instituțiilor existente, creșterii nivelului implicării sociale și comunitare, etc. În acest sens ne punem întrebarea dacă în Comuna Apa și Medieșul Aurit au fost utilizate și exploatate beneficiile oferite de fondurile europene în perioada 2007-2013 în vederea dezvoltării comunitare armonioase?

Interogație de cercetare nr.2 În perioada 2014-2020 autoritățile publice locale vor putea beneficia de finanțări, unele submăsuri chiar au fost deja publicate, au putut fi depuse proiecte. Considerăm că în noua perioadă de finanțare, pe baza experiențelor anterioare acumulate de autoritățile publice locale, interesul și numărul proiectelor depuse va fi mult mai mare, astfel acordarea finanțărilor va necesita proiecte profesioniste, întocmite de experți profesioniști. Întrebarea pe care o definim este: Autoritățile publice locale Apa și Medieșul Aurit au un corp de funcționari publici și o echipă de experți, fie ei interni sau externi, capabili să elaboreze proiecte de succes și după finanțare să le implementeze?

Interogație de cercetare nr.3 O altă întrebare pe care ne-o putem pune: Aceste două autorități publice locale acționează pe baza principiului ”aplicăm și depunem proiecte de finanțare pentru orice se oferă bani” ori ”depunem proiecte conforme cu o strategie de dezvoltare prestabilită”?

Ipoteză de cercetare nr.4 Considerăm că implementarea de proiecte europene, creșterea numărului clădirilor și infrastructurilor modernizate în cele două comune este direct proporțională cu creșterea mulțumirii cetățenilor față de autoritățile locale, precum și mulțumirea acestora față de politicile europene, instituții europene, etc.

Metode de cercetare

Pentru verificarea ipotezelor și interogațiilor vom utiliza următoarele metode de cercetare:

-Interogația numarul 1 va fi analizată prin realizarea de interviuri cu angajații Primăriilor Apa si Medieșu Aurit pentru a vedea gradul de implementare a proiectelor privind dezvoltarea rurală.

Vor fi analizate și ghidurile de finanțare apărute în perioada 2007-2013 în PNDR pentru a vedea care au fost oportunitățile care au stat la dispoziția autorităților publice locale și în ce măsură au fost exploatate.

Interogația nr. 2 va fi verificată prin analiză de documente-PNDR 2014-2020 Fișele Măsurii și Ghiduri de Finanțare, analiza organigramei și fișelor de post în cadrul celor două Primării, realizarea unui interviu cu responsabilul de resurse umane din cele două Primării, în cazul în care astfel de documente există.

Interogația nr.3 va fi realizată prin verificarea dacă cele două instituții publice dețin o strategie de dezvoltare prestabilită pentru perioada următoare, în funcție de care vom ajunge la concluzia dacă se depun cereri pentru orice se oferă bani sau în funcție de o strategie prestabilită.

Ipoteza nr. 4 Pentru a verifica această ipoteză vom utiliza ca metodă de cercetare chestionarul, care va fi aplicat cetățenilor ambelor localități.

Partea teoretică

Capitolul I. Noțiuni și definiții

1.1Teorii privind administrația publică

Vom începe prin a prezenta câteva definiții ale administrației publice:

”Administrația publică este componenta executivă a statului, mijloacele prin care scopurile și obiectivele statului sunt puse în practică.”

”Administrația publică se identifică cel mai bine cu componenta executivă a guvernământului.”

“Administrația Publică este preocupată în principal cu mijloacele necesare implementării valorilor politice.”

“Administrația Publică este un efort concentrat de grup într-un context public; acoperă toate cele trei ramuri ale puterii în stat: executivă, legislativă, judiciară; are un rol important în formularea proiectelor de politică publică și astfel face parte din procesul politic; diferă de sectorul privat dar are legături strânse cu grupuri și indivizi privați pentru oferirea serviciilor către comunitate.”

”Administrația publică reprezintă arta și știința managementului aplicată afacerilor de stat”.

Abordările sau paradigmele administrației publice sunt multiple. Prima susține că administrația publică “trebuie analizată din perspectiva rezultatelor pe care le produce iar metodele aplicate ar trebui să fie similare cu cele din sectorul privat”- aceasta este abordarea managerială. Abordarea politică “accentuează caracterul public al administrației, considerând urmărirea interesului public, reprezentativitatea și responsabilitatea în fața cetățenilor valorile cele mai importante.” Abordarea legală se axează în principal pe norme și proceduri legale, “administrația fiind văzută ca executant al legilor și supraveghetorul respectării lor.”

Conform Constituției României, România este un stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil. Ca formă de guvernământ, România este republică, fiind un stat de drept, democratic și social, în care “drepturile și libertățile cetățenilor, demnitatea omului, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român. Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor –legislativă, executivă și judecătorească –în cadrul democrației constituționale.”

Funcția legislativă este reprezentată de Parlament, fiind ”organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”. Parlamentul este format din Camera Deputaților și Senat, care sunt alese prin vot ” universal, egal, direct, secret și liber exprimat.”

Funcția executivă: “ Guvernul potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică.” “Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe.”

Funcția judecătorească: “Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare.

Cadrul legal de funcționare al administrației publice: “Domeniul administrației publice este reglementat de Constituție care conține dispoziții cu rang de principii de bază, de Legea generală a administrației publice locale nr.215/2001, precum și în numeroase legi speciale, dintre care amintim Legea prefectului nr.340/2004, Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, Legea nr.67/2004 privind alegerea autorităților administrației locale.”

Legea 215/2001 ne spune că “administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea acestor principii nu poate aduce însă atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.”

Potrivit acestei legi( Legea 215/2001), “autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege. Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.”

„Comunele, orașele și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală, și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale. Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate. Comunele, orașele și județele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.”

“Fiecare comună, oraș sau județ dispune sau administrează resursele financiare, precum și bunuri proprietate publică sau privată, și pot iniția și realiza programe de dezvoltare regională, prin încheierea unor acorduri între ele, exclusiv pentru alocarea de fonduri.”

Am prezentat elementele administrației publice deoarece este important să cunoaștem modul în care funcționează administrația publică care este direct responsabilă de dezvoltarea rurală și pentru a sublinia legătura dintre administrația publică și dezvoltarea rurală. Autoritățile administrației publice au responsabilitatea de a asigura dezvoltarea comunităților pe care le administrează, de a asigura un trai decent locuitorilor iar acum, odată cu aderarea României la UE și implicit datorită posibilității accesărilor fondurilor europene noi porți se deschid pentru aceștia, însă este nevoie de documentare, implicare, dedicare pentru obținerea acestor resurse.

1.2 Dezvoltare rurală la nivel național

În zonele rurale există o serie de probleme cum ar fi: lipsa locurilor de muncă, situația drumurilor comunale, racordarea la gaze pentru încălzirea locuințelor, lipsa infrastructurilor de apă și canalizare, etc. Din cauza problemelor existente, locuitorii din mediul rural tind să plece spre mediul urban, fapt care are consecințe negative asupra zonelor rurale deoarece determină lipsa forței de muncă. Pentru a rezolva aceste probleme, autoritățile au planuri concrete care vor facilita “accesul la serviciile și infrastructura corespunzătoare pentru întregul spațiu rural. ”Problemele pot fi soluționate cu ajutorul accesării fondurilor europene însă este nevoie de implicarea liderilor locali care pot să evidențieze principalele obiective care trebuie atinse.

Conform Institului Național de Statistică, populația României la recensământul din 20 octombrie 2011 este de 20.121.641 locuitori, populația din mediul rural fiind de 9.262.851, circa 45% din totalul populației.România are o suprafață de 238.391 km pătrați fiind ca mărime al doilea stat membru al Uniunii Europene și reprezentând 6% din totalul suprafeței Uniunii Europene. România dispune de resurse de teren, apă și resurse umane însă aceste avantaje nu au dus la o dezvoltare semnificativă în agricultură și zonele rurale.

Zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul țării, în concluzie teritoriul României fiind predominant rural. În ceea ce privește educația în zonele rurale, aceasta este importantă prin prisma faptului că de ea depinde dezvoltarea zonelor rurale, unde predominante sunt activitățile agricole, însă datorită slabei finanțări, educația este slabă din punct de vedere al calității.

Factorii principali care constituie declinul populației rurale sunt “procesul de îmbătrânire și scăderea naturală a populației care decurge din această situație. De asemenea mai este prezent fenomenul de migrare în străinătate care are implicații economice. Sumele de bani trimise de către cei care lucrează în străinătate fiind importante pentru economia rurală.”

1.3 Spațiul rural și dezvoltarea durabilă

Conceptul de “rural” se referă la toate activitățile care se desfășoară în afara urbanului având trei componente:

“1.comunitățile administrative constituite din membri relativ puțin numeroși, care au relații mutuale.

2.dispersarea pronunțată a populației și a serviciilor colective

3.rolul economic deosebit al agriculturii și silviculturii”.

Spațiul rural poate fi caracterizat printr-o slabă densitate a populației, activitatea productivă este predominant agricolă și silvică, însă nu excludem industria de procesare și comerțul rural, mediul înconjurător nu este la fel de poluat ca și în mediul urban, formele de stabilire umană sunt satele și comunele.

În continuare vom prezenta câteva caracteristici specifice spațiului rural: dacă ne referim la structura economică activitățile agricole dețin ponderea cea mai mare din teritoriul rural. Asta nu înseamnă că nu există și alte activități. Spre exemplu, în zonele montane și colinare industria forestieră și silvicultura sunt esențiale pentru economia spațiului rural, turismul de asemenea. Forma de proprietate privată este predominantă, în proprietatea statului aflându-se pășuni, izlazuri, parcuri și terenuri cu destinații speciale cum ar fi rezervațiile și parcurile naționale. Densitatea redusă a populației și a mărimii așezămintelor bine aerisite și umane este o altă caracteristică, astfel locuitorii se cunosc foarte bine între ei. Aerul curat, liniștea, frumusețea peisajelor sunt cu siguranță aspecte apreciate de locuitori. Tradițiile, obiceiurile, cultura guvernează spațiul rural.

Funcțiile spațiului rural sunt următoarele: funcția primară este funcția economică care se referă la obținerea produselor agricole și a altor bunuri materiale realizate de de ramurile productive de agricultură. “Obținerea acestor produse ar trebui să le asigure oamenilor din spațiul rural condiții de viață satisfăcătoare.” Funcția ecologică a spațiului rural- diferite activități precum industrializarea generală, exploatarea unor terenuri miniere, intensificarea și industrializarea zootehniei, comasarea acestora în mari aglomerații de animale pe spații agricole foarte reduse au condus la un fenomen grav denumit poluarea spațiului rural. “Aceasta se manifestă prin deteriorarea peisajului agricol și silvic, reducerea alarmantă a florei și faunei și producerea unui dezechilibru ecologic în foarte multe ecosisteme ale spațiului rural.”

Există o serie de măsuri care pot fi adoptate pentru a limita efectele negative asupra spațiului rural: “respectarea dispozițiilor juridice naționale și internaționale asupra protecției mediului, exploatarea rațională și durabilă a resurselor naturale, prezervarea spațiilor de viață și a biodiversității, proetejarea peisajului deoarece acesta reprezintă interesul primordial, inclusiv în cazul peisajelor seminaturale sau amenajate de om, protejarea frumuseții și a particularităților spațiului rural, renovând satele și construcțiile, remediind pe cât posibil degradările naturii și ale peisajului, înregistrarea locurilor unde există specii vechi sau rase de animale de crescătorie, peisaje rurale tradiționale, tehnici tradiționale în agricultură.”

Observăm astfel că există multe măsuri și practici care sunt la îndemâna oricui pentru a evita degradarea spațiului rural.

Funcția social-culturală- spațiul rural are un caracter social prin natura sa, datorită dimensiunilor reduse ale localităților, ierarhizarea socială care este specifică în mediul rural. În marile aglomerații urbane este specific anonimatul omului, spre deosebire de zonele rurale unde toți oamenii se cunosc între ei.

„SATUL este componenta principală a spațiului rural. De-a lungul timpului satul românesc a trecut prin numeroase transformări, de la o localitate preponderent agricolă, de importanță locală la o așezare cu caracter multifuncțional, integrată în teritoriu. Satul este elementul de bază al peisajului geografic. OECD( Organizația pentru Cooperare și dezvoltare economică denumește ca indicator pentru a diferenția așezările rurale de cele urbane: numărul locuitorilor/km pătrat. Astfel sunt considerate așezări rurale cele în care densitatea populației nu depășește 150 locuitori/km pătrat. Primele așezări rurale sunt satele daco-romane denumite pagi și vici, unde se practica agricultura și rareori mineritul.”

„ Elementele negative ale spațiului rural românesc sunt: gradul redus de echipare tehnico-edilitară a localităților, activități economice foarte slab diversificate, cantitatea și calitatea necorespunzătoare a infrastructurilor sociale și a serviciilor aferente, un număr mic de locuri de muncă non-agricole, starea drumurilor locale necorespunzătoare cu un grad redus de modernizare, rețeaua de alimentare cu apă existentă în foarte puține localități.”

Dezvoltarea durabilă

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”, definiție oferită de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare. Fiecare om poate să contribuie la dezvoltarea durabilă, un exemplu în acest sens ar fi depunerea deșeurilor în locurile special amenajate.

Dezvoltarea durabilă reprezintă un obiectiv principal al Uniunii Europene. Se bazează pe îmbunătățirea continuă a calității vieții ținând cont de generațiile prezente și viitoare și se axează pe dezvoltarea economică, protecția mediului și justiție socială. În anul 2006 a fost adoptată Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene revizuită și cuprinde 7 axe prioritare: ”schimbări climatice și energie, transport durabil, conservarea și managementul resurselor umane, consum și producție durabile, sănătate publică, incluziune socială, demografie și migrație, sărăcie globală și provocările dezvoltării durabile.”

Dezvoltarea durabilă ca și concept a apărut la începutul anilor ’70. Conferința privind Mediul de la Stockholm, în anul 1972, a pus problema deteriorării mediului înconjurător pentru prima dată. Reglementarea cea mai importantă cu privire la dezvoltarea durabilă este Agenda 21, care a fost adoptată la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro. Aceasta “își propune un program de acțiune destinat secolului XXI care să pregătească popoarele lumii pentru un alt mod de a produce și de a trăi.”

“Dezvoltarea durabilă își propune controlul în timp și spațiu a cinci categorii de factori și a relațiilor dintre ei și anume: populația, resursele naturale și mediul înconjurător, producția agricolă, producția industrială și poluarea.”

Prin prisma relației economie-capital, dezvoltarea durabilă se bazează pe următoarele criterii: “stocul de resurse regenerabile nu trebuie să scadă în timp, în condițiile creșterii nivelului de trai al populației, consumul de resurse neregenerabile trebuie eșalonat în timp astfel încât să poată fi înlocuit de resursele regenerabile sau alte resurse epuizabile nou descoperite, știința și progresul tehnologic acționează atât în direcția economisirii de resurse regenerabile sau neregenerabile cât și a substituției acestora.”

Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltarea durabilă are 4 obiective-cheie și anume: “protecția mediului, echitatea și coeziunea socială( adică respectarea drepturilor fundamentale, diversității culturale, egalității de șanse, combaterea discriminării), prosperitatea economică( printr-o abundență de locuri de muncă și bine plătite, asigurarea unor standarde de viață înalte), îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE( prin securitate, promovarea principiilor și practicilor de dezvoltare durabilă peste tot în lume).”

Din punctul meu de vedere, dezvoltarea durabilă presupune atingerea de obiective esențiale și necesare pentru populația actuală dar și pentru cea viitoare. Fiecare cetățean trebuie să țină cont de faptul că anumite activități pe care le face pot periclita viitorul, cum ar fi poluarea mediului. Putem lua un exmplu: dacă fiecare cetățean și-ar depozita deșeurile în zone nepermise s-ar ajunge la o degradare imensă a mediului ceea ce ar avea consecințe nefaste asupra fiecăruia dintre noi. De asemenea, autoritățile responsabile trebuie să folosească rațional resursele de care dispun, ținând cont și de generațiile viitoare.

1.4 Dezvoltare rurală la nivel european

Din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, aproximativ 56% din populație trăiește în zonele rurale și acoperă 91% din teritoriul european, ceea ce demonstrează faptul că dezvoltarea rurală este vitală. Cu ajutorul Uniunii Europene pot fi atinse obiective esențiale pentru dezvoltarea rurală.

„Uniunea Europeană este o organizație internațională, are caracter juridic propriu, fiind preocupată de calitatea vieții locuitorilor ei. Este rezultatul unui proces de integrare având etape precum semnarea Tratatului de la Roma în anul 1957, Actul Unic European în anul 1986, Tratatul de la Maastricht în 1992 și Tratatul de la Amsterdam în 1997.”

Zonele rurale se confruntă cu obstacole precum lipsa serviciilor de bază, exodul, îmbătrânirea populației, dezvoltare slabă a infrastructurii. Chiar și așa spațiul rural trebuie să contribuie la îmbunătățirea economiei naționale prin exploatarea potențialului său, asigurând bunăstarea generală a populației.

„ În iunie 2001, Consiliul European a ajuns la concluzia că politica de dezvoltare rurală se va baza mai mult pe asigurarea bunăstării oamenilor, plantelor și animalelor, conservarea mediului, grija față de natură, asigurarea unei alimentații sănătoase, toate acestea în detrimentul aspectelor legate de susținerea pe piață a agriculturii.”

“ Conform OECD, mediul rural cuprinde toate localitățile care au o densitate a populației mai mică de 150 de locuitori pe metru pătrat.”

În acest moment, la nivelul Uniunii Europene există 3 instrumente pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și anume: LEADER, TRDI și SAPARD. „Scopul programului LEADER este să încurajeze și să susțină actorii economici din mediul rural, urmărind dezvoltarea pe termen lung. Se creează grupuri locale de acțiune(LAGs) care elaborează planurile locale de dezvoltare, după care vor fi responsabile pentru implementarea lor.” TRDI(Temporal Rural Development Instrument) “cuprinde principalele măsuri de uniformizare a politicilor din cele 10 țări noi membre UE și restul spațiului european. Cuprinde măsuri pentru protecția mediului, pensionare timpurie, acordare de plăți compensatorii pentru zonele defavorizate. SAPARD(pentru România și Bulgaria), acordă asistență pentru dezvoltarea rurală și a agriculturii.”

În continuare voi enunța câteva principii de bază ale politicii dezvoltării rurale promovate în Europa: „încurajarea agriculturii, păstrarea patrimoniului cultural și natural, în toate statele UE vor trebui aplicate politicile de dezvoltare rurală, se definesc clar responsabilitățile, simplificarea politicilor de dezvoltare rurală adică să existe un singur program, o singură sursă de finanțare respectiv un singur organ de control.”

În concluzie, putem observa faptul că dezvoltarea rurală în Europa se bazează atât pe sectorul agricol cât și pe conservarea mediului, grija pentru populația rurală, aspecte deloc de neglijat în condițiile în care aproximativ 91% din teritoriul european este acoperit de zone rurale.

