Dezvoltarea Durabila In Drumul Vinului Prahovean

INTRODUCERE

Prezenta analiză încearcă să pună în evidență promovarea și modalități de dezvoltare durabilă a Drumului Vinului Prahovean și are ca principal scop impulsionarea turiștilor în vizitarea acestei zone.

Actualul studiu de caz referitor la promovarea și dezvoltarea turismului uval cuprinde cinci capitole și anume:

Capitolul I: Turismul – motor al dezvoltării social-economice

Prezentul capitol reflectă definiții ale turismului, a turistului, a dezvoltării durabile, a fenomenului turistic și factorii de influență atât pozitivi cât și negative ai acestuia.

Capitolul II: Analiza cadrului natural și demo-economic al județului Prahova

Cel de-al doilea capitol prezintă date generale despre județul Prahova făcând referire la cadrul geografic, demografic, cât și economic.

Capitolul III: Dezvoltarea durabilă a turismului în Județul Prahova

Capitolul trei prezintă Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova elaborat de Consiliul Județean Prahova în perioada 2014 – 2020 dar și analiza SWOT a județului.

Capitolul IV: Importanța drumului tematic “Drumului Vinului” în dezvoltarea durabilă regională

Ultimul capitol prezintă propriu-zis traseul Drumului Vinului, obiectivele turistice, producătorii și cramele aflate în zonă, structurile de primire turistică, formele de turism ce pot fi practicate, analiza SWOT, o propunere pentru circuit și analiza de preț a acestuia, propuneri de pachete turistice și oferte existente, dar și modalități de dezvoltare și promovare a acestui traseu.

Am pornit în alegerea și studierea acestei teme pentru că, în opinia mea, această ramură a turismului prahovean este slab cunoscută și valorificată.

Începând cu acest an promovarea acestei categorii se realizează și prin pachete turistice elaborate de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova, distribuite de agențiile de turism.

Cuprins

Capitolul I – Turismul – motor al dezvoltării social-economice

Capitolul II – Analiza cadrului natural și demo-economic al județului Prahova

2.1 Cadrul natural

2.1.1 Relief

2.1.2 Floră

2.1.3 Faună

2.1.4 Rețea hidrografică

2.1.5 Climă

2.2 Analiza cadrului demografic și economic al județului Prahova

2.2.1 Cadrul demografic

2.2.2 Cadrul economic

Capitolul III – Dezvoltarea durabilă a turismului în Județul Prahova

3.1 Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova elaborat de Consiliul Județean Prahova în perioada 2014 – 2020

3.2 Analiza SWOT a județului Pravoha

3.3 Strategii de dezvoltare durabilă a județului Pravoha

Capitolul IV – Importanța drumului tematic “Drumului Vinului” în dezvoltarea durabilă regional

4.1 Prezentare traseu

4.2 Potențialul turistic

4.3 Analiza SWOT a Drumului Vinului Prahovean

4.4 Analiza traseului turistic “Drumul Vinului”

4.4.1 Propunere circuit turistic

4.4.2 Propuneri pachete turistice/ oferte existente

4.5 Propuneri pentru dezvoltarea și promovarea Drumului Vinului

4.5.1 Propuneri pentru dezvoltarea Drumului Vinului

4.5.2 Propuneri pentru promovarea Drumuuil Vinului

4.5.3 Evenimente întâlnite pe traseul “Drumul Vinului”

-Turismul cultural (Festivaluri); Turismul de evenimente (Concursuri naționale/international de vin); Turismul gastronomic; Turismul de agreement

CONCLUZII

CAPITOLUL I

TURISMUL – MOTOR AL DEZVOLTĂRII

SOCIAL – ECONOMICE

Turismul a aparut și evoluat, ca fenomen economico-social în legatură directă cu procesul de dezvoltare a societății.

Formele incipiente ale turismului s-au practicat înca din timpurile vechi, cunoscute fiind încă și în zilele noastre călătoriile grecilor cu ocazia Jocurilor Olimpice sau a altor sporturi practicate pe atunci, dar și pelerinajele la diferite locuri de cult, realizate mai târziu, la Dodona și Delfi sau Mecca, Ierusalim, Roma etc.

Primele încercări de definire ale turismului își fac apariția la începutul secolului al XIX-lea în lucrarea scrisă de Simond Bolivar numită “Călătoriile unui francez în Anglia”, lucrare în care turismul era sinonim cu călătoria.

Termenul de turism derivă în opinia mai multor autori din termenul englezesc “tour” sau „to tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie) care la nivelul secolului al XVIII– lea avea ca semnificație realizarea unei deplasări în circuit. După opinia altor autori termenul de turism derivă din termenul francez “tour”(călătorie, plimbare, mișcare în aer liber). Alții susțineau că termenul de turism provine din latinescul “turnus” sau grecescul “tournos”, cu aceeași semnificație, de deplasare în circuit, deplasare pentru cunoștere, explorare.

Din termenul „turism" a derivat și cel de „turist", adică persoană care efectuează călătorii pentru plăcerea proprie.

Prima definiție a termenului de turist este data în anul 1916 în Enciclopedia Franceză “Littré” unde în categoria turistului este inclus fiecare călător care efectuează o călătorie pentru propria plăcere, pentru umplerea timpului liber sau pentru satisfacerea diverselor curiozități.

Legat de termenul „turist" F. W. Ogilvie, în 1933, consideră turiștii ca fiind „… toate persoanele care satisfac cel puțin două condiții și anume sunt depărtate de casă pentru o perioadă care nu depășește un an și cheltuiesc bani în acele locuri fără ca să-i câștige.

Asemănător, A. C. Norwal (1936), este de părere că turistul „este acea persoană care intră într-o țară străină pentru orice alt scop decât de a-și stabili o reședință permanent sau pentru afaceri și care cheltuiește, în țara unde se stabilește temporar, banii câștigați în altă parte".

Acceptată pe plan mondial, o definiție a turismului, a fost elaborată de W. Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare''(1940).

Fenomenul turistic reprezintă unul dintre segmentele cele mai eficiente din economia mondială și este caracterizat prin motivațiile multiple, prin diversitatea tipurilor și formelor de turism.

Dezvoltarea durabilă din punct de vedere conceptual, desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socioeconomice cât și elementele capitalului natural.

Printre cele mai cunoscute definiții ale dezvoltării durabile este și cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”, cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".

Turismul este influențat de mai mulți factori precum:

Factori naturali, cultural-istorici și tehnico-economici, care redau atracția turistică a unui teritoriu și a resurselor turistice ale acestuia, care prin amenajări specifice, determină o activitate de turism.

Calitatea mediului sau factorii ecologici sunt reprezentați de gradul de protejare și conservare a mediului, nivelul de exploatare și protejare a resurselor, dar și valorificarea moștenirii cultural-istorice.

Factori economici reprezentați de veniturile populației și modificarea acestora, de oferta turistică, de dezvoltarea și diversificarea bazei materiale utilizate în domeniul turistic, dezvoltarea industriei serviciilor, tarifelor și prețurilor, de infrastructură, în special de căile de acces.

Factori tehnici reprezentați de performanțele mijloacelor de transport, tehnologiile avansate utilizate în construcții, cât și instalațiile și echipamentele specifice.

Factorii sociali reprezentați de urbanizare, timp liber și timp de lucru.

În activitatea turistică timpul liber poate fi corelat cu recreerea, care presupune practicarea de drumeții și sporturi, relaxare și divertisment cultural, practicarea diferitelor hobby-uri, dezvoltarea interesului pentru cultură etc.

Recreerea nu trebuie confundată cu turismul deoarece aceasta nu presupune părăsirea domiciliului ci se poate desfășura în cadrul propriului cămin sau zone apropiate. Turismul cuprinde majoritatea formelor de recreere, deci se realizează pentru recreere.

Factorii demografici reprezentați de evoluția numerică a populației, durata medie de viață, structurile pe vârste și sexe a populației etc.

Factorii psihologici, educativi, de cultură și civilizație reprezentați de gradul de instruire al populației, interesul pentru cultură, gustul estetic și nu în ultimul rând dorința și nevoia de cunoștere.

