Dezvoltarea Ecoturismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

DEZVOLTAREA ECOTURISMULUI

STUDIU DE CAZ: JUDEȚUL ARGEȘ

Lista figurilor

Lista tabelelor

Introducere

Cap. 1. Aspecte conceptuale și metodologice privind dezvoltarea ecoturismului

Definirea conceptelor de turism, turism durabil și ecoturism

Turismul reprezintă un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanță a vieții economice și sociale pentru un număr tot mai mare de țări ale lumii.

Una dintre cele mai citate definiții este definiția propusă de W. Hunziker și K. Krapf în care turismul este văzut ca un ansamblu de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor, în afara locului de reședință, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate oarecare.

O dată cu creșterea acestei forme de activitate, au crescut și efectele negative asupra mediului înconjurător și asupra vieții sociale a comunităților locale din zonele unde era practicat turismul de masă. S-au căutat o serie de soluții care să oprească creșterea efectelor negative și care să ajute la educarea turiștilor, îndrumându-i pe aceștia spre conservarea mediului natural, cultural și social din zonele în care obișnuiesc să călătorească.

Astfel, pentru minimizarea efectelor negative ale turismului asupra mediului înconjurător s-a propus o abordare durabilă a dezvoltării turistice. Conceptul de dezvoltare durabilă a fost definit ca având ca scop satisfacerea nevoilor prezente fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile.

Conceptul de dezvoltare durabilă se concentrează pe trei planuri majore:

economic – creșterea gradului de exploatare și valorificare a resurselor;

ecologic (de mediu) – gestiunea durabilă a resurselor naturale, reciclarea, protejarea acestora, evitarea degardării lor etc;

social – cultural creșterea ofertei locurilor de muncă, practicarea unor meserii tradiționale, atragerea populației în practicarea turismului, înlăturarea fenomenelor dăunătoare societății, diminuarea sărăciei ect.

Dezvoltarea durabilă înseamnă „A gândi global și acționa local”. Astfel, conceptul de dezvoltare durabilă se referă la o formă de creștere economică ce satisface nevoile societății și aduce bunăstare, pe termen scurt, mediu și mai ales lung.

Ideea adoptării conceptului de dezvoltare durabilă a turismului a apărut la începutul anilor `90, luând astfel naștere turismul durabil, o ramură ce a căpătat rapid importanță atât în domeniul academic și de cercetare, cât și în activitatea turistică.

Ca o alternativă a turismului de masă au apărut diferite forme de turism care respectă valorile naturale, culturale ale comunităților vizate și care vizează asigurarea unor interacțiuni și experiențe pozitive, atât pentru comunitățile gazdă cât și pentru turiști. Astfel turismul alternativ a fost asociat cu „turismul defensiv”, cu „turismul verde” și cu „ecoturismul”.

Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistului este observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Conservarea și protejarea naturii;

Folosirea resurselor umane locale;

Caracter educativ, respect pentru natură – conștientizarea turiștilor și a comunităților locale;

Impact negativ minim asupra mediului natural și socio – cultural.

Această formă de turism a apărut ca o extensie a turismului alternativ fiind o consecință a nemulțumirii turiștilor cu privire la formele convenționale de turism care ignoră efectele sociale și ecologice ale practicării turismului în favoarea unei abordări orientate spre obținerea de profit pe termen scurt.

Așadar ecoturismul se referă la turismul practicat în general în arii naturale protejate, cu grupuri de dimensiuni mici, valorificând atât patrimoniul natural cât și cel cultural aducând beneficii comunităților locale.

Ecoturismul se deosebește de turismul în natură prin accentul pus pe conservare, educare, responsabilitate și implicarea activă a comunității locale. Un turist în arii naturale poate merge să observe comportamentul păsărilor, însă un ecoturist va merge să privească păsările însoțit de un ghid local și va sta în cabana unui localnic, contribuind astfel la prosperitatea economiei locale.

Principalele țări emițătoare de turiști sunt cele dezvoltate datorită, pe de o parte nivelului de trai ridicat ce le permite achitarea costurilor destul de ridicate ale unor astfel de programe turistice, iar pe de altă parte datorită ofertei autohtone destul de limitate sau chiar inexistente.

În prezent, ecoturismul este forma de turism cu unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creștere pe plan internațional, în special ca urmare a faptului că nu se supune într-o măsură la fel de mare ca celelalte forme de turism regulilor covenționale de dezvoltare economică.

Conform lui Chipkin spre deosebire de alte categorii de vizitatori, ecoturiștii au venituri ridicate, un nivel înalt de educație și sunt dispuși să cheltuiască mai mult într-o destinație pe durata unui sejur extins. Ecoturiștii sunt interesați să participe activ în diferite sporturi desfășurate în natură și doresc experiențe în comunitățile locale pentru descoperirea culturii

tradiționale, preferând servicii turistice oferite de localnici (de exemplu, gustarea specialităților gastronomice locale).

Conceptul de potențial turistic

Potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit prin „ansamblul componentelor naturale, cultural – istorice și economico – sociale, recunoscute științific cantitativ și calitativ, dovedite prin practică, care prezintă posibilități de valorificare turistică și care au o anumită funcționalitate pentru turism”.

Se pot distinge 2 noțiuni care descriu componentele naturale sau antropice ale potențialului turistic: „atracții turistice” și resurse „turistice”. Atracțiile turistice reprezintă orice element natural sau antropic care motivează deplasarea turiștilor spre o destinație. Resursele turistice acoperă o arie mai largă, pe de o parte noțiunea este utilizată pentru a desemna motivul de vizitare (atracția propriu-zisă), iar pe de altă parte este utilizată pentru a defini mijloacele necesare desfășurării activității turistice: resursele naturale, materiale, umane, financiare.

Resursele turistice se împart în 2 categorii de potențial turistic: potențial turistic natural și potențial turistic antropic. Potențialul turistic antropic cuprinde elementele cultural – istorice, tehnico – economice și socio – demografice ale unei regiuni care prin valorificarea lor intrinsecă generează anumite fluxuri turistice. Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turisticenpe care le are cadrul natural al unei regiuni prin componentele sale: relief, structură geologică, condiții climatice, ape, vegetație și faună, peisaj, natură protejată.

Caracteristicile destinațiilor ecoturistice

Destinațiile ecoturistice sunt caracterizate printr-un patrimoniu natural și cultural special dar și printr-un „capital ecologic”, fiind de multe ori incluse sau în vecinătatea unor rezervații naturale sau alte tipuri de arii protejate.

Aceste destinații includ atât potențialul natural cât și cultural al zonei și sunt diferite de alte stațiuni turistice printr-o planificare urbanistică mult mai atentă și durabilă. Autoritățile locale au un rol vital în orientarea dezvoltării turistice pentru a evita deteriorarea mediului natural și patrimoniului cultural al destinației.

Principalele caracteristici ale unei destinații ecoturistice sunt următoarele:

potențial turistic natural, de obicei conservat în cadrul unei arii protejate;

densitate redusă a construcțiilor astfel încât potențialul natural să fie mai prezent decât potențialul antropic;

existența afacerilor mici, deținute de localnici, care oferă servicii de cazare și masă dar și produse de artizanat;

existența zonelor de recreere în aer liber, care protejează ecosistemele fragile (poteci, piste pentru biciclete etc.);

ospitalitatea personalului din cadrul unităților de cazare și alimentație;

o varietate de festivaluri locale și alte evenimente culturale care demonstrează perpetuarea tradițiilor;

facilitarea interacțiunii dintre turiști și populația locală în zonele naturale.

