Crearea Modelului de Management al Ciclului de Viata al Produsului In Cadrul Productiei

CAPITOLUL I. NOȚIUNI DESPRE CONCEPTUL DE PLM ( PRODUCT LIFECYCLE MANAGEMENT )

PLM este acronimul derivat din expