Decontarile In Numerar

Economie

Decontarile In Numerar

Byadmin ianuarie 1, 2024

ARGUMENT

Cadrul organizatoric a lucrării “CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU NUMERAR. STUDIU DE CAZ SC IN MEDIA SRL” îl reprezintă societatea comercială IN MEDIA SRL, iar la baza acestuia aflându-se și documentarea din realitățile practice, concrete ale societăți.

Am ales aceasta temă deoarece în condițiile actuale ale economiei de piață disponibilul bănesc al unei societății are o influență puternică asupra situației financiare, lichidității, bonității acesteia. O societate comerciala poate fi rentabilă, poate obține profit, dar să nu fie solvabilă din cauza lipsei de lichidități ca urmare a decalajului dintre încasările și plățile pe care le face în cadrul ciclului financiar.

Încasările în lei și în valută pot provine din vânzarea de bunuri și servicii oferite de societate, lichidarea unor debitori, ridicarea de numerar de la bancă, aport la capital. Plățile în lei și în valută se pot face pentru achiziționarea de bunuri și servicii, achitarea drepturilor salariale, depuneri de numerar în bancă, plata dividentelor către acționarii societății, achitarea altor datorii ale societății, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare.

INTRODUCERE

Încă din antichitate au fost întocmite diferite liste de cheltuieli sau de provizii, fără caacestea să fie trecute printr-un sistem contabil. O dată cu aparițiacomerțului în Evul Mediu, în orașele-sate italiene, dezvoltareacomerțului a dus și laapariția unui sistem complex de contabilitate în partidă dublă.

În lucrarea din 1494, a lui Luca Pacialo, a fost descoperită contabilitate în partidă dublă fiind denumită ”metoda italiană”. Din acest motiv cea mai mare parte acontabilității conține cuvinte care provin din limba italiană.

Profesiacontabilă a fost dezvoltată mult mai târziu și anume în secolul XVIII, o dată cu crearea primului corp al contabililor (Institutul Scoțian al Contabililor Autorizați, în 1854). Tehnica partidei duble s-a schimbat foarte puțin de-a lungul timpului, schimbându-se doar obiectul, scopul și conținutul raportărilor.

Cel mai vechi fragment din contabilitate a fost descoperit în anul 1211 și reprezintă registrele unei bănci comerciale italiene, în care se foloseau termenii de ”dare” și de ”avere”, care în zilele noastre sunt folosiți sub forma de debit și credit.

O dată cu dezvoltareacomerțului dintre negustori a fost nevoie să se dezvolte și contabilitatea și de la o contabilitate primară aajuns să parcurgă drumul către o contabilitate complexă.

CAPITOLUL I

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA

1.1 Obiectul și metoda contabilității

Contabilitatea a apărut încă în perioada Evului Mediu, odată cu dezvoltarea economiei monetare și apariția germenilor capitalismului.

Prima definiție a contabilității a aparținut italianului Luca Paciolo, fiind formulată în lucrarea sa, “Tratatus de computis et scripturis”, care a aparut la Veneția în 1494. El analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii și tehnici privind înregstrarea în partidă dublă a averii ce aparține unui negustor, precum și toate afacerile acestuia, în odinea în care au avut loc. În concepția sa, partida dublă este definită prin prisma ecuației de schimb dintre avere = capital, respectiv, ce posed și cui datorez. Fiecare mișcare sau tranziție intervenită în masa averii și implicit a capitalului este reprezentată ca un raport între primire și dare, respectiv, între debitor, cel care primește valoarea, și creditor, cel care o avansează. Procedând astfel, Luca Paciolo a formulat o judecată care se ridică la rangul de principiu fundamental al contabilității ca disciplină științifică.

Trăsăturile contabilității:

contabilitatea este o disciplină funcțională care are ca obiect reprezentarea și gestiunea unei entități economice;

contabilitatea este o știință a evidenței, oferind o teorie și metodă proprie de lucru;

contabilitatea este o știință a calculației economice, care are drept scop măsurarea și prezentarea costurilor bunurilor și activităților realizate de către o entitate;

contabilitatea este un instrument de analiză, deoarece prin obiectul său furnizează informații în procesul decizional al managementului unei entități;

contabilitatea este un instrument de control prin care entitatea realizează controlul și gestiunea valorilor materiale și bănești ale unei entăți economice;

contabilitatea studiază raporturile de schimb ale valorii atât la nivelul entității, cât și în relațiile dintre aceasta și mediul său extern.

contablitatea este o artă prin care entitatea își oferă mediului extern acele informații care să o pună într-o imagine favorabilă din punct de vedere al relațiilor cu acesta.

Prin geneză, contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informațional și decizional la problema gestiunii valorilor economice separate pe entități distincte. În mod concret se delimitează ca entități contabile, regiile autonome, societățile comerciale, instituțiile publice, unitățile cooperatiste, asociațile și celelalte persoane fizice și juridice care desfășoară activități comerciale.

Contabilitatea generala, denumită și financiară, are la baza norme unitare privind organizarea și conducerea acesteia, prevazute în lege, care au caracter obligatoriu pentru toate unitățile patrimoniale, având ca obiectiv principal furnizarea informațiilor necesare atât pentru necesitățile proprii, cât și în relațiile acestora cu asociații sau acționarii, clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane juridice și fizice în sensul prevederilor art. 2 și art. 10 din legea contabilității.

Obiectivul contabilității financiare îl constituie furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare. Informația contabilă, pe lângă o utilizare internă de către management, este destinată utilizatorilor externi definiți de: investitorii de capital, bancherii, angajații, furnizorii, clienții, guvernul și organele sale, precum și publicul.

Contabilitatea de gestiune se organizeaza de căre fiecare unitate patrimonială în funcție de specificul activității și necesitățile proprii, având ca obiective principale următoarele:

calcularea costurilor,

stabilirea rezultatelor și a rentabilității produselor, lucrărilor și serviciilor executate;

întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pe feluri de activități, urmărirea și controlul executării acestora în scopul cunoașterii rezultatelor și furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea unității patrimoniale.

1.2 Metoda contabilității

1.2.1 Locul și importanța contabilității

Întreprinderea ocupă o pozitie centrală în societate. Ea este agentul care elaborează și distribuie produse materiale, efectuează prestări de servicii destinate să satisfacă nevoile economice individuale sau colective. Rolul în viața economică și socială face ca, oricare ar fi natura sistemului în care își desfășoară activitatea cu atât mai mult în contextul unei economii de piață, ea trebuie să dea socoteală partenerilor săi, utilizatori interni sau externi ai informației contabile. Instrumentul prin intermediul căruia entitatea informează mediul său despre ceea ce face, despre performanțele situației financiare este contabilitatea. Deci, contabilitatea reprezintă un sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare, înregistrare, generalizare a elementelor contabile și de raportare financiară.

Obiectivul principal al contabilității îl constituie asigurarea unei imagini fidele, clare și complete a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor obținute, dar și pentru realizarea acestui obiectiv trebuie respectate cu bună credință, regulile privind evaluarea patrimoniului și celelalte norme și principii contabile. În aceste condiții unul dintre cele mai importante principii, cel al continuitații activității agentului economic, poate fi asigurat numai în situația realizării echilibrului dintre venituri și cheltuieli, dintre încasări și plăți. Relația ce se stabilește pe linia echilibrului în privința decontărilor cu partenerii are o importanță deosebită dacă se are în vedere și faptul că în situația blocajului financiar (și în cel mai rău caz al falimentului) cei mai afectați de acest lucru sunt partenerii de natura furnizorilor și clienților. Urmărirea continuă a realizării acestui echilibru presupune printre altele controlul permanent al capacității de plată a unității și al ratei autonomiei financiare.

Imaginea fidelă reprezintă calitatea pe care trebuie să o aibă informația contabilă, rezultatul pe care trebuie să-l atingă. Situațiile financiare ale întreprinderii trebuie să dea o imagine fidelă, clară și completă.

În România, regulamentul contabil precizează că pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor obținute, trebuie respecte cu bună credință regulile privind evaluarea patrimoniului și celelalte norme și principii contabile.

1.2.2 Funcțiile contabilității

Pentru realizarea obiectivelor contabilitatea îndeplinește 5 funcții: de integrare, de informare, de control gestionar, juridică și previzională.

Funcția de înregistrare și prelucrare a datelor constă în consemnarea, potrivit unor principii și reguli proprii, a proceselor și fenomenelor economice ce apar în cadrul unităților patrimoniale și se pot exprima valoric.

Funcția de informare constă în elaborarea și furnizarea de informații privind structura și dinamica patrimoniului, a situației financiare și rezultatelor obținute în scopul fundamentării deciziilor pe termen scurt și viitoare. Contabilitatea are o funcție de informare internă (pentru conducerea unității) și o funcție de informare externă (a terților).

Funcția de control gestionar constă în verificarea modului de păstrare și utilizare a activelor imobilizate, circulante și financiare, controlul respectării disciplinei financiare etc.

Funcția juridică: datele furnizate de contabilitate și documentele de evidență servesc ca mijloc de probă în justiție, pentru a dovedi realitatea unor operații economice și a stabili răspunderea patrimonială pentru pagubele produse.

Funcția previzională – informațiile contabile aferente unei perioade deja încheiate pot fi folosite pentru determinarea tendințelor de evoluție a fenomenelor și proceselor economice viitoare.

1.2.3 Principiile contabilității

Reglementările și legislația contabilă prevăd ca organizarea contabilității să se realizeze pe baza următoarelor principii:

– principiul continuității activității presupune ca entitatea să-și continue în mod normal funcționarea, într-un mod previzibil, neexistând nici un eveniment care ar împiedica activitatea în viitor, deci care ar impune restrângerea substanțială a activității.

– principiul permanenței metodelor impune continuitatea în tot cursul exercițiului, precum și de la un exercițiu la altul, în aplicarea normelor și regulilor utilizate la evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor prin documentele de sinteză, în vederea asigurării comparabilității informațiilor. În cazuri justificate se admite schimbarea metodelor de evaluare, făcându-se mențiuni în notele explicative anexate bilanțului privind influența asupra situației patrimoniale și financiare și a rezultatului exercițiului.

-principiul prudenței este legat de evaluarea patrimoniului și urmărește ca patrimoniul și rezultatele exercițiilor viitoare să nu fie influențate de deprecierile, riscurile sau pierderile probabile din activitatea exercițiului curent sau anterior. Presupune ca activele și veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile, supraevaluate. Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu construirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. La întocmirea situațiilor financiare anuale, evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă astfel: în contul de profit și pierdere poate fi inclus numi profitul realizat la data bilanțului; trebuie să se țină cont de toate datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia. În acest scop sunt avute în vedere și eventualele proviziuane, precum și datoriile rezultate din clauze contractuale; trebuie să se țină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este pierdere sau profit. Înregitrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit și perdere.

– principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv în vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziții din bilanț, se va determina separat suma sau valoarea corespunzătoare fiecărui element individual de activ sau pasiv.

– principiul intangibilității bilanțului la deschiderea unui exercițiu financiar impune ca bilanțul de deschidere a unui exercițiu să corespundă bilanțului de închidere a exercițiului precedent, fiind interzisă modificarea elementelor patrimoniale de la sfârșitul anului care trebuie reportate la începutul anului viitor.

– principiul necompensării potrivit căruia se impune înregistrarea distinctă în bilanț a elementelor de activ și a celor de pasiv și în contul de profit și pierdere a veniturilor și a cheltuielilor, nefiind admisă vreo compensare între ele, cu excepția unor situații prevăzute prin lege.

– principiul prevalenței economicului asupra juridicului prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanț și contul de profit și pierdere să se facă ținând seamă de fondul economic al tranzacției sau al operațiunii raportate, și nu numai de forma juritică a acestora. Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile și obligațiile, precum și riscurile asociate acestor operațiuni; evenimentele și operațiunile economico-financiare trebuie evidențiate în contabilitate așa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative.

– principiul pragului de semnificație orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat separat în cadrul situațiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeași natură sau funcții similare vor fi însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată. Informațiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor, luate în baza situațiilor financiare. Pragul de semnificație depinde de mărimea elementului sau erorii, judecate în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarații greșite.

Pentru a se realiza o imaginea corectă este necesar ca:

– datele contabile să fie înregistrate imediat pentru a fi prelucrate și utilizate în timp util;

– informațiile contabile să ofere o descriere adecvată, corectă, precisă și completă a operațiilor și proceselor din unitățile patrimoniale;

– faptele să fie contabilizate și prezentate în acord cu baza lor juridică și economică;

– informațiile de sinteză să fie utile destinatarilor atunci când ei iau deciziile economice;

– construirea informațiilor este în conformitate cu regulile și procedurile în vigoare care sunt definite plecând de la principiile de bază;

– aplicarea cu bună credință a acestor reguli și proceduri în funcție de cunoașterea pe care contabilii trebuie să o aibă asupra realității și importanței operațiilor, evenimentelor și situațiilor;

– daca într-un caz excepțional aplicarea unei prescripții contabile se dovedește improprie, alterând imaginea fidelă a patrimoniului, a situației financiare sau a rezultatului, se pot face derogări de la prescripția respectivă, precizându-se și justificându-se explicit acest lucru (cu incidență asupra informației contabile).

1.2.4 Planul general de conturi contabile

Planul de conturi general este un tablou al intregului sistem de conturi, în cadrul căruia fiecare cont este delimitat printr-o denumire și simbol cifric fiind încadrat într-o clasă și grupă. Astfel se asigură uniformitate și unitate de conținut, funcție, denumire și simbolizare a conturilor. În simbolizarea conturilor este aplicat sistemul zecimal.

Planul general de conturi contabile este utilizat de către entitățile care țin contabilitatea în partidă dublă, cu excepția entităților care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), și instituțiilor publice.

Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice în funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale fiecărei entități.

Conturile pot avea funcțiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncționale (A/P). În general, conturile cu funcțiune contabilă de activ corespund elementelor de natura activelor și cheltuielilor, iar conturile cu funcțiune contabilă de pasiv corespund elementelor de natura datoriilor, capitalurilor proprii și veniturilor sau sunt aferente ajustărilor de valoare.

În conturile cu trei cifre, cifra terminală 9 semnifică operațiuni de sens contrar celor acoperite în mod normal de conturile de nivel superior din grupa din care fac parte.

Conturile în afara bilanțului sunt conturi care se debitează și se creditează în funcție de modalitatea de înregistrare în conturile de bilanț a operațiunii, la scadență sau la data realizării acesteia.

Pentru organizarea contabilității de gestiune, nu este obligatorie utilizarea conturilor din clasa 9 "Conturi de gestiune".

