Deseurile Si Calitatea Mediului

Cuprins

Noțiuni generale legate de deșeuri

Clasificarea deșeurilor

Deșeurile menajere

Deșeurile in natură

Impactul deșeurilor asupra calității mediului

Colectarea selectivă

Articol

Bibliografie

Noțiuni generale legate de deșeuri

Clasificarea deșeurilor

După natura și locul în care se produc, deșeurile pot fi:

deșeurile din cadrul industriei miniere – sunt minereuri sărace și fragmente de roci.

Ele sunt depuse de obicei la gura minei în zonele neamenajate supuse frecvent erodării și sunt spălate de apele de suprafață.

deșeurile din industria metalurgică și energetică – sunt zguri, nămol, cenușă și praf. Deșeurile rezultate de la termocentrale precum și din metalurgia neferoasă au de regulă un conținut crescut de metale grele și o cantitate de sulfați ce pot polua considerabil mediul înconjurător.

deșeurile industriale – provin de regulă din industria textilă, a lemnului, alimentară și în mod special din industria de prelucrare a metalelor.

deșeurile din construcții – sunt reprezentate de materialele rezultate din demolarea unor construcții, dar și din resturile de material ce rămân din șantierele de construcții industrial și civile.

deșeurile stradale – sunt hârtia, resturi ceramice și sticle, plasticul, resturi de alimente, resturile vegetale, metale și praf, adunate în zonele stradale din activitățile de zi cu zi.

deșeurile menajere –reprezintă reziduri solide strânse de la locuințele oamenilor precum: hârtie, material textil, plastic, ceramică, metal, sticlă, baterii, ambalaje, anvelope, resturi alimentare etc.

deșeurile agricole – sunt alcătuite din resturi vegetale: paiele și cocenii. Din domeniul zootehnic rezultă cantități considerabile dejecții animaliere și gunoi de grajd.

deșeurile periculoase – sunt în general din cadrul industriei chimice, atelierelor auto metalurgice, a rafinăriilor, și stațiile de benzină.

deșeurile radioactive –provin din activitățile industrial, de cercetare și medicale. Cele mai însemnate cantități rezultă din producerea energiei electrice.

Deșeurile menajere

Deșeurile menajere sunt deșeurile provenite de regulă din activitatea casnică, rezidurile provenite din magazine, cantine, hoteluri, instituții de învățământ precum și alte instituții publice în cadrul cărora activitatea dar și prezența oamenilor poate genera reziduri cu o compoziție asemănătoare celei a rezidurilor din gospodării.

În cadrul țărilor europene dezvoltate, deșeurile menajere au compoziții precum: 5 % metale, 6 % sticlă, 16 % hârtie și cartoane, 39 % resturi menajere, 11 % plastic, 6 % textile și 17 % altele.

Cantități anuale de deșeuri menajere din cadrul diferitelor țări precum:

India – 1060 kg/locuitor

România – 985 kg/locuitor

SUA – 930 kg/locuitor

Franța – 800 kg/locuitor

Anglia – 760 kg/locuitor

Brazilia – 640 kg/locuitor

Ungaria – 600 kg/locuitor

Elveția – 450 kg/locuitor

Cantitatea de reziduri menajere diferă în funcție de numărul populației, în funcție de standardul de viață, hrană, condițiile climatice și în funcție de anotimpurile anului. Așadar și cantitățile de reziduri menajere ale orașelor prezintă variații importante, de la o țară la alta, de la o localitate la alta, modul de viață al locuitorilor etc.

Incinerarea deșeurilor

Prin incinerarea deșeurilor virușii și microorganismele sunt distruse în totalitate. Această procedură poate fi bună și în cazul degradării mediului, spațiile destinate incinerării sunt mai reduse decât în cazul depozitării acestora.

Principalele dezavantaje ale acestui procedeu al incinerării sunt utilizarea la un nivel inferior a materiei ( aceasta nu mai poate fi reciclată, este transformată prin combustie în energie), poluarea atmosferică precum și costurile ridicate de investiție și exploatare.

Deșeurile în natură

Deșeurile de orice natură, provenite din multiple activități umane, reprezintă o problemă deosebit de importantă, atât din cauza nivelului ridicat al cantităților și tipurilor acestora, dar și cantităților însemnate de materii prime, materiale ce pot fi refolosibile și din energie, iar toate acestea pot fi recuperate și introduse în circuitul economic. Dezvoltarea la nivel urban și industrial a localităților, dar și creșterea nivelului de trai al populației stimulează producerea unor cantități mai însemnate a deșeurilor de la o perioadă la alta.

Deșeurile pot dispărea într-un mod natural din natură printr-o degradare complete astfel:

– recipiente metalice (acestea pot fi: cutiile de conserve, canistrele de combustibil) se degradează în circa 150-300 ani;

– recipiente din aluminiu, precum dozele de suc dispar în aproximativ 300-400 de ani;

– plasticul nu se degradează, doar eventual se poate rupe în bucățele mici care pot fi ingerate de către animale;

– sticla nu se poate dezintegra niciodată, aceasta suferă doar procese de fărâmițare, așadar nu este integrată în circuitul materiei în natură.

Impactul deșeurilor asupra calității mediului

În general, din cauza lipsei unor amenajări și a unor exploatări precoce, depozitele de deșeuri se află printre obiectivele ce sunt recunoscute ca fiind generatoare de impact dar și de risc pentru mediu și pentru sănătatea publică. Acestea pot fi:

– modificări ale peisajelor și un disconfort la nivel vizual;

– poluarea crescuta a aerului;

– poluarea la nivelul apelor;

– modificări de fertilitate a solurilor.

Scoaterea din cadrul circuitul natural dar și a celui economic a terenurilor pentru depozitarea deșeurilor este o procedură ce poate fi considerate doar temporară, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se poate intinde pe durata a cel puțin 2 generații în cazul în care se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică și postmonitorizare (15-20 ani).

Chiar dacă efectele în cee ace privește flora și fauna sunt limitate în timp la durata exploatării depozitului, reconstrucția ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic inițial, evoluția biosistemului fiind ireversibil modificată. Actualele practici de colectare, transport și depozitare a deșeurilor urbane facilitează înmulțirea și diseminarea agenților patogeni și a vectorilor acestora: insecte, șobolani, ciori, câini vagabonzi.

Deșeurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate datorită conținutului lor în substanțe toxice precum metalele grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenți, uleiuri uzate etc. Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv nămoluri toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate în comun cu deșeuri solide orășenești. Această situație poate genera apariția unor amestecuri și combinații inflamabile, explozive sau corozive; pe de altă parte, prezența reziduurilor menajere ușor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe și reduce poluarea mediului.

Colectarea selectivă

Articol:

” Cea de-a treia editie a competitiei "Orasul Reciclarii" adresata primariilor municipalitatilor din Romania se va desfasura anul acesta timp de 6 luni, in perioada 1 ianuarie – 30 iunie. 46 de municipii si orase din tara "se lupta" pentru a dovedi ca au cel mai performant sistem de colectare separata a deseurilor de ambalaje la nivel national.

Criteriile care stau la baza evaluarii acestora in competitie au fost calitatea serviciilor de colectare separata a deseurilor de ambalaje (insemnand accesul populatiei la containerele colorate, aspectul acestora si corectitudinea depunerii separate a deseurilor in containere), cantitatea de deseuri colectate separat per locuitor si campaniile de constientizare si mobilizare a populatiei pentru a separa deseurile de ambalaje derulate pe parcursul celor 6 luni de competitie.
La finalul celor 6 luni, castigatorul va obtine titlul de "Orasul Reciclarii" si marele premiu: un Parc Tematic in valoare de 12.000 euro, un spatiu inedit de relaxare amenajat cu mobilier realizat din deseuri reciclabile.

Cei peste 5 milioane de locuitori din cele 46 de orase inscrise in competitie pot separa deseurile de hartie, sticla, plastic si metal prin intermediul a peste 10.200 de containere colorate.”

Cuvinte cheie: colectare separată, deșeuri, containere, conștientizare, mobilizare.

Acest articol prezinta o campanie la nivel national de mobilizare a populației în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor. Pentru a motiva orașele participante, organizatorii au promis un premiu râvnit de toți participanții.

Deșeurile menajere conțin cantități apreciabile de materiale refolosibile ce pot fi colectate și valorificate. În prezent, există tehnologii moderne și instalații complexe care fac posibilă transformarea deșeurilor în materii prime.Domeniul în care există cele mai multe materiale refolosibile este cel al locuințelor din orașe, acest lucru fiind foarte evident într-o societate de consum cum tinde să devină și țara noastră. Colectarea selectivă a deșeurilor este un procedeu ce permite reciclarea diferitelor tipuri de materiale: hârtie-carton, sticlă, aluminiu, metale neferoase, materiale organice și este o metodă foarte avantajoasă din punct de vedere economic. Se poate face la sursa de generare fie pe tipuri de deșeuri, fie mixt – combinând inițial două sau trei tipuri de deșeuri și separându-le ulterior. În aproape toate țările comunității europene, colectarea selectivă a deșeurilor se aplică cu bune rezultate. Pentru obținerea acelorași rezultate, în țara noastră se încearcă următoarele:

– amplasarea unor containere destinate colectării selective în zonele de depozitare a deșeurilor;

– pregătirea populației în vederea colectării selective;

– realizarea circuitelor complete de tip colectare-reciclare;

– refolosirea materiei prime.

Colectarea selectivă a deșeurilor se impune datorită următoarelor rațiuni:

– recuperarea mai ușoară a materialelor refolosibile;

– posibilitatea utilizării în agricultură a deșeurilor urbane fermentabile prin eliminarea elementelor nefermentabile.

Pe teritoriul țării noastre se găsesc în special centre de colectare pentru hârtie, plastic, sticlă și metale. Din cauză că prețurile de achiziție ale materialelor refolosibile nu sunt suficient de stimulative și centrele de colectare sunt relativ puține și situate la o distanță mare de locuitori, cantitățiile predate de către populație sunt reduse fața de posibilitățile existente.

O formă de mobilizare a populației, care a dat rezultate bune, constă în organizarea unor acțiuni speciale în cadrul unor zile record de colectare a materialelor refolosibile considerate și zile de curățenie care, de obicei, au loc mai mult în lunile de primăvară și de toamnă, la felca în cazul proiectului prezentat in articol. Pentru a se obține bune rezultate este necesar ca în prealabil pe o durată de mai multe zile să se facă o mediatizare temeinică prin afișe, în școli, întreprinderi, asociațiile de locatari și alte locuri publice, prin presa locală, pentru a se cunoaște ziua acțiunii. Primăriile trebuie să asigure autovehicule de transport pentru materialele strânse.

Bibliografie

Dan Dinu, Veneția Sandu – ”Deșeurile și mediul – Ghid ecologic școlar” Volumul II, Editura Transilvania, Brașov 2006

www.ziare.com/mediu/proiecte-mediu

www.colecteazaselectiv.ro/