Factorii politici precum situația economică, politică, regimul vizelor, formalități la frontiere, legislația turistică etc.

Factorii legați de informația turistică și căile de promovare a produselor turistice și a calității serviciilor în turism.

De asemenea, în activitatea turistică regăsim și anumiți factori defavorizanți:

Activitatea turistică este supusă permanent unor bariere de ordin economic, administrativ, sanitar, politic, de mediu care pot atenua sau împedica atracția anumitor zone și dorința turiștilor de a vizita o anumită destinație.

Un factor important de asemenea este legat de caracterul limitat al resurselor turistice, naturale sau antropice pentru activitățile turistice și de recreere.

Alte impedimente legate de activitatea turistică sunt cele de ordin administrativ precum formalitățile vamale specifice fiecărei țări.

Barierele de ordin politic, agravează de asemenea situația turstică prin izolarea unor zone de conflict care duce la scăderea bruscă a circulației turistice pe perioada respectivă și nu numai.

Fenomenele de risc natural produc daune în activitatea turistică în funcție de amploarea lor și aria de desfășurare. Aici poate fi vorba de diferitele fenomene meteorologice ca precipitațiile abundente, inundațiile etc. sau geomorfologice precum alunecările de teren, cutremurele, activitațile vulcanice etc. Tot aici putem aminti de zonele montane în care specifice sunt avalanșele, torenții de noroi sau pietre, pe când în zona de litoral ca fenomene de risc natural putem aminti valurile uriașe, uraganele etc. În unele cazuri aceste riscuri naturale pot fi asociate cu cele antropice provenite din poluare, atât cea a solului cât și a aerului.

În concluzie, turismul reprezintă o modalitate de recreere, veniturile încasate la bugetul țării aducând un plus economiei naționale, ceea ce poate face ca turismul sa fie perceput ca un motor al dezvoltării sociale și economice.

Sursă de inspirație: Geografia Turismului scrisă de Prof. Univ. Dr. Vasile Glăvan, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 (http://ro.scribd.com/doc/83550129/Geografia-Turismului-Vasile-Glavan) accesată la data de 5.06.2014

CAPITOLUL II

ANALIZA CADRULUI NATURAL ȘI DEMO-ECONOMIC AL JUDEȚULUI PRAHOVA

2.1 Cadrul natural

Prima așezare prahoveană atestată documentar este Târgșor la 1413, în vremea lui Mircea cel Bătrân, domnitor care a construit aici o curte domnească și o cetate.

În anul 1503 – prima atestare documentară a Ploieștiul în registrele comerciale alea orașului Brașov, dar a fost declarant oraș în anul 1601 de către Voievodul Mihai Viteazul.

2.1.1 Relief

Județul Prahova se află situat în partea de Sud a lanțului carpatic, delimitat fiind la Nord de județul Brașov, la Sud de județele Ilfov și Ialomița, la Est de județul Buzău și la Vest de județul Dâmbovița.

Tabel II-1 Vecinii județului Prahova

Sursă: creație proprie

Este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai urbanizate județe din țara, cu un procent de 50,2% și este compus din 2 municipii, 12 orașe, 90 comune și 405 sate.

Tabel II-2 Împărțirea administrativă a județului Prahova

Sursă: creație proprie

Cele 2 municipii sunt reprezentate de Ploiești, fiind totodată și reședință de județ, respectiv Câmpina.

Făcand referire la cele 12 orașe și cele 2 municipii, din punct de vedere al altitudinii putem menționa: Azuga – 930 m, Sinaia – 880 m, Bușteni – 875 m, Breaza – 6/ro.scribd.com/doc/83550129/Geografia-Turismului-Vasile-Glavan) accesată la data de 5.06.2014

CAPITOLUL II

ANALIZA CADRULUI NATURAL ȘI DEMO-ECONOMIC AL JUDEȚULUI PRAHOVA

2.1 Cadrul natural

Prima așezare prahoveană atestată documentar este Târgșor la 1413, în vremea lui Mircea cel Bătrân, domnitor care a construit aici o curte domnească și o cetate.

În anul 1503 – prima atestare documentară a Ploieștiul în registrele comerciale alea orașului Brașov, dar a fost declarant oraș în anul 1601 de către Voievodul Mihai Viteazul.

2.1.1 Relief

Județul Prahova se află situat în partea de Sud a lanțului carpatic, delimitat fiind la Nord de județul Brașov, la Sud de județele Ilfov și Ialomița, la Est de județul Buzău și la Vest de județul Dâmbovița.

Tabel II-1 Vecinii județului Prahova

Sursă: creație proprie

Este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai urbanizate județe din țara, cu un procent de 50,2% și este compus din 2 municipii, 12 orașe, 90 comune și 405 sate.

Tabel II-2 Împărțirea administrativă a județului Prahova

Sursă: creație proprie

Cele 2 municipii sunt reprezentate de Ploiești, fiind totodată și reședință de județ, respectiv Câmpina.

Făcand referire la cele 12 orașe și cele 2 municipii, din punct de vedere al altitudinii putem menționa: Azuga – 930 m, Sinaia – 880 m, Bușteni – 875 m, Breaza – 600 m, Comarnic – 555 m, Câmpina – 450m, Slănic – 450 m, Vălenii de Munte – 350 m, Băicoi – 310 m, Plopeni – 252m, Boldești- Scăeni – 205 m, Ploiești – 150m, Urlați – 142 m, Mizil – 125 m.

Grafic II-1 Altitudinea orașelor județului Prahova (m)

Sursă: creație proprie

Municipiul Ploiesti, reședința de județ este situat la 60 km de București, capitala țarii, dar și la 45 km de cel mai mare aeroport din România, Aeroportul “Henri Coandă”, Otopeni.

Referindu-ne la coordonatele GPS, pe teritoriul județului, mai exact pe raza comunei Blejoi se intersectează Parelela de 45° latitudine nordică și Meridianul de 26° longitudine estică.

Suprafața Județului este de aproximativ 4.716 km2, reprezentând aproximativ 2% din suprafața totală a României și aproximativ 13,7% din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia.

Județul Prahova alături de județele Argeș, Călarași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița și Teleorman fac parte din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia.

Fig. II-1 Regiunile de dezvoltare din România

Fig. II-2 Regiunea de dezvoltare

Sud- Muntenia

Sursa: Wikipedia Sursa: Wikipedia

Multitudinea și varietatea formelor de relief, cât și complexitatea geologică au contribuit la o diversitate a resurselor naturale ale județului: petrol, gaze naturale, cărbuni, sare, calcare, gresii, gips, marne etc.

Forma de anfiteatru a reliefului, ce pornește de la pantele sudice ale Carpaților Meridionali și coboară dealurile subcarpatice oferă o multitudine peisagistică și de asemenea un potențial atât natural cât și antropic important.

Cele trei forme de relief întâlnite în județul Prahova dețin proporții echilibrate și anume:

Munți: 26.0%, cu altitudini până la 2,507 m – Vf. Omu;

Dealuri subcarpatice: 37,0%, cu înălțimi cuprinse între 400 – 900 m;

Câmpii: 37,0% cu altitudini sub 400m.

Grafic II-2 Repartiția formelor de relief în județul Prahova (%)

Sursă: creație proprie

2.1.2 Floră

Vegetația județului Prahova este influențată de altitudine și astfel se disting trei zone principale: zona alpină, zona pădurilor și zona de silvo-stepă, fiecare dintre ele cu o fizionomie specifică și diferențiate pe etaje.

La peste 2200-2300m altitudine se întind pajiștile alpine formate din asociații de graminee, sub 2200-2300m și până la limita superioară a pădurii (cca 1500m altitudine) se întinde etajul subalpin, iar zona pădurilor montane se întinde pe o suprafață mai mare, cuprinzând o diferență de altitudine între 500 și 1500m, de la etajul făgetelor pure, sau în amestec cu carpen, până la etajul subalpin al tufărișurilor.

Flora specifică județului Prahova cuprinde: păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, arbuști și pajiști subalpine. Din punct de vedere al terenurilor acoperite de pădure, județul Prahova deține 23% din suprafața totală a fondului forestier regional.

2.1.3 Faună

Din punct de vedere al faunei putem aminti ca în județul Prahova întalnim peste 3.500 de specii de animale dintre care: urs, cerb carpatin, căprioară, mistreț, lup și o mare varietate de păsări, insecte, reptile, dar și fauna acvatică.

Județul prahova deține, de asemenea și arii protejate printre care amintim: “Parcul Natural Bucegi în suprafață de 8.322 ha – care include Abruptul Prahovean din Sinaia și Bușteni în suprafață de 3.478 ha, Locul fosilifer Plaiul Hoților din Sinaia în suprafață de 6 ha, Munții Colții lui Barbeș din Sinaia în suprafață de 1.513 ha, – Arinișul de la Sinaia în suprafață de 1.037 ha, Tigăile din Ciucaș (comuna Măneciu) în suprafață de 3 ha și Muntele de Sare din Slănic în suprafață de 2 ha.”

2.1.5 Rețea hidrografică

Datorită poziției geografice și reliefului variat, județul Prahova deține o rețea hidrografică densă, orientată de la nord la sud.

Lungimea cursurilor de apă care traversează județul este de 1.066 km, iar suprafața bazinului hidrografic este de 4.694 km2.

Principalele râuri sunt: Prahova, Ialomița, Teleajăn, Doftana, Leaotul, Cricovul Sărat. Suprafața lacurilor (naturale și acumulări artificiale) este de 14,15 km2. Cele mai importante lacuri naturale se află în comunele Boldești – Grădiștea, Colceag, Fulga, Sălciile, Păulești, Bucov, Gorgota, iar cele mai importante lacuri de acumulare: Paltinu cu o lungime de 455 m și un volum de 300.000 m3. și Măneciu cu o lungime de 750 m și un volum de 60.000 m3.

2.1.6 Climă

Clima județului Prahova este de nuanță, temperat-continentală, cu 4 anotimpuri, cu diferențe însemnate de temperaturi, având medii de iarnă cuprinse între –20C la câmpie și –110C la munte, iar de vară cuprinse între 5,70C la munte și 220C la câmpie.

Cea mai călduroasă lună din an este luna iulie, iar cea mai rece este luna ianuarie. De asemenea este un climat propice pentru vini-cultură.

2.2 Analiza cadrului demografic și economic al județului Prahova

2.2.1 Cadrul demografic

Populația stabilă a județului la data de 12 septembrie 2013 a fost de 809.124 locuitori, având o pondere de 3,8% în populația României și 24,9% în populația Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.

Raportată la suprafața județului, rezultă o densitate a populației, de 171,6 locuitori/km2.

La data de 1 iulie 2012 în mediul urban trăiau 403.424 locuitori, iar în mediul rural 401.794 locuitori, gradul de urbanizare fiind de 50,1%.

Grafic II-3 Populația județului Prahova pe medii la 1 iulie 2012 (%)

Sursă: creație proprie

Din punct de vedere al structurii pe sexe, populația se caracterizează printr-o ușoară predominare a populației feminine (51,6%), raportul între sexe pe total județ fiind de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin.

Grafic II-4 Populația județului Prahova pe sexe la 1 iulie 2012 (%)

Sursă: creație proprie

Începând din anul 1990 populația județului a înregistrat o continuă scădere, într-un ritm mediu anual de -0,4%.

Ponderea cea mai mare a populației ocupate lucrează în industrie 27,2% și anume în industria prelucrătoare (22,9%). În agricultură lucrează 22,4% din populația ocupată, în comerț 13,7%, în construcții 9,1%, în transporturi 6,0%, sănătate și asistență socială 4,6%, în învățământ 3,8% și 13,2% în alte ramuri.

Grafic II-5 Structura populației ocupate la 12 septembrie 2013, pe ramuri ale economiei (conform INSS)

Sursă: prelucrare din Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 – 2020 (aprobat la data de 29.11.2013), p. 15

Institutul Național de Statistică: Despre Prahova/Geografie și Statistici, www.prahova.inss.ro, accesat la data de 27.06.2014.

2.2.2 Cadrul economic

Economia județului Prahova a cunoscut o continuă evoluție favorizată de resursele umane și naturale, dar și de ocupația traditională și anume extragerea petrolului.

La dezvoltarea economică a județului au participat mai multe domenii: prelucrarea petrolului, agricultura, industria alimentară, prelucrarea cauciucului, producția de mașini, industria textilă, industria materialelor de construcții, industria detergenților, industria sticlei, producerea și prelucrarea mobilei, turismul etc.

În raport cu industria petrolieră s-au dezvoltat și industria petrochimică, dar și industria construcțiilor de utilaj chimic și petrolier.

Prima rafinărie de petrol din lume a fost pusă în funcțiune la Ploiești, în anul 1856, prelucrarea petrolului fiind o activitate cu tradiție.

În această ramură funcționează importante unități, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitate de producție, componentă a S.N.P. PETROM care este cel mai mare producator-distribuitor din domeniu în România și care s-a privatizat recent, acționar majoritar devenind O.M.V., S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinăriile ASTRA ROMÂNĂ S.A., ROMPETROL VEGA S.A. din Ploiești și STEAUA ROMÂNĂ S.A. din Câmpina.

Din punct de vedere al reliefului agricol, județul Prahova dispune de o mare varietate, teritoriul județului asigurând condiții favorabile culturii cerealelor, pomiculturii și nu în ultimul rând culturilor viticole.

Structura agriculturii este dată de varietatea formelor de relief, județul fiind renumit prin producția de vinuri de o calitate superioară.

Județul Prahova are o suprafață agricola de 272.834 hectare, cu o pondere de cca. 2% din suprafața agricolă a țării. Suprafața agricolă a județului este distribuită astfel: 53% – suprafață arabilă, 26% pășuni, 13% fânețe, 5% livezi și 3% podgorii de viță de vie.

Grafic II-3 Structura suprafeței agricole a județului Prahova (%)

Sursă: creație proprie

Principalele produse ale sectorului agricol, în funcție de ramurile aferente sunt: cerealele, fructele, strugurii, laptele și carnea.

Deși suprafața agricolă reprezintă numai 1,9 % din suprafața agricolă totală a țării, participarea județului la venitul național obținut din agricultură este de 2,9 % .

Industrial alimentară și cea a băuturilor este excelent reprezentată prin produsele de panificație, preparatele din carne, lapte, băuturi alcoolice și non-alcoolice care se produc în județ. De asemenea, vinurile obținute în Prahova sunt de o calitate superioară, renumite fiind vinurile roșii ce au determinat o asociere a județului cu “patria vinurilor roșii”.

Având în vedere prelucrarea cauciucului, compania transnațională MICHELIN a preluat compania de anvelope VICTORIA S.A din Florești.

O altă ramură importantă a industriei județului Prahova, pe locul trei din punct de vedere al producției industriale – este cea de mașini și echipamente (utilaj petrolier, minier și chimic, rulmenți grei, echipamente și piese de schimb) reprezentată în ceea ce privește investițiile străine de firme de marca: TIMKEN Ploiești.

Turismul este o ramură dezvoltată a județului Prahova, acesta fiind împarțit în mai mult subramuri și anume:

Tursimul montan, specific fiind domeniul schiabil al Văii Prahovei, care înglobează peste 22 km de pârtii și care conferă locul doi pe țară județului într-un clasament realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, după județul Brașov. În același timp Prahova este în top pe locul trei în țară pentru cele mai lungi pârtii de ski, semnificativă fiind pârtia “Drumul de Vară”, ce măsoară 2.972m.

Județul Prahova deține 23 de pârtii în Azuga, Bușteni și Sinaia, din totalul de 116 existente în România.

Prahova deține resurse generoase, propice în ceea ce privește turismul balnear: izvoare minerale, lacuri sărate, nămol terapeutic, salină terapeutică, dar și baze de tratament specific. Localități cu un important potential balnear sunt: Sinaia, Bușteni, Breaza, Slănic, Telega, Băicoi-Țintea, Cheia.

Turismul cultural, istoric și religios este de asemenea recunoscut în Prahova prin edificii precum: Palatul Culturii, Muzeul Național al Petrolului, Muzeul de Artă, Muzeul Ceasului, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Parcul Memorial Constantin Stere din Ploiești, în Breaza Colecția muzeală de artă populară, Colecția memorială Cezar Petrescu din Bușteni, Muzeul Memorial “Nicolae Grigorescu” și Colecția memorială “Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Câmpina, Muzeul “Natura văii superioare a Teleajănului”, din Cheia, Castelele Pesleș și Pelișor din Sinaia, Salina Slănic, Muntele de Sare-grota și Lacul Miresei din Slănic, Muzeul de Artă din Slănic, iar în Văleni de Munte Colecția memorială “Nicolae Iorga”.

La toate acestea se mai adaugă și edificiile religioase precum: mănăstirile Sinaia(Sinaia), Caraiman(Bușteni), Crasna(com. Izvoarele), Ghighiu(Ghighiu, lângă Ploiești), Cheia(Cheia), Suzana(Cheia), Zamfira(com. Lipănești), Brebu(loc. Brebu).

Turismul de afaceri prin amenajările moderne ce corespund celor mai înalte exigențe și dotări tehnice fac ca locații precum: Hotel Central (Ploiești), Hotel Prahova Plaza (Ploiești), Casinoul din Sinaia, Hotel Rina (Sinaia), Hotel Palace (Sinaia), Hotel New Montana (Sinaia), Hotel Internațional (Sinaia), Sky Center (Păulești) să fie apreciate nu numai de turiștii români, cât și de cei străini.

Turismul tematic prahovean este recunoscut prin trasee ca: “Drumul Fructelor”, “Drumul Voievozilor”, “Drumul Sării” dar și “Drumul Vinului” ce valorifică potențialul vini-viticol al județului și include crame, conace, curți domnești și mănăstiri.

Datorită bogației faunistice este dezvoltat și segmenul de turism de vânătoare (vinegetic), doritorii putând vâna lupi, vulpi, mistreți, iepuri, rațe și gâște sălbatice, fazani etc.

Făcând referire la infrastructură putem afirma ca județul Prahova este un important nod atât de căi rutiere, cât și de căi ferate.

Lungimea drumurilor publice din județul Prahova este de 2.236 km, din care:

31 km reprezentați de Autostrada București – Ploiești; 293 km de drumuri naționale; 1.147 km de drumuri județene; 765 km de drumuri comunale.

Drumuri Naționale Europene ce tranzitează Prahova sunt: E 60 – DN 1- 100 km; E 577 – DN 1B – 43 km.

Drumuri Naționale Principale: DN 1A – 104 km; DN 1D – 27 km; DN 72 – 12 km; DN 71 – 7 km.“

Rețelele de căi ferate și aeriene sunt de asemennea dezvoltate.

În anului 2013 rețeaua de căi ferate însuma 162 km aflați în exploatare, incluzând rețeaua electrificată, liniile normale, liniile normale cu o cale și cu 2 căi și liniile înguste.

La distanța de 45 km se află cel mai mare aeroport din România, Aeroportul “Henri Coandă”, iar la numai 5 km de municipiul Ploiești este poziționat Aerodromul Gheorghe Bănciulescu, mai exact în comuna Târgșorul Vechi, sat Strejnic, aerodrom destinat zborurilor cu aparate ușoare, cât și programelor de instruire și antrenament. Tot în județul Prahova se află și aerodromul Bănești, aerodrom destinat persoanelor ce vor să survoleze zonele montane aflate în apropiere, dar și aerodromul Șirna, aflat în apropierea comunei Potigrafu.

Concluzionând, relieful județului Prahova este foarte variat, clima propice ajutând la desfășurarea multiplelor activități de producție și formelor de turism.

Capitolul III

Dezvoltarea durabilă a turismului în Județul Prahova

3.1 Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova elaborat de Consiliul Județean Prahova în perioada 2014 – 2020

Planul de dezvoltare durabilă a Județului Prahova elaborat de Consiliul Județean Prahova în perioada 2014 – 2020 este un document elaborat de Consiliul Județean Prahova pentru perioada 2014 – 2020 și aprobat la data de 29.11.2013 în care sunt prezentate date generale privind județul, structura socio-demografică, infrastructura și serviciile, informații despre mediul înconjurator, economie, turism, buget de venituri și cheltuieli, dar și priorități de dezvoltare pentru perioada cuprinsă.

Referitor la turism, Prahova, datorită potențialului turistic remarcabil este o destinație ce prezintă interes atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini.

Rețeaua turistică disponibilă în anul 2013 cuprindea 293 de structure de primire dintre care: 77 hoteluri, 7 hosteluri, 2 hoteluri apartament, 17 moteluri, 38 de vile turistice, 12 cabane turistice, 1 bungalou, 3 tabere de elevi și preșcolari, 99 de pensiuni turistice și 37 de pensiuni agroturistice.

Numărul turiștilor sosiți în structurile de primire turistică din județ în anul 2013 a fost de 317693 români și 48583 străini conform Institutului Național de Statistică.

Grafic III-1 Structuri de primire turistică cu funțiuni de cazare pe tipuri de structure în județul Prahova în anul 2013

Sursă: creație proprie

3.2 Analiza SWOT a județului Prahova

Această metodă ajută la identificarea și cuantificarea punctelor tari, slabe, oportunităților și amenințărilor (SWOT – Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats), contribuind la formularea ulterioară a obiectivelor de dezvoltare.

Prezenta analiză SWOT specifică detaliat date despre protecția mediului și eficiența energetică, structura socio-demografică a județului, despre infrastructură, despre cultură și turism.

Tabel III-1 Analiza SWOT aupra protecției mediului și eficienței energetice

Sursă: prelucrare din Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 – 2020 (aprobat la data de 29.11.2013), p. 158.

Tabel III-2 Analiza SWOT a structurii socio-demografice a județului Prahova

Sursă: prelucrare din Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 – 2020 (aprobat la data de 29.11.2013), p. 153.

Tabel III-3 Analiza SWOT a infrastructurii județului Prahova

Sursă: prelucrare din Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 – 2020 (aprobat la data de 29.11.2013), p. 154.

Tabel III-4 Analiza SWOT a culturii și turismului județului Prahova

Sursă: prelucrare din Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioada 2014 – 2020 (aprobat la data de 29.11.2013), pp. 157-158.

3.3 Strategii de dezvoltare durabilă a județului Prahova

Strategiile de dezvoltare durabilă a județului prezintă cele 5 obiective majore ale Strategiei Europene 2020, dar și obiectivele și prioritățile Consiliului Județean cu privire la dezvoltarea durabilă.

În cadrul Strategiei Europene 2020 au fost stabilite 5 obiective majore, care să fie transpuse în obiective naționale, comune și care urmează sa fie realizate la nivel național și internațional prin diverse acțiuni și nu în ultimul rând, care sunt interdependente și se susțin reciproc.

Obiectivele europene pentru 2020 sunt:

1. Ocuparea forței de muncă – o rată de ocupare a forței de muncă de 75% în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 ani

2. Cercetare, dezvoltare și inovare – un nivel al investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene

3. Schimbări climatice și energie – reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990: – creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;

– creșterea cu 20 % a eficienței energetice.

4. Educație: – reducerea abandonului școlar la sub 10%;

– creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației de 30-34 de ani.

5. Sărăcia și excluziunea socială – reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

Consiliul Județean Prahova propune ca măsuri pentru dezvoltarea durabilă prin realizarea de obiective precum: obiectivul strategic general de creștere economică durabilă bazată pe inovare și care să conducă la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor; Obiective strategice specifice: modernizarea așezărilor rurale și contribuția la economia județului a agriculturii, asigurarea asistenței medicale dar și a serviciilor sociale de bună calitate, îmbunătățirea accesului la educație.

