Depresiunile din Carpatii Romanesti

Depresiunile din Carpatii Romanesti

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………3

Carpatii Romanesti (generalitati)………………………………………………….3

Depresiunile din Muntii Carpati……………………………………………………..4

3.1.Carpatii Orientali……………………………………………………………………..4

3.1.1. Depresiunea Oasului…………………………………………………..6

3.1.2. Depresiunea Maramuresului………………………………………6

3.1.3. Depresiunea Dornelor………………………………………………….7

3.1.4. Depresiunea Giurgeului……………………………………………….7

3.1.5. Depresiunea Ciucului…………………………………………………..8

3.1.6. Depresiunea Comanesti (Darmanesti)………………………….8

3.1.7. Depresiunea Brasovului……………………………………………….9

3.2. Carpatii Meridionali…………………………………………………………………9

3.2.1. Depresiunea Lovistei…………………………………………………10

3.2.2. Depresiunea Petrosani………………………………………………11

3.2.3. Depresiunea Hateg-Orastie……………………………………….11

3.2.4. Depresiunea Hategului……………………………………………..12

3.3. Carpatii Occidentali…………………………………………………………..….12

3.3.1. Depresiunea Alamajului……………………………………………12

3.3.2. Depresiunea Zlatna…………………………………………………..13

3.3.3. Depresiunea Brad-Halmagiu……………………………………..13

4.Concluzii…………………………………………………………………………………………….15

5.Bibliografie……………………………………………………………………………………….. 15

1.Introducere

Depresiunea este o forma de relief situata la un nivel mai jos decat regiunile si formele de relief inconjuratoare

Lucrarea prezintacaracteristicile depresiunilor din Munitii Carpatil, grupate in trei grupe corespunzatoare Carpatilor Orientali, Carpatii Occidentali si Carpatiilor Meridionali.

2.Carpatii Romanesti (generalitati)

Carpatii Romanesti, situati in centrul tarii si inconjurand Depresiunea Transilvaniei, alcatuiesc cea mai mare treapta de relief din Romania. Fiind o unitate structural veche, Carpatii au ajutat la formarea unitatilor inconjuratoare, atat ca sursa a sedimentelor aflate in depresiunile din jur cat sic a un pivot rigid. Totodata, Carpatii formeaza un adevarat conglomerate de ape, din care raurile se indreapta radiar catre Tisa, Dunare si Prut.

Carpatii Romanesti au o suprafata totala de 66303km2, ceea ce inseamna 27,8% din suprafata totala a tarii. Lungimea lor totala pe suprafata Romaniei este de peste 910 km, incepand de la Valea Tisei pana la Defileul Dunarii, dupa care se arcuiesc spre nord pana la Valea Somesului (Geografia Romaniei, Volumul III, 1987, p. 23)

La extremitatea Nordica, Carpatii Romanesti fac granite cu Ucraina, iar in cea sudica cu Serbia, prin intermediul Dunarii. Restul limitelor sunt in totalitate pe teritoriul Romaniei, atat la exterior, spre podisuri, dealuri, campii, cat si la interior spre Depresiunea Transilvaniei.(Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Grigor Pop, 2000, p. 9)

Fig. 1 – Harta Fizica a Romaniei(sursa datelor :www.fanclubcalatorii.ro )

Carpatii Romanesti sunt alcătuiți, la rândul lor, din trei mari diviziuni: Carpatii Orientali, Carpatii Occidentali si Carpatii Meridionali.

3.Depresiunile din Carpatii Romanesti

3.1.Carpatii Orientali

Carpatii Orientali se întind din nordul României până în Valea Prahovei.Aceasta unitate montana prezinta o mare varietate de peisaje pe cuprinsul celor 33500km2, determinata de structura geologica, altitudine, masivitate si paralelismul culmulor. ( Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Grigor Pop, 2000, pag. 29).

Fig. 2 – Carpatii Orientali(sursa datelor :www.google.ro)

Între lanțurile de munți se află depresiuni intramontane numeroase: Depresiunea Oasului (Țara Oașului), Depresiunea Maramureșului, Depresiunea Dornelor, Depresiunea Giurgeului, Depresiunea Ciucului, Depresiunea Comanesti, Depresiunea Brasovului

3.1.1.Depresiunea Oasului

Depresiunea Oasului s-a format prin sculptarea formatiunilor sedimentare de catre Tur si Talna. Intreaga rama a depresiunii este de natura vulcanica, contactul facandu-se transant sau printr-un glacis.

Relieful este dispus in trepte concentrice: piemonturi, glacisuri si terase. Sunt prezente unele resurse precum lignitul, betonita, izvoare minerale (Valea Mariei).

Accesul in depresiune se realizeaza prin pasurile Huta (cu depresiunea Maramuresului) si Orasu Nou – Seini (cu Baia Mare).(Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Grigor Pop, 2000, pag. 40)

3.1.2.Depresiunea Maramuresului

Depresiunea Maramuresului este una dintre cele mai mari unitati depresionare din Carpatii Romanesti, fiind inchisa de Muntii Maramuresului in est, Muntii Rodnei in sud, Tibles-Gutai-Oas in vest si Tisa in nord.(Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Grigor Pop, 2000, pag. 41)

In Depresiunea Maramuresului exista trei orase (Sighetul Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa) si 30 de comune, printre care si Vadu Izei.(Geografia Romaniei, Vol. III, 1987, pag. 82)

La nivel genetic, depresiunea a trecut prin mai multe faze:

Prezenta unui golf paleogen situate intre Muntii Maramuresului si masivele Rodna, Preluca, Dealu Mare, Codru, in care s-au depus pachete groase de gresii;

A avut loc o puternica fragmentare tectonica care a dus la aparitia eruptiilor vulcanice si formarea lantului eruptive Oas-Gutai-Tibles

Dupa retragerea apelor marine, a inceput budelarea subaeriana, peroada despre care se afirma ca toate apele se varsau in Valea Izei. Treptat in inceput sa se organizeze Valea Viseului.

Deschiderea depresiunii spre exterior prin drumuri se realizeaza prin pasurile Huta, Gutai si Neteda, Setref si Prislop.(Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Grigor Pop, 2000, pag. 43)

3.1.3. Depresiunea Dornelor

Depresiunea Dornelor s-a format ca si Depresiunea Maramuresului, pe seama unu golf al Depresiunii Transilvaniei.

Depresiunea a favorizat realizarea unor importante cai de comunicatie: ruta feroviara Ilva Mica-Pasul Gradinita-Vatra Dornei-Pasul Mestecanis-Paltinoasa-Suceava, caile rutiere ce pleaca din depresiune spre Maramures, Campulung Moldovenesc, Bicaz si Bistrita. (Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Grigor Pop, 2000, pag. 48)

3.1.4.Depresiunea Giurgeului

Depresiunea Giurgeului este situata pe Muresul Superior, inchisa la est de sedimentarul Muntilor Giurgeului, iar la vest de vulcanismul Muntilor Giurgeului.

La nivel genetic, prin adancirea treptata pe traseul Defuleului Deda-Toplita, depresiunea a evoluat in directia punerii in evidenta a trei trepte de relief: piemonturile laterale, terasele si lunca.

Resursele aflate in Depresiunea Giurgeului sunt: marmura, andesite, ape carbogazoase si bicarbonate.

Depresiunea este crestata longitudinal de magistrala feroviara 4 si de un drum rutier, intrarea acestora dinspre Brasov facandu-se prin Pasul Izvorul Muresului, iar iesirea prin Defileul Toplita-Deda. (Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Grigor Pop, 2000, pag. 68)

3.1.5.Depresiunea Ciucului

Depresiunea se afla in bazinul superior al Oltului, prezentand aceleasi trasaturi genetice cu Depresiunea Giurgeului. Longitudinal, depresiunea ajunge pana la 50 de km, iar transversal are latimi maxime de 10-12 km.

Depresiunea este traversata de la sud la nord de aceleasi drumuri care strabat si Depresiunea Gheorgheni.

3.1.6.Depresiunea Comanesti (Darmanesti)

Depresiunea Comanesti este o depresiunea intramontana aflata intre Culmea Berzuntului si muntii Ciucului si Nemirei, ea desfasurandu-se de-a lungul raului Trotus, avand o lungime de circa 20km si o latime de peste 2 km.

Partea Nordica a depresiunii este legata de Depresiunea Tazlaului prin inseuarea de la Moinesti, despre care s-a afirmat ca ar fi un rezultat al unui vechi curs al Trotusului.

Soseaua strabate depresiunea in paralelism cu valea Trotusului, fiind insotita de o cale ferata prin care se realizeaza legatura cu Transilvania.

3.1.7.Depresiunea Brasovului

Cea mai intinsa depresiune carpatica de pe teritoriul Romaniei, avand o suprafata de circa 1800 km2, fiind delimitate de spatiul montan, Piatra Mare, Postavaru, Bucegi si Piatra Craiului in sud, Persani, Baraolt si Bodoc in vest si nord, Nemira si Bretcu in est.

Depresiunea s-a format datorita scufundarii peneplenei cand regiunea a fost ocupata de apele unui lac intins, acesta retragandu-se spre vest. Raurile din spatiul montan a adus cantitati mari de aluviuni.

Depresiunea are o forma lobata, fiind delimitate in trei compartimente: Depresiunea Barsei, Depresiunea Sfantu Gheorge si Depresiunea Raului Negru sau Targu Secuiesc.

In intreaga depresiunea sunt cuprinse opt orase: Brasov, Sfantu Gheorge, Targu Secuiesc, Sacele, Zarnesti, Codlea, Rasnov si Covasna.(Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Grigor Pop, 2000, pag. 97)

3.2. Carpatii Meridionali

Carpatii Meridionali se întind în zona centrală a României între Valea Prahovei și Dunăre. Reprezintă șirul montan cel mai înalt și mai masiv din Carpații românești. Intrucat au un relief și o vegetație asemănătoare cu cea a munților Alpi, au fost denumiți „Alpii Transilvaniei” de către geograful francez Emmanuel de Martonne (1873-1955).

Depresiunile Carpatilor Meridionali: Depresiunea Lovistei, Depresiunea Petrosani, Depresiunea Hateg-Orastie, Depresiunea Hategului.

Fig. 3 – Carpatii Meridionali (sursa datelor : www.google.ro)

3.2.1. Depresiunea Lovistei

Depresiunea Lovistei, lunga de 25km, se afla intre Caineni si confluent Lotrului cu Oltul. Aceasta depresiune este mai complexa din punct de vedere geologic, prezentand sisturi cristaline in nord, iar in rest predomina conglomeratele si gresiile ce dau forme sculptate, intre Calinesti si Gura Lotrului.

Depresiunea s-a dezvoltat pe stanga raului Olt, punctual cel mai estic fiind la Mlaceni, in timp ce pe dreapta apare ca un culoar alungit de-a lungul Vaii Lotrului.

Fiind pozitionata in Defileul Oltului, depresiunea a facilitat dintotdeauna legaturile dintre centru si sudul tarii. In prima perioada istorica, drumul Oltului a functionat pe traseul Boita-Caineni-Copaceni, dupa care o lua spre sud-est, pe la Perisani, prin nordul masivului Coziei, pentru a ajunge in Valea Topologului

3.2.2. Depresiunea Petrosani

Depresiunea Petrosani este cea mai importanta arie depresionara din Carpatii Meridionali, aflata intre muntii Retezat si Sureanu in nord, Valcan si Parang in sud, cu comunicare prin Defileul Jiului, respective Pasul Lainici.

Avand o forma triunghiulara, depresiunea este de natura tectonica, orientate pe directia sud-vest-nord-est. Lungimea depresiunii este de 45km iar latimea este de 2km in vest si 9km in est.

Depresiunea Petrosani este cunoscuta pentru cele trei complexe carbunoase, cu 25 de straturi de carbine, din care mai importante sin traturile trei (cu orizontul de carbine de 8-80m) si cinci (3,6-6m). Exploatarea carbunelui si prezenta altor unitati industrial au contribuit la urbanizarea accentuate a depresiunii, avand sase orase: Petrosani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Uricani si Aninoasa.

