Decontari Prin Carduri Si Perspectiva DE Dezvoltare In B.c.“moldova Agroindbank”s.a

DECONTĂRI PRIN CARDURI ȘI PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE ÎN B.C.“MOLDOVA AGROINDBANK”S.A.

CUPRINS

ABSTRACT

RÉSUMÉ

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. CONCEPT TEORETIC PRIVIND APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA CARDURILOR

1.1. Istoria apariției și tipologia cardurilor ca instrumente de plată

1.2. Prezentarea generală a decontărilor prin carduri ale băncilor comerciale

CAPITOLUL II. ACTIVITATEA CU CARDURI ÎN CADRUL B.C. “MOLDOVA AGROINDBANK” S.A

2.1. Analiza generala a activitatii cu carduri a B.C. “Moldova Agroindbank” S.A

2.2. Riscuri în decontările prin carduri și metode de minimizare

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

ABSTRACT

la proiectul de licență a studentei Ciolan Natalia cu tema

„ DECONTĂRI PRIN CARDURI ȘI PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE ÎN B.C.“MOLDOVA AGROINDBANK”S.A.,

Chișinău, 2015

Proiectul de licență este alcătuit din introducere, două capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 23 surse, 11 anexe, 38 pagini de text de bază, 5 figuri.

Actualitatea și importanța temei. Actualitatea temei cercetate reiese din faptul că cardul bancar este un instrument universal de plată, ce constituie cheia de acces a dirijării contului de card, prin care astăzi decurge cea mai mare parte a plăților. Prin intermediul cardului bancar se poate efectua plata pentru mărfuri si servicii, ridicarea banilor in numerar.

Scopul cercetării constă în scoatere în evidență a modalității derulării decontărilor prin carduri și a posibilităților de perfecționare a utilizării acestora, cât și identificarea riscurilor care intervin în plățile prin carduri.

Sarcinile ce au stat la baza cercetării sunt:

a studia din punct de vedere teoretic apariția și evoluția cardurilor pe plan mondial;

a identifica tipurile de carduri după mai multe criterii de clasificare;

a analiza procedurile de emitere și de utilizare a cardurilor;

a cerceta principalele riscuri caracteristice plăților prin carduri;

a studia inovațiile recent apărute pe piața cardurilor.

Concluzii de bază. Cardul este definit ca un instrument de plata electronica, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului sau sa utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa utilizeze o linie de credit. Emiterea cardurilor este o operațiune complexa care include încheierea convenției de card, confecționarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informațiilor la centrul de autorizare și la instituțiile internaționale și apoi eliberarea cardului.

Cuvinte-cheie: bancă comercială, card de debit, card de credit, bancă emitentă, bancă acceptantă, sistem de plăți, risc.

RÉSUMÉ

au projet de licence de l’etudiante Ciolan Natalia sur le theme

« Paiements par cartes bancaires et perspective d utilisation dans BC «Moldova Agroindbank » SA »

Chisinau, 2015

Le projet de licence se compose d' une introduction, deux chapitres, les conclusions et recommandations, bibliographie de 23 sources, 11 annexes, 38 pages de texte de base, 5 figures

Nouvauté et importance du sujet provient du fait que la carte de crédit est un instrument le paiement universel qui est la clé de la gestion de l'accès au compte de la carte, qui, aujourd'hui, occupe la majeure partie des paiements. Par carte bancaire peuvent payer des biens et services, et l utilisation du numere des bancomats.

Le but de la recherche. en la mise en evidence de toute modalité de cartes de paiement et des possibilités d'amélioration de l'utilisation de celui-ci, ainsi que d'identification des risques encourus dans les cartes de paiement.

Objectifs de la recherche: étudier théoriquement l'émergence et l'évolution des cartes mondiales ; – identifier les types de cartes après plusieurs critères de classement ; -analyser les procédures de délivrance et d'utilisation des cartes; -étudier les principaux risques caractéristiques des cartes de paiement ; – étudier les nouvelles cartes innovations de marché.

Conclusions fondamentales: La carte est définie comme un instrument de paiement électronique, c'est-à-dire une information normalisée et sécurisée et individualisée, qui permet à son détenteur d'utiliser les disponibilité de leur argent sur un compte ouvert au nom ou du nom de la société émettrice, ou d'utiliser une ligne de crédit. Émission de cartes est une opération complexe qui comprend la conclusion de la Convention de carte, rendant compte de la carte de l'ouverture, la transmission d'informations au centre de la confidentialité et à des institutions internationales carte et puis relâchez la carte.

Mots-clés: Banque commerciale, carte de débit, carte de crédit, la banque émettrice, banque acceptante, système de paiement bancaire, risques.

LISTA ABREVIERILOR

ATM – automated teller machine

B.C. – Bancă Comercială

BNM – Banca Națională a Moldovei

MAIB – Moldova Agroindbank

POS – point-of-sale

RM – Republica Moldova

S.A. – Societate pe acțiuni

SAPI – Sistem Automatizat de Plăți Interbancare

SBI – sistem bancar informatizat

SMC – sistem de management de carduri

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Schema generală de principiu a unei bănci acceptatoare a cardurilor …………………16

Fig. 1.2. Schema generală de principiu a unei bănci emitente de carduri …………………………17

Fig. 1.3. Schema de principiu a unui procesator independent de tranzacții cu carduri………. 18 Fig.2.1.Dinamica numarului cardurilor active în circulație la MAIB, 2010-2014 ……………. 23

Fig. 2.2. Dinamica numărului de ATM și POS terminale ………………………………………………23

INTRODUCERE

Banca Naționala a Moldovei supraveghează sistemele de plăți și decontări, funcționarea stabila și eficientă a cărora este esențiala pentru stabilitatea sectorului financiar, precum și sistemele care sunt utilizate preponderent de către persoanele fizice și juridice pentru efectuarea plăților. Astfel, supravegherii sunt supuse: sistemul automatizat de plăți interbancare; sistemul de decontări ale valorilor mobiliare; sistemele de plăți cu carduri; sistemele de transferuri internaționale; sistemele de plăți destinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate de către entitățile nebancare.

Actualitatea temei cercetate reiese din faptul că cardul bancar este un instrument universal de plată, ce constituie cheia de acces a dirijării contului de card, prin care astăzi decurge cea mai mare parte a plăților. Prin intermediul cardului bancar se poate efectua plata pentru mărfuri si servicii, ridicarea banilor in numerar.

Sistemele de plăți cu carduri sunt sistemele prin intermediul cărora se efectuează operațiuni de plata fără numerar sau retrageri de numerar cu utilizarea cardurilor bancare. Băncile licențiate din Republica Moldova participa atât în sistemele internaționale de plăți cu carduri, cât și în sistemele locale. Cardurile emise sub egida sistemelor internaționale de plăți cu carduri au circulație locala și internaționala, pe când cardurile emise sub egida sistemelor locale au numai circulație locala. Cardul nu este însa moneda, respectiv monedă electronică, ci numai un instrument de plata care mijlocește transferul de moneda da la debitor la creditor, bazat pe un anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plata care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacții spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie care erau legate de o singură tranzacție, iar transmiterea informației-bani este electronica și nu prin posta.

Pentru realizarea cu succes a globalizării plăților prin carduri s-au instituit o serie de sisteme mondiale, cum ar fi: VISA Internațional, Europay Internațional, American Express, MasterCard Internațional, etc. Acestea au reușit standardizarea acestui sistem de plăți, eliminând barierele de genul celor impuse de monede, diferite comportamente financiare. Aceste organizații au instituit noi fluxuri de numerar, numerar ce se găsește sub forma monedei din plastic.

Părțile implicate în plățile electronice cu carduri trebuie să dispună de un sistem informatizat bazat pe calculatoare sigure și să fie legate la sistemele de telecomunicații. Astfel băncile trebuie să dispună de un Sistem Bancar Informatizat, iar acest sistem trebuie să includă și un procesator dedicat prelucrării tranzacțiilor cu carduri, uzual numit Sistem de Management al Cardurilor. Nu există o standardizare a unor astfel de sisteme informatizate, bancare sau de management al cardurilor, fiecare bancă sau procesator independent având propriul sistem informatizat, fie produs chiar de aceștia, fie achiziționat (la costuri mari) de la diverși producători specializați de astfel de sisteme. Între sistemul de management al cardurilor, și sistemul bancar informatizat, trebuie să existe o perfectă compatibilitate, iar aceasta se asigură printr-o interfață bine pusă la punct, bazată pe monografia de conturi a sistemului bancar și pe formatele de date proprii acestuia.

Scopul cercetării constă în scoatere în evidență a modalității derulării decontărilor prin carduri și a posibilităților de perfecționare a utilizării acestora, cât și identificarea riscurilor care intervin în plățile prin carduri.

Sarcinile ce au stat la baza cercetării sunt:

a studia din punct de vedere teoretic apariția și evoluția cardurilor pe plan mondial;

a identifica tipurile de carduri după mai multe criterii de clasificare;

a analiza procedurile de emitere și de utilizare a cardurilor;

a cerceta principalele riscuri caracteristice plăților prin carduri;

a studia inovațiile recent apărute pe piața cardurilor.

Metodologia cercetării. La elaborarea lucrării date au fost utilizate mai multe metode de cercetare: metoda analizei, metoda matematică, metoda statistică, metoda inducției și deducției ș.a.

Suportul metodologic utilizat la elaborarea lucrării este alcătuit din sursele autorilor autohtoni și români: Bulgac C., Grigoriță C., Cobzari L., Enicov I., Basno C., Dedu V. ș.a. De asemenea a fost utilizată legislația în vigoare în domeniul cercetat, cât și materialele practice și statistice oferite de B.C. „Moldova Agroindbank” S.A..

Scopul și sarcinile cercetării au determinat structura proiectului de licență. Astfel, lucrarea dată este structurată în introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.

CAPITOLUL I. CONCEPT TEORETIC PRIVIND APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA CARDURILOR

1.1. Istoria apariției și tipologia cardurilor ca instrumente de plată

Conform regulamentului BNM cu privire la cardurile bancare, cardul bancar este un suport de informatie standardizat si personalizat prin intermediul caruia detinatorul, de regula, cu utilizarea numarului personal de identificare al sau si /sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la distanta la contul bancar оn vederea efectuarii anumitor operatiuni prevazute de banca emitenta [22].

Conform alin. (1) art. 1289 Cod Civil al R. Moldova, cardul bancar este un instrument de plată emis de o bancă (emitent), care permite titularului cardului să retragă bani în numerar, să efectueze transfer de sume bănești în limitele disponibilului din contul său în banca emitentă ori din contul liniei de credit acordată de aceasta [8].

Plățile cu carduri se efectuează prin virament. În situația în care deținătorul cardului efectuează plata în numerar, cardul este folosit pentru obținerea numerarului de la distribuitorul automat de numerar ce permite doar retragerea disponibilului de pe cont sau ghișeului automat de bancă, ce permite și accesul la alte servicii ale băncii (transferul de fonduri, acceptarea depozitelor ș.a.).

Din punct de vedere istoric, apariția cardului are loc în anul 1946, la New York, când o banca specializata în permite titularului cardului să retragă bani în numerar, să efectueze transfer de sume bănești în limitele disponibilului din contul său în banca emitentă ori din contul liniei de credit acordată de aceasta [8].

Plățile cu carduri se efectuează prin virament. În situația în care deținătorul cardului efectuează plata în numerar, cardul este folosit pentru obținerea numerarului de la distribuitorul automat de numerar ce permite doar retragerea disponibilului de pe cont sau ghișeului automat de bancă, ce permite și accesul la alte servicii ale băncii (transferul de fonduri, acceptarea depozitelor ș.a.).

Din punct de vedere istoric, apariția cardului are loc în anul 1946, la New York, când o banca specializata în creditul de consum lansează pe piața un nou produs “Charge It”, care consta în emiterea unui bon valoric numit “scrip”, pe baza căruia clienții puteau efectua cumpărături de la comercianții care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comercianții depuneau bonurile la banca emitenta și încasau contravaloarea bunurilor vândute, banca făcând transferul banilor din conturile clienților în conturile comercianților. În 1950 apare, tot în America, cardul de plastic pentru consum și calatorii emis de o firma Diners Club și preluat apoi de bănci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc în 1960 prin Bank of America care lansează produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA Internațional), care în 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori. În Europa, prima lansare a unui card european are loc după 1967, în Franța, prin “Carte Bleu”, un card care necesita semnătura clientului pe factura, după care facturile se remiteau la banca pentru încasare.

Pentru realizarea cu succes a globalizării plăților prin carduri s-au instituit o serie de sisteme mondiale, cum ar fi: VISA Internațional, Europay Internațional, American Express, MasterCard Internațional, etc. (vezi Anexa 1). Acestea au reușit standardizarea acestui sistem de plăți, eliminând barierele de genul celor impuse de monede, diferite comportamente financiare [14, p.90]. Aceste organizații au instituit noi fluxuri de numerar, numerar ce se găsește sub forma monedei din plastic.

VISA Internațional este o organizație non-profit, ce este subvenționată prin intermediul taxelor de participare. Ea este alcătuită din organisme financiare de genul băncilor, caselor de economii, etc. Această societate are o marcă înregistrată, ce cuprinde faimoasele benzi colorate în albastru, alb și galben. Pe plan internațional, VISA a promovat mai multe tipuri de carduri, dintre care, cele mai importante sunt: VISA Clasic, VISA Business, Gold Card/Premier, Electron Card, Visa Cash și Afinity Card.

Europay Internațional este o organizație non-profit, ce este înființată și subvenționată prin intermediul taxelor și a costurilor de participare. Ea cuprinde societatea MasterCard Internațional cu sediul în SUA și Eurocard Internațional, Cu sediul în Belgia [10, p.34].

Aceste două societăți acordă reciproc dreptul de emitere și acceptare a cărților de plată MasterCard și Eurocard pe teritoriul național al membrului. Astfel, băncile membre Europay pot emite și accepta atât cărțile de plată Eurocard (ce reunesc siglele Eurocard și MasterCard), cât și MasterCard (care nu poartă sigla Eurocard). Utilizarea acestor mărci înregistrate este condiționată de calitatea de membru Europay. Ca și în cazul VISA, Europay Internațional beneficiază de o gamă largă de produse pentru clienții săi: Eurocard/MasterCard – clasic card, Cirrus, Eurocard – ATM, Eurocheque, Edc, Maestro, Europay CLIP.

American Express este un sistem global de plăți prin carduri promovat de banca americană American Express. Preluând modelul Eurocard sau MasterCard, American Express a impus pe piața americană și apoi a globalizat un sistem de cărți de plată sub această siglă.

Există trei tipuri de carduri, în variantă debit sau credit, destinat în special persoanelor fizice sau juridice cu potențial financiar ridicat: Business Card, Gold Card și Clasic Card.

Cardul este definit ca un instrument de plata electronica, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului sau sa utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisa de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni [15, p.35]:

– retragerea de numerar, respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul unui instrument de plata de tip moneda electronica, de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ATM, de la ghișeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții obligata prin contract sa accepte instrumentul de plata electronica;

– plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalitatea etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice;

– transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronica.

Inițial, cardurile nu aveau banda magnetica, datele transmițându-se telefonic către un centru unde se introduceau într-un terminal de calculator pentru a se verifica autenticitatea cardului și existenta disponibilului în cont. Aceasta operațiune necesita un timp de răspuns și făcea ca vânzarea sa sufere o anumita întârziere. Ulterior, cardurile s-au perfecționat foarte mult și în prezent sunt de doua feluri [6, p.43]:

– carduri cu banda magnetica;

– carduri cu microprocesor.

Cardurile cu banda magnetica sunt cele care au pe verso o banda magnetica prin care se realizează procesul de citire și de transmitere prin linie telefonica a datelor ( codul BÎN – engl. Bank Identification Number, codul PIN – engl. Personal Identification Number, numele și prenumele deținătorului, caracteristicile cardului – debit, credit, cu/fără PIN, data expirării, alte date privind securitatea cardului).

Cardurile cu microprocesor, cunoscute și sub numele de SMART CARDS sau chip-carduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) încorporata într-o capsula de dimensiuni mici. Aceasta tehnologie aparține unui jurnalist francez, Roland Moreno, care în anul 1973 a înserat într-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de câteva zeci de kilobyts.

În practica exista o diversitate destul de mare de carduri care răspund cerințelor tot mai complexe ale clienților (vezi Anexa 2). Aceste carduri se pot împărți în mai multe tipuri în funcție de următoarele criterii: funcțiile specifice pe care le îndeplinesc, emitentul, zona de acceptabilitate [20, p.45].

În raport de funcțiile specifice se disting următoarele tipuri de carduri:

– Cardul de credit, un instrument prin care plățile se fac dintr-un credit acordat de banca emitenta sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabilește la emiterea cardului în funcție de solvabilitatea clientului și de istoricul pe care acesta îl are în relațiile cu banca, pe baza unei fișe scoring.

– Cardul de debit este un instrument prin care plata se face în limita disponibilului existent în contul de card și se folosește atât la efectuarea plăților pentru bunuri și servicii, cat și la retragerile de numerar. În cont trebuie păstrat un sold minim intangibil care se majorează prin transfer din contul curent. Pentru disponibilități, posesorul primește dobânda la vedere iar pentru operațiunile de plăți și retrageri de numerar se percep comisioane și taxe pentru diverse servicii (utilizare card, înlocuire, magnetizarea benzii, eliberare extras cont etc

– Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea plăților peste disponibilitățile bănești din contul de card, într-o anumita suma asimilată creditului. Se folosește în cazul cardurilor pentru salarii care se alimentează direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limitează la cca. 75% din salariu și se rambursează la virarea salariului în luna următoare. Garanția rambursării este asigurată de firma angajatoare.

– Carduri de numerar. Acestea sunt cărți de debit care se folosesc numai pentru retrageri de numerar dintr-un aparat automatizat și cu un program informatic de casierie, numit automat de distribuire de numerar (engl. ATM, cash dispencer). Retragerile se fac dintr-un cont de card care trebuie sa se alimenteze periodic de către titular.

– Carduri multifuncționale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plăți, retrageri de numerar, garantare și alte operațiuni de debit.

În raport cu acest criteriu există trei scheme de decontari de bază realizate în baza cardului: – Creditara; – De decontare; – Debitara.

Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de următoarele tipuri:

– Carduri emise de bănci (carduri bancare). Băncile emit o gama larga de carduri și întra în competiție pentru câștigarea unui segment cat mai mare de piață. Pentru a facilita accesul clienților, băncile încheie între ele convenții de plăți prin carduri, astfel ca un client al unei bănci poate apela la bancomatele altor bănci cu care banca sa are încheiată o convenție. De asemenea, comercianții încheie aranjamente cu băncile pentru folosirea cardurilor emise de acestea. Asistăm astfel la un fenomen de interbancaritate a cardurilor care este în continua extindere cu tendința de globalizare.

– Carduri emise de comercianți (cărți private). Marile firme comerciale emit propriile cărți de plata clienților săi pentru a permite sau facilita plăți în vederea achiziționării de bunuri sau servicii exclusiv de la comercianții emitenți fără a acorda accesul la un cont bancar. Aceste carduri sunt însa valabile numai în magazinele sau lanțul de magazine ale comerciantului sau a unui grup de comercianți.

– Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care conține atât banda magnetica, cat și microprocesor și care permite efectuarea unor operațiuni combinate, specifice fiecărui tip de card.

– Cardul co-branded este emis de o banca împreună cu o entitate care, de regula, are ca obiect principal de activitate comerțul sau prestările de servicii.

– Carduri emise de alte instituții sau organizații. Deosebit de bănci și comercianți sunt numeroase alte instituții care emit carduri, ca de exemplu: instituții internaționale specializate în carduri, instituții de credit, companii de transporturi, în special cele aeriene, agenții de turism, cluburi etc.

În funcție de zona de acceptabilitate cardurile pot fi [15, p.24]:

– Carduri naționale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul național și se pot emite de băncile locale, fie sub marca și firma lor, fie sub marca și denumirea unei instituții internaționale specializate. Cardurile au o utilizare tipică, adică pentru eliberări de numerar și efectuarea de plăți din disponibil sau din credite.

– Carduri internaționale. Asemenea carduri se emit de instituțiile internaționale sau de băncile locale care au devenit membre ale sistemelor internaționale pentru carduri, dar numai sub marca și firma sistemului internațional folosit. Cele mai cunoscute sisteme internaționale sunt VISA ÎNTERNATIONAL și EUROPAY ÎNTERNATIONAL, sisteme folosite și în țara noastră. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plăți din disponibil sau din credite, în funcție de tipul cardului, atât pe plan național cat și internațional.

1.2. Prezentarea generală a decontărilor prin carduri ale băncilor comerciale

Cardurile se folosesc fie pentru retragerea de numerar fie pentru operațiuni de plăți din disponibil sau credite, cu alte cuvinte pentru operațiuni de încasări și plăți. Aceste operațiuni implica emiterea cardului, deschiderea de conturi bancare, efectuarea tranzacțiilor, compensarea – decontarea, gestionarea întregii activități și bineînțeles o infrastructură adecvata la bănci și comercianți. În vederea funcționarii, emitenții de carduri trebuie sa obțină autorizarea BNM și un dosar de evaluare care cuprinde: cererea de autorizare, tipul de card, serviciile ce se vor oferi, echipamentele de lucru, procedurile de operare, certificatul proprietarului de marca privind designul și condițiile tehnice de executare a cardului, tipul de hardware și software, integrarea în sistemul de autorizare și decontare a tranzacțiilor, un business plan și evaluarea riscurilor care pot interveni în transferul, decontarea și administrarea informației [22]. Autorizarea are un caracter provizoriu pe o perioada de 90 de zile, considerată perioada de monitorizare, după care se emite autorizația definitiva.

Emiterea cardurilor este o operațiune mai complexa care include încheierea convenției de card, confecționarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informațiilor la centrul de autorizare și la instituțiile internaționale și apoi eliberarea cardului. Convenția de card este un contract scris între banca și viitorul posesor de card. Convențiile sunt actele juridice dintre părți și sunt opozabile în justiție în cazul unor conflicte între banca și titularul de convenție. Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc după semnarea contractului. Toate operațiunile de încasări și plăți trebuie sa se desfășoare prin conturi distincte pentru carduri (conturi de card) pentru a se cunoaște mișcările debitoare și creditoare și soldul acestora și a se calcula dobânzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este condiționată de existenta la aceiași banca a unui cont curent, fiind frecvente situațiile în care o persoana are conturi de carduri la mai multe bănci și cont curent la una dintre acestea.

Caracteristicile generale ale cardului bancar și obligațiile băncilor emitente

Cardul bancar este proprietatea băncii emitente care are dreptul exclusiv de a acorda solicitanților statut de deținător de card bancar și de a retrage acest statut în condițiile prestabilite. Statutul de deținător de card se acorda persoanei pentru care se emite cardul.

La emiterea cardului bancar în baza cererii de emitere (vezi Anexa 3) banca emitentă deschide contul de card. Contul de card este un cont curent bancar, în care se ține evidența tuturor operațiunilor financiare efectuate cu cardul bancar. În baza unui cont de card pot fi emise mai multe carduri bancare.

Cardul personal se emite din contul de card deschis pe numele unei persoane fizice care nu practica activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate.

Cardul de afaceri se emite din contul de card deschis pe numele unei persoane juridice, reprezentantei înființate în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorului individual și persoanei care practica alt tip de activitate. La solicitarea titularului contului de card banca poate emite carduri persoanelor împuternicite de către acesta de a utiliza mijloacele bănești din contul de card.

Banca emitenta la primirea înștiințării de la deținătorul de card despre producerea unei situații de urgenta (pierderea, furtul cardului, tranzacție neautorizata, blocarea cardului, etc.), trebuie sa asigure identificarea deținătorului de card bancar, sa ia toate masurile necesare pentru oprirea imediata a oricăror tranzacții prin intermediul cardului în cauza, sa înregistreze data și timpul înștiințării și sa pună la dispoziția deținătorului de card confirmarea faptului primirii înștiințării corespunzătoare [13, p.56].

În urma efectuării analizei asupra pieței cardurilor în Republica Moldova cel mai des sunt utilizate cardurile destinate persoanelor fizice Visa Electron, Cirrus/Maestro, Visa Clasic, MasterCard Standard, Visa Gold, MasterCard Gold, dar și cele destinate persoanelor corporative

Cardurile corporative de tip Business sunt destinate oamenilor de afaceri care întreprind călătorii de afaceri frecvente. Acest tip de carduri combină simplitatea utilizării și comoditatea ducerii evidenței contabile în întreprindere.

Persoanele juridice rezidente, deținătoare de carduri corporative (carduri business) au dreptul de a efectua în străinătate prin intermediul cardurilor următoarele plăți:

a) în scopul achitării în străinătate a cheltuielilor de deplasare și ale altor cheltuieli ce țin de deplasare. Retragerea numerarului în aceste scopuri se efectuează cu respectarea limitelor de 10 000 Euro/lună (sau echivalentul lor). În cazul emiterii a mai multor carduri pe numele unei persoane fizice din contul persoanei juridice rezidente, suma totală a retragerilor de numerar de pe toate cardurile emise pe numele acestei persoane fizice nu poate depăși suma de 10000 Euro/lună (sau echivalentul lor);

b) în cadrul operațiunilor curente internaționale ce țin de achitarea importului de mărfuri și/sau servicii, impozite, taxe, amenzi în favoarea nerezidenților. Pentru efectuarea acestor plăți nu se permite retragerea numerarului prin intermediul cardurilor respective.
Nu mai târziu de 60 zile calendaristice de la data efectuării plății prin intermediul cardului, persoana juridică rezidentă este obligată să prezinte la banca autorizată documentele (contracte, invoce-uri, etc.) care confirmă necesitatea efectuării plății și care conțin date despre suma plății. Alimentarea contului de card de tip Business se efectuează numai prin virament. Ridicarea valutei în numerar din conturile de card Business pe teritoriul Moldovei nu se permite. Compania stabilește de sine stătător utilizatorii cardurilor (reprezentanții delegați ai companiei), cât și limita cheltuielilor pentru fiecare în parte.

Soldurile din conturile de card ale persoanelor fizice sunt garantate în conformitate cu Legea nr. 575-XV din 26.12.2003 “Privând garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar”.

Realizarea mecanismului de decontare cu cartele bancare este posibilă, dacă banca emitentă, în baza împuternicirilor acordate ei prin acordul semnat cu societatatea gestionară a sistemului de plăți cu cartela respectivă (ex. VISA, American Expres, Cirrus Maestro), asigură funcționabilitatea pe teritoriul său, încheind contracte ce stabilesc drepturile și obligațiile reciproce cu:

Deținătorul cartelei, obiectul acestui contract va fi stabilirea regulilor de utilizare a cartelei emise, drepturile și obligațiile părților în acest sens (contractul de cartelă bancară);

Banca comerciantului, obiectul acestui contract va fi reglementarea procedurilor de autorizare a plăților cu cartele bancare și de asigurare a rambursării plăților avansate de banca comerciantului, din contul deținătorului deschis la banca emitentă. În acest sens alin. (2) art. 1289 al codului civil al RM stabilește că, titularul cardului bancar poate efectua plăți pentru bunurile și serviciile prestate de întreprinderile comerciale care, în baza contractelor încheiate cu emitentul, acceptă să fie plătite prin card. Întreprinderea comercială își restituie banii pentru prestațiile efectuate titularului cardului prin cesiunea către emitent a creanțelor față de titularul cardului [8].

Comerciantul, obiectul acestui contract va fi stabilirea regulilor de acceptare a cartelelor pentru plată și de efectuare a autorizării plății, cît și crearea condițiilor necesare recepționării cartelelor pentru plată.

Părțile implicate în plățile electronice cu carduri (băncile, procesatorii) trebuie să dispună de un sistem informatizat bazat pe calculatoare sigure și să fie legate la sistemele de telecomunicații. Astfel băncile trebuie să dispună de un Sistem Bancar Informatizat (core banking system), pe care îl vom numi prescurtat SBI, iar acest sistem trebuie să includă și un procesator dedicat prelucrării tranzacțiilor cu carduri, uzual numit Sistem de Management al Cardurilor (Card Management System), pe care îl vom numi prescurtat SMC.

Banca acceptatoare de plăți prin carduri este banca care deține conturile comercianților care dispun de terminale de plată și ca urmare acceptă plăți efectuate prin carduri de plată. Banca acceptatoare va primi în conturile pe care le deține banii care provin din operațiunile de vânzare plătite cu card la aceste terminale [13, p.35].

Pentru aceasta, banca acceptatoare, pe care o numim prescurtat BA, încheie contracte cu comercianții pe care îi racolează și le înființează un cont de comerciant care acceptă plata prin carduri, contract care conține clauze speciale, specifice acestui tip de plăți.

Banca acceptatoare, BA, poate deține și terminale de retragere de numerar, ATM, caz în care banca se află în postura unui ”comerciant” care ”vinde” bani având deci un cont propriu de terminal în care va primi de la banca emitentă a cardului care a cerut o retragere de numerar, o sumă de bani retrasă din contul de card care acoperă numerarul ce i-a fost avansat deținătorului de card. Figura 1.1 prezintă schema generală de principiu a unei bănci acceptatoare.

Fig. 1.1. Schema generală de principiu a unei bănci acceptatoare a cardurilor [ 10, p.94]

Pe baza acestor fișiere primite de la toate băncile acceptatoare, cercetând fiecare tranzacție în parte, procesatorul de decontări calculează sumele nete datorate de toate băncile participante la sistemul de plăți prin carduri și emite documentația cu rol de ordin de plată către agentul de transfer de fonduri care, de regulă, e banca centrală. Procesatorul de decontări poate aparține băncii centrale, uneia dintre băncile participante, sau poate fi independent.

Banca emitentă a cardurilor de plată este banca care deține contul de card și emite efectiv cardul. Banca emitentă va trimite banii din contul de card emis de ea către banca acceptatoare care deține terminalul la care s-a făcut o plată sau o retragere de numerar cu acest card. Banca emitentă va acorda, sau nu, autorizarea pentru efectuarea unei tranzacții cu un card emis de ea, autorizare cerută de o bancă acceptatoare atunci când cardul se prezintă la un terminal al său. Figura 1.2 prezintă schema generală de principiu a unei bănci emitente.

Fig. 1.2. Schema generală de principiu a unei bănci emitente de carduri [10, p.96]

Banca emitentă primește de la băncile acceptatoare tranzacțiile derulate cu cardurile emise de ea și pentru care a dat autorizarea pentru efectuarea tranzacției. Aceste fișiere formează baza pe care SMC-ul băncii emitente poate determina ce sume are de plată din conturile de card către băncile acceptatoare pentru care a dat autorizarea.

În cazul cardurilor internaționale, emise și acceptate de sistemele internaționale de plăți prin carduri, mai apare problema conversiei de monedă între moneda băncii emitente și moneda băncii acceptatoare [18, p.125]. De exemplu să luăm un card Visa emis în lei în Republica Moldova la o bancă emitentă care are moneda de decontare dolarul american, și care este folosit la un terminal de plată POS din Franța care aparține unei bănci acceptatoare cu conturi în euro. Întrucât vânzarea se face în euro, la momentul decontării interbancare între cele două bănci, dolarii vor trebui să fie convertiți în euro, conform ratei de schimb din momentul efectuării conversiei.

În Republica Moldova decontarea interbancară pentru băncile care emit sau acceptă carduri este asigurată de către BNM. Pentru operațiunile cu carduri Visa și MasterCard emise în Moldova, sistemele Visa și MasterCard, într-un mod similar, calculează sumele nete de decontare interbancară și trimit zilnic Băncii Naționale a Moldovei un raport cu rol de ordin de plată care arată ce fonduri trebuie transferate între aceste bănci din Moldova.

Pentru ca o bancă să devină emitentă sau acceptatoare de plăți prin carduri trebuie să dispună de un sistem bancar informatizat SBI și de un sistem de management de carduri, SMC (sau procesator de tranzacții cu carduri). Ambele sisteme trebuie să fie cuplate la linii de telecomunicații pentru a putea asigura servicii în timp real.

Un sistem de management cu carduri este un sistem complex și scump, pe care doar băncile mari și-l pot permite, fie că îl realizează cu forțe proprii, ca o extensie a sistemului informatizat propriu, fie că îl achiziționează de la furnizorii de astfel de sisteme și îl integrează, sau cuplează, mai apoi cu SBI-ul propriu. Băncile de talie mică și cele de talie mijlocie nu ar putea să pătrundă pe piața plăților prin carduri neputându-și permite efortul financiar necesar investiției într-un astfel de SMC și, foarte probabil, nici efortul uman, de personal, necesar operării curente sau dezvoltării și menținerii acestui sistem. Un procesator independent de tranzacții cu carduri este însă o soluție ce poate fi convenabilă pentru toate băncile, indiferent de talia lor.

Un procesator independent de tranzacții cu carduri este o companie independentă, nelegată de nici o bancă sau instituție financiară, dotată cu un sistem puternic de management de carduri SMC propriu și cu infrastructura de hardware, software și telecomunicații necesară [1, p.129]. Acest procesator își oferă serviciile de prelucrare de tranzacții cu carduri către acceptatori și emitenți (inclusiv serviciul de personalizare a cardurilor pentru emitenți), adică tuturor băncilor care nu își pot permite, sau nu doresc, să-și instaleze un SMC propriu. De altfel chiar bănci mari utilizează această strategie de externalizare (outsourcing) a serviciilor către furnizorii de servicii specializați, dedicați, competenți și care implică costuri mai mici.

SMC-ul procesatorului independent trebuie să fie legat la SBI-ul băncilor și, evident, cu toate terminalele acestora, și cu procesatorul de decontare interbancară. Legarea SMC-ului procesatorului independent cu SBI-ul fiecărei bănci care și-a externalizat procesarea cardurilor, se face printr-o interfață specifică fiecărui SBI de bancă (interfața poate fi în timp real sau legătura se poate stabili periodic, de obicei la sfârșitul fiecărei zile bancare). Procesatorul independent poate asigura de regulă toate funcțiile de bancă emitentă sau de bancă acceptatoare, la costuri mai mici de exploatare comparativ cu cazul în care fiecare bancă și-ar avea propriul SMC. Figura 1.3 prezintă structura de principiu a unui procesator independent de carduri.

Fig. 1.3. Schema de principiu a unui procesator independent de tranzacții cu carduri [10, p.90]

Un astfel de SMC poate realiza, pentru mai multe bănci simultan, toate (sau numai unele din) funcțiile bancare care se desfășoară, metaforic vorbind, în ”biroul din față (ghișeu)” și în ”biroul din spate” (după terminologia englezească consacrată ”front-office” și respectiv ”back-office” (1)). Vom numi simplificat aceste funcții ca fiind funcțiile de autorizare și funcțiile de contare, respectiv. SMC-ul poate fi o aplicație complexă ce rulează pe mai multe servere, puternice și rapide, eventual distribuite, pentru a face față prelucrării în timp real a unui mare număr de tranzacții (se poate ajunge la prelucrarea a zeci, sute sau mii de tranzacții pe secundă). O parte din servere, cele mai performante ca viteză, preiau funcțiile de autorizare, tratând cererile de autorizare (prin interogarea bazelor de date de carduri ale emitentului) și generând în timp real răspunsurile de autorizare. Aceste servere sunt legate la sistemele de telecomunicații prin care circulă mesajele de la terminalele de tip POS și ATM.

Rețelele de terminale ce se cuplează la procesator pot fi foarte mari – mii de terminale POS și sute de terminale ATM, legate prin protocoale de telecomunicații diferite (de exemplu prin telefonie comutată, telefonie mobilă) și fiind de tipuri și modele diferite, pentru carduri cu bandă magnetică sau pentru carduri cu cip. Mesajele care circulă în rețelele de terminale pot fi deasemenea de standarde diferite.

În clasa funcțiilor de autorizare (¨biroul din față¨) SMC-ul cuprinde în principal interfața cu sistemul de telecomunicații, autorizarea tranzacțiilor venite de la terminale, și serviciile de asistență non-stop acordate deținătorilor de card și comercianților (prin cercetarea bazelor de date de carduri emise și de comercianți înregistrați).

În clasa funcțiilor de contare (¨biroul din spate¨) SMC-ul cuprinde actualizarea zilnică a conturilor de card și de comercianți, legăturile cu alte (naționale domestice, sau internaționale) sisteme de decontare și transfer de fonduri interbancare, emiterea extraselor de cont, rapoarte, emiterea de carduri și altele.

În lume există mulți procesori independenți de carduri, de regulă câte unul sau doi mari în fiecare țară (de exemplu First Data Corp și Total Systems Services în SUA, și SSB – Sociata per Servizi Bancari în Italia). În România există un singur procesor independent semnificativ, cu funcții complete, PayNet (www.paynet.ro) care asigură procesarea tranzacțiilor cu carduri pentru peste zece bănci mijlocii și mici, cărora le asigură funcții complete de emitere și procesare pentru cardurile internaționale Visa și MasterCard, și pentru carduri private. În Republica Moldova aceste funcții sunt preluate de BNM.

Decontarea. La sfârșitul zilei, memoria POS se descărca în fișierul electronic al băncii acceptatoare. Urmează procesul de compensare la instituția internaționala de carduri și decontarea finala care se tratează în subcapitolul următor. Pe baza soldurilor debitoare din compensare, băncile emitente transmit creditările către băncile acceptatoare iar acestea creditează conturile comercianților. Cu aceasta se încheie ciclul operațiunilor de plata prin carduri. Durata decontării unei operațiuni din momentul autorizării pana la creditarea contului comerciantului este, în medie, de 2 zile, daca comercianții depun zilnic la banca fișierele cu tranzacțiile din ziua precedenta, în practica însa perioada medie de decontare este de 4 zile. Fluxul operațiunilor de plata prin carduri se prezintă în Anexa 4.

Operațiunile de plata cu carduri se pot efectua în doua medii: on-line (electronic) și off-line (neelectronic sau manual). Mediul off-line folosește echipamente mecanice, telefonia vocala și documente pe suport hârtie. Mediul off-line prezintă următoarele particularități: comercianții au la dispoziție imprinter (echipamente mecanice) utilizate pentru preluarea informațiilor în relief de pe card prin presare mecanica pe chitanțe, celelalte elemente (data tranzacției, codul băncii) completându-se manual de operator; autorizarea tranzacției are loc prin telefon, telex sau numai prin verificarea listei cardurilor pierdute/furate; decontarea se face pe baza chitanțelor tip “imprint” care se depun la banca acceptatoare, iar aceasta le transmite BNM pentru pregătirea fișierelor electronice, după care se restituie băncii acceptatoare; comercianții pot primii fondurile imediat sau la primirea efectiva a creditării de la banca emitenta. Acest sistem este mai greoi, perioada de decontare mai lunga, costurile mai ridicate și riscurile mai mari.

Băncile emitente au dreptul de a refuza la plata documentele de decontare, fie din inițiativa posesorului (a, c), fie din proprie inițiativa (b, d), datorita următoarelor motive [10, p.56]:

(a) nevalabilitatea operațiunilor – bunurile sau numerarul care constituie obiectul operațiunii nu au fost primite de posesorul cardului (ex. bancomatul nu a eliberat numerarul dar operațiunea s-a înregistrat); operațiunea de vânzare-cumpărare nu a fost finalizată efectiv iar chitanța nu a fost anulata; comercianții au modificat suma operațiunii fără acordul posesorului de card;

(b) nerespectarea procedurii de autorizare – cardul era înscris pe lista celor interzise la acceptare; carul fost utilizat pentru mai multe operațiuni de vânzare la aceiași unitate și în aceiași zi în scopul evitării autorizării; contravaloarea bunurilor depășește limita de autorizare a comerciantului;

(c) erorilor de completare sau procesare a chitanțelor tip;

(d) cărți expirate, contrafăcute, operațiuni frauduloase.

Întrucât, atât în mediul on-line cat și în cel off-line, băncile emitente nu primesc documentele de decontare (chitanțele) ci numai listele cu tranzacții, refuzurile din proprie inițiativa se fac la faza de autorizare. În practica, refuzurile se datorează în cea mai mare parte sesizărilor deținătorilor de carduri. Pentru exercitarea dreptului de refuz, banca emitenta solicita băncii acceptante restituirea plății, iar această notifica comerciantului reclamația și recuperează sumele din încasările care urmează sau după un interval de timp debitează automat contul clientului, potrivit prevederilor din convenția de card.

CAPITOLUL II. ACTIVITATEA CU CARDURI ÎN CADRUL B.C. “MOLDOVA AGROINDBANK” S.A.

2.1. Analiza generala a activitatii cu carduri a B.C. “Moldova Agroindbank” S.A.

BC “Moldova Agroindbank” SA functioneaza conform licentei eliberate de catre BNM (anexa 5) ca societate pe actiuni, care si-a inceput activitatea in 1991, intr-o perioada marcata de restructurare radicala a societatii in general si a economiei in particular. Cu o experiență de 20 ani, BC “Moldova Agroindbank” SA” își consolidează poziția pe piața bancară din Republica Moldova, confirmînd an de an, prin rezultatele obținute, titlul de lider al sectorului bancar din țară. Modelul unic de business orientat spre deservirea specializata și eficienta a segmentelor de clienți Comercial și Retail, de rînd cu sistemele performante ale tehnologiilor informaționale avansate, produsele și serviciile competitive strict orientate către client, personalul bine instruit și rețeaua de distrubuție dezvoltată, au determinat BC “Moldova Agroindbank” SA să fie banca de prima opțiune pentru clienți și au transformat numele băncii în unul credibil, respectat și unanim recunoscut pe piața bancară din Republica Moldova. 

Fiind membru principal al doua sisteme internaționale de plați, Visa si MasterCard, banca acorda o atenție deosebita dezvoltarii business-ului cu carduri. Una din sarcinile principale ale activitații a fost menținerea cotei de piața la emiterea si acceptarea cardurilor. Ponderea numarului cardurilor Moldova Agroindbank, aflate în circulație pe piața locala, la sfîrsitul anului 2013, a constituit 23%. În 2013, numarul cardurilor în circulație a constituit 264,607 carduri.

În scopul oferirii unor servicii operative si de calitate, banca a continuat extinderea rețelei de bancomate si POS-terminale, care sa asigure un numar cît mai mare de puncte de deservire. Numarul bancomatelor Moldova Agroindbank a atins cifra de 190 la data de 31 decembrie 2013, în comparație cu 160 de bancomate la data de 31 decembrie 2012, iar numarul de POS-terminale a crescut pîna la 2,567. Pe parcursul anului 2013, banca si-a majorat cota de piața la 19% la numarul de bancomate instalate si 25% la numarul de POS-terminale.

Tendința de crestere dinamica a plaților fara numerar, efectuate prin intermediul cardurilor bancare, în Republica Moldova, a continuat, desi volumul acestor operatiuni ramîne relativ mic (cca 4-5% din volumul total al operatiunilor cu carduri). Astfel, deținatorii de carduri continua sa foloseasca cardurile, preponderent, pentru retragerea numerarului din bancomate.

Potrivit datelor BNM, pe parcursul anului 2013, suma totala a operațiunilor efectuate cu cardurile bancare emise în Moldova a constituit 22.7 miliarde lei, în crestere fața de 2012, cu 13.3%. Totodata, suma retragerii numerarului din bancomate, în perioada de referința, a crescut cu 12.8% – pîna la 21.6 miliarde lei, volumul plaților fara numerar s-a majorat cu 24% pîna la 1.07 miliarde lei. Moldova Agroindbank continua promovarea serviciului de Comerț electronic (E-commerce). La sfîrsitul anului 2013, MAIB a înregistrat tranzacții în volum de 85,201 mii lei la 71 comercianți activi.

În domeniul comerțului electronic, banca colaboreaza cu companii din diferite domenii: comercializarea biletelor avia, carților, serviciilor de telefonie mobila, etc. Banca conlucreaza cu succes si cu organizații de stat, cum ar fi Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuala (AGEPI), dar si cu lideri ai pieței de telefonie mobila – Orange SA si Moldcell SA.

În 2013, banca a lansat Serviciul “MAIB Pay” – varianta simplifcata a utilizarii serviciului E-commerce pentru agenții economici, care accepta carduri straine, însa nu dispun înca de capacitatea tehnica de a se conecta la serviciul E-commerce standard – în special, hotelurile, companiile de închiriere a autoturismelor, etc. Serviciul respectiv este deja implementat la 10 clienți.

MAIB a fost printre primele banci comerciale, care a aderat la proiectul „Serviciul de Plați Electronice” (MPay), realizat în cadrul parteneriatului public-privat dintre Centrul de Guvernare Electronica al Guvernului, Centrul pentru Telecomunicații Speciale, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, BNM, operatorii de plați ți compania Q-Systems. Proiectul face parte din programul “e-Transformarea Guvernarii” al Bancii Mondiale si are menirea de a facilita accesul populației la serviciile publice.

În aprilie 2014, banca, în parteneriat cu „Loyal International Group” SRL a lansat programul de loialitate Pay&Save, pentru fidelizarea deținatorilor de carduri Moldova Agroindbank. Grație primului proiect de cashback din Moldova – „Pay&Save”, orice card de la Moldova Agroindbank devine card de reduceri, care permite economisirea banilor la efectuarea anumitor cumparaturi.

Cashback este mai mult decît o reducere, este un concept revoluționar si una din cele mai ețciente metode de a economisi bani, efectuînd cumparaturi. Pe parcursul anului 2014, peste 460 deținatori de carduri au beneficiat de cashback, în valoare totala de 75, 862 lei.

Pe parcursul anului 2013, Moldova Agroindbank si Visa au desfasurat campania promoționala „Încercați! O sa va placa!” si campania promoționala “Sochi 2014. Înainte pentru victorie!”. Prin intermediul acestor campanii, Moldova Agroindbank si Vis au reusit sa sporeasca confortul clienților si sa rasplateasca fidelitatea acestora. În cursa pentru premiile banesti oferite, au fost înscrisi toți deținatorii de carduri bancare Visa/Visa Electron emise de Moldova Agroindbank, care au efectuat, în perioad promoției, cel puțin o tranzacție de minim 50 lei, țe prin Internet, țe în unitațile comerciale din țara sau din strainatate.

Mai mult de 300 de deținatori de carduri Visa au cîstigat premii banesti. Premiul mare al campaniei “Sochi 2014. Înainte pentru victorie!” a constituit o calatorie pentru doua persoane la

Jocurile Olimpice de Iarna din Soci.

În luna august 2014, banca a lansat un produs nou, privilegiat – cardul Priority Pass. Grație noului produs – cardul Priority Pass – clienții Moldova Agroindbank obțin accesul în zonele VIP ale celor mai moderne si renumite aeroporturi din lume, cu condiții confortabile de asteptare.

În luna noiembrie 2014, a fost lansat cardul din segmentul premium – MasterCard Platinum un produs dedicat persoanelor prospere. MasterCard Platinum este un card premium, recunoscut în întreaga lume, care conțrma statutul înalt, bunastarea si reputația țnanciara împecabila de care se bucura deținatorul. La țnele anului 2013, numarul deținatorilor de carduri Platinum a fost de 64 persoane, iar volumul tranzacțiilor de cca 924 mii lei.

Ponderea numărului cardurilor BC “Moldova Agroindbank” SA aflate în circulație pe piața locală a crescut de la 22% (2013) pînă la 25% în 2014.

Fig.2.1.Dinamica numarului cardurilor active în circulație la MAIB, 2010-2014 [elaborat de autor în baza sursei 21]

Astfel, în 2011 numărul cardurilor active emise de BC “Moldova Agroindbank” SA a constituit 178359 de carduri, iar în 2014– 264607 de carduri.

Pentru a oferi servicii calitative și operative clienților săi, banca a continuat extinderea rețelei de bancomate și POS-terminale Dinamica numarului de carduri aflate in circulatie si dinamica dezvoltarii retelei de ATM-uri si POS-terminale este reprezentata in Figura 2.4.

Fig. 2.2. Dinamica numărului de ATM și POS terminale [elaborat de autor în baza sursei 21]

Numărul bancomatelor BC “Moldova Agroindbank” SA a atins cifra de 190 la data de 31 decembrie 2014 în comparație cu 132 în 2011, iar numarul de POS-terminale a crescut la 2255 în anul 2014. Banca și-a menținut cota de 17% din piața RM la numărul de bancomate instalate, și 23% la numărul de POS-terminale [9].

Pentru a oferi fiecărui segment de clientelă produsul și serviciul cel mai potrivit, banca a implementat noi produse și a asigurat dezvoltarea continuă a produselor și serviciilor existente.

Pe piața locală crește interesul pentru cardurile dedicate cumpărăturilor în mediul Internet. Astfel, BC “Moldova Agroindbank” SA a lansat produsul MasterCard Standard M@IB Virtual, care este utilizat exclusiv pentru efectuarea tranzacțiilor în mediul Internet, fiind un instrument de plată optim, care oferă comoditate și securitate sporită.

În 2011 BC “Moldova Agroindbank” SA a implementat Serviciul de Acceptare la plată a cardurilor bancare în mediul Internet. Comerțul electronic este destinat clienților băncii, care comercializează servicii și produse prin intermediul magazinelor virtuale. Acest serviciu facilitează vînzările electronice prin acceptarea cardurilor la plată în condiții de maximă securitate. BC “Moldova Agroindbank” SA a fost certificată la serviciul 3D Secure, și astfel oferă comercianților un grad sporit de securitate la efectuarea tranzacțiilor și acceptarea cardurilor la plată.

În perspectiva dezvoltării unei concurențe puternice pe piața de retail bancar, BC “Moldova Agroindbank” SA este pregătită pentru exigențele pieței și își propune să-și mențină poziția de lider național pe piața ,serviciilor și produselor bancare.

BC “Moldova Agroindbank” SA ofera un set larg de carduri atit persoanelor fizice ,cit si persoanelor juridice. Prin depunerea cererii de emitere a cardurilor (Anexa 3), clientii BC “Moldova Agroindbank” SA pot beneficia de urmatoarele tipuri de carduri [9] :

Visa Electron/Cirrus Maestro -Cardurile sunt destinate pentru platile electronice si retrageri numerar din bancomate. Cu cardurile Visa Electron si Cirrus/Maestro este posibil de retras numerar de la oricare din sutele de mii de bancomate din diverse tari. Cu toate acestea, Visa Electron si Cirrus/ Maestro sunt carduri cu nivel inalt de securitate, deoarece toate operatiile pe aceste carduri au loc cu autorizarea obligatorie, adica cu verificarea on-line. Cardurile Cirrus/Maestro nu pot fi folosite la achitarea marfurilor si serviciilor prin Internet, posta, etc. Moldova-Agroindbank ofera doua carduri electronice cu o perioada de valabilitate de 4 ani – Cirrus/Maestro + Visa Electron – ambele carduri la contul de card principal, care permite intotdeauna sa fiti siguri ca puteti efectua operatiunile dorite, indiferent de sistema de plati care predomina intr-o anumita regiune a lumii. La contul de card principal, de asemenea, pot fi emise carduri suplimentare Cirrus/Maestro si Visa Electron.

Visa Classic/ MasterCard Standard- Cardurile clasice se potrivesc ideal pentru oamenii contemporani si cei care pretuiesc timpul. Aceste carduri pot fi utilizate la achitarea marfurilor si serviciilor, realizate prin reteaua comerciala obisnuita, prin Internet, prin posta sau prin telefon, precum si la rezervarea hotelurilor, arenda masinilor, procurarea biletelor avia, retrageri numerar din bancomate si la sediile bancare.BC “Moldova Agroindbank” SA emite cardurile VISA Classic/MasterCard pe o perioada de 4 ani. La aceste carduri pot fi emise carduri suplimentare VISA Electron, VISA Classic, Cirrus/Maestro si MasterCard.

Cardul MasterCard Gold – este un produs conceput pentru persoanele cu statut social important și venituri considerabile. Cardurile MasterCard Gold oferă: o limită înaltă de creditare, asistența medicală, în cazul solicitării de eliberare urgentă a avansului de numerar. Cardul este acceptat în peste 29 milioane de locații din lume, inclusiv la peste 835 mii de bancomate.

Visa Bussiness- Moldova-Agroindbank emite carduri de afaceri sub egida a doua sisteme de plati MasterCard International si Visa International. Cardul de afaceri este un card de debit ce poate fi emis in USD, EUR si MDL. Cardul de afaceri de la MAIB este un produs de tip debit care se adreseaza persoanelor juridice ai caror salariati efectueaza deplasari in interesul firmei, atat in tara cat si in strainatate. Avantajele cardului de afaceri: este un produs ideal pentru clienti persoane juridice;permite efectuarea de tranzactii comerciale si retrageri de numerar in orice colt al lumii; ofera posibilitatea de a limita cheltuielile anumitor angajati la nivelul fiecarui card in parte sau va ofera posibilitatea de a face cheltuieli in limita soldului contului; nu este nevoie de decont de avans; cheltuielile pot fi efectuate in orice valuta; permite alimentarea contului de card doar prin virament; extrasul de cont permite verificarea cheltuielilor si simplifica perfectarea darii de seama; rezervarea camerelor de hotel; serviciu clientela 24 ore pe zi.

MasterCard Bussiness- este un card international de debit/credit destinat persoanelor juridice pentru achitarea cheltuielilor de deplasare si reprezentativitate a angajatilor acestora. Dupa completarea contului cu acest card se pot ridica mijloace banesti in numerar, se pot procura marfuri si servicii oriunde, unde sunt prezente siglele cardului. Cardul este acceptat in peste 29 milioane de locatii, inclusiv la peste 835 mii de bancomate in intrega lume. Regulile de utilizare a cardurilor de afaceri sunt reprezentate in Anexa 6.

Card Virtual MAIB-in contextul eforturilor sale de facilitare maximă a accesului clienților la serviciile și produsele acordate, inclusiv la distanță și, implicit, necesității tot mai acute într-un instrument sigur de plăți on-line, BC “Moldova Agroindbank” SA a lansat o nouă soluție – Cardul Virtual „MasterCard Standard Virtual”. Acest produs este destinat achitării bunurilor și serviciilor la magazine virtuale prin intermediul Internet-ului, precum și în alte medii unde cardul nu necesită a fi prezentat în formă fizică și anume – mail-order, phone-order, key-entered și alte tranzacții. Prezența fizică a cardului bancar nu este necesară, deoarece utilizatorul va folosi doar rechizitele acestuia, inclusiv codul de autentificare al cardului (CVC2)  folosit ca un element de protecție în desfășurarea tranzacțiilor într-un mediu CNP (card not present). De exemplu – e-commerce (Internet), MO/TO (Mail-order /phone-order). Astfel, direct de la computerul său personal, deținătorul Cardului virtual de la BC “Moldova Agroindbank” SA va putea efectua cumpărături de pe orice site al comerciantului pe care este prezentă sigla «MasterCard». 

Cardul Virtual se emite pe un termen de un an. Rechizitele cardului virtual (numărul și termenul de valabilitate) se aplică pe un suport de plastic ce are forma unui card bancar și un design predefinit, care se transmite deținătorului împreună cu plicul sigilat cu codul CVC2 (codul de autentificare al cardului). Cardul nu este dotat cu banda magnetică sau cip, nu are PIN-cod și nu dispune de banda pentru semnătura deținătorului pe verso. Cardul Virtual de la BC “Moldova Agroindbank” SA vine să asigure confortul maxim și un grad sporit de protecție în efectuarea cumpărăturilor on-line. Noul produs confirmă odată în plus angajamentul ferm al BC “Moldova Agroindbank” SA de a răspunde celor mai exigente așteptări ale clienților. Banca le dă forță pentru a se dezvolta, explorînd posibilitățile mari oferite de tehnologiile avansate. Tariferele si comisoanele aferente operatiunilor de deservire ale cardurilor Virtuale BC “Moldova Agroindbank” sunt reprezentate in Anexa 8.

Cardul Visa Electron Avanti-este un card oferit gratuit, destinat persoanelor tinere pînă la 30 de ani, persoane active și dinamice; este un card bancar de debit cu bandă magnetică, atașat unui cont curent bancar deschis în MDL; este un instrument de plată ideal care poate fi utilizat atit in tara cit si in strainatate prin beneficiile pe care le include; oferă educație financiară segmentului de tineret. Tarifele si comisoanele aferente operatiunilor de deservire a cardurilor bancare Avanti sunt reflectate in Anexa 7.

Carduri de credit- Limita maximă a creditului este de 50 000 lei, pentru participanții la proiectele salariale prin BC “Moldova-Agroindbank” S.A., care dețin istorie de credit pozitivă. Pentru clienții fără istorie de credit – limita maximă a creditului este de 30 000 lei.Termenul creditului este de 3 ani. Limita cardului de credit se micșorează la solicitarea beneficiarului, în părți egale pe parcursul ultimelor 24 luni sau 12 luni. Pentru emiterea cardului de credit, achitarea cumpărăturilor la comercianți; rambursarea anticipată a sumelor de credit banca percepe comisionul zero. Rata dobînzii:constituie 17% annual si este flotantă. Pentru sumele achitate la comercianți pentru cumpărături, rata dobînzii se va micșora cu 0,5 puncte procentuale, 0 % – pentru perioadă de grație pînă la 60 de zile. Beneficiar al cardului de credit poate fi orice persoană fizică, angajată în cîmpul muncii de cel puțin 6 luni, salariul lunar brut trebuie să constituie cel puțin 1100 lei lunar. 

Moldova Agroindbank a lansat un nou tip de card – cardul bancar cu microprocesor (cip). 
Cardurile cu cip arata ca oricare alt card bancar traditional, care suplimentar la banda magnetica (pe verso-ul cardului), este dotat si cu un microprocesor incorporat (pe fata cardului).

Spre deosebire de cardurile traditionale cu banda magnetica, cardurile cu cip pot oferi numeroase avantaje – securitate, functionalitate si longevitate. Tehnologia cip inseamna tranzactii mai sigure si o gama larga de servicii suplimentare pe acelasi card – aplicatii de loialitate, de identificare a detinatorului, bonusuri, etc. – pe care banca intentioneaza sa dezvolte in continuare.

La moment una din cele mai importante caracteristici a cardurilor cu cip este asigurarea securitatii sporite a mijloacelor banesti din contul de card. Cardurile cu cip contin caracteristici de securitate performante, care fac practic imposibil furtul datelor de pe card, contrafacerea cardului, utilizarea neautorizata a cardului. Astfel, mijloacele banesti in contul de card cu cip sunt in siguranta maxima.

Banca propune carduri cu cip pentru majoritatea produselor emise sub egida sistemelor internationale de plati Mastercard si Visa, precum si pentru carduri de tip debit si credit: 

MasterCardGold, MasterCardStandard Cirrus/Maestro VisaClassic, VisaElectron. Deasemenea, BC “Moldova Agroindbank” SA propune carduri de afaceri cu cip pentru clienti corporativi: MasterCard Business si Visa Business.

BC “Moldova Agroindbank” SA a lansat un proiect de fortificare a sistemului de protecție, securitate și integritate a produselor bancare de care pot beneficia clienții săi.

Liderii sectoarelor pe care le reprezintă – BC “Moldova Agroindbank” SA și societatea internațională de asigurări „Moldasig” – au lansat un proiect de fortificare a sistemului de protecție, securitate și integritate a produselor bancare de care beneficiază clienții BC “Moldova Agroindbank” SA. În acest sens specialiștii celor două companii au elaborat o soluție de asigurare a deținătorilor de carduri bancare de la MAIB contra riscurilor legate de pierderea cardurilor. Aceasta include, de asemenea, asigurarea unui șir întreg de alte riscuri aferente pierderii cardului, inclusiv pierderea concomitentă a documentelor, cheilor, telefoanelor mobile.Astfel, noul produs prevede asigurarea persoanei fizice, care va deschide un cont de card bancar la MAIB, contra riscurilor:

– sustragerii ilicite a mijloacelor de pe card de către terțe persoane care au obținut cardul în rezultatul pierderii de către deținător sau în urma furtului, jafului sau tîlhăriei;

– cheltuielilor legate de achitarea procedurii blocării cardului și reemiterii acestuia;
– cheltuielilor suplimentare legate de restabilirea documentelor personale (pașaport, buletin de identitate, permis de conducere), precum și a cheilor (de la locuință, automobil, safeu închiriat la bancă), pierdute sau furate odată cu cardul bancar;

– cheltuielilor legate de procurarea unui nou telefon mobil în locul celui sustras împreună cu cardul bancar.

Perfectarea și eliberarea contractului de asigurare se va efectua în cel mai confortabil, rapid și simplu mod pentru client, deoarece se va încheia direct la bancă, odată cu deschiderea contului de card bancar. Prima de asigurare se va elibera pe un termen de un an, cu posibilitatea extinderii automate pe încă un an. 

Datorita tehnologiilor moderne,conducerea departamentului Carduri Bancare a luat decizia de a implementa imediat proiectul cu denumirea de “Cardul Clic”,care va permite de a crea individual,dupa propriul gust si dorinta designul cardului propriu.Persoanele dragi, copii, părinții, natura, peizaje exotice, evenimente importante din viață, la serviciu, sau întîlnirile cu prietenii și colegii – toate vor putea fi putea fi realizate în imagini pe cardul personal.La fel si poza personala poate fi plasata in partea stinga a cardului la solicitarea clientului.

În cadrul acestui proiect, banca va oferi 2 tipuri de card: Visa Electron Clic si Visa Classic Clic.

Conform proiectului Cardul Visa Electron Clic va reprezenta un card de debit cu bandă magnetică, care va poseda toate caracteristicile funcționale unui card Visa Electron.

Cardul Visa Classic Clic va fi un card de debit hibrid dotat cu microprocesor (Cip), cît și cu bandă magnetică care va oferi un nivel înalt de securitate a tranzacțiilor.

Cardurile Visa Electron Clic și Visa Classic Clic se vor deosebi de alte carduri bancare, prin faptul că aspectul lor va putea fi creat personal aplicînd design-ul individual pentru fiecare card. În rest, acestea vor fi carduri internaționale de debit, care pot fi utilizate pentru efectuarea de plăți în toată lumea, inclusiv prin Internet, pentru ridicarea numerarului, într-un cuvînt, anume în așa mod cum sunteți deja obișnuiți.

Cardurile Visa Electron Clic și Visa Classic Clic se vor emite de bancă tuturor doritorilor, iar în cazul că clientul este deja posesorul unui card BC “Moldova Agroindbank” SA, cardul cu design individual se va emite suplimentar la contul de card existent.

Priority Pass. Acesta oferă un mare plus de confort și determină o altă identitate a beneficiarului de produs – de apartenență la o lume selectă care beneficiază de confort sporit și atitudine specială. Grație cardului Priority Pass clienții Moldova Agroindbank obțin accesul în zonele VIP ale celor mai moderne și renumite aeroporturi din lume, implicit – cele mai confortabile condiții de așteptare a zborurilor. Priority Pass permite membrilor și invitaților/însoțitorilor acestora accesul în saloanele VIP ale aeroporturilor, la un preț standard pentru o vizită, indiferent de clasa biletului lor de călătorie sau compania aeriana utilizată.  Priority Pass cuprinde cele mai moderne aeroporturi din lume, care includ servicii speciale și deservire la nivel exclusiv în funcție de politica operatorilor saloanelor VIP din aeroporturile incluse în Program. Astfel, prin intermediul cardului Priority Pass dețănătorii cardului premium beneficiază de:

servicii speciale și deservire exclusivă în peste 600 saloane VIP sau Business Lounge în aeroporturi din peste 100 de țări și 300 de orașe din întreaga lume,

sălile VIP incluse în program sunt disponibile indiferent de clasa biletului de călătorie sau compania aeriana cu care se efectuează zborul, 

 acces privilegiat în peste 70 de săli VIP în aeroporturile din SUA,

acces la poșta electronică, internet, locuri pentru comunicare și tratative/negocieri,

infrastructură excelentă pentru lucru și odihnă

 alte facilități pentru posesorii de card premium și oaspeții lor.

Exemple de carduri emise de MAIB sunt prezentate în Anexele 10 și 11.

2.2. Riscuri în decontările prin carduri și metode de minimizare

Banca Naționala a Moldovei supraveghează sistemele de plăți și decontări, funcționarea stabila și eficientă a cărora este esențiala pentru stabilitatea sectorului financiar, precum și sistemele care sunt utilizate preponderent de către persoanele fizice și juridice pentru efectuarea plăților.

Astfel, supravegherii sunt supuse [16]:

a) sistemul automatizat de plăți interbancare;

b) sistemul de decontări ale valorilor mobiliare;

c) sistemele de plăți cu carduri;

d) sistemele de transferuri internaționale;

e) sistemele de plăți destinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate de către entitățile nebancare.

Sistemul automatizat de plăți interbancare consta din sistemul de decontare pe baza bruta în timp real (SDBTR) și sistemul de compensare cu decontare pe baza neta (SCDN), fiind administrate de către Banca Naționala a Moldovei.

Sistemul de decontări ale valorilor mobiliare include decontările aferente tranzacțiilor cu valori mobiliare de stat și valori mobiliare corporative (atât transferurile de valori mobiliare cât și transferurile de mijloace bănești). Supravegherea sistemului în cauza este efectuata de Banca Naționala a Moldovei și de Comisia Naționala a Pieței Financiare, atribuțiile fiind delimitate prin prisma prevederilor legislației în vigoare și a acordului de colaborare încheiat între părți.

Sistemele de plăți cu carduri sunt sistemele prin intermediul cărora se efectuează operațiuni de plata fără numerar sau retrageri de numerar cu utilizarea cardurilor bancare.

Băncile licențiate din Republica Moldova participa atât în sistemele internaționale de plăți cu carduri, cât și în sistemele locale. Cardurile emise sub egida sistemelor internaționale de plăți cu carduri au circulație locala și internaționala, pe când cardurile emise sub egida sistemelor locale au numai circulație locala.

Sistemele de transferuri internaționale reprezintă sistemele de plăți prin intermediul cărora sunt transferate mijloacele bănești în/din străinătate. Sistemele de plăți destinate deservirii persoanelor fizice pe teritoriul RM operate de către entitățile nebancare reprezintă sistemele prin intermediul cărora persoanele fizice efectuează plăți pentru serviciile de utilitatea publice, telefonie fixa și alte tipuri de servicii, utilizând în acest sens dispozitive speciale de primire a numerarului.

În domeniul supravegherii sistemelor de plăți și decontări Banca Naționala a Moldovei efectuează următoarele:

a) asigurarea cadrului normativ;

b) monitorizarea sistemelor;

c) evaluarea sistemelor;

d) dispunerea masurilor de remediere.

Asigurarea cadrului normativ relevant cu privire la supravegherea sistemelor de plăți și decontări se efectuează de către Banca Naționala prin emiterea actelor normative necesare bazate pe principiile nominalizate.

Monitorizarea funcționării sistemelor de plăți și decontări se efectuează de către Banca Naționala în baza informației care inter alia include:

– descrierea arhitecturii și a performantelor sistemului;

– documentația de sistem (de ex. regulile și procedurile sistemului, informația cu privire la participanții la sistem, etc.);

– informația obținută în cadrul controalelor pe teren la băncile licențiate privând activitatea acestora în cadrul sistemelor de plăți și decontări;

– rapoartele auditorilor externi și interni asupra activității băncilor licențiate și ale altor entitatea implicate în operarea sistemelor de plăți și decontări;

– reglementările și informațiile emise/difuzate de alte instituții.

În baza informației obținute în cadrul monitorizării, Banca Naționala efectuează evaluarea periodica a conformării sistemelor cerințelor expuse în actele normative în vigoare.

În cazul în care în urma evaluărilor efectuate Banca Naționala depistează încălcări de conformitate, ea poate dispune masuri de remediere sub forma de recomandări sau dispoziții obligatorii cu termene concrete de implementare.

Dezvoltarea activității cu carduri a scos în evidență și unele imperfecțiuni în ce privește securitatea operațiunilor și a modului de utilizare de către posesori. Masurile de securitate ca holograma, PIN-ul, verificarea specimenului de semnătura nu s-au dovedit suficiente și au fost introduse masuri în operare ca limitarea sumei autorizate, a numărului zilnic de tranzacții la un comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente în baza de date și alți parametrii specifici băncilor emitente. În același timp, perfecționările tehnologice au condus la înlocuirea suportului hârtie cu cel electronic și la extinderea transmisiei telefonice, care, în unele zone, rămân vulnerabile la încercările de frauda.

Masurile de protecție mai noi prevăd codificarea mesajelor transmise prin circuitul telefonic, dar acest sistem este mai complicat și mai scump și nu este invulnerabil. În cazul tranzacțiilor de valori mai importante, comercianții au luat măsura de a interoga banca emitenta și aceasta pe deținătorul cardului asupra realității operației, măsura care presupune un răspuns suplimentar și o autorizare întârziată, dar care s-a dovedit a fi foarte eficientă. Practica bancara cu carduri a arătat ca frauda se produce de cele mai multe ori în activitatea de acceptare, determinată de posesorii cardurilor sau de terțe persoane.

Fraude determinate de posesorii cardurilor [7, p.130]:

– utilizarea cardului de către posesor fără existent a disponibilului în cont pentru mai multe operațiuni care nu sunt supuse autorizării (sub limita de autorizare), speculând faptul ca operațiunea nu se verifica; banca emitenta refuza plata, urmând ca banca acceptanta sa se îndrepte împotriva comerciantului; soluția este impunerea autorizării în toate cazurile în care se operează în mediu de risc;

– utilizarea cardului pentru tranzacții pe care ulterior posesorul nu le mai recunoaște, din rea intenție sau alte motive (folosirea cardului de către un alt membru al familiei fără știrea posesorului); în acest caz se ridica problema calității activității de triere a clienților de către banca emitenta și a preocupării pentru formarea unei culturi bancare;

– transmiterea cardului altor persoane care efectuează tranzacții (de regula în străinătate) fără ca deținătorul sa le recunoască; de asemenea, apare o problema de relații cu clienții, în special în perioada de început a folosirii cardurilor.

Fraude determinate de terțe persoane [5, p.125]:

– aflarea numărului cardului de către o terța persoana în diverse împrejurări și folosirea acestuia în operațiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului la un magazin, restaurant, hotel, cazinou pentru tranzacții pe care le recunoaște, însa numărul cardului a fost furnizat de un angajat al firmei unor persoane care utilizează aceste informații în tranzacții frauduloase sau transmiterea prin internet a numărului de card și data valabilității pentru a beneficia de acces la un site ori pentru a plăți un bun/serviciu, aceste informații ajungând la un hacker care le folosește în detrimentul deținătorului de card; din acest considerent multe bănci emitente limitează accesul cardurilor la tranzacții pe internet;

– copierea benzii magnetice a unui card valid al cărui cont atașat este alimentat cu un alt card pentru tranzacții comerciale, procedura care se numește “skiming’’ și este foarte greu de depistat ;

– folosirea unor carduri pierdute/furate sau contrafăcute, profitând de ignoranta comerciantului sau de complicitatea acestuia cu infractorul; de exemplu, în cazul cardurilor pierdute/furate comerciantul accepta operațiuni sub limita de autorizare fără a consulta lista cardurilor nevalabile, iar în cazul cardurilor contrafăcute, în care se cumpără bunuri de valori mai mari (bijuterii, produse electronice, haine de lux etc.), comerciantul fie ca nu verifica cu atenție cardul care se poate depista ca nu este autentic, fie nu este prudent ca sa solicite consultarea posesorului real.

Asemenea fraude se recuperează, la sesizarea deținătorului real, de către banca emitenta, aceasta de la banca acceptanta și apoi de la comerciant; în vederea contracarării acestor situații, băncile acceptante procedează fie la încheierea de contracte de asigurare, fie la obligarea comerciantului de a constitui un depozit colateral prin care sa garanteze eventuale tranzacții frauduloase.

În general, cardurile cu procesor s-au dovedit a fi mult mai sigure, fraudele fiind nesemnificative. Datele statistice demonstrează acest lucru și este de așteptat elaborarea unor procedee de securizare mai performante pe baza acestor carduri.

Pentru prevenirea utilizării ilicite (frauduloase) a cardului, deținătorul de card trebuie să întreprindă următoarele măsuri:

– la primirea pin-plicului să se convingă de faptul că el este sigilat și nedeteriorat, iar în cazul depistării deteriorării integrității acestuia să-l restituie imediat, nedeschizându-l, persoanei care l-a eliberat, și să comunice despre acest fapt la telefonul serviciului asistență deținători de card 24 de ore din 24.

– să pună semnătura cu pixul pe verso-ul cardului imediat la primirea acestuia (semnătura trebuie să fie clară și să coincidă cu semnătura din actul de identitate al deținătorului de card),

– să memorizeze și să păstreze PIN-ul în secret, precum și să utilizeze PIN-ul astfel ca să excludă posibilitatea identificării acestuia de o altă persoană,

– să păstreze cardul în condiții ce exclud posibilitatea deteriorării, pierderii, furtului acestuia, precum și compromiterii datelor cardului,

– înainte de efectuarea operațiunii în bancomat să se convingă de lipsa obiectelor străine pe tastatura bancomatului și dispozitivul de recepționare a cardurilor, iar în cazul depistării unor astfel de obiecte să nu utilizeze bancomatul dat,

– să nu uite să ia cardul și banii eliberați de bancomat până la expirarea timpului, după care ei sunt retrași de bancomat ca uitați, pentru evitarea situației, când de aceștia poate beneficia altă persoană,

– să solicite efectuarea operațiunilor cu prezentarea cardului la comerciant/ bancă numai în prezența sa,

– să nu uite să ia cardul și să primească chitanța după fiecare operațiune efectuată prin intermediul unui dispozitiv special (bancomat, POS-terminal, imprinter etc.),

– în cazul retragerii cardului de către angajatul Băncii sau comerciantului, să solicite recipisa de retragere a cardului semnată de persoana care l-a retras, cu indicarea locului, datei, orei, cauzelor de retragere, numelui și prenumelui persoanei ce a retras cardul, și să se adreseze imediat la serviciul asistență deținători de card 24 de ore din 24 și să urmeze indicațiile primite,

– în cazul retragerii cardului de către bancomat să se adreseze imediat la Bancă pentru blocarea cardului la telefonul serviciului asistență deținători de card 24 de ore din 24 și nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare să se adreseze la banca care deservește bancomatul pentru primirea cardului,

– să semneze chitanțele numai după verificarea atentă a corectitudinii informației indicate în acestea privând cardul și operațiunea efectuată (locul efectuării, data, ora și suma operațiunii, numele și prenumele deținătorului de card, numărul cardului etc.), să nu semneze chitanța în care nu este indicată suma mărfii achiziționate și/sau serviciului prestat,

– până la efectuarea operațiunii fără prezentarea cardului (prin telefon, poștă, Internet sau prin alt mod) să se convingă de siguranța comerciantului (perioada de activitate, reputația, prezența adresei poștale, obligația să întreprindă toate măsurile pentru păstrarea confidențialității datelor primite de la deținătorul de card etc.) și să ia cunoștință de regulile de plată, anulare și livrare a comenzilor,

– să păstreze toate chitanțele și alte documente ce confirmă faptul efectuării operațiunilor nu mai puțin de treizeci de zile calendaristice din data efectuării lor pentru verificarea utilizării mijloacelor din contul de card, inclusiv pentru verificarea informației incluse în extrasul de cont de card, precum și să păstreze toate documentele aferente comenzii nu mai puțin de un an din momentul efectuării operațiunii, în cazul utilizării cardului pentru plata unor astfel de servicii ca rezervarea camerei în hotel, arenda automobilului, efectuarea plăților periodice de același tip, plata mărfurilor/serviciilor în Internet,

– să nu divulge informația confidențială prin telefon sau prin alte canale de legătură, cu excepția cazurilor prevăzute de Reguli,

– să verifice mijloacele disponibile, imediat după eșuarea operațiunii,

– alte măsuri prevăzute în îndrumările informativ-consultative, plasate pe pagina–web oficială și panourile informaționale în subdiviziunile structurale ale Băncii pe măsura elaborării acestora, luând în considerație tendințele în domeniul fraudelor cu cardurile bancare.

BNM a venit, din 8 aprilie 2015, cu un proiect de  modificare și completare a Regulamentului cu privire la cardurile de plată, care este supus consultării publice.

Elaborarea și adoptarea acestui proiect derivă din necesitatea stabilirii cerințelor suplimentare pentru băncile care intenționează să presteze servicii de asigurare a finalității decontărilor aferente operațiunilor în moneda națională efectuate cu carduri de plată pe teritoriul Republicii Moldova, precum și din necesitatea sporirii gradului de transparență la realizarea operațiunilor la ATM-uri (bancomate) prin intermediul cardurilor de plată emise atât în rețeaua proprie, cât și de un alt prestator de servicii de plată.

Prevederile de bază ale proiectului vizează stabilirea cerințelor suplimentare pentru băncile care intenționează să presteze servicii de asigurare a finalității decontărilor, informarea deținătorilor de carduri asupra perceperii comisioanelor la realizarea operațiunilor de plată la ATM-uri, precum și a cerințelor față de informația care urmează a fi pusă la dispoziția deținătorilor de carduri în cazul blocării/reținerii cardurilor la ATM.

Noile cerințe stabilite de BNM pentru prestatorii de servicii de plată care permit realizarea operațiunilor de plată la ATM prin intermediul cardurilor de plată emise, sunt:

să informeze deținătorii de carduri de plată emise din rețeaua proprie despre comisioanelor care vor fi percepute;

să informeze deținătorii de carduri de plată emise de un alt prestator de servicii de plată despre comisioanele care vor fi percepute prin intermediul unui mesaj de atenționare privind aplicarea comisionului;

să informeze deținătorul cardului de plată, prin semnal video de avertizare pe ecranul ATM-ului în cazul blocării/reținerii cardului de plată la ATM-ul, privind termenul maxim în care deținătorul cardului de plată poate reintra în posesia cardului de plată și să indice numărului de telefon la care poate să apeleze, precum și intervalul orar în care poate contacta prestatorul de servicii de plată.

Pentru ca o bancă să obțină permisiune de la BNM pentru prestarea serviciilor de asigurare a finalității decontărilor aferente operațiunilor în monedă națională efectuate cu carduri de plată pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta va trebui:

să dețină o perioadă de activitate în calitate de instituție financiară de cel puțin 3 ani;

să dețină statut de membru principal (participant direct) în cadrul sistemului de plăți cu carduri de plată în cadrul căruia intenționează să presteze servicii de asigurare a finalității decontărilor.

să nu dețină înregistrate încălcări a limitelor indicatorilor de prudență stabilite de BNM, în decursul ultimelor 12 luni de activitate;

să nu dețină înregistrate sancțiuni sau alte măsuri prevăzute din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, în decursul ultimelor 12 luni de activitate

să nu dețină înregistrate măsuri de sanare financiară pentru deținătorii de cote substanțiale în capitalul său;

Băncile vor mai fi obligate:

să dispună de proceduri de gestionare și control al riscurilor în cadrul proceselor aferente decontărilor ce țin de operațiunile în monedă națională efectuate cu carduri de plată;

să se asigure că personalul implicat în procesul de decontări deține calificarea necesară;

să implementeze un mecanism clar de raportare a cazurilor de incidente înregistrate.

Impactul estimat al proiectului  este evitarea riscurilor (riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul operațional) aferente prestării serviciilor de asigurare a finalității decontărilor privind operațiunile în moneda națională efectuate cu carduri de plată pe teritoriul Republicii Moldova, protecția drepturilor utilizatorilor, precum și sporirea gradului de transparență la realizarea operațiunilor prin intermediul ATM-urilor.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma cercetării efectuate scoatem în evidență următoarele concluzii:

1. Cardul este o inovație revoluționară care a putut fi aplicată datorită progreselor deosebite în domeniile informatic și electronic în măsură sa faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacții prin intermediul băncilor. Cardul a intrat definitiv în familia instrumentelor de plată atunci când aplicarea tuturor inovațiilor componente s-a dovedit eficientă, adică preturile echipamentelor și rețelei au devenit accesibile, atât băncilor cat mai ales populației, principalul beneficiar, care putea efectua plăți fără a mai folosi numerarul.

2. Cardul este definit ca un instrument de plata electronica, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului sau sa utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori sa utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisa de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni.

3. Emiterea cardurilor este o operațiune mai complexa care include încheierea convenției de card, confecționarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informațiilor la centrul de autorizare și la instituțiile internaționale și apoi eliberarea cardului.

4. Cardul bancar este proprietatea băncii emitente care are dreptul exclusiv de a acorda solicitanților statut de deținător de card bancar și de a retrage acest statut în condițiile prestabilite. Statutul de deținător de card se acorda persoanei pentru care se emite cardul. Cardul bancar se emite în conformitate cu normele sistemului de plăți cu carduri bancare și trebuie sa conțină elemente de siguranță care sa protejeze corpul material al acestuia, trăsături de personalizare încorporate pe suprafața sa, componente înserate în corpul material al acestuia, inclusiv banda magnetica și /sau microprocesorul (circuit integrat specializat) etc.

5. Deținătorul cardului are, în principal, următoarele obligații: sa păstreze în bune condiții instrumentul de plata electronica, sa înștiințeze emitentul imediat ce constata pierderea, furtul, distrugerea, blocarea cardului, înregistrarea unor tranzacții eronate sau alte erori, disfuncționalitatea ale instrumentului de plata, sa nu înregistreze PIN-ul sau parola pe card sau pe alt obiect pe care îl păstrează împreuna cu cardul, sa nu contramandeze un ordin dat pana în momentul identificării sumei. Răspunderea privind valoarea pierduta este integrală a deținătorului în cazul în care acesta a acționat cu neglijenta, fraudulos și pentru toate operațiunile efectuate pana în momentul anunțării emitentului.

6. Dezvoltarea activității cu carduri a scos în evidenta și unele imperfecțiuni în ce privește securitatea operațiunilor și a modului de utilizare de către posesori. Masurile de securitate ca holograma, PIN-ul, verificarea specimenului de semnătura nu s-au dovedit suficiente și au fost introduse masuri în operare ca limitarea sumei autorizate, a numărului zilnic de tranzacții la un comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente în baza de date și alți parametrii specifici băncilor emitente. În același timp, perfecționările tehnologice au condus la înlocuirea suportului hârtie cu cel electronic și la extinderea transmisiei telefonice, care, în unele zone, rămân vulnerabile la încercările de frauda.

În scopul preveniri utilizării ilicite a cardului, recomandăm ca deținătorul de card să întreprindă următoarele măsuri:

– la primirea pin-plicului să se convingă de faptul că el este sigilat și nedeteriorat, iar în cazul depistării deteriorării integrității acestuia să-l restituie imediat, nedeschizându-l, persoanei care l-a eliberat, și să comunice despre acest fapt la telefonul serviciului asistență deținători de card 24 de ore din 24;

– să pună semnătura cu pixul pe verso-ul cardului imediat la primirea acestuia (semnătura trebuie să fie clară și să coincidă cu semnătura din actul de identitate al deținătorului de card);

– să memorizeze și să păstreze PIN-ul în secret, precum și să utilizeze PIN-ul astfel ca să excludă posibilitatea identificării acestuia de o altă persoană;

– să păstreze cardul în condiții ce exclud posibilitatea deteriorării, pierderii, furtului acestuia, precum și compromiterii datelor cardului;

– înainte de efectuarea operațiunii în bancomat să se convingă de lipsa obiectelor străine pe tastatura bancomatului și dispozitivul de recepționare a cardurilor, iar în cazul depistării unor astfel de obiecte să nu utilizeze bancomatul dat;

– să nu uite să ia cardul și banii eliberați de bancomat până la expirarea timpului, după care ei sunt retrași de bancomat ca uitați, pentru evitarea situației, când de aceștia poate beneficia altă persoană;

– să solicite efectuarea operațiunilor cu prezentarea cardului la comerciant/ bancă numai în prezența sa;

– să nu uite să ia cardul și să primească chitanța după fiecare operațiune efectuată prin intermediul unui dispozitiv special (bancomat, POS-terminal, imprinter etc.);

– în cazul retragerii cardului de către angajatul Băncii sau comerciantului, să solicite recipisa de retragere a cardului semnată de persoana care l-a retras, cu indicarea locului, datei, orei, cauzelor de retragere, numelui și prenumelui persoanei ce a retras cardul, și să se adreseze imediat la serviciul asistență deținători de card 24 de ore din 24 și să urmeze indicațiile primite;

– în cazul retragerii cardului de către bancomat să se adreseze imediat la Bancă pentru blocarea cardului la telefonul serviciului asistență deținători de card 24 de ore din 24 și nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare să se adreseze la banca care deservește bancomatul pentru primirea cardului;

– să semneze chitanțele numai după verificarea atentă a corectitudinii informației indicate în acestea privând cardul și operațiunea efectuată (locul efectuării, data, ora și suma operațiunii, numele și prenumele deținătorului de card, numărul cardului etc.), să nu semneze chitanța în care nu este indicată suma mărfii achiziționate și/sau serviciului prestat;

– până la efectuarea operațiunii fără prezentarea cardului (prin telefon, poștă, Internet sau prin alt mod) să se convingă de siguranța comerciantului (perioada de activitate, reputația, prezența adresei poștale, obligația să întreprindă toate măsurile pentru păstrarea confidențialității datelor primite de la deținătorul de card etc.) și să ia cunoștință de regulile de plată, anulare și livrare a comenzilor;

– să păstreze toate chitanțele și alte documente ce confirmă faptul efectuării operațiunilor nu mai puțin de treizeci de zile calendaristice din data efectuării lor pentru verificarea utilizării mijloacelor din contul de card, inclusiv pentru verificarea informației incluse în extrasul de cont de card, precum și să păstreze toate documentele aferente comenzii nu mai puțin de un an din momentul efectuării operațiunii, în cazul utilizării cardului pentru plata unor astfel de servicii ca rezervarea camerei în hotel, arenda automobilului, efectuarea plăților periodice de același tip, plata mărfurilor/serviciilor în Internet.

BIBLIOGRAFIE

Aurelian A., Berea P. Băncile – modernizarea sistemului bancar. București: Expert, 2003. 180 p.

Basno C., Dardac N. Produse, costuri și performanțe bancare. București: Economica, 2000. 144 p.

Bulgac C. Băncile și relațiile economice de pe piață, volumul I. Chișinău: Universitar, 2004. 309 p.

Cătălin Crețu. Metode de protecție contra riscului de fraudă prin carduri. http://www.allmoldova.com/ro/project/clubul-economic/219.html. (vizualizat 13.04.2015).

Cernea S. Monedă și credit, volumul II. Timișoara: Nemira, 1991. 498 p.

Cobzari L. Competitivitatea băncilor în formarea sistemului bancar concurent. Chișinău: USM, 2006. 286 p.

Cociug V., Mistreanu L. Operațiuni bancare-concepte, scheme, aplicații. Chișinău: ASEM, 2006. 268 p.

Codul Civil al Republicii Moldova, Nr. 1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 22.06.2002, nr. 82-86/661.

Condiții de circulație a cardurilor bancare emise de Moldova Agroindbank. http://www.maib.md/ro/PFM%. (vizualizat 15.04. 2015).

Dardac N., Barbu T. Monedă, bănci și politică monetară. București: Didactică si Pedagogică, 2006. 440 p.

Dedu V. Gestiunea bancară. București: Didactică si Pedagogică, ediția 2-a, 1999. 351 p.

Diaconescu M. Bănci, sisteme de plăți, riscuri. București: Economica, 1999. 276 p.

Enicov I., Oboroc L. Riscuri și instrumente financiare de acoperire. Chișinău: Evrica, 2002. 263 p.

Grigorită C. Activitatea bancară, ediția a II-a. Chișinău: Cartier, 2004. 422 p.

Gust M. Management bancar. București: Independența Economica, 1999. 326 p.

Hotărâre cu privire la politica de supraveghere a sistemelor de plăți în Republica Moldova Aprobat prin hotărârea Consiliului de Administrație al B.N.M nr. 226 din 20.11.2008. În: Monitorul Oficial al R.M, nr. 211-212/647 din 28.11.2008.

Hurduc N. Optimizarea activității bancare de rețea. București: Expert, 2002. 303 p.

Indicii activității în cadrul sistemului de plăți cu carduri în Republica Moldova, trimestrul I, 2010. http://bnm.md/md/cardțpaymentțsystem/2010

Legea Republicii Moldova cu privire la instituțiile financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial al R.M, nr. 1. din 01.01.1996(cu modificări ulterioare).

Mihai I. Tehnica și managementul operațiunilor bancare. București: Exvent, 2003. 433 p.

Raport anual BC „Moldova Agroindbank” SA, 2010-2014. http://www.maib.md/ro/raport-anual/ (vizualizat 15.04.2015).

Regulament B.N.M. cu privire la carduri bancare nr. 62 din 24.02.2005. În: Monitorul Oficial al R.M, nr. 36-38/124 din 04.03.2005 (cu modificări ulterioare).

Tarife privind deservirea conturilor de card. http://www.maib.com/files/cards/tarifro.pdf (vizualizat 20.04.2015).

A N E X E

Anexa 1

Organizații internaționale pentru administrarea sistemelor de plată prin card

Anexa 2

Criterii de clasificare a cardurilor

Anexa 3

Anexa 4

Fluxul operațiunilor de plata prin carduri

1. Clientul deținător al cardului achiziționează bunuri/servicii de la comerciantul acceptant de card și efectuează plata prin utilizarea cardului care se introduce în POS și se tastează codul PIN;

2. Comerciantul în calitatea sa de acceptant verifica integritatea și valabilitatea cardului (sa conțină holograma, sa nu existe ștersături, modificări sau deteriorări, sa fie în termenul de valabilitate și sa nu figureze pe lista cardurilor pierdute/furate) și solicita autorizarea tranzacției, adresându-se centrului de autorizare, automat facondu-se conexiunea cu banca comerciantul, iar centrul de autorizare retransmite mesajul băncii clientului (banca emitenta);

3. Banca emitenta verifica existența disponibilului în cont și alți parametrii și trimite mesajul de răspuns DA (codul de autorizare) sau NU către centrul de autorizare și după procesare, acesta retransmite mesajul către comerciant și banca acestuia;

4. Comerciantul întocmește documentul de vânzare cumpărare (chitanța) pe care se imprima codul de autorizare, iar cumpărătorul semnează pe aceasta; comerciantul verifica identitatea semnăturii cu cea de pe card, restituie cardul și o copie de pe chitanța și eliberează marfa;

5. Are loc procesul de compensare și decontare interbancara în urma căruia băncile debitoare (băncile emitente) transfera fondurile către băncile creditoare (băncile acceptatoare); băncile debitează respectiv creditează conturile clienților.

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Comisioane emitere-administrare carduri bancare persoane fizice

Anexa 8

Comisioane emitere-administrare carduri bancare persoane fizice proiecte salarizare

Anexa 9

Comisioane emitere-administrare carduri bancare persoane juridice

Anexa 10

Carduri emise de BC „Moldova Agroindbank”SA pentru persoanele fizice

Cardurile cu cip – siguranta tranzactiilor!

Cardul MasterCard PayPass

c ) Cardul de credit cu perioada de grație

Card pentru tineret

m@ib virtual- noul card virtual de la moldova agroindbank

Carduri Premium

Carduri Platinum

h) Carduri Gold

Anexa 11

Carduri emise de BC „Moldova Agroindbank”SA pentru persoanele juridice

Carduri de afaceri

BIBLIOGRAFIE

Aurelian A., Berea P. Băncile – modernizarea sistemului bancar. București: Expert, 2003. 180 p.

Basno C., Dardac N. Produse, costuri și performanțe bancare. București: Economica, 2000. 144 p.

Bulgac C. Băncile și relațiile economice de pe piață, volumul I. Chișinău: Universitar, 2004. 309 p.

Cătălin Crețu. Metode de protecție contra riscului de fraudă prin carduri. http://www.allmoldova.com/ro/project/clubul-economic/219.html. (vizualizat 13.04.2015).

Cernea S. Monedă și credit, volumul II. Timișoara: Nemira, 1991. 498 p.

Cobzari L. Competitivitatea băncilor în formarea sistemului bancar concurent. Chișinău: USM, 2006. 286 p.

Cociug V., Mistreanu L. Operațiuni bancare-concepte, scheme, aplicații. Chișinău: ASEM, 2006. 268 p.

Codul Civil al Republicii Moldova, Nr. 1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 22.06.2002, nr. 82-86/661.

Condiții de circulație a cardurilor bancare emise de Moldova Agroindbank. http://www.maib.md/ro/PFM%. (vizualizat 15.04. 2015).

Dardac N., Barbu T. Monedă, bănci și politică monetară. București: Didactică si Pedagogică, 2006. 440 p.

Dedu V. Gestiunea bancară. București: Didactică si Pedagogică, ediția 2-a, 1999. 351 p.

Diaconescu M. Bănci, sisteme de plăți, riscuri. București: Economica, 1999. 276 p.

Enicov I., Oboroc L. Riscuri și instrumente financiare de acoperire. Chișinău: Evrica, 2002. 263 p.

Grigorită C. Activitatea bancară, ediția a II-a. Chișinău: Cartier, 2004. 422 p.

Gust M. Management bancar. București: Independența Economica, 1999. 326 p.

Hotărâre cu privire la politica de supraveghere a sistemelor de plăți în Republica Moldova Aprobat prin hotărârea Consiliului de Administrație al B.N.M nr. 226 din 20.11.2008. În: Monitorul Oficial al R.M, nr. 211-212/647 din 28.11.2008.

Hurduc N. Optimizarea activității bancare de rețea. București: Expert, 2002. 303 p.

Indicii activității în cadrul sistemului de plăți cu carduri în Republica Moldova, trimestrul I, 2010. http://bnm.md/md/cardțpaymentțsystem/2010

Legea Republicii Moldova cu privire la instituțiile financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial al R.M, nr. 1. din 01.01.1996(cu modificări ulterioare).

Mihai I. Tehnica și managementul operațiunilor bancare. București: Exvent, 2003. 433 p.

Raport anual BC „Moldova Agroindbank” SA, 2010-2014. http://www.maib.md/ro/raport-anual/ (vizualizat 15.04.2015).

Regulament B.N.M. cu privire la carduri bancare nr. 62 din 24.02.2005. În: Monitorul Oficial al R.M, nr. 36-38/124 din 04.03.2005 (cu modificări ulterioare).

Tarife privind deservirea conturilor de card. http://www.maib.com/files/cards/tarifro.pdf (vizualizat 20.04.2015).

A N E X E

Anexa 1

Organizații internaționale pentru administrarea sistemelor de plată prin card

Anexa 2

Criterii de clasificare a cardurilor

Anexa 3

Anexa 4

Fluxul operațiunilor de plata prin carduri

1. Clientul deținător al cardului achiziționează bunuri/servicii de la comerciantul acceptant de card și efectuează plata prin utilizarea cardului care se introduce în POS și se tastează codul PIN;

2. Comerciantul în calitatea sa de acceptant verifica integritatea și valabilitatea cardului (sa conțină holograma, sa nu existe ștersături, modificări sau deteriorări, sa fie în termenul de valabilitate și sa nu figureze pe lista cardurilor pierdute/furate) și solicita autorizarea tranzacției, adresându-se centrului de autorizare, automat facondu-se conexiunea cu banca comerciantul, iar centrul de autorizare retransmite mesajul băncii clientului (banca emitenta);

3. Banca emitenta verifica existența disponibilului în cont și alți parametrii și trimite mesajul de răspuns DA (codul de autorizare) sau NU către centrul de autorizare și după procesare, acesta retransmite mesajul către comerciant și banca acestuia;

4. Comerciantul întocmește documentul de vânzare cumpărare (chitanța) pe care se imprima codul de autorizare, iar cumpărătorul semnează pe aceasta; comerciantul verifica identitatea semnăturii cu cea de pe card, restituie cardul și o copie de pe chitanța și eliberează marfa;

5. Are loc procesul de compensare și decontare interbancara în urma căruia băncile debitoare (băncile emitente) transfera fondurile către băncile creditoare (băncile acceptatoare); băncile debitează respectiv creditează conturile clienților.

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Comisioane emitere-administrare carduri bancare persoane fizice

Anexa 8

Comisioane emitere-administrare carduri bancare persoane fizice proiecte salarizare

Anexa 9

Comisioane emitere-administrare carduri bancare persoane juridice

Anexa 10

Carduri emise de BC „Moldova Agroindbank”SA pentru persoanele fizice

Cardurile cu cip – siguranta tranzactiilor!

Cardul MasterCard PayPass

c ) Cardul de credit cu perioada de grație

Card pentru tineret

m@ib virtual- noul card virtual de la moldova agroindbank

Carduri Premium

Carduri Platinum

h) Carduri Gold

Anexa 11

Carduri emise de BC „Moldova Agroindbank”SA pentru persoanele juridice

Carduri de afaceri