S-au identificat 7 priorități de dezvoltare care acoperă domeniile de interes major:

Dezvoltarea durabilă a infrastructurii județene și locale, inclusiv a infrastructurii turistice;

dezvoltarea urbană durabilă;

dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor, creșterea competitivității economice;

protecția mediului și creșterea eficienței energetice;

dezvoltarea resurselor umane, susținerea educației și ocupării forței de muncă;

susținerea sănătății și asistenței sociale;

dezvoltarea rurală

Capitolul IV

Importanța drumului tematic “Drumul Vinului”

în dezvoltarea durabilă regională

4.1 Prezentare traseu

“Drumul Vinului” este unul dintre drumurile tematice alea județului Prahova, pe lângă “Drumul Fructelor”, “Drumul Voievozilor” și “Drumul Sării”, acesta valorificând potențialul vini-viticol și cuprinzând crame, conace, curți domnești și mănăstiri.

„Drumul Vinului” cuprinde 14 localități și anume, de la vest la est: Filipeștii de Pădure, Florești, Băicoi, Plopeni, Lipănești – Zamfira, Boldești-Scăieni, Bucov, Valea Călugărească, Iordăcheanu – Vărbila, Urlați – Jercălăi, Urlați, Ceptura, Mizil, Gura Vadului – Tohani.

Durata traseului este de aproximativ o oră, iar distanța de aproximativ 50 km.

Fig. IV-1 Harta traseului „Drumul Vinului”, Prahova

Sursă: www.drumulvinului.ro

4.2 Potențialul turistic

Obiective turistice

Filipeștii de Târg: ruinele Palatului Cantacuzino (1635-1641), Conacul Pană Filipescu (sec.XVIII), Biserica Sf. Trei Ierarhi (1688)

Florești: Micul Trianon (1910-1916)

Băicoi: ruinele bisericii Sf. Anton și Sf. Împărați (1838-1845), Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena (1872), Biserica Cioara Înălțată (1790), monumentul eroilor

Plopeni: Biserica Adormirea Maicii Domnului (1753)

Lipănești-Zamfira: Mănăstirea Zamfira (1719-1743)

Boldești – Scăieni: cruce de piatră (1710, ruinele bisericii Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din Boldești (1703, reconstruită în 1812); biserica Sf. Treime din Seciu (1737); Casa Rusescu (1829), monumentul eroilor din Scăieni (1938)

Bucov: bisericuța de lemn Sf Nicolae din Valea Orlei (1693); biserica Sf. Stelian din Chițorani (1797); cruce de piatră (1843), Biserica Nașterea Sf. Ioan și Sf. Treime (1679, reconstuită în 1802 și reparată în 1915); Conacul Constantin Stere (sec.XIX)

Valea Călugărească: Conacul Matac (sec.1984), muzeul vinului din cadrul ICDVV Valea Călugărească, Muzeul “Crama 1777 Valea Călugărească”

Urlați – Jercălăi: Mănăstirea Jercălăi (1731)

Iordăcheanu – Vărbila: Mănăstirea Vărbila (sec.XVI)

Urlați: Crucea lui Constantin Șerban din piatră (1655), casa Domnească din viile Brâncoveanului din Valea Crângului, biserica de lemn Adorimirea Maicii Domnului din Valea Seman (1753); biserica Galbenă (1761); Conacul Bellu (secXIX)

Ceptura: cruce de piatră (1692); biserica Intrarea în biserică din Ceptura de Jos (sec.XVII); ruinele bisericii Adormirea Maicii Domnului din Ceptura de Jos (1710-1715); biserica Sf. Împărați Constantin și Elena din Ceptura de Sus (1835), Monumentul eroilor neamului (1935).

Mizil: biserica Sf. Treime din Ferfelei (sec.XVIII–XIX); crucea din calcar spongios (1822); biserica Sf. Ioan (1857); biserica Adormirea Maicii Domnului (1865)

Gura Vadului–Tohani: biserica Intrarea Maicii Domnului (1816)

Producători de vinuri și crame

Valea Călugărească:

ICDVV Valea Călugărească – sală de degustare și muzeu al vinului Rovit

Crama Bunescu – sală de degustare

Urlați:

Cramele Halewood – Conacul Urlățeanu – cramă

Domeniile Dealu Mare – Urlați – sală de degustare

Crama Basilescu – cramă

Cramele Bolgiu – cramă

Videlmar

Ceptura:

Crama Ceptura – cramă

Cramele Rotenberg – cramă

S.E.R.V.E – cramă

Davino – cramă

Unicom

Moldvin

DIBAS – SC Conacul

Biovitas

Protoeria Mănăstirea Căldărușani

Vadu Săpat:

Crama Vitis Metamorfosis

Gura Vadului – Tohani:

Budureasca – cramă

Domeniile Tohani – cramă

Crama Vârful cu Dor – Dealu Mare – cramă în renovare

Cocoșu Negru – cramă în ameajare

DIION Vin – sală mică de degustare, rustică

Structuri de primire turistică

Florești: Motel Confort *** cu 22 de camere și 44 de locuri de cazare, parcare monitorizată video, room service, internet wireless, televizor LCD și cablu TV în cameră, bar.

Băicoi: Motel Hanul Românesc*** – 14 camere, 27 de locuri, parcare, restaurant, spălătorie rapidă, Internet WiFi, room service, încălzire centrală.

Motel Paralela 45** – 10 camere și 9 apartamente, 42 de locuri, parcare, restaurant.

Pensiunea Cupidon** – 7 camere, 14 locuri, parcare, bar, restaurant, foișor în curte, grătar, biliard, încălzire centrală.

Plopeni: Casa Teo*** – 8 camere, 15 locuri de cazare, parcare, restaurant.

Hostel Horia*** – 38 camere, 109 locuri de cazare, parcare, restaurant.

Boldești – Scăieni: Motel Casa Prahoveană*** – 20 camere, 45 locuri, parcare, restaurant.

Casa Seciu*** – 10 camere, 30 locuri, parcare, restaurant, cramă.

Bucov : camere de închiriat La Cazemată *** – 3 camere, 6 locuri de cazare.

Valea Călugărească: Hotel Colina Grande** – 18 camere, 40 locuri de cazare, parcare, restaurant, terasă.

Albești-Paleologu: Pensiunea Feteasca Neagră*** – 6 camere, 11 locuri de cazare, parcare, restaurant.

Urlați: Hotel Conacul dintre Vii**** – 27 camere, 46 locuri de cazare, parcare, restaurant, sală de conferințe, piscină, amenajat special pentru activități ca: tir cu arcul, tenis de masă etc.

Hotel Casa Colinelor** – 19 camere și 2 apartamente, 44 locuri de cazare, parcare, salon mic pentru dejun, sală de conferințe.

Mizil: Hotel Max – 14 camere duble și un apartament, restaurant cu capacitate de 60 persoane, centru SPA.

Capacitatea de cazare, nr. de sosiri, de înnoptari în structuri de cazare și indicele de utilizare netă în principalele localități din județul Prhaova, în anul 2011

Forme de turism pe localități

Tabel IV-1 Analiza formelor de turism pe localități

OENOLOGIE / ENOLOGIE: Știință care se ocupă cu studiul vinificației și al produselor vinicole.

Sursă: creație proprie

4.3 Analiza SWOT a Drumului Vinului Prahovean

Tabel IV-2 Analiza SWOT a Drumului Vinului Prahovean

Sursa: creație proprie

4.4 Analiza traseului turistic “Drumul Vinului”

4.4.1 Propunerea unui circuit turistic și analiză de preț

Propunerea mea pentru un circuit turistic pe Drumul Vinului este de două zile, în perioada 27-28 septembrie deoarece este perioada cea mai propice pentru vizitarea viilor și strângerea recoltelor, cu un grup având în component 14 persoane plus un ghid, uitilizând un mijloc de transport cu 15 locuri Mercedes Sprinter de 3***. Plecarea se va face din Municipiul Ploiești la ora 8:00 spre Valea Călugărească (Conacul Matac). Prânzul se va servi la Hotel Colina Grande** (Valea Călugărească), iar cazarea la Conacul dintre Vii – Urlați, urmând ca grupul să cineze la ora 19:00, iar micul dejun se va servi la ora 9:00.