3.2.3.Depresiunea Hateg-Orastie

Datorita pozitiei geografice intre cele doua mari unitati carpatice, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali, depresiunea este definite ca o unitate depresionara intracarpatica.

Depresiunea s-a format prin scufundarea formatiunilor carpatice de-a lungul unor linii de falie, functionand ca un golf al Depresiunii Transilvaniei.

Pe teritoriul depresiunii se afla o serie de izvoare minerale: clorurate la Deva, termale la Calan, la care se adauga cele din vecinatatea culoarului, legate de Muntii Metaliferi: Geoagiu, Banpotoc, Boholt.

3.2.4. Depresiunea Hategului

Depresiunea reprezinta o unitate conturata si inchisa aproape peste tot de arii montane, cu posibilitati bune de legatura spre sud, prin Pasul Merisor, spre vest prin Poarta de Fier a Transilvaniei sis pre nord prin Defileul Subcetate.

Depresiunea are caracteristici intramontane, dar este considerate un fel de campie etajata, in care apar trei trepte: treapta joasa (campia piemontana de terase), treapta mijlocie (a dealurilor piemontane), treapta inalta (a munceilor).

In aceasta depresiune este present un singur oras, Hateg, care este situate la confluent dintre Paraul Galbena si Raul Mare.

Ea este transata de calea ferata a Jiului, din care, la Subcetate, se desface o linie spre Hateg.

3.3. Carpatii Occidentali

Carpatii Occidentali se întind în zona vestică a României între Dunăre la sud, Barcău și Someș la nord. Limita vestică este Câmpia și Dealurile de Vest, iar limita estică este Culoarul Timiș – Cerna, Culoarul Bistrei, Culoarul Orăștie și Depresiunea colinară a Transilvaniei. Reprezintă șirul montan cel mai jos din Carpații românești

Depresiunile Carpatilor Occidentali: Depresiunea Alamajului, Depresiunea Zlatna, Depresiunea Brad-Halmagiu,

3.3.1. Depresiunea Alamajului

Depresiunea Alamajului care mai este cunoscuta si sub numele de Depresiunea Bozovici, este o unitate relative joasa, situate pe Valea Nerei, bine inchisa de spatii montane.

Depresiunea s-a format prin scufundare, odata cu celelalte unitati depresionare din vestul Carpatilor Occidentali, dupa care raurile au adus cantitati mari de aluviuni.

Relieful depresiunii este unul de tip concentric, rezultat in urma actiunii de depunere de tip piemontan. Dupa adancirea retelei hidrografice, au rezultat trei trepte de relief: dealurile piemontane, terasele si lunca.

3.3.2. Depresiunea Zlatna

Depresiunea Zlatna este o unitate joasa dintre Muntii Trascau si Muntii Metaliferi, fiind intinsa pe o lungime de aproximativ 15km. Relieful acestei depresiuni, la fel ca si Depresiunea Alamajului, este caracterizat prin prezenta treptelor clasice: lunca, terasele si dealurile piemontane.

Depresiunea si zonele muntoase sunt supuse unei poluari accentuate, datorita cantitatilor mari de bioxid de sulf emanate de industria de prelucrare a metalelor neferoase de la Zlatna.

3.3.3. Depresiunea Brad-Halmagiu

Depresiunea Brad-Halmagiu este o unitate clar intramontana, care ocupa compartimentul jos de pe cursul superior al Crisului Alb. Ea este incadrata intre Muntii Bihorului la nord, Metaliferi la est si sud si o deschidere mai larga unde comunica cu depresiunea Zarandului la vest.

Depresiunea s-a format prin scufundare, cand avea legaturi cu depresiunile Zarand si Beius.

Fig. 4 – Carpatii Occidentali(sursa datelor : www.google.ro)

Reprezentare schematica

5. Bibliografie

– Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Grigor Pop, 2000

– Tratat de Geografie, vol.III