Două elemente cheie în dezvoltarea destinațiilor ecoturistice sunt: managementul fluxului de vizitatori și interpretarea produselor ecoturistice.

Managementul fluxului de vizitatori este un mecanism care îndrumă tipul potrivit de vizitatori în zonele potrivite, oferind cele mai bune oportunități pentru satisfacerea experienței în natură a fiecărui vizitator, producând un impact negativ minim asupra naturii și comunităților locale și creând cele mai bune șanse pentru dezvoltarea de mici afaceri locale care respectă principiile ecoturismului.

Interpretarea produselor ecoturistice. Ecoturismul oferă posibilități de experiențe în natură ce duc la o mai bună înțelegere, apreciere și bucuria de a descoperi, ocroti natura și cultura tradițională locală, atât pentru vizitatori, cât și pentru comunitatea locală. Produsele de ecoturism atrag acei turiști ce doresc să intre în interacțiune cu mediul natural și, în grade variate, doresc lărgirea nivelului de cunoaștere, înțelegere, apreciere și plăcere. Nivelul și tipul interpretării se planifică, se proiectează și se oferă în așa fel încât să vină în

întâmpinarea intereselor, nevoilor și așteptărilor clientului, cu includerea unei game largi de posibilități de interpretare atât personală căt și nonpersonală.

Interpretarea este un instrument important pentru managementul vizitatorilor și poate fi aplicată sub următoarele forme:

personală – față în față – plimbări cu ghid, ture, personal din centrele de vizitare sau punctele de informare turistică;

ne – personală – publicații, trasee care permit orientarea fără ghid, centre de vizitare, panouri de interpretare;

bazată pe artă – sculptură, arta dramatică, povestiri;

new media – ghiduri ce se pot descărca de pe internet, trasee cu ghid audio.

Dezvoltarea ecoturismului în România

Având în vedere tendințele actuale pe piața internațională privind cererea de produse turistice desfășurate în natură, potențialul turistic natural poate deveni avantajul competitiv al României ca destinație turistică, dacă este valorificat prin politici de dezvoltare durabilă.

Dezvoltarea ecoturismului în țara noastră poate fi șansa de valorificare a potențialului turistic natural într-o modalitate durabilă astfel încât să putem beneficia pe termen lung de aceste resurse turistice. Ecoturismul poate aduce fonduri pentru conservarea naturii dar și noi șanse de dezvoltare a comunităților locale din interiorul sau din apropierea ariilor protejate.

România are aproximativ 800 de arii protejate, care acoperă în prezent în jur de 5% din teritoriul țării. Majoritatea destinațiilor ecoturistice sunt situate în interiorul sau în imediata vecinătate a acestor arii protejate, cum ar fi: Rezervația Biosferei Delta Dunării, „paradisul păsărilor”; comunitățile din zona de nord a Parcului Național Piatra Craiului cu programe ecoturistice axate pe carnivore mari (urși, lupi și linx); Parcul Național Retezat, cel mai vechi parc din România, intrat în rețeaua PanPark și Parcul Natural Apuseni cu ancestralele tradiții

legate de natură. În Anexa 1 sunt prezentate destinațiile turistice și ecoturistice din România.

Trebuie evidențiat faptul că în țara noastră există încă păduri nefragmentate și peste o treime din populația de urși, lupi și linx din Europa, paradisul unic al păsărilor din Delta Dunării, peste 12 000 de peșteri și, nu în ultimul rând, tradiții locale pline de autenticitate. Ecoturismul poate fi o formă ideală de a folosi acest capital natural și, totodată,de a-l conserva.

Însă dezvoltarea ecoturismului în România este dificilă deoarece politica de conservare a naturii are deficiențe și există probleme de depozitare a deșeurilor în zonele rurale.

Principiile de bază ale dezvoltării ecoturismului în România

Principiile dezvoltării ecoturismului în România au la bază două modele internaționale: Nature and Ecoturism Accreditation – program dezvoltat de către Asociația de Ecoturism din Australia și Nature’s Best – sistemul de acreditare promovat de către Asociația de Ecoturism din Suedia și sunt formulate astfel:

Focalizarea pe zone naturale: accentul pe zona naturală este esențial în planificarea, dezvoltarea și managementul ecoturismului;

Interpretarea produsului ecoturistic: produsul ecoturistic se planifică, se proiectează și se oferă în așa fel încât să vină în întâmpinarea intereselor, nevoilor și așteptărilor clientului, cu includerea unei game largi de posibilități de interpretare atât personală, cât și nonpersonală;

Principiul durabilității, din perspectiva protejării mediului natural: activitățile de ecoturism și planificarea lor trebuie să ofere cele mai bune practici de turism și planificare din punct de vedere al conservării naturii și dezvoltării durabile, astfel activiatea de turism trebuie

să aibă un impact minim asupra naturii, iar produsul ecoturistic trebuie să se desfășoare astfel încât să conserve și să pună în valoare mediul natural și cel cultural;

Contribuția la conservarea naturii: ecoturismul contribuie în mod pozitiv la conservarea ariilor naturale;

Gradul de satisfacere al turiștilor: gradul de satisfacție al turiștilor în privința produsul ecoturistic este esențial, experiența oferită îndeplinind sau chiar depășind așteptările clienților;

Marketing corect: marketingul practicat pentru promovarea produsului este corect, responsabil și creează așteptări realiste ale clientului cu privire la programele oferite.

De multe ori ecoturismul este asociat cu "turismul de aventură", "turismul de natură", "turismul rural" și cu "agroturismul" însă nici una din formele menționate mai sus nu este în mod necesar o formă de ecoturism, decât atunci când îndeplinește condițiile menționate în definiția ecoturismului. Ecoturismul are ca principală motivație observarea și aprecierea naturii.

Managementul în turism

Managementul reprezintă integrarea și coordonarea eficace și eficientă a resurselor în scopul atingerii obiectivelor dorite.

Eficacitatea și eficiența visează două aspecte: ce facem și cum facem.

Eficiența presupune a face lucrurile bine (cum trebuie) și se referă la relația dintre input-uri și output-uri, iar eficacitatea presupune a stabili cele mai adecvate obiective și a face acele lucruri care sunt necesare pentru realizarea acestora.

Este recomandabil, ținând cont de valorificarea durabilă a resurselor, să urmărim atingerea obiectivelor propuse, dar să obținem în același timp și rezultate mai mari decât efortul depus. Nu trebuie neglijat nici aspectul gestionării durabile a resurselor, astfel încât destinația respectivă să poată fi valorificată pe o perioadă de timp cât mai îndelungată

încercându-se maximizarea efectelor pozitive și minimizarea celor negative datorate activităților turistice practicate.

Turismul reprezintă o etichetă universală și omniprezentă în viața cotidiană. Conform definiției date de Organizația Mondială a Turismului (W.T.O.), turismul „cuprinde activitățile persoanelor care călătoresc spre sau stau în locuri situate în afara mediului lor obișnuit, pentru distracție, afaceri sau alte scopuri”.

Turismul este considerat ca făcând parte din sectorul terțiar, cel al serviciilor, serviciile având o cotă aproximativă de 70% din produsul intern brut mondial, iar dinamica lor de dezvoltare este considerată superioară celei a economiei înregistrate în ultimul deceniu.

În cazul prestării de servicii sarcinile managerilor depind de nivelul intensivității muncii, de interacțiunea prestatorului cu clientul și de gradul de particularizare a prestațiilor.