Pentru ziua a doua plecare se realizează la ora 10:00 de la Conacul dintre Vii – Urlați – Tohani (Crama Budureasca).

Ploiești – Filipeștii de Târg

Comuna Filipeștii de Târg este o comună mica, situată pe malul râului Prahova. Ca obiective turistice ce pot fi vizitate amintim Conacul Pană Filipescu și Biserica Sf. Trei Ierarhi.

Conacul Pană Filipescu a fost construit în jurul anului 1650, de însuși Logofătul Pană Filipescu, în stil traditional.

Clădirea masivă a fost restaurată de mai multe ori, dar acum este înscrisă în lista monumentelor istorice din județul Prahova sub denumirea de “Curtea boierească a lui Pană Filipescu”, astăzi pe locul conacului gasindu-se numai ruinele.

Fig. IV-2 Ruinele Conacului Pană Filipescu(azi) / Conacul Pană Filipescu (în trecut)

Sursă: Sursă:

Filipeștii de Târg – Filipeștii de Pădure

Comuna Filipeștii de Pădure se compune din satele Filipeștii de Pădure, Dițești și Sat Minier sau Mineri. 

Biserica de la Filipestii de Pădure este un adevarat monument de arhitectură al secolului XVII, construită în 1688, înălțată sub hramul "Sfinții Trei Ierarhi", catalogată de către experți, drept "Voronețul din sud-estul Munteniei".

Fig. IV-3 Biserica Sf. Trei Ierarhi de la Filipestii de Pădure

Sursă: Sursă:

Filipeștii de Pădure – Florești

Comuna Florești este dispusă pe ambele maluri ale râului Prahova; unul dintre monumentele ce se pot vizita este parcul de 150 de hectare amenajat de urmașii Cantacuzinilor.

Palatul Cantacuzino, numit și „Micul Trianon”, este construit la Florești, la cererea boierul Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, pentru nepoata sa, Alice.

Palatul a fost construit de meșteri francezi, după modelul palatului “Micul Trianon” aflat în grădinile Versailles din Franța, pe trei nivele inegale, predominând elementele neoclasice și rococo, la finisajele exterioare fiind utilizat calcarul alb de Albești, iar curtea interioară fiind plantată cu arbuști de esența rară.

În fața palatului există și azi ruinele unei piscine construite încă de atunci, iar la interior, numeroasele săli de bal erau încălzite cu un sistem de încălzire asemănător cu cel al Castelului Peleș.

După Revoluție, urmașii Nababului au intrat în posesia palatului, aceștia dându-l spre vânzare în anul 2009.

Palatul se află astăzi în renovare și este înscris în lista monumentelor istorice ale județului Prahova din 2010, sub titulatura Palatul "Micul Trianon”- ruine.

Fig. IV-4 Palatul Cantacuzino, Florești

Sursă:

Florești – Băicoi

Numele localității Băicoi are semnificația de “satul lui Baiu”, Baiu, probabil fiind primul locuitor.

Printre obictivele turistice ce pot fi vizitate se numără “Biserica Cioară”, “Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena” și tot în zonă se află “Valea Stelii”(Țintea), stațiune cu resurse de apă sărată și nămol sapropelic.

Biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena este construită înainte de anul 1853, data exactă nefiind cunoscută, astăzi considerată monument istoric și având o suprafață de aproximativ 200 m2.

Biserica este pictată de Nicolae Grigorescu (1838 – 1907), iar între anii 2004 – 2005 i-a fost adăugată icoana Sfinților Împarați Constantin și Elena realizată din mozaic.

Fig. IV-5 Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, Băicoi (exterior/interior)

Sursă: Sursă:

Băicoi – Plopeni

Orașul Plopeni, obținând această titulatură în 1968, este situat la 13 km nord de Ploiești, iar ca obiectiv turistic reprezentativ amintim Biserica Adormirea Maicii Domnului.
Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost construită pe timpul domniei lui Constantin Racoviță(31 august 1749 – 3 iulie 1753 și 29 februarie 1756 – 14 martie 1757) de către Lupu Balș, logofăt al Țării de Jos.

Fig. IV-6 Biserica Biserica Adormirea Maicii Domnului, Plopeni

Sursă: Wikipedia

Plopeni – Lipănești-Zamfira

Manastirea Zamfira este așezată pe albia râului Teleajan, în apropierea satului Zamfira, aparținând de comuna Lipănești. Are în componență biserica veche, numită "biserica mică" și biserica mare, având de asemenea doua hramuri: Înălțarea Domnului și Sfântul Ierarh Nifon. Din punct de vedere artistic, acest lăcaș de cult are o importanță majoră, fiind pictată de Nicolae Grogorescu (1838 – 1907) la vârsta de 18 ani și fiind unicat deoarece este singura executată “în frescă” de marele pictor.

Fig. IV-7 Manastirea Zamfira, Lipănești

Sursă:

Zamfira – Boldești-Scăeni

Boldești-Scăeni (scris uneori și Boldești-Scăieni) este un oraș aflat la 11 km de Ploiești, având un profil industrial-agrar. Ca monumente semnificative regăsim ruinele Bisericii Sf. Mihail și Gavril, Biserica Sf. Treime din Seciu, Falansterul din Scăeni etc.

Falansterul din Scăeni

Falansterul este o aociație de producție în care muncitorii trăiesc în comunitate dupa sistemul lui Fourier care impunea ca ziua de muncă să aibă 8 ore, egalitate între sexe, condiții de muncă decente etc.

Monumentul este opera a doi sculptori ploieșteni: Ecaterina Tudorache și Ștefan Macovei și a fost ridicat în amintirea condițiilor vitrege din perioada precedentă instaurării sistemului.

Fig. IV-8 Falansterul din Scăeni (monument / ruine)

Sursă: Wikipedia Sursă:

Boldești-Scăeni – Bucov

Denumirea de Bucov provine din limba slavă, „bucov” însemnand „făget”. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate în această comună sunt: Muzeul Memorial “Constantin și Ion Stere”, Bisericuța din lemn Sf. Nicolae din Valea Orlei, Biserica Sf. Stelian din Chițorani etc.

Muzeul Memorial “Constantin și Ion Stere” Bucov este ridicat în onoarea lui Constantin Stere, important militant în realizarea Unirii și a fiului său Constantin Stere.

Casa Memorială sau Conanul “Constantin și Ion Stere”, la data de 13 martie 2003 a fost preluat de catre Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, cu scopul transformării acesteia în Muzeu Memorial.

Fostul conac găzduiește acum o impresionantă colecție de piese de argint, de mobilier, deverse colecții de cărți, fotografii, cărți poștale, tablouri, icoane și accesorii vestimentare ale Anei Radoviță, soția lui Constantin Stere.

Tot în memoria patriotului basarabean s-a amenajat și parcul de la Bucov, ce îi poartă numele, având o suprafață de peste 100 ha în care este încorporată și o gradină zoologică.

Constantin Stere și-a petrecut ultimii ani de viata în conacul ce a fost deschis ulterior publicului larg ca Muzeu Memorial.

Fig. IV-9 Muzeul Memorial “Constantin și Ion Stere”/ Parcul de la Bucov(Aleea Scriitorilor)

Sursă: Sursă:

Bucov – Valea Călugărească

Valea Calugărească este situate în zona colinară a județului, având o suprafață de 5417 ha și fiind o importantă zonă vini-viticolă, aici ffind sursa celor mai variate și nobile vinuri românești printre care: Pinot Noir, Fetească Neagră, dar și soiuri de vin alb precum Pinot Gris și Sauvignion. Reprezentative pentru această zonă sunt Muzeul Vinului din cadrul ICDVV, Muzeul “Crama 1777”, Conacul Matac.

Crama I777

Este cea mai noua cramă din rețeaua muzeală din Prahova, fiind inaugurată la data de 18 mai 2013 chiar de Ziua Internațională a Muzeelor.

Vechea cramă se afla amplasată în centrul zonei viticole fiind compusă din două încăperi, prima servind pentru obținerea mustului, iar a doua pentru păstrarea vinului.

