Delimitari Teoretice Privind Creantele Si Datoriile

Cuprins

Argument

1.Delimitări teoretice privind creanțele si datoriile

1.1 Aspecte legislative privind creanțele și datoriile

1.2 Delimitarea creanțelor si datoriilor

1.3 Provizioane pentru deprecierea creanțelor

2.Studiu de caz privind contabilizarea creanțelor și datoriilor la SNTFM CFR Marfă S.A.

2.1 Prezentarea SNTFM CFR MARFĂ S.A.

2.2Contabilizarea creanțelor și datoriilor la SNTFM CFR Marfă S.A.

2.2.1 Înregistrările contabile privind achizițiile de produse și servicii la SNTFM CFR Marfă S.A. Bucuresti

2.2.2 Înregistrarile contabile privind vânzările de produse și servicii la CFR Marfă București 27

3. Analiza economico-financiară a indicatorilor privind datoriile și creanțele comerciale la SNTFM CFR Marfă S.A.

3.1 Analiza ratelor de structură a activului

3.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

3.3Analiza corelației dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă

3.4 Analiza lichidității și solvabilității entității

3.5 Analiza ratelor de gestiune

3.6 Analiza corelației creanțe-datorii

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Argument

Pentru a-și realiza obiectul de activitate în vederea obținerii de profit, orice entitate cu activitate industrială, comercială, de servicii sau de orice alta natură efectuează în mod curent tranzacții de cumpărări și servicii.

Operațiile curente de cumpărări și vânzări de bunuri și servicii dau conținut funcției comerciale unei firme și se efectuează pe baza politicilor de cumpărări și vânzări stabilite de managerii întreprinderii, fapt pentru care este esențial a se înțelege în mod concret aceste relații pe care întreprinderea le are cu furnizorii și cu clienții săi și este deosebit de importantă pentru buna funcționare a acesteia.

Acest lucru m-a determinat sa imi aleg tema pentru lucrarea de licență,care se numește „Contabilizarea și gestionarea creanțelor și datoriilor”, pe care am efectuat-o la SNTFM CFR Marfă SA.

Lucrarea este structurată în 3 capitole.

Capitolul I prezintă aspectele legislative alea creanțelor și datoriilor, delimitarea acestora în funcție de anumite criterii, precum și câteva informații referitoare la constituirea provizioanelor pentru deprecierea creanțelor.

Capitolul II, numit “Studiu de caz privind contabilitatea creanțelor si datoriilor la SNTFM CFR Marfă SA” are 2 subcapitole: primul subcapitol tratează prezentarea societății, denumirea și forma juridică, organizarea acesteia, scurt istoric al activității si variația personalului , iar în cel de-al doilea sunt prezentate înregistrarile contabile privind creanțele și datoriile de la această societate.

Capitolul III prezintă evoluția prinicipalilor indicatori economici ai activității SNTFM CFR Marfă SA pe o perioada de 2 ani. Pentru fiecare indicator se analizează variația absolută și relativă si factorii care au influențat această variație.

Lucrarea se încheie cu concluziile constatate în urma efectuării analizei și cu propunerile pentru îmbunătățirea situației financiare a societății.

1.Delimitări teoretice privind creanțele si datoriile

1.1 Aspecte legislative privind creanțele și datoriile

În vederea realizării obiectului de activitate, intreprinderea intră în relații cu mediul economico-social. Astfel pentru a-și asigura existentul de bunuri economice de natura activelor imobilizate, activelor circulante sau altor bunuri necesare desfășurării propriei activități, aceasta intră în relații de colaborare cu terțe persoane fizice sau juridice. În procesul de aprovizionare, întreprinderea cumpără bunuri economice de diverse forme de la alte persoane juridice si fizice, bunuri pentru care își creează datorii; de asemenea vinde produsul activității sale în cadrul procesului de desfacere, proces în urma căruia rezultă creanțele.

Activele circulante, denumite și active curente, cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor, producției în curs de execuție, creanțelor, valorilor mobiliare de plasament și disponibilităților bănești.

Din punct de vedere econonomic și financiar, activele circulante se află într-o continuă fluență valorică, ele își schimbă forma material și utilitatea-marfă-creanță-bani, în cadrul circuitului economic al patrimoniului. Prin finalizarea fiecărui ciclu de exploatare, diferitele forme concrete de active circulante sunt înlocuite continuu cu exemplare noi de aceeași speță. Astfel:

-în faza de aprovizionare, activele circulante sub formă de bani se transformă în stocuri de materii prime si material;

-în faza de producție, stocurile de materii prime si material se consumă integral, rezultând stocuri de producție în curs de execuție, care după ultima operație de prelucrare, devin produse finite;

-în faza de desfacere stocurile de produse finite sunt vândute clienților, operație care generează drepturi față de acestia.

În raport de forma concretă pe care o îmbracă și destinația în cadrul ciclului de exploatare, activele circulante se impart în:

-stocuri și producție în curs de execuție, inclusive valoarea serviciilor pentru care nu s-a întocmit factură;

-creanțe;

-investiții pe termen scurt;

-casa si conturi la bănci.

O creanță trebuie să fie clasificată ca activ curent în situația în care se așteaptă ca aceasta să fie realizată in cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii si ca activul sub formă de creanță să fie realizat în maximum 12 luni de la data bilanțului.

În acest context, toate celelalte active care nu se încadrează în una dintre aceste situații trebuie sa fie clasificate ca active imobilizate.

Creanțele sau valorile în curs de decontare reprezintă valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează sa se primească un echivalent valoric. Acest echivalent valoric poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau un serviciu. Pentru mărfuri sau servicii vândute clienților, echivalentul valoric constă dintr-o sumă de bani egală cu valoarea mărfurilor sau serviciilor facturate.

Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoare avansată, urmând să dea echivalentul corespunzător , poartă denumirea de debitori. Debitorii entității sub forma creanțelor comerciale legate de vânzarea de bunuri, lucrări sau servicii proprii ciclului de exploatare sunt delimitați prin structura de “clienți și conturi asimilate”

Clienții reprezintă creanțele față de terți determinate de vânzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității entității. Decontarea dintre entitate și client intervine ulterior.

De asemenea, entitatea poate să apară în calitate de cumpărător de bunuri sau servicii de la furnizori, moment în care se iau nastere obligațiile, care urmează a fi achitate ulterior. În acest context, obligațiile entității reprezintă surse de finanțare ale acesteia, care trebuie plătite unor persoane juridice sau fizice, numite in mod generic creditori.

Tot în categoria obligațiilor intră și datoriile întreprinderii față de salariați pentru munca prestată, față de acționari, pentru capitalul depus la dispoziția entității etc. În același timp, unitatea patrimonială intră în relații cu bugetul statului, cu alte organisme publice, care generează drepturi și obligații ( drepturi de a primi subvenții, obligații de plată a impozitelor, taxelor, etc).

Conform OMFP 1802/2014, o datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț atunci când este probabil că o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil.

Datoria trebuie clasificata ca datorie curentă în cazul în care se așteaptă ca datoria să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii si doar dacă aceasta este exigibilă în maximum 12 luni de la data bilanțului.

Prin urmare, toate celelalte datorii care nu se încadrează în una dintre situațiile de mai sus trebuie clasificată ca datorie pe termen lung.

Datoriile ca sursă de finanțare sunt prezente și funcționează din momentul nașterii obligațiilor față de terți și până în momentul rambursării (în cazul creditelor) și plății lor (în cazul datoriilor generate de relațiile de decontare).

Datoriile cu termen de scadență mai mare de un an sunt purtătoare de dobândă ca și creditele primite de la bancă, chiar dacă sunt pe termen scurt.

Contabilitatea decontărilor cu terții va fi organizată având în vedere mai mulți factori de influență, printre care: natura relațiilor de decontare, formele de decontare, instrumentele de decontare, sistemul de creditare, regimul deducerilor și momentul acordării lor, etc. În funcție de acești factori, entitatea va stabili sistemul de documente, sistemul evidenței operative și sistemul conturilor utilizate în vederea obținerii unor informații clare, corecte și oportune care să le fie utile celor interesați în luarea unor decizii economice legate de terți.

Furnizorii reprezintă datoriile echivalente valorii bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor primate de la terți.

Efectele de plătit reprezintă titlurile de valoare care atestă obligația de plată a entității în cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii.

Pentru a-și realiza obiectul de activitate în vederea obținerii de profit, orice entitate cu activitate industrială, comercială, de servicii sau de altă natură, efectuează în mod curent tranzacții de cumpărări și vânzări de bunuri și servicii.

Operațiile curente de cumpărări și vânzări de bunuri și servicii dau conținut funcției comerciale unei firme și se efectuează pe baza politicilor de cumpărări și vânzări stabilite de managerii întreprinderii.

Derularea operațiilor de cumpărări de bunuri și servicii pentru activitatea curentă a entităților presupune selecția furnizorilor în funcție de o serie de parametrii cum sunt: prețurile și tarifele practicate de furnizori, termene de livrare, mod de livrare, condiții de plată, calitatea produselor, garanțiiilor de bună execuție.

În același timp un agent economic poate să apară în calitate de cumpărător de bunuri, lucrări sau servicii de la furnizori, moment în care iau naștere obligațiile care urmează să fie achitate ulterior.

În contabilitatea terților, evidența datoriilor (obligațiilor) și creanțelor entității generate în relațiile acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitățile afiliate si cele legate de interese de participare, asociați, acționari, debitori și creditori diverși, se realizează cu ajutorul conturilor din clasa IV- Conturi de terți.

În contabilitatea furnizorilor și clienților se înregistrează operațiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri și produse, lucrărilor executate și serviciile prestate, precum și alte operațiuni similar efectuate. Contabilitatea furnizorilor și clienților, a celorlalte datorii și creanțe se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică. În contabilitatea analitică, furnizorii și clienții se grupează astfel: interni și externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare. În cadrul conturilor de furnizori și clienți, se grupează distinct datoriile și creanțele rezultate din tranzacțiile cu clauze de rezervă de proprietate.

Evidența clară și la zi a creanțelor și datoriilor entității este necesară și deosebit de utilă pentru evaluarea corectă a lichidității și solvabilității entității.

Exigibilitatea surselor de finanțare se referă la termenul lor de decontare.

Creanțele pe termen scurt reprezintă active ale întreprinderii rezultate în urma tranzacțiilor cu persoane juridice sau fizice, relații în urma întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare și pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație, intr-o perioadă de timp de până la un an.

Recunoașterea creanțelor și datoriilor curente în situațiile financiare se realizează având în vedere două criterii care trebuie îndeplinite în mod cumulative:

probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor ( pentru creanțe),

evaluarea să se poată realiza în mod credibil.

1.2 Delimitarea creanțelor si datoriilor

Conform Standardului Internațional de Contabilitate IAS 39 Instrumente financiare: Recunoaștere și Evaluare, creanțele întreprinderii reprezintă activele financiare create de întreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii direct unui debitor, altele decât cele ce sunt inițiate cu intenția de a fi revândute imediat sau în termen scurt care trebuie categorisite ca reținute pentru tranzacționare.

Creanțele se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel:

După modul de încasare, deosebim:

Creanțe rezultate din vânzări pe credit comercial, având la bază factura;

Creanțe rezultate din vânzări pe credit cambial, având la bază trata, biletul la ordin, etc.

După scadență, deosebim:

Creanțe exigibile, la care termenul de decontare este indicat în mod expres pe document;

Creanțe neexigibile rezultate din vânzări, care nu sunt însoțite de factură. În această situație, la întocmirea facturii, se va specifica și termenul de încasare.

În vederea realizării obiectului său de activitate, fiecare entitate patrimonială intră în relații cu alte entități, în calitate de cumpărător de bunuri, servicii etc., care generează datorii comerciale.

Datoriile față de furnizori se pot clasifica după mai multe criterii, astfel:

după modalitatea de plată, deosebim:

datorii rezultate din cumpărări pe bază de credit comercial, care se plătesc pe baza facturii furnizorului cu ordin de plată, prin bancă;

datorii rezultate prin cumpărări pe bază de credit cambial, care se plătesc prin bancă (trata,biletul la ordin);

după scadență, deosebim:

datorii exigibile, reprezentate de obligațiile care trebuie plătit la un anumit termen înscris în factură;

datorii neexigibile, reprezentate de obligațiile care nu sunt însoțite de factură (aceasta va fi întocmită ulterior).

Pentru datorii, termenul de scadență poate fi mai mare sau mai mic decât un exercițiu financiar. Datoriile sunt:

-pe termen lung- pe o perioadă mai mare de un an;

-pe termen scurt- până la un an.

Datoriile pe termen scurt provin din tranzacțiile cu persoane fizice sau juridice(cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forței de muncă, plata impozitelor si taxelor, etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestație într-o perioadă de timp de până la un an.

Datoriile comerciale trebuie clasificate ca fiind curente, indiferent de scadența lor.

Creanțele si datoriile pe termen scurt pot fi împărțite în următoarele categorii:

Creanțe și datorii comerciale;

Creanțe și datorii salariale;

Creanțe și datorii sociale;

Creanțe și datorii fiscal;

Creanțe și datorii diverse.

Creanțe și datorii comerciale

Creanțele și datoriile comerciale reflectă relațiile întreprinderii cu alte întreprinderi legate de aprovizionarea și desfacerea de bunuri și servicii.

Creanțele comerciale reflect drepturile întreprinderii față de alte persoane fizice sau juridice, determinate de vânzări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii, pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestație. Din categoria creanțelor comerciale fac parte:

-creanțele rezultate din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări sau servicii ce fac obiectul de activitate al întreprinderii;

-creanțele pentru efectele de credit (comerciale);

-creanțele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de altă natură, descoperite la efectuarea recepției acestora și care se impută.

Aceste creanțe sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul contului 411 “CLIENȚI”.

În categoria creanțelor comerciale intră și efectele comerciale. Efectele comerciale pot fi:

de primit (când atestă o creanță- similar cu clienții);

de plătit (când atestă o datorie-similar cu furnizorii).

Acestea sunt titluri de credit de forma cambiei, biletului la ordin sau cecului care circulă între întreprinderi și atestă angajamentul debitorului de a efectua o plată, la o dată ulterioară, numită scadență, inscrisă pe efect. Diferența între cambie si bilet la ordin este în legătură cu persoana care are inițiativa emiterii efectului commercial. În cazul cambiei, creditorul dă un ordin debitorului de a efectua o plată către creditor sau un terț desemnat de creditor. În cazul biletului la ordin, debitorul emite efectul commercial, angajându-se că va efectua plată la scadență.

Tot în categoria creanțelor comerciale poate fi inclus și contul 409 “Furnizori-debitori”, cont de activ care înregistrează avansurile acordate de întreprindere furnizorilor săi. Aceste avansuri constituie creanțe din momentul acordării lor și până în momentul apariției documentelor justificative ce atestă transferul dreptului de proprietate al bunului, lucrări sau servicii, prin creditul conturilor de mijloace bănești și se creditează în momentul apariției datoriei față de furnizori. Soldul contului este debitor și reprezintă avansurile acordate.

În vederea evaluării creanțelor comerciale, se pot utiliza baze de evaluare diverse și combinații ale acestora: costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată.

Evaluarea la costul istoric presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea în numerar sau echivalente în numerar, care se așteaptă să fie încasată în momentul vânzării bunurilor sau prestării serviciilor, sau la valoarea justă a sumei încasate în momentul vânzării bunurilor sau prestarii serviciilor.

Evaluarea la costul current presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea numerar sau echivalente de numerar, care ar trebui sa fie încasată dacă vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor s-ar efectua în present.

Evaluarea la valoarea actualizată presupune înregistrarea creanțelor comerciale la valoarea actualizată a intrărilor nete viitoare de numerar ce urmează a fi generate de desfășurarea normală a activității entității.

Vânzarea unor bunuri sau servicii în schimbul valutei generează creanțe în devize, care vor fi evaluate prin transformarea acestora în lei la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operațiilor. Atunci când creanța la valută este decontată in decursul aceleiași luni în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună. În continuare, diferența de curs valutar este recunoscută în fiecare lună care intervine până în luna decontării și se determină ținând seama de modificarea cursurilor de schimb. Această situație generează diferențe de curs valutar, care vor afecta cheltuielile sau veniturile financiare, după caz.

Datoriile comerciale se referă la obligațiile întreprinderii față de terțe persoane fizice sau juridice, rezultate din achiziția de bunuri sau utilizarea serviciilor.

Datoriile comerciale se impart în mai multe categorii, astfel:

datorii față de furnizorii de stocuri, lucrări și servicii;

datorii față de furnizorii de imobilizări corporale si necorporale;

datorii pentru efectele comerciale.

Aceste datorii se referă la bunurile, lucrările și serviciile achiziționate de întreprindere, ca exemplu, materii prime, material, mărfuri, reparații la bunurile de folosință îndelungată, servicii telefonice, poștale, etc.

Evidența acestor datorii se ține cu ajutorul contului 401” Furnizori”.

Datoriile pentru efectele comerciale se constituie în situația în care întreprinderea achită o datorie față de furnizori printr-un bilet la ordin sau cec, până la achitarea efectului la scadență. Conturile utilizate pentru reflectarea acestor datorii sunt: 403 “Efecte de platit” și 405 “Efecte de platit pentru imobilizări”.

Evaluarea datoriilor comerciale ale entității se realizează în momentul achiziționării bunurilor sau serviciilor la valoarea nominală, care reprezintă suma înscrisă în documentul ce atestă existența obligației de plată.

În situația achiziționării de bunuri sau servicii în schimbul valutei, datoriile față de furnizori vor fi evaluate și înregistrare inițial la cursul de schimb valutar comunicat de BNR, de la data efectuării operațiunii. Atunci când datoria în valută este decontată în decursul aceleiași luni în care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună. În continuare, se va proceda la fel ca și la creanțe.

Creanțe și datorii salariale

Pentru realizarea obiectului de activitate al întreprinderii, alături de factorii materiali: mijloace fixe, stocuri și bani, este necesar și factorul muncă. Munca nu este o resursă stocabilă, ci se manifestă ca factor de producție. Pentru reflectarea creanțelor și datoriilor referitoare la utilizarea forței de muncă, în contabilitate se utilizează grupa de conturi 42 “Personal și conturi assimilate”.

În întreprinderile românești, în general, salariul se acordă în două tranșe chenzinale. Astfel, la chenzina I (care se acorda intre 15 si 30 ale lunii curente) se plătește salariaților o sumă fixă care reprezintă aproximativ 40% din salariu. Această sumă reprezintă un avans acordat salariaților din datoria pe care urmează să o constituie întreprinderea la sfârșitul lunii. Din punct de vedere al întreprinderii, acest avans reprezină o creanță, ce se contabilizează în contul 425 “Avansuri acordate personalului”.

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, si alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

Pentru reflectarea datoriei întreprinderii față de salariați se utilizează contul 421 “Personal-salarii datorate”.

Creanțe și datorii sociale

Contabilitatea decontărilor privind contribuțiile sociale cuprinde obligațiile pentru contribuția la asigurări sociale, contribuția la asigurări sociale de sănătate și la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj. Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe sociale. Aici se cuprinde și contribuția unității la schemele de pensii facultative și la primele de asigurare voluntară de sănătate.

Pentru reflectarea creanțelor și datoriilor privind bugetele de asigurări și protecție socială în contabilitate se utilizează conturile din grupa 43 “Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”.

Creanțe și datorii fiscale

Creanțele fiscale reprezintă drepturi ale întreprinderii față de bugetul de stat referitoare la decontările în sumă mai mare decât valoarea reală a datoriilor sau datorii pe care statul, conform legislației în vigoare trebuie să le restituie întreprinderii. Sunt incluse în categoria creanțelor fiscale taxa pe valoarea adaugată de recuperat de la bugetul de stat; sume din alte impozite și taxe vărsate către buget la un nivel mai ridicat decât cel real etc.

Datoriile fiscale reprezintă sume datorate de către întreprindere bugetului de stat, datorii pentru care statul nu ofera o altă contraprestație sau o contravaloare.

Din categoria datoriilor fiscale fac parte:

impozitul pe profit;

taxa pe valoarea adaugată datorată;

impozitul pe venit;

alte datorii față de bugetul de stat.

Contul utilizat pentru evidențierea datoriei față de stat legată de impozitul pe profit este contul 441 “Impozitul pe profit”.

Creanțe și datorii diverse

Creanțe diverse

Vânzarea activelor imobilizate este o tranzacție mai puțin frecventă, având ca obiect acele echipamente, mijloace de transport, etc. care, din diverse motive, nu mai sunt folosite de către întreprindere. O asemenea tranzacție dă naștere unui venit clasificat în contul de profit și pierdere în categoria altor venituri din exploatare, iar creanța respectivă se înregistrează în contabilitate în contul 461 “Debitori diverși”. De asemenea, cu ajutorul acestui cont se evidențiază și creanțele față de terțe persoane fizice sau juridice care au adus pagube întreprinderii.

Datorii diverse

Contul utilizat pentru evidențierea datoriilor diverse este 462 “Creditori diverși”.

1.3 Provizioane pentru deprecierea creanțelor

Provizioanele pentru deprecierile de valoare reprezintă structuri patrimoniale de pasiv echivalente reducerii reversibile a valorii activelor determinată de fenomene și operații imprevizibile cum sunt: deprecierea valorii terenurilor, reducerea cursului de bursă a titlurilor de participare, crearea stocurilor fără mișcare sau cu mișcare lentă, creanțe neacoperite total sau parțial. Această reducere de valoare corespunde cu o pierdere pentru entitate, fiind o diminuare a elementelor de activ.

Provizioanele pentru deprecierile de valoare reprezintă structuri patrimoniale de pasiv echivalente reducerii reversibile a valorii activelor determinată de fenomene și operații imprevizibile cum sunt: deprecierea valorii terenurilor, reducerea cursului de bursă a titlurilor de participare, crearea stocurilor fără mișcare sau cu mișcare lentă, creanțe neacoperite total sau parțial. Această reducere de valoare corespunde cu o pierdere pentru entitate, fiind o diminuare a valorii elementelor de activ.

Provizioanele pentru deprecieri ca structuri de pasiv, se creează pe seama cheltuielilor influențând în mod indirect rezultatele entității. Pe această cale se asigură mijloacele necesare pentru a face față unor cheltuieli viitoare sau de a compensa reducerea încasărilor prevăzute. La închiderea fiecărui exercițiu financiar provizioanele astfel constituite se măresc sau se micșorează în raport cu valoarea activelor ce formează obiectul deprecierii.

Acestea nu pot depăși din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligației curente la data bilanțului.

Un provizion este o datorie cu o exigibilitate sau o valoare incertă. Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

o entitate are o obligație curentă generată de un eveniment anterior;

este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă;

poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației.

Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite , datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea, provizioanele din credite comerciale constituie obligații de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori și care au fost facturate sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii, iar cheltuielile angajate sunt obligații de plată pentru bunuri și servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă platite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plății lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaților.

Angajamentele entităților sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor din credite comerciale sau din alte activități. Sunt recunoscute ca provizioane doar acele obligații generate de evenimente anterioare care sunt independente de acțiunile viitoare ale entității.

Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă în cazul în care pentru stingerea unei obligații nu mai este probabilă o ieșire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri. Provizionul va fi utilizat numai pentru scopul pentru care a fost inițial recunoscut. Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislația fiscală.

Creanțele sunt evaluate la intrarea în patrimoniu, conform principiului costului istoric, la valoarea lor nominală.

La inventar se poate constata că recuperarea anumitor creanțe este compromisă din cauze diferite: insolvablitatea debitorului, dezacordul clienților în ce privește existența și mărimea creanțelor.

Potrivit Ordinului 1753 din 22.11.2004, privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv, creanțele si obligațiile față de terți sunt supuse verificării și confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor de creanțe si datorii care dețin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi prin „extrasul de cont” sau punctajelor reciproce. Nerespectarea acestei proceduri, precum și refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme.

În acest caz, valoarea reținută la inventar este inferioară valorii nominale a creanței, pierderea reversibilă de valoare este “acoperită” prin constituirea unui provision pentru creșterea riscului de neplată. În acest caz provizionul pentru deprecierea creanței va fi egal ca sumă cu această pierdere de valoare, consecință a aplicării principiului prudenței. În practică se face distincție între creanțele financiare reprezentate de creanțe legate de participații, împrumuturi acordate pe termen lung, depozite și garanții plătite care sunt active imobilizate si creanțele din exploatare-comerciale, generate de ciclul de exploatare cum sunt creanțele-clienți, efectele comerciale de primit și alte creanțe asimilate, care sunt un element structural al activelor circulante.

Creanțele-clienți dețin cea mai mare parte din creanțele de exploatare și pot fi:

creanțe ordinare-cele care nu prezintă riscuri privind încasarea lor;

creanțe incerte sau dubioase- creanțe a căror recuperare este incertă, debitorul este în incapacitate temporară de plată, situație de faliment;

creanțe litigioase-creanțele constatate ca valoare de debitori;

creanțe irecuperabile-creanțe definitiv pierdute din cauza dispariției debitorului, procedurile de recuperare au eșuat, renunțarea la o creanță datorită modicității sumei.

Normele contabile românești precizează constituirea următoarelor tipuri de ajustări pentru deprecierea creanțelor:

ajustări pentru deprecierea creanțelor-clienți;

ajustări pentru deprecierea creanțelor-decontări în cadrul grupului și cu acționarii/asociații;

ajustări pentru deprecierea creanțelor-debitori diverși.

2.Studiu de caz privind contabilizarea creanțelor și datoriilor la SNTFM CFR Marfă S.A.

2.1 Prezentarea SNTFM CFR MARFĂ S.A.

Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă “CFR MARFĂ” SA, s-a înființat la data de 01.10.1998, in temeiul art. 1 din H.G. nr. 582/1998, ca societate comercială pe acțiuni, cu sediul în municipiul București, Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, sectorul 1, prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

C.F.R. Marfă desfășoară activități de interes public național (transportul feroviar public de marfă, satisfacerea nevoilor de apărare ale țării), și are în principal, ca obiect de activitate:

Efectuarea transportului de mărfuri în trafic intern și internațional ca expediții de containere si vagoane complete;

Transportul mărfurilor în trafic combinat;

Întreținerea și repararea locomotivelor, mijloacelor de transport și a utilajelor de mecanizare;

Comerț intern și import-export;

Operațiuni valutare;

Transport cu nave feribot de mărfuri și pasageri;

Marketing, publicitate, reclamă, editare publicații si imprimante;

Declarant și comisionar vamal

Până în 2000, an în care Autoritatea Feroviară Română a licențiat prima companie privată de transport de marfă, SNTFM “CFR MARFĂ” SA a fost singurul operator feroviar care opera pe piața transporturilor feroviare din România. În 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc liberalizarea totală a pieței de transport feroviar de marfă, astfel că au fost autorizați și operatori feroviari străini. În prezent, în România, sunt autorizați peste 25 de operatori feroviari privați de marfă.

Concurența operatorilor feroviari privați a determinat scăderea continuă a cotei de piață a operatorului feroviar național, aceasta ajungând la sfârșitul anului 2010 la aproximativ 49%.

SNTFM „CFR Marfă” S.A. are licența de transport pe căile ferate din România, certificate de siguranță A și B și poate efectua transporturi în flux continuu, inclusiv mărfuri inflamabile/periculoase și în orice condiții meteorolgice, în toate zonele țării și operațiuni de manevră pe toată infrastructura publică și privată, cu respectarea normelor și legislației în vigoare care reglementează transportul de mărfuri pe calea ferată.

Această societate deține în proprietate mijloace de tracțiune electrice și diesel necesare desfășurării operațiunilor de transport și manevră în stații și linii industriale care se încadrează în normele tehnice impuse de prescripțiile de siguranță a circulației pe calea ferată.

Experiența, zona extinsă de activitate, precum și calitatea prestației reprezintă garanția executării unei prestații la un nivel de profesionalism pentru Petrotel-Lukoil SA.

SNTFM „CFR Marfă” S.A dispune de personal specializat și autorizat în condițiile legii pentru efectuarea operațiunilor de manevră și transport pe calea ferată, precum și a altor operații legate de procesul de transport.

Organizare

CFR Marfă SA este condusă de un Consiliu de Administrație compus din 7 membri aleși de Adunarea Generală a Acționarilor, dintre reprezentanții Ministerului Transportului și Infrastructurii și ai Ministerului Finanțelor Publice. Manageriatul este compus dintr-un Director General și doi Directori Generali Adj.

În teritoriu societatea are o structură format din 4 sucursale:

Sucursala Muntenia-Dobrogea, cu sediul la Constanța;

Sucursala Banat-Oltenia, cu sediul la Craiova;

Sucursala Transilvania, cu sediul la Cluj-Napoca;

Sucursala Moldova, cu sediul la Iași.

CFR Marfă are și trei filiale:

IRV

Societatea comercială Întreținere și Reparații Vagoane “CFR IRV” SA Constanța s-a constituit ca filială cu personalitate juridică a Societății Naționale Transport Feroviar de Marfă “CFR Marfă” SA. Societatea este pe acțiuni începând cu data de 28 noiembrie 2001, în conformitate cu HG 864/2001 având ca principal obiect de activitate întreținerea și repararea vagoanelor de marfă.

Capitalul social al societății este integral de stat și este constituit prin preluarea unei părți din patrimoniul SNTFM “CFR MARFĂ” SA pe baza balanței contabile aferente lunii iunie.

IRLU

Societatea Comercială de Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje “CFR IRLU” SA a fost înființată în anul 2001 prin externalizarea activității de reparații locomotive din cadrul Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă “CFR Marfă” Sa.

Societatea Comercială Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje “CFR IRLU” SA își desfășoară activitatea în baza H.G. nr. 864/2001 și este potrivit art. 42 din legea nr. 31/1990, o filială cu personalitate juridică a Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă “CFR Marfă” SA.

“CFR IRLU” SA continuă tradiția de peste 60 de ani, în domeniul întreținerii și reparării de locomotive, a depourilor de locomotive. În prezent aceasta realizează lucrări de revizii, reparații și modernizări locomotive pentru toți operatorii prezenți pe piața românească, dispunând de unități și capacități aferente acestor prestații repartizate territorial în 13 secții si 15 puncte de lucru.

FERRYBOAT

Societatea de Transport Maritim și de Coastă CFR “Ferry Boat” Sa s-a înființat în iulie 2007 ca filială a SNTFM “CFR Marfă” SA. Societatea are sediul în Portul Constanța Sud Agigea și are ca obiect principal de activitate transportul maritim și de coasta în scopul satisfacerii interesului public. Totodată, în terminalul Ferry-Boat se derulează și alte activități: manipulări mărfuri generale, închirieri spații, servicii cazare și depozitare.

Pentru îndeplinirea obiectului său de activitate, societatea exploatează două nave de tip ferry-boat “Eforie” și “Mangalia”, specializate în principal pe transportul de vagoane de marfă, containere și auto.

Participații

CFR Marfă deține acțiuni la:

S.C. ROFERSPED S.A.- 91,76%

S.C. ROLLING STOCK S.A.- 49%

TOUAX RAIL ROMÂNIA S.A.- 43%

S.C ICA ROMÂNIA S.R.L.- 29,67%

COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII “C.N.I” S.A.- 25%

ASOCIAȚIA PATRONALĂ la nivelul grupurilor de unități din transportul feroviar- 21%

S.C. ROCOMBI S.A.- 20%

Transbordare Vagoane Marfă S.A- 3,8%

(Tabelul 1.1)

Personalul societății

Efectivul mediu anual al personalului societății din anii 2010, 2011, 2012 si 2013 a fost următorul:

(Tabelul 1.2)

Sursa: date interne

Fig. 1.2.1. Variația efectivului mediu al personalului în perioada 2010-2013.

Contabilizarea creanțelor și datoriilor la SNTFM CFR Marfă S.A.

2.2.1 Înregistrările contabile privind achizițiile de produse și servicii la SNTFM CFR Marfă S.A. Bucuresti

În cursul exercițiului se achiziționează combustibil (benzină) pentru alimentarea locomotivelor de la Petrom în valoare de 70.000 lei, TVA 24%.

% =401011 Furnizori liv. Materiale 86.800

3022 Combustibil 70.000

4426 TVA deductibilă 16.800

Se achiziționează piese de schimb pentru vagoane de la furnizorul SC Remar SA, Pașcani în valoare de 45.000 lei, TVA 24%.

% =401011 Furnizori liv. Materiale 55.800

3023 Piese de schimb 45.000

4426 TVA deductibilă 10.800

Se înregistrează factura de energie electrică, furnizor Electrica București în valoare de 2.540.000 lei, TVA 24%.

% =401012 Fz. lucr. serv. prestate 3.149.600

60501 Ch. priv. en. el 2.540.000

4426 TVA deductibilă 609.600

Se înregistrează factura cu consumul de apă potabilă, furnizor Administrația Apelor Române, în valoare de 2.250.571 lei, TVA 24%.

% =401012 Fz. lucr. serv. prest. 2.790.708,04

60502 Ch. priv. apa 2.250.571

4426 TVA deductibilă 540.137,04

Se înregistrează cheltuielile privind reviziile locomotivelor efectuate de IRLU Craiova, conform facturii în valoare de 4.373,79 lei, TVA 24%.

% =401012 Fz. lucr. serv. prest 5.423,50

62809 Alte ch. cu serv. exec. de terți 4.373,49

4426 TVA deductibilă 1.049,71

Se înregistrează factura privind administrarea Palatului CFR, efectuată de către Grup Exploatare și Întreținere Palat CFR SA în valoare de 1.411,97 lei.

65812 alte ch. serv. exec. de terți =401012 Fz. lucr. serv. prest 1.411,97

Se înregistrează factura cu examinarea și verificarea personalului de locomotivă, furnizor AFER în valoare de 2.254 lei, TVA 24%.

% = 401012 Fz. lucr. serv. prest. 2.794,96

62806 Cheltuieli AFER 2.254 l

4426 TVA deductibilă 540,96

CFR Marfă București înregistrează lucrări conform devizului 119/01.04.2015 executate de furnizorul Blue Car Service în valoare de 72 lei, TVA 24%. Conform contractului de prestație încheiat, garanția de bună execuție este de 5%, fiind reținută din contravaloarea lucrărilor din factura fiscală.

În contabilitate se fac următoarele înregistrări:

Primirea facturii fiscale în care este consemnată garanția de bună execuție constituită

% =401012 Fz. lucr. serv. prest. 89,28

61102 ch. cu lucr. de întreț. 72

4426 TVA deductibilă 17,28

Reținerea garanției de bună execuție ( 72 lei x 5%=3,6 lei)

401012 Fz. lucr. serv. prest. =167 Alte împrumuturi si dat. asim. 3,6

Înregistrare TVA neexigibilă (3,6 lei x 24%=0,86 lei)

4428 TVA neexigibilă =4426 TVA deductibilă 0,86

La achitarea garanției sau la data procesului verbal de recepție definitivă se înregistrează regularizarea TVA-ului.

4426 TVA deductibilă =4428 TVA neexigibilă 0,86

Achitarea garanției de bună execuție cu ordin de plată:

167 Alte împr. și dat. asimilate =5121 Conturi la bănci 3,6

Achitarea facutii cu ordin de plată prin contul curent

401012 Fz. lucr. serv. prest =5121 CCB în lei 85,68

Se înregistrează factura cu prestații personal detașat la SNTFM Sucursala București, Depoul Videle, furnizor IRLU București, în valoare de 10.000 lei, TVA 24%.

% =401013 Fz. prest. serv. 12.400

62809 Alte ch. cu serv. exec. de terți 10.000

4426 TVA deductibilă 2400

Se înregistrează factura de chirie și întreținere linie industrială, furnizor CNCFR București, în valoare de 82.080 lei, TVA 24%

% =401013 Fz. prest. serv. 101.779

612 Ch. redevențe și chirii 82.080

4426 TVA deductibilă 19.699

Se înregistrează factura de prestații-spălare vagoane, furnizor SSVAC București, în valoare de 38.000 lei, TVA 24%.

% =404013 Fz. prest. serv. 47.120

62809 Alte ch. serv. exec. de terți. 38.000

4426 TVA deductibilă 9.120

Se înregistrează factura de achiziție a unei clădiri pentru birouri, furnizor SC GFR SA, în valoare de 179.459 lei, TVA 24%.

% =40401 Fz. de imobilizări 222.529

212 Cladiri 179.459

4426 TVA deductibilă 43.070

Se achiziționează mobilier pentru birouri în valoare de 37.436,lei, TVA 24% conform facturii, furnizor Staer.

% =40401 Fz. de imobilizări 46.421,37

214 Mobilier 37.436,59

4426 TVA deductibilă 8.984,78

Se înregistrează achiziția unor echipamente de lucru de la SC CADIBO SRL în valoare de 1571 lei, TVA neexigibilă 24%.

% =40801 Fz -fact. nesosite 1948,04

30301 Echipamente de lucru 1571

4428 TVA neexigibilă 377,04

După 2 zile de la primirea echipamentelor se primește factura fiscală și se fac următoarele înregistrări:

% =401011 Fz. livr. Materiale 1948,04

40801 Fz. –fact. nesosite 1571

4426 Tva deductibilă 377,04

Regularizare TVA

40801 fz. fact. nesosite =4428 TVA neexigibilă 377,04

Pentru plata facturii înainte de scadență în valoare de 70.000 lei, furnizorul Blue Car acordă un scont financiar în procent de 4% (70.000 x 4%=2800 lei)

401 Furnizori livrări mat eriale = % 2.800

767 Venituri din sconturi obținute 2.128

4426 TVA deductibilă 672

Pentru achitarea unei facturi de prestații, furnizorul AFER București se emite o cambie în valoare de 2794,96 lei.

Emiterea cambiei

401012 Furnizori prestații = 403 Efecte de plătit 2794,96

La scadență se efectuează plata pe baza ordinului de plată, prin contul curent.

403 Efecte de plătit = 51211 Conturi la bănci în lei 2794,96

În cursul exercițiului se deschide un acreditiv în valoare de 11.300 lei pentru plata facturilor de achitiții materiale de la furnizorul Daneco Forest.

Deschiderea acreditivului prin transferarea sumei de 11.300 lei din contul curent:

581 Viramente interne = 51211 Conturi la bănci în lei 11.300

541 Acreditiv în lei = 581 Viramente interne 11.300

Se achită o factură de 3000 lei pentru furnizorul Daneco Forest din acreditivul deschis:

401011 Furnizori liv. mat = 541 Acreditiv în lei 3000

În cursul exercițiului se achiziționează vagoane de la firma Zimmens Austria în valoare de 150.000 euro, la un curs de 4,5 lei/euro, adica 675.000 lei, TVA 24%.

% =40403 Fz. de imobilizări 837.000

213 Mijloace de transport externi 675.000

4426 TVA deductibilă 162.000

La închiderea exercițiului se înregistrează diferența favorbaliă de curs valutar aferentă datoriei neachitate:

Curs euro la data înregistrării: 4,5 lei/euro

Curs euro la data de 31 decembrie: 4 lei/euro

Diferența de curs valutar= 150.000 x (4,5-4) =75.000 lei

40403 Fz. de imob. externi = 765 Venituri din dif. de curs valutar 75.000

Înregistrarile contabile privind vânzările de produse și servicii la CFR Marfă București

În cursul exercițiului se înregistrează prestații din transportul de mărfuri, client Lukoil în valoare de 30.000 lei, TVA 24%

4111111 Clienți tarife = % 37.200

transport 70401 Venit din act. transp. feroviar 30.000

4427 TVA colectată 7.200

CFR Marfă efectuează un transport pentru Eurofer Trans în valoare de 2.920, 56 lei, tva 24%.

411112 Clienți unități = % 3.621,49

CF 70401 Venit din act. transp. feroviar 2.920,56

4427 TVA colectată 700,93

Se înregistrează închirierea unui spațiu din incinta clădirii de birouri situată în Ploiești Triaj, client Acazia Impex, valoare chiriei fiin de 19.500 lei, TVA 24%.

4111131 Clienti tarife = % 24.180

transport 70602 Venit din act. transp. feroviar 19.500

4427 TVA colectată 4.680

CFR Marfă execută lucrări de prestație conform situației de lucrări pentru Agritransport în valoare de 3250 lei, TVA 24%, în baza contractului incheiat. Garanția de bună execuție este de 5%, fiind reținută din contravaloarea lucrărilor pe factura fiscală.

În contabilitate se fac următoarele înregistrări:

Emiterea facturii fiscale pentru situația de lucrări

411143 Clienți prestații = % 4030

70402 Ven. din lucrări și 3250

serv. prestate

4427 TVA colectată 80

Concomitent se reține garanția de bună execuție.

3250 x 5%= 162,5 lei

267 creanțe imobilizate = 41111413 Clienți prestații 162,5

Se înregistrează TVA-ul, chiar dacă garanția va fi încasată ulterior întocmirii procesului verbal de recepție definitivă.

162,5 x 24%= 39 lei

4427 TVA colectată = 4428 TVA neexigibilă 39

Încasarea garanției

5121Conturi curente la bănci = 267 Creanțe imobilizate 162,5

Regularizarea TVA

4428 TVA neexigibilă =4427 TVA colectată 39

Încasarea facturii cu ordin de plată prin contul curent

5121Conturi curente la bănci= 41111413 Clienți prestații 3867,5

Se execută prestații cu remorcare tren pe distanța București- Sinaia, în valoare de 27.800 lei, TVA 24%, fiind incluse și cheltuielile cu combustibilii și cu salariile personalului de locomotivă, stabilite pe baza devizului.

4111123 Clienți CNCFR = % 34.472

70809 Ven. din activ. div 27.800

4427 TVA colectată 6.672

Se înregistrează vânzarea de roți de tren uzate ca fier vechi, client Remat, pe baza avizului de expediție în valoare de 11.00 lei, TVA 24%.

418 Clienți- fact. de întocmit= % 13.640

70701 Ven. din vânzare

fier vechi 11.000

4428 TVA neexigibilă 2640

A 4-a zi se întocmește factura fiscală pentru vânzarea fierului vechi și se face înregistrarea:

41111413 Alți clienți interni= % 13.640

418 Clienți- fact. de întocmit 1.000

4427 TVA colectată 2640

Se înregistrează regularizarea TVA-ului:

4428 TVA neexigibilă =418 Clienți- fact. de întocmit 260

Pentru plata facturilor de prestații din transportul de mărfuri înainte de termenul scadent se acordă clientului Conpet din valoarea prestatiei de 23.400 lei, un scont financiar în procent de 4% (23.400 x 4%= 936 lei).

% =Clienți tarife transport plată centraliz. 23.400

51211 Conturi la bănci în lei 22.464

667 Cheltuieli cu sconturile acordate 936

Se primește un efect comercial de la clientul Petrom în valoare de 38.700 lei.

Emiterea cambiei

413 Efecte de primit = 41111413 Clienți prestații 38.700

La scadență se încasează cambia, comisionul băncii fiind de 1% , adica 387 lei.

% = 413 Efecte de primit 38.700

51211 Conturi la bănci în lei 38.313

627 Cheltuieli cu serv. bancare

și asimilate 387

CFR Marfă București trece în categoria clienților incerți clientul Servrtans de la care nu a reușit să recupereze suma de 25.000 lei în urma demersurilor întreprinse și se întocmește un dosar pentru acționarea în justiție.

4118 Clienți incerți sau în litigiu= 4111111 Clienți tarife transport 25.000

Se constituie un provizion pentru creanțele neîncasate de la clientul Servtrans:

% = 491 Ajustări pentru deprec. creanțelor cl. 25.000

681401 Ch. de exp. nedeductibile pentru deprec. activelor circulante 10.000

681402 Ch. de exp. Deductibile pentru deprec. activelor circulante 15.000

In cursul exercițiului se incasează prin bancă suma de 20.000 lei de la clientul Servtrans, iar diferența de 5000 lei se trece pe cheltuieli.

Încasarea facturii cu ordin de plată:

51211 Conturi la bănci în lei = 4118 Clienți incerți sau în litigiu 20.000

Trecerea pe cheltuieli a diferenței neîncasate:

% = 4118 Clienți incerți sau în litigiu 5.000

654 Pierderi din creanțe și debitori diverși 3.800

4427 TVA colectată 1.200

La sfârșitul exercițiului financiar se anulează provizionul constituit, întrucât riscul s-a produs, generând cheltuieli.

491 Ajustări pt. deprec. = 7814 Venituri din proviz. pt deprec. 7.000 creanțelor clienți activelor circulante

Creanța neîncasată în valoare de 5.000 lei va fi urmărită în continuare până la împlinirea termenului de prescripție (3 ani) prin trecerea sumei în conturi extrabilanțiere.

8034 Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare 5.000

Se efectuează un transport de marfă, conform contractului încheiat, client Emwstein Austria la prețul de 13.000 euro x 4, 50 lei= 58.500 lei.

411112 Clienți externi = 70403 Venituri din transp. feroviar extern 58.500

Creanța se încasează ulterior la un curs de 4,20 lei, inregistrându-se o diferență nefavorabilă în valoare de 3.900 lei.

665 Chelt. din dif. de curs =411112 Clienți externi 3.900

valutar

Analiza economico-financiară a indicatorilor privind datoriile și creanțele comerciale la SNTFM CFR Marfă S.A.

Rezultatele obținute în anul 2013 comparativ cu anul 2012 în sectorul indicatorilor cantitativi, relevă o scădere a activității CFR Marfă:

Volumul de marfă transportat în anul 2013 a fost de 27.603.531 tone, față de 31.305.673 tone în anul 2012 (o scădere cu 11,8%). Se constată că media încărcărilor a scăzut de la 85,5 mii tone/zi în 2012 la 75,6 mii tone/zi în 2013;

Parcursul de exploatare a mărfurilor realizat în 2013 a fost de 5.801.047 tone nete km, în scădere cu 7,2% față de 2012, iar parcursul tarifar a fost de 5.494.727 mii tone nete km în scădere cu 6,5% față de 2012.

Producția industrială a înregistrat o creștere de 7,8% în anul 2013 față de anul 2012, susținută de industria prelucrătoare (+9,2%) și industria extractivă (+2,2%). Producția și furnizarea de energie electrică si termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 1,4%.

Pe total an 2013, CFR Marfă a înregistrat o scădere a volumului de mărfuri transportate cu 11,8% și o scădere cu 6,50% a parcursului tarifar al mărfurilor, față de anul 2012.

Pe traficuri, situația se prezintă astfel:

Veniturile realizate din prestația de transport de marfă pe anul 2013 reprezinta 94,02% față de cele înregistrate în aceeasi perioadă a anului trecut, în condițiile în care indicatorul fizic „tone nete km tarifare” pe anul 2013 reprezintă 93,5% față de anul 2012 (5.497.727 mii tone nete km tarifare pe anul 2013, respectiv 5.876.801 mii tone nete km tarifare pe anul 2012);

Distanța medie de transport a crescut de la 187,7 km pe anul 2012 la 199,1 km pe anul 2013.

Evoluțiile negative ale activității de exploatare au afectat veniturile societății. Ca urmare a scăderii volumului de mărfuri transportate, cota de piață deținută de CFR Marfă în comparație cu celelalte moduri de transport, a scăzut de la 9,9% pe anul 2012 la 8,7% pe anul 2013, pentru mărfuri transportate și de la 10,6% la 9,1% pentru parcursul mărfurilor (sursa: Institutul Național de Statistică).

În sistem feroviar, cota de piață a CFR Marfă a scăzut de la 56,6% la 54,4% pentru mărfuri transportate și de la 44,8% la 42,3% pentru parcursul mărfurilor pe perioada analizată, dar rămâne lider de piață în comparație cu ceilalți operatori privați.

Productivitatea muncii pe rețea a fost mai mică cu 10,3% în anul 2013 față de anul 2012, datorită scăderii prestației.