Implicarea clientului în prestație se poate desfășura în mai multe feluri. În unele cazuri este vorba de cooperare între client și personalul prestator cum este cazul serviciilor de înfrumusețare, trasportului de persoane, unde oamenii reprezintă o parte a produsului; există prestații care se desfășoară în absența clientului, cum ar fi reparațiile auto, servicii de curățenie etc., după cum există și prestații în sistem de autoservire, cum sunt restaurantele fast-food, spălătorii automate, prestațiile la bancomat.

Managementul relațiilor cu clienții se bazează pe crearea și dezvoltarea unor relații personalizate cu clienții în scopul creșterii profitabilității acestora.

Managementul relațiilor cu clienții este o filozofie a afacerilor. Acesta descrie o strategie care plasează clientul în centrul activităților și culturii unei organizații.

Managementul afacerilor în turism

Se poate afirma că pentru a putea vorbi de o afacere trebuie să existe cineva care produce, stabilește un preț și vinde, un altul care negociază prețul sau îl acceptă pe cel propus și cumpără, totul pe baza unui contract.

Etape în derularea unei afaceri:

prospectarea – analiza mediului competițional, în vederea depistării unei posibile afaceri și, implicit, a eventualilor parteneri și a unui client (sau a mai multor clienți) și a nevoilor acestuia (acestora);

studiul – consultarea clientului și/sau a beneficiarului pentru pregătirea unei oferte conforme cu solicitările sale; consultarea partenerilor pentru a pregăti viitoarele colaborări;

nogocierea – stabilirea limitelor afacerii, a drepturilor și obligațiilor precise ale partenerilor și clienților, pe baza reciproc avantajoase; încheierea contractelor;

realizarea – formularea comenzii de către client și angajarea, de către executant, a tuturor mijloacelor umane, materiale și financiare pentru obținerea rezultatelor convenite;

finalizarea – recepția lucrării, soluționarea unor eventuale deficiențe sau litigii; pregătirea unei noi afaceri (între aceași parteneri).

Indiferent în câte etape, faze sau operațiuni împărțim o afacere, esențialul rămâne cel enunțat de toți cei care sunt implicați: „o afacere corectă, în limitele legii, trebuie să permită tuturor – parteneri sau consumatori – să câștige față de situația lor inișială; nu trebuie să existe afaceri în care să existe un singur învingător”.

Bibliografie

Albu, R. G., Antonoaie, N. – Management în comerț, turism și servicii, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2010;

Albu, R. G., Antonoaie, N. – Managementul serviciilor, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2008;

Antonoaie, N., Antonoaie, C. – Managementul afacerilor, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2011;

Băcanu, B. – Management strategic în turism – concept și studii de caz, ed. Polirom, Iași, 2009;

Candrea, A. N. – Calitatea destinațiilor ecoturistice, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2008;

Candrea, A. N. – Ecoturism și turism rural – curs pentru Învățământ la Distanță, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2009;

Candrea, A. N. – Politici și strategii de marketing pentru dezvoltarea ecoturismului în România, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2010;

Ispas, A. – Economia turismului, ed. Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2010.

Cap.2. Prezentarea potențialului ecoturistic din județul Argeș

2.1. Poziționarea și descrierea județului Argeș

Județul Argeș face parte din cele 41 de județe ale României, este situat în bazinul Argeșului superior, râu al cărui nume este purtat și de către județ. Se învecinează la Nord cu județele Sibiu și Brașov, separat fiind de acestea prin Munții Făgărașului, la sud se învecinează cu județul Teleorman, la vest cu județul Vâlcea, iar la est cu județul Dîmbovița.

Județul Argeș este format din 3 consilii municipale, 4 consilii orășenești și 95 de consilii comunale, toate acestea fiind coordonate de către Consiliul Județean al județului Argeș. Suprafața județului este de 6 800 km2 , ceea ce reprezintă 2,9% din suprafața totală a țării, iar numărul locuitorilor este de 663 206. Aceștia sunt dispuși pe 3 municipii (Pitești, Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș), 4 orașe (Mioveni, Topoloveni, Costești și Stefănești) și 95 de comune. Reședința de județ este municipiul Pitești (cunoscut sub numele de „Orașul lalelelor”).

2.2. Potențialul turistic natural al zonei

Județul Argeș are a un ”Master plan pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a județului Argeș” – un document care evidențiază și promovează turismul argeșean și potențialul turistic al regiunii, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a Consiliului Județean Argeș.

Turismul este o ramură importantă în contextul dezvoltării județului. Dispunând de un cadru natural deosebit, Consiliul Județean Argeș dorește sǎ promoveze, în cadrul regiunii de dezvoltare, în țarǎ și în afara tǎrii, obiectivele de interes turistic național aflate pe teritoriul județului și sǎ dezvolte infrastructura specificǎ activitǎții de turism.

Se poate remarca faptul că, județul prezintă imagini care reflectă o frumusețe deosebită a reliefului, cu un potențial de dezvoltare extraordinar, dar și o bogată moștenire

culturală și religioasă. Județul Argeș dispune de un potențial turistic deosebit, care îl plasează, la nivel național, pe un loc prioritar în acest domeniu.

2.2.1. Relieful și hidrografia

Relieful

Desfășurat divers de la nord la sud, se prezintă ca un amfiteatru natural, cuprinzând o succesiune de trei trepte caracteristice: Câmpia Găvanu-Burdea (150 m), Podișul (cu înălțimi de 800 m) și Subcarpații Getici (cu podgorii și livezi, cu muscele ce depășesc 1.000 m altitudine), Munții Făgăraș (cu vf. Moldoveanu de 2.544 m – cea mai mare înălțime din țară și vf. Negoiu de 2.535 m, Masivele Iezer-Păpușa, Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Rucăr-Bran).

Clima

Este temperat-continentală, cu diferențe în funcție de unitatea de relief, cu temperaturile aerului variabile, cu 170 zile fără îngheț, cu precipitații repartizate neuniform, cu vânturi din vest și nord-vest sau din sud, sud-est.

Hidrologie

Reprezentată de principalul colector hidrografic Argeșul cu afluenții săi: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Bratia, Bughea, Râncaciov, Cârcinov, iar în zona deluroasă își au obârșia și râurile: Vedea, Cotmeana, Teleorman, Neajlov.

2.2.2. Vegetația și fauna

Regiunea montană din nord aparține culmilor celor mai înalte ale Carpaților Meridionali cu Masivul Făgărașului (vârful Moldoveanu – cel mai înalt vârf din țara noastră, cu o altitudine de 2544 m și vârful Negoiu cu 2535 m) și părții vestice a masivului Bucegi, cu munții Leaota și Piatra-Craiului, despărțiți de culoarul tectonic Bran-Rucăr.

Flora acestei zone cuprinde elemente rare , ocrotite cum sunt : floarea de colț, smârdarul , iedera albă, ghințura galbenă, zâmbrul , ș.a. Suprafețele întinse, acoperite cu păduri adăpostesc în rezervații variate specii de interes cinegetic : mistrețul, căprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul, capra neagră, cinteza, cocoșul de munte, vulturul pleșuv, brun și cenușiu. Dintre rezervațiile naturale de pe teritoriul județului Argeș putem aminti : Parcul Național "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negrași, Valea Vâlsanului, Peștera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslănești, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea și Granitul de la Albești.

2.2.3. Obiective de interes peisagistic

Județul prezintă, succesiv, de la nord spre sud, toate cele trei forme de relief caracteristice: munți, dealuri, câmpii. Predomină dealurile, care ocupă mai mult de jumătate din suprafață. Munții reprezintă 25% din teritoriul județului și fac parte din Carpații Meridionali, respectiv versantul sudic al Masivului Făgăraș, care se întinde între culoarul Rucăr-Bran și defileul Oltului.

Zona deluroasă subcarpatică ocupă 55% din suprafața județului, fiind formată din Subcarpații Getici și Podișul Getic, alcătuit la rândul lui din platformele Cândești, Argeș și Cotmeana. Subcarpații sunt formați dintr-o alternantă de munți mărunți, ce depășesc doar pe alocuri 1000 metri altitudine, având înălțimi medii de 800 metri. Trecerea de la Subcarpați la dealurile de platformă se face printr-o zonă de contact mai joasă, alcătuită din mici depresiuni, cum sunt cele de la Curtea de Argeș și Domnești.

Zona de câmpie reprezintă 20% din teritoriu și se întinde în partea sudică a județului. În partea ei de nord caracterul este piemontan, marcat de terasele etajate ale râului Argeș. Direcția principală de pătrundere către municipiul Pitești, reședința județului, este orientată dinspre sud către nord, trecând de la câmpie în zona deluroasă în care se și află municipiul Pitești, care concentrează toate căile principale de comunicație ale județului.

Teritoriul județului cuprinde două bazine hidrografice: bazinul Argeș (în zona muntoasă și cea deluroasă) și bazinul Vedea (în zona deluroasă și cea de câmpie).

Obiective turistice:

Parcul Natural Trivale (amenajat în Pădurea Trivale, parcul cuprinde o grădină zoologică, precum si numeroase locuri de agrement complexul turistic ”Cornul Vânătorului” și locuri de joacă pentru copii);

Lacurile Alpine (lacurile alpine din județul Argeș sunt: Iezer, Zârna, Jgheburoasa, Hârtop(I, II si V), Galbena IV, Buda, Capra, Izvoru-Museteica, Scărisoara Galbenă;, Valea Rea, Lacul Mânăstirii);

Cheile Vâlsanului (pentru amatorii de drumeții montane constiuie o adevărată atracție, oferind turiștilor pe parcursul a aproximativ 15 km peisaje de o frumusețe sălbatică);

Lacul Învârtita (se află în comuna Nucșoara, în regiunea muscelelor subcarpatice dintre râurile Brădet și Doamnei);

Peșterile din zona Piscul Negru (se află pe teritoriul administrativ al comunei Arefu, în Munții Făgărașului și au fost cercetate începând cu anul 1986, sunt 3 peșteri, situate la 310 m, 348 m și respectiv 165 m de la intrarea în galeria de prospecțiune);

Barajul Vidraru și Lacul Vidraru (se află pe teritoriul administrativ al comunei Arefu, a fost dat în folosință în anul 1966);

Barajul de la PecineaguI (este un baraj cu o înălțime de 107 m și o lungime la coronament de 267 m, fiind situat pe râul Dâmbovița, într-o depresiune dintre munții Piatra Craiului și munții Iezer-Păpușa);

Peștera Albești (este situată în comuna Bughea de Sus, aici aflându-se o rezervație geologică și paleontologică în care se găsesc pietrificați crabi, arici de mare, dinți fosili de rechini etc.);

Peșterea Moșului (este situată pe raza comunei Cetățeni);

Rezervația Cheile de la Cetățenești (este situată în sudul Munților Leaota, între localitățile Cetățeni și Cotenești, pe malul stâng al Dâmboviței);

Rezervația mixtă Moldoveanu și Capra (se află în Masivul Făgăraș, cu o întindere de 5.000ha);

Rezervația Faunistică de la Valea Vâlsanului (este încadrată de comunele Mușătești și Brăduleț, și cuprinde aproximativ 17 km din Valea Vâlsanului);

Rezervația Naturală Iezer (se află în Masivul Păpușa, cuprinde valea glaciară a Călțunului și Iezerului, inclusiv Vârful Iezerul Mare);

Rezervația Naturală Parcul Dendrologic de la Mihăiești (este situat la 20 de km de municipiul Câmpulung Muscel și ocupă o suprafață de peste 58 ha).

O listă cu obiectivele turistice poate fi vizualizată în Anexa 2.1.

Pe lângă aceste obiective turistice care pot fi vizitate, județul Argeș pune la dispoziția turiștilor și posibilitatea de a parcurge o serie de trasee turistice și trasee montane ca:

trasee turistice:

Traseul Pitești-Domnești-Corbi-Nucșoara (recunoscut a fi „Drumul artei populare și al peisajelor”, traseul are o lungime de aproximativ 80 de km și este unul plin de tradiționalism argeșean);

Traseul: Pitești – Drăganu – Cotmeana – Morărești – Râmnicu Vâlcea;

Traseul: Pitești – Albota- Lunca Corbului – Săpata – Stolnici – Bârla;

Traseul: Pitești – Teiu – Costești – Negrași – Glavacioc- Slobozia;

Traseul: Pitești – Bascov – Merișani -Băiculești – Curtea de Argeș;

Traseul: Pitești – Ștefănești – Golești – Călinești – Topoloveni – Leordeni;

Traseul: Curtea de Argeș – Cepari – Tigveni – Râmnicu Valcea;

Traseul: Curtea de Argeș-Valea Danului-Șuici-Sălătrucu;

Traseul: Curtea de Argeș – Mușătești – Brăduleț – Domnești – Corbi;

Traseul: Curtea de Argeș-Albești-Corbeni-Arefu-Cetatea Poienari-Barajul Vidraru-Transfăgărșan;

trasee montane:

Trasee montane: Cabana Voina- Plaiul lui Pătru – Vârful Bătrâna – Șaua Sleul Bătrânei (durată: 4,5 – 5,5 ore);

Trasee montane: Tabăra Nucșoara-Mt. Sețului-Curmătura Groapele-Vârful Obârsia-Crucea Ateneului (acest traseu începe în apropierea Taberei de vară Nucușoara, din comuna cu același nume, urcă până pe Muntele Sețului, coboară în Curmătura Groapelor și, depășind Vârful Obârșia, atinge Crucea Ateneului (2.275 m alt.));

Trasee montane: Gura Văii Vladului – Creasta Vârfului Berevoescu;

Trasee montane: Șaua Cleopatrei – Șaua Surului (durata: 6 ore);

Trasee de munte: Șaua Caprei – Șaua Cleopatrei (durata: 5 ore);

Trasee montane: Confluența Izvorul Scării – Izvorul Negoiu – Șaua Scara (marcaj: cruce albastră, durata: 3 ore; în sens invers: 2 ore, tip: traseu de vară);

Trasee montane: Confluența Izvorul Scării – Izvorul Negoiului – Șaua Cleopatrei (marcaj: triunghi roșu, durata: 3 ore si 30 min; în sens invers: 2 ore si 30 min, tip: traseu de vară);

Trasee montane: Cantonul Piscu Negru – Muntele Podeanu – Strunga Doamnei (marcaj: cruce galbenă și cruce roșie Canton Piscu Negru – Muntele Podeanu și bandă albastră Muntele Podeanu – Strunga Doamnei, durata: 5 ore; în sens invers: 4 ore, timp intermediar până în Șaua Podeanului: 2 ore si 30 min, tip: traseu de vară);

Trasee montane: Cantonul Piscu Negru – Refugiul Călțun (marcaj: triunghi albastru, durata: 3 ore; în sens invers: 2 ore, tip: traseu de vară);

Trasee montane: Cabana Capra – Cascada Caprei – Lacul Capra (marcaj: bandă albastră, durata: 3 ore; în sens invers: 2 ore, tip: traseu de vară).

Aceste trasee enumerate sunt doar câteva dintre traseele puse la dispoziția celor care doresc să cunoască cultura argeșeană (prin intermediul traseelor turistice) sau să se recreeze în natură și să admire peisajele (prin intermediul traseelor montane).

2.2.4. Forme de turism practicate în zonă

În județul Argeș se practică forme de turism ca: turismul montan (zona montană, reprezintă un sfert din suprafața județului, oferind atracții deosebite ca: peșteri, chei, cascade, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicării alpinismului și schiului. Turismul montan se practică de fapt în cadrul a două perimetre: zona Câmpulung și zona Curtea de Argeș), turismul cultural (în județul Argeș aflându-se obiective de interes cultural ca muzee, case memoriale, statui și monumente ridicate pentru omagierea unor personaliăți marcante ale comunității, cum ar fi Meșterul Manole, domnitorul Negru Vodă etc.), turismul balnear (este recunoscut prin stațiuni balneo – climaterice căutate de bolnavii din toată țara, datorită climatului dulce și a apelor minerale), turismul rural (zonele rurale oferă o veritabilă ospitalitate bazată pe mediul nepoluant, gastronomie de bună calitate și pe tradițiile folclorice din zonă), turismul de vânătoare și pescuit sportiv (existența unei faune valoroase și a unei rețele hidrografice bogate și nepoluate, pe râuri, dar mai ales pe lacuri).

2.2.5. Nivelul de dezvoltare economico-socială

Din punct de vedere demografic: populația este așezată în 3 municipii (Pitești, Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș), 4 orașe (Mioveni, Topoloveni, Costești și Stefănești) și 95 de comune. Reședința de județ este municipiul Pitești (cunoscut sub numele de „Orașul lalelelor”).

Populația totală a județului conform recensământului din anul 2011 era de 591.353 locuitori.

Tabelul 2.1. Repartizarea populației pe sexe și medii de proveniență la 1 iulie, 2007 – 2011

– număr persoane –

Sursa: http://www.arges.insse.ro/, 2014

Din tabel se poate observa că marea majoritate a populației județului Argeș locuiește în mediul rural. Numărul populației în perioada 2007 – 2011 a suferit unele modificări, ajungând ca în anul 2011 populația să înregistreze o scădere de 0,98% față de anul 2007. Deși ambele sexe înregistrează o scădere, femeile câștigă teren în fața bărbaților.

Tabelul 2.2. Structura pe sexe a populației la 1 iulie, 2007 – 2011

– număr persoane –

Sursa: http://www.arges.insse.ro/, 2014

Conform datelor din tabel, se observă o scădere a populației din mediul urban, iar în cazul populației din mediul rural putem vorbi de o fluctuație, observându-se că în anul 2008 există o creștere de 1% a populației, iar din anul 2009 populația din mediul rural începând să scadă.

Tabelul 2.3. Structura pe sexe a populației la 1 iulie 2011

– număr persoane –

Sursa: Anuarul statistic al județului Argeș, 2014

În anul 2011, populația predominantă este cea tânără (vârsta cuprinsă între 20 – 39 de ani), urmată de populația de vârstă medie (40 – 59 de ani), urmând populația în vârstă (60 de ani și peste) și apoi de cea mică (de la 0 la 19 ani). În mediul urban predomină populația tânără, urmată de cea de vârstă medie, apoi populația mică și în cele din urmă populația vârstnică, astfel putem deduce că natalitatea este scăzută. În mediul rural, situația este oarecum la fel, numai că de această dată populația de vârstă mică se află pe ultimul loc, la fel observând o natalitate scăzută, mai scăzută decât în cazul populației din mediul urban.

2.2.6. Accesibilitate și infrastructură

Căi de acces:

rutiere: Autostrada București – Pitești A1, E70; DN7 București – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Arad și DN7C Transfăgărășanul, Cătișoara (SB) – Curtea de Argeș – Pitești, șosea ce traversează Munții Carpați, până la altitudinea de 2034 metri, acces numai vara. De la Pitești spre Brașov este DN73 iar DN65 (E70) spre Slatina, Craiova; DN65A (Pitești) Costești – Roșiorii de Vede – Turnu Măgurele; DN73c Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea; DN67B Târgu Jiu – Drăgășani – Pitești;

linie ferată: București – Pitești – Piatra Olt; Costești – Roșiorii de Vede.

2.3. Potențial antropic

Monumente de cult:

Biserica Brătienilor (a fost construită în anul 1898);

Mănăstirea Glavacioc (se află în comuna Ștefan cel Mare și datează din anul 1441, face parte din Ansamblul feudal Glavacioc împreună cu chiliile (secolul al XVI-lea), clădirile monastice (1841 – 1842), turnul clopotniță (mijlocul secolului al XVI-lea, refăcut în anul 1829) și zidul de incinta (secolul al XIV-lea, al XV-lea, refăcut în secolul al XIX-lea));

Mănăstirea Cotmeana (se află situată în comuna Cotmeana, la 30 de km est de Râmnicu Vâlcea și la 32 km nord-vest de Pitești, a fost atestată documentar pentru prima dată în 1388);

Mănăstirea Curtea de Argeș (este situată în orașul Curtea de Argeș și reprezintă unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din România);

Schitul Brădetul (este un monument istoric care datează de la jumătatea secolului al XIV-lea);

Mănăstirea Corbii de Piatră (este situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi);

Muzee:

Galeria de Artă Pitești (deschisă în 1971 adăpostește lucrările unor pictori și sculptori de renume: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, N. Dărăscu, V. Popescu, G. D. Mirea, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Gheorghe Iliescu-Călinesti s.a.);

Complexul Muzeal Golești (se află la aproximativ 10 km de Pitești, și este format din două muzee: Conacul Goleștilor – declarat muzeu în anul 1958 și Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești);

Muzeul Județean Argeș (Muzeul Județean Argeș este situat în zona centrală a municipiului Pitești și cuprinde secții ca: istorie, științe ale naturii, artă, planetariul);

Monumente istorice:

Poarta Eroilor (dezvelit la 28 septembrie 1926, monumentul a fost construit sub forma unei porți tradiționale românești, se află în municipiul Pitești pe strada Trivale);

Conacul Perticari Dariva (se află în centrul comunei Izvoru, a fost construit în anul 1927, de către generalul Ioan Perticari și soția sa, Elena, fiica generalului Carol Davila);

Fântâna Meșterul Manole (este situată în orașul Curtea de Argeș în parcul cu același nume);

Cetatea Poienari (se află situată la intrarea pe Transfăgărășan, pe un vârf de munte);

Zonă de agrement:

Gradina Zoologică de la Pitești (aflată în Pădurea Trivale, care adăpostește 130 de animale din 39 de specii).

Acestea sunt doar câteva din atracțiile turistice, care fac parte din potențialul turistic antropic al județului Argeș.

2.3.1. Oferta sportivă și de timp liber

Unități sportive:

Complexul olimpic de natație din Pitești ;

Pârtia Mățău (situată pe Dealul Mățău, teritoriul administrativ al comunei Mioarele, la 5 km de municipiul Campulung Muscel);

Parcul Lunca Argeșului (parc natural ce conține trei fântâni arteziene, scenă în aer liber, locuri de joacă, zonă pentru șahiști, două terenuri multifuncționale (fotbal și baschet), două terenuri de tenis de câmp, piste de biciclete);

Baza de Agrement Trivale (are trei bazine de înot, terenuri de sport, zid de escaladă pentru alpiniști și zonă verde);

Centru de agrement Corbeni (situat în localitatea cu același nume, la o distanță de 65 km de municipiul Pitești și 20 km de municipiul Curtea de Argeș);

Baza Turistică (este situată în Municipiul Pitești, Strada Mica nr.1);

Centru de agrement Nucșoara (situat în localitatea Nucșoara la o distanță de 75 km de Municipiul Pitești);

Unități de tratament:

Stațiunea balneoclimaterică Bughea de Sus (situată la 590 metri altitudine, la poalele de sud-est ale munților Iezer, la 5 km de Câmpulung);

Stațiunea balneoclimaterică Bădești (situată pe raza comunei Bârla, la aproximativ 60 km sud de Pitești);

Stațiunea balneoclimaterică Brădetu (situată la 624 metri altitudine, pe cursul superior al râului Vâlsan, în depresiunea Brădetu, la aproximativ 28 km de Curtea de Argeș).

2.3.2. Infrastructura turistică și de cazare

Tabelul 2.4. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2011

– număr–

Sursa: http://www.arges.insse.ro/, 2014

1) Inclusiv cabane de vânătoare și pescuit.

2) Date lipsă

Din datele din tabel se observă că numărul unităților de cazare este în continuă creștere în cei 5 ani ai studiului, cu mici fluctuații.

În 2011 față de 2007 numărul hotelurilor și al motelurilor crețte cu 8 unități, cabanele turistice în afara faptului că în 2010 scad cu o unitate, ajung ca în 2011 să fie la același număr ca în 2007, despre hanurile turistice și satele de vacanță nu există date de analiză, campingurile și unități tip căsuță s-au menținut la o unitate pe toată perioada de analiză, vilele turistice și bungalourile în 2011 ajung la un număr de 11 unități, cu 3 unități mai mult decât în 2007.

Taberele de elevi și preșcolari scad cu 3 unități în 2011 față de 2007, pensiunile turistice urbane cresc cu 14 unități, pensiunile turistice rurale cresc cu 16 unități, hotelurile pentru tineret au fost în 2008 în număr de 1, în următorii ani lipsind datele de analiză. Hostelurile au crest cu o unitate, iar popasurile turistice, în 2011 a fost înregistrată o singură unitate de tipul acesta.

2.3.3. Capacitatea și activitatea de cazare turistică

Tabelul 2.5. Capacitatea și activitatea de cazare turistică

– număr–

Sursa: http://www.arges.insse.ro/, 2014

Se constată o evoluție ascendentă a numărului de locuri de cazare, lucru pe care nu îl putem spune și în cazul numărului de sosiri și de înnoptări, în cazul acestora fiind o evoluție fluctuantă, înregistrându-se în schimb, o ușoară creștere în ani 2010 ș 2011.

2.3.4. Analiza circulației turistice

Tabelul 2.6. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, pe județe

– număr persoane –

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2014

În tabelul de mai sus sunt prezentate date despre sosiri ale turiștilor români și străini pe tipuri de structuri de cazare, pe total în România și pentru județul Argeș. Cu ajutorul datelor din tabel putem identifica faptul că atât sosirile turiștilor români, cât și a celor străini sunt fluctuante, crescând și scăzând de la an la an.

Tabelul 2.7. Înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire, în anul 2011

– număr persoane –

Sursa: Anuarul statistic al județului Argeș, 2014

Numărul de înnoptări în 2011 este în creștere față de anii anteriori, iar din tabel putem observa faptul că în general turiștii sunt de origine română.

În general turiștii preferă să se cazeze în hoteluri și moteluri, pe locul 2 fiind unitățile de cazare de tipul pensiunilor turistice urbane, urmate de pensiunile turistice rurale. Pe ultimele 3 locuri, în ordine descrescătoare, se află popasurile turistice cu un număr de 25 de înoptări în 2011, urmat de satele de vacanță și hanurile turistice.

Bibliografie

http://www.arges.insse.ro/main.php?id=405;

http://www.cjarges.ro/;

http://www.comune.ro/?/judet/ijud3/;

http://www.criterii.ro/index.php/en;

http://ghidulturistic.ro/zone.php?lang=en&z=3&j=3;

http://www.info3d.ro/;

http://pe-harta.ro/arges/;

http://www.skytrip.ro/agrement-in-judetul-arges.html;

http://visitarges.ro/category/obiective-turistice/;

http://visitarges.ro/category/trasee-turistice/.

Cap. 3. Planul de afaceri

3.1. Partea nefinanciară a planului de afaceri

3.1.1. Sinteza planului de afaceri

3.1.2. Cuprinsul planului de afaceri

3.1.3. Descrierea afacerii

Descrierea ideii afacerii

Ideea de a avea propria afacere în domeniul turismului, s-a conturat în anul 2013, pe măsură ce am observat că natura are nevoie de mai multă protecție. Ideea de a construi un camping este o modalitate prin care se asigură dezvoltarea durabilă a destinației turistice, turiștii participând la protejarea naturii, astfel, beneficiind de avantajele oferite de aceasta.

Respiro S.A. este o firmă de turism care are ca obiect de activitate serviciile de cazare, în căsuțe de tip camping, punerea la dispoziția turiștilor a unor spații în care aceștia pot campa cu ajutorul corturilor sau a rulotelor personale. Vânzarea acestor servicii se vor realiza prin trei metode: cu ajutorul agențiilor de turism, prin intermediul site-ului camping-ului și din cadrul camping-ului pentru turiștii care nu și-au rezervat locuri. În prima fază, principalul obiectiv al firmei este pătrunderea pe piața acestor tipuri de servicii și menținerea pe această piață. Un alt obiectiv este oferirea serviciilor de calitate pentru fidelizarea clienților și atragerea unui număr tot mai mare de clienți.

Misiunea firmei este punerea la dispoziția turiștilor a unui spațiu de primire turistică destinat să asigure cazarea acestora în căsuțe de tip camping, cât și a unui spațiu în care turiștii pot campa în corturi sau rulote, beneficiind de toate celelalte servicii specifice acestor tipuri de unități (alimentarea cu apă potabilă, grupuri sanitare comune ect.). În continuare se urmărește îmbunătățirea calității serviciilor oferite, pe baza observațiilor și a sesizărilor din partea turiștilor.

Prin construcția acestui camping se urmărește punerea la dispoziția turiștilor a unui spațiu unde aceștia se pot bucura de natură, dar unde pot beneficia și de cele mai bune condiții care se pot asigura în cadrul unei astfel de unitate de cazare. Un alt scop al acestui camping este prevenirea poluării mediului înconjurător și educarea turiștilor să participe la

această acțiune prin respectarea unor norme igienico-sanitare indicate prin semne de educare.

Camping Respiro își propune să devină cunoscut în domeniul turismului, în primul rând pentru serviciile de calitate puse la dispoziția turiștilor, dar și pentru faptul că are ca scop protejarea mediului natural în care acesta își desfășoară activitatea.

Descrierea firmei

Numele firmei: „Respiro”;

Logo-ul firmei:

Fig. 3.1. Logo-ul firmei

Forma legală a firmei și acționariatul sau asoțiații: forma juridică de constituire a firmei: S.A. – societate pe acțiuni;

Asociații, acționarii principali:

Date de identificare a firmei: adresă: campingul este localizat pe teritoriul comunei Căpățânenii Ungureni (în apropiere de Drumul Național 7C (Transfăgărășan), la aproximativ 20 de minute de deplasare cu mașina până la Barajul și Lacul Vidraru), telefon: 0745970651, e-mail: [anonimizat], persoană de contact: Andreea Bițic, adresa de e-mail a persoanei de contact: [anonimizat], web-site-ul firmei: www.CampingRespiro.ro;

Istoric și funcționare: obiect de activitate: punerea la dispoziția turiștilor a unui spațiu de primire turistică destinat să asigure cazarea acestora în căsuțe de tip camping, cât și a unui spațiu în care turiștii pot campa în corturi sau rulote, beneficiind de toate celalalte servicii specifice acestor tipuri de unități (alimentarea cu apă potabilă, grupuri sanitare comune ect.);

Conducerea firmei:

Resursa umană este principalul mijloc în desfășurarea proceselor, astfel personalul are pregătirea, calificarea și experiența necesară, caracteristici specificate în fișele de post. Din totalul de 11 angajați, 3 sunt la conducere (care se ocupă de contractele cu agențiile, de pagina web, de rezervările de la locație, ect.), 6 persoane care se ocupă de paza camping-ului, de detectarea problemelor tehnice, de rezolvarea acestora, dar și de rezolvarea nemulțumirilor clienților și 2 persoane care vor asigura ordinea și curățenia din cadrul camping-ului. O atenție importantă este acordată instruirilor periodice, prin care personalului i se reamintesc anumite sarcini sau i se comunică noutățile.

Descrierea serviciilor oferite

Prezentarea serviciilor

Tabel 3.1. Produsele/serviciile actuale

Prin intermediul companiei Respiro ne propunem să oferim tuturor celor care doresc să își petreacă timpul liber în natură această posibilitate, prin servicii de calitate, la cele mai înalte standarde.

Serviciile oferite de spațiul de cazare sunt: posibilitatea turiștilor de cazare în căsuțe, în corturile sau în rulotele personale, la acestea adăugându-se servicii ca: alimentarea cu apă potabilă, grupuri sanitare comune, locuri special amenajate de depozitare a deșeurilor sau de aruncare a apelor menajere ect.

Tehnologia actuală și poziționarea firmei pe piață: căsuțele de tip camping sunt dotate cu grup sanitar propriu (format din lavoar, vas wc și cabină de duș), grupurile sanitare comune sunt dotate cu toalete, cabine de duș, care beneficiază și de un spațiu pentru dezbrăcare – îmbrăcare, echipat cu scaun, oglindă, etajeră și cuier, și lavoare, toate acestea fiind compartimentate pe sexe, grupurile sanitare mai au în compoziția lor și spații unde turiștii își pot spăla lenjeria;

Dezvoltarea ulterioară: în funcție de noile tehnologii care apar și în funcție de longevitatea dotărilor actuale, se vor înlocui acele elemente care nu mai sunt conforme cu standardele de calitate;

Asigurarea calității:

Calitatea serviciilor este foarte importantă, de ea depinzând satisfacerea clienților și în același timp fidelizarea acestora. Calitatea este acel nivel de excelență pe care compania și l-a propus ca obiectiv de atins pentru satisfacerea celor mai exigenți clienți. În același timp calitatea este măsura în care serviciile oferite răspund la obiectivele propuse.

Descrierea și avantajele localizării firmei

Poziția camping-ului este favorizată de diversitatea peisajului, fiind în apropirea Tranfăgărășanului, unul din cele mai spectaculoase și mai înalte drumuri din România și în același timp reprezentând o destinație turistică importantă din țara noastră. Un alt avantaj al camping-ului este localizarea la mică distanță față de Lacul Vidraru, unde turiștii pot merge să se bucure de peisajul Munților Făgăraș, sau să se plimbe cu barca sau cu hidrobicicleta pe lac. De asemenea turiștii mai pot vizita Cetatea Poenari (construită de Vlad Țepes ca refugiu împotriva turicilor) sau traseul turistic „Valea lui Stan”.

Avantajele acestei localizări ar fi: în primul rând faptul că este amplasat în zonă de munte, cu un potențial natural deosebit, nefiind o zonă poluată sau aglomerată, astfel turiștii putând beneficia de aer curat și liniște. În al doilea rând…

Descrirea mediului în care va evolua firma (PEST)

Analiza PEST examinează mediul extern de afaceri și este un instrument strategic adecvat pentru înțelegerea „imaginii de ansamblu”, a mediului în care funcționează afacerea, fapt care permite să se profite de oportunități și să se minimizeze amenințările pe care le întâmpină activitățile sale. Atunci când planificarea strategică se face corect, acesta oferă o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare. O analiză PEST permite companiei să adopte o perspectivă pe termen lung, și să clarifice oportunitățile strategice și amenințările cu care se confruntă.

3.1.4. Planul de marketing

Analiza situației

Descrierea pieței

Turismul intern și internațional al României înregistrează o tendință fluctuantă (mai mult în scădere decât în creștere, fapt datorat scăderii puterii de cumpărare a populației și a diminuării interesului vizitatorilor străini), ecoturismul a luat o amploare deosebită în România după 1990 și în special în ultimii ani (conform datelor de pe Institutul Național de Statistică).

Tabelul 3.2. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, pe județe

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2014

În tabelul de mai sus sunt prezentate date despre sosiri ale turiștilor români și străini pe tipuri de structuri de cazare, pe total în România și pentru județul Argeș. Cu ajutorul datelor din tabel putem identifica faptul că atât sosirile turiștilor români, cât și a celor străini sunt fluctuante, crescând și scăzând de la an la an.

Putem observa că există cerere pentru cazarea în camping-uri în România, conform înregistrărilor pentru cei 5 ani prezentați în tabel, numai că pentru Argeș nu putem spune același lucru deoarece nu există structuri de cazare din acest tip.

În prezent este recunoscut pe plan mondial tendința de creștere a timpului liber în defavoarea timpului de muncă și de transport. Astfel, apare nevoia populației de a beneficia de servicii de relaxare tot mai diversificate, pentru satisfacerea dorințelor.

În categoria serviciilor de relaxare, un loc tot mai important îl ocupă serviciile de tip camping, acestea apărând din conștientizarea rolului pozitiv pe care îl au în protejarea mediului natural.

Identificarea segmentului de piață țintă

Clienții

Ecoturismul se adresează atât turiștilor români cât și a celor străini.

Ecoturismul este un segment al turismului durabil care se adresează în special persoanelor cu vârste cuprinse între 35 și 54 de ani, ca gen, este practicat atât femei, cât și bărbați, procentajul fiind distribuit în mod egal. Ecoturiștii au în general un nivel al veniturilor mai mare și un nivel ridicat de educație, majoritatea fiing absolvenți ai studiilor superioare.

În cazul nostru, vorbind de un camping, clienții pot fi persoane cu vârstă începând de la 18 ani, nevorbind de o limită superioară. Nu trebuie neglijați turiștii tineri, doar că ponderea acestora este mai mică, datorită preferinței acestora pentru locurile pline de agitație (cum ar fi petrecerea timpului liber pe plajă la mare, sau iarna pe pârtii la munte). Segmetul de clienți care apelează la acest servicii de tip camping preferă liniștea unei astfel de structuri, în locul zgomotului și agitației care pot fi în alte structuri de cazare de dimensiuni mai mari.

Turiștii străini care apelează cel mai des la ecoturism sunt cei interesați de peisajele, fauna și flora României, dorind să viziteze zone cum ar fi rezervații naturale, parcuri naturale, parcuri naționale, locuri de o frumusețe aparte, care păstrează mediul în forma lui naturală. Din punct de vedere financiar, ecoturiștii care doresc să se cazeze la camping se încadrează în categoria clienților cu veniuri medii și mici (nu trebuie exclusă nici categoria turiștilor cu venituri superioare), luând în considerare faptul că în cadrul acestei forme de cazare turiștii pot veni cu rulota sau cortul personal, nefiind nevoie cazarea acestora strict în căsuțele din cadrul camping-ului.

Planul de afaceri de față se adresează clienților cu vârstă începând de la 18 ani, atât români cât și străini. Categorie de persoane cu venituri obișnuite, dar fără să excludem persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor menținându-se la cele mai înalte standarde indiferent de tipul de clienți.

Concurența

Ecoturismul a luat o amploare deosebită, datorită dorinței turiștilor de conservare a mediului natural, această formă de turism fiind prezentă pe aproape tot cuprinsul țării, inlusiv în județul Argeș, subiectul lucrării de față.

Ecoturismul este o formă de turism care se dezvoltă în special în zonele de parcuri naturale sau rezervații, locuri pe care de altfel le găsim și în județul Argeș (de exemplu: Parcul Natural Trivale, Rezervația Cheile de la Cetățenești, Rezervația mixtă Moldoveanu și Capra, Rezervația Faunistică de la Valea Vâlsanului, Rezervația naturală Iezer, Rezervația Naturală Parcul Dendrologic de la Mihăiești). Există încă suficiente resurse neexploatate, având în vedere posibilitățile uriașe care e regăsesc pe teritoriul României prin varietatea reliefului. Deschiderea unei noi unități de turism de tip camping în regiunile respective este mai dificilă, deoarece trebuie să se țină cont de mediul natural, campingul fiind constriut fără a se perturba evoluția naturii, protejând-o în forma ei, dar cu toate astea necesitând servicii de înaltă calitate și în același timp ireproșabilă, cât și prețuri care să aducă clienți, astfel învingând concurența.

În zona județului Argeș nu există concurență în ceea ce privește camping-ul, nefiind înregistrată nici o astfel de structură de cazare (conform datelor de pe INSSE), dar trebuie avută în vedere concurența indirectă cu alte forme de turism din zonă (cum ar fi turismul rural, o altă formă de turism durabil).

Analiza SWOT

Strategia de marketing

Strategia de vânzare și distribuție

Ca metode de vânzare vor fi folosite metodele de vânzare în cadrul agențiilor turistice, vânzarea la distanță cu ajutorul site-ului camping-ului, unde turiștii își pot rezerva o căsuță sau un spațiu unde să poată campa cu ajutorul cortului sau rulotei personale, și mai este posibilă utilizarea vânzării din cadrul camping-ului, pentru turiștii care au ajuns la camping și nu au rezervare. Canalele de distribuție utilizate vor fi de tipul producător – consumator (vânzarea realizându-se pe site-ul camping-ului sau în cadrul acestuia, pentru acei turiști care nu au rezervare), sau printr-un canal de distribuție care conține un intermediar (intermediari putând fi agențiile de turism).

Politica de preț

Prețul este variabila care determină raportul dintre cerere și ofertă, relațiile cu produsul, rolul promoțional și modul în care este serviciul perceput de către clienți.

Pentru exemplificarea politicii de preț, voi veni cu exemple de tarife care vor fi practicate în cadrul camping-ului:

Pentru cazarea în căsuță prețul este de 50 lei căbănuța de 2 locuri (organizate cu 2 paturi single sau cu 1 pat matrimonial) și 70 de lei pentru căbănuța cu 3 locuri (organizate doar cu paturi de tip single). Acest preț include parcarea.

Pentru camparea în corturi sau în rulote prețul este de 15 Lei pentru fiecare cort și de 20 de lei pentru fiecare rulotă. Prețul include campare, parcare, duș, toaletă, apă caldă.

Principalele obiective ale politicii de preț în cadrul camping-ului sunt: maximizarea profitului și a vânzărilor serviciilor turistice, poziționare mai bună față de concurenți, recuperarea investițiilor făcute, asigurarea unui nivel optim al raportului calitate – preț.

Promovarea și relațiile publice

Având în vedere că activitatea turistică este caracterizată de sezonalitate, politica de promovare trebuie diferențiată pentru a se realiza eficiența activității camping-ului.

În cadrul politicii promoționale efectuate de „Respiro S.A.”, mesajul publicitar va fi nucleul activității de publicitate. Camping-ul va utiliza mesaje care să creeze o imagine favorabilă camping-ului și serviciilor sale. Ca medii de transmitere a mesajelor publicitare, camping-ul va utiliza: radioul, afișele stradale și pliantele. De asemenea camping-ul va participa la târguri de turism pentru a-și promova serviciile pe care le oferă.

Produsul

Respiro S.A. are ca obiect de activitate serviciile de cazare, în căsuțe de tip camping, punerea la dispoziția turiștilor a unor spații în care aceștia pot campa cu ajutorul corturilor sau a rulotelor personale.

În cadrul acestui camping vor fi amplasate 20 de căsuțe de tip camping (dotate cu baie proprie formate din lavoar, vas wc și cabină de duș), vor fi amenajate 20 de spații pentru camparea în corturi și 10 spații pentru camparea rulotelor. Grupurile sanitare comune vor fi compartimentate astfel 20 toalete pentru fiecare gen (feminin, masculin), 20 de cabine de duș, care beneficiază și de un spațiu pentru dezbrăcare – îmbrăcare, echipat cu scaun, oglindă, etajeră și cuier, și lavoare. Grupurile sanitare mai au în compoziția lor și spații unde turiștii își pot spăla lenjeria. Parcarea din cadrul camping-ului va conține un număr de 50 de locuri de parcare.

Alte elemente ale mixului de marketing

Personalul

Există 11 angajați în cadrul camping-ului, 3 sunt la conducere (care se ocupă de contractele cu agențiile, de pagina web, de rezervările de la locație, ect.), 6 persoane care se ocupă de paza camping-ului, de detectarea problemelor tehnice, de rezolvarea acestora, dar și de rezolvarea nemulțumirilor clienților și 2 persoane care vor asigura ordinea și curățenia.

Pregătirea personalului este foarte importantă, de aceea personalul va fi trimis la cursuri de specializare și va primi instrucție ori de câte ori este nevoie, prin acestă instrucție amintindu-i-se sarcinile pe care le are de făcut și noutățile care apar.

Amplasamentul

Amplasamentul este de asemenea un criteriu foarte important în dezvoltarea afacerii, succesul acesteia depinzând de amplasarea ei. În cazul unui camping trebuie ales un teren potrivit, într-o zonă de interes turistic, să fie ușor accesibilă, situată langa un drum rutier foarte circulat. Terenul trebuie ales luând în considerare posibilitatea de dezvoltare.

Previzionarea vânzărilor

Bugetul activităților de marketing

3.1.5. Planul operațional și managementul afacerii

Planul operațional

Managementul afacerii

3.1.6. Risurile asociate

Riscurile afacerii

Principalele probleme care ar putea să apară în administrarea unui camping ar putea fi din partea turiștilor care nu se peocupă de păstrarea terenul curat sau instalațiile sanitare și electrice, distrugându-le. O soluție în acest caz ar putea fi supravegherea atentă a campingului și remedierea defecțiunilor care apar.

Vremea ar putea fi un alt factor de risc. În cazul în care este un an ploios, turiștii preferă să stea acasă. Dacă sunt inundații campingul nu poate funcționa bine. Alți facori care ar putea împiedica funționarea campingului ar putea fi evenimentele politice deosebite, blocaje de artere rutiere sau de cale ferată.

Urmărirea unui profit imediat. Activitatea de campare este una sezonieră, iar din acest punct de vedere pot spune că afacerea este profitabilă, dar după un timp de funcționare, adică este o afacere profitabilă pe termen lung.

3.2. Partea financiară a planului de afaceri

3.2.1. Situația financiară actuală a firmei

3.2.2. Prezentarea ipotezelor pe care se bazează previziunile

3.2.3. Întocmirea situațiilor previzionate