Numele de “Crama 1777” provide de la o veche cramă, construită din lemn încă din anul 1777.

În anul 1950 începe istoria Institutului o data cu înființarea Stațiunii Experimentale Viticole Valea Călugărească, care a funcționat până în anul 1957, când a fost preluată de Institutului de Cercetări Horti-Viticole București-Băneasa (ICHV), în 2002 primind denumirea de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească(ICDVV).

Fig. IV-10 Crama 1777, Valea Călugărească

Sursă: Sursă:

Conacul Matac este locul în care au fost filmate scene din filmul românesc "Secretul lui Bachus" în anul 1984, acum, fiind inclus în lista obiectivelor aflate pe "Drumul Vinului”.

Proiectul de refacere a conacului corespunde cu obiectivul propus de Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Prahova în perioada 2007 – 2013, care prevede utilizarea eficientă a resurselor fizice și umane.

Fig. IV-11 Conacul Matac, Valea Călugărească

Sursă:

Hotel Colina Grande**

Complexul dispune de 18 camere, 45 locuri de cazare, restaurant tradițional de 3***, având 130 de locuri disponibile, de aceea am optat pentru această locație ca variană pentru a servi prânzul, terasă acoperită ce dispune de 60 locuri, camere de 2**, parcare proprie, iar în vecinătate aflându-se un parc cu vedere la podgoriile Dealul Mare.

Fig. IV-12 Hotel Colin Grande, Valea Călugărească

Sursă: Sursă:

Valea Călugărească – Iordăcheanu-Vărbila

Biserica Adormirii Maicii Domnului sau Mănăstirea Vărbila, cum mai este numită, este poziționată în centrul satului cu același nume, construită fiind în stil moldovenesc, înaltă și îngustă, ajunge în curând la împlinirea a 500 de ani de existență datorită construcției solide.

Fig. IV-13 Mănăstirea Vărbila

Sursă: Sursă:

Vărbila – Urlați-Jercălăi

Urlați este un oraș înconjurat de dealurile vestitei zone Dealu Mare.

Printre obiectivele turistice ce merită vazute se numără: Mănăstirea Jercălăi, Crama Basilescu, dar și podgoriile Dealu Mare.

Conacul Bellu din Urlați a aparținut familiei ce a numit și celebrul cimitir din București. Conacul se completează cu o cramă boierească, interiorul fiind amenajat în stilul inflențelor orientale și occidentale, regăsindu-se și acum fotografii, carți, tablouri, candelabre și obiecte personale alea lui Alexandru Bellu, boierul căruia i-a aparținut conacul.

După moartea acestuia, soția lui Alexandru Bellu a donat Academiei Române toate clădirile ce i-au aparținut și din 1953, Conacul, funcționează ca muzeu.

Fig. IV-13 Coancul Bellu, Urlați

Sursă:

Mănăstirea Jercălai (Schitul Sfânta Maria Cricov)

Schitul Sfânta Maria-Cricov s-a impus între locașurile de cult ortodoxe datorită frumuseții bisericuței de lemn de forma unei corabii ce datează de 270 de ani și a picturilor din interiorul său.

Este o mănăstire de călugări ce fascinează prin frumusețea ei, purtând hramurile: Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril (biserica veche), Sfântul Ilie, Sfântul Mare Ierarh Nicolae, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (biserica nouă).

Fig. IV-14 Mănâstirea Jercălăi (Schitul Sfânta Maria Cricov)

Sursă:

Cazare: Conacul dintre Vii ***(hotel – boutique) pune la dispoziție 22 de spații de cazare, 1 apartament, 2 junior suite și 19 camere duble cu baie proprie și TV, totalizând 47 locuri de cazare, parcare proprie de 20 locuri, servicii de agrement și curte interioară generoasă pentru promenadă și evenimente outdoor.

Complexul dispune de recepție-bar, salon de zi cu restaurant și cramă, 12 ha de vii și pășuni, piscină, sală de vizionare filme și alte facilități pentru programe de turism motivational, seminarii, team buiding etc.

Tot în cadrul acestei structuri de primire se realizează inițieri în meșteșugurile vini-viticole pentru turiștii dornici să afle secretele acestei meserii, degustări de vinuri și culinare, vizite la cramele cele mai renumite din zona Dealu Mare, dar și diferite activități precum picnicuri în vie, plimbări cu căruța, maluri mascate etc.

Fig. IV-14 Conacul dintre Vii**

Sursă:

Hotel Casa Colinelor

Locuitorii din zonă consideră vinul, nu doar o bautura, ci artă.

Crama Basilescu

Familia Basilescu s-a numărat printre inițiatorii de drumuri în producția sampaniei din România, de asemenea vinurile cramei Basilescu fiind regăsite pe lista celor mai bune restaurant Bucreștene.

Începând cu anul 2008 vinurile Cramei Basilescu servesc drept reper de calitate pe piața din România și peste hotare, renumite fiind sortimentele Feteasca Neagră, Cabernetul Sauvignon, Feteasca Albă, Sauvignonul Blanc. ating sufletul celui care le degustă.

Domeniile Dealu Mare – Urlați

Podgoriile dealu Mare situate la aceeași latitudine cu podgoriile din Bordeaux, este recunoscută ca fiind cea mai bună zonă din țară pentru vinuri roșii și albe aromate și semiaromate.

În anul 1700 domnitorului Constantin Brâncoveanu construiește Cramele Domnești, ce fac podgoriile de la Urlați cunoscute încă din acea perioadă.

Urlati-Jercalai – Ceptura

Comuna Ceptura are ca principală activitate economică viticultura datorită poziționării geografice.

Crama S.E.R.V.E

Investiția în realizarea cramei s-a ridicat la 1.500.000 euro, marea majoritate fiind atrasi de la actionarii firmei.

În anul 2000 a început construcția cramei actuale, iar prima îmbuteliere s-a realizat în anul 2001, particularitate a de bază fiind combinația între tehnicile tradiționale și moderne dar și în echpamentele utilizate.

Crama Ceptura se află în una din cele mai cunoscute zone din țară cu profil vini-viticol, asemănându-se cu regiune franceza Bordeaux. Construită într-o perioadă scurtă (martie 2004 – septembrie 2005), volumul investiției s-a ridicat la aproximativ 5 milioane de euro, fiind un proiect suținut de Uniunea Europeană.

Cramele Rotenberg este construită pe o veche ruină din centrul comunei Ceptura de Jos, dispunând de 2 beciuri suprapuse. Politica cramei este aceea de a reduce cât mai mult fluxul tehnologic gravitational și filtrarea mecanică.

Crama Davino

Deviza cramei Davino este “vinul nu se bea, ci se traiește”.

Davino produce 2 sortimente de vinuri premium din soiurile românești Fetească Neagră și Fetească Albă pentru a face renumite podgoriile țării.

Ceptura – Mizil

Localitatea Mizil este atestată din anul 1585 , iar în anul 1830 a fost declarat oraș.

Biserica din lemn “Ioachim și Ana” Mizil

A fost ridicată în anul 2007, iar concepția arhitecturală se baza pe contruirea unei biserici cu valențe artistice deosebite, lemnul fiind principalul material de construcție folosit. 54 m inaltime turnul cu foisor

Mizil – Gura Vadului-Tohani

Tohani este o localitate renumită datorită suprafețelor viticole importante pe care le încorporează, podgoriile vecine fiind parte a podgoriei Dealul Mare.

Muzeul Vinului de la Tohani

Expoziția permanentă „Tohani – popas pe drumul vinului” reprezinta una din primele etape în concretizarea inițiativei Consiliului Județean Prahova de valorifica tradițiile zonei. Proiectul propune scoaterea din anonimat a 3 mari artere: Drumul voievozilor”, „Drumul vinului” și „Drumul fructelor”.

În cadrul muzeului se prezintă documente ce atestă localitatea Tohani încă de la 1610, dar și drapelul vechiului județ Prahova.

Domeniile Tohani

Existența podgoriei este atestată încă din 1773, vinurile de la Tohani fiind produse pe moșia ce a aparținut Principelui Nicolae al Românie.

Domeniile Tohani reprezintă locul în care se împletesc armonios experiența și tradiția cu tehnologia.

Crama Budureasca este recunoscută pentru tradiția prin care măiestrește vinurile cu adevărat nobile.

Analiză de preț

Transport realizat cu: Mercedes Sprinter 3 ***(CD, DVD, monitor, navigație, stație amplificare cu microfon, climatizare individuală, încalzire suplimentară de staționare, iluminat individual, geamuri termopan, ladă frigorifică, scaune rabatabile, cotiere, tetiere ,tavițe scaune, buzunare reviste, spațiu penrut bagaje de mână, mocheta, perdele laterale, sistem monitorizare video, spațiu bagaje și opțional remorcă pentru bagaje suplimentare.)

15 locuri: 14 turiști + 1 ghid

Durata călătoriei este de 1 noapte/2 zile la tariful de : 95 lei/noapte (cameră twin)

Cheltuieli alimentație (prânz, cină și mic dejun ): 100 lei/ turist

Km parcurși: 120 km, tarif pe km; 5.9 lei/km

Cheltuieli culturale: 30 lei/turist

Cheltuieli cu ghidul: 10 lei/turist

Cheltuieli cu șoferul: 15 lei/turist

Comision agenție: 8.5%

Asigurare: 2.5% ; TVA 24%

Cazare: 1 x 95 lei = 95 lei/ turist

Alimentație: 100 lei/turist

Transport: 120 km x 5.9 lei/km = 708 lei/ microbuz

708 lei : 14 = 50.57 lei/ turist

Chetuieli directe: 95 + 100 + 50.57 + 30 + 10 + 15 = 300.57 lei/turist

Comision: 8.5% x 300.57 = 25.55 lei

Asigurări: 2.5% x 300.57 = 7.51 lei

TVA: 24 % x 25.55 = 6.13 lei

Cheltuieli indirecte: 25.55 + 7.51 + 6.13 = 39.19 lei

Cheltuieli circuit/ grup: (300.57 + 39.19) x 14 = 339.8 x 14 = 4757.2 lei/ grup

Cheltuieli circuit/ turist: 300.57 + 39.19 = 339.8 lei/ turist

4.4.2 Propuneri pachete turistice/ oferte existente

Pachet de 1 zi

Plecarea se poate realiza din Ploiești, București, Valea Prahovei, Brașov, Târgoviște, Buzău

Se poate vinde prin agențiile de turism și în unitățile de cazare

Cu transport inclus

Varianta 1. București/ Valea Prahovei/ Brașov/ Târgoviște – Ploiești – Valea Călugărească – Urlați – retur

Timpul în funcție de locul de plecare

Se pot vizita: Casa de Târgoveți în Ploiești, Conacul Bellu – Urlați, Mănăstirea Jercălăi, Mănătirea Vărbila – Iordăcheanu

Se pot face degustări la: Crama Basilescu (sală de degustare), Domeniile Dealu Mare (sală de degustare), Conacul Bellu (cramă reprodusă), Conacul Urlățeanu (cramă), Conacul dintre Vii (cramă reprodusă)

Preț degustare pleacă de la 40 lei/ pers/ 4 -5 vinuri. Preț pachet pleacă de la 100 lei/ pers.

Varianta 2. București/ Valea Prahovei/ Brașov/ Târgoviște – Ploiești – Valea Călugărească – Urlați – Ceptura – retur

Timpul în funcție de locul de plecare

Se pot vizita: Casa de Târgoveți în Ploiești, Conacul Bellu – Urlați, Mănăstirea Jercălăi, Mănătirea Vărbila – Iordăcheanu

Se pot face degustări la: Crama Serve (sală de degustare) și Crama Rotenberg (sală de degustare)

Preț degustare – 40 lei/ pers/ 4 -5 vinuri. Preț pachet – 100 lei/ pers.

Varianta 3. București/ Valea Prahovei/ Brașov/ Târgoviște – Ploiești – Valea Călugărească – Urlați – Ceptura – Tohani retur

Timpul în funcție de locul de plecare

Se pot vizita: Casa de Târgoveți în Ploiești, Conacul Bellu – Urlați, Mănăstirea Jercălăi, Mănătirea Vărbila – Iordăcheanu

Se pot face degustări la: Crama Budureasca, Domeniile Tohani

Preț degustare pleacă de la 40 lei/ pers/ 4 -5 vinuri. Preț pachet pleacă de la 100 lei/ pers.

Pachet 2 zile

Se poate vinde prin agentiile de turism

Cu transport inclus

București – Ploiești – Valea Călugărească – Urlați – Ceptura –retur

Se pot vizita: Casa de Târgoveți în Ploiești, Conacul Bellu – Urlați, Mănăstirea Jercălăi, Mănătirea Vărbila – Iordăcheanu

Se pot face degustări la: Crama Basilescu (sală de degustare), Domeniile Dealu Mare (sală de degustare), Conacul Bellu (cramă reprodusă), Conacul Urlățeanu (cramă, restaurație), Conacul dintre Vii (cramă reprodusă), Crama S.E.R.V.E (sală de degustare) și Cramele Rotenberg (sală de degustare)

Ziua 1 – Plecare București, vizită obiectiv Ploiești

Prânz și degustare Pensiunea Feteasca Negră Albești Paleologu

Vizită obiectiv turistic Urlați

Degustare de vin Urlați

Cazare Urlați

Ziua 2 – vizita obiectiv turistic Urlați

Degustare de vin Urlați

Vizită vie, cramă, prânz și degustare de vin Ceptura

Retur București

Oferte existente:

4.5 Propuneri pentru dezvoltarea și promovarea Drumului Vinului

4.5.1 Propuneri pentru dezvoltarea Drumului Vinului

Crearea de pachete turistice care să se vândă prin agențiile de turism, la recepția hotelurilor din Ploiești, Valea Prahovei și București;

Realizarea de evenimente: Secretele lui Bahus – Valea Călugărească, Urlați, Ceptura, Gura Vadului, Boldești – Scăieni;

Impulsionarea apariției și dezvoltării altor forme de turism: turism rural, cicloturism, turism ecvestru, de odihnă și relaxare, de tratament/SPA (vinoterapie, tratamente cu struguri, preparate din struguri);

Realiarea unei curse speciale periodice pentru transportul potențialilor turiști din Ploiești către zona Dealu Mare;

Formarea de ghizi locali;

Realizarea de centre de informare turistică/puncte de informare.

4.5.2 Propuneri pentru promovarea Drumului Vinului

B2B: broșuri, flyere, afișe, newslettere, site-uri (www.drumulvinului.ro, www.danube.travel, www.visitprahova.ro, www.asociatiaturismprahova.ro), forumuri/burse, târguri naționale și international;

B2C: broșuri, flyere,site-uri (www.drumulvinului.ro, www.danube.travel, www.visitprahova.ro, www.asociatiaturismprahova.ro), rețele sociale, târguri naționale și internaționale, canale media (TV, radio, presă scrisă,online).

4.5.3 Evenimente pe Drumul Vinului

Cupa EmmeDue Sport – mai 2011, 2012

Rută: Crama Seciu – Plopu – Manastirea Jercălăi – Iordacheanu – Tarculești – Rotari – Malu Roșu – Fântanele – Vadu Săpat – Călugăreni – Tătaru – Gornet Cricov -Manastirea Jercălăi – Nisipoasa – Plopu – Crama Seciu. (Participare international)

Maratonul Vinului – iunie 2011, 2012, 2013 – Urlați

Raidul Retroparada pe Drumul Vinului – aprilie 2009, martie 2010

Rută: București – Urlați (Conacul dintre Vii)

Sărbătoarea Vinului Valea Călugărească – ediția a XI-a (septembrie 2012)

Sărbătoarea Vinului de la Tohani – octombrie 2009

ZieleToamnei la Urlați – octombrie 2012

– Turismul cultural (Festivaluri)

– Turismul de evenimente (Concursuri naționale/international de vin)

– Turismul gastronomic

– Turismul de agreement

CONCLUZII