3.1 Analiza ratelor de structură a activului

Tabel 2 Principalii indicatori financiari

Figura 2.1 Structura activelor

Figura 2.2. Volumul activelor

Rata activelor imobilizate=Ai/At, masoară gradul de investire a capitalului fix. Această rată este ridicată datorită ponderii mari a echipamentelor, utilajelor, instalațiilor și materialului rulant. Nivelul acestei rate crește în anul 2013 față de anul 2012 cu 0,36% ca urmare a unor investiții făcute prin achiziționarea de programe informatice.

Rata imobilizărilor necoporale=In/At, în perioada analizată înregistrează o ușoară creștere datorită achiziției unor licențe și programe informatice.

Rata imobilizărilor corporale=Ic/At deține cea mai mare pondere în cadrul activelor imobilizate datorită mijloacelor de transport necesare realizări obiectului de activitate.

Rata activelor circulante=Ac/At exprimă ponderea activelor circulante în total activ. În anul 2013 față de anul 2012 se înregistrează o scădere cu 0,37% ca urmare a diminuării și disponibilităților.

Rata stocurilor=St/At scade cu 0,9% in anul 2013 comparativ cu anul 2012, datorită consumului de combustibil si lubrefianți, a pieselor de schimb și a materialelor consumabile.

Rata creanțelor=Cr/At deține cea mai mare pondere în cadrul activelor circulante.

Rata disponibilităților=Db/At este influențată de raportul dintre durata medie de încasare a creanțelor și durata medie de achitare a datoriilor. Nivelul acestei rate scade în anul 2013 cu 1,75% față de 2012.

3.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a entității și pun în evidență aspecte privind stabilitatea și autonomia acesteia.

Tabel 3.1 Ratele de structură ale pasivului

Tabel 3.2 Structura pasivului

Tabel 3.3 Ratele financiare

Figura 3 Ratele de structură ale pasivului

Datorii=Dtl+Cts+Aî+Dc+Ad

Cap. perm=Cap. pr.+Dtl

Rata stabilității financiare=cap perm/Pt x100 și arată gradul de independență financiară a entității. Se consideră că existența unui capital propriu de cel puțin 1/3 din pasivul total constituie o premisă esențială pentru autonomia financiară a entității. În perioada analizată nivelul ratei este negativ, ceea ce denotă faptul că societatea este în prag de dizolvare.

Rata autonomiei financiare globale=Cap. pr./Pt x100. Reprezintă o măsură mai conservatoare de analiză a finanțării activelor întreprinderii, evidențiind ponderea surselor proprii pe termen lung în totalul activelor. Serecomandă o valoare a acesteia de peste 33%, ceea ce reprezintă o situație de normalitate, dar trebuie menționat că indicatorul este influențat sensibil de specificul firmei și de politica financiară promovată de management. Aceasta rată are un nivel foarte scăzut în anul 2012 datorită unui capital propriu diminuat ca urmare a înregistrării unor pierderi în anii anteriori, insă în anul 2013 trece la un nivel pozitiv mult mai ridicat, deoarece nu mai există riscul de dizolvare a societății, capitalul propriu nemaiavând o valoare negativă.

Rata de îndatorare globală= Dat/Pt x 100 reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are entitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul acestei rate este foarte ridicat în anul 2012, urmand ca în anul 2013 sa scadă cu 114,5%, rezultând o îmbunătățire semnificativă.

Rata de îndatorare la termen= Dtl/Cap. pr. x 100 reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi pe termen lung și mediu. Această rată se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung și a urmăririi modului în care s-a utilizat efectul de levier. În perioada analizată această rată a crescut cu 56,34%

3.3 Analiza corelației dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă

Echilibrul financiar reflectă respectarea la nivelul entității a principiilor de finanțare.

Aprecierea echilibrului financiar se realizează prin intermediul indicatorilor de echilibru:

Fond de rulment (FR);

Necesar de fond de rulment (NFR):

Trezoreria netă (TN).

Tabel 4.1 Indicatorii de echilibru

Activul net contabil= Total Activ – Datorii

Fond de rulment= Capital permanent- Imobilizări nete

Fond de rulment propriu= Cap. pr.-Imobilizări nete

Fond de rulment împrumutat= Datorii termen lung

Necesarul de fond de rulment= (Stocuri+Creanțe+Chelt. în avans)- (Dat. com+ Alte dat.+Venit în avans)

Trezoreria netă= FR-NFR

Tabel 4.2 Aprecierea echilibrului financiar

Figura 4 Ratele principalilor indicatori de gestiune

Fondul de rulment reprezintă marja de siguranță a entității impusă de diferențele dintre sumele de încasat și sumele de platit, precum și decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidități și durata medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Fondul de rulment este negativ in ambii ani analizați, însă în anul 2013 suferă o usoară imbunătățire.

Fondul de rulment propriu (FRp) are valori negative ca urmare a faptului că finanțarea activelor imobilizate s-a făcut pe seama creditelor contractate.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din activele circulante ce trebuie finanțate din surse stabile permanente. Acesta reflectă activele circulante de natura stocurilor și creanțelor nefinanțate pe seama datoriilor pe termen scurt. Nivelul indicatorului cunoaște o tendință de creștere în anul 2013 ca urmare a creșterii creanțelor.

Trezoreria netă (TN) este indicatorul care exprimă corelația dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment, reflectând situația financiară a entității, atât pe termen lung cât și pe termen scurt. În perioada analizată indicatorul înregistrează o scădere determinată de creșterea necesarului de fond de rulment, iar echilibrul financiar este susținut pe seama creditelor pe termen lung și a autofinanțării (amortizare, provizioane).

3.4 Analiza lichidității și solvabilității entității

Analiza lichidittății entității urmărește capacitatea acesteia de a-și achita datoriile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum și evaluarea riscului ca

pacității de plată.

Tabel 5 Analiza lichidității și solvabilității

Figura 5 Analiza lichidității și solvabilității

Rata de lichiditate curentă compară activele circulante cu datoriile scadente sub un an. La această rată nivelul asiguratoriu este de 1,2, nivel care nu este atins in niciunul din anii analizați.

Rata de lichiditate rapidă exprimă capacitatea entității de a-și achita datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități. Nivelul asiguratoriu al acestei rate este de 2/3. În perioada analizată această rată este în scădere, având o valoare mult sub nivelul asiguratoriu.

Rata de lichiditate imediată exprimă măsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilităților bănești. Nivelul asiguratoriu pentru această rată este de 1/3. Se constată că nivelul acestei rate este foarte scăzut atat în anul 2012, cât și în anul 2013, societatea neavând capacitatea de a achita datoriile din conturile de disponibil.

Rata solvabilității globale, exprimă securitatea de care se bucură creditorii pe termen lung și scurt, precum și marja de creditare a entității. Valoarea acestei rate este sub 1,5 în anul 2012 ceea ce înseamnă că furnizorii de fonduri puse la dispoziția entității și-au asumat riscul de insolvabilitate, urmând ca în anul 2013 valoarea acestei rate să crească la 1,96, depășind pragul de 1,5 si rezultă faptul că enitatatea are capacitatea de a-și achita datoriile bănești față de terți.

Rata de solvabilității patrimoniale are o valoare minimă de 0,3. În perioada analizată nivelul acestei rate este de 0,76 față de anul precedent, totuși valoarea minimă este depășită, societatea putând contracta credite bancare.

3.5 Analiza ratelor de gestiune

Tabel 8 Analiza ratelor de gestiune

Figura 8

Rotația activului total reflectă gradul de reînoire a activului total prin cifra de afaceri. În perioada analizată a ramas relativ constant.

Viteza de rotație a imobilizărilor nete este mică , înregistrând o tendință de scădere în anul 2013.

Durata de rotație a activelor circulante înregistrează un nivel nesatisfăcător, cu tendință de creștere în anul 2013.

Durata de încasare a creanțelor crește de la 91,64 în anul 2012 la 103,97 în 2013 situându-se peste limita considerată normală (30 zile), cu influențe negative asupra trezoreriei.

Durata medie de achitare a furnizorlior înregistrează o scădere semnificativa în anul 2013 de la 312,31 la 117,51 zile, totusi nu se înregistrează în limita unor decontări normale.

