Creditul de Consum, Metoda Principala de Finantare a Clientilor Bancari

Creditul de consum metoda principala de finantare a clientilor bancari

Introducere

Nevoile și aspirații oamenilor sunt într-o continuă creștre, iar această creștere nu este în totdeauna în același ritm cu disponibilitățile bănești, dar băncile au găsit o modalitate pentru a satisface aceste nevoi și în lipsa unor disponibilități imediate și anume prin creditul de consum, credit care de-a lungul timpului a înregistrat o diversificare, o extindere și o evoluție spectaculoasă.

Lucrarea de față își propune să trateze acest subiect al creditului de consum, subiect mult speculat în ultima perioadă datorită creșterii volumului creditelor de consum acordate persoanelor fizice, creștere care a determinat BNR să emită norma privind limitarea riscului de credit, la creditul de consum.

Lucrarea este structurată pe trei părți, prima parte are rolul de a prezenta grupul BCR, cel mai puternic grup financiar din România, fapt confirmat atât de presa română cât și de cea străină, tot în primul capitol este prezentată și unitatea bancară unde s-a realizat documentația practică și anume: Banca Comercială Română, aceast primă parte se încheie cu prezentarea de ansamblu a sistemul bancar românesc, sistem care s-a maturizat mult în ultimii ani.

În partea a doua a lucrării este descrisă activitatea de creditare în general cu principalele tipuri de credite, punându-se accent în această parte pe creditul de consum, prezentându-se caracterisicile, necesitatea evoluția și avantajele acestui credit. Pentru o mai bună înțelegere a modalitățiilor de acordare a creditelor de consum, au fost prezentate trei cazuri practice de acordare a creditului de consum.

Ultima parte cuprinde concluzii desprinse din analiza datelor referitoare la creditul de consum.

CAPITOLUL 1

ELEMENTE DEFINITORII ALE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Prezentarea generală a Grupului B.C.R.

În prezent Grupul BCR acționează ca un adevarat supermarket financiar, primul în România, care oferă clientului, la un înalt nivel de profesionalism, servicii bancare, leasing, asigurari, operațiuni pe piața de capital și un fond de investiții. Meritele deosebite ale grupului BCR au fost remarcate și de publicațile de specialitate din țară și stăinătate.

De exemplu, Banca Comercială Română este singura bancă română inclusă în ultimi 5 ani consecutivi de prestigioasa revistă britanică “The Banker” în primele 1000 cele mai puternice bănci din lume. BCR Securities este liderul pieței obligațiunilor municipale. A lansat cea mai mare emisiune de obligațiuni municipale din România în luna aprilie 2002. O alta subsidiară, BCR Asset Management, a ajutat la atragerea investitorilor pe piața obligațiunilor municipale, printr-un fond mutual, BCR Clasic, specializat în investiții în titluri de stat și obligațiuni municipale. Compania de asigurări a Băncii Comerciale Române, BCR Asiguări a fost desemnată recent ca “cea mai dinamică companie în domeniu din România”, se arată în materialul publicat de Euromoney.

Grupul BCR este format din următoarele societăți :

Banca Comercială Română

B.C.R. Leasing S.A.

B.C.R. Asigurări S.A.

B.C.R. Asset Management

B.C.R. Securities S.A.

B.C.R. Securities S.A.

Societate B.C.R. Securietes S.A. este societatea de servicii de investiții financiare (investiții bursiere) a Grupului B.C.R. rezultată din procesul de fuziune prin absorbție a celor două societăți de valori mobiliare la care B.C.R. deținea participații de capital, respectiv INTEROM SVM și Stock Agency (FINAREX).

B.C.R. Securities S.A. este autorizată de CHVM prin decizia 2331/2000 să intermedieze tranzacții pe piețele bursiere din România:

Bursa de valori București (BVB)

Bursa electronică Rasdaq (BER)

Capitalul social al B.C.R. Securities S.A. este de 13 mld lei, subscris și vărsat ceea ce îi permite exercitarea tuturor categoriilor de activități în domeniu.

Acționariatul B.C.R. Securities S.A.

Omniasig SA 10 %

Financiara SA 18 %

BCR 68 %

Alții 4 %

BCR Asset Management

Grupul BCR Clasic și BCR Dinamic

BCR Clasic

Profilul investitorului: investitor prudent, persoană fizică sau juridică care preferă să –și plaseze disponibilitățile în condiții reduse de risc.

Politica de Investiții – plasamente în instrumente de credit cu risc scăzut – certificate de trezorerie, obligațiuni municipale, obligațiuni – cooperative ca și în depozite bancare, certificate de depozit.

Grad de risc: scăzut

Durata investiției – este recomandată plasarea disponibilităților bancare pe termen de minim 6 luni.

BCR Dinamic

BCR Dinamic este cel de-al doilea fond pe care îl administrează BCR Asset Management, primul, lansat în luna august 2001, fiind BCR Clasic, care are, în prezent, un activ net de 108,247 miliarde de lei și 6.229 investitori.

BCR Dinamic reprezintă, pentru persoanele fizice și juridice, un instrument de investiție pe termen mediu și lung, ceea ce determină un comision de răscumparare a titlurilor de 10% din valoarea unității de fond, dacă răscumpararea este solicitată într-un termen mai mic de 18 luni de zile de la achizitionare si de 0% dacă titlurile sunt păstrate pe o perioadă mai mare de 18 luni de zile.

Profilul investitorului: investitor persoană fizică sau juridică care dorește venituri suplimentare, acceptând ca investiția lui să fie supusă unui anumit risc.

Politica de investiții- plasamente în acțiuni cotate (până la 50% din valoarea activelor) în instrumente de credit certificate de trezorerie, obligațiuni municipale, obligațiuni cooperative – în depozite bancare, certificate de depozit, precum și în bilete la orbin sau cambii garantate.

Grad de risc – risc mediu, datorită investițiilor în active care pot fluctua semnificativ ca valoare, în timp.

Durata investiției- este recomandată plasarea disponibilităților bănești pe un termen

B.C.R. Leasing

B.C.R. Leasing SA a fost înființată în martie 2001, ca o competare a ofertei de finanțare a Grupului Banca Comercială Română pentru persoane fizice, persoane juridice și persoane fizice autorizate în vederea achiziționării bunurilor de folosință îndelungată.

Obiectul de activitate este reprezentat de servicii de leasing financiar, intermedieri, respectiv, activități de creditare pe bază de contract leaing-ul echipamentului industrial, al autovehiculelor și bunurilor de folosință îndelungată, al imobilelor cu destinație comercială sau industrială.

Ca urmare a bunei evoluții pe piața de profil, BCR Leasing SA și-a mărit capitalul social de 5,5 mld lei la 100 mld lei, subscris și integrl vărsat și împărțit în 100.000 de acțiuni nominative cu o valoare nominală de 1.000.000 lei fiecare, constituit prin participarea următoarelor persoane juridice: BCR SA 79,132 %, Financiara SA 10 %, BCR Securities SA 0,275 %, Asiban 0,2 %, persoane fizice salariate din Grupul BCR 10, 043 %.

Conform ziarului “Capital” din data de 13 niembrie 2003, compania ocupă locul 3 în topul companiilor de leasing din România cu o valoare totală, a contractelor de 72,6 mil €,aferentă perioadei 01.01.2003 – 30.09.2003.

B.C.R. Asigurări

Ia ființă în decembrie 2001 și a constituit o etapă necesară și firească în dezvoltarea grupului B.C.R..

B.C.R. Asigurări completează lista societăților ce aparțin grupului B.C.R. ca furnizor de servicii financiare integrate alături de B.C.R. Securities, B.C.R. Leasing și B.C.R. Asset Management. Grupul B.C.R. și-a constituit astfel cadrul perfect pentru implementarea concepției moderne de “one-stop-banking”, one-stop-shopping”.

Capitalul social vărsat al B.C.R .Assig S.A este de 96 mld lei.

Obiecive generale ale strategiei de afaceri a B.C.R. Assig SA

Creșterea gradului de pătrundere pe piață a produselor de asigurări proprii destinate clientelei

Menținerea și extinderea pieței actuale a societății prin creșterea numărului de clienți persoane fizice și juridice cu accent preponderent de I.M.M.

Asigurarea unei distribuții eficiente, adoptate cerințelor clienților

Creșterea cotei pe piața asigurărilor

Din iulie 2003, B.C.R. Assig SA are și calitate de membru al Uniunii Societăților de Asigurare și Reasigurare din România.

Prezentarea Băncii Comerciale Române

B.C.R .își începe activitatea la 1 decembrie 1990, și este singura bancă care avea să preia activitățile comerciale de la BNR fără rețea proprie, toate cele 100 de unități funcționând în sediul unităților Băncii Naționale.

Încă de la înființare (decembrie 1990) B.C.R. și-a stucturat activitatea pe o paletă largă de activitate și operațiuni, începând cu cele de creditatre și continuând cu cele de valutare, de procesare a conturilor, oferind asfel o gamă diversă de servicii bancare, ceea ce i-a conferit caracterul de bancă comercială universală.

În prezent Banca Comercială Română este cea mai puternică bancă românească, deținând poziția de lider în sistemul bancar românesc, având o rețea de 291 de unități și un numar de 4,1 milioane clienți.

B.C.R. a continuat și în 2004 să fie principalul finanțator al economiei românești, cu o cota de piață de 27%, acordând un volum de credite în suma de 54.949 miliarde lei /1,34 miliarde euro. Creditele aflate în sold la 31 martie se cifrau la 84.768 miliarde lei, din care 90 la suta reprezentau finanțările destinate sectorului privat al economiei și populației. Aproape 30% din portofoliul de creditele al B.C.R. este deținut de clientii de retail, creditele în sold fiind în valoare de 24.590 miliarde lei. Creditele imobiliare și ipotecare reprezentau 8.949 miliarde lei. B.C.R. administra, la 31 martie, 1,37 milioane de carduri, continuând să fie lider de piață cu o cota de 28%.

Această poziție de leader pe piața românească și-a asigurat-o printr-o ofertă diversificată de produse si servicii, concretizată într-un număr mare de operațiuni bancare realizate cu rapiditate, seriozitate, siguranța si cu respectarea cerințelor de confidențialitate.

Faptul că B.C.R. este cea mai putrenică bancă românească este confirmat și de următoarele aspecte:

are reprezentanțe la New York si Moscova si participații externe la bănci din Londra, Frankfurt , Paris și o sucursală la Chișinău.

administrează singură sau în coparticipare, mai multe proiecte de finanțare acordate României de Banca Mondială, BERD, BEI, PHARE, EXIMBANK.

are relații de corespondent cu peste 850 de bănci străine, majoritatea clasate între primele 1000 din lume.

beneficiază de aproape 30 de linii de creditare acordate de mari institutii bancare.

aproape 1/5 din volumul comerțului extern al României se deconteaza prin B.C.R. ,

2/3 din industria românească, indiferent de structura acționariatului, își desfășoară afacerile prin B.C.R..

depozitele constituite de clienți la B.C.R. reprezintă 1/3 din totalul resurselor atrase din sistemul bancar.

este prima bancă din Romania care dispune de o vastă rețea de bancomate (peste 600 aparate operaționale).

În anul 2003 Banca Comercială Română este desemnată drept “Cea mai bună bancă din România” de către “Euromoney” (revistă financiar-bancară britanică)

Din prezentarea care insoțește nominalizarea BCR se desprind urmatoarele: Banca Comercială Română a înregistrat o puternică creștere pe parcursul ultimilor trei ani, cu o sporire a profitului net de la 54 milioane de dolari în 1999 la 164 milioane de dolari în 2002. De asemenea, banca și-a consolidat poziția de lider pe piața creditului, cu o pondere de aproximativ 30% din piața creditului pentru companii. Totodata, BCR este lider în atragerea depozitelor de la agenții economici si populație și deține o cotă de 60% din segmentul IMM", apreciază revista britanică.

Specialiștii revistei subliniază faptul că B.C.R. este lider si în domeniul finanțării comerțului internațional, evidențiind aportul subsidiarelor sale din străinatate – Anglo-Romanian Bank, Banque Franco-Roumain și Frankfurt-Bucharest Bank. De asemenea, Euromoney face referire și la faptul ca B.C.R. este lider autoritar pe piața factoringului din România.

În perioada 1996-2002 a fost numită “banca anului” de către mai multe publicații românești.

Desemnarea B.C.R. în anul 2002 drept “banca anului” în România și de către prestigioasa revistă britanică “The Banker” pentru cel de-al treilea an consecutiv reprezintă cea mai largă recunoaștere în comunitatea bancară mondială a realizărilor remarcabile ale băncii.

Ea este singura bancă romanească inclusă în ultimii 5 ani consecutivi de prestigioasa revista britanica “The Banker” din grupul Financial Times , între primele 1000 cele mai puternice banci din lume , deținând în anul 2002 locul 397 în lume și locul 5 în Europa Centrală și de Est”.

În 2003 BCR a urcat 10 pozitii, de pe locul 397 pe 387, în clasamentul mondial alcătuit de revista britanică "The Banker”, dupa criteriul capitalului de rang 1, care cuprinde capitalul propriu și rezervele și care definește puterea unei bănci de a acoperi pierderi actuale sau potențiale. BCR se situează pe poziția a patra între băncile din Europa Centrala și de Est , fiind devansată de 3 bănci din Rusia. Locul ocupat de banca reprezintă un salt cu 160 de poziții față de anul 2001. Puterea băncii, capital de rangul 1, este evaluată la 801 milioane de dolari.

În funcție de soliditatea bancii, capitalul raportat la active, B.C.R .se situează pe poziția 41, iar din punct de vedere al eficienței activității bancare, banca ocupă locul 29 mondial, cu o rată a profitului raportat la active de 3,4%.

Statutul Băncii Comerciale Române

(Monitorul Oficicial al României, partea IV-a nr.174/23.I.2001)

Sediul social al băncii este în București , bd.Regina Elisabeta nr.5 , sector 3.

Banca Comercială Romană potrivit legii se organizează, ca societate pe acțiuni și functionează în baza prezentului act. Durata de activitate a bancii este de 99 ani de la data emiterii autorizației de funcționare de către BNR cu posibilitatea extinderii acestei perioade.

Capitalul social al băncii, autorizat, subscris și vărsat este de 4.313.487.500.000 lei. În capitalul social total este cuprinsă suma de 50 milioane dolari SUA.

Capitalul social este împartit în 431.348.750 acțiuni nominative în valoare de 10.000 lei fiecare, deținute de Fondul Proprietății de Stat și de Fondurile Proprietății Private , în prezent Societăți de Investiții Financiare și anume:

-Societatea de Investiții Financiare “BANAT-CRIȘANA” din Arad

-Societatea de Investiții Financiare “MOLDOVA “din Bacău

-Societatea de Investiții Financiare “TRANSILVANIA “din Brașov

-Societatea de Investiții Financiare “MUNTENIA” din București

-Societatea de Investiții Financiare “OLTENIA” cu sediul în Craiova.

Capitalul social nu va putea fi majorat și nu se vor putea emite noi acțiuni până nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedentă.

Banca are și poate înființa în tară și stăinatate unități fără personalitate juridică denumite sucursale, agenții, reprezentanțe, precum și filiale cu personalitate juridica pe baza aprobarii consiliului de administrație al băncii.

Banca își înceteaza activitatea, după regulile societăților comerciale și ale legislației bancare în vigoare, la propunerea consiliului de administrație al băncii și cu aprobarea adunării generale a acționarilor.

Potrivit autorizației date de BNR, banca are urmatoarele obiecte de activitate:

Acceptarea de depozite în lei și valuta de la persoane fizice și juridice, române și străine.

Contractarea de credite în lei și valută, operațiunile de factoring și scontarea efectelor de comerț, inclusiv forfetare.

Emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit.

Plați și decontari.

Transferuri de fonduri.

Emiterea de garanții și asumarea de angajamente.

Tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu instrumente monetare negociabile.

Tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu valuta.

Tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu metale prețioase și obiecte confecționate din acestea.

Tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu titluri de stat.

Acționarea ca agent custode pentru valori mobiliare.

Desfășurarea de activități de depozitare pentru fonduri deschise de investiții și societăți de investiții.

Închirierea de casete de siguranță.

Consultanță financiar-bancare.

Operațiuni de mandat:

-distribuirea de titluri de participare ale fondurilor deschise de investiții și acțiuni ale societăților de investiții.

-negocierea și încheierea de contracte de asigurare și reasigurare pentru societațile de asigurare și sau reasigurare, precum și prestarea altor servicii privind încheierea și executarea unor asemenea contracte, conform Legii nr.47/1999.

Pentru realizarea obiectului de activitate, banca poate efectua urmatoarele activități conexe:

prestări de servicii pentru clientelă : evaluarea bunurilor mobiliare și imobiliare în vederea admiterii acestora în garanția împrumuturilor; expertizarea documentatiilor tehnico-economice și a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate prezentate de clienti, în vederea acordării creditelor.

realizarea și furnizarea de programe informatice pentru activitatea proprie;

operațiunile de colectare și transport de numerar la și de la clienti cu autovehiculele de transport valori ale bancii

vânzarea către clienții băncii a imprimatelor specifice activității bancare

efectuarea de tranzacții cu bunuri mobile și imobile în executarea creanțelor băncii, precum și vânzarea de imobile către salariați, în condițiile legii

închirierea unor spații devenite disponibile în imobilele băncii

organizarea și realizarea pregătirii profesionale a personalului în centre proprii de pregătire, inclusiv asigurarea serviciilor de cazare și masă

asigurarea serviciilor de constituire și inregistrare la Arhiva Electronică a garanțiilor reale mobiliare pentru creditele și scrisorile de garanție acordate clienților.

asigurarea serviciilor de cazare și masă pentru salariați și familiile acestora în centrele de pregatire, în perioadele în care nu se desfășoara cursuri profesionale

Conducerea și administrarea băncii sunt asigurate de :

Adunarea generală a acționarilor

Consiliul de administrație

Comitetul de credit

Președinte si vicepreședinți

Principalele atribuții ale Adunarii Generale a Acționarilor :

Aprobarea bilanțului contabil anual și al contului de profit și pierdere;

Stabilirea cuantumului dividendelor

Alegerea și numirea Consiliului de administrație și a Comisiei de cenzori;

Numirea președintelui, a vicepreședinților băncii precum și a președintelui Comisiei de cenzori;

Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a programului de activitate pentru exercițiul urmator;

Majorarea reducerea sau restrangerea capitalului social;

Modificarea statutului băncii;

Consiliul de administrație delibereaza asupra problemelor de baza cum sunt:

Bilanțul contabil și contul de profit și pierdere;

Politica băncii privind creditele, resursele și dobanzile;

Regulamentul de ordine interioară;

Arpobarea înființării; desfășurării sau mutării sucursalelor, filialelor, agențiilor sau reprezentanțelor;

Stabilirea numărului de personal;

Numirea directorilor din centrală și unitătile teritoriale;

Aprobarea comisioanelor, taxelor și spezelor bancare;

Normele, instrucțiunile și cadrul de desfășurare a operațiunilor băncii;

OBIECTIVELE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE ÎN ANUL 2004

Creditele brute acordate băncii celor 4,1 milioane clienți vor reprezenta 54,2% din bilanțul băncii

Creditele de retail va reprezenta 29% din totalul portofoliului de credite

Creșterea profitului băncii cu 8,6% în termeni reali față de 2003

Creșterea profitului net până la 150 milioane de euro

Transferul acțiunilor deținute de B.C.R. la Frankfurt Bukarest Bank AG și Banque Franca Roumanie SA către Anglo Romanian Bank Ltd

Majorarea participării B.C.R. la capitalul social B.C.R. Asigurări, B.C.R.-Sucursala Chișinău și ASIBAN

CAPITOLUL 2

SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

2.1 Definirea sistemului bancar

Sistemul bancar transformând resursele pe care mediul economic i le pune la dispoziție, se constitue subsistem al macrosistemului economico-social. Sistemul bancar se află într-o continuă interacțiune cu mediul economic, din care preia “intrări” sub diferite forme (resurse umane, resurse finaciare, informații) pe care le prelucrează (le transformă) în vederea obținerii “ieșirilor” (produse și sevicii bancare, informații financiar-bancare). Deci sistemul bancar este un sistem deschis, iar specificul sistemelor deschise (deci și sistemului bancar) este faptul că își reglează activitatea prin conexiune inversă (feedback), deci sunt capabile de autoreglare.

Într-o economie de piață, sistemul bancar îndeplinește funcția de atragere și concentrare a economiilor societății și de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv și imparțial de alocare a creditului, către cele mai eficiente investiții. Băncile ca verigi de bază ale sistemului, urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate, tot ele asigură și facilitează efectuarea plăților, oferă servicii de gestionare a riscului și reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicii monetare.

Sistemul bancar al economiei de piață reprezintă totalitatea băncilor ce funcționează în economie într-o anumită perioadă. Acestea (băncile) funcționează într-un cadru reglementat printr-o legislație specifică acestui sistem special de activitate, legislație diferențiată pe cele două subsisteme bancare:

Subsistemul B.N.R.

Subsistemul societăților bancare sub forma băncilor comerciale

În acest sens activitatea B.N.R. este reglementată de legea 101/1998 iar activitatea băncilor comerciale este reglementată de legea 58/1998.

În cadrul sistemului bancar pe lângă B.N.R. și băncile comerciale își desfășoară activitatea și o serie de instituții parabancare aici intrând: fondurile speciale, fondurile de garantare, etc., societățile de asigurări și reasigurări, băncile populare, case de compensație.

Schematic structura sistemului bancar românesc se prezintă astfel:

Băncile îndeplinesc și rolul de intermediari între deținătorii de capitaluri și utilizatorii acestora. În exercitarea acestei diversități de operații, băncile acționează în numele lor, pe contul lor propriu, deținătorii și împrumutătorii neavănd nici o legătură de drept între ei. Rezultă că băncile au datoria gestionării eficiente a depozitelor, cu maxim de randament, în beneficiul propriu și al depunărorilor.

Dat fiind faptul că cea mai mare parte a fluxurilor legate de procesul de intermediere financiară se derulează în România prin intermediul băncilor comerciale, sistemul bancar reprezintă principalul element al sistemului financiar românesc.

2.2 Situația sistemului bancar după anul 1990

Înainte de anul 1990, sistemul bancar românesc a fost unul dintre cele mai rigide sisteme din fostele țări comuniste. A fost un sistem lipsit de eficiență și controlat de stat.

Sistemul bancar din perioada anteriară anului 1990 era format dintr-un număr redus de bănci, toate fiind instituții de stat, acesta cuprindea: Banca Națională, Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industria Alimentară, Banca de Investiții și Casa de Economii și Consemnațiuni. Fiecare dintre aceste bănci desfășurând o activitate deosebit de specializată, pe sectoare economice, ceea ce duce la concluzia că sistemul bancar din accea periadă se caracterizează printr-o sectorizare accentuată.

Banca Națională desfăsura o activitate specifică unei bănci centrale, dar, în același timp, derula și operațiuni specifice unei bănci comerciale. Banca Națională dispunea de o puternică rețea de unități operative (sucursale, filiale) prin aceste unități se desfășura întreaga gamă de operațiuni bancare, pentru toate sectoarele economiei naționale, cu excepția operațiunilor bancare care se adresau domeniilor de activitate ale celorlalte bănci specializate existente în sistem. Băncile specializate dețineau fiecare, monopolul activității bancare pentru un anumit sector economic, sectorul “clienți particulari” (persoane fizice) nefiind incluse în activitatea bancară. Singura instituție ce opera în acest domeniu era Casa de Economii și Consemnațiuni.

Anul 1990 este începutul unui amplu proces de transformări în România, toate domeniile vieții economico-sociale au fost cuprinse în iureșul transformărilor, sistemul bancar nerămânând mai prejos. Ca urmare sistemul bancar a fost reorganizat și liberalizat. Reorganizarea a dat naștere la noi structuri funcționale, în timp ce liberalizarea a dat posibilitatea băncilor să răspundă la forțele pieței, intrând în concurență și promovând inovarea activității lor.

În derularea reformei sistemului bancar sunt implicate deopotivă:

Băncile comerciale

Banca Națională a României

Guvernul României

În acest sens Banca Națională a depus eforturi pentru actualizarea reglementărilor bancare, pentru crearea cadrului legal de introducere și aplicare a unor noi produse și servicii bancare, a unor noi tehnici bancare.

Guvernul României a elaborat cadrul legal prin emiterea legilor specifice de funcționare pentru societățile bancare, BNR, CEC, Cooperativele de credit, Agenția de Valorificare a Activelor Bancare etc.

În paralel, băncile comerciale s-au implicat în relizarea reformei în sectorul bancar prin acțiuni de introducere a unor noi produse și servicii bancare, care să permită alinierea la produsele și serviciile bancare existente pe plan internațional, din punct de vedere al diversității dar și al conținutului lor.

Dintre direcțiile de acțiune pot fi menționate:

sistemul de decontări

operațiunile valutare

activitatea de creditare

Sistemul bancar românesc se reorganizează radical în sensul structurării sale pe două trepte organizatorice, respectiv Banca Națională a României și băncile comerciale. Banca Națională a României a fost reorganizată în sensul că a cedat operațiunilor de natură comercială și că a primit numai sarcini de bancă centrală. Fostele bănci de stat au fost transformate în bănci comerciale, au fost înființate bănci cu capital privat autohton precum și sucursale ale unor bănci străine.

Pentru ultimi 10 ani, principalele caracteristici ale sistemului bancar sunt concentrarea și segmentarea. La sfârșitul anului 1998, patru bănci aflate în proprietate de stat și Casa de Ecomomii și Consemnațiuni dominau încă piața. Patru bănci (Bancorex, BCR, BRD și Banca Agricolă) dețineau 62% din piață, iar CEC deținea 9,8%. De asemenea, aceste cinci bănci aflate în proprietatea statului dețineau 56% din capitalul social total și 72,3% din totalul depozitelor.

Segmentarea sistemului bancar este evidentă. Se identifică trei segmente principale:

mari bănci de stat

bănci străine

bănci private mici cu capital străin și/sau românesc

Principalele bănci de stat erau angajate mai ales în finanțarea societăților proprietate de stat și în finanțarea sectorului public. Băncile străine erau concentrate pe finanțarea principalelor companii străine care operau în România, iar băncile din cel de al doilea segment erau orientate spre finanțarea firmelor străine.

După 1998 asistăm la o scădere a numărului de unități bancare, ca urmare a unui proces de asanare, și mai puțin a unuia de fuziune.

Începând cu 1999 au intrat în faliment Banca Albina, Credit Bank, Bankoop, Banca Internațională a Religiilor și Banca Columna.

În anii 1999 –2001 numărul băncilor a rămas constant și anume 41.

Din anul 2001, sistemul bancar cuprinde și cooperative de credit, care după criza traversată în anul 2000 au fost nevoite să se reorganizeze fie prin afilierea la o Casă Centrală a Cooperativelor de Credit, fie prin transformarea în bănci comerciale. Direcția de Autorizare și Reglementare din cadrul B.N.R. a primit în termen legal (13.02.2001) zece cereri de constituire de Case Centrale va Cooperativelor de Credit (din 925 cooperative de credit-bănci populare existente în vara anului 2000 au rămas 820 coopertive de credit organizate în rețele) astfel: Casa Centrală a Cooperativei de Credit „Familia”; „Concordia Română”; „Creditul Popular”, „Creditcoop”; „Aurora Română”; „Creditul Românesc”; „Pontica”; „Minerva”; „Star Petroșani”; „Bunăstare și prosperitate în România”.

La 30 iunie 2002, băncile cu capital majoritar autohton mai dețineau 45,4% din activele sistemului bancar,din care cele cu capital de stat 42,5% iar cele cu capital privat doar 2,9%. BCR deținea singură o cotă de 32,1% din totalul activelor băncilor autohtone.

În anul 2002 au ieșit de pe piață un număr de 4 bănci prin:

declanșarea falimentului: Banca de Scont și Banca Turco-Română

autodizolvare: Banca de Investiții și Dezvoltare

fuziune: Raiffeisen Bank a fuzionat cu Raifeisen- Banca Agricolă

La 31.12.2002, în componența sistemului bancar românesc erau cuprinse:

3 bănci cu capital integral sau majoritar de stat,

4 bănci cu capital integal sau majoritar privat autohton,

24 de bănci cu capital integal sau majoritar stăin,

8 bănci sucursale ale băncilor stăine

În total, la finele anului 2002 sistemul bancar cupindea 39 de bănci.

Ponderea capitalului stăin în sistemul bancar reprezenta 64,8% la finele anul 2002.

Anul 2003 a fost cel mai bun pentru bănci după 1990, în acest an s-a înregisrtrat o creștere a activelor bancare de peste 50% în termeni reali. Acest an confirmă faptul că sistemul bancar românesc crește, se consolidează și se maturizează, semnalele sunt clare și convergente. Băncile au strategii de dezvoltare înalt profesionale pe segmentele de piață în care activează, analizează mult mai riguros și risipesc mult mai puțin.

Anul 2004 va aduce la nivelul sistemului bancar următoarele schimbări:

Modificarea legii bancare

De la 1 ianuarie anul curent, contribuția băncii la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, se va rebuce de la 0,8 % la 0,6%.

Introducerea în vigoare a sistemului național de plăți electronice, aceasta va avea două componente principale: – precum plăți de mare valoare, cu decontare în timp real; și pentru plăți obijnuite cu decontare ce va avea loc între bănci în aceiași zi.

Intrarea în vigoare a reglementărilor BNR privind creditul de consum

Apariția Biroului de Credit

Va intra în vigoare o creștere a limitei minime impuse la capitalul social al băncilor. Capitalul trebuie majorat astfel încât să se stimuleze fuziunile, crearea unor bănci mai puternice.

Apariția unor norme care va reglementa activitatea de control intern al băncii

În urmă cu câțva ani, în România, se acredita ideea că o banca bună trebuie să fie neapărat privată și, apoi, o altă idee, că o bancă bună trebuie să fie neaparat cu capital străin. Băncile cu capital de stat erau privite cu oarecare neîncredere. Acest mit însă a fost zbuciumat serios de evenimentele petrecute în ultimii ani, care au consemnat o serie de falimente în rândul celor două categorii – al băncilor autohtone cu capital privat și al celor cu capital străin.

Așadar în ultimul deceniu sistemul bancar românesc a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, fiind mai avansat decât celelalte ramuri ale economii în procesul de tranziție la economia de piață.

Sistemul bancar actual este un sistem care începe să capete tot mai multă stabilitate și încredere din partea cetățenilor (fapt relatat și de faptul că în anul 2002 au falimentat doar două bănci – Banca Română de Scont, Banca Română de Dezvoltare) iar acest fapt se datorează in primul rând îmbunătățirii legislației bancare și calității managentului respectivelor bănci.

Implicarea instituțiilor internaționale și a altor organisme a contribuit substanțial la dezvoltarea sistemului bancar. Asistența tehnică importantă obținută de la F.M.I.,Banca Mondială și Phare a fost extinsă sau finanțată pentru constituirea de sedii, formare profesională, audit realizat de firma de contabilitate internațională, etc. Multe bănci centrale au asistat Banca Națională a României să-și perfecționeze activitatea. Asistența internațională a fost și de natură financiară. B.E.R.D. a susținut sectorul prin participarea la capital (băncile “Ion Țiriac” și “București”) Banca Mondială și B.E.R.D. au extins fondurile de creditare (peste 150 milioane USD) pentru a întări capacitatea locală a băncilor de a satisface cererea de împrumut în valută a clienților.

O contribuție majoră la dezvoltarea sistemului bancar a avut-o progresul substanțial cunoscut de Banca Națională în asumarea funcțiilor unei bănci centrale, incluzând dezvoltarea acesteia în domeniul supravegherii standardelor bancare. Majoritatea reglementărilor privind prudența sunt funcționale și conforme cu acordurile internaționale și/sau directivele Uniunii Europene (în care România a devenit membru asociat în noiembrie 1995)

2.3. Probleme actuale ale sistemului bancar românesc

Trecerea sistemului bancar românesc de la forma de derulare a coordonării absolut centralizată la una descentralizată pe fiecare societate bancară a avut implicații mult mai profunde decât s-ar crede la o analiză de suprafață.

Ficare socitate bancară se pusă în fața posibilității de gestiune nestingherită a resurselor sale, de atragere și plasare a acestora după proria sa decizie. Practic în limita încadrării în reglementările de prudență bancare fiecare socitate bancară are o libertate de decizie absolută. Ea își poate fundamenta nestingherită propria politică de plasamente. Se poate merge pe ideea unui plasament maxim – în condițiile unei rate de lichiditate reduse (corespunzătoare unui venit maxim) sau se poate merge pe ideea unui plasament în condițiile menținerii unei rate de lichiditate permanent confortabile ( în detrimentul profitului). Acestă politică de plasament se va regăsi în final într-o stabilitate sau instabilitate corespunzătoare a socității bancare în cauză.

Pe al doilea plan în asigurarea stabilității socităților bancare se situează activitatea propriilor clienți. Prin fundamentarea deciziei de creditare banca se pune în fața riscului de creditare, risc care la rândul său poate să îmbrace multiple forme: riscul nerambursăriila scadență al creditului, riscul lipsei de lichiditate al clientului, riscul lipsei de solvabilitate al clientului, etc. practic din motive relativ independente de ea o bancă se poate vedea pusă în fața alterării echilibrului dintre resurse și plasamente. În consecință, pentru a se evita apariția acestor riscuri (independente de bancă) trebuie acționat pe linia urmăririi activității (financiar – bancare) a clienților, în sensul respectării disciplinei financiar – bancare.

Ținând cont de toate aceste elemente, în sistemul bancar românesc, în ultimul timp s-a acționat în următoarele direcții:

reglementarea falimentului societăților bancare

înființarea Centralei Incidentelor de Plăți

înființarea Centralei Riscurilor Bancare

înființarea Agenției pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB)

prevenirea spălării banilor

Puncte vulnerabile in sistemul bancar

Prea multă valută. 72% din credite sunt acordate în valută, iar din acestea 48% sunt pe termen scurt. Pericolul apare la o depreciere a leului de peste 20%.

Dobânzi instabile. Marja dintre dobânzile percepute la credite si cele acordate la depozite a scazut cu 2,5% la valuta si 5% la lei. Pericolul apare daca dobânzile ar crește cu peste 10%.

Risc de credit. Provine din expunerea mare pe creditele în valută și pe cele pe termen scurt (76% din total). În plus, multe credite pe termen mediu și lung sunt acordate cu dobândă variabilă. Pericolul apare dacă mai mult de 25% din credite devin neperformante (astăzi sub 1%).

Risc de contaminare. Destul de redus, deoarece băncile au facut cu Banca Centrală 90% din plasamentele pe piața interbancară.

Fraudele. Marile "tunuri" au disparut, nu si fraudele mai mici, ramase adesea nepedepsite.

2.4. Banca Națională a României

Înființată în anul 1880, Banca Națională și-a asumat și a îndeplinit cu competență, răspundere și curaj rolul și atribuțiile care-i reveneau, dovedindu-se unul dintre pilonii de bază ai statului român modern.

În prezent, BNR este o bancă centrală modernă, independentă, asemănătoare celor din statele cu economie de piață avansată, aflată în fruntea aparatului bancar, cu rol de supravegere și organizare a relațiilor monetar-financiare ale unui stat, atât pe plan intern, cât și în relațiile cu alte sisteme monetare.

Băncile centrale prezintă anumite caracteristici:

sunt de regulă bănci ale statului

au calitatea de bănci ale băncilor, calitate decurgând din faptul că toate celelalte bănci din economie îi păstrează resursele disponibile la banca centrală

băncile centrale sunt cele care organizează și reglementează circulația monetară a țării respective (sunt cele care emit moneda și cele care realizează reglarea operativă a mișcării numeralului)

băncile centrale promovează în numele statului diferite politici monetare și de credit.

Potrivit legii, Banca Națională răspunde numai în fața Parlamentului țării și nu este în nici un fel subordonată Guvernului, având cu acesta exclusiv relații de conlucrare și colaborare permanentă.

Conducerea Băncii Naționale a României

Banca Națională a României este condusă de un Consiliu de administrație, numit de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere. Numirile se fac pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Consiliul de administrație este format din 9 persoane și anume:

Președintele reprezentat de guvernatorul B.N.R.

Vicepreședintele care este și primguvernator

7 persoane din care 2 sunt viceguvernatori ai B.N.R., ceilalți 5 membrii în mod obligatoriu nu sunt salariați ai B.N.R.

Dintre atribuțiile Consiliului de Administrație al B.N.R. pot fi amintite:

politica monetară, valutară și de credit a băncii

autorizarea și supravegherea bancară prudențială a societăților bancare care își desfățoară activitatea pe teritoriul României

Resursele Băncii Naționale a României

Capitalul propriu al B.N.R. este de 5.000 milioanne lei și aparține în întregime statului. Profitul rămas după repartizarea pentru fondul de rezervă și celelalte fonduri prevăzute de lege va fi utilizat conform hotărârii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. În cazul în care în bilanțul B.N.R. valoarea activelor scade sub suma angajamentelor și a capitalului său, Ministerul finanțelor va transfera B.N.R, la cererea acesteiea, titul de credit guvernamentale negociabile la dobânda pieței, în suma necesară acoperirii acestui deficit. În termen de cinci ani de zile aceste titluiri de credite vor fi răscumpărate prin utilizarea porfiturilor realizate de bancă sau renegociate.

Principalele atribuții ale Băncii Naționale a României:

BNR este singura instituție autorizată să emită însemne monetare sub formă de bacnote și monede metalice ca mijloc legal de plată pe teritoriul României.

BNR are competență exclusivă de autorizare a funcționării băncilor și răspunde de supravegerea prudențială a băncii pe care le-a autorizat să opereze în România în conformitate cu prevederile legii bancare.

Din înputernicirea Parlamentului, BNR poate participa la organizații internaționale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plăți și poate să devină membru al acestora.

BNR exercită drepturi și îndeplinește obligații care revin României în calitate de membru al FMI, inclusiv utilizarea facilităților acestei instituții de finanțare pentru termen mediu și lung pentru nevoile balanței și consolidarea rezervelor internaționale ale țării.

Ea poate negocia și încheia acorduri, convenții sau alte înțelegeri privind împrumuturile pe termen scurt și alte operațiuni finaciar-bancare cu instituții financiare internaționale, bănci centrale, socități bancare și nebancare cu condiția rambursării acestora în termen de un an.

Poate acorda băncilor credite pe tremen ce nu pot depăși 90 de zile garantate cu:

titluri de stat primite din emisiuni publice cu scadențe de plată în termen de maximum un an de la data constituirii garanției prin remiterea lor în portofoliul BNR

cambii și bilete la ordine trase sau subscrise pentru plata unor prestații comerciale, instituționale sau agricole de cătrepersoane juridice eligibile, potrivit normelor emise de BNR

warante sau recipise de depozit emise cu privire la bunuri fungibile sau alte bunuri valabil asiguratev contra riscurilor de pierdere, distrugere sau deteliorare

depozite constituite la BNR sau la alte persoane juridice agreate de BNR constând din orce active pe care acestea le poate vinde, cumpăra ori tranzacționa

BNR stabilește și face publice condițiile de creditare, nivelul minim al ratei dodânzii la creditele care se acordă băncilor și criteriie ce trebuiesc îndeplinite de bănci pentru a putea solicita credite pe baze competitive

BNR stabilește regimul rezervelor minime obligatorii pe care băncile trebuie să le mențină în conturi deschise la aceasta

Deschide câte un cont curent pentru Trezoreria statului, pentru fiecare bancă și pentru fiecare sucursală a unei bănci persoană fizică sau juridică străină, autorizată să funcționeze în România

Elaborează și aplică politica privind cursul de schimb stabilește și urmărește aplicarea regimului valutar pe teritoriul Românie

Obectivul fundamental al BNR este asigurarea stabilității monedei naționale pentru a conduce la stabilizarea prețurilor. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv aplică și răspunde de politica monetară, valutară, de credit, de plăți precum și de autorizarea și supravegerea bancară, urmărind funcționarea normală a sistemului bancar și participarea la promovarea unui sistem financiar specific economiei de piață.

În desfățurarea activității proprii B.N.R. colaborează cu autoritățile publice centrale și locale, fiind autorizată să emită reglementări proprii care prin conținutul lor vin să asigure punerea în practică a reglementărilor legale de caracter general. Aceste reglementări sunt sub formă de regulamente, norme, circulare și ordine care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice sau juridice, bancare sau nonbancare ce intră sub incidența acestora.

2.5. Băncile Comerciale

Unii economiști ( Albert Schaffle, Herman Schulze Delitzsch, Karl Knies) limitează esența băncilor la simple organisme intermediare între agenții care dispun de capitaluri și cei care au nevoie de capitaluri suplimentare. Alți teoreticieni (John Law, Mac Lood, Josef Alois Scumpeter) afirmă că rolul principal al băncilor ar fi acela de creatoare nelimitate de monedă.

Nici unul din punctele de vedere exprimate de acești economiști cu privire la rolul băncilor nu reflectă esența și conținutul noțiunii de credit și bancă, toate acestea au la bază determinări incomplete. Justificarea băncilor rezidă, în primul rând, în necesitatea ca activitatea economică să fie alimentată cu fonduri (capitaluri); în al doilea rând, relația de ansamblu a acestor capitaluri se soldează cu importante sume temporar libere care trebuie integrate în economie și, deci, orientate în scopuri precise ale proceselor economice; totodată, datorită managementului pe care-l practică aceste bănci – ele fiind instituții cu un grad ridicat de specializare în operațiuni monetare dintre cele mai diverse – reușesc să stăpânească anumite tehnici, să creeze o întreagă psihologie și atitudine în relațiile dintre posesorii de capitaluri (creditorii) și beneficiarii acestuia (debitorii).

Potrivit legii nr. 485 din 18/11/2003 (privind modificarea și completarea Legii bancare nr.58/1998) “Activitatea bancară în România se desfașoară prin institutii de credit autorizate, în condițiile legii. Instituția de credit reprezintă:

a) entitatea care desfășoara cu titlu profesional activitate de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și de acordare de credite în cont propriu;

b) entitatea emitentă de monedă electronică, alta decât cea prevazuta la lit. a), denumită în continuare institutie emitentă de monedă electronică.”

Băncile, ca instituții specializate, se ocupă de organizare și realizarea împrumuturilor, obiectul lor de activitate fiind, în principal, gestionarea acestora, iar scopul final, obținerea profitului bancar.

În România, băncile comerciale funcționează conform legii privind societățile comerciale, legi privind activitatea bancară și pe bază de licențe (autorizație) acordate de BNR.

Înființarea organizarea și funcționarea băncilor nu este limitată la calitatea de societate comercială de drept comun, ci în mod necesar este extinsă asupra calității de societate bancară. Cu alte cuvinte se impune respectatea unor restricții, sub incidența și în limita cărora fiecare bancă comercială luată în parte își concepe sistemul de activitate, își dobândește segmentul de piață, ăși orientează evoluția spre un trend favorabil. Aceste restricții sunt:

societățile bancare nu se pot constituii sub formă de societăți cu răspundere limitată. Se recomandă statutul de societăți anonime, pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, forme ce dau mai multă credibilitate și oferă acces la piața de capital.

orice bancă comercială se înființează și funcționează pe teritoriul României numai în baza autorizației de funcționare eliberată de BNR. Autorizația se eliberează în două etape: autorizația de construire și licența, numai în urma unei atente analize din partea organelor de specialitate ale BNR, cu adoptarea Consiliului de Administrație a acestuia și cu respectatrea strictă a cerințelor supravegherii prudențiale a societăților bancare.

capitalul social minim se stabilește de BNR prin norme specifice; trebuie subscris și vărsat în întregime în momentul subscrierii și nu se admit aporturi în natură , capitalul fiind constituit doar în formă bănească. Reglementările CEE în domeniu impun un capital social minim de 5 milioane euro, capital ce asigură credibilitate financiară minimă pentru o bancă. Majorările de capital ulterioare se realizază numai cu avizul BNR, sub forma subscrierilor publice sau private în valută, a reevaluării unor active corporale, pe seama primelor de capital trecute anterior la fondul de rezervă, a rezervelor constituite din profitul net, precum și a dividendelor rezultate în exercițiul financiar.

băncile comerciale sunt obligate să-și deschidă cont curent la BNR prin care să-și deruleze plățile și încasările și în care să-și păstreze rezerva minimă minimă obligatorie în lei și în valută. Metodologia, plafoanele și nivelul dobânzilor se stabilește prin norme BNR.

societățile bancare sunt obligate să-și constituierezerve și provizioane de risc

băncile pot participa cu capital la formarea unei societăți fin anciare non-bancare în limita unei cote de până la 20% din capitalul social al noii societăți și cel mult 10% din fondurile sale proprii, pentru fiecare caz în parte . suma tuturor participațiilor la un moment dat nu poate depăși 50% din fondurile proprii.

băncile pot investi în titluri de plasament în limita a cel mult 50% din fondurile sale proprii, exceptând titlurile de stat. Plasamentele în titluri de orice fel, inclusiv de trezorerie, nu pot depăși fondurile proprii.

băncile pot participa cu aport de capital la formarea unei societăți bancare românești în limita a 5% din capitalul noii societăți, cu condiția participării unei instituții financiare sau bancare străine.

băncile pot credita un singur client sau un grup ce acționează împreună în limita unei cote de cel mult 20% din fondurile lor proprii; băncile pot credita persoanele aflate în relații speciale cu banca în limita a cel mult 20% din fondurile proprii, iar personalul lucrător în limita a 5% din fondurile proprii.

băncile remit sistemic BNR, direcții de specializare, situații referitoare la bilanț, contul de profit și pierdere, alte lucrări contabile, precum și lucrări de sinteză sub forma rapoartelor zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale.

Strucuta organizatorico-funcțională a băncilor comerciale reprezintă un ansamblu corelat al personalului și compartimentelor funcționale distribuite în spațiu printr-o configurație coerentă, precum și cel al relațiilor ce se stabilesc între ele, cu scopul de a înfăptui obiectivele organizaționale ale băncii, strategia sa de piață. Caracteristic structurii organizatorico-funcționale a unei bănci este faptul că acestea conțin două nivele de bază:

Centrala băncii

Rețeaua unităților teritoriale

Centrala băncii reprezintă nucleul instituției, ea trebuie să asigure compatibilitatea cu legislația în vigoare și reprezintă instituția în fața autorităților. Activitatea la nivelul centralei este organizată pe direcții de specialitate; practica a dovedit că se regăsesc tot atâtea direcții de specialitate câte funcții exercită o bancă în economii, de exemplu:

creditarea clienților

operațiuni de tezaur și caserie

probleme de informatică și comunicație

relații internaționale și de corespondent bancar

probele juridice și resurse umane

probele administrative și investiții

metodologie și audit intern

2. Rețeaua unităților teritoriale este reprezentată deansamblul unităților operative dispersate în spațiu, prin intermediul cărora banca realizează gestiunea relațiilor cu clientela. În principal banca poate avea o rețea internă de unități operative și/sau o rețea externă. În cazul băncilor românești, rețeaua externă este practic aproape inexistentă. Se rezumă doar la unele agenții și reprezentanțe de funcționare în străinătate.

Rolul băncilor sporește pe măsura dezvoltării societății. Ele joacă un rol de principale mijlocitoare ale păstrării și transferurilor valutare. Băncile cu cele mai multe conturi deschise pe seama celor din străinătate își au sediul în Elveția, Franța, Anglia, Germania, Japonia, ș.a. România cooperează, în acestă direcție, nu numai cu unele țări dezvoltate, dar și cu unele mai puțin dezvoltate, sub forma societăților bancare mixte.

Potrivit legii nr. 18/11/2003 Băncile pot desfășura, în limita autorizației acordate, urmatoarele activități:

a) atragere de depozite și de alte fonduri rambursabile;

b) contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finanțarea tranzacțiilor comerciale, operațiuni de factoring, scontare, forfetare;

c) leasing financiar;

d) servicii de transfer monetar;

e) emitere si administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărți de credit, cecuri de călătorie și altele asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;

f) emitere de garanții și asumare de angajamente;

g) tranzacționare în cont propriu sau în contul clientilor, în conditiile legii, cu:

– instrumente ale pieței monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;

– valută;

– contracte futures și options;

– instrumente având la baza cursul de schimb și rata dobânzii;

valori mobiliare și alte instrumente financiare;

h) intermediere, în conditiile legii, în oferta de valori mobiliare și alte instrumente financiare, prin subscrierea și plasamentul acestora ori prin plasament și prestarea de servicii aferente;

i) acordare de consultanță cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri și alte aspecte legate de aceasta, consultanță și prestare de servicii cu privire la fuziuni și achiziții de societăți comerciale;

j) intermediere pe piața interbancară;

l) păstrarea în custodie și administrare de valori mobiliare și alte instrumente financiare;

m) prestare de servicii privind furnizarea de date și referințe în domeniul creditarii;

n) închiriere de casete de siguranță

Băncile pot desfășura, în limita autorizatiei acordate, și alte activitati permise de legislația în vigoare, cum ar fi: depozitarea activelor fondurilor de investiții și societăților de investiții, distribuirea de titluri de participare la fonduri de investiții și acțiuni ale societăților de investiții, acționarea ca operator al arhivei electronice de garantii reale mobiliare, operațiuni cu metale și pietre prețioase și obiecte confecționate din acestea, operațiuni în mandat, servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terți, participare la capitalul social al altor entități.

Băncile pot presta servicii auxiliare sau conexe legate de activitatile desfășurate, cum ar fi: deținerea și administrarea de bunuri mobile și imobile necesare desfășurarii activității sau pentru folosința salariaților, și pot efectua orice alte activități ori operațiuni necesare pentru realizarea obiectului de activitate autorizat, fără a fi necesară includerea lor în autorizația acordată.

Operațiunile de leasing financiar vor putea fi desfășurate în mod direct începând cu data aderarii României la Uniunea Europeana. Pâna la aceasta data, operatiunile de leasing financiar pot fi desfășurate prin societăți distincte, constituite ca filiale în acest scop."

Băncile nu pot desfășura următoarele activități:

a) operațiuni cu bunuri mobile și imobile, cu excepția celor prevăzute la art. 82;

b) gajarea propriilor acțiuni în contul datoriilor băncii;

c) acordarea de credite sau furnizarea altor servicii clienților, condiționată de vânzarea sau cumpararea acțiunilor băncii;

d) acordarea de credite garantate cu acțiunile emise de bancă;

e) primirea de depozite, titluri sau alte valori, când banca se afla în încetare de plăți;

f) acordarea de credite conditionată de acceptarea de către client de alte servicii care nu au legatură cu operațiunea de creditare respectivă.

Băncile comerciale sunt foarte diversificate, ele putând fi diferențiate după tipul operațiunilor sau sfera teritorială de cuprindere.

De aceia, de cele mai multe ori denumire de bancă comercială este asociată unui termen care îi definește specificul, astfel sunt băncile universale, bănci specializate și bănci de afaceri.

A) Băncile universale sunt acele bănci comerciale care efectuează toate operațiunile bancare și care nu își limitează activitatea la anumite sectoare (la noi, societățile bancare sunt prin lege, bănci universale)

B) Băncile specializate este denumirea generică pentru a desemna băncile comerciale sau instituțiile de tip bancar care, de regulă, alături de operațiuni bancare de bază, dezvoltă preponderent operațiuni bancare de un anumit tip sau într-un anumit domeniu.

Prezentăm în continuare câteva tipuri de bănci comerciale specializate.

Banca agricolă acordă credite și alte facilități financiare și de plată unităților agricoler, pentru cumpărarea de terenuri și utilaje agricole, îngrățăminte etc.

Banca de export-import creditează pe diferite termene, producătorii/exportatorii autohtoni, pentru a-i sprijini în activitatea de promovare a produselor țării respective pe piețele externe; garantează creditele externe; efectuează operațiuni de casă în favoarea importatorilor și exportatorilor etc.

Banca ipotecară acordă împrumuturi pe termen lung garantate cu o ipotecă asupra imobilelor deținute de debitori.

Banca de investiții acordă credite pe termen mediu și lung, interprinderilor industriale, de regulă pentru investiții, procurându-și fonduri pe baza unor forme de ecomomisire pe durate mai îndelungate decât cele obijnuite.

Banca internațională (privată) este o bancă comercială cu numeroase sucursale în alte țări și pentru care operațiunile externe joacă un rol important, dacă nu chiar preponderent.

Termenul de bancă internațională este utilizat și pentru instituțiile financiar-bancare interguvernamentale al căror capital provine din două sau mai multe țări și a căror activitate specificădesfășurându-se la nivel internațional sau mondial depășește granițele unei țări (de exemplu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltzare (BERD), Banca Mondială, etc.)

Băncile de depozit acestea realizează cea mai mare parte a activității lor pe plan intern prin atragerea de depozite și acordarea de credite financiare și persoanelor private. În Franța, băncile comerciale se numesc bănci de depozit, în SUA și Germania aceste bănci se ocupă și de emisiunea și plasarea hârtiilor de valoare și acordarea de credite având drept gaj hârtiile de valoare

Băncile de accept sau casele de accept (în engleză Accepting Houses sau Merchant Banks) sunt instituții bancare care susțin, prin semnătura lor, titluri de credit (cambii, bilete la ordin) trase de exportatorii autohtoni asupra importatorilor străini, iar titul de credit astfel acceptat, devine negociabil.

Băncile de leassing au apărut în S.U.A. în 1952, leassingul este o operație specială de credit și aceasta decurge din faptul că leassingul presupune un plasament de capital de împrumut, asemănător orcărui plasament de capital bancar, că profitul instituției de leassing provine din chiria încasată, care are caracter de dobândă, că transmiterea capitalului de împrumut se face pe termen lung și mijlociu, asemămător creditului pentru investiții și că avem de a face cu o garanție pe care chiriașul o pune la dispoziția instituției de leassing.

Băncile de factoring preiau de la creditori o serie de creanțe asupra debitorilor pe care le achită, urmând să le încaseze de la debitori.

Băncile specializate în creditarea vânzărilor cu plata în rate aceste bănci s-au organizat pe lângă marile intreprinderi comerciale pentru că ele promovează creditul de consum. Ele acordă împrumuturi celor care urmăresc să achiziționeze bunuri de consum, dar plata se va face în rate. Relația de credit apare între cumpărîtor și banca specializată în acest domeniu.

Case de emisiune (în engleză Issuing House) sunt instituții bancare care asigură plasarea pe piață a unor emisiuni de hârtii de valoare (acțiuni, obligațiuni etc.) în Anglia aceste instituțiisunt considerate “merchant banks”, în timp ce în SUA sunt calificate drept “bănci de investiții” (investment banks).

C) O poziție cu totul aparte in sistemul bancar este deținută de băncile de afaceri. Băncile de afaceri s-au desprins din rândul băncilor comerciale, ele implicându-se direct, ca deținătoare de capital, în diferite afaceri ce se desfășoară în economia de piață. Băncile de afaceri sprijină clienții lor nu numai prin acordarea de credite bancare, că și credite obligatare și chiar participarea la capitalul social al acestora, prin cumpărarea de acțiuni.

Întâlnim două mari tipuri de bănci de afaceri:

Bănci de afaceri de tip american

Bănci de afaceri de tip francez

1. Băncile de afaceri de tip american apar sub forma băncilor de investiții, oferind clienților lor sprijin financiar, fie direct, prin participație de capital , fie indirect, prin preluarea fermă a datoriilor sub formă obligatară (emițând obligațiuni în acest acest sens pentru cei de la care preiau asemenea datorii). Caracteristica lor este că nu dețin și nu exercită controlul portofoliului întreprinderii industriale de la care au preluat datoriile.

2. Băncile de afaceri de tip francez dețin importante portofolii ale intreprinderilor industriale. Ele dețin în concesiune fonduri considerabile, folosite în scopul desfășurării operațiilor financiare ale acestor bănci.

Rolul băncilor de afaceri poate fi privit în două direcții :

În efectuarea operațiilor de achiziții și fuziuni ca formă predilectă de concentrare și centralizare economică

În direcția răscumpărării integrale pentru management, ca soluție financiară a privatizării.

În anul 1998 în România erau înregistrate 47 de bănci comerciale dintre care 36 persoane juridice române și 11 sucursale ale unor bănci străine. Dintre băncile românești 7 erau proprietatea de stat, 5 erau bănci private cu capital român, 8 erau bănci private cu capital străin iar 16 erau cu capital privat stăine și/sau autohton.

Casa de Economii și Consemnațiuni

Casa de Economii și Consemnațiuni funcționează în prezent în forma unei societăți bancare, al cărui acționar unic este statul român. Reorganizarea ei în forma unei societăți bancare a avut loc în 1996, în baza legii 66/privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni în societate bancară pe acțiuni.

Capitalul social al Casei de Economii și Consemnațini este de 220 mld lei. Deținătorul acestor acțiuni este statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor. Suplimentarea capitalului se realizează la propunerea Consiliului de Administrație și se aprobă de către Ministerul Finanțelor. În acest caz se va realiza emisiunea de noi acțiuni, dar ea este posibilă și prin capitalizarea unor fonduri proprii (la propunerea Consiliului de Admistrare și cu aprobarea acționarului)

Conducerea CEC este realizată de către un consiliu de administrație format din:

1 președinte

3 vicepreședinți

7 membrii

Unde conform legislației, președintele și vicepreședinții sunt numiți de către primul ministru iar cei 7 membrii sunt numiți de Miniserul Finanțelor (pentru 4 ani).

Modul de organizare, activitate desfășurată și celelalte elemente definitorii sunt prevăzute în statut. În acest sens dintre activitățile desfășurate de CEC în calitate de bancă de economii pot fi menționate:

atragerea disponibilităților bănești de la persoane fizice și persoane juridice

operațiuni de încasări și plăți

acordarea de credite în lei

acordarea de credite în valută

efectuarea de încasări pentru bugetele locale și bugetul central

operațiuni cu instrumente financiare, efecte d comerț, titluri de stat, etc.

emiterea de titluri de valoare, efecte de comerț

emiterea de garanții

participarea pe piața financiară primară sau/și secundară

consultanță financiar – bancară

servicii de păstrare/depozitare valori mobiliare sau alte valori

compensare și decontare tranzacții cu valori mobiliare etc.

Dacă în cazul depozitelor constituite la socitățile bancare garantarea lor intră sub incidența Fondului de Garantare a Depozitelor (în conformitate cu OG nr.39/1997) în cazul CEC garantarea este realizată de către stat și este integrală. În plus depunerile de creanță aferente sumelor depuse precum și a rezultatelor fructificării acestora sunt imprescriptibile.

Economiile se depun pe instrumente standardizate sau specifice, în formă materializată (bilete de economii, certificate de economii, obligațiuni, etc.) sau dematerializată (conturi curente personale, conturi de depozit). Este interzisă depunerea pe instrumente de economii ale populației a mijloacelor bănești aparținănd persoanelor juridice, caz în care pentru sumele corespunzătoare nu se vor acorda dobânzi sau câștiguri corespunzătoare.

Funcțiile societăților bancare

1) funcția de schimb – asigură posibilitatea clienților de a realiza schimbul de disponibilități bănești din forma sa actuală în orce formă de prezentare

2) funcția de depozit – se identifică în oferta bancară sub forma depozitelor pe care clienții băncii le pot constitui pe diverse scadențe sau alte clauze de condiționare

3)funcția de transfer – asigură posibilitatea deplasării disponibilităților clienților între diverse conturi sau între diverși titulari de conturi conform dorințelor acestora

4)funcția de finanțare – asigură posibilitatea acoperirii cererii suplimentare de bani prin intermediul creditelor bancare puse la dispoziția clienților

În vederea asigurării acestor funcții banca dispune de tehnicii, instumente și o legislație proprie constituită în final într-un set de mecanisme bancare.

Mecanismul de creditare al clienților este unul din mecanismele cu cel mai înalt grad de particularitate pentru fiecare societate bancară. Se pot găsi elemente distincte de individualizare a creditării pentru fiecare societate bancară în ceea ce privește:

Structura creditelor acordate

Destinațiile aceeptate ale creditelor

Scadențele de creitare

Garanțiile acceptate

Ponderile de creditare

Procedurile de creditare

Criteriile de stabilire a bonității clienților

Modalitățile de rambursare a creditelor

Acoperirea riscului creditării

Modul de soluționare a litigiilor, etc.

Mecanismul de decontare cuprinde operațiunile de încasări și plăți cu defalcarea pe cele două mari componente:

operațiuni cu numerar

operațiuni fără numerar ( virament bancar)

Mecanismul de atragere a disponibilităților bănești existente în economie și mobilizare în depozite de orice natură

Mecanismul de asigurare a derulării tanzacțiilor valutar- bancare

Mecanismul de informare și consultare bancară de integrare a clientelei privind cererea de produse bancare și pe această bază de redirecționare a ofertei. Este cel mai important mecanism.

Două obiective se impun acestor mecanisme:

profitabilitatea bancară la un nivel maxim în condițiile încadrării în normele de prudențialitate bancară impuse ( lichiditate, sulvabilitate, etc.)

competivitatea bancară presupune asigurarea unei game cât mai diversificată de produse bancare precum și a unei calități corespunzătoare a acestora, obiectiv necesar în vederea menținerii și consolidării potiției de piață.

În vederea atingerii acestor obiective este necesară respectarea a trei principii de gestiune a resurselor bancare și anume:

principiul prudenței bancare – vizează gestiunea riscurilor care apar în activitatea curentă. Este vorba de două mari categorii de riscuri:

risc cu caracter general – exemlu: riscul solvabilității, riscul managerial, riscul de lichiditate, riscul de ramură, etc.

risc cu caracter specific – exemplu: riscul creditării, riscul nerambursării creditului la scadență, riscul valutar și alte asemenea riscuri.

Gestiunea riscurilor se realizează parțial prin norme impuse de B.N.R. și parțial prin propriile norme de lucru ale societăților bancare.

principiul echilibrului bilanțier al societății bancare presupune asigurarea unei permanețe corelații între elementele ce definesc structura activului respectiv pasivului bancar.

principiul profitabilității vizează asigurarea cadrului profitabil al fiecărui segment al activității bancare, al fiecărei activități generatoare de costuri bancare. Se acordă astfel tot mai multă atenție managerului și managementului bancar în vederea adaptării celei mai simple mai eficiente căi de creștere a profitabilității.

Se poate vorbi de profitabilitate la diverse nivele de pontificare, putem avea astfel:

Profitul activității de exploatare

Profitul activității generale

Profitul aferent fiecărui tip de produs

Profitul afernt fiecărui segment de activitate

Profitul afernt fiecărui cont bancar

Profitul afernt fiecărui lucrător bancar, etc.

De modul de gestionare a resurselor financiare ale unei bănci sunt interesați în mod egal diverse categorii de persoane:

acționarii au ca principal obiectiv fructificarea optimă a capitalului propriu, acest lucru se produce când nivelul dividendelor are o tendință crescătoare

personalul pe principiul imbinării răspunderii materiale cu stimularea în funcție de rezultatele activității proprii

clienții băncii indiferent față de poziția lor față de aceasta, aceia de creditor sau debitor. Stabilitatea unei bănci cu care aceștia sunt în legătură este o garanție a stabilității și securității banilor și a afacerilor proprii.

CAPITOLUL 3

ACTIVITATEA DE CREDITARE

3.1. Conținutul, necesitatea, funcțiile și rolul creditului

Etimologic cuvântul credit este de origine latină “creditum – creditare “, care însamnă “a crede” sau “a avea încredere”. Acestă origine a cuvântului credit scoate în evidență un element psihologic existenței unei operațiuni de credit: încrederea.

Creditul în general, reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Este de precizat, că numai cedarea și restituirea unei sume de bani reprezintă o operațiune de credit. Într-unul din cele două momente, al cedării sau acordării și al restituirii sau rambursării, în loc de o sumă de bani poate să apară și o cantitate de mărfuri, o executare de lucrări sau o prestare de servicii:

Este vorba de vânzarea pe credit (creditul comercial) aceste bunuri înlocuind suma de bani în momentul acordării sau rambursării creditului

Sau de credit sub formă de avans, când suma de bani este înlocuită cu bunuri sau servicii, în momentul restituirii sau rambursării creditului

Creditul reprezintă o categorie economică ce exprimă relații de repartiție a unei părți din produsul național brut sau din venitul național, prin care se mobilizează și se redistribuie disponibilitățile existente în economie, se crează noi mijloace de plată în economie, în scopul satisfacerii unor nevoi obiective de capital și realizării anumitor obiective de politică economică.

Creditul acordat de băncii este un credit în bani. El constă în a pune la dispoziția solicitantului (persoană fizică sau juridică) o sumă de bani, în schimbul angajamentului acestuia de a rambursa în viitor suma și de o plăti dobânda și comisioanele stabilite de bancă pentru creditul contractat.Esențial în aceste raporturi este faptul că unul dintre parteneri este banca, iar relațiile între bancă și parteneri se desfășoară pe terenul valorificării capitalurilor disponibile și realizarea de profituri, în principal sub formă de dobânzi.

Creditarea nu este o știință exactă, nu este posibil ca prin utilizarea unei formule sau aplicarea unei teorii să se garanteze că suma acordată unui client va fi rambursată cu dobânda aferentă. Există totuși, principii generale de creditare care, dacă sunt aplicate consecvent, premit reducerea gradului de incertitudine și, prin urmare, a riscului implicat în creditare.

Aceste principii se referă la:

solicitantul creditului (debitorul)

cererea de creditare (obiectivul urmărit)

rambursare (rate și termene)

dobânzi și comisioane bancare (remunerarea creditului)

garantarea (modalități de asigurare și recuperare)

În economia de piață, raporturile de credit sunt considerabile în dimensiunile lor și multiple în varietatea lor. Ca atare există mai multe tipuri de credit:

creditul comercial – presupune acordarea de credit sub formă de marfă, în urma unei înțelegeri între creditor – vânzător (care are interes să-și vândă marfa) și debitor – cumpărător (care nu dispune momentan de resurse bănești).

creditul bancar – presupune acordarea de credite, sub formă bănească: obligatoriu pentru acest tip de credit este ca unul dintre subiecții raportului de credit să fie banca (fie în calitate de debitor – este creditată de titularii de depozite, fie în calitatea de creditor- prin împrumuturile acordate clienților săi, statului, altor bănci etc.)

creditul obligatar –este un credit pe care îl obține o întreprindere care dorește să realizeze finanțarea unei investiții, cumpărarea unor active fixe etc. El constă în vânzarea de obligațiuni către persoane fizice, alte întreprinderi, bănci, societăți de asigurări etc., obținând sume de bani. Termenul de rambursare pentru acest tip de credit este lung (peste 5 ani), cel care împrumută creditul trebuind să plătească o dobândă de obicei fixă, numită și cupon. Avantajele celui care obține acest tip de împrumut constau în faptul că cel care achiziționează obligațiunile emise de el nu au drept de vot în Adunarea Generală a Acționarilor, deci nu devin acționari. De asemenea, de regulă, dobânzile la obligațiuni sunt mai mici decât dividendele care ar trebui plătite în cazul în care s-ar alege emisiunea de acțiuni drept modalitate de procurare de capital suplimentar.

creditul ipotecar pentru investiții imobiliare – este acel tip de credit destinat să finalizeze construirea, cumpărarea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinație locativă, industrială sau comercială, se acordă pe terme lung de minimum 5 ani pentru persoanele juridice și minim 10 ani pentru persoanele fizice.

creditul de consum – reprezintă creditul acordat persoanelor fizice în vederea satisfacerii nevoilor personale ale familiei sau ale gospodărie acestora sau a achiziționării cu plata în rate a unor bunuri de consum personal de valori mari și de folosință îndelungată – poate fi vorba de bunuri electrocasnice (frigidere, aragaze, televizoare, etc), mobilier, autoturisme etc; Nu sunt considerate credite de consum creditele destinate să finalizeze construirea, cumpărarea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinație specială. Se acordă pe o periadă de maxim 5 ani

În urma enumerării succinte a acestor mari categorii de credite, vom sublinia unele aspecte ce le unesc sau le deosebesc.

Creditul comercial și creditul obligatar, presupune obligații directe între debitor și creditor, posibile a se desfășura în afara băncilor, de la început până la sfârșit.

Celelalte categorii de credite: bancar, ipotecar, și de consum, presupun desfășurarea unor rapoarte de credit complementare prin bănci.

În fapt raporturile de credit se desfășoară în mod necesar pe două planuri:

procesul de mobilizare a capitalurilor, în situația în care creditorul este deținătorul de disponibilități, iar depozitar, banca. Acest raport este în mod necesar prealabil.

Pocesul de distribuire a capitalurilor disponibile în care utilizatorii în calitate de debitori, recurg în mod necesar la bănci comerciale.

În economia de piață creditul prezintă anumite caracteristici:

părțile paricipante la relația de credit au, în toate cazurile, fie calitatea de deținători de capital, fie calitatea de utilizator de capital;

obiectul creditului îl constituie transmiterea de capital de împrumut fie sub formă bănească, fie sub formă marfă;

este în bună măsură credit acordat de bănci cu toate că inițial el a îmbrăcat și forma creditului comercial (vânzare pe datorie a unor mărfuri)

are o dublă destinație, în sensul că poate duce la creșterea capitalului real (în cazul creditului pentru investiții) fie că servește doar mișcării capitalului ( a trecerii lui din forma materială în forma bănească)

Creditul poate fi privit în două moduri:

din punctul de vedere al bancii el este conceput ca un plasament cu un risc asumat în vederea obținerii unui profit pentru banca,

iar din punct de vedere al clientului o sursa de finanțare necesară desfășurării, continuării, dezvoltării sau restructurării activității acestuia.

Necesitatea creditului este de natură obiectivă, în sensul că procesul de reproducție sociale și desfășurarea acestuia determină, în ultimă instanță, manifestarea relațiilor de credit. În cadrul acestui proces, apar pe de o parte, necesități suplimentare de capital, care nu au alte posibilități de acoperire decât prin credit, iar pe de altă parte, în cadul aceluiați proces apar și resurse disponibile de capital, societății în ansamblul său nefiindu-i indiferent modul de folosire a acestor disponibilități de capital.

FUNCȚIILE ȘI AVANTAJELE CREDITULUI

Locul și importanța creditului în economie sunt date de rolul acestuia, prin funcțiile pe care le îndeplinește.

În primul rând, creditul indelinește o funcție distributivă prin faptul că mobilizează resursele bănești disponibile la un moment dat în economie, redistribuindu-le apoi prin acordarea de împrumuturi spre anumite ramuri, sectoare sau domenii de activitate care au nevoie de mijloace de finanțare.

Disponibilitățile bănești se referă la surplusuri de capital de circulație aflate temporar sub formă inactivă în conturile întrepinderilor deschise la bănci, la rezervele de casă ale firmelor păstrate în conturi bancare etc., dar și la sumele economisite de populație pentru diferite scopuri și depuse la casele de economii sau la băncile comerciale, care și-au lărgit și diversificat operațiunile.

Oferind întreprinzătorilor toate aceste disponibilități, creditul sporește puterea de acțiune productivă a capitalului, punâmd astfel în miscare forțele economice laterale și contribuind în felul acesta la creșterea avuție reale a societății. Deci băncile, prin creditarea agenților economici, transformă economiile sterile în capitaluri productive.

În plus, operativitatea asigurată procurării de noi capitaluri dă posibilitatea unei elasticități mai mari în economie, pe ansamblul ei, favorizând orintarea cât mai rapidă a investițiilor spre ramurile sau activitățile mai rentabile, asigurând o mai mare posibilitate de adaptare la cerințele pieței interne și externe contibuind pe această bază la creșterea eficienție marginale a capitalului. Tot prin funcția sa distributivă creditul participă la creșterea gradului de centralizare și concentrare a capitalului.

O importanță deosebită o are creditul în procesul transformării economiilor în investiții. Așa cum arată economistul englez J.M. Keynes, într- o economie de piață dezvoltarea ecuației fundamentale în realizarea echilibrului macroeconomic este S=I, unde S= economiile și I =investițiile.

Orce individ poate economisi o anumită sumă de bani, mai mare sau mai mică, în funcție de venitul lui și de comportamentul lui economic.

Economisirea necontinuată de investire constituie, însă, o tezaurizare și reprezintă un factor dezechilibrant, deprimant pentru economie ducând la o recesiune cu toate consecințele sale.

Nu orce individ poate fi înteprinzător, nu-și poate asuma riscurile investitorului, nu are calitățile necesare, iar dacă le are este posibil să nu le poată valorifica din cauza lipsie de capital. Creditul este cel care pune la dispoziția intrepinzătorului capitalul necesar, asigurând astfel transformarea economiilor astfel sterile, în investiții.

De aceia, creditul este un important factor al creșterii economice.

Prin faptul că la acordarea creditului prin bănci este verificat modul cum urmează a fi utilizată suma de către intrepinzător, creditul joacă un rol de diminuare a inițiativelor păguboase, nerentabile. Oferind posibilitatea acestui la credit a orcărui intrepinzător, care prin intențiile sale fracționale, fundamentate riguros, prezintă garanția sumelor primite ( garanții reale) creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni adesea promotoare ale inovației ceea ce favorizează concurența, cu efectele sale pozitive asupra efectului economic.

Creditul are și o importantă funcție de emisie monetară .

După ce, prin intervenția ideei de credit sa ajuns la moneda fiduciară, adică biletele de bancă, prin intermediul unor solide instituții de credit sau creeat alături de aceasta, multiple alte instrumente și tehnici de piață ( trata, viramentul, cecul) care au dus la diminuarea folosirii numerarului și la creșterea în mari proporții a monedei scripturale. Prin acesta sa asigurat și o importantă reducere a cheltuielilor cu circulația banilor, noile tehnici și instrumente de plată oferite de existența creditului făcând față în cele mai bune condiții creșterii exponențiale a volumului tranzacțiilor economice.

Reglând dimensiunile cereii și ofertei de mărfuri prin creditarea consumului, pe de o parte și a stocurilor pe de altă parte, creditul contribuie pe lângă alți factori la asigurarea stabilității prețurilor. De exemplu, dacă anumite mărfuri a căror producere are un caracter sezonier (cereale de pildă), ar fi aduse pe piață toate în momentul obținerii lor, oferta ar devenii disproporționat de mare în rapor cu cerea și am asista la o cădere spectaculoasă a prețurilor, care ar fi urmată apoi (după o perioadă în care s-ar ajunge la raritatea mărfurilor respective), de o situație inversă (o cerere neacoperită de ofertă și o urcare exagerată a prețurilor). Pentru evitarea unor astfel de fluctuații generatoare de risipă și perturbare ale echilibrului economic se folosește instrumentul pentru creditare “warant” care oferă propritarului mărfurilor respective posibilitatea obținerii cu anticipație, cel puțin parțial a contravalorii acestora.

De asemenea creditul prin însă natura lui contribuie la creșterea vitezei de rotație a banilor, la multiplicarea monedei scripturale, la rularea permanentă a fondurilor.

Creditul, al cărui cost este dobânda, contribuie prin reglarea ratei dobânzi la stăvilirea ratei dobânzii. Prin finanțarea ratei consumului și prin crearea unor fenomene și tehnici, creditul a devenit o prezență indispenasilă, și în viața poulației în orece țară civilizată (creditul ipotecar, consumativ, etc.)

Creditul are un rol deosebit și în promovarea relațiilor economice internaționale, prin diferitele sale forme, mai ales în comerțul exterior, cu predilecție pentru stimularea exportului și pentru derularea normală a operațiunilor de import- export.

În sfârști nu se poate trece cu vederea nici rolul pe care îl are creditul în finanțarea deficitului bugetar al statului, acolo unde este cazul, sub forma creditului public.

Trebuie subliniată, pe cât de util și de avantajos este creditul ca verigă indispensabilă în mecanismul de fucționare al economiei naționale, pe atât de periculos și dezavantajos devine atunci când nu este utilizat în conformitate cu cerințele sale și ale echilibrului economic general.

Cel mai mare pericol îl constituie folosirea lui abuzivă, determinată de iluzia că prin sine însuși creditul reprezintă avuție. Supercreditarea duce la grave dezechilibre economice, monetare, generând, atunci când ia proporții, inflația. De asemenea, utilizarea creditului pentru finanțarea unor activități economice insuficient fundamentate poate duce la dezechilibru structural în economie, la disproporții între ramurile și sectoarele ei de activitate.

O folosire abuzivă a creditului poate stimula și o exacerbare a operațiunilor speculative, o creștere a capitalului fictiv, care poate ajunge la crahuri financiare. Nu trebuie omise nici problemele riscului presupuse de utilizarea creditului, în special pentru bănci, care neluate în calcul, pot provoca prăbușirea în lanț a sistemului bancar, cu consecințe foarte grave pe plan economic, social, politic.

CODIȚIILE FUNCȚIONĂRII ȘI DEZVOLTĂRII CREDITULUI

Pentru ca rolul de “motor” al creditului în desfășurarea mecanismului economic să fie efectiv și eficient, manifestându-și la maxim avantajele și diminuându-și la minim dezavantajele, este necesară întrunirea mai multor condiții obiective și subiective, care se pot grupa în cinci mari categorii:

condiții de ordin juridic, legal referitoare la existența unui cadru juridic, a unor legi care să reglementeze cu precizie, fără echivoc, măsurile de protecție acordate contractelor încheiate între debitor și creditor (banca), astfel încât să crească încrederea agenților economici și să limiteze riscurile.

B) condiții de ordin instituțional, infrastructural constând în existența unui sistem de instituții și organisme solide, bine concepute, cu atribuții clare în efectuarea operațiunilor de credit, dar și în exercitarea controlului asupra modului în care sunt respectate aceste atribuții.

C) condiții de ordin social – politic referitoare la existența cadrului general de liniște și de pace socială și politică, de stabilitate și continuare a operațiunilor generale ale factorilor de decizie macroeconomică, cât și la regimul politic existent și atitudinea lui față de economie, de libera inițiativă față de piață.

Este evident că un climat social caracterizat prin convulsii între diferite categorii sociale, un regim politic șurbed, contestat, o politică economică oscilantă sau operațiuni și atitudini nesigure, fără perspective clare, vor afecta elementul esențial al creditului: încrederea, descurajând atât economisirea prin intermediul instituțiilor specializate, cât și apelul la credite sau acordarea lor.

D) condiții de ordin economic legate de situația de ansamblu a economiei naționale, de perspectivele ei, dar și de conjunctura economică a momentului pe plan intern și internațional. Are importanță situația resurselor existente în economie la dispoziția agenților economici, accesul la acestea, structura economiei naționale, situația pieței de mărfuri a capitalurilor etc.

E) condiții de ordin psihologic referitoare nu numai la încrederea ca supot hotărâtor al creditului, ci și la comportamentul agenților economici, a intreprinzătorilor dar și al populației în ansamblul ei. Nu putem face abstracție de înclinațiile diferitelor grupuri sociale spre economisire sau consum, spre investiții sau tezaurizare, de atitudinile populației în raport cu libera inițiativă, etc. care țin de tradiție, religie, nivelul de cultură și civilizație, educație și poziția socială a fiecăruia.

Relizarea tranziției la economia de piață in România depinde în mare măsură de cunoașterea, luarea în cosiderare a acestor condiții și crearea lor

3.2 Elementele creditului

Raportul de creditare, indiferent de caracteristicile creditului acordat, implică existența în mod obligatoriu a următoarelor elemente:

Părțile contractante

Angajamentul de restituire a creditului

Termenul de rambursare

Costul creditului

1) Părțile contractante, acestea sunt reprezentate de către:

Creditor – banca ce acordă creditul

Debitor – beneficiarul creditului

Debitorul poate fi:

persoană juridică

Persoană juridică

Statul

Raportul de credit implică mobilizarea resurselor bănești aflate în momentul respectiv disponibile în economie și redistribuirea acestora către sfera de activitate din economie unde se înregistrează deficit de resurse, respectiv către viitorul debitor, beneficiarul creditului.

2. Angajamentul de resituire a creditului – constituie un element esențial al raportului dintre debitor și creditor. Este elementul de bază în funcție de care banca va acorda creditul. Fără acest angajament practic relația de credit dispare. El reprezintă manifestarea pricipiului de bază al creditării și anume rambursare fondurilor avansate de către bancă ( în cazul creditului bancar), sau de către creditor, luat în general.

Totodată angajamentul de restituire presupune riscuri și necesită adesea angajarea unei garanții. În raportul de credit riscurile probabile sunt:

a) Riscul de nerambursare – constă în probabilitatea întârzierii plății sau a incapacității de plată datorită conjucturii dificultăților sectoriale sau dificultăților împrumutătorului.

Pentru prevederea riscului trebuie să se analizeze temeinic împrumutătorul prin prisma cerințelor respectării raportului de credit sub diverse aspecte:

–         umane: competență, moralitate

–         economice: situația internațională, îndatorarea existentă, capacitatea de rambursare

–         juridice: forma juridică, legăturile juridice cu alte întreprinderi.

Este important de menționat că prevenirea riscului este strict legată de procedurile de garantare a împrumutului.

b) Riscul de imobilizare – survine la bancă sau la deținătorul de depozite, care nu este în măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereușite a creditelor acordate. Efectele negative ale unei asemenea situații care afectează major pe deponent profit prevenite prin administrarea judicioasă a depozitelor și creditelor de către bănci: angajarea de credite pe baza hârtiilor de valoare, mobilizarea efectelor (la piața monetară), prin rescont și alte operațiuni.

Apare necesitatea, în scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce îi sunt încredințate, ca bancherul să-și întărească poziția sa de creditor prin garanții personale sau reale.

–         garanția personală – este angajamentul luat de o terță persoană de a plăti, în cazul în care debitorul este în incapacitate. În cazul garanției simple, garantul are dreptul de a discuta asupra îndeplinirii obligației sale, de a cere executarea mulți garanții, să răspundă numai pentru partea sa.

–         garanțiile reale – cuprind reținerea, gajul, ipoteca și privilegiul.

a) dreptul de reținere – asigură creditorului posibilitatea de a reține un bun corporal, proprietate a debitorului atât timp cât el n-a fost achitat integral. Pentru aceasta trebuie îndeplinite anumite condiții: bunul corporal deținut de creditor să aibă o legătură cu creanța, iar creanța trebuie să fie certă și exigibilă

b) gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun în garanția creditorului, gajul.

Gajarea poate avea loc cu sau fără deposedare. Creditorul titular al gajului, are în virtutea gajării, anumite drepturi:

–         de preferință (de a fi plătit înaintea altora, în cazul vânzării bunului ce reprezintă garanția)

–         de urmărire (dacă se schimbă proprietarul)

–         de reținere (păstrarea obiectului gajului)

–         de vânzare (vânzarea în justiție a bunului gajat).

c) ipoteca – este actul prin care debitorul acordă creditorului dreptul asupra unui imobil, fără deposedare și cu publicitate. Ipoteca conferă creditorului dreptul preferință și de urmărire. Ipoteca poate fi legală (prevăzută de lege), convenită (consimțită prin contract) sau judiciară (acordată de organele judecătorești).

d) privilegiul – este dreptul conferit prin lege unor creditori, de a avea prioritate în a fi plătiți atunci când dispune de o garanție asupra unei părți sau asupra totalității patrimoniului debitorului. Creditorul privilegiat dispune de dreptul de preferință și de dreptul de urmărire.

După părerea noastră decizia creditorului trebuie să se întemeieze pe totalitatea însușirilor calitative ale debitorului, ale patrimoniului său și a modului de administrare și nu numai pe cele ce se desprind din aprecierea garanțiilor.

3. Termenul de rambursare – reprezintă o altă caracteristică a creditului. Există o mare varietate de scadențe de creditare: de la termene foarte scurte ( 24 de ore temen practicat de regulă pentru pentru creditele pe piața interbancară) și până la termene de 30 – 50 ani (în soluții recente – pe plan internațional) pentru împrumuturi privind construcțiile de locuințe.

4. Costul creditului. Reprezintă un al element al creditului, respectiv caracterul oneros al tansferului de funduri de la cele două părți implicate în această relație. În aceste caz costurile creditului sunt reprezentate de:

Dobânzi ce se încasează de bancă

La toate creditele acordate, indiferent de categoria beneficiarului, scadență sau alt criteriu de clasificare banca încasează o dobândă, menționată în contractul de credit. În principiu, în acest moment în aproape toate cazurile dobânda este fluctuantă. Indiferent de forma sa: fixă sau variabilă, dobânda se stabilește de Consiliul de Administrație al fiecărei bănci, în funcție de o serie de factori cum ar fi:

evoluția costului resurselor pe piața financiară

evoluția dobânzilor pe piața bancară și interbancară

politica de creditare a băncii

riscurile pe care le implică clienții

destinația creditelor etc.

Nivelul dobânzilor stabilite de Consiliul de Administrație se comunică în scris unităților teritoriale ale băncii și poate să aibă un caracter ferm sau orientativ. În acest din urmă caz, unitățile teritoriale au posibilitatea de a utiliza și alte rate ale dobânzii în funcție de situațiile concrete întâlnite în momentul creditării. Pentru această situație se vor comunica nivelele minime ale dobânzilor ce vor fi utilizate de unitățile bancare în procesul de creditare.

Comisiane ce se încasează de bancă

În funcție de serviciile oferite clienților săi, banca stabilește și încasează comisianele stabilite în procente din valoarea operațiunilor efectuate sau în sume fixe pentru anumite categorii de servicii. Nivelul comisioanelor se stabilește de Consiliul de Administrație al băncii și se comunică în scris unităților teritoriale.

În cazul activității de creditare pot fi întâlnite comisioane cum ar fi:

comision de gestiune a creditului;

comision de risc;

comision de neutrilizare a creditului;

3.3. Clasificarea generală a creditului

Toate trăsăturile creditului și elementele lui descrise mai sus putem să le grupăm într-o clasificare generală a creditului:

Din punct de vedere al modului de organizare a relațiilor de credit

Creditul comercial reprezintă creditul pe care și-l acordă direct participanții pe piață, fără intervenția unei verigi intermediare; este cea mai veche formă de credit, constă în esență în transferul mărfurilor pe datorie, care reprezintă chiar obiectul creditului comercial. Participanții la raportul de credit comercial sunt două grupe de agenți economici, iar mișcarea acestuia este paralelă cu mișcarea capitalului de producție, adică odată cu creșterea volumului de mărfuri crește și posibilitatea transmiterii acestora pe datorie.

Este un împrumut pe termen scurt (90 de zile) și nu este explicit purtător de dobândă. Din contră vânzătorul poate acorda discount în funcție de termenul de achitare a dotoriei.

Creditul comercial poate fi înscris într-un instrument de credit (cambie, bilet la ordin, CEC) sau poate să facă parte dintr-un contract general încheiat între vânzător și cumpărător. Este avantajos pentru agenții economici care au probleme în obținerea creditelor bancare, din cauza lipsei de flexibilitate a băncilor în acordarea creditelor de Trezorerie. Deși acoperă o zonă mare a vieții economice și suplinește fluxuri financiare într-o sferă largă a economie, creditul comercial este limitat de volumul capitalului sub formă de mărfuri, de frecvența revenirii banilor la creditor.

Creditul comercial poate fi credit cumpărător (la cumpărare), adică avansul acordat pentru achiziționarea unui produs sau serviciu (de exemplu în construcții) sau credit furnizor (la vânzare), adică tocmai vânzarea cu plată amânată.

Pe lîngă faptul că asigură promovarea vînzărilor, creditul comercial reprezintă o importantă sursă de atrasă pentru agenții economici și un instrument de reducere a cheltuielilor cu dobânzile. Datoriile comerciale ale agenților economici, în țările dezvoltate, reprezintă aproximativ 10% – 30% din datoriile lor totale.

Creditul bancar reprezintă creditul obținut prin intervenția unui intermediar, adică banca. Participanții la raportul de credit sunt agenții economici nebancari (producători și comercianți), pe de o parte, și băncile, pe de altă parte. Poate fi garantat sau negarantat (garanție personală) și presupune plata unei dobânzi) deși este mai puțin flexibil față de creditul comercial în ce privește acordarea sa, creditul bancar este mai flexibil în ce privește destinația sa: poate fi orientat către orice formă de activitate economică: producție, investiții, comerț, etc.

Mișcarea creditului are loc în două sensuri: depozite constituite de agenții economici și populație (creditori) la bancă (debitoare) reprezintă sursele utilizate de aceasta în postura de creditoare pentru finanțarea agenților economici și a populației (debitori).

Creditul bancar poate fi:

avans în cont curent , caz în care banca efectuează plăți în favoarea clientului său (agent economic) chiar dacă acesta nu are disponibil în cont, motiv pentru care mai poartă denumirea de cont (overnight). Având o dutată de o zi pănă la o săptămână.

credit de trezorerie sau de casă, acordate de bancă pentru satisfacerea nevoilor curente ale firmei, asigurarea echilibrului curent al firmei, nu are destinație precisă, nevoile acoperite prin creditele de trezorerie sunt cele legate de decalajele existente între plățile și încasările determinate de caracteristicile ciclului de exploatare(lungimea sa, sezonalitatea), dar și de factori conjuncturali: întârzâieri la livrare, respectiv la încasare, perturbări de cash-flow etc. De obicei nu sunt garantate cu active certe, din această cauză prezintă un risc ridicat pentru bancă.

linia de credit, formă modernă a creditului bancar ce prezintă o limită maximă stabilită pe o perioadă de timp (de obicei un an), până la care agentul economic poate să se împrumute, urmând să plătească dobânda corespunzătoare sumei angajate. Cu alte cuvinte agentul economic are posibilitatea ca în această limită să utilizeze doar o parte pentru creditul efectiv utilizat și pentru perioada efectivă de utilizare a acestuia. Din acest punct de vedere, linia de credit este foarte avantajoasă pentru beneficiar (agentul economic), însă presupune o fidelizare a relației bancă-client.

linia de credit revolving, modalitate de funcționare a liniei de credit în prezent, adică un mecanism de creditare care presupune acordarea de noi credite pe măsură ce s-au rambursat creditele anterioare, sau o parte din acestea, cu condiția încadrării în plafonul liniei de credit aprobat. De fapt, creditul se rambursează zilnic pe baza și în măsura încasărilor agentului economic (beneficiar al liniei de credit) în contul deschis la bancă.

credite cu destinație specială: de exemplu, pentru stocuri de materii prime agricole, pentru producție (anume specificată), pentru investiții.

Creditul de consum reprezintă creditul acordat populației pentru susținerea nevoilor date de cheltuieli curente sau pentru bunuri de folonsință îndelungată. Are ca participanți la raportul de credit populația pe de o parte, băncile și comercianții pe de altă parte. Rezultă că creditul de consum poate intra în sfera de activitate a băncilor, confundându-se cu creditul bancar și permite persoanelor fizice șă intre în posesia bunurilor, fără a deține bani efectiv, fie direct (contract de credit), fie indirect prin intermediul (cărților de credit).

Dacă creditul de consum este acordat de comercianți, vorbim de vânzarea cu plată în rate a unor bunuri de consum, de folosință indelungată sau de mare valoare(mobilier, autoturisme, articole de uz casnic). Acest tip de credit conduce la creșterea nivelului de trai, la creșterea profitului firmelor, la recuperarea rapidă a cheltuielior de producție și deci reluarea rapidă a procesului de producție.

În condiții de insolvabilitate, cumpărătorul este obligat să restituie bunul, iar în funcție de clauzele contractuale, de multe ori nu mai poate recupera nici ratele achitate.

Creditul obligatar repezintă un mijloc de finanțare externă a societăților comerciale sau a statului; este o relație de credit între stat sau alte unități economice în postura de debitori și deținătorii de obligațiuni, în postura de creditori.

Statul recurge la emisiunea de obligațiuni pentru acoperirea deficitului bugetar, iar agenții economici recurg la creditul obligatar, prin emisiunea de obligațiuni, atunci când nu pot recurge la majorarea de capital și nici la credit bancar. Obligațiunea reprezintă un înscris ce exprimă o formă a creditului; atestă un împrumut pe termen lung, însă creditul obligatar poate apărea și pe termen scurt, sub forma bonurilor de casă (emise de intreprinderi sau bănci) sau a bonurilor de tezaur emise de stat.

Obilgațiunile sunt preferate de către creditori (investitori) pentru că sunt negociabile la bursă și deci ușor lichidabile, față de depozitele bancare, de exemplu.

Creditul obligatar asigură finanțarea directă între agenții economici, renunțăndu-se la intermedierea realizată de bancă.

5) Creditul ipotecar servește la activități imobiliare, având ca garanție a rambursării împrumutul tocmai proprietatea asupra imobilelor sau terenurilor. Creditul pe ipotecăî presupune existența unei convenții între creditor și debitor în care să fie prevăzute: proprietatea care servește drept garanție, condițiile de rambursare și scadența împrumutului, împrejurările în care debitorul poate pierde proprietatea.

Participanții pe aceată piață sunt băncile comerciale, societățile de asigurări, băncile mutuale și chiar bănci ipotecare. Amploarea acestei forme de creditare a condus la apariția unei piețe distincte numită piața ipotecară.

II) Din punct de vedre al modului de acordare

prin cont curent: avansul în cont curent, linia de credit, cardul de credit

prin cont separat de împrumut: în care banca înscrie întreaga sumă împrumutată.

III) Din punct de vedre al scadenței

– credit pe termen foarte scurt cunoscut și sub numele de overnight, este creditul acordat pentru cîteva zile maxim o săptămână

–  credit pe termen scurt, (până la un an) Pentru creditele acordate pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor sau credite de consum este caracteristică rambursarea integrală la scadență.

–   credit pe termen mediu,(între 1 și 5 ani) Se acordă pentru activitatea de import/export, pe bază de contracte ferme în acest sens, pentru activitatea de investiții (a căror eficiență trebuie dovedită). Rambursarea acestui tip de credite se face de obicei în treanșe lunare (sau trimestriale), la aceste tranșe calculându-se și dobânda sumei mai mari, cât și a termenului, dobânda va fi mai mare decât a împrumuturilor pe termen scurt

credit pe termen lung (între 5și 20 ani) este creditul destinat construcției de locuințe sau pentru investiții productive

credit pe termen foarte lung, (peste 20 de ani) pentru construcții de locuințe sau pentru investiții poductive

III) din punct de vedere al ariei geografice

intern: când debitorul și creditorul sunt din aceiași țară

extern: cînd debitorul și creditorul sunt din țări diferite

IV) în funcție de destinața lor, creditele se împart în:

Credite productive dețin ponderea cea mai mare în perioada actuală

Credite pentru activitatea curentă – sunt în general credite pe termen scurt (până la 12 luni) și se acordă agenților economici pentru desfășurarea activității curente. Cuprind toată gama de credite (pe gaj de mărfuri, efecte de comerț, ipoteca) și sunt acordate pentru sprijinirea efortului agenților economici. Creditul se acordă pe o perioadă stabilită, iar rambursarea se face integal la scadență, dobânda calculată achitându-se lunar.

Creditul pentru investiții – se acordă pe termen mijlociu și lung, sund destinate construcțiilor de locuințe, construirea de obiective industriale etc. în cazul acestor credite, mai mult ca oricând, banca joacă rolul de consultant financiar al intreprinzătorului. Acest tip de credite are un coeficient mare de risc și presupune calcule de actualizare, precum și de eficiența investițiilor.garanția materială a acestui credit este însăși investiția plus alte obiective aparținând agentului economic.

Credite consumative sunt credite pe termen scurt sau cel mult mijlociu, acordate persoanelor fizice și sunt destinate să acopere costurle bunurilor și serviciilor de care beneficiază prin rețeaua de comercializare și servicii sau prin recreditarea creanțelor în acest scop.

V) în funcție de caliatea creditorului și debitorului

–   credite publice sunt creditele contractate de stat (statul este deditor), iar creditori sunt agenții economici, băncile, populația.

–   credite private sunt creditele contractate de agenții economici, populație fără implicarea statului. Creditul privat este izvorul operațiunilor comerciale, financiare și bancare moderne

VI ) din punct de vedere a dobânzii

–    dobândă fixă

–   dobândă variabilă

–   dobândă convențională

VII) din punct de vedere al beneficiarului (al calității debitorului)

credit acordat persoanelor juridice: cuprinde credit de exploatare, creditul de investiții, creditul de trezorerie, creditul special, creditul de mobilizare (acordat prin scontare), avansuri în cont curent, linii de credit

credit acordat persoanelor fizice: cuprinde creditul pentru cheltuieli curente (de trezorerie), pentru bunuri de folosință îndelungată și pentru locuințe (creditul ipotecar), linii de credit prin cărțile de credit

IX) după modul de garantare

– garantat cu garanții reale

Ipotecă

Cesiunea de creanță

Gaj

Depozite colaterale

credit cu garanție personală:

simplă, solitară (garanția este o terță persoană)

în alb (garanța este debitorul însuși)

X) Din punct de vedere al clauzelor de rambursare:

– credit amortizabil

în rate egale – metoda anuităților

în tranșe egale și dobânda pe rată

în tranșe egale și dobânda pe sold

– credit nerambursabil

integral la scadență

XI) din punct de vedere al obiectului creditului:

credit bancar

credit comercial

3.4. Resursele de creditare

Resursele de creditare pot fi resurse proprii și resure atrase.

a) Resursele proprii

Sunt constituite din capital subscris de acționari și beneficiile distribuite și înglobate în diferite fonduri de rezervă sau risc.

Ca orce societate o bancă posedă un capital propriu. Dar acest capital este neînsemnat în raport cu cifra de afaceri și constituie mai mult o garanție de deponenți. Acest capital într-o proporție – mai mică sau mai mare – este imobilizat cu ocazaia infințării băncii (clădiri, materiale, mașini de calcul, calculatoare etc.).

Rezervele sunt formate din prelevări asupra beneficiilor anuale și care reprezintă fonduri de garantare. Rezervele sunt folosite în operațiuni sigure cu scopul de a fi sustrase riscurilor și de a fi ușor transformate în lichidități. Băncile ar putea, fără îndoială, să crească fondurile prin emiterea de obligațiuni în public. Emiterea de obligațiuni ar crește, însă, sarcinile de plăți anuale prin achitarea dobânzilor aferente, reducând astfel suma de distribuit sub forma dividendelor.

În orce caz, mărirea capitalului băncii pe o astfel de cale nu ar crește în mod sensibil posibilitatea acesteia de acțiune.

b) Resurse atrase

Sunt constituite din capitalul de împrumut, adică fondurile pe care populația le încredințează băncii sub formă de depozite la vedere sau la termen constituie principalele fonduri care alimentează operațiunile de credit ale băncii.

A căuta, a menține, și a crește cât mai mult volumul acestor depozite este princilala activitate de atragere de resurse, pentru că acestă activitate procură băncii marfa care constituie obiectul comerțului ei “banul”.

Moneda scripturală (depozit bancar) în circulație, depinde de atitudinea publicului, de tendințele de tezaurizare a biletului de bancă, de tendințele agenților economici și a populației de a utiliza în tranzacții curente biletul băncii centrale.

Partea “depozitelor bancare” în totalul depozitelor, este condiționată și de concurența mai mult sau mai puțin ascuțită pe care o fac banilor CEC-ul și Tezaurul, prin acordarea de dobânzi ridicate la oerațiunile lor.

Volumul depozitelor la bănci este determinat de încă doi factori, care au o importanță deosebită: securitatea și remunerația. Securitatea se bazează pe buna reputație a băncii și nivelul serviciilor acesteia. Remunerația, fără a fi neglijată, nu vine decât după aceea. Securitatea și remunerația fondurilor depuse sunt cei doi factori susceptibili să atragă clientela.

În practica bancară, se disting trei categorii de depozite:

Depozite la vedere

Depozite cu preaviz

Depozite la termen

a) Depozite la vedere – reprezintă cea mai mare parte a fondurilor depuse la bănci. În cazul acestor depozite, depunătorii pot retrage fondurile cînd doresc. În cazul sumelor mari, banca cere de cele mai multe ori, un preaviz de 24 de ore.

b) Depozite cu preaviz – acestea sunt caracterizate de faptul că depunătorii pot retrage fondurile cu condiția să avizeze banca cu un anumit timp, fixat în momentul constituirii depozitului, 5 – 10 zile sau o lună, în funcție de convenția încheiată. Acest tip de depozit este mai puțin utilizat.

c) Depozite la termen (scadență) – sunt cele făcute pentru perioade fixe, pornind de la o lună până la 1 – 5 ani. Dobânzile bonificate de bănci depunătorilor de fonduri depind de piața banilor și de natura depozitului.

Desigur, procedeul dobânzii este mai mare la depozitul cu preaviz decât la cele la vedere și încă mai ridicat la depozitul la termen, întrucât banca știe căt timp să dispună de aceste fonduri, să le fructifice.

3.5 Organizarea activității de creditare

Organizarea activității de creditare diferă în funcție de mărimea unității. Un ofițer de credite de la o unitate mică poate executa toată munca în detaliu: acordarea creditului, inclusiv instrumentarea dosarului de credit, negocierea, contractul cu clientul, revizuirea periodică a dosarului de credit și încasarea.

În unitățile mari, ofițerii de credite se specializează în consultarea, instrumentarea dosarului, negocierea cu clienții, existând o mai mare departamentare a funcțiilor, ca de exemplu: analiza creditului, revizuirea și încasarea împrumutului. Unele bănci dispun de experți de credite pe ramuri industriale: comerț, turism etc.

Serviciul de credite (agenții, sucursale, filiale)

Misiunea principală a acestui serviciu este de a analiza dosarele solicitanților de credit, capacitatea de plată a clienților și a celor care solicită alte credite.

Acest seviciu răspunde de revizuirea creditului și de încasarea împrumutului.

Comitetul de credit (agenții, sucursale, filiale)

Este compus din conducerea unității și șef serviciu credite. Acest comitet are următoarele sarcini:

analizează și aprobă credite în limita plafoanelor atribuite de centrală

revizuiește și propune măsuri pentru creditele restante

rescadențează creditele

analizează și trimite spre aprobare centralei creditele mari, ale căror plafoane nu sunt de competența lor

Departamentul credite (centrală)

Este compartimentul de lucru al centralei care are următoarele sarcinii:

participă la elaborarea politicii de creditare a băncii

analizează dosarele de credit întocmite de unitățile din subordine pentru creditele ale căror valori intră în competența de aprobare a centralei, înaintându-le Comitetului de credite spre aprobare

acordă asistență tehnică și de specialitate pentru evauarea garanțiilor

efectuează expertize la evaluările prezentate de clienți ca garanții

elaborează norme de creditare în conformitate cu legislația în vigoare

Comitetul de risc (centrală)

Băncile ar avea nevoie de două comitete de risc: un comitet de risc al directorilor și un comitet de risc al ofițerilor de credite, constând din ofițeri de credite – experți și din specialiști din afara direcției de credite. Comitetul ofițerilor de credite se întrunește zilnic, sarcinile comitetului fiind:

urmărirea respectării politicii de creditare, a normelor bancare și a normelor interne

asigurarea unui audit periodic al tuturor unităților din teritoriu

informarea managenentului și Comitetului de risc al directorilor despre condițiile generale ale portofoliului de credite, propunând măsuri.

Comitetul de risc al directorilor se compune din președintele băncii și directori din Comitetul de direcție, având ca atribuții analizarea și aprobarea propunerilor comitetului de risc al ofițerilor.

CAPITOLUL 4

CREDITUL DE CONSUM LA B.C.R.

4.1. Caracterizarea creditului de consum

Creditul este principalul produs oferit de BCR clienților săi, iar activitatea de creditare constituie o componentă fundamentală a strategiei generale a băncii. Creditele reprezintă circa 29% din activul total al băncii, fiind urmate de plasamentele în certificate de trezorerie 15% și de plasamentele pe piața interbancară 11,5%. În opinia băncii, în viitorul apropriat importanța creditului se va amplifica având în vedere creșterea economică preconizată și relațiile tot mai strânse cu țările dezvoltate care induc un anumit standard de viață.

Strategia băncii a asigurat promovarea creditului sub diferitele sale forme, ca o sursă de finanțare necesară desfășurării, continuării, dezvoltării sau restructurării activităților clienților, iar pentru bancă a reprezentat un plasament cu risc asumat în vederea obținerii unui profit corespunzător. Solicitările clienților au fost asigurate și prin stabilirea de competențe de aprodare la diferitele niveluri ale rețelei, precum și în cadrul fiecărei unități, ceea ce adeterminat creșterea flexibilității în luarea deciziilor, precum și în asigurarea unui plus de responsabilitate și autoritate la nivel operațional.

O analiză atentă a plasamentelor sub forma creditului bancar în cei 10 ani de la înființare ne permite evidențierea unor caracteristici specifice ale activității B.C.R. în acest domeniu astfel:

Principala destinație a creditelor acordate a fost activitatea economică și de producție

Împrumuturile acordate economiei reale au avut doua destinații pioritare: creditele pentru capitalul de lucru și creditele pe obiect care au contribuit în proporții ridicate la acoperirea necesarului de resurse pentru finanțarea activelor circulante

Creditul pe termen scurt a deținut în permanență o pondere ridicată în volumul total de credite acordate clientului, în condițiile în care și creditul pe termen mediu și lung a înregistrat o dinamică accentuată

Creditul în valută a luat o amploare deosebită în ultimii ani în contextul eforturilor depuse de agenții economici, clienți ai băncii pentru modernizarea și retehnologizare, iar banca s-a oferit să asigure o mare parte din resursele sale pentru importurile de tehnologie

Pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare a economie reale, au fost contractate, în completarea resurselor proprii ale băncii, linii de credit de la bănci în stăinătate.

Banca a satisfăcut cereri de credite ale clienților din toate ramurile economiei naționale și în principal a celor din industrie, construcții, transporturi, comerț, servicii, agricultură.

Creditul de consum

Creditul de consum reprezintă creditul acordat persoanelor fizice în vederea satisfacerii nevoilor personale, ale familiei sau ale gospodăriei acestora sau a achizitionării de bunuri. Nu sunt considerate credite de consum creditele destinate să finanțeze construirea, cumpararea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinație locativă.

Are ca participanți la raportul de credit :

populația,

băncile,

și comercianții, în unele situații.

Rezultă că creditul de consum oferă persoanelor fizice posibilitatea de a intra în posesia bunurilor, fără a deține bani efectiv, fie direct (contract de credit), fie indirect prin intermediul (cărților de credit).

În ultimi ani creditul de consum a cunoscut o creștere spectaculoasă, aceasta și datorită faptului că BCR împreună cu societățile care vînd bunuri cu plata în rate, au îmbunătățit oferta de produse și facilitățile de creditare.

Un exemplu în acest caz este firma Altex care împreună cu BCR au lansat cel mai avantajos sistem de finanțare pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată. Cliețiilor ALTEX oferinduli-se posibilitatea de a cumpara produse în rate, pe o perioada de până la 5 ani, fără avans și fără girant, prin sistemul de creditare al BCR. Pentru o rata lunara totala de numai 1 milion de lei, prin intermediul sistemului de creditare pe 5 ani, o familie își poate dota întreaga locuință cu aparatele necesare precum o mașină de spălat, un frigider, un aragaz, un aspirator și un televizor.

Însă această creștere acentuată a creditul de consum a speriat BNR care pentru a prevenii eventualele efecte negative ale creditării (împosibilitatea de plată a ratelor, creșterea accentuată a consumului în defavoarea economisirii, etc) a emits la 1 februarie „norma pentru limitarea riscului de credit la creditul de consum”. Acestră normă prevede:

obligativitatea achitării unui avans de 25% din valoarea bunului cumpărat,

garanții personale sau giranți

nivelul ratei de rambursare să nu depășească 30% din venitul lunar al împrumutantului, cu excepția creditelor pentru tratamente medicale, studii în străinătate, conferințe, unde rata va fi de 50%.

Normele prudentiale nu au fost elaborate "pentru a paraliza creditele de consum", ci doar pentru a modera viteza de creștere a acestora. Normele de creditare a populatiei au fost elaborate într-o forma care permite variante de garantare multiple (de exemplu respectarea normei BNR privitoare la garanți a fost rezolavată prin asigurarea garanției de către un asigurător , în cazul Băncii Comerciale Române acesta fiind BCR Asigurări.) dar comercianții cu vânzari în rate și băncile nu au prezentat clientilor toate posibilitatile, pentru a-și majora veniturile pe termen scurt.

În prezent, Banca Comercială Româna deține o cota de 32 la suta din totalul creditelor acordate persoanelor fizice de către bancile din România, acest rezultat este posibil deaoarece banca își imbunătoțeste permanent oferta de credite.

Din totalul creditelor acordate de BCR, 50 la sută sunt credite imobiliare, 32 la sută sunt credite pentru nevoi personale, 11 la sută pentru bunuri de folosință îndelungată, iar 7 la sută creditele pentru autoturisme.

Recent BCR a făcut o mișcare importantă pe piața creditului de consum care îi confirmă statutul de lider:

banca nu mai cere giranți la creditele de consum, asigurarea creditului realizîndu-se printr-o poliță de asigurare la BCR Asigurări. Decizia BCR a fost luată în urma cererilor venite din partea clienților băncii.

nu este obligatoriu achitarea unui avans, în cazul creditelor pentru bunuri de folosință indelungată, a creditelor de trezorerie nenominalizate și a creditelor pentru cumpărarea de autoturisme noi

termenul de acordare a creditului a crescut de la 3 ani la 5 ani.

plafoanele de creditare au fost majorate de la 4.000 de dolari la 5.000 de dolari (echivalentul în lei) la credite pentru bunuri de folosință îndelungată și nevoi personale.

Creditul de consum, pentru achiziționarea unor produse de folosință îndelungată (produse electocasnice, electrice, mobilier, autoturisme etc.) este acordat de BCR în două moduri:

atât direct clientului prin prezentarea acestuia la bancă

cât și indirect prin intermediul firmelor care comercializează produsele respective ( de exemplu ALTEX) în cazul acesta vorbim de vânzarea cu plată în rate a unor bunuri de consum, de folosință indelungată sau de mare valoare .

Creditul de consum oferă o serie de avantaje atăt pentru beneficiar, cît și pentru firme:

conduce la creșterea nivelului de trai, oferind clienților posibilitatea de a obține finanțare pentru: nevoi personale, achiziția de bunuri de folosință îndelungată, achitarea taxelor de scolarizare, a tratamentelor medicale, a participării la conferințe

la creșterea profitului firmelor, firmele reușesc prin intermediul creditul de consum să vândă bunuri de valoare mare care fără credit ar fi foarte greu de văndut

la recuperarea rapidă a cheltuielior de producție și deci reluarea rapidă a procesului de producție

creditul poate fi acordat atăt atăt în lei, cât și USD sau EUR

se poate acorda pe o prioadă de maxim 5 ani

4.2. Principii și reguli generale precum și condițiile de creditare a persoanelor fizice și a persoanelor fizice autorizate

Activitatea de creditare a persoanelor fizice/persoanelor fizice autorizate se bazează în primul rând pe identificarea și evaluarea cât mai exactă a capacității de plată a solicitantului ca principală sursă de rambursare a creditului și de plată a dobânzilor.

Pornind de la capacitatea de plată a solicitantului, banca va stabili volumul creditului posibil de acordare și perioada de creditare.

Toate operațiunile de credit și garanție, conform legii 58/1998 vor trebui consemnate în documente contractuale din care să rezulte clar toți termenii și toate condițiile respectivelor tranzacții. Astfel conform legii 58/1998 contractele de credit bancar precum și garanțiile reale și personale constituite în scopul garantării creditului bancar, constituie titlu executoriu.

La acordarea creditului banca urmărește ca solicitanții să prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadență. Banca va solicita împrumutanților , să prezinte în toate cazurile garanții. Garanțiile constituite trebuie să acopere datoria maximă a împrumutului format din credite și dobânzi aferente.

Creditul se acordă pentru destinația stabilită prin contractul de credit acestă cerință fiind obligatoriu a fi respectată în caz contrar banca are dreptul să întrerupă creditarea și să retragă creditul acordat.

Rambursarea anticipată a orcărei sume datorate în cadrul creditului se poate efectua numai cu acordul prealabil al băncii prin diminuarea corespunzătoare corespunzătoare a soldului crditului rămas numai după rambursarea dobânzilor datorată la ultima scadență și până în ziua curentă.

Banca acordă credite pe baza resurselor proprii și a celor atrase. Este interzisă acordarea de credite peste plafoanele aprobate de organele competente.

Creditele vor putea fi acordate numai în limita competențelor stabilite și a plafoanelor disponibile comunicatepe fiecare categorie de împrumut.

Condiții generale de creditare

Acceptul unei bănci de a acorda un credit reflectă punctul ei de vedere privind capacitatea de rambursare, prezentă și viitoare, a clientului. Prin urmare, este esențial ca banca să obțină cât mai multe informații în legătură cu situația financiară a potențialului client și să fie sigură că se poate baza pe toate informațiile oferite de acesta. În această analiză, banca trebuie să ia în considerare măsură în care îl cunoaște pe client; analiza se face diferențiat pentru un client nou și pentru un client tradițional.

Principalele condiții ce se cer a fi îndeplinte de persoanele fizice în vederea contractului de credit sunt:

a) să fie angajat cu contract de muncă pe perioadă nedelimitată și să realizeze venituri certe, cu caracter permanent, care să asigure plata lunară a ratelor din credite și a dobânzilor aferente

De asemenea solicitantul poate fi:

pensionar

salariat cu contract de muncă pe perioadă determinată cu condiția rambursării creditului și achitării dobânzilor pe periada valabilității contractului de muncă

persoană fizică ce realizează venituri, conform declarației de venit

Solicitanții creditului în valută trebuie să realizeze venituri lunare certe ( salarii, pensii, alte venituri, etc) din care să poată rambursa creditul și dobânzile aferente inclusiv marja suplimentară destinată acoperirii riscului valutar.

b) să deschidă, la unitățile băncii un cont curent, în care se va depune inițial avansul minim solicitat ca sursă proprie dacă e cazul, iar ulterior ratele lunare totale de ramdursare.

c) să garanteze rambursarea creditelor solicitate și a dobânzilor aferente atît veniturilor ce le realizează cât și cu garanțiile reale și personale

d) să accepte ca plățile din contul de credit să fie efectuate numai prin virament, eliberarea sumelor în numerar din credite fiind interzisă (excepție creditele de trezorerie până la nivelul maxim 6 salarii/pensii lunare care pot fi depuse la dispoziție și în numerar

e) să nu înregistreze debite sau alte obligații neachitate la scadență către bancă și terți

f) să participe la realizarea afacerii (proiectului) cu surse proprii al căror cuantum minim este stabilit prin instrucțiuni pentru fiecare categorie de credite

Durata de creditare cuprinde:

Perioada de tragere în care creditul se angajeaz, respectiv de la data stabilită prin contract de punere a creditului la dispoziția împrumutantului și până la angajarea integrală a creditului.

Perioada de utilizare este durata de timp dintre angajarea (tragerea) integrală a creditului și data primei rate conform contractului încheiat.

Periada de rambursare – respectiv de la data prevăzută în contract pentru restituirea primei rate a creditului până la data stabilită prin contract pentru rambursarea ultimei rate.

Perioada de întârzâiere – intervalul de timp de la scadența creditului (ratei) până la recuperarea efectivă a acestuia inclusiv prin recuperarea debitelor de la societatea de asigurare – reasigurare pe baza contractului pentru asigurarea împotriva riscului financiar de neplată sau executarea silită a debitorului. Întârzâierea se poate referii la o rată sau mai multe din credite (parțială) sau la întreg împrumutul (totală).

Părțile (tragerile) din contul separat de împrumut vor putea fi efectuate astfel:

integral- la o anumită dată în cadrul perioadei de tragere, stabilită în funcție de categoria de credit

eșalonat – în mai multe tranșe, în cadrul perioadei de utilizare stabilită în funcție de categoria de credit

Termenele de angajare (tragere) a creditelor

30 de zile în cazul creditelor de trezorerie pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată precum și pentru cumpărări amenajări și reparații de locuințe.

90 de zile în cazul creditelor destinate achiziționării de inventar agricol, mecanic, mijloace de transport, automobile noi, etc.

180 de zile în cazul creditelor destinate efectuării lucrărilor de extindere, de reparații capitale, introducerea de gaze și apă curentă la imobile.

360 de zile pentru creditele destinate realizării prin construire a imobilelor

Rambursarea creditelor și achitarea dobânzilor datorate

Scadența unei rate sau a unui credit este termenul la care obligația devine exigibilă și trebuie plătită de către debitor. Termenele de angajare a creditelor se stabiles în funcție de categoria de credite care se înscriu în contul de împrumut astfel:

Integral

În tranșe în funcție de necesitățile împrumutantului

Forme de rambursare:

finală, în cazul angajamentelor integral (cu scadență finală)

intermediară în cazul creditelor angajate parțial

Scadențarea creditelor acordate persoanelor fizice, se efectuează eșalonat în funcție de datele de realizare a veniturilor (ziua de salariu) în circuitul bancar (poștal) plus o marjă de 2-3 zile lucrătoare. La cerea clienților săi în cazuri justificate banca poate rescadența creditul în sensul amânării sau prelungirii termenului de rambursare a acestora prin una din următoarele modalități:

amânarea o singură dată a termenului de rambursare a uneia sau a cel mult două rate intermediare în interiorul termenului inițial maxim aprobat

amânarea de cel mult două ori a aceleiași rate intermediare în interiorul termenului inițial, maxim aprobat

prelungirea o singură dată a termenului de rambursare a ratei finale peste termenul inițial aprobat, cu încadrarea în termenul maxim de creditare prevăzut de dispozițiile legale și de prezentele instrucțiuni pentru respectiva categorie de credite

Rescadențarea creditului se efectuează de bancă la cerea scrisă a clienților săi beneficiari de credite, adresată în timp util înainte de expirarea scadenței ratei (ratelor) pentru care se solicită amânarea iar în cazul creditelor care intră în competența Centralei băncii cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de expirarea scadenței. În cazuri justificate când împrumutantul se confruntă cu greutăți majore în rambursarea ratelor de credit și achitarea dobânzii aferente acestora, la solicitarea clientului, ofițerii de credit vor analiza situația financiară a împrumutantului și vor putea propune reeșalonarea la plata a întregului credit.

Prin reeșalonare se pot prelungi sau amâna toate scadențele ratelor intermediare și finale precum și modificarea cuantumului acestora în cadrul soldului total rămas de rambursat fără a se putea depăși termenele maxime de creditare prevăzute de lege și prezentele instrucțiuni pentru respectivul tip de credit.

Procedura de reeșalonare a unui credit va putea fi declanșată numai după epuizarea celorlalte facilități prevăzute la rescadențare. Se admite o singură reeșalonare a aceluiași credit.

Cererile de reeșalonare a creditului vor fi depuse la bancă înaintea expirării scadenței finale a creditului, iar în cazul creditelor care intră în competența Centralei băncii cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de expirarea scadenței.

În cazul unui crededit reeșalonat nu se admit rescadențări

Documentele necesare pentru obținerea creditului

Documentația de credit trebuie să cuprindă toate datele necesare din care să reiasă felul creditului, capacitatea de rambursare a creditului din veniturile realizat în periada următoare, precum nivelul garanțiilor.

Documentația care stă la baza contractului de credit de consum

trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

cererea de credit

copia actelor de identitate ale solicitantului, soției/soțului acestuia și a girantului (giranților)

declarația pe propria răspundere

adevernță de salariu pentru împrumutant și giranți, angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată sau talonul de pensie

adeverință de venit

declarație specială privind veniturile din activități independente, pentru anul în curs

declarație de împrumut pentru anul expirat

documente de natura convențiilor civile, contractelor de colaborare, contracte de închiriere, de locație etc, constituind dovada veniturilor nete obținute din alte surse.

Precontracte, contracte, reparații, facturi proforme, comenzi etc, din care rezultă datele de identificare ale vânzătorului (denumire, adresă, codul) acordul acestuia de a vinde sau presta, prețul sau tariful acestora, termenele și modalitățile de efectuare a plățiilor, etc.

Devizele estimative, invitații sau orce alte documente din care rezultă costul preliminar (informativ) al tratamentelor sau taxelor de școlarizare pentru achitarea cărora se solicită împrumutul.

Dispoziția de impunere și declarația de impunere

Documente (facturi proforme, reparații, comenzi, precontracte, contracte, etc) din care să rezulte elementele necesare modului de utilizare a creditului

Descrierea modalităților de garantare a creditelor și după caz, o evaluare a bunurilor care fac obiectul garanției dovedite pe baza copiilor actelor de proprietate asupra locuinței, terenurilor, bunurilor acestora cărora se va constitui ipoteca sau gajul

Orce alte documente solicitate de bancă

Verificarea conținutului și analiza documentației de aprobare a creditului

Cererea de credit însoțită de restul documentației, se înregistrează în registrul de intrare a documentelor și se repartizează spre verificare și analiză compartimentului de credite.

Ofițerii de credite au obligația să verifice dacă documentația este completă, iar documentele anexate sunt întocmite și completate cu respectarea modelelor și cerințelor formulate de bancă.

Pe baza documentației și a informațiilor primite de la solicitanți banca va întocmi scoring – ul și va aprecia dacă solicitantul este în măsură să asigure rambursarea și garantarea împrumutului și a dobânzilor aferente.

Pentru clienții care pe baza scoring- ului au raitingul de credit cuprins între 4 și 5 nu se pune problema acordării de credite de către bancă.

În cazul creditelor acordate persoanelor fizice analiza documentației de credit presupune stabilirea a patru elemente de bază:

volumul creditului solicitat

nivelul ratei lunare totale pe care clientul o poate plăti cunoscându-se că volumul maxim al unei rate lunare de rambursat nu poate fi mai mare de 30% din veniturile nete lunare realizate de împrumutant împreună cu familia, excepție fac creditele pentru plata unor forme de scolarizare, a sejururilor în stăinătate unde procentul este de 50%.

numărul de rate lunare în care urmează să se ramburseze creditul

nivelul dobânzii în funcție de categoria de credit solicitată și de opțiunea clientului de a contribui cu surse proprii (avans)

4.3. Principalele categorii de credite de consum oferite în prezent de BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

În prezent B.C.R. oferă persoanelor fizice următoarele categorii de credite de consum:

Creditul de trezorerie nenominalizate în lei și valută

Creditul pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, aparatură electronică și electrocasnică, mobilier, produse IT, blănuri, de la dealerii autorizațui ai societăților comerciale

Creditul pentru achiziționarea de autoturisme noi sau rulate

Creditul pentru petrecerea de sejururi în stăinătate

Creditul pentru plata unor forme de scolarizare

Creditul pentru plata unor tratamente medicale

Creditul pentru participarea la simpozioane și conferințe în stăinătate

Creditul prin Cardul de credit BCR Eurocard MasterCard

Creditul de trezorerie nenominalizate în lei și valută

Se acordă pentru rezolvarea unor situații personale, persoanelor cu vârsta peste 18 ani, suma maximă ce poate fi acordată este 5000 EUR, respectiv echivalentul în lei sau USD, pe o periadă de maxim 60 luni. Capacitatea de rambursare se determină pe baza veniturilor lunare nete, întrucât rata totală lunară (creditul+dobânda) nu trebuie să depășească 30% din venitul lunar net al solicitantului împreună cu familia sa, în anumite condiții. Venitul minim pentru solicitant: 2,5 milioane lei în cazul în care solicitantul nu este căsătorit și nu locuiește cu părinții. Pentru obținerea creditului nu este necesar achitatea unui avans.

Documente necesare pentru obținerea creditului:

copie xerox buletin de identitate sau carte de identitate

cerea de credit

adeverință de venit

talon de pensie

acord de consultare

copie xerox a cărții de muncă

orce alte documente solicitate de bancă

Garanții:

Venitul lunar cert realizat de către solicitant împreună cu familia sa

Polița complementară de asigurare (de deces și invaliditate) pentru solicitantul creditului încheiată cu o societate de asigurare agreată de bancă

Modalități de angajare a creditului:

Suma reprezentând creditul va fi pusă la dispoziția clientului într-un cont la vedere deschis pe numele său sau într-un card, din care se pot efectua retrageri de numerar sau ordona plăți prin virament

Modalități de rambursare a creditului:

de la orce sediu BCR

din contul curent de la sediul unității sau utilizând serviciul e-BCR

din contul de card de debit de la orce ATM din rețeaua BCR

Costuri:

Taxă analiză dosar: 200.000 lei

Taxă deschidere cont curent 80.000 lei

Comisiun gestiune flat 1%

moneda termen scurt termen mediu

ROL 1,25% flat 1,5% flat

EUR,USD 1% flat 1,25% flat

Prima de asigurare se calculează pentru fiecare solicitant în funcție de vârstă și suma împrumutată

Comision de rambursare anticiptă (în cazul optării pentru plata unui nivel fix de dobândă) 1% flat aplicat la suma plătită în avans

Penalități de întârzâiere:

credite curente: peste 30 de zile, se alpică o penalizare de 3 puncte

credite restante peste 30 de zile se adaugă 10 puncte

În cazul garantării cu depozite colaterale constituite din surse proprii sau ale unor terțe persoane, se percepe dobânda de bază

Creditul se poate acorda cu dodândă fixă sau variabilă, în lei sau valută, pe termen scurt sau mediu.

În cazul în care avansul este mai mic de 25% la dobândă aferentă creditului, se adaugă un punct procentual.

Avantaje:

Asigură resursele necesare pentru rezolvarea unor situații personale

Nu se solicită garanții

Dobânzile sunt atractive, operative în acordarea creditului

Rambursarea creditului poate fi efectuată la orce unitate BCR, din contul curent la sediul unității sau utilizând serviciul e-BCR, din contul de card de debit de la orce ATM din rețeaua BCR, pentru creditele în lei se încheie convenție)

Polița de asigurare se încheie la sediul băncii

2. Creditul pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, aparatură electronică și electrocasnică, mobilier, produse IT, blănuri, de la dealerii autorizațui ai societăților comerciale

Se acordă persoanelor cu vârsta peste 18 ani, în sumă maximă de 5000 EUR, respectiv echivalentul în lei sau USD, pe o periadă de maxim 60 luni, cu avans 0 sau orce sumă dorită de solicitant. Creditul poate fi acordat de bancă sau prin magazine specializate cu plata în rate (ex. Altex) care colaborează cu banca. Modalitatea de punere la dispoziție a sumelor reprezentând creditul acordat este viramentul în contul furnizorului.

Documente necesare:

copie xerox a buletinelor de identitate sau a cărți de identitate

cererea de credit

adeverință de venit (formular tip BCR) pentru solicitant și soț/soția în anumite condiții

acord consultare a bazei de date crb și biroul de credit pentru solicitant și soț/soție în anumite condiții

carte de muncă pentru solicitant și soț/soție în anumite condiții(copie integrală certificată de către directorul societății)

factura proformă pentru bunul cumpărat prin credit

dovada achitării avansului (dacă acesta a fost plătit la caseria magazinului)

Garanții:

veniturile nete certe realizate de solicitant împreună cu soțul/soția acestuia în anumite condiții

bunurile cumpărate din credit vor fi asigurate pentru riscuri generale, drepturile de încasare fiind cesionate în favoarea băncii

Modalități de rambursare a creditului:

de la orce sediu BCR

din contul curent de la sediul unității sau utilizând serviciul e-BCR

din contul de card de debit de la orce ATM din rețeaua BCR

Costuri:

taxă analiză dosar: 200.000 lei

comisiune gestiune (flat- perceput o singură dată la acordarea creditului): 1,25% pentru creditul pe temen scurt, 1,5% pentru creditul pe termen mediu

prima de asigurare pentru polița completată de asigurare a bunului cumpărat din credit. Cota de primă: 0,8% din valoarea bunului cumpărat

dobânzi penalizatoare: 3 puncte adăugate la dobânda curentă

penalizare pentru întârzâieri la plată

a) credite curente pentru întârzâieri de peste 30 de zile se adaugă 3 punct la dobânda curentă

b) credite restante pentru întârzâieri de peste 30 de zile se adaugă 10 punct la dobânda curentă

În cazul garantării cu depozite colaterale constituite din surse proprii sau al unor terțe persoane, se percepe o dobândă de bază

Dobânda poate fi fixă sau variabilă și este aferentă termenului solicitat de client pentru restituirea creditului. Astfel dobânda fixă este de 24,9% an iar dobânda variabilă pe termen scurt (12 luni) este de 26,9% an iar pe termen mediu (pănă la 60 de luni) este 27,9% an. În cazul în care avansul este mai mic de 25% la dobândă se adaugă un punct procentual.

Avantaje:

asigură completarea resurselor financiare în vederea achiziționării unor bunuri de folosință îndelungată

nu se solicită garanți

nu se cere avans

dosarul de credit se poate întocmi atât la sediul sediul dealer-ului cât și a băncii

polița de asigurare se poate încheia la sediul băncii sau sediul dealer-ului

posibilitatea de rambursare anticipată a creditului

operativitate în acordarea creditului

3. Creditul pentru achiziționarea de autoturisme, noi sau rulate din producția internă și din import prin dealerii autorizați

Se acodă persoanelor fizice în vârstă de cel puțin 18 ani, în sumă de maxim 30.000 EUR ( sau echivalent în lei sau USD) pentru autoturisme noi, iar pentru autoturisme rulate echivalentul în lei a 12.000 EUR, pe o periadă de maxim 60 de luni (5ani). Modalitatea de punere la dispoziție a creditului aprobat este prin virament în contul dealer-ului.

Avansul diferă în funcție autoturismul achiziționat (nou sau rulat) și de moneda în care se contractează creditul astfel creditul se poate acorda cu avans de:

0-25% din prețul specificat în factura proformă pentru autoturisme noi ROL

minim 15% din prețul specificat în factura proformă, pentru autoturisme noi EUR, USD

minim 25% din prețul specificat în factura proformă pentru autovehiculele rulate ROL, EUR, USD.

Documente

acte de identitate (copii) pentru solicitant și coplătitor în unele situații

cerea de credit

cerea de consultare a CRB și a biroului de credit pentru solicitant și coplătitor, în anumite condiții

adeverințele de venit pentru solicitant și coplătitor în anumite condiții

talon de pensie

declarație pe propria răspundere conform legii privind valoarea angajamentelor de plată existente la data solicitării creditului (contract de credit, contract de leasing, contract de cumpărare în rate a unor bunuri de folosință îndelungată) și în legătură cu eventualele litigii cu terții

carte de muncă pentru solicitant și colpătitor (copie integrală certificată de către directorul unității)

factura proformă pentru autoturismul cumpărat din credit

Garanții:

veniturile nete realizate de solicitant împreună cu familia

asigurarea tip casco închieiată cu o societate de asigurare agreată de BCR, cu cesionarea dreptului de încast în favoarea băncii

asigurarea de risc financiar

Modalități de rambursare a creditului:

de la orce sediu BCR

din contul curent de la sediul unității sau utilizând serviciul e-BCR

din contul de card de debit de la orce ATM din rețeaua BCR

Costuri:

Taxa analiză dosar: 200.000 lei

Taxa deschidere cont curent: 80.000 lei (dacă nu este încă client la unitatea BCR unde solicită creditul)

Comision gestiune (flat-perceput o singură dată la acordarea creditului) și este diferit după cum urmează:

TERMEN ROL EUR, USD

scurt 1,25% 1%

mediu 1,5% 1,25%

prima de asigurare: cotele de primă anuale sunt stabilite pe tipuri de autoturisme

penalizare pentru întârzâiere la plată

a) credite curente pentru întârzâieri de peste 30 zile seadaugă 3 puncte la dobânda curentă

b) credite restante pentru întârzâieri de peste 30 zile seadaugă 10 puncte la dobânda curentă

Dobânda poate fi în lei sau USD; EUR fixă sau variabilă și este aferentă termenului solicitat de client pentru restituirea creditului.

În cazul în care avansul este mai mic de 25% la dobândă se adaugă un punct procentual, iar în cazul garantării cu depozite colaterale constituite din surse proprii sau ale unor terțe persoane se percepe dobânda de bază.

Avantaje:

Contribuie la completarea surselor în vederea achiziționării unui autoturism nou sau rulat

Nu se solicită garanți

Evaluarea autoturismului rulat este asigurată de către BCR

Dobânzile sunt atractive, operative în acordarea creditului

Polița de asigurare se încheie la sediul băncii

Plata ratei lunare se poate efectua la sediul băncii, din contul de card de debit(credit lei), de la orce ATM din rețeaua băncii sau prin serviciul e-BCR

Posibilitatea de rambursare anticipată a creditului

4. Creditul pentru petrecerea de sejururi în străinătate

Se acordă persoanelor fizice atât pentru excursii organizate de societăți de turism cât și pentru cele pe cont propriu, se acordă în USD sau EUR în sumă de maxim 5000 USD sau echivalent EUR, pe o perioadă de maxim 12 luni. Modalitate de angajare a creditului este prin virament în contul societății de turism. La cerea solicitantului o parte din sumă (până la 25%) poate fi acordată prin CEC de călătorie, card sau cash. Avansul minim necesar pentru contractarea creditului este de 15% din costul estimativ al excursiei, care va fi depus într-un cont în valută deschis la BCR.

Documente

acte de identitate (copii) pentru solicitant și coplătitor în unele situații

cerea de credit

cerea de consultare a CRB și a biroului de credit pentru solicitant și coplătitor, în anumite condiții

adeverințele de venit pentru solicitant și coplătitor în anumite condiții

talon de pensie

declarație pe propria răspundere conform legii privind valoarea angajamentelor de plată existente la data solicitării creditului (contract de credit, contract de leasing, contract de cumpărare în rate a unor bunuri de folosință îndelungată) și în legătură cu eventualele litigii cu terții

carte de muncă pentru solicitant și colpătitor (copie integrală certificată de către directorul unității)

adresa din partea societății de turism, în cazul excursiilor organizate, din care să rezulte costul excursiei sau o declarație pe propria răspundere, din care să reiasă valoarea aproximativă a excurisiei, țara de destinație, periada sejurului

viza de intrare în țara unde se va călătorii, acolo unde este cazul, în situația călătoriei pe cont propriu

alte documente solicitate de bancă

Garanții:

veniturile nete realizate de solicitant împreună cu familia

polița complementară de asigurare (de deces și invaliditate) pentru solicitantul creditului încheiată cu o societate de asigurări agreată de bancă

Modalități de rambursare a creditului:

de la orce sediu BCR

din contul curent de la sediul unității sau utilizând serviciul e-BCR

din contul de card de debit de la orce ATM din rețeaua BCR

Costuri:

Taxa analiză dosar: 200.000 lei

Taxa deschidere cont curent: 80.000 lei (dacă nu este încă client la unitatea BCR unde solicită creditul)

Comision gestiune (flat) 1% flat

Prima de asigurare, care se calculează pentru fiecare solicitant în funcție de vârstă și suma împrumutată

Penalizare pentru întârzâiere la plată: 2 puncte adăugate la dobânda curentă

În cazul garantării cu depozite colaterale constituite din surse proprii sau ale unor terțe persoane se percepe dobânda de bază

Dobânda este de 10,6% pe an (9% pe an + 1,6% pentru riscul financiar de neplată)

Avantaje:

Completarea resurselor în vederea petrecerii unui sejur în stăinătate atât pentru împrumutant cât și pentru membrii familiei

Dobânzile sunt atractive

Operativitate în acordarea creditului

Nu necesită garanți

Polița de asigurare se poate efectua la sediul băncii

Plata ratei lunare se poate face la ghiseiele băncii sau prin serviciul e-BCR

Posibilitatea obținerii unei sume de maxim 25% din valoarea totală a sejurului (nu mai mult de 5000 EUR) pe card, CEC călătorie sau numerar (lei) pentru bani de buzunar

5. Credite pentru plata unor forme de școlarizare

Se acordă persoanelor fizice care doresc să-și continue studiile sau doresc să asigure această posibilitate pentru copii sau soț/soție. Moneda de acordare este ROL, EUR, USD, pe un termen de maxim 3 ani pentru EUR/USD și 12 luni pentru ROL. Modalitatea de punere la dispoziție a creditului este virament în contul instituției de învățământ din țară sau străinătate.

Suma maximă este de 10.000 USD, echivalent în EUR, sau echivalent în lei a 5.000 EUR.

Pentru creditul în USD/EUR este necesar depunerea unui avans de minim 15% din costul estimativ al scolarizării, într-un cont în valută deschis la BCR.

Documente

acte de identitate (copii) pentru solicitant și coplătitor în unele situații

cerea de credit

cerea de consultare a CRB și a biroului de credit pentru solicitant și coplătitor, în anumite condiții

adeverințele de venit pentru solicitant și coplătitor în anumite condiții

talon de pensie

declarație pe propria răspundere conform legii privind valoarea angajamentelor de plată existente la data solicitării creditului (contract de credit, contract de leasing, contract de cumpărare în rate a unor bunuri de folosință îndelungată) și în legătură cu eventualele litigii cu terții

viza de intrare în țara unde se va călătorii, acolo unde este cazul

cartea de muncă (copie integrală certificată de către directorul unității)

invitație nominală sau alt act doveditor primit de la instituția de învățământ din stăinătate din care să rezulte periada și costul școlarizării

estimarea cheltuielilor de transport și întreținere

alte documente solicitate de bancă

Garanții:

veniturile nete realizate de solicitant împreună cu familia

polița complementară de asigurare (de deces și invaliditate) pentru solicitantul creditului încheiată cu o societate de asigurări agreată de bancă

Modalități de rambursare a creditului:

de la orce sediu BCR

din contul curent de la sediul unității sau utilizând serviciul e-BCR

din contul de card de debit de la orce ATM din rețeaua BCR

Costuri:

Taxa analiză dosar: 200.000 lei

Taxa deschidere cont curent: 80.000 lei (dacă nu este încă client la unitatea BCR unde solicită creditul)

Comision gestiune (flat-perceput o singură dată la acordarea creditului) și este diferit după cum urmează:

TERMEN ROL EUR, USD

scurt 1,25% 1%

mediu 1,5% 1,25%

Prima de asigurare, care se calculează pentru fiecare solicitant în funcție de vârstă și suma împumutată

Comision rambursare anticipată (în cazul optării pentru plata unui nivel fix de dobândă) 1% flat aplicat la suma plătită în avans

Penalizare pentru întârzâiere la plată:

3 puncte adăugate la dobânda curentă pentru creditele acordate în lei

2 puncte adăugate la dobânda curentă pentru creditele acordate în valută

Dobânda poate fi în lei sau USD; EUR fixă sau variabilă și este aferentă termenului solicitat de client pentru restituirea creditului.

Rata totală lunară (credit +dobânda) + marja de 10% (credite în valută) este necesar să se încadreze între 50% din veniturile certe realizate de către solicitant împreună cu soțul/soția acestuia în anumite condiții. (marja se calculează dar nu se plătește)

Avantaje

Asigură completarea resurselor pentru plata taxei de școlarizare în țară și stăinătate, procurarea materialelor didactice, precum și a cheltuielilor de transport și întreținere, pentru persoanele care obțin burse de studii în stăinătate

Dobânzile sunt atractive

Nu se solicită giranți

Operativitate în acordarea creditului

Polița de asigurare se încheie la sediul băncii

Credite pentru plata unor tratamente medicale

Se acordă pentru plata unor tratamente medicale, în ROL, EUR, USD. Suma maximă ce poate fi acordată este 10.000 USD sau echivalent EUR, iar pentru creditele în lei echivalentul a 5.000 EUR. Modalitatea de punere la dispoziție a creditului este virament în contul instituției care asigură tratamentul medical din țară sau străinătate.

Termenul de rambursare al creditului este de 12 luni pentru creditul în lei și 3 ani pentru creditul în USD, EUR.

Pentru creditele în USD, EUR este obligatoriu achitarea unui avans de minim 15% din costul estimativ al tratamentului. Acesta va fi depus într-un cont în valută dschis la BCR.

La solicitarea creditului o parte din sumă (până la 25%) poate fi acordată prin CEC de călătorie, card sau cash pentru acoperirea cheltuielilor de transport și întreținere în străinătate atât pentru solicitant cât și pentru persoanele însoțitoare.

Documente

acte de identitate (copii) pentru solicitant și coplătitor în unele situații

cerea de credit

cerea de consultare a CRB și a biroului de credit pentru solicitant și coplătitor, în anumite condiții

adeverințele de venit pentru solicitant și coplătitor în anumite condiții

talon de pensie

declarație pe propria răspundere conform legii privind valoarea angajamentelor de plată existente la data solicitării creditului (contract de credit, contract de leasing, contract de cumpărare în rate a unor bunuri de folosință îndelungată) și în legătură cu eventualele litigii cu terții

devizul de cheltuieli emis de instituția medicală în care să se menționeze costul estimativ al cheltuielilor cu tratamentul

declarație privind costul transportului și eventul al altor cheltuieli pentru solicitant și însoțitorul său.

Garanții:

veniturile nete realizate de solicitant împreună cu familia

Modalități de rambursare a creditului:

de la orce sediu BCR

din contul curent de la sediul unității sau utilizând serviciul e-BCR

din contul de card de debit de la orce ATM din rețeaua BCR

Costuri:

Taxa analiză dosar: 200.000 lei

Taxa deschidere cont curent: 80.000 lei (dacă nu este încă client la unitatea BCR unde solicită creditul)

Comision gestiune (flat-perceput o singură dată la acordarea creditului) și este diferit după cum urmează:

TERMEN ROL EUR, USD

scurt 1,25% 1%

mediu 1,5% 1,25%

Prima de asigurare, care se calculează pentru fiecare solicitant în funcție de vârstă și suma împumutată

Comision rambursare anticipată (în cazul optării pentru plata unui nivel fix de dobândă) 1% flat aplicat la suma plătită în avans

Penalizare pentru întârzâiere la plată:

3 puncte adăugate la dobânda curentă pentru creditele acordate în lei

2 puncte adăugate la dobânda curentă pentru creditele acordate în valută

Avantaje

Asigură completarea resurselor pentru plata unor tratamente medicale

Dobânzile sunt atractive

Nu se solicită giranți

Operativitate în acordarea creditului

Creditul pentru participarea la simpozioane și conferințe în stăinătare

Se acordă în valută, persoanelor fizice, pentru participarea la conferințe în stăinătate, în sumă de maxim 5.000 EUR, pe un termen de cel mult 12 luni. Forma de decontare este viramentul în contrul instituției care organizează conferința. La cererea solicitantului o parte din sumă (până la 25%) poate fi acordată prin CEC de călătorie, card sau cash.

Solicitantul creditului trebuie să depună într-un cont în valută deschis la BCR, un avans de minim 15% din costul estimativ al conferinței/simpozionului.

Documente

acte de identitate (copii) pentru solicitant și coplătitor în unele situații

cerea de credit

cerea de consultare a CRB și a biroului de credit pentru solicitant și coplătitor, în anumite condiții

adeverințele de venit pentru solicitant și coplătitor în anumite condiții

viza de intrare în țara unde se va călătorii, acolo unde este cazul

invitație nominală sau alt act doveditor primit de la instituția care organizează simpozionul sau conferința, din care să rezulte periada și costul simpozionului/conferința

estimarea cheltuielilor de transport și întreținere

orce alte documente certute de bancă

Garanții:

veniturile nete realizate de solicitant împreună cu familia

incheierea unei polițe de asigurare contra riscului general (de deces și invaliditate) cu cesionarea drepturilor de încasat în favoarea băncii

Modalități de rambursare a creditului:

de la orce sediu BCR

din contul curent de la sediul unității sau utilizând serviciul e-BCR

din contul de card de debit de la orce ATM din rețeaua BCR

Costuri:

Taxa analiză dosar: 200.000 lei

Taxa deschidere cont curent: 80.000 lei (dacă nu este încă client la unitatea BCR unde solicită creditul)

Comision gestiune (flat) 1%

Penalizare pentru întârzâiere la plată: 2 puncte adăugate la dobânda curentă

Dobânda este variabilă și este de 10,6% pe an.

Avantaje

Dobânzile sunt atractive

Operativitate în acordarea creditului

Asigură completarea resurselor în vederea participării la simpozioane și conferințe în stăinătate

Nu se solicită giranți

Polița de asigurare se încheie la sediul băncii

8.Cardul BCR Eurocard MasterCard

O formă aparte de acordare a creditului de consum este prin cardul de credit. Funcționarea unui card de credit se poate rezuma în felul următor: clientul, pe baza unor venituri certe, primește de la bancă un anumit credit. La sfârțitul fiecarei luni deținatorul cardului trebuie să ramburseze o parte din suma cu care a fost creditat plus dobanda și, în unele cazuri, un comision pentru ca reînnoirea limitei de credit să fie posibilă. Pentru obținerea unui card de credit se face evaluarea solicitantului, punându-se accent pe venitul net, tipul locuinței deținute, funcția și vechimea la locul de muncă, putând urma o lista întreaga de acte care trebuie completate și aduse la bancă. Valoarea creditului disponibil pe card este diferențiată în funcție de veniturile lunare nete și de capacitatea de rambursare, de regula creditul maxim fiind egal cu de trei ori salariul net.

Deși pot fi obținute mai ușor, creditele de pe card au o valoare mai redusă decât alte tipuri de credite și trebuie rambursate într-un timp mai scurt, de regula un an. Dobânda practicată este, de asemenea, cu câteva procente mai mare, băncile cuprinzand în aceasta și costurile suplimentare pe care le implică administrarea unui cont de card. Din acest punct de vedere, cardul de credit al BCR este singurul la care dobânda se apropie de nivelul creditelor tradiționale.
Acesta prezintă următoarele caracteristici:

Este un card de credit în lei, destinat persoanelor fizice pentru plata de bunuri și servicii sau pentru obținerea de numerar de la ATM –uri pe teritoriul României. Cardul poate fi utilizat utilizat atât în mediul electronoic cât și manual (imprinter); tranzacțiile se efectuează în limita unui plafon de credite acordat de către bancă.

Creditul se acordă pe baza unei analize a bonității clientului efectuată de către unitatea BCR la care aceasta s-a adresat

Odată aprobată cererea de creditare, se încheie un contract pentru o perioadă de 1 an între bancă și client, contract ce se poate prelungi într-un act adițional

Fiecărui card i se asociează un număr de identificare (PIN) care se comunică în scris clientului și este cunoscut doar de către acesta

Credit maxim: 100 milioane de lei

Suma minima de rambursat lunar:10% din creditul angajat la sfarsitul lunii anterioare și integral comisioanele și dobânda

Dobânda 26%

Suma maximă retrasă de la ATM/zi –30.000.000 lei

Taxa de emitere a cardului 125.000lei

Taxa de administrare anuală a contului de card 250.000/card

Alimentarea contului de card-franco

Comisionul pentru eliberarea de numerar.

În rețeaua BCR-6%

În rețeaua altor bănci 7%

Comision interogare sold la ATM-urile BCR-1.500 lei/operațiune

Avantaje:

Achitarea de bunuri sau servicii, fără a dispune de numerar, la orce comerciant din țară ce are afișată sigla Eurocard MasterCard

Accesul 24 de ore din 24 la orce ATM pentru obținerea de numerar

Eliminarea riscului pe care îl presupune deținerea numerarului

Odată aprobat creditul, clientul beneficiază de acesta timp de 1 an de zile, în limita plafonului aprobat, fără a mai fi necesară întocmirea altei documentații.

CAPITOLUL 5

STUDIUL DE CAZ

Pentru a înțelege procedura de acordare a creditelor de consum la BCR, vom prezenta în continuare trei exemple practice privind modul de acordare a unui credit pentru nevoi personale, a unui credit pentru bunuri de folosință îndelungată și a unui credit pentru autoturism.

5.1. Acordarea unui credit de trezorerie nenominalizat în lei

Pentru a intra în posesia creditului de trezorezrie nenominalizat în lei, persoana fizică, în cazul nostru „Buz Florin” se va prezenta la o unitate BCR, unde va fi informat de către ofițerul de credit despre condițiile de creditare (drepturile și obligațiile ce îi revin) și documentele ce trebuiesc întocmite pentru obținerea creditului.

Condițiile de creditare pe care trebuie să le îndeplinească împrumutantul (Buz Florin)

să prezinte băncii toate documentele necesare cerute de bancă

să deschidă un cont curent la unitatea BCR, prin care se îi va fi pus la dispoziție creditul

să plătească băncii ratele și dobânzile aferente creditului solicitat

să respecte termenele scadente prevăzute în graficul de rambursare

să achite comisianele prevăzute de normele și înstrucțiunile de lucru ale băncii:

comision pentru întocmirea și analizarea documentației de credit 200.000 lei

comision de deschidere de cont 40.000 lei

comision ridicare numerar de 0,5% la valoarea sumei

comision de gestiune a creditului de 1% la valoarea creditului

comision aferent plăților fără numerar din credit

să nu ipotecheze, gajeze, închirieze sau înstrăineze bunurile achiziționate din credit și cele aduse în garanție fără acopdul băncii, asigurând totodată întegritarea și conservarea lor corespunzătoare până la rambursarea integrală a creditului

să înștințeze banca în maximum 5 zile lucrătoare de apariția unor situații de forță majoră, imposibil de prevăzut și înlăturat, care-l pun în imposibilitatea de executare a obligațiilor ce decurg din prezentul contract

să restituie băncii cheltuielile efectuate pentru recuperarea creditului, dobânzilor și comisianelor neachitate la scadență

Astfel persoana fizică, va prezenta ofițerului de credit următoarele documente:

1. Copie xerox a buletinul de identitate al său și a celor 2 giranți

2. Cererea de credit pentru persoane fizice (Anexa nr.1) – este un document ce cuprinde date informative despre solicitantul creditului: nume, prenume, data și locul nașterii, locul de muncă, situația familiară (căsătorit, celibatar, divorțat, văduv), date privind membrii familiei, suma ce se dorește a fi împrumutată, periada de timp pentru care se dorește creditul, destinația creditului, veniturile realizate și garanțiile propuse pentru rambursare, numele giranților și documentele ce se vor anexa cereii de credit.

3.Adeverință de salariu (Anexa nr.2) – este documentul prin care unitatea la care este angajat împrumutantul, oferă informații cu privire la angajat, și anume: durata de timp lucrată, funcția ocupată, salariul net în prezent și în ultimile 3 luni. Unitatea se obligă prin acest document să comunice băncii orce modificare intervenită în contractul de muncă al persoanei beneficiar al creditului(desfacerea contractului de muncă, transfer, pensionare, etc.).

De asemenea unitatea se obligă ca în cazul în care angajatul său nu a rambursat (total sau parțial) vreuna din rate, să rețină din salariul acestuia și să vireze în contul BCR sumele comunicate de bancă până la achitarea integrală a debitului.

4.Declarație (Anexa nr.3) – este documentul prin care persoana fizică declară pe propria răspundere că este de acord cu plata comisionului de 200.000 lei pentru întocmirea și analiza documentației perceput de bancă, indiferent dacă va fi acceptat sau nu creditul. În acest document persoana fizică va menționa situația salariului) dacă este grevat sau nu de sarcini, dacă are angajamente de plată: CAS, pensie alimentară, datorii către terți, debite către organele sau instituțiile de stat, alte debite) dacă are pe rol litigii cu terții și pentru ce motiv, în ce valoare. Persoana fizică va declara și faptul dacă este rudă sau nu, afin de gr I cu un salariat BCR sau cu alte persoane aflate în relații speciale cu BCR.

5.Copie xerox după carnetul de muncă

Pe baza documentelor și a informațiilor oferite de persoana fizică , ofițerul de credite va întocmi „Raitingul” (Scoringul) și va aprecia pe baza acestui scoring dacă solicitantul este în măsură să asigure rambursarea și garantarea împrumuturilor și a dobânzilor aferente. Pentru clienții care pe baza scoring-ului au raitigul de credit cuprins între 4 și 5 nu se pune problema acordării de credite de către bancă.

Dacă dosarul de creditare (care a fost întocmit pe baza documentelor) a fost acceptat se va trece la etapa următoare și anume negocierea creditului adică:

Volumul creditului

Durata de acordare

Termenul de rambursare

Cuantumul datelor

Dobânda

După negocierea contractului ofițerul de credite va întocmi un „Referat” – adică un document care va cuprinde următoarele date: solicitantul creditului,suma aprobată pentru credit,locul unde lucrează, salariul net; obiectul creditului; termenul de rambursare, dobânda, încadrarea în condițiile de creditare, analiza capacității de rambursare; garanții asiguratorii, prima de asigurare, comision flat. (Anexa nr.4)

Din acest document reiese faptul că solicitantul creditului în cazul nostru Buz Florin, va obține un credit de trezorerie de 40.000.000 lei cu o dobândă de 27,75% și un termen de rambursare de 36 rate (3 ani). Prima rată va fi de 1.640.145 lei.

Referatul după ce a fost semnat de directorul serviciului de clientelă va fi înaintat alături de dosarul de creditare „Comitetului de risc și credite” sau în cazul unor credite mari și „Comitetului de direcție”.

În cazul în care acordarea creditului a fost aprobată se va întocmi „Contractul de credit”(în condițiile aprobate de către cei în drept) care va fi semnată de către reprezentanții băncii. Acest contract de credit se va întocmi în trei exemplare, două rămân băncii și unul persoanei fizice în cazul de față d-lui Buz Florin.

După parcurgerea tuturor pașilor descriși mai sus urmează derularea creditului, care se va face prin cont de disponibil de credite.

Orce întârzâiere în rambursarea ratelor de credit, a dobânzilor și comisioanelor aferente, atrage după sine plata dobânzilor penalizatoare aferente categoriilor de împrumut.

În cazul în care la scadențele stabilite nu sunt rambursate ratele de credit și nu sunt achitate dobânzile aferente, banca va comunica împrumutantului și giranților acestuia, printr-o scrisoare recomandată, consecințele ce decurg din contractul de împrumut, urmare a nerespectării obligațiilor asumate. Dacă în termen de 30 de zile de la data sacadenței, împrumutantul sau girantul nu achită rata totală de rambursat, banca este îndreptățită să procedeze la recuperarea creanțelor sale pe calea executării silite, prin valorificarea garanțiilor asiguratorii sau a orcăror alte bunuri aflate în proprietatea împrumutantului și garanților lui.

5.2 Acordarea unui credit pentru achiziționarea unui bun electrocasnic ( mașină de spălat )

Persoana fizică, Popescu Maria dorește să achiziționeze o mașină de spălat Whilpool în valoare de 11.499.000 lei, în rate, adică prin intermediul unui credit de consum.

Pentru aceasta ea are două posibilități: fie să se prezinte la o unitate bancară (în cazul nostru BCR) fie să o achiziționeze print-o societate care vinde bunuri electrocasnice în sistem de rate (în cazul nostru să spunem Altex).

Persoana fizică optează pentru a doua variantă, adică achiziționarea bunului direct prin sistemul de rate oferit de Altex. În acest caz participanți la contractul de credit sunt următorii:

ALTEX

BCR Sucursala Jud BIHOR ORADEA

Beneficiarul – clientul persoana fizică Popescu Maria

Pentru a intra în posesia bunului, Popescu Maria se va prezenta la o unitate Altex , unde ia cunoștință de oferta de vânzare și de condițiile solicitate de Altex (condiții și documentele necesare).

Din consultatea ofertei de vânzare a bunului cu plata în rate reiese faptul că, beneficiarul creditului are posibilitatea de a alege condiția de creditare cu avans 0 sau cu orce avans dorit, cu dobândă fixă sau indexabilă, și posibilitatea de plată anticipată a ratelor.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească Popescu Maria, sau oricare client pentru a beneficia de un credit pentru cumpărarea de bunuri electrocasnice sunt:

Să fie angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată și să realizeze venituri certe și permanente care să asigure plata ratelor și a dobânzilor aferente creditului contractat

Să deschidă cont curent la BCR în care să depună avansul negociat

Rata totală lunară (creditul și dodânda) să nu depășească 30% din venitul net lunar al solicitantului împreună cu familia sa

Să incheie cu o societate de asigurare-reasigurare agreată de bancă o poliță de asigurare de risc financiar de neplată și o poliță de asigurare de risc general, pe care să o reînoiască anual pe toată perioada de creditare

Documentele pe care trebuie să le prezinte persoana fzică la ALTEX pentru obținerea creditului sunt:

Buletinele de identitate ale solicitantului și a celor doi giranți

Adeverință de salariu ale clientului, soțul acestuia și a 1-2 giranți sau cupon de pensie

Pe baza documentelor și a informațiilor primite ALTEX întocmește Scoringul,(anexa nr.5) în cazul nostru clientul Popescu Maria obținând un punctaj de 20 puncte. (sunt admiși doar clienți care realizează un punctaj de minim 14 puncte)

Următorul pas este negocierea , astfel creditul în sumă de 11.499.000 lei va fi acordat pe o perioadă de 5 ani (60 de luni) cu avans zero, dobânda fiind de 27,9% variabilă, iar prima rata va fi de 383.730 lei.

Pe baza analizei documentației primite de la client, banca întocmește referatul de credit conform procedurilor în vigoare și îl supune spre aprobare. Dacă creditul va fi aprobat se va închei o poliță de asigurare de risc general, urmând ca banca să livreze în contul vânzătorului „Altex” contravaloarea facturii proforme ( a mașinii de spălat). Banca va îmnâna persoanei fizice la cererea acesteie graficul de rambursare, care este un document ce conține ratele și dobânzile ce trbuiesc achitate, inclusiv tremenele sacdente a ratelor.

După primirea contravalorii bunului în cont, Altex va livra bunul clientului în cel mult 7 zile.

Persoana fizică după primirea bunului are obligația de plată în continuare a ratelor și dobânzilor la datele stabilite și de reînoire a poliței de asigurare pentru toată perioada de creditare

Orce întârzâiere în rambursarea ratelor de credit, a dobânzilor și comisioanelor aferente atrage după sine plata dobânzilor penalizatoare. Dacă în termen de 30 de zile de la data scadenței, împrumutantul sau girantul nu achită rata totală de rambursat, banca este îndreptățită să procedeze la recuperarea creanțelor sale pe calea executării silite, prin valorificarea garanțiilor asiguratorii sau a orcăror bunuri aflate în proprietatea împrumutantului și garanților lui.

4.3. Acordarea unui credit pentru un autoturism nou

Persoana fizică Avram Călin hotărăște să cumpere un autoturism Dacia 1310, pentru acasta el se prezintă la sediul unui dealer Dacia unde ise prezintă oferta și condiții de vânzare ale autoturismelor. Condiții pe care trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de un credit pentru cumpărarea autoturismului sunt:

Să fie angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată și să realizeze venituri lunare certe și permanente care să asigure plata ratelor de credit și a dobânzilor, cu condiția ca acestea să nu depășească 30% din venitul net al familiei.

Să dechidă un cont curent personal în care să depună avansul negociat

Să încheie cu societatea de asigurare- reasigurare agreată de bancă o poliță de asigurare CASCO

Pe baza informațiilor primite, persoana fizică se decide să cumpere un autoturism Dacia 1310, în valoare de 130.000.000 lei, pe un termen de 5 ani și cu achitatrea unui avans de 40.000.000 lei.

Pentru a intra în posesia autoturismului el va depune la BCR următoarele documente: copie după actele de identitate; adeverință de venit; cererea de creditare (formular tip BCR); declarație pe propria răspundere privind valarea angajamentelor de plată existente la data solicitării creditului și în legătură cu eventualele litigii cu terții; copie după cartea de muncă a solicitantului și coplătitorului; și să achite avansul de 40.000.000 lei.

Pe baza documentației și a informațiilor primite de la solicitanți banca va întocmi scoring – ul și va aprecia dacă solicitantul este în măsură să asigure rambursarea și garantarea împrumutului și a dobânzilor aferente. Scoring-ul obținut de persoana fizică Avram Călin, este de 35 puncte, deci banca îi va acorda persoanei fizice creditul solicitat. Creditul în sumă de 130.000.000 lei va fi acordat pe o periadă de 5 ani, cu o dobândă variabilă de 27,9% pe an, prima rată fiind de 3.226.667

Acordarea creditului se face prin virament bancar în contul dealerului Dacia, pe baza facturii proformer primite de la acesta, urmând ca în schimbul viramentului, dealerul Dacia să pună la dispoziția persoanei fizice Avram Călin autoturismul Dacia 1310.

După intrarea în posesia autoturismului persoana fizică are obligația de a plăti la termenele precizate în graficul de rambursare dobânzile și ratele aferente creditului împrumutat; și de reînoire a polițielor de asigurare pe toată durata acordării creditului. Neplata la termen a obligațiilor prevăzute în contract atrage după sine penalități. Dacă în termen de 30 de zile de la data scadenței, împrumutantul sau girantul nu achită rata totală de rambursat, banca este îndreptățită să procedeze la recuperarea creanțelor sale pe calea executării silite, prin valorificarea garanțiilor asiguratorii sau a orcăror bunuri aflate în proprietatea împrumutantului și garanților lui.

CAPITOLUL 6

CONCLUZII

În ultimi doi ani creditul de consum a înregistrat o creștere spectaculoasă, care a fost resimțită îndeosebi la creditul pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată. Această creșterea a creditului de consum este explicată prin următoarele aspecte:

Într-o țară în care salariul mediu este mult sub media celor din țările dezvoltate, creditul de consum este pentru o bună parte din populație singura modalitate de achiziționare a unor bunuri de folosință îndelungată (majoritatea dintre ele chiar de strictă necesitate: aragaze, frigidere, mașini de spălat, autoturisme, etc) sau de plată a unor servicii medicale, taxe de scolarizare, etc.

Nevoile și aspirațiile populație au crescut considerabil, oamenii nemaifiind mulțiumiți doar cu strictul necear, și dorind să-și îmbunătățească nivelul de trai au apelat la credite pentru achiziționarea de produse electronice, electrocasnice.

Cetățenii cu venituri mai însemnate, au început să copieze stilul de viață occidental și să apeleze la creditul pentru petrecerea de sejururi în străinătate,la creditul pentru achiziționarea de autoturisme, la creditul pentru plata taxelor de școlarizare, sau la creditul pentru plata unor forme de școlarizare.

Nu trebuie trecut cu vederea nici factorul care a avut cu siguranță cea mai mare înfluiența asupra evoluției creditelor de consum, și anume preocuparea băncilor de îmbunătățire și diversificare a ofertelor de credite. Băncile au înțeles acest lucru, de exemplu Banca Comercială Română a început șă-și îmbunătățească oferta de creditare, astfel a fost mărit termenul de rambursare a creditului de la 3 la 5 ani, plafonul maxim de creditare a fost mărit și el la 5000 EUR în cazul bunurilor de consum, a creditelor pentru nevoi personale,a creditelor pentru petrecerea de sejururi în străinătate. De asemenea banca oferă posibilitatea contractării anumitor credite fără avans. Exemplu în acest caz sunt creditele în lei acordate pentru bunuri de folosință îndelungată, cele pentru achiziționarea de autoturisme noi, cele pentru plata tratamentelor medicale cele pentru nevoi personale .

O altă îmbunătățire realizată de BCR în procesul de creditare constă în posibilitatea obținerii de credite de consum fără giranți. (respectarea normei BNR privitoare la garanți a fost rezolavată prin asigurarea garanției de către un asigurător , în cazul Băncii Comerciale Române acesta fiind BCR Asigurări.)

În prezent Banca Comercială Română deține o poziție importantă pe piața creditului de consum, în 2003 creditele pentru populație au crescut în volum de aproape patru ori, ajungând la peste 21.300 miliarde lei (circa 630 milioane dolari) și reprezentand peste 28 la suta în totalul portofoliului de credite acordate de bancă. Aceasată performanță a băncii se datorează în special următoarelor principii generale după care banca s-a călăuzit în activitatea de creditare :

prudență bancară și calitatea portofoliului

conoașterea clienților și a afacerilor acestora

garantarea, rambursarea și recuperarea creditelor

Însă această creștere acentuată a creditul de consum a speriat BNR care pentru a prevenii eventualele efecte negative ale creditării (împosibilitatea de plată a ratelor, creșterea accentuată a consumului în defavoarea economisirii, etc) a emits la 1 februarie „norma pentru limitarea riscului de credit la creditul de consum”.

Normele prudențiale nu au fost elaborate "pentru a paraliza creditele de consum", ci doar pentru a modera viteza de creștere a acestora. Normele de creditare a populației au fost elaborate într-o forma care permite variante de garantare multiple dar comercianții cu vânzari în rate și băncile nu au prezentat clienților toate posibilitățile, pentru a-și majora veniturile pe termen scurt..Vânzatorii de produse electrocasnice și unele bănci au prezentat normele, în luna decembrie, într-o maniera din care reiesea ca accesul populației la creditele de consum va fi aproape blocat. Aceasta publicitate și-a atins scopul, vânzările pe credit crescând spectaculos în decembrie și ianuarie, dar a avut și un revers: în februarie, la intrarea în vigoare a normelor, populația, convinsă ca aceste credite au devenit inaccesibile, nu a mai apelat la ele. Atunci, tactica s-a schimbat și a fost anunlată ca o mare găselnița identificarea unor posibilități de a ocoli prevederile noilor reglementări.

În viitorul apropriat importanța creditului se va amplifica având în vedere creșterea economică preconizată și relațiile tot mai strânse cu țările dezvoltate care induc un anumit standard de viață.