Planul general de conturi contabile conține trei capitole:

I. Dispoziții generale care prezintă modul general de clasificare, funcționare și simbolizare a conturilor contabile.

II. Nomenclatorul conturilor contabile cuprinde grupelor de conturi, conturilor de gradul I (conturile sintetice) și conturilor de gradul II (subconturile).

III. Caracteristica și modul de aplicare a conturilor contabile sunt caracterizate clasele, grupele de conturi și conturile de gradul I și prezentate principalele conturi corespondente pe debitul și creditul fiecărui cont sintetic.

Planul general de conturi contabile cuprinde 9 clase:

Active imobilizate: imobilizari necorporale, imobilizari corporale, imobilizari financiare.

Active circulante: stocuri, creante, investitii pe termen scurt, casa și conturi la bănci.

Capital propriu: Capitalul (individual sau social); Primele legate de capital; Rezervele din reevaluare; Rezervele; Rezultatul exercițiului financiar; Rezultatul reportat.

Datorii pe termen lung: împrumuturi din emisiuni de obligatiuni si prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung si mediu, sumele datorate entitatilor afiliate si entitatilor de care compania este legata prin interese de participare, alte împrumuturi si datorii asimilate, precum si dobânzile aferente acestora.

Datorii curente imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, sume datorate institutiilor de credit, avansuri incasate in contul comenzilor, datorii comerciale (furnizori), efecte de comert de platit (cambii, bilete la ordin, cecuri), sume datorate entitatilor afiliate

Venituri venituri de exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare

7. Cheltuieli cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare

8. Conturi de gestiune decontări interne, conturi de calculație, costul producției

9. Conturi extrabilanțiere angajamente primite, dobânzi de plătit, bilanț de deschidere, bilanț de închidere

Clasele 1-5 cuprind conturile de bilanț, clasele 6-7 – conturile de rezultate, clasa 8 – conturile de gestiune și clasa 9 – conturile extrabilanțiere.

Conturile de bilanț sunt destinate generalizării informației privind activele, capitalul propriu și datoriile entității. La data raportării soldurile debitoare sau creditoare ale acestor conturi se iau în calcul la determinarea indicatorilor din bilanț.

Conturile de rezultate sunt destinate generalizării informației privind veniturile și cheltuielile entității. La data raportării rulajele creditoare ale conturilor de venituri și rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se iau în calcul la determinarea indicatorilor din situația de profit și pierdere.

Conturile de gestiune sunt destinate generalizării informației privind costurile de producție, adaosul comercial, încasările din vînzarea bunurilor în numerar, costurile refacturate și alte elemente contabile cu caracter tranzitoriu. La data raportării conturile de gestiune se închid cu conturile de bilanț și/sau de rezultate.

Conturile extrabilanțiere sunt destinate generalizării informației privind bunurile neînregistrate în bilanțul entității, dar aflate în gestiunea acesteia, creanțele și datoriile contingente, garanțiile acordate și primite, pierderile fiscale și alte elemente similare.

Conturile din clasele 1-8 funcționează în partidă dublă, conform căreia înregistrările se efectuează concomitent în debitul unui cont și creditul altui cont.

Conturile din clasa 9 funcționează în partidă simplă, conform căreia înregistrările se efectuează în debitul sau creditul unui singur cont, fără corespondență cu alte conturi.

Simbolizarea conturilor are la bază sistemul zecimal potrivit căruia:

clasele de conturi sunt simbolizate cu o singură cifră de la 1 la 9;

grupele de conturi sunt simbolizate cu două cifre, din care: prima indică codul (simbolul) clasei în care este inclusă grupa respectivă, iar a doua – numărul grupei;

conturile de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre, din care: primele două formează codul grupei, lacare se referă contul respectiv, iar a treiacifră – numărul contului de gradul I;

conturile de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre, din care: primele trei cifre indică codul contului de gradul I, iar a patracifră – numărul contului de gradul II al contului sintetic respectiv.

Conturile de gradul I din clasele 1-7 sunt obligatorii pentru toate entitățile, iar conturile de gradul I din clasele 8-9 și conturile de gradul II din toate clasele au un caracter de recomandare și se aplică, după caz, în funcție de particularitățile activității entității și cerințele de prezentare a informațiilor, precum și în scopuri de analiză și control.

Entitățile pot să introducă conturi suplimentare de gradul II în clasele 1-7 și conturi de gradul I și II în clasele 8-9 în conformitate cu necesitățile informaționale proprii, fără dublarea și denaturarea Planului general de conturi contabile.

Planul general de conturi contabile cuprinde conturi de activ și de pasiv. Conturile din clasele 1, 2, 7 și 8 (cu excepția conturilor rectificative) sunt conturi de activ, iar conturile din clasele 3-6 (cu excepția conturilor rectificative) sunt conturi de pasiv.

În Planul general de conturi contabile este utilizată terminologia din SNC și alte acte normative contabile.

În baza Planului general de conturi contabile entitatea elaborează planul de conturi de lucru care conține nomenclatorul integral al conturilor de gradul I și II necesare pentru ținereacontabilității, întocmirea situațiilor financiare și alte necesități informaționale.

CAPITOLUL II

DECONTĂRILE ÎN NUMERAR LA SC IN MEDIA SRL

2.1 Contabilitatea decontărilor cu numerar

Decontările în numerar reprezintă operațiuni de încasare și plăți efectuate prin caseria unității în lei și în valută.

2.1.1 Caracteristiciile generale ale trezoreriei

Contabilitatea trezeoreriei asigură evidența existenței și mișcării titlurile de plasament, disponibilităților în casă și bancă, creditelor bancare pe termen scurt și a altor valori de trezorerie.

Trezoreria reprezintă o componentă importantă a activității unui agent economic, cuprinzând totalitatea operațiilor cu numerar sau echivalentului de numerar. Operațiunile cu numerar sunt reprezentate de decontările făcute prin caserie sau prin contul bancar.

Fluxurile de trezorerie reflect influența activităților de exploatare, investițiilor și finanțarea derulată de o entitate pe parcursul exercițiului contabil asupra disponibilităților bănești ale acesteia. Principalul obiectiv al situațiilor fluxului de trezorerie constă în furnizarea de informații privind încasările și plățile de mijloace bănești ale unei entități, produse în cursul unui exercițiu financiar contabil.

Pentru a reflecta în contabilitate activele bănești cu numerar, se folosește clasa a 5-a “Conturi de trezorerie” contul 531 "Casa", cont de activ.

În debitul contului 531 se înregistrează:

– sumele ridicate de la bănci contul 581;

– sumele încasate de la clienți conturile 411, 419;

– sumele încasate de la asociați contul 455;

– sumele încasate reprezentând decontări în cadrul grupului și decontări privind interese de conturile 451, 452;

– sumele încasate reprezentând aport la capitalul social contul 456;

– sumele încasate de la debitori conturile 428, 461;

– sumele încasate de la creditori diverși contul 462;

– sumele încasate reprezentând venituri anticipate contul 472;

– sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate contul 542;

– sumele încasate reprezentând imobilizări financiare pe termen scurt cedate conturile 501, 502, 503, 506, 508;

– sumele încasate din prestări servicii, vânzarea mărfurilor și alte activități conturile 704, 707, 708;

– sume încasate din despagubiri și alte venituri din exploatare conturile 758;

– diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților în valută la încheierea exercițiului financiar sau operațiunilor efectuate în valuta contul 765;

În creditul contului 531 "Casa" se înregistreaza:

– depunerile de numerar la bănci contul 581;

– costul de achiziție al investițiilor financiare cumparate în numerar conturile 261, 262, 263, 265, 267, 269, 501, 502, 503, 505, 506, 508, 509;

– plățile efectuate către furnizori conturile 401, 404;

– valoarea avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări contul 409;

– sumele achitate personalului conturile 421, 423, 424, 425, 426, 428;

– sumele achitate terților reprezentând rețineri sau popriri din remunerații contul 427;

– sumele achitate reprezentând decontari în cadrul grupului și decontări privind interese de participare conturile 451, 452;

– sumele restituite asociaților conturile 455, 456;

– dividendele platite actionarilor sau asociatilor contul 457;

– sumele achitate diverșilor creditori contul 462;

– plățile efectuate reprezentând sume transferate între unitate și subunități contul 481;

– avansurile de trezorerie acordate contul 542;

– plățile în numerar reprezentând alte valori achiziționate contul 532;

– diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilităților în valută la încheierea exercițiului financiar sau operațiunilor efectuate în valuta în cursul exercițiului contul 665;

– plățile efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare contul 658;

Soldul contului reprezintă numerarul existent în casierie.

2.1.2 Decontarile în numerar în lei

Încasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din producție proprie, din vânzări de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la bancă, aport de capital.

Plățile în lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri de numerar la bancă.

Toate operațiile de casă se înscriu de către casier în “Registrul de casă” care constituie evidența operativă pentru asemenea operații.

Contabilitatea decontarilor în numerar în lei se ține cu ajutorul contului 5311 “Casa în lei”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii, precum si a mișcării acestuia, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate.

2.1.3. Decontari în numerar în valută

Agenții economici pot efectua, în limitele prevăzute de legislația în vigoare, încăsări și plăți prin caserie în valută.

Evidența operativă a numerarului în devize se ține cu ajutorul “Registrul de casă” care va avea coloane atât pentru încasări, plăți, sold în lei, cât și pentru asemenea operații în devize. Pentru fiecare fel de valută se conduce câte un registru de casă.

Relațiile dintre valutele străine și leii românești ca și diferențele de curs valutar ce apar în timpul și la sfârșitul exercițiului financiar, se calculează și se regularizează la fel ca cele privind disponibilitățile în valută păstrate în conturi la bănci.

Pentru înregistrarea operațiilor de încasări și plăți în devize se pot folosi una din metodele:

– metoda înregistrării operațiilor la cursul pieței sau zilei;

– metoda înregistrării operațiilor la un curs fix.

La sfârșitul exercițiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul oficial, iar diferența este înregistrată după caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferențe de curs valutar.

2.1.4. Alte valori păstrate în caseriile unității

În caseriile unitaților economice se mai pot păstra și alte valori, categorie în care sunt incluse: Timbre fiscale și poștale contul 5321, Bilete de tratament și odihnă contul 5322, Tichetele și biletele de călătorie contul 5323 și Alte valori contul 5328. Operațiile sunt similare cu cele de la decontări în numerar în lei.

2.1.5. Avansurile de trezorerie

Sunt sume puse la dispoziția administratorilor sau altor salariați din unitate, în vederea efectuării unor plăți în favoarea întreprinderii cum sunt:

– aprovizionări de materiale și alte bunuri de valori mici;

– efectuarea de plăti în cadrul unor acțiuni de protocol, reclamă și publicitate;

– cheltuieli de transport, deplasări, detașări;

– servicii poștale și taxe de telecomunicații.

Avansurile de trezorerie pot fi acordate în lei și devize. În cazul avansurilor în devize, la decontarea lor pot să apară diferențe favorabile sau nefavorabile de curs valutar.

Evidența avansurilor de trezorerie se ține cu ajutorul contului 542 Avansuri de trezorerie, cont de activ.

În debitul contului 542 Avansuri de trezorerie se înregistrează:

– avansurile de trezorerie acordate contul 531;

– diferențele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în valută, la încheierea exercițiului financiar contul 765.

În creditul contului 542 "Avansuri de trezorerie" se înregistrează:

– avansurile de trezorerie justificate prin achiziția de stocuri contul 301 la 303, 331 la 346, 361, 371, 381, 401;

– diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie în valută, la lichidarea acestora sau la încheierea exercițiului financiar contul665).

Soldul contului reprezinta sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.

2.1.6. Aspecte juridice privind decontările cu numerar

Legea nr. 70/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015 stă la baza decontărilor cu numerar. Legea stabilește plafonul tranzacțiile în numerar efectuate atât de firme, cât și de persoanele fizice începând cu data de 09 mai 2015.

Dispozițiile stabilesc ca operațiunile de încasari și plăți efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionisti, persoane fizice care desfășoara activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau făra personalitate juridică de la/ către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată făra numerar.

Contribuabili vor putea efectua tranzacții în numerar în limitele prevăzute de Legea nr. 70/2015. Regulile se aplică și operațiunilor de încasari și plăți în valută efectuate pe teritoriul României. Încadrarea în noile plafoane se va efectua în funcție de cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României, de la data efectuării operațiunilor de încasări sau plăți.

Încasările în numerar de la operatorii economici se realizează în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoana, iar plățile în numerar către firme se vor efectua în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/ persoana, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.

În ceea ce priveste plățile din avansuri spre decontare, acestea se realizează în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Legea interzice încasările și plățile fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 de lei, în cazul magazinelor de tip cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, respective 10.000 de lei. Firmele vor putea achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 10.000 de lei, către magazinele de tip cash and carry, astfel: 5.000/10.000 de lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

Operațiunile în numerar între firme și persoane fizice, plafonate la 10.000 lei. Firmele vor putea încasa bani în numerar de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări, precum și contravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii, doar în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana.

Firmele vor putea să efectueze plăți în numerar către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, în limita sumei de 10.000 lei/zi către o persoană. Plățile fragmentate în numerar către o persoana, pentru tranzacțiile mai mari de 10.000 lei, sunt interzise.

Legea nr. 70/2014 stabilește că, în cazul firmelor, pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate și/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv de 10.000 de lei în cazul magazinelor de tip cash and carry, restituirea sumelor aferente va putea fi efectuată astfel: 5.000 de lei, respectiv 10.000 de lei în numerar, sumele care depașesc aceste plafoane putând fi restituite prin instrumente de plată fără numerar. Totodata, în situația în care persoanele fizice returnează firmelor bunuri sau firmele nu au prestat servici către acestea, restituirea sumelor aferente va fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, sumele care depășesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepție, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice vor declara pe propria raspundere că nu mai dețin cont bancar, restituirea se va face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.

Nerespectarea plafoanelor stabilite pentru încasările și plățile în numerar se va sancționa cu amenda de 10% din suma încasată/ plătită care depașește plafonul stabilit pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 100 de lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se va efectua de către organele Ministerului Finanțelor, ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ale unităților sale subordonate.

Conform legii plafoane nu se aplică urmatoarelor operațiuni:

depunerea de numerar în conturile deschise la bănci, inclusiv în automatele de încasări în numerar;

plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizației și a cazării pe timpul deplasării, precum și a cheltuielilor neprevăzute;

plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuțiilor, amenzilor și a altor obligații datorate bugetului general consolidat al statului;

retragerea de numerar din conturi deschise la bănci pentru plata salariilor și a altor drepturi de personal;

transferarea de sume prin intermediul instituțiilor care presteaza servicii de plata autorizate de BNR sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene și notificate către BNR;

depunerea de numerar în automate ce funcționeaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede

2.2 Descrierea societății comerciale SC In Media SRL

2.2.1 Scurt istoric

In Media este agenția de publicitate din cadrul Grupului de Presă Transilvania Expres înființată în anul 2005, care intermediază produse și servicii publicitare, realizează produse proprii –broșuri specializate, astfel încât, apelând la serviciile agenției, clienții să-și atingă ținta cu eficiență maximă, în cadrul bugetului alocat.

Din acelaș grup mai fac parte și următoarele firme:

S.C. Tipotex S.A.

Arca Press

Curier Press

Log Media

Centrul de Studii și Cercetări (CSC)

Fundația Transilvania Expres

Scop. Obiect de activitate

Principalul scop urmărit de societate este eficentizarea consumului și creșterea profitului anual.

Obiectul principla de activitate constă în oferirea de servicii publicitare cum ar fi:

Servicii specializate de media

Producție publicitară

Outdoor: intermediere producție și afișaj

Tip de activitate activitate ale agențiilor de publicitate, conform clasificării activităților economice (CAEN)

Forma juritică a societății este de “societate cu răspundere limitată”, conform dispozițiilor Legii nr. 31/1990, modificată prin Ordonanța Guvernului României nr. 32/1997 și aprobată prin Legea nr. 195/1997.

Elemente de identificare

Denumire: S.C. In Media SRL;

Sediul social: str. Traina Grozăvescu nr. 7, Brașov, România;

Puncte de lucru: 2 puncte de lucru;

Cod unic de înregistrare: 17203921;

Atribut fiscal : RO 17203921;

Număr de ordine în registrul comerțului: J08/227/2005;

Capitalul social subscris și vărsat este de 1000.00 lei;

Număr mediu de angajați: 15;

Administrator: Stoica Enache;

Certificări de Calitate: ISO 9001: 2008, emis de: SGS ROMANIA

Clienți ai agenției de publicitate SC In Media SRL

Eliana Malle

Kronemag Milenium

Valrom Industrie

Vel Pitar

Bermo Real Estate – complex Alphaville

Informații referitoare la impozitul pe profit

Reconcilierea dintre rezultatul exercitiului și rezultatul fiscal, așa cum este prezentat în declarația de impozit pe profit:

Rezultatul exercițiului 2011 profit: 37817 ron

Rezultatul exercițiului 2012 profit: 19945 ron

Rezultatul exercițiului 2013 profit: 15733 ron

Figura 2.1 Evoluția Rezultatul Exercițiului

Cifra de afaceri

2011: 1520953 RON

2012: 1247000 RON

2013: 918816 RON

Figura 3.2 Evoluția cifrei de afaceri

2.2.2 Structura organizatorică

SC In Media SRL, este o firma relativ tânără, înființată în anul 2005, aparține Grupul de Presă Transilvania Expres Brașov. Este formată dintr-un număr de 8 firme legate între ele printr-un administrator comun.

Activitatea și evidența financiar -contabilă este realizată cu ajutorul a patru departamente: biroul financiar, biroul contabil, biroul salarizări și biroul caserie.

Documentele contabile de sinteză care evidențiază crențele și datoriile comerciale sunt reprezentate de Bilanțul contabil care cuprinde: Bilanțul propriu-zis, Contul de profit și pierdere, Anexele la bilanț și Raportul de gestiune.

Agenția de publicitate SC In Media SRl este compusă și organizată conform fig. 1.2.

Figure 2.3 Structura organizatorica a SC In Media SRL

Grupul de Presă Transilvania Expres (GPTex) este compus dintr-un număr de 8 firme prezentate în figura 2.3, între ele există o colaborare strânsă, contribuind fiecare la buna desfășurare a grupului.

Figure 2.3 Structura organizatorică Grupul de presă Transilvania Expres

2.2.3 Organizarea și atribuțiile departamentului financiar contabil

Organizarea

Compartimentul finaciar-contabil este alcătuit din următoarele birouri:

Biroul financiar cuprinde activitățile prin care se urmărește obținerea și folosirea rațională a resurselor financiare ale societății;

Biroul contabilitate efectuează activitățile legate de înregistrarea și evidenta valorică a mișcărilor din cadrul societății;

Biroul salarizare îndeplinește atribuțiile de constituire ale surselor bănești cu privire la dreptuirle de personal, calculare a avansului chenzinal, drepturile lunare, întocmirea statelor de plată a salariilor, stabilirea reținerilor din salarii și volumul obligațiilor fiscale ale salariaților;

Biroul caserie cuprinde activitățiile prin care se realizează încasările și plățiile efectuate prin intermediul caseriei unității

Atribuțiile departamentului financiar- contabil

În cadrul activității financiar-contabile deosebim următoarele activități principale:

Fundamentarea politicii financiare, efectuarea de studii și analize cu privire la situațiile financiare, recalcularea periodică a necesarului de mijloace circulante, stabilirea prețurilor și tarifelor serviciile oferite etc.

Asigurarea evidenței analitice și sintetice a materiilor prime și materialelor

Asigurarea evidenței realizărilor și a rezultatelor economice pe baza întocmirii bilanțului contabil și a situațiilor privind principalii indicatori economico-financiari;

Asigurarea evidenței încasărilor și plățiilor de la client și a plățiilor către furnizorii;

Asigurarea evidenței mijloacelor fixe;

Organizarea lucrărilor de inventariere și participarea la efectuarea inventarelor;

Organizarea, clasarea, îndosarierea și păstrarea tuturor documentelor care stau la baza operațiilor contabile;

Organizarea și efectuarea controlului financiar preventiv, organizarea și exercitarea controlului financiar de fond etc.

2.2.4 Organizarea contabilității decontărilor în numerar la SC IN Media SRL

Decontările în numerar reprezintă operațiuni de încasare și plăți efectuate prin caseria unității în lei și în valută.

Documentele primare utilizate de societate pentru operațiile în numerar sunt:

cecuri de numerar folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie să fie semnat de persoanele împuternicite să dispună plăți din conturile deschise la bancă.

chitanțe se emite la fiecare încasare în lei cu excepția ridicărilor de numerar pentru care se folosește cecul de numerar

chitanța fiscală se emite pentru vânzările cu plata în numerar pentru care se datorează TVA și nu se mai întocmeste factură.

foaie de vărsamânt cu chitanță servește pentru depunerea sumelor în lei din caserie la bancă.

dispoziție de plată încasare către caserie utilizată pentru dispoziții de plată când nu există alte documente prin care se dispune plata, dispoziții de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, achiziția de material etc., dispoziție de încasat când nu există alte documente prin care se dispune încasarea.

Încasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din producție proprie, din vânzări de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la bancă, aport de capital.

Plățile în lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri de numerar la bancă.

Toate operațiile de casă se înscriu de către casier în “Registrul de casă” care constituie evidența operativă pentru asemenea operații.

Contabilitatea decontarilor în numerar în lei se ține cu ajutorul contului 5311 “Casa în lei”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidența numerarului aflat în casieria unității, precum și a mișcării acestuia, ca urmare a încasărilor și plăților effectuate.

2.3 Veniturile societății SC IN MEDIA SRL

Situația veniturilor din exploatare la societatea SC In Media SRL, înregistrată pe ultimii trei ani este următoarea:

Tabel 2.1 VEniturile din exploatare a societății SC IN MEDIA SRL 2011-2013

După cum se poate observa din tabel ponderea cea mai mare în totalul veniturilor din exploatare o au veniturile din producția vândută. Veniturile din producția vândută se referă la veniturile obținute din vânzările de produse realizate, lucrările executate sau serviciile prestat.

Diminuarea venituri a dus la o scădere a cifrei de afaceri de la 1520953 în 2011 la 918816 în 2013.

Situația veniturilor financiare la societatea SC In Media SRL, înregistrată pe ultimii trei ani este următoarea:

Tabel 2.2 Veniturile financiare a societății SC IN MEDIA SRL 2011-2013

Veniturile financiare sunt resursele economice dobândite ca urmare a activității financiare a unității patrimoniale. În cadrul societății., întâlnim în cadrul veniturilor financiare doar venituri din dobânzi, acestea au o pondere nesemnificativă din totalul veniturilor obținute de societate.

Figura 2.1 Veniturile societății SC IN MEDIA SRL

După cum se poate observa din fig. veniturile societății sunt obținute exclusiv din veniturile obținute de activitatea de exploatare, ponderea veniturilor obținute din activitatea financiară sunt nesemnificative.

2.4 Cheltuielile întreprinderii

Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri/scăderi ale activelor sau sporiri ale datoriilor.

În cadrul societății SC In Media SRL., cheltuielile de exploatare au următoarea structură:

Tabel 2.3 Cheltuielile din exploatare la SC IN MEDIA SRL în perioada 2011-2013

Cheltuielile de exploatare au ponderea cea mai mare în activitatea unei societăți comerciale. Aceste cheltuieli se înregistrează în evidența contabilă a fiecărei unități potrivit normelor legale stabilite, pe baza unui plan de conturi, pe grupe, care permite evidențierea lor corectă, normală și coerentă, astfel încât, pe baza înregistrărilor contabile, să se poată trage în mod operativ concluziile cele mai juste și eficiente.

Din analiza datelor din tabelul de mai sus se pot desprinde mai multe concluzii:

– cheltuielile din exploatare și-au diminuat valoarea pe cei 3 ani de analiză

– cheltuielilor cu energia și apa au scăzut in 2013 față de 2011;

– utilizarea forței de muncă atrage cheltuieli mai mari privind remunerațiile personalului și asigurările și protecția socială. În 2010 aceste cheltuieli reprezentau 5% din totalul cheltuielilor de exploatare, ajungând ca în 2013 aceste cheltuieli să aibă o pondere de 15% din totalul cheltuielilor de exploatare.

În cadrul societății SC In Media SRL., cheltuielile financiare au următoarea structură:

Tabel 2.4 Cheltuielile financiare la SC IN MEDIA SRL în perioada 2011-2013

Cheltuielile financiare concretizează consumurile de natură financiară, respectiv fluxurile financiare care produc reduceri de substanță a patrimoniului.

Legislația română prevede în categoria cheltuielilor financiare:

– pierderi din creanțe legate de participații;

– cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;

– cheltuieli din diferențe de curs valutar;

– cheltuieli privind dobânzile;

– alte cheltuieli financiare;

– cheltuieli cu amortizările și provizioanele.

După cum rezultă din tabel nr. , cheltuielilor financiare sunt alcătuie exclusiv din cheltuieli ce privesc dobânzile. Aceste cheltuieli cu dobânzile se înregistrează datorită lipsurilor de mijloace economice, ceea ce impune atragerea unor disponibilități existente temporar de la alte entități economice sau financiare ori de concesionare temporară a unor bunuri sau servicii.

2.4 Profitabilitatea întreprinderii

Orice societate comercială are drept scop obținerea de profit în contextul căruia: o cheltuiala reprezintă o sursă de sărăcie, măsurată prin diminuarea situației patrimoniale nete, iar venitul reprezintă o sursă de îmbogățire, măsurată prin creșterea situației patrimoniale nete; prin urmare profitul este o îmbogățire în timp ce pierderea este o sărăcie.

Situația profitului pe categorii de activități ale societății comerciale SC In Media SRL se prezintă astfel:

Tabel 2.5 Profitabilitatea societății IN MEDIA SRL în perioada 2011-2013

Rezultă din tabel că în ultimii trei ani societatea a obținut profit. Diminuarea profitului se datorează rezultatului exploatării care este de asemenea în scădere. Nu putem spune același lucru despre rezultatul financiar care are un nivel negativ în 2012 și 2013, influențează negativ asupra profitului societății.

2.4.1 Profitul exploatării

Profitul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile și a celor calculate) din veniturile exploatării (încasabile și a celor calculate).

Calculul profitului exploatării este următorul:

Profit din exploatare = Excedent brut în exploatare (EBE) + Alte venituri din

exploatare+Venituri din provizoane de exploatare – Alte

cheltuieli de exploatare –

Cheltuieli cu amortizări și provizioane

Tabel 2.6 Profitul din exploatare la societatea IN MEDIA SRL în perioada 2011-2013

2.4.2 Profitul curent și profitul net

Profitul curent este determinat atât de rezultatul exploatării cât și de cel al activității financiare, este deci, rezultatul activității curente.

Profitul curent = Profitul din exploatare+ Venituri financiare –

Cheltuieli financiare

Tabel 2.7 Profitul curent la SC IN MEDIA SRL în perioada 2011-2013

Diminuarea profitului curent față de profitul din exploatare se datorează în principal cheltuielilor privind dobânzile explicate prin apelarea la credite bancare.

Profitul net exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare, cu care sunt remunerați acționarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acesta urmează să se distribuie sub formă de dividende, în raport cu numărul de acțiuni vândute sau să se reinvestească în întreprindere.

Profitul net = Profitul curent+ Rezultat excepțional– Participarea salariaților–

Impozitul pe Profit

Tabel 2.8 Profitul net la SC IN MEDIA SRL în perioada 2011-2013

CAPITOLUL III

MONOGRAFIE CONTABILĂ LA SC IN MEDIA SRL

3.1 Monografie contabila al decontărilor în numerar la SC IN MEDIA SRL

Table 3.1 Balanta de verificare octombrie 2014

Pornind de la balanța finală din luna octombrie conf tab 3.1, Societatea IN MEDIA a derulat prin caserie în luna noiembrie următoarel operațiuni:

În data de 2 noiembrie 2014 societatea a achiziționat combustibil la prețul de vânzare de 1710 lei plus T.V.A.

Achiziționarea combustibilului, conform facturii nr. 1433 din 2 noiembrie 2014 :

% = 401 Furnizori 2.120 lei

3022 Combustibili 1.710 lei

4426 T.V.A.Deductibilă 410 lei

În data de 3 noiembrie 2014 societatea cumpără de materii prime 600 m autocolant la prețul de facturare de 1 leu/m plus T.V.A., achitate prin casă. Cheltuieli de transport: 60 lei plus T.V.A., care se achită în numerar. Consum de materii prime: 600 m evaluat după metoda LIFO.

Achiziționarea de materii prime conform facturii nr. 55 din 3 noiembrie 2014:

% = 401 Furnizori 744 lei

301 Materii prime 600 lei

4426 TVA Deductibilă 144 lei

Înregistrarea cheltuielilor de transport achitate în numerar conform facture nr 22 din 3 noiembrie 2014:

% = 5311 Casa în lei 74 lei

624 Cheltuieli de transport 60 lei

4426 TVA Deductibilă 14 lei

Achitarea cu chitanță a meteriilor prime conform chitanța nr. 11455 din 3 noiembrie 2014:

401 Furnizori = 5311 Casa în lei 744 lei

Consum de materii prime, conform bonului de consum nr 33:

Ch.cu materii prime = 301 Materii prime 600 lei

În data de 4 noiembrie 2014 societatea leagalizarea unui contract de vânzare -cumpărare care se achită pe baza chitanței nr. 1476, în valoare de 99 lei.

Înregistrarea serviciilor conform factură nr. 4455 din 4 noiembrie 2014:

% = 401 Furnizori 99 lei

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 80 lei

4426 TVA Deductibilă 19 lei

Achitarea cu chitanță nr. 2330 din 4 noiembrie 2014a serviciilor:

401 Furnizori = 5311 Casa în lei 99 lei

În data de 8 noiembrie 2014 societatea a achiziționat mărfuri la prețul de cumpărare de 2.000 lei + T.VA., cota de adaos comercial este de 30% din prețul de cumpărare. Se vând în numerar mărfuri în valoare de 2.142 lei inclusiv T.V.A. colectată.

Evaluarea stocurilor, la Prețul cu amănuntul:

Recepția mărfurilor

-înregistrarea facturii privind mărfurile achiziționate conform NIR nr. 566 la factura 2345 din 8 noiembrie 2014:

% = 401 Furnizori 2.480 lei

371 Mărfuri 2.000 lei

4426 TVA Deduvtibilă 480 lei

-înregistrarea adaosului comercial și a T.V.A.-ului neexigibil:

371 Mărfuri = % 1.224 lei

378 Dif.de preț la mărf.(2000*30%) 600 lei

4428 TVA Neexigibilă(2000+600)*24% 624 lei

Încasări în numerar din vănzarea mărfurilor conform raporturilor zilnice de casa de marcat :

5311 Casa în lei = % 2.142 lei

707 Ven.din vânz.mărf. (2142*100 :124) 1.727 lei

4427 TVA Colectată (2142*24:124) 415 lei

Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute

% = 371 Mărfuri 2.142 lei

378 Dif.de preț la mărf.(1727*0,2156) 372 lei

607 Ch.privind mărf. (1727-372) 1.355 lei

4428 TVA Neexigibilă (1727*24%) 415 lei

În data de 10 noiembrie 2014 societatea achită în numerar un avans de 1.000 lei plus T.V.A. unui institut de proiectare care va realiza lucrările de cercetare.

Înregistrarea avansului acordat, conform facturii 44 din 10 noiembrie 2014 și a chitanței nr. 16790 din 10 noiembrie:

% = 5311 Casa în lei 2.480 lei

234 Avansuri pt.imobilizari necorp. 2.000 lei

4426 TVA deductibilă 480 lei

În data de 10 noiembrie 2014 livrează la S.C. Rampa S.R.L., pe bază de aviz de însoțire a mărfii, produse finite, la prețul de 500 lei plus TVA. Ulterior se întocmește, se trimite și se decontează factura pe baza de chitanță. Prețul de înregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 300 lei.

Livrarea produselor finite pe bază de aviz de însoțire a mărfii nr. 334 din 10 noiembrie 2014:

418 Clienți-facturi de întocmit = % 620 lei

701 Venituri din vânz.prod.finite 500 lei

4428 TVA nexigibilă 120 lei

Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:

711 Variația stocurilor = 345 Produse finite 300 lei

Emiterea facturii:

411 Clienți = 418 Clienți-facturi de întocmit 620 lei

4428 TVA nexigibilă = 4427 TVA colectată 120 lei

Încasarea chitanței la scadență:

5311 Casa în lei = 411 Clienți 620 lei

În data de 12 noiembrie 2014 societatea achită cheltuieli de deplasarea salariatului societății la București, conform ordinului de deplasare nr. 304, în valoare de 150 lei.

Dispoziție de plată:

625 Cheltuieli cu deplasar = 5311 Casa în lei 150 lei

În data de 14 noiembrie 2014 societatea achiziționează piese de schimb pe baza avizului de însoțire a mărfii nr. 455:

% = 408 Furnizori-facturi nesosite 372 lei

3024 Piese de schimb 300 lei

4428 TVA nexigibilă 72 lei

Primirea facturii:

408 Furnizori-facturi nesosite = 401 Furnizori 372 lei

4426 TVA deductibilă = 4428 TVA nexigibilă 72 lei

Achitarea pe bază de chitanță:

401 Furnizori = 5311 Casa în lei 372 lei

În data de 16 noiembrie 2014 casierul societății ridică din contul deschis la Banca Transilvania numerar în suma 1500 lei.

Casa în lei = 581 Viramente interne 1500 lei

În data de 16 noiembrie 2014 societatea achită salriile pe luna octombrie, în valoare de 2350 lei pe baza de dispoziție de plată

Personal salarii datorate = 5311 Casa în lei 2350 lei

În data de 19 noiembrie 2014 societatea achită dividente pentru anul 2011, în valoare de 4500 lei pe baza de dispoziție de plată

Dividente de plată = 5311 Casa în lei 4500 lei

În data de 22 noiembrie 2014 înregistrază chiria pentru sediu, și o achită cu chitanță nr. 4578, în valoare de 3400 lei + TVA

Înregistrarea serviciilor conform factură:

% = 401 Furnizori 4216 lei

612 Cheltuieli cu redevențele 3400 lei

4426 TVA Deductibilă 816 lei

Achitarea cu chitanță a serviciilor:

Furnizori = 5311 Casa în lei 4216 lei

În data de 22 noiembrie 2014 societatea vinde Caiete de lucru pe bază de factură nr. 5778 în valoare de 3500 lei

Vânzare marfuri

Descărcare gestiunii

5311 Casa = 4111 Clienți 2000 lei

În data de 22 noiembrie 2014 angajatul societății se deplaseaza la Constanța. Achită taxe de autostrada cu bon fiscal în valaore de 35 lei

Înregistrarea cheltuielii cu transportul

624 Cheltuieli cu transportul = 5311 Casa 35 lei

În data de 22 noiembrie 2014 Societatea achiziționeaza pixuri în valaore de 150 lei pe baza bonului fiscal nr. 44 pe care le achită în numerar

Înregistrarea cheltuielii cu material consumanbile

Cheltuieli privind alte materiale consumabile = 5311 Casa 150 lei

În data de 23 noiembrie 2014 societatea depune în contul curent suma de 1500 lei baza de dispoziție de plată.

581 Viramente interne = 5311 Casa în lei 1500 lei

În data de 27 noiembrie 2014 societatea trimite un colet și achită cheltuiel de transport în valoare de 23 lei pe bază de bon fiscal

Cheltuieli de transport = 5311 Casa în lei 23 lei

În data de 29 noiembrie 2014 societatea achită salarii avans pe luna noiembrie în valoare de 3450 lei pe baza de dispoziție de plată

Avansuri acordate personalului = 5311 Casa în lei 3450 lei

În data de 29 noiembrie 2014 societatea încasează un împrumut de la un asociat în valoare de 2400 lei

Nota contabila este:

5311 Casa în lei = 4551 Actionari/ Asociati – conturi curente 2400 lei

Restituirea sumei către asociat, dupa ce societatea dispune de sumele necesare pe baza de dispoziție de plată:

4551 Actionari/ Asociati – conturi curente = 5311 Casa în lei 2400 lei

În data de 29 noiembrie 2014 casierul societății depune în contul deschis la Banca Transilvania suma 1500 lei.

581 Viramente interne = 5311 Casa în lei 1500 lei

Registru jurnal pe luna noiembrie al societății IN Media SRL se prezintă conf. tab. nr. 3.2

Table 3.2 Registru jurnal luna noiembrie

Registru Cartea Mare al societății IN Media SRL se prezintă conf. tab. nr. 3.3

Table 3.3 Registru Cartea Mare

Balanța de verificare la sf. lunii noimebrie a societății se prezintă asfel:

Tabel 3.4 Balanța finala luna noiembrie 2013 prescurtată

IV CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Un aspect important privind funcționarea unei economii naționale este cadrul economico-legislativ existent. Din punct de vedere legislativ în România există în principal două probleme esențiale de care se lovesc societățile comerciale: existența unor regelementări neclare sau care lasă locul unor înterpretări și apariția unor modificări fiscale frecvente care afectează respectarea unui plan de afaceri pe termen lung.

În prezenta lucrare am detaliat și analizat contabilitatea decontărilor în numerar la societatea comerciala IN MEDIA SRL, analiza activității și urmărirea modului de organizare și conducere a contabilității acesteia.

SC In Media SRL, este o firmă relativ tânără, înființată în anul 2005, aparține Grupul de Presă Transilvania Expres Brașov. Este formată dintr-un număr de 8 firme legate între ele printr-un administrator comun. Activitatea și evidența financiar -contabilă este realizată cu ajutorul a patru departamente: biroul financiar, biroul contabil, biroul salarizări și biroul caserie.

La baza înregistrărilor contabile se află Legea Contabilității nr. 82/91, Regulamentul de aplicare al acestuia, Planul de conturi general și Normele de utilizare a acestuia.

La societatea comercială S.C. IN MEDIA operațiile de încasări și plăți se efectuează cu respectarea regulamentului privind operațiile prin casă și a regulamentelor emise de Banca Națională a României.

Propuneri:

Pentru ca S.C IN MEDIA S.R.L să-și îmbunătățească activitatea, se recomandă:

Deschiderea unui compartiment de analiză economică și financiară, în vederea cunoașterii postfaptică, curentă și previzională, precum și a cauzelor ce determină apariția și amplificarea acestora.

Majorarea capitalului permanent. Situația de dorit pentru societate este creșterea acestuia pe baza capitalului propriu. Alte modalități de sporire a capitalului propriu sunt reprezentate de majorarea capitalului social prin noi aporturi ale acționarilor, acumularea de rezerve și rezerve din reevaluare sau primirea de subvenții pentru investiții.

Eficientizarea încasării creanțelor, pentru ca aceasta să conducă la eficientizarea plății datoriilor societății.

Reducerea cheltuielilor materiale prin urmărirea strictă a serviciilor executate de terți, lansându-se comenzi numai pentru strictul necesar,

Reducerea cheltuielilor de exploatare, și nu în cele din urmă a cheltuielilor financiare

BIBLIOGRAFIE

Bojian O, Bazele contabilității, Ed. Economică, București, 2003

Chic G., Grigorescu C.J., Analiza Economico-Financiară, Editura Universitară, București, 2010

Florentin Caloian, Bazele contabilității, Editura C.H. Beck, București, 2008

Grigore Cartianu, M. Becir, A. Savin, M. Vrabie, S. Pop, L. Nita, Codul Muncii pe înțelesul tuturor 2011, Editura Adevărul Holding, 2011

Iacob Petru Pântea, Contabilitatea financiară Românească conform cu Directivele Europene, Ediția a II-a, Edtua Intercredo, Deva, 2007

Lucian Pătrașcu, Bazele contabilității, Editura Universității Transilvania Brașov, Brașov, 2011

Mihai Ristea și Mirela Dima, Contabilitatea societăților comerciale, Editura Universitară, București, 2003

Mihai Ristea, Contabilitatea Întreprinderii, Editura Universitară, București, vol. I, 2002

Oprea Calin și Mihai Ristea Bazele contabilității, Editura Didactică și Pedagogica R.A, București, 2003

Niculae Feleagă, Contabilitate Aprofundată, Editura Economică, București, 2010

Niculae Feleaga și I. Ionascu , Tratat de contabilitate, vol. I, Editura Economică, București, 2010

Simona Elena Dragomirescu, Bazele contabilității -Curs Universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2012

Staicu C. și colectiv, Contabilitatea entităților economice, vol. 1, Editura Universitară, Craiova, 2008

Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Ediția a II-a (revăzută și adăugită), Ed. Economică, București, 2005

Reglementări contabile

Legea contabilității nr. 82/1991

Legea nr. 70/2015

OMFP 3055/2009 –Reglementări contabile conforme cu directivele europene

Site-uri

*** http://www.avocatnet.ro/

*** www.bitsoftware.eu

*** http://contabilul.manager.ro

*** www.inmedia.ro

*** www.mfinante.ro

*** www.mpublic.ro

*** www.monitoruloficial.ro

*** www.static.anaf.ro

Anexa nr. 1

FACTURA FISCALA

Furnizor Mol SA Cumparator SC IN Media SR

Sediul Bucuresti Sediul Traian Grozavescu nr 8

Judetul. Bucuresti Judetul Brasov

Cota T.V.A 24 %

Anexa nr. 2

FACTURA FISCALA

Furnizor Rampa Cumparator SC IN Media SRL

Sediul Bucuresti Sediul Traian Grozavescu nr 8

Judetul. Bucuresti Judetul Brasov

Cota T.V.A 24 %

Anexa nr. 3

FACTURA FISCALA

Furnizor Notar Cumparator SC IN Media SRL

Sediul Bucuresti Sediul Traian Grozavescu nr 8

Judetul. Bucuresti Judetul Brasov

Cota T.V.A 24 %

Anexa nr. 4

Anexa nr. 5

FACTURA FISCALA nr. 344/10.11.2014

Furnizor Brevet SRL Cumparator SC IN Media SRL

Sediul Bucuresti Sediul Traian Grozavescu nr 8

Judetul. Bucuresti Judetul Brasov

Cota T.V.A 24 %

Anexa nr. 6

AVIZ DE INSOTIRE A MARFII

nr 334/10.11.2014

Cumparator Rampa SRL Furnizor SC IN Media SRL

Sediul Bucuresti Sediul Traian Grozavescu nr 8

Judetul. Bucuresti Judetul Brasov

FACTURA FISCALA

nr 322/10.11.2014

Cumparator Rampa SRL Furnizor SC IN Media SRL

Sediul Bucuresti Sediul Traian Grozavescu nr 8

Judetul. Bucuresti Judetul Brasov

Anexa nr. 7

DISPOZITIE DE*) Plata catre casierie nr. 2222 din 12.11.2014

Numele si prenumele Gheorghe S

Functia (calitatea) Sofer

Suma 150 lei Scopul incasarii – platii Diurna

*) Se va inscrie "INCASARE" sau "PLATA" , dupa caz 14-4-4 t2 Verso DATE SUPLIMENTARE

PRIVIND BENEFICIARUL SUMEI:

Actul de identitate CI Seria BV Nr. x.

Am primit suma de 150 lei (in cifre)

Data 12.11.2014

Semnatura …………………………………….

CASIER Platit / incasat suma de 150 lei (in cifre) Data 12.11.2013

Semnatura ……………………………….

Anexa nr. 8

Indicatori Bilanț contabil și Contul de profit și pierdere SC IN Media SRL 2013

cod unic de identificare: 17203921

Anexa nr. 9

Indicatori Bilanț contabil și Contul de profit și pierdere SC IN Media SRL 2012