Raportul dintre durata medie de încasare a creanțelor și durata medie de achitare a furnizorilor este favorabilă entității. În timp ce entitatea creditează beneficiarii în anul 2013 în medie cu 104 zile fără dobândă, beneficiază de surse atrase de la furnizori de 118 zile.

3.6 Analiza corelației creanțe-datorii

Analiza corelației creanțe-datorii este importantă pentru activitatea entității deoarece aceasta influențează capacitatea de plată.

Tabel 9.1

În perioada analizată creanțele cresc într-un ritm superior aferent cifrei de afaceri, influențând nefavorabil fluxul de disponibilităților. Influența este parțial atenuată de raportul dintre creanțe și datorii, care deși în creștere este supraunitar, ceea ce compensează parțial majorarea gradului de imobilizare a entității.

Analiza corelației creanțe-datorii necesită calcularea indicatorilor durata de imobilizare a creanțelor (Dic) și durata de folosire a surselor atrase (Dfa).

Dic=Sold debitor mediu al creanțelor/CAx360

Dfa=Sold creditor mediu al datoriilor/CAx360

Tabel 9.2 Analiza corelației creanțe-datorii

Se poate observa situația nefavorabilă comparând structura creanțelor și a datoriilor, care nu-i permite firmei să-și achite în totalitate datoriile în urma recuperării creanțelor.

Concluzii și propuneri

În urma analizei datoriilor și creanțelor de la SNTFM CFR Marfă SA se poate constata o ușoară ascensiune financiară, fapt demonstrat de majoritatea indicatorilor analizați. Ascensiunea se datorează în primul rând faptului că o parte din datoriile fiscale au fost stinse de Agenția Națională De Administrare Fiscală prin conversie în acțiuni, inclusiv obligațiile de plată.

Aceasta urmărește o echilibrare economico-financiară a CFR Marfă în vederea creșterii atractivității la privatizare deoarece Ministerul Transportului a reluat privatizarea CFR Marfă și a relaxat unele condiții impuse ofertanților, nivelul cifrei de afaceri solicitat fiind redus semnificativ.

Procedura de privatizare presupune vânzare a 51% din acțiunile companiei, licitația privind privatizarea companiei pornind de la 180 milioane euro, aceasta reprezentând o condiție solicitată de experții Fondului Monetar Internațional.

Față de 31.12.2012, capitalurile proprii au crescut cu 1.474.850.839 lei. În cursul anului 2013 capitalul social s-a majorat cu 1.723.579.320 lei, după cum urmează:

Cu 54.383.215 reprezentând valoare a 153 de terenuri pentru care s-au obținut titluri de proprietate

Cu 1.669.196.105 lei în luna iunie 2013, conform OUG nr. 61/2013 prin care, pe de o parte CFR Marfă preia datoriile CNCFR CFR SA la bugetul consolidat al statului în contul datoriilor comerciale, pe baza unui atestat de certificare fiscală emis la data intrării în vigoare a Ordonanței care să ateste datoriile CNCFR CFR SA la buget, iar pe de altă parte se convertesc în acțiuni datoriile CFR Marfă existente la bugetul consolidat al statului conform unui certificat de atestare fiscală care să ateste obligațiile la data intrării în vigoare a ordonanței.

S-a majorat astfel numărul de acțiuni deținute de statul român în calitate de unic acționar la SNTFM CFR Marfă SA la 795.014.532, acțiuni cu valoare nominală de 2,50 lei fiecare.

În urma analizei realizate, am constatat că riscurile asociate activității acestei societăți sunt:

Riscul de management

Este acoperit printr-o modalitate utilizată de Societate, și anume, existența unor contracte de performanță pentru management, în care sunt definiți indicatorii de performanță care trebuie îndepliniți de conducere.

Riscul de rată a dobânzii

Expunerea societății la riscul modificărilor ratei dobânzii se referă în principal la imprumuturile purtătoare de dobândă variabilă pe care societatea le are pe termen lung.

Riscul de curs valutar

Moneda funcțională a societății este LEUL, în timp ce o parte din costurile finanțării pe termen lung sunt exprimate în monede străine (EUR). Anumite active și datorii sunt exprimate în monede străine care apoi sunt convertite la cursul de schimb valabil la data închiderii exercițiului financiar. Diferențele rezultate sunt înregistrate în contul de profit și pierdere, dar nu afectează fluxurile de numerar până la data reglării conturilor.

Riscul în relații cu partenerii de afaceri

Creanțele comerciale sunt prezentate diminuate cu ajustările pentru clienții incerți. Societatea are o importantă concentrare a riscului de credit cu societăți în care statul este acționar principal. Societatea, ca entitate subordonată statului, are risc de expunere ce poate fi semnificativ afectat de politica Guvernului.

Riscul de lichiditate

Politica societății în ceea ce privește lichiditățile este să mențină un nivel suficient de lichidități pentru a-și putea achita obligațiile pe măsură ce acestea ajung la scadență. Datorită naturii activității, societatea urmărește să aibă flexibilitate în posibilitățile de finanțare, prin menținerea de linii de credit disponibile pentru finanțarea activităților de exploatare.

Riscul aferent mediului economic

Criza curentă de lichiditate și creditare care a început la mijlocul anului 2008 a condus, printre altele, la un nivel scăzut și acces dificil la fondurile de pe piața de capital, rate de împrumut ridicate și, implicit, restrângerea activităților economice. Pierderile semnificative suferite de economia mondială si, implicit, de cea românească a afectat activitatea societății și capacitatea acesteia de a obține împrumuturi noi.

Clienții societății pot fi de asemenea afectați de situații de restrângere a activității care le-ar putea afecta capacitatea de a-și onora datoriile curente. Deteriorarea condițiilor de operare a societăților ar putea afecta și gestionarea previziunilor de flux de numerar și analiza de depreciere a activelor. În măsura în care informațiile sunt disponibile, conducerea a reflectat estimări revizuite ale fluxurilor viitoare de numerar în politica sa de depreciere.

Conducerea nu poate estima credibil efectele asupra situațiilor financiare individuale ale societății rezultate din restrângerea activității economice, deprecierea activelor și accesul dificil la sursele de finanțare. În contextul crizei financiare internaționale care a afectat și România și,implicit, piața transporturilor de marfă, conducerea societății să analizează măsurile care trebuie luate pentru atenuarea efectelor negative. În acest sens, societatea trebuie sa elaboreze și sa aprobe planuri de restructurare în vederea reducerii costurilor.

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2013, societatea a înregistrat o pierdere netă de 262.919.371 (405.086.569 la 2012) și o pierdere din exploatare de 241.376.118 ( 376.929.200 la 2012), ceea ce a condus la înregistrarea de active nete în suma de 567.330.463 (active nete negative în sumă de 904.619.551 la 31 decembrie 2012, reprezentând mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris. În astfel de sitiuații, în conformitate cu legea 31/1990 republicată și modificată prin legea 441/2006 trebuie convocată Adunarea Generală Extraordinară care să decidă asupra măsurilor ce trebuie luate în conformitate cu cerințele legislației în vigoare.

În același timp , la 31 decembrie 2013, datoriile curente ale societății depășeau activele circulante cu 104.747.552, iar pierderile reportate erau în sumă de 1.565.681.681.

Ca urmare, societatea trebuie să își continuie activitatea având în vedere următoarele:

măsurile de susținere din partea Statului Român, printre care convertirea datoriilor în acțiuni, stabilirea unor scheme de compensare a creanțelor de recuperat de la societăți deținute de Stat cu anumite datorii ale Societății; acordarea unor subvenții societăților deținute de stat în vederea plății datoriilor acestora către societate;

intenția Guvernului de a relua procesul de privatizare a societății în viitorul apropiat;

programele de reorganizare și restructurare a societății și programul de concediere colectivă a 2.500 de angajați aprobate de AGA în mai 2014.

Bibliografie

Feleagă Niculae, Ion Ionașcu- “Tratat de contabilitate financiară”, Editura Economică, Bucuresti 1998

Ristea Mihai- “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitaria, București 2004

Sălceanu Alexandru- “Contabilitate financiară ”, Editura Economică, București 2011

OMFP 1802/2014

Ordinul 1753 din 22.11.2004

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 39 “Instrumente financiare”

Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Editura CECCAR, București 2010

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro