Creditul pe Termen Scurt Versus Creditul pe Termen Lung

LUCRARE DE LICENȚĂ

CREDITUL PE TERMEN SCURT VERSUS CREDITUL PE TERMEN LUNG

1.Creditul

1.1 Conceptul de credit

1.2 Tipologia creditelor

2 Caracteristici ale creditelor

2.1 Dobânda

2.2 Valoarea creditului

2.3 Perioada

2.4 Ratele

2.5 Elemente legate de riscul de rambursare

2.6 Costul total al creditelor: Dobânda anuală efectivă(DAE)

3.Proiectarea aplicației

Concluzii

Bibliografie

Creditul

Conceptul de credit

Creditul are mai multe definiții și interpretări, între care: “operațiunea prin care se iau în stăpânire imediată resursele, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, însoțită de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutator”.

Operațiunea privește două părți: o parte primește creditul și se îndatorează creditorului, iar cealaltă parte acordă creditul.

Esențial este însă că o valoare actuală se transmite de un creditor unui debitor care se angajează să ramburseze această valoare actuală după un timp, în condițiile de dobândă specificate în acordul de credit.

1.2 Tipologia creditelor:

a. În funcție de debitorii băncii (beneficiarul creditului):

Credite acordate persoanelor fizice, în principal, pentru construcția de locuințe, achiziționarea de autoturisme, cărți de credit, etc.

Credite acordate persoanelor juridice – agenți economici.

Pentru a face față cheltuielilor productive, societățile comerciale apelează la credite bancare, banca urmând să satisfacă numai nevoile temporare de lichidități, sprijinind în principal, activitățile rentabile.

b. În funcție de perioada de acordare:

Credite pe termen scurt: până la 1 an – se folosesc pentru activitatea curentă;

Credite pe termen mediu: de la 1 an până la 5 ani;

Credite pe termen lung: peste 5 ani – se folosesc în special pentru investiții.

c. În funcție de modalitatea de garantare:

personal (pe bază de încredere)

real (pe baza de garanție)

Aici, în funcție de aceste garanții, putem defini mai multe tipuri de credite:

– pe amanet – îl întâlnim cand garanția se face printr-un bun mobiliar;

– lombard – pentru acesta garanția se face prin diverse hârtii valoroase

– ipotecar – în acest caz, garanția se face prin bunuri imobiliare

d. După destinația creditului:

de consum: se solicită pentru diverse nevoi de consum

de producție: se solicită pentru diverse nevoi de invesții

e. În funcție de posibilitatea de a se cere rambursarea anticipată:

denunțabil

nedenunțabil

În cazul în care se oferă un credit denunțabil, împrumutatorul scade riscul de neplată prin solicitarea de rambursare anticipată.

Caracteristici ale creditelor

Dobânda

“Reprezintă prețul care trebuie plătit pentru împrumutarea, respectiv utilizarea, unei sume de bani pentru o anumită perioadă, mai precis suma pe care un împrumutat (debitor) o plătește unui împrumutător (creditor), pentru banii împrumutați.”

Dobânda poate fi:

Dobândă fixă – aceasta va fi aceeași pe toată durata creditului.

Dobândă variabilă – aceasta se modifică în funcție de diferite criterii

Creditele cu dobândă fixă oferă clientului posibilitatea de a cunoaște încă de la început toate costurile pe care le are un credit, pe toată durata sa de viața. Astfel, nu vor exista surprize ulterior, iar rata lunară stabilită inițial rămâne bătută în cuie.

Ratele fixe ale dobânzilor încorporează evoluția viitoare a randamentelor, astfel că acestea pot fi mai mari sau mai mici decât cele variabile, în funcție de perspectivele pe termen lung.

Creditele cu dobândă variabilă oferă clientului oportunitatea de a beneficia de o eventuală ieftinire. Însă, dacă dobânzile cresc, există posibilitatea ca acesta plătească rate mai mari.

Pe langă împrumuturile cu dobânzi fixe și variabile, tot mai multe bănci au introdus și credite cu dobânzi mixte: rata dobânzii este fixă pentru o perioadă inițială de 1, 3 sau 5 ani, iar ulterior aceasta se transformă într-una variabilă.

De regulă, dobânda stabilită la începutul perioadei de creditare este situată sub media pieței, însă ulterior este posibil ca banca să-și recupereze discountul oferit inițial, prin practicarea unor dobânzi mai ridicate.

Creditele cu dobânzi mixte reprezintă o soluție atractivă pentru persoanele care doresc să contracteze un împrumut imobiliar pe o perioadă relativ scurtă. În acest fel, vor beneficia de avantajele dobânzii scăzute pe cea mai mare parte a timpului în care se derulează contractul.

Valoarea creditului

Suma maximă de care un client se poate împrumuta este direct proporțională cu venitul lunar al acestuia. În general, pentru persoanele care au venituri mari, băncile acordă credite cu grad de îndatorare mai mare.

Băncile urmăresc ca, după plata ratelor, venitul rămas la dispoziția clientului să fie suficient ca să acopere cheltuielile curente. 

Venitul luat în calcul de bănci pentru acordarea creditului – numit și venit disponibil – se calculează prin scăderea cheltuielilor de subzistență din venitul total al unui client. Aceste costuri se stabilesc în funcție de fiecare client și de numărul de membrii ai familiei.  

Spre exemplu, pentru un cost de 300 lei pe membru, pentru o familie cu cinci persoane și un venit de 3.000 lei pe lună, banca va lua în calcul doar 1.500 lei (3.000-300×5). 

Perioada

Alegerea perioadei optime de rambursare a creditului se face în funcție de fiecare caz în parte.

Nu este necesar să se aleagă perioada cea mai mare de rambursare oferita de banca,chiar dacă în acest fel se obține o rată cât mai mică. Pentru o perioadă de rambursare mare, se platesc și dobânzi mai mari.

Există și varianta în care, pentru a obține împrumutul, solicitantul trebuie să aleagă o perioadă mai mare de rambursare. În cazul în care nu s-ar face această alegere, nu s-ar încadra în rata lunară maximă impusă de bancă și astfel nu s-ar acorda împrumutul.

Rambursarea anticipată este, de asemenea, un criteriu important care trebuie luat în considerare în momentul alegerii creditului. Dacă veniturile solicitantului cresc, acesta ar avea posibilitatea de a rambursa o rată mai mare. Astfel, și-ar diminua datoria. 

În acest sens, este necesar să se tină cont de comisionul de rambursare anticipată: “conform legislației, instituțiile de credit pot solicita comisioane de rambursare doar în cazul în care împrumutul are dobândă fixă. Chiar și în aceste condiții, comisionul de rambursare anticipată este de cel mult 0,5% în ultimul an de creditare, respectiv maximum 1% în rest”.

Ratele

Rambursarea unui credit se poate face în două feluri:

prin rate egale

prin rate descrescătoare

Clientul poate să aleagă modul prin care dorește să se facă rambursarea creditului.

În acest sens, sunt mai multe argumente pozitive către rambursarea prin rate descrescătoare, spre exemplu, dobânda totală mult mai mică. De asemenea, un alt argument ar fi că la acest tip de rambursare, rata lunară este mai mica, in special în ultimii ani din credit, când dobânda lunară rămâne foarte mică.

Elemente legate de riscul de rambursare

Giranți / Codebitori

În cazul în care, din diverse motive, nu se poate efectua executarea silită a bunurilor debitorului, creditorul poate cere ca executarea silită să se facă asupra veniturilor garantului. În acest sens: “garantul poate invoca beneficiul de discuțiune prevăzut de art. 1662 și 1663 Cod civil, adică să solicite creditorului să urmărească mai întâi bunurile debitorului prinicipal și numai dacă nu își satisface integral creanța din bunurile debitorului, să le urmărească pe ale sale, în calitate de garant. De asemenea, în situația în care există mai mulți garanți personali pentru același debitor, garantul poate invoca beneficiul de diviziune prevăzut de art. 1667 Cod civil, prin care să solicite creditorului să dividă datoria la toți garanții și să urmărească pe toți aceștia pentru părți corespunzătoare din datorie.”

Orice operațiune de creditare comportă, prin natura sa, luarea în calcul a unui posibil risc.

Pentru evitarea riscurilor, banca este îndreptațită să solicite clientului împrumutat garanții specifice, reglementate de legislația în vigoare în România, dar și conforme regulilor internaționale.

Prin garanția care se constituie se urmărește atat încasarea integrală a creditului la scadență, cât și a dobânzilor aferente, a comisionului, etc.

Riscul de creditare

Riscul de creditare este principalul risc pe care și-l asumă o bancă. Se mai poate numi risc de nerambursare, de insolvabilitate a debitorului, sau risc de deteriorare a calității activelor bancare. El exprimă probabilitatea de nerealizare a fluxului de venituri anticipat pentru operațiile de creditare.

În activitatea de creditare trebuie avut în vedere atât evaluarea intenției cât și a posibilitații unui client de a rambursa un credit. Aceasta implică examinarea atentă a următoarelor elemente:

identificarea și evaluarea riscurilor care pot să apară în activitatea clientului și în relația dintre client și bancă, inclusiv a sumelor și a scopului pentru care au fost solicitate acestea de către client.

identificarea și evaluarea măsurilor luate de către client în vederea diminuării acestor riscuri, inclusiv specificarea resurselor primare de rambursare a creditului, cât și a graficului de rambursare a acestuia

identificarea și evaluarea metodelor utilizate de către client pentru administrarea riscurilor pe care și le-a asumat în momentul solicitării creditului, precum și a garanțiilor oferite de către acesta.

Cea mai importantă problemă în activitatea de evaluare a riscului de creditare, este aceea a determinării capacității și dorinței împrumutatului de a rambursa creditul.

Atât caracterul cât și hotărârea clientului sunt evidențiate, de obicei, prin cinstea, integritatea și profesionalismul său. Chiar dacă situațiile financiar-contabile și prognozele aferente activității clientului par acceptabile, o bancă nu trebuie să aibă relații cu clienții care par necinstiți sau care nu prezintă credibilitate.

De la aprobarea și acordarea unui credit bancar și până la rambursarea integrală a lui și a tuturor datoriilor aferente acestuia, scopul activității de urmărire a derulării lui este de a menține pe tot parcursul creditării condițiile inițiale de la acordare.

Pentru a reduce sau chiar elimina riscul de creditare, băncile folosesc mai multe metode, printre care:

clauze suplimentare de garantare și protecție a capitalului împrumutat;

diversificarea produselor și serviciilor bancare;

introducerea primei de risc în rata dobânzii practicate.

Rambursarea creditelor

Aceasta se face la termenul și în cuantumul stabilit prin graficul de rambursare, anexa la “Contractul de credit’’. Ratele vor fi stabilite lunar pentru creditele pe termen scurt, cu excepția clienților cu activități sezoniere la care scadentele se pot stabili la perioade inegale, în funcție de periodicitatea încasărilor. Pentru aceștia din urmă, precum și pentru celelalte tipuri de credit pe termen mediu și lung, scadențele pot fi stabilite lunar, trimestrial sau semestrial, în rate egale sau inegale, după caz, în funcție de specificul activității fiecărui client. Scadențele se stabilesc de comun acord cu clientul la date fixe (ziua, luna, anul), începand cu luna/trimestrul/semestrul următor acordării creditului.

Cu acordul băncii, clientul poate efectua rambursarea anticipată a creditului, necondiționată de cuantumul sumei rambursate anticipat, numai dacă este la zi cu plata dobânzilor și comisioanelor datorate. Data la care se poate efectua o rambursare anticipată va fi, de preferință, data unei scadențe intermediare, iar sucursala va proceda la recalcularea dobânzilor și întocmirea unui nou grafic de rambursare.

Scadența unui credit reprezintă un termen viitor, la care acesta devine exigibil și trebuie rambursat.

Scadențele creditelor pot fi:

a) intermediare: termenul la care oricare rată de credit trebuie rambursată;

b) finale: termenul la care ultima rată de credit trebuie rambursată;

Având în vedere precizările BNR privind determinareaedit reprezintă un termen viitor, la care acesta devine exigibil și trebuie rambursat.

Scadențele creditelor pot fi:

a) intermediare: termenul la care oricare rată de credit trebuie rambursată;

b) finale: termenul la care ultima rată de credit trebuie rambursată;

Având în vedere precizările BNR privind determinarea duratei de creditare, elaborarea planului de rambursare se va face ținând cont de faptul că scadența unui credit trebuie să fie în ziua acordării minus 1, astfel dacă un credit este acordat pe data de 15 ian. 2015, pe o perioadă de 1 an, scadența finală a acestui credit va fi în 14 ian 2016; dacă clientul își va alege o altă scadență decât ziua de 14, în determinarea graficului de rambursare se va avea în vedere că ziua scadenței finale nu trebuie să depășească ziua acordării minus 1.

Aici întâlnim un aspect deosebit de important în ceea ce privește alegerea zilei din lună la care devin scadente ratele intermediare de credit. Spre exemplu, în cazul unui credit acordat unei persoane fizice, ziua din lună la care se fixează ratele de credit este indicat să fie ziua de salariu plus 2 sau 3 zile. De ce așa? După ce persoana fizică primește salariul, este bine să se lase 2 sau maxim 3 zile pentru a da acestuia posibilitatea de a se deplasa la sediul băncii pentru a-și depune suma necesară în cont. De ce nu mai multe zile? Dacă după primirea salariului se scurg prea multe zile până la ziua scadenței la bancă, clientul, din diverse motive, poate să cheltuiască bani prea mulți și să nu mai ramană destui pentru a plăti datoria ce devine exigibilă față de bancă. Acest aspect negativ se poate întâmpla oricum dacă clientul nu e de bună credință. Dar dacă se respectă acest principiu de fixare a zilei scadenței, probabilitatea de rambursare fără probleme crește, diminuând astfel riscul la care banca se expune.

În situația în care ziua scadenței este zi nelucrătoare, transferul din contul curent al clientului se face în ziua lucrătoare ulterioară scadenței.

Între încasarea la scadență a ratelor de credit și a dobânzilor datorate, prioritate are încasarea dobânzilor datorate. Ordinea încasării creanțelor bilanțiere cuvenite băncii este următoarea:

– comisioane, taxe bancare și alte datorii legate de derularea creditului;

– creanțe atașate creditelor restante;

– dobânzi restante;

– credite restante;

– dobândă curentă;

– rată curentă.

Graficul de rambursare constituie anexa la contractul de împrumut și face parte integrantă din acesta. Alegerea tipului de grafic de rambursare constituie un aspect deosebit de important și care poate să contribuie la diminuarea riscului în activitatea de creditare. Graficul de rambursare mai poartă denumirea și de plan de rambursare, în funcție de bancă. Este necesar ca acesta să se prefigureze înca de la prima întalnire cu clientul și să capete o forma finală înainte de discutarea întregului dosar de credit în comitetul de credite. În conturarea sa, un rol important îl joacă ofițerul de credite. Acesta trebuie să poarte discuții ample în legatură cu variantele de grafic de rambursare posibile. Ofițerul de credite are obligația să explice ce se întamplă în cazul fiecărui tip de grafic de rambursare, având în vedere că de cele mai multe ori clientul nu cunoaște toate aspectele vis-à-vis de această problemă.

Costul total al creditelor: DAE

Dobânda anuală efectivă este calculată pornind de la caracteristicile unui credit și contine toate costurile asociate cu împrumutul (dobânda anuală, comision de acordare a creditului, comisioane de administrare etc.)

Rolul D.A.E. este de a aduce la un numitor comun toate costurile unui credit. Mai precis, D.A.E. transformă și comisioanele aferente unui împrumut sub forma unei dobanzi. În acest fel, devine posibilă compararea a două credite, indiferent de tipul comisioanelor percepute.

Astfel, pentru a putea obține valoarea dobânzii anuale efective vom transforma toate costurile atașate creditului în procente anuale. În final, D.A.E. va fi calculată prin însumarea tuturor acestor procente anuale.

Vom considera că se dorește împrumutarea sumei S. Procentul anual al dobânzii este p (iar dobânda unitară anuală este i, cu ). Rambursarea creditului se face pe o perioadă de n luni.

Prezentăm acum, pe rând, fiecare din tipurile de costuri care pot fi întâlnite în cazul unui credit și modalitățile în care fiecare din aceste costuri poate fi transformat într-un procent anual raportat la suma împrumutată.

Dobânda. Cum acest cost este deja exprimat printr-un procent anual p, nu mai este necesară transformarea sa. Pentru calculul dobânzii folosim relația: sau , unde timpul t este exprimat în ani. În cazul cel mai des întâlnit, cel al ratelor lunare, vom avea .

Comision procentual anual. Comisionul procentual anual se plătește lunar, în cadrul ratelor. De obicei valoarea sa este semnificativ mai mică decât valoarea procentului dobânzii dar este exprimat tot printr-un procent anual. Pentru calculul acestui comision vom folosi o formulă identică cu cea de la calculul dobânzii: , unde t este exprimat în ani.

Comision procentual lunar. Acest comision se aseamănă destul de mult cu cel anual, diferența fiind aceea că procentul este, de această dată, lunar. Pentru calculul său vom folosi tot relația , dar t va fi exprimat în luni. Acest comision va trebui „transformat” într-un comision echivalent exprimat prin intermediul unui procent anual (astfel încât timpul să fie exprimat tot în ani). Să considerăm că ratele sunt lunare. Pentru comisionul lunar, cum timpul este exprimat în luni, înseamnă că vom avea (tmpul dintre două rate fiind de 1 lună). Obținem astfel . Căutăm un procent anual x care să ducă la aceleași valori pentru comisionul de plată. Dacă procentul este anual, înseamnă că vom aplica relația de forma , unde t este exprimat în ani. Timpul pentru care calculăm este de o lună, deci vom avea ; valoarea comisionului va deveni . Rezultatul trebuie să coincidă cu valoarea comisionului lunar, , adică , de unde obținem . Am ajuns astfel la concluzia că un comision lunar este echivalent cu un comision anual de 12 ori mai mare. De exemplu, dacă avem un comision lunar de 0,5%, acesta va fi echivalent cu un comision anual de .

Comisioane în sumă fixă.În cadrul acestei categorii putem întâlni mai multe tipuri de taxe și comisioane care se vor comporta însă la fel în ceea ce privește transformarea în procent anual. Astfel putem întâlni:

taxe și comisioane fixe plătite o singură dată, la începutul, pe parcursul sau la sfârșitul perioadei. Vorbim aici de comisionul de analiză / acordare a creditului, de taxa de înregistrare / ștergere din arhiva electronică etc. Aceste comisioane au o valoare clară stabilită, care nu se modifică în funcție de suma împrumutată sau de perioada creditului.

Taxe și comisioane procentuale plătite o singură dată, de obicei la început. Un exemplu în acest sens îl reprezintă comisionul procentual de acordare a creditului, de forma „1% din valoarea creditului”. Deși suma plătită depinde de valoarea creditului, ea poate fi ușor determinată încă de la început și se plătește o singură dată, astfel încât putem să o considerăm ca și cum ar fi o sumă fixă. De exemplu, dacă trebuie plătit un comision de 1% din valoarea creditului iar creditul dorit are valoarea de 100.000lei, înseamnă că trebuie plătită suma de 1.000 lei.

Comisioane fixe care se plătesc lunar. Având în vedere faptul că suma de plată în fiecare lună este aceeași, x, fără a depinde de suma deja rambursată, înseamnă că, per total, pe parcursul a n luni se va plăti în total . Putem spune că este o situație echivalentă cu cea în care am fi avut de plătit la începutul perioadei creditului un comision în valoare de . În categoria acestor comisioane intră comisioane lunare de administrare în sumă fixă, de exemplu 1 leu pe lună. Dacă împrumutul se rambursează în 36 luni, atunci valoarea totală a acestui comision va fi . Tot în această categorie vor intra și comisioanele procentuale (lunare sau anuale) care se calculează la valoarea creditului (nu la sold), deoarece acestea vor avea de la prima până la ultima rată aceeași valoare.

Pentru comisioanele în sumă fixă va trebui să calculăm procentul anual echivalent. Vom face acest lucru pentru fiecare dintre cele două tipuri de rambursări: rambursarea cu rate egale și rambursarea cu rate descrescătoare.

Să considerăm că s-a plătit un comision în sumă fixă C. Vom determina valoarea procentului anual x, aplicat la sold, care va duce, pe întreaga perioadă a creditului, la achitarea sumei C.

Rambursarea se face cu rate descrescătoare.

Principalul/amortismentul (suma care se rambursează lunar, din datoria principală, si care se scade din soldul răamas de plată) va avea valori egale pe întreaga perioadă de creditare. În matematica financiară acest tip de rambursare se mai numește și rambursare cu amortismente egale. Valoarea acestora va fi .

Fie comisionul procentual anual x. Primul comision (în cadrul primei rate) va fi (am considerat ratele ca fiind lunare). Al doilea comision va fi . De fiecare dată soldul va scădea cu valoarea A. Putem astfel spune că ultimul comision va fi .

Suma tuturor acestor comisioane trebuie să coincidă cu C. Rezultă:

.

Obținem de aici valoarea procentului căutat:

În concluzie, un comision în sumă fixă C este echivalent, în cazul rambursării cu rate descrescătoare, cu un comision procentual anual de forma .

b) Rambursarea se face cu rate egale

Amortismentele sunt în progresie geometrică și pot fi calculate cu relațiile:

Primul comision va fi calculat, ca de obicei, la valoarea S a sumei împrumutate: . În momentul în care prima rată a fost plătită s-a rambursat din împrumutul inițial valoarea , suma rămasă de rambursat devenind . Al doilea comision va fi . Se rambursează acum al doilea amortisment, , valoarea datoriei devenind . Procedând în acest fel, valoarea ultimului comision va fi .

Suma comisioanelor trebuie să coincidă cu valoarea comisionului fix considerat, C. Rezultă:

.

Folosind scrierea amortismentelor în funcție de primul termen al progresiei, și de rația acesteia (așa cum sunt scrise la începutul acestui punct), obținem:

Folosind relația:

obținem:

Procentul căutat x poate fi astfel determinat:

Un comision în sumă fixă C este echivalent, în cazul rambursării cu rate egale, cu un comision procentual anual de forma .

În concluzie, pentru a calcula D.A.E. vom aplica, după caz, una din relațiile:

cazul ratelor descrescătoare:

,

unde:

p reprezintă procentul anual al dobânzii (rata dobânzii);

reprezintă procentul conmisionului anual de administrare;

reprezintă procentul comisionului lunar de administrare;

C reprezintă suma tuturor comisioanelor în sumă fixă care se plătesc o singură dată sau a comisioanelor care pot fi reduse la sume fixe plătibile o singură dată;

S reprezintă suma împrumutată;

n reprezintă numărul de rate lunare

cazul ratelor egale:

unde

p reprezintă procentul anual al dobânzii (rata dobânzii); i este dobânda unitară anuală,

reprezintă procentul conmisionului anual de administrare;

reprezintă procentul comisionului lunar de administrare;

C reprezintă suma tuturor comisioanelor în sumă fixă care se plătesc o singură dată sau a comisioanelor care pot fi reduse la sume fixe plătibile o singură dată;

S reprezintă suma împrumutată;

n reprezintă numărul de rate lunare.

Proiectarea aplicației

Pentru a exemplifica diferența dintre un credit pe termen scurt și unul pe termen lung, am calculat același credit, pentru două perioade de timp.

Calculele au fost făcute pentru un credit de 50000 lei, cu dobândă 6%, pentru o perioadă de 5 ani, respectiv 15 ani.

Algoritmul acestor calcule a fost efectuat în aplicația Visual Studio C++.

Datele folosite sunt:

S = 50000

i = = 0.06

t = = 0.083333

n = 60 (5 ani) și n = 180 (15 ani)

Notările folosite sunt:

S – suma împrumutată(creditul)

i – dobânda unitară

D – dobânda lunară

A – anuitatea

R – rata (am calculat rate egale)

Sm – suma ramasă de rambursat

n – număr luni credit

Formule folosie:

t =

D =

A =

R = A+D

Sm = Sm-A

A1 =

A2 = A1

A3 = A1

…..

An = A1

Concluzii

Lucrarea de față are trei capitol ,reprezentând două părți:

Partea teoretică,,care conține primele două capitole. În aceste capitole sunt prezentate conceptul de credit, tipologia creditelor și caracteristicile acestora.

Partea practică, prezentată în capitolul trei, este o aplicație care permite compararea unui credit pe termen scurt cu un credit pe termen lung, pe considerente de rată lunară și sumă totală de plată.

Comparația între cele două tipuri de credite se poate face pentru a se alege creditul mai avantajos, în funcție de caracteristicile căutate.

Astfel, aplicația rezolvă problema temei proiectului.

Bibliografie

Basno C. și colaboratorii, Monedă, credit, bănci, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2001

Gh.Manolescu, Monedă și Credit, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2001

Turliuc V. , Cocriș V., Monedă și credit , Editura Ankarom , Iași , 1998

www.conso.ro

Bibliografie

Basno C. și colaboratorii, Monedă, credit, bănci, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2001

Gh.Manolescu, Monedă și Credit, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2001

Turliuc V. , Cocriș V., Monedă și credit , Editura Ankarom , Iași , 1998

www.conso.ro