Capitolul II. Programe europene pentru dezvoltarea rurală (2007-2013 și 2014-2020)

2.1Politica de coeziune a Uniunii Europene

Uniunea Europeană urmărește și dezvoltă acțiuni pentru întărirea coeziunii economice și sociale. Se urmărește “reducerea diferențelor dintre nivelele de dezvoltare ale diverselor regiuni și ridicarea nivelului regiunilor defavorizate, inclusiv a zonelor rurale.”

În tratatul UE, TITLUL XVIII, se află legislația privind coeziunea economică, socială și teritorială. Aici se precizează faptul că zonele rurale se bucură de o atenție deosebită, prin prisma faptului că aceste zone sunt defavorizate. Realizarea acestor obiective are loc prin intermediul fondurilor structurale și anume: Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională.

Fondul European de Dezvoltare Regională “este menit să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune, prin participarea la dezvoltarea și ajustarea structurală a regiunilor rămase în urmă și la reconversia regiunilor industriale aflate în declin.”

Fondul de Coeziune contribuie din punct de vedere financiar la “realizarea proiectelor în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene de infrastructură a transporturilor.”

Fondul de coeziune este cel mai recent fond structural. A fost constituit în anul 1993 și utilizat pentru “finanțarea construirii unei infrastructuri de transporturi și mediu în țările mai puțin dezvoltate. Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs național brut ( PNB) pe cap de locuitor de mai puțin de 90% din media comunitară să-și reducă diferențele dintre nivelurile de dezvoltare economică și socială și să-și stabilizeze economiile.”

Fondul de Coeziune se adresează în perioada 2007-2013 țărilor: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Fondul de Coeziune se adresează și finanțează următoarele domenii: rețele transeuropene de transport și mediu. Asistența financiară oferită prin intermediul Fondului de Coeziune se poate suspenda prin decizia Consiliului dacă: “un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situației sau acțiunile întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.”

„Până în anul 2020, Uniunea Europeană dorește să realizeze 5 obiective esențiale în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, inovare, educație, incluziune socială și climă. Aproximativ o treime din bugetul UE a fost alocat pentru politica de coeziune, în perioada 2014-2020. În ceea ce privește perioada 2014-2020 există niște noutăți cum ar fi: faptul că se pune un accent mai puternic pe rezultate, o simplificare prin aplicarea aceluiași set de norme pentru cele 5 fonduri, combaterea excluziunii sociale prin alocarea unei minime sume pentru proiectele privind comunitățile marginalizate. Finanțarea poate fi solicitată de organisme publice, întreprinderi, universități, asociații, ONG-uri, organizații de voluntari. În funcție de Produsul Intern Brut avem regiuni mai dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni mai puțin dezvoltate. Astfel, fondurile asigură între 50% și 85% din totalul finanțării unui proiect, iar necesarul de finanțare rămas poate proveni din surse publice naționale sau regionale, ori private.”

2.2 Planul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013

Obiectivele de bază, programele, proiectele, măsurile de acțiune pentru dezvoltarea regională au fost cuprinse în Planul Național de Dezvoltare. Acestea sunt: “dezvoltarea sectorului de producție și serviciile conexe, creșterea competivității activităților economice și promovarea sectorului privat prin stimularea investițiilor; îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de transport și energie; creșterea potențialului resursei umane prin creșterea adaptabilității forței de muncă la cererile pieții și îmbunătățirea calității serviciilor sociale, asigurând astfel îmbunătățirea calității vieții și crearea oportunităților de locuri de muncă; protejarea și îmbunătățirea calității mediului; sprijinirea agriculturii și dezvoltării rurale prin diversificarea economiei rurale și creșterea productivității; stimularea cercetării și dezvoltării tehnologiei, inovației, comunicării, tehnologiei informației și crearea societății informaționale; îmbunătățirea structurii economice regionale, susținând o dezvoltare regională durabilă.”

“ Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 reprezintă documentul strategic de planificare și programare a finanțării multianuale elaborate în parteneriat și acord cu principiile și obiectivele Politicii Europene de Coeziune, cu scopul absorbției echilibrate și coerente a fondurilor structurale și de coeziune după momentul aderării. A contribuit la stabilirea priorităților și obiectivelor strategice pentru dezvoltare conform cărora, România va distribui investițiile publice în teritoriu.” Se urmărește creșterea calității vieții, crearea de noi locuri de muncă pentru populație, se promovează diversificarea economiei rurale.

“ România se bucură de finanțare europeană la bugetul public prin: Fondul European pentru Dezvoltare regională, Fondul Social European, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare rurală și Fondul European pentru Pescuit.”

PNDR cuprinde 4 axe: “ Axa 1: Creșterea competivității sectoarelor agricol și forestier (38,23% din alocarea FEADR pentru cele 4 axe), Axa 2: Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural (30,87% din alocarea FEADR pentru cele 4 axe), Axa 3: Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale (26,34% din alocarea FEADR pentru cele 4 axe), Axa 4: LEADER (4,56% din alocarea FEADR pentru cele 4 axe).”

Au fost alocate fonduri suplimentare pentru noi provocări prin Planul European de Redresare Economică (PERE) iar România a optat pentru priorități precum: managementul resurselor de apă, schimbări climatice, energia regenerabilă, biodiversitatea, infrastructura de internt în bandă largă, restructurarea sectorului lactate. Prin PERE, România a primit suma de 101,694 milioane euro.

„ Axa 1 vizează creșterea competivității sectoarelor agroalimentar și forestier din România iar obiectivele specifice sunt: “sprijinirea fermierilor și persoanelor care își desfășoară activitatea în sectoarele agroalimentar și forestier pentru îmbunătățirea capitalului uman prin sprijinirea acestora în vederea adaptării la noul context; accelerarea adaptării structurale a agriculturii și încurajarea fermelor de semi-subzistență să pătrundă pe piață; modernizarea exploatațiilor agricole; creșterea adaptării fermelor din punct de vedere economic și de mediu; sprijinirea industriei agroalimentare; îmbunătățirea modului de gospodărire a pădurilor și dezvoltarea produselor silvice.

Măsurile cuprinse sunt: a) Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe; Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori; Utilizarea serviciilor de consiliere.

b) Instalarea tinerilor fermieri; Modernizarea exploatațiilor agricole; Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență; Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii.

c) Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere; Înființarea grupurilor de producători; Îmbunătățirea valorii economice a pădurii.

Astfel prioritățile sunt următoarele: 1. Cunoștințe și competență 2. Competivitatea sectoarelor primare din agricultură și silvicultură 3. Nevoia de modernizare a și restructurare a sectoarelor de procesare și comercializare din domeniile agroalimentar și forestier.”

„Axa 2 se referă la menținerea și îmbunătățirea calității mediului rural din spațiul rural prin promovarea unui management durabil al suprafețelor agricole și forestiere. Obiectivele specifice sunt următoarele: să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menținându-se astfel viabilitatea spațiului rural și de asemenea menținându-se și susținându-se activitățile agricole durabile; să contribuie în zonele defavorizate, altele decât zona montană, la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menținându-se astfel viabilitatea spațiului rural și de asemenea menținându-se și susținându-se activitățile agricole durabile; să contribuie la dezvoltarea rurală durabilă prin prin încurajarea utilizatorilor de terenuri agricole să introducă sau să continue metode de producție agricolă, compatibile cu îmbunătățirea mediului, inclusiv a biodiversității, a apei, a solului și a peisajului rural; asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice, prin acoperirea costurilor suplimentare și pierderii de venituri pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu și a bunăstării animalelor, datorate anagajamentelor asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării și protecției prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depășirea standardelor minime obligatorii; creșterea suprafeței de pădure cu rol de protecție a apei, a solurilor, împotriva factorilor naturali și antropici dăunători, precum și de asigurare a funcțiilor recreative, pe baza rolului multifuncțional al acesteia.”

“ Măsurile cuprinse sunt: a) Sprijin pentru zona montană defavorizată; Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană;

b) Plăți de agro-mediu; Plăți în favoarea bunăstării animalelor;

c) Prima împădurire a terenurilor agricole

Prioritățile sunt: 1. Conservarea biodiversității pe suprafețele agricole și forestiere 2. Protejarea și gospodărirea durabilă a resurselor naturale, în special a apei și a solului 3. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și lupta împotriva schimbărilor climatice.”

„ Axa 3 vizează încurajarea diversificării economiei rurale și îmbunătățirea calității vieții din spațiul rural. Obiectivele specifice sunt: diversificarea activităților economice non-agricole din gospodăriile agricole și încurajarea micilor întreprinzători în spațiul rural; crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților și atracțiilor turistice; crearea și modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale; îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic din spațiul rural; protejarea și conservarea patrimoniului cultural și natural rural. Măsurile specifice sunt: a) sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi;

b) încurajarea activităților turistice

c) renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale

Prioritățile sunt: 1. Menținerea și dezvoltarea activităților economice având în vedere contextul din România și vizează creșterea numărului de locuri de muncă 2. Creșterea atractivității zonelor rurale 3.”

„Axa 4 urmărește îmbunătățirea guvernanței locale și promovarea potențialului endogen al spațiului rural (demararea și funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală). Obiectivele specifice sunt: participarea membrilor comunităților rurale la procesul de dezvoltare locală și încurajarea inițiativelor inovative; încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentanții altor comunități din interiorul sau exteriorul țării; stimularea formării de parteneriate, pregătirea și asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală. Măsurile sunt: a) implementarea strategiilor de dezvoltare locală (Măsura 41); implementarea proiectelor de cooperare (Măsura 421) ;

b) construcție parteneriate public-private (sub-măsura 431.1); Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului (sub-măsura 431.2).”

2.3 Planul Național de dezvoltare rurală 2014-2020

“Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 acoperă întregul teritoriu al României. Din suprafața totală a țării, circa 87,1% reprezinta spațiul rural (conform definiției din legislația națională).”

“ Evaluarea nevoilor

Cunoștințe adecvate în rândul fermierilor, cuprinzând următoarele priorități/domenii de interes: 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale • 1C) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier • 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole • 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor • 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale • 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor • 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene; • 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor; • 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului • 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură • 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură.

Servicii de consiliere și consultanță agricolă adecvate și de calitate cuprinzând următoarele priorități/domenii de interes: 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale • 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole • 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor • 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale • 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;

Adaptarea activităților de cercetare și a rezultatelor cercetării la nevoile fermierilor și procesatorilor cuprinzând prioritățile/domeniile de interes: 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale • 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite • 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale.

Nivel adecvat de capital și tehnologie pentru realizarea de activități agricole moderne cu prioritățile: 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole • 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură.

Modernizarea sectorului de procesare a produselor agricole și adaptarea acestuia la standardele UE cu prioritățile: 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale • 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;

Reîntinerirea generațiilor de fermieri având prioritățile: 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor.

Restructurarea și modernizarea fermelor mici, în ferme orientate către piață cu prioritățile: 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole.

Înființarea de grupuri și cooperative de producători având prioritățile: 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale • 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

Lanțuri alimentare integrate cu prioritățile: 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale • 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite • 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale.

. Managementul riscului în agricultură cu prioritățile: 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor

Acces facil la instrumente financiare adecvate pentru fermieri, procesatori, a micilor antreprenori din zonele rurale cu prioritățile: 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole • 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale • 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;

Menținerea diversității biologice și a valorii de mediu a terenurilor agricole și forestiere cu prioritățile: 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene; • 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului • 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură.

Susținerea unui management eficient și durabil al pădurilor cu prioritățile: 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor

. Creșterea suprafețelor împădurite cu prioritățile: 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură.

Menținerea și îmbunătățirea resurselor de apă cu prioritățile: 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor;

Protecția și îmbunătățirea resurselor de sol având prioritățile: 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului.

Adaptarea la efectele schimbărilor climatice cu prioritățile: 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură • 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură.

Nivel redus de emisii GES din sectorul agricol și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon cu prioritățile: 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului • 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei • 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură • 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură.

Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială cu prioritățile: 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă; • 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

Infrastructura de bază și servicii adecvate în zonele rurale cu prioritățile: 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

Creșterea și diversificarea numărului de locuri de muncă în zonele rurale cu prioritățile: 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă;

Patrimoniu local conservat cu prioritățile: 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

Dezvoltare locală prin abordarea LEADER cu prioritățile: 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Îmbunătățirea colaborării între actorii din mediul rural cu prioritățile: 1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale • 1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite • 1C) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier • 2A) Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării exploatațiilor, în special în vederea sporirii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a diversificării activităților agricole • 2B) Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor • 2C+) Îmbunătățirea performanței economice a pădurilor • 3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agrialimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor de producători și al organizațiilor interprofesionale • 3B) Sprijinirea prevenirii și a gestionării riscurilor la nivelul fermelor • 4A) Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000 și în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, a activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene; • 4B) Îmbunătățirea gestionării apelor, inclusiv a gestionării îngrășămintelor și a pesticidelor; • 4C) Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului • 5A) Eficientizarea utilizării apei în agricultură • 5B) Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar • 5C) Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei • 5D) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură • 5E) Promovarea conservării și sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură • 6A) Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă; • 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale • 6C) Sporirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în zonele rurale.

Accesul la infrastructura modernă TIC cu prioritatea: 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.

. Modernizarea infrastructurii de invățământ agricol având prioritatea: 6B) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale.”

2.4 Programul LEADER 2007-2013 și Submăsura 19.2

„Programul LEADER face parte din programele de dezvoltare rurală și presupune 7 caracteristici: abordare teritorială, abordare partenerială, abordare jos în sus, abordare integrată, accent pus pe inovație și experimentare, implementarea proiectelor de cooperare și interconectarea dintre parteneriatele locale. Acest program are în vedere rezolvarea unor nevoi locale specifice, pune în valoare resursele locale, iar zonele rurale au posibilitatea de a coopera cu alte teritorii, astfel câștigând experiență. Comunitățile locale care sunt grupate în teritorii vor crea un parteneriat public-privat numit Grup de Acțiune Locală(GAL) care este format din reprezentanți ai sectoarelor public, privat și ai societății civile aparținând teritoriului respectiv. Beneficiarii acestui program numit LEADER sunt Grupurile de Acțiune Locală a căror activitate are loc pe un teritoriu rural însă populația trebuie cuprinsă între 10.000 și 100.000 de locuitori, având densitatea de maxim 150 de locuitori/km2. Programul LEADER este finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală.”

Implementarea programului LEADER la nivel local

Abordarea LEADER cuprinde următoarele etape:

Consolidarea capacităților: reprezintă primul pas, și constă în faptul că “actorii locali trebuie să aibă sau să obțină capacitățile necesare în ceea ce privește ideile și cunoștințele legate de proiect, resursele umane care vor fi atribuite diferitelor activități și competențele financiare necesare pentru gestionarea activităților respective.”

Reuniunea actorilor locali: Această etapă constă în organizarea de ședințe publice, seminarii, ateliere de lucru în cadrul cărora se reunesc actorii locali unde discută despre nevoile existente în zona lor, își prezintă ideile.

Analiza teritoriului: Prin această etapă sunt identificate bunurile zonei în cauză, adică: populație, peisaje, patrimoniu, activități care ulterior pot fi dezvoltate.

Identificarea activităților/inițiativelor existente: actorii locali analizează măsurile de dezvoltare rurală existente, după care decid dacă acestea trebuie îmbunătățite sau înlocuite.

Crearea unui parteneriat: „Reunirea actorilor locali și analiza teritorială facilitează identificarea celor care trebuie incluși în parteneriatul public-privat și să gestioneze implementarea. Aceasta duce la crearea unui grup de acțiune locală. GAL este parteneriatul care implementează în mod efectiv programul de dezvoltare locală convenit în cadrul comunității.”

Pregătirea unei strategii de dezvoltare locală: Se realizează un document privind strategia de dezvoltare locală prin care programul de dezvoltare locală devine oficial. Acest document cuprinde: “stabilirea obiectivelor, definirea priorităților strategice și ordonarea acțiunilor care trebuie întreprinse. GAL va solicita sprijin, iar statele membre sau regiunile selectează grupurile de acțiune locală acceptate alocându-le bugete pentru implementarea strategiilor lor locale.”

Consider că acest program reprezintă o mare oportunitate pentru zonele rurale iar informarea cu privire la acest program a autorităților locale responsabile poate constitui un pas înainte pentru dezvoltarea locală a comunității.

Submăsura 19.2 se referă la faptul că este oferit sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală. Obiectivul urmărit de această submăsură este dezvoltarea și îmbunătățirea potențialului local, eliminarea sărăciei și a excluderii sociale. Sprijinul se acordă sub formă de grant. “Ponderea maximă a sprijinului din totalul cheltuielilor eligibile este de până la 100% – până la un maxim de 200.000 de euro/proiect.”

Beneficiarii aceste submăsuri pot fi: “entități juridice publice/private; în cazul în care în SDL s-a identificat oportunitatea dezvolării unor operațiuni de interes public pentru comunitate și teritoriul respectiv, pentru care niciun alt solicitant nu-și manifestă interesul, GAL poate fi beneficiar cu condiția aplicării măsurilor de evitare a conflictului de interese. Pentru aceste proiecte, în etapa de verificare a eligibilității, Agenția de Plăți se va asigura de faptul că GAL a aplicat corespunzător criteriile de eligibilitate și selecție stabilite în cadrul SDL.”

Capitolul III: Legislația privind dezvoltarea rurală

Analiza cadrului legislativ în România

Cadrul legal în România îl găsim în următoarele acte normative: Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România și HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale, precum și Hotărârea nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.

Legea administrației publice locale “reglemetează regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale.”

În ceea ce priveste dezvoltarea rurală subliniem articolul 12 al acestei legi care spune că „autoritățile administrației publice locale pot încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare regională, în condițiile legii.”

Legea nr. 315 din 2004 prin care “se stabilesc cadrul instituțional, obiectivele, competențele și instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională în România.”

“ Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională în România sunt următoarele:a) diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltării echilibrate, recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic și social a zonelor mai puțin dezvoltate, ca urmare a unor condiții istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum și preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre; b) corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor prin stimularea inițiativelor și prin valorificarea resurselor locale și regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile și al dezvoltării culturale a acestora; c) stimularea cooperarii interregionale, interne și internaționale, transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum și participarea regiunilor de dezvoltare la structurile și organizațiile europene care promovează dezvoltarea economico-sociala și instituțională a acestora, în scopul realizării unor proiecte de interes comun, în conformitate cu acordurile internaționale la care România este parte.”

Hotărârea Guvernului nr. 497/2004 care are ca obiectiv “stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare comunitare acordate României prin instrumentele structurale.”

Analiza cadrului legislativ la nivelul Uniunii Europene

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală “stabilește normele generale pentru sprijinul comunitar în favoarea dezvoltării rurale finanțat de FEADR, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1290/2005; definește obiectivele la care trebuie să contribuie politica de dezvoltare rurală; definește cadrul strategic în care se înscrie politica de dezvoltare rurală, inclusiv metoda care trebuie aplicată pentru a stabili orientările strategice ale Comunității pentru politica de dezvoltare rurală (denumite în continuare „orientări strategice ale Comunității”) și planurile strategice naționale; definește prioritățile și măsurile de dezvoltare rurală; stabilește normele de parteneriat, de programare, de evaluare, de gestionare financiară, de monitorizare și de control pe baza împărțirii responsabilităților între statele membre și Comisie.”

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care în articolul 174 menționează că “în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Dintre regiunile avute în vedere, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase.”

Partea practică

Capitolul IV Studiu de caz

4.1 Prezentarea localităților supuse cercetării

Prezentarea comunei Apa

Comuna Apa este situată în județul Satu Mare, România. Este compusă din 3 sate și anume: Apa, Lunca Apei și Someșeni. În anul 2002 s-a efectuat un recensământ conform căruia populația comunei avea 2.887 de locuitori. Mai târziu, în anul 2011 s-a efectuat un nou recensământ conform căruia populația comunei Apa are 2.681 de locuitori, observăm o scădere a populației odată cu trecerea anilor.

În proporție de 67,74%, locuitorii comunei Apa sunt români iar minoritățile sunt următoarele: romi în proporție de 14,25%, maghiari 11,97%. Iar restul de 5,93% din populație nu au minoritatea cunoscută. În ceea ce privește confesiunea, majoritatea locuitorilor comunei Apa sunt ortodocși 75,76%, minoritățile fiind: reformați 12,01%, creștini dupa evanghelie 3,13%, 5,97% din populație nu au recunoscută apartenența confesională. Suprafața comunei Apa este de 44,89 km pătrați. Comuna Apa se află în extremitatea nord-vestică a României. Activitatea specifică zonei este agricultura, însă există și activități economice precum: comerțul și fabrică de nutrețuri concentrate. Printre obiectivele turistice aflate în comuna Apa se află: Casa Memorială Dr. Vasile Lucaciu, Mănăstirea Lunca Apei, zona turistică Balastiera Apa, două biserici ortodoxe,una situată în comuna Apa și una în satul Someșeni, o biserică reformată, monumente ale eroilor.

În comuna Apa există un număr de 1.549 de gospodării, un număr de 1083 de locuințe. Funcționează două grădinițe și două școli. Printre evenimentele locale putem aminti: Zilele comunei Apa, Hramul bisericii “Pogorârea Sfântului Duh”, Hramul bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”.

Una dintre cele mai frumoase zone de agrement din nord-vestul țării este Complexul Apa. Aici există un lac artificial care se întinde pe o suprafață de 96 de hectare. Tot în cadrul complexului Apa funcționează un hotel-restaurant dotat la standarde înalte, există o plajă amenajată, terase, fiind un loc de odihnă și relaxare nemaipomenit.

Principalele firme din comuna Apa sunt: NordGaz SRL, APA NORD VEST SRL, La Camorra SRL, Constructorul Apan SRL, Luremo Research SRL, Dova Proexpert Construct SRL, Melisa & Maia SRL, MHN TRADE SRL.

Pentru prima data, comuna Apa a fost amintită în anul 1215 în Registrul de la Oradea. În satul Lunca Apei, au fost inregistrați doar 23 de locuitori în anul 2002, datorită faptului că acest sat a fost distrus aproape în întregime în urma inundațiilor din anul 1970.

Prezentarea comunei Medieșul-Aurit

Comuna Medieșul-Aurit se află în partea de est a județului Satu Mare. Suprafața este de 103,28 km pătrați. Distanța față de municipiul Satu Mare este de 21 de km. Comuna Medieșul-Aurit este formată din următoarele sate: Medieșul-Aurit (centru administrativ), Românești, Băbășești, Potău, Iojib, Medieș-Râturi, Medieș-Vii. Ca formă de relief predominantă amintim câmpia, iar clima în această comună este temperat-continentală moderată.

Conform recensământului din anul 1990 populația comunei Medieșul-Aurit era de 7017 persoane, iar în anul 2007 au fost înregistrate 7.228 de persoane. Observăm faptul că odată cu trecerea anilor a crescut numărul poulației în această comună.

În anul 1271, această comună a fost cunoscută sub denumirea de Megyes iar din anul 1273 a fost cunoscută sub denumirea de Medieș. Medieșenii sunt considerați urmașii dacilor liberi. Această comună este încărcată de istorie având în vedere faptul că aici au fost descoperite cuptoarele dacice, care sunt păstrate și în ziua de astăzi. De asemenea, tot aici se află și castelul medieval Lonyai care însă se află într-o stare de degradare, având nevoie urgentă de reabilitare.

În ceea ce privește economia acestei localități, principalele activități desfașurate aici sunt axate pe: agricultură, creșterea animalelor, materiale de construcții, exploatarea și prelucrarea lemnului, încălțăminte și confecții, fabricarea produselor spirtoase, aici aflându-se fabrica de băuturi alcoolice Zetea, recunoscută pe plan mondial. În această comună funcționează: 16 magazine, 2 restaurante, o brutărie, moară de cereale, o piscină, două pescării private și două lacuri. Printre obiectivele turistice numărăm: cuptoarele dacice, castelul medival Lonyai, cele două lacuri amintite mai sus și o zonă de agrement în satul Iojib care dispune de restaurant, plajă, lac, terasă, căsuțe pentru cazare. Pe site-ul comunei Medieșul-Aurit găsim niște argumente elaborate de edilii comunei, domnul primar Silviu Zetea și viceprimarul Iancu Radu, pentru investitorii din țară și UE și anume: „Comuna Medieșu Aurit este situată în apropierea municipiului Satu Mare, care dispune de gară CFR,

Dispunem de forță de muncă calificată, mai ieftină decât în țările UE transport auto de marfă și persoane în toate direcțiile

Oferim investitorilor terenuri spre concesionare, numeroase oportunități

Acces la servicii publice: salubrizare, etc

Acces la utilități: telefon, cablu TV, intenet, gaz, etc.”

Printre evenimentele locale enumerăm: festivități culturale, festivalul prunelor, expoziție locală și prezentări legate de istoricul local. În comuna Medieșul-Aurit se află un număr de 2.659 de gospodării, un număr de locuințe de 2.540, funcționează 7 grădinițe și 10 școli.

4.2 Analiza interogației de cercetare nr.1

Interogație de cercetare nr.1 : În perioada 2007-2013 autoritățile publice locale au putut utiliza fondurile oferite de Uniunea Europeană în vederea dezvoltării infrastructurilor de bază, modernizării clădirilor și instituțiilor existente, creșterii nivelului implicării sociale și comunitare, etc. În acest sens ne punem întrebarea dacă în Comuna Apa și Medieșul Aurit au fost utilizate și exploatate beneficiile oferite de fondurile europene în perioada 2007-2013 în vederea dezvoltării comunitare armonioase?

Pentru verificarea interogației de cercetare nr.1 vom utiliza următoarea metodă de cercetare:

-Interogația numarul 1 va fi analizată prin realizarea de interviuri cu angajații Primăriilor Apa si Medieșu Aurit pentru a vedea gradul de implementare a proiectelor privind dezvoltarea rurală.

Primul interviu a fost realizat la Primăria comunei Apa, răspunsurile fiind oferite de către secretarul primăriei Apa: Moldovan Vasile și viceprimarul: Dărăban Vasile.

Interviul a fost desfășurat astfel:

Prima întrebare vizează dacă în numele comunei Apa au fost depuse cereri de finanțare pentru a obține fonduri europene și câte astfel de proiecte au fost depuse în perioada 2007-2013, respectiv precizarea denumirii finanțării la care au aplicat.

Răspunsul pe care l-am primit este următorul: – Da, bineînțeles că am depus cereri de finanțare în numele comunei Apa. În perioada 2007-2013 au fost depuse 3 cereri de finanțare. Acestea sunt: modernizare drum comunal DC-18, înființare rețea apă-canalizare în comuna Apa, județul Satu Mare, respectiv construirea Școlii Vasile Lucaciu cu clasele V-VIII.

Analizând răspunsul observăm faptul că au fost depuse cereri care vizează bunăstarea cetățenilor și care sunt în concordanță cu nevoile lor și așteptările lor de la autoritățile administrației publice locale. Consider că primăria ar fi putut să depună mai multe cereri de finanțare, pe lângă cele deosebit de importante precum: modernizarea drumului, înființarea rețelei apă-canalizare și construirea școlii. Spre exemplu, conform Programului Național de Dezvoltare Rurală, primăria ar fi putut depune cereri în perioada 2007-2013 privind: dezvoltarea economiei locale, crearea, comercializarea și diversificarea produselor agricole, etc.

Din a doua întrebare adresată dorim să aflăm câte proiecte din cele enumerate la întrebarea anterioară au fost finanțate și câte au fost respinse?

Astfel am primit următorul răspuns: Au fost finanțate toate proiectele. Modernizarea drumului comunal DC-18. Acest proiect contribuie la îmbunătățirea infrastructurii transport. Proiectul: Înființare rețea apa-canalizare în comuna Apa cuprinde introducerea apei, colectarea apelor uzuale.

Școala, de asemenea a fost finanțată și cu ajutorul fondurilor de la Ministerul Învățământului.

Analizând răspunsul observăm faptul că toate cererile de finanțare depuse au fost aprobate, ceea ce aduce un plus primăriei dar în același timp ar trebui și să încurajeze primăria să acționeze în continuare pentru obținerea fondurilor europene în perioada 2014-2020.

A treia întrebare vizează proiectul care a reprezentat cea mai importantă investiție la nivel local? Ne propunem să aflăm care proiect a reprezentat cea mai importantă investiție la nivel local din perspectiva primăriei.

Astfel am obținut următorul răspuns: Proiectul care a reprezentat cea mai importantă investiție la nivel local a fost: Înființare rețea apă-canalizare.

Este unanim cunoscut faptul că rețeaua apă-canalizare reprezintă o necesitate a cetățenilor. Într-o societate care se dorește a fi modernă, membră a Uniunii Europene, implementarea unui astfel de proiect este absolut elementară.

La următoarea întrebare cu privire la depunerea proiectelor europene de către alte instituții din comuna Apa, am aflat că nu au fost depuse proiecte europene de către alte instituții din comuna Apa.

Consider că acesta este un aspect negativ. Primăria ar putea acționa în acest sens pentru a încuraja și alte instituții să acceseze fonduri europene deoarece aceasta ar fi o metodă prin care economia locală ar crește și multe alte beneficii ar fi resimțite de cetățenii acestei comune.

În continuare ne propunem să aflăm dacă în perioada care urmează primăria dorește să aplice pentru fonduri europene iar dacă răspunsul este da, și care sunt acestea?

Am primit următorul răspuns: Da, în perioada care urmează dorim să aplicăm pentru fonduri europene. Acestea ar fi:

– modernizare străzi în comuna Apa

– modernizare drumului comunal DC-84

– modernizare străzi în satul Someșeni care aparține de comuna Apa

– extindere apă-canalizare

– realizarea unei săli de sport

– modernizarea căminelor culturale din comuna Apa și satul Someșeni.

Analizând răspunsul observăm faptul că primăria are o serie de proiecte pe care dorește să le realizeze în perioada următoare. Analizând domeniile, consider că primăria ar trebui să fie inovatoare și să acționeze și în alte sensuri precum: domeniul agricol care ar trebui să fie mai exploatat în zonele rurale, fonduri pentru dezvoltarea tineretului din comuna Apa, etc.

Următoarea întrebare vizează dacă primăria are o Strategie sau un document de planificare pe perioada 2014-2020. Dorim să aflăm acest aspect deoarece este important să se cunoască modul în care se va acționa pe viitor și direcțiile care vor fi urmate. Doar așa ne putem gândi la o dezvoltare armonioasă a comunei în viitor, pornind de la o strategie bine pusă la punct. Răspunsul pe care l-am primit este următorul : Da, avem o Strategie pe perioada 2014-2020. Acest fapt reiese și din întrebarea cu privire la fondurile care vor fi accesate în perioada următoare.

În continuare voi prezenta interviul realizat la primăria Medieșu-Aurit. Întrebările sunt aceleași deoarece ne dorim să facem o comparație a dezvoltării celor doua comune prin prisma accesării fondurilor europene.

În comuna Medieșu-Aurit, interviul a fost realizat cu doamna Diana Măgureanu, responsabil achiziții publice.

Interviul s-a desfășurat astfel:

Din prima întrebare dorim să aflăm dacă au fost depuse în numele comunei Medieșu-Aurit cereri de finanțare pentru a obține fonduri europene, iar dacă răspunsul este afirmativ să ni se precizeze câte astfel de proiecte au fost depuse în perioada 2007-2013 și denumirea finanțării la care au aplicat.

Am primit următorul răspuns: Da, am depus astfel de cereri de finanțare.Acestea sunt:

-modernizare drumuri comunale și străzi

-extindere de rețele publice de apă potabilă și canalizare în localitatea Medieșul Aurit

-modernizare și dotare cămine culturale din Medieșu Aurit, Potău și Băbășești

Realizate prin APDRP( Agenția de Plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit.

-îmbunătățirea calității mediului prin înființarea parcului în centrul localității Medieșu-Aurit

Realizat prin AFM( Administrația Fondului pentru Mediu)

-centru local de informare turistică în comuna Medieșu Aurit și proximități, dezvoltare și marketing turistic

Realizat prin AFIR( Agenția pentru finanțarea investițiilor rurale)

Analizând răspunsul observăm faptul că și în comuna Medieșu-Aurit au fost depuse cereri de finanțare în vederea dezvoltării armonioase a localității. Consider că au fost depuse cereri de finanțare mai diverse decât în comuna Apa.

Următoare întrebare referitoare la câte proiecte din cele enumerate la întrebarea anterioară au fost finanțate și câte au fost respinse a avut drept răspuns: Toate au fost finanțate.

Observăm că la fel ca și în cazul comunei Apa, și în Medieșu-Aurit au fost finanțate toate cererile depuse, acest lucru reprezentând un aspect pozitiv în ceea ce privește activitatea ambelor localități.

Din următoare întrebare ne propunem să aflăm care a fost proiectul care a reprezentat cea mai importantă investiție la nivel local.

Răspunsul pe care l-am primit este: Modernizare drumuri comunale și străzi a reprezentat cea mai importantă investiție la nivel local.

Următoarea întrebare referitoare la depunerea proiectelor europene de către alte instituții din comuna Medieșu Aurit a condus la următorul răspuns: Nu, nu au depus proiecte.

Analizând răspunsul ajungem la concluzia că am primit un raspun similar în cazul ambelor localități. Alte instituții nu au depus cereri pentru finanțare europeană, consider că aceste instituții ar trebui stimulate în acest sens, indiferent că este vorba despre organizații aparținând sectorului public sau privat.

Din următoarea întrebare dorim să aflăm dacă în perioada ce urmează primăria dorește să aplice pentru fonduri europene iar dacă răspunsul este afirmativ, care sunt acestea.

Am primit următorul răspuns: Da, dorim să aplicăm pentru extindere modernizare drumuri comunale și străzi prin PNDL( Programul Național de Dezvoltare locală).

Concluzionând răspunsul la această întrebare consider că aplicarea pentru o singură finanțare reprezintă un aspect negativ, primăria ar trebui să depună cereri mai multe în vederea dezvoltării armonioase a localității și a bunăstării cetățenilor.

Din întrebarea cu privire la existența unei strategii sau a unui document de planificare pe perioada 2014-2020 am aflat că există o astfel de strategie.

Analizând răspunsurile primite putem observa faptul că în ambele comune au existat cereri de finanțare care ulterior au fost și aprobate, primăriile primind fonduri europene în vederea atingerii obiectivelor care vizează dezvoltarea armonioasă a localităților. Faptul că toate cererile depuse au fost aprobate aduce un plus primăriilor, asta însemnând ca au dat dovada de eficiență și responsabilitate. De asemenea, consider că primăriile ar trebui să fie mai inovatoare, să vină cu idei prin care localitățile să prospere, având in vedere faptul că aderarea României la Uniunea Europeana oferă o multitudine de oportunități. Tocmai faptul că toate cererile depuse au fost finanțate ar trebui să încurajeze primăriile să se implice în continuare și să vină cu propuneri, cu idei care să ajute la atingerea obiectivului principal și anume dezvoltarea rurală. Concluzionând, putem afirma parțial faptul că ambele primării au exploatat beneficiile oferite de fondurile europene în perioada 2007-2013 în vederea dezvoltării comunitare armonioase, deoarece în această perioadă se putea opta pentru finanțări mai variate oferite de Uniunea Europeană. Există multe exemple de comune care pot fi luate ca model în ceea ce privește exploatarea beneficiilor oferite de fondurile europene într-un mod mult mai avansat.

Interogație de cercetare nr.2 În perioada 2014-2020 autoritățile publice locale vor putea beneficia de finanțări, unele submăsuri chiar au fost deja publicate, au putut fi depuse proiecte. Considerăm că în noua perioadă de finanțare, pe baza experiențelor anterioare acumulate de autoritățile publice locale, interesul și numărul proiectelor depuse va fi mult mai mare, astfel acordarea finanțărilor va necesita proiecte profesioniste, întocmite de experți profesioniști. Întrebarea pe care o definim este: Autoritățile publice locale Apa și Medieșul Aurit au un corp de funcționari publici și o echipă de experți, fie ei interni sau externi, capabili să elaboreze proiecte de succes și după finanțare să le implementeze?

Pentru a verifica această ipoteză vom porni de la interviul care a fost acordat de primăriile celor doua comune: Apa și Medieșu-Aurit. Conform răspunsurilor oferite de către angajații primăriilor, observăm că aceștia au în plan să depună cereri de finanțare în perioada următoare profitând astfel de beneficiile oferite de Uniunea Europeană în perioada 2014-2020. În cadrul primăriei Medieșu-Aurit, persoana care se ocupă cu accesarea fondurilor europene deține funcția de responsabil achiziții publice iar în cadrul primăriei Apa, responsabilitatea aceasta îi revine secretarului primăriei. Considerăm că persoanele responsabile cu accesarea fondurilor europene au dobândit experiență odată cu trecerea timpului, de asemenea toate cererile de finanțare le-au fost aprobate.

Analizând PNDR( Programul Național de dezvoltare Rurală) 2014-2020, elementele de bază pentru zonele rurale sunt: crearea și modernizarea infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă/ apă uzată. Conform sub-măsurii 7.2 “Sprijinul acordat prin sub-măsura 7.2, prin investițiile de înființare, extindere și îmbunătățire a infrastructurii rutiere locale din zonele rurale, investiții de înființare, extindere, îmbunătățire a infrastructurii de apă/apă uzată în localitățile rurale din aglomerările între 2.000 – 10 000 l.e., investiții în infrastructura educațională și socială, va contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală și la stoparea fenomenului de depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-urban.” Observăm că primăria Medieșu Aurit dorește să aplice pentru o parte a a acestei submăsuri și anume modernizarea drumurilor comunale și a străzilor iar Primăria Apa dorește să aplice pentru mai multe elemente ale acestei submăsuri: modernizarea străzilor în comuna Apa, modernizarea drumului DC-84, extindere apă-canalizare, modernizarea căminelor culturale și realizarea unei săli de sport. Submăsura 7.6 se referă la: “sprijin pentru studii și investiții asociate cu întreținerea, refacerea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor al peisajelor rurale și al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe, precum și acțiuni de sensibilizare ecologică.”. Primăria Medieșu Aurit ar trebui să ia în considerare această submăsură deoarece prin intermediul ei ar avea posibilitatea de a reabilita castelul Lonyai, care face parte din patrimoniul cultural al comunei.

Tot în cadrul analizei PNDR( Programul Național de Dezvoltare rurală), am aflat că în anul 2016 vor fi lansate multe măsuri noi. Voi enumera câteva dintre ele conform calendarului măsurilor PNDR:

-în luna februarie: Submăsura 1.1 ”Sprijin pentru formare profesională, precum și a acțiunilor pentru dobândirea de cunoștințe”

-în luna martie:  Măsura de ”Consiliere în implementarea planului de afaceri”,  Măsura 4.2 ”Schema de minimis,  Submăsura 4.1 ”Investiții în exploatațiile agricole”,  Submăsura 4.1 a ”Investiții în exploatații pomicole”, Submăsura 4.2 ” Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”, Submăsura 4.2 a ” Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”, 4.3 ”Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, Submăsura 6.1 ” Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”

-aprilie-mai: Submăsura 7.2 ”Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”

-iulie: Submăsura 6.5 ” Schema pentru micii fermieri”

Conform PNDR, țara noastră are alocată o sumă considerabilă pentru perioada 2014-2020 și anume: 9,472 miliarde de euro, 8,127 miliarde de euro reprezentând fondurile europene pentru țara noastră și 1,345 miliarde de euro fiind contribuția națională.

Interogație de cercetare nr. 3:

O altă întrebare pe care ne-o putem pune: Aceste două autorități publice locale acționează pe baza principiului ”aplicăm și depunem proiecte de finanțare pentru orice se oferă bani” ori ”depunem proiecte conforme cu o strategie de dezvoltare prestabilită”?

Conform interviului realizat cu angajații primăriei, am aflat că ambele instituții au o strategie de dezvoltare pe perioada 2014-2020. Acest lucru este benefic, deoarece demonstrează faptul că depun proiecte conforme cu o strategie de dezvoltare prestabilită și nu depun proiecte pentru orice se oferă bani. De asemenea, tot în cadrul interviului am observat că ambele instituții cunosc exact cererile de finanțare pe care le vor depune în perioada ce urmează.

Pentru că am specificat că această lucrare poate deveni un instrument de folos în politicile de dezvoltare a celor două comune vizate în cercetare, consider că este necesar să prezentăm și modul în care trebuie realizată o strategie de dezvoltare.

Strategia de dezvoltare reprezintă un proces important care trebuie luat în considerare de orice instituție publică. Aceasta trebuie să cuprindă o serie de elemente printre care amintim:
„-stabilirea echipei de lucru. Realizarea strategiei este o muncă de echipă care trebuie să angreneze experții (consultanți), funcționarii publici cât și aleșii comunității, deoarece:
– grupul de experți are o anumită viziune în ceea ce privește politicile de finanțare,
– instituțiile administrației publice locale cunosc cel mai bine care sunt resursele locale (financiare și nefinanciare) care pot fi alocate în cadrul unor proiecte de dezvoltare;
– aleșii locali reprezintă comunitatea, și astfel se asigură reprezentativitatea strategiei.
                Primăria va stabili un funcționar public responsabil per ansamblu de colaborarea cu firma de consultanță. Acesta va îndruma consultantul spre funcționarii care dețin informația necesară, va asigura de comunicarea cu consiliul local și va răspunde de organizarea consultărilor publice.

-culegerea datelor, prin care se verifică situația economică a localității, resursele, starea de poluare a localității. Prin acest proces trebuie să se determine: profilul localității, istoric, așezarea geografică, resursele.

– trebuie analizate documentele programatice ale României pentru identificarea  politicilor și direcțiilor de dezvoltare europene și naționale, regionale, județene,   identificarea fondurilor, programelor operaționale, axelor și măsurilor.

-următoarea etapă este prelucrarea datelor și realizarea strategiei

– consultarea publică

– definitivarea strategiei și aprobarea acesteia de către Consiliul Local.”.

Analiza ipotezei nr.4

Considerăm că implementarea de proiecte europene, creșterea numărului clădirilor și infrastructurilor modernizate în cele două comune este direct proporțională cu creșterea mulțumirii cetățenilor față de autoritățile locale, precum și mulțumirea acestora față de politicile europene, instituții europene, etc. Pentru a verifica această ipoteză vom utiliza ca metodă de cercetare chestionarul, care va fi aplicat cetățenilor ambelor localități.

Chestionarul s-a desfășurat în felul următor. Am aplicat un număr de 30 de chestionare aleatoriu unor cetățeni din comuna Medieșu-Aurit și 30 în comuna Apa. Întrebările sunt construite astfel încât să reflecte părerea, mulțumirea și necesitățile pe care le au cetățenii ambelor localități.

Vom începe cu chestionarul aplicat în comuna Medieșu-Aurit.

Prima întrebare este: Ce vârstă aveți?

18-30 de ani b) 30-50 de ani c) peste 50 de ani.

Am formulat această întrebare pentru a clasifica cetățenii pe categorii de vârstă și pentru a vedea care este categoria predominantă deoarece și acest aspect este important. Este unanim cunoscut faptul că tineretul va dori cu preponderență locuri de muncă iar categoriile în vârstă își vor dori un mediu plăcut în care să trăiască, să aibă condiții necesare de trai care trebuie asigurate de primărie, spre exemplu apă și canalizare, spații verzi, etc.

Concluzionând răspunsul, am primit 12 răspunsuri pentru categoria 18-30 de ani (a), 12 răspunsuri pentru categoria 30-50 de ani (b) și 6 răspunsuri pentru categoria peste 50 de ani (c). Observăm că, categoriile 18-30 de ani și 30-50 de ani sunt echivalente.

A doua întrebare: În ce domeniu vă desfășurați activitatea?

Sectorul public b) sectorul privat c) nu lucrez

Am formulat această întrebare cu scopul de a afla domeniul în care lucrează respondenții. Putem observa astfel că numărul cel mai mare își desfășoară activitatea în sectorul privat( 16 respondenți din 30), urmat apoi de sectorul privat cu 9 respondenți iar 5 persoane au răspuns ca nu lucrează.

A treia întrebare: În ce comună/oraș vă desfășurați activitatea?

Comuna Medieșu-Aurit b) Altă comună c) Oraș d) nu lucrez

Am formulat această întrebare cu scopul de a afla dacă comuna oferă locuri de muncă și în ce măsură se întamplă acest lucru sau dacă cetățenii sunt nevoiți să facă naveta în alte comune sau alte orașe pentru că acest lucru ar transmite o lipsă a comunei în ceea ce privește oferirea de locuri de muncă pentru locuitorii ei. În urma răspunsurilor primite am constat că majoritatea persoanelor își desfășoară activitatea în comuna Medieșu-Aurit și anume 20 de respondenți din 30, 0 persoane care lucrează într-o altă comună, 5 persoane care lucrează într-un oraș și 5 persoane care nu lucrează. În concluzie, putem afirma că, comuna Medieșu-Aurit oferă locuri de muncă pentru locuitorii ei, este suficient de dezvoltată, mai ales sectorul privat prin fabricile existente pe domeniul ei.

Următoarea întrebare este: Ce studii ați absolvit?

Studii medii b) studii superioare

Această întrebare a fost formulată cu scopul de a afla nivelul de educație existent în comuna Medieșu-Aurit. Răspunsurile primite sunt structurate astfel: 18 din 30 de respondenți au studii medii iar 12 au studii superioare. Observăm ca prevalează cei cu studiile medii, însă diferența nu este una foarte mare.

Ce părere aveți de nivelul accesării fondurilor europene în comuna în care locuiți?

Nivel ridicat al accesării fondurilor europene b) nivel scăzut al accesării fondurilor europene în comună.

Observăm că majoritatea respondenților consideră că nivelul accesării fondurilor europene în comună este scăzut și anume 22 respondenți din 30. Acest lucru denotă că locuitorii nu au părere bună despre implicarea autorităților în accesarea fondurilor europene.

Considerați că, comuna în care locuiți este dezvoltată?

Da b) nu

Această întrebare a fost formulată cu scopul de a afla părerea cetățenilor despre localitatea în care trăiesc, dacă aceasta este dezvoltată sau nu. 10 respondenți consideră că, comuna este dezvoltată iar 20 consideră că aceasta nu este dezvoltată. Astfel putem concluziona în urma răspunsurilor primite că locuitorii nu consideră comuna Medieșu-Aurit o comună dezvoltată.

În ce domeniu credeți că primăria ar trebui să se implice mai mult?

Dezvoltare rurală b) problema șomajului c) educație d) sănătate

Prin această întrebare ne propunem să aflăm care sunt domeniile pe care cetățenii le consideră a fi insuficient dezvoltate. Astfel, observăm că ponderea cea mai mare o are dezvoltarea rurală cu 15 respondenți din 30, urmată apoi de domeniul educație-7 respondenți, problema șomajului-3 respondenți și domeniul sănătate 3 respondenți. În concluzie, dezvoltarea rurală este domeniul în care primăria trebuie să se implice mai mult pentru a satisface necesitățile locuitorilor comunei.

Cunoașteți domeniile pentru care primăria dorește să acceseze fonduri în perioada următoare?

a)da b) nu c) nu am de unde să mă informez

Acestă întrebare a fost formulată cu scopul de a afla dacă cetățenii sunt informați cu privire la activitatea primăriei în ceea ce privește accesarea fondurilor europene în perioada următoare. Dar de asemenea și de a afla dacă cetățenii nu au de unde să se informeze cu privire la acest aspect. Concluzionând, observăm că marea majoritate și anume 22 de respondenți din 30 nu sunt informați cu privire la acest aspect, 3 sunt informați iar 5 nu au de unde să se informeze. Consider că primăria ar trebui să fie mai transparent în ceea ce privește activitățile sale și să îi țină la current respective să îi consulte pe cetățeni pentru a le afla necesitățile și ulterior să acționeze în această direcție.

Pe o scală de la 1 la 5 unde 1 reprezintă valoarea cea mai mică și 5 valoarea cea mai mare ce notă ați acorda activității primăriei din comuna în care locuiți? Încercuiți răspunsul.

1 2 3 4 5

Pentru a cuantifica activitatea primăriei vom analiza notele acordate de cetățeni. Astfel, observăm că nota predominantă este 3( 10 respondenți) situând astfel activitatea primăriei la un nivel mediu.

Considerați că primăria ar trebui să fie mai transparentă în ceea ce privește activitatea sa, în special cu privire la fondurile europene pentru care aplică?

a)Da b)nu

Această întrebare a fost formulată pentru a afla dacă cetățenii își doresc să afle mai multe, să fie mai informați și să aibă acces mai ușor la informații cu privire la modul în care primăria aplică pentru fonduri europene pentru că în cele din urmă rolul primăriei este de a servi cetățenii, de a le satisface necesitățile care țin de competența lor iar acest lucru este imposibil dacă funcționarii publici nu comunică cu locuitorii comunei și nu le arată modul prin care își duc la îndeplinire atribuțiile. Astfel, observăm că majoritatea cetățenilor își doresc ca activitatea primăriei să fie mai transparentă în special cu privire la fondurile europene pentru care aplică. Putem concluziona că cetățenii nu sunt mulțumiți din acest punct de vedere, deoarece reies anumite lipsuri în ceea ce privește transparența activității funcționarilor publici din această comună.

Ce considerați că trebuie dezvoltat în comuna Medieșu-Aurit? Răspuns deschis.

Această întrebare a fost formulată cu scopul de a afla necesitățile locuitorilor comunei Medieșu-Aurit. Observăm că aceștia au necesități diverse, își doresc lucruri realizabile și absolut necesare în comuna în care locuiesc. Din analiza facută în partea teoretică, putem afirma că toate aceste lucruri pot fi realizate cu ajutorul fondurilor europene. Este nevoie doar ca primăria să se implice, să ia cunoștință de aceste nevoi și prin competență, responsabilitate pot face un pas înainte pentru dezvoltarea comunei pe care o administrează. Majoritatea respondenților au optat pentru dezvoltarea rurală care este necesară în comuna lor, după care urmează înființarea locurilor de muncă( acest lucru este posbil prin atragerea de investitori, de firme private), își doresc asfaltarea tuturor străzilor din localitate, spații verzi, înființarea claselor I-X în domeniul educației, dezvoltarea sectorului economic, etc.

Concluzionând, afirmăm faptul că mulțumirea cetățenilor în raport cu dezvoltarea rurală și cu accesarea fondurilor europene în comuna Medieșu-Aurit este scăzută deoarece sunt multe aspect care trebuie revizuite, spre exemplu transparența și consultarea lor de către primărie cu privire la fondurile pentru care se aplică, ei nu sunt mulțumiți de dezvoltarea rurală existentă în comună, de asemenea ei consideră că dezvoltarea rurală este domeniul unde primăria trebuie să se implice mai mult iar acest lucru este realizabil prin accesarea fondurilor europene. Cetățenii consideră nivelul accesării fondurilor europene în comuna lor este scăzut.

Concluzii și recomandări

Analizând dezvoltarea rurală în cele două localități prin prisma fondurilor europene putem concluziona faptul că dezvoltarea rurală este susținută într-un mod activ de Uniunea Europeană. Există o legislație bine pusă la punct care reglementează toate aspectele legate de dezvoltarea rurală cu ajutorul fondurilor europene. Pentru realizarea părții practice a lucrării am folosit ca și metode: interviul realizat cu angajații primăriilor celor două localități, în cazul primei interogație de cercetare care s-a confirmat doar parțial. Interogația de cercetare nr.2, de asemenea s-a confirmat doar parțial deoarece am presupus că datorită proiectelor realizate în perioada 2007-2013, angajații primăriilor vor dobândi experiență, însă faptul că există puține proiecte care vor fi depuse în perioada 2014-2020 ne confirmă doar parțial interogația. În ceea ce privește interogația de cercetare nr.3, putem concluziona că aceasta se confirmă total deoarece există o strategie de dezvoltare în cazul ambelor instituții ceea ce înseamnă că cele doua primării nu depun cereri pentru tot ce se oferă bani ci țin cont de o strategie prestabilită. Dovadă este și faptul că în momentul actual știu pentru ce proiecte vor aplica în viitorul apropiat. Dezvoltarea rurală este un proces care necesită mult timp, implicare din partea autorităților, responsabilitate, expertiză însă nu este imposibil de realizat. De aceea, în ajutorul instituțiilor publice vin și aceste fonduri europene care sunt de un real folos.

Recomandări:

-Se recomandă implicarea în cât mai multe fonduri europene în domenii diverse legate de: agricultură, educație, sănătate.

-În perioada 2014-2020 se vor ivi multe oportunități de finanțare. De aceea, autoritățile locale trebuie să fie la curent constant cu aceste finanțări pentru a nu pierde oportunitățile.

-Este important ca reprezentanții primăriilor să păstreze constant legătura cu cetățenii, să le ceară opinia, acest lucru se poate realiza prin diverse întâlniri planificate. Informarea cetățenilor, de asemenea este foarte importantă deoarece ei sunt principalii beneficiari ai serviciilor publice oferite de către insituțiile locale.

-Asigurarea transparenței actului decizional.

-Dezvoltarea turismului pentru creșterea economiei locale.

-Atragerea investitorilor pentru creșterea economiei locale

-Implicare activă în procesul de inițiere a proiectelor europene.

Bibliografie:

-Balogh Marton ,Paul Andrei Ferenț, Implementarea proiectelor publice finanțate prin FEADR.Studiu de caz privind factorii care influețeaza implementarea investițiilor finanțate prin FEADR, în Revista Transilvană de Știinte Administrative, nr 2(33)/2013, 2013, pag.59

– Voicu Bara,Drept administrativ și instituții politico-administrative, 2004, Ediția a II a revizuită,pagina 65-66.

-HG NR 497/2004, art.2, alin.6

-David H Rosenbloom, Public Administration Theory and the Separation of Powerr, Public Administration Review ,1983, pagina 219.

– Constituția României, Titlul I , Principii generale , Statul român, art.1.

-Legea 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, republicată și actualizată, art.2 alin.1

-Dacian Cosmin Dragoș, Raluca Suciu “Uniunea Europeană:Mecanisme și instituții”, suport de curs anul III ,semestrul II.

-Oana Bârzan,Dezvoltare rurala, editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad 2006

Gheorghe Miclăuș, “Dezvoltare regională. Cooperare transfrontalieră și integrare europeană”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, pag. 34

-Olimpia Neagu, ”Managementul proiectelor Europene„ Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2007, pag. 69

Surse internet:

http://www.mae.ro/sites/default/files/file/mae_old/upload/pdf/cronologia_relatiilor_rom%C3%A2nia_ue.pdf accesat la data de 05.11.2015, 12:30

Europa.eu/about-eu/funding-grants/index_ro.htm accesat în data de 05.11.2015, 13:31

Ec.europa.eu/agriculture/rurdev/index_ro.htm accesat în data de 05.11.2015 , 14:21

http://www.creeaza.com/legislație /administratie/INTEGRAREA-REGIONALA-A-Romaniei516.php accesat în data de 05.11.2015 , 14:54

https://ro.wikipedia,org/wiki/Fonduri_structurale accesat în data de 05.11.2015, 14:58

www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Abordari_privind_studiul_administratiei_publice.pdf, accesat la data de 05.11.2015, 15: 20

http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/Politica-de-dezvoltare-rurala-46.php accesat la data de 18.11.2015, 16:24

www.recensamantromania.ro/noutati/volumul/ accesat la data de 18.11.2015, 17:35

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/fs2014-2020/00011282/ovnoj_Analiza-socio-economica-dezvoltare-rurala%20-%20draft%201.pdf accesat la data de 18.11.2015, 17:55

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/fs2014-2020/00011282/ovnoj_Analiza-socio-economica-dezvoltare-rurala%20-%20draft%201.pdf accesat la data de 18.11.2015, 18:15

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1 accesat la data de 18.11.2015, 18:48

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunele_Rom%C3%A2niei accesat la data de 18.11.2015, 18:54

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83 accesat la data de 18.11.2015, 19:02

http://comunitatedurabila.ro/articol/8/ce-este-dezvoltarea-durabila.html accesat la data de 18.11.2015, 19:16

http://revistadrept.com/politicile-uniunii-europene-in-domeniul-dezvoltarii-rurale/ accesat la data de 18.11.2015, 19:50

http://www.revistacalitateavietii.ro/2005/CV-3-4-05/6.pdf accesat la data de 19.11.2015, 14:06

http://europa.eu/pol/pdf/consolidated-treaties_ro.pdf accesat la data de 26.11.2015, 16:40

http://fondurile-euro.ro/coeziune/politica-coeziune.php accesat la data de 26.11.2015, 17:02

http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/po/Prezentare.PNDR.2014-2020.pdf accesat la data de 26.11.2015, ora 17:31

http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/po/Prezentare.PNDR.2014-2020.pdf accesat la data de 26.11.2015, ora 17:55

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+APA/77918, accesat la data de 29.12.2015, ora 18:30

http://www.complexapa.ro/index.php?lang=ro, accesat la data de 29.12.2015, ora 18:47

http://www.listafirme.ro/harta/satu_mare_apa.htm, accesat la data de 29.12.2015, ora 18:58

http://josamuzeum.hu/regeszet/wp-content/uploads/2013/03/Apa.pdf, accesat la data de 29.12.2015, ora 19:14

http://www.mediesuaurit.ro/pagina/prezentare-generala, accesat la data de 29.12.2015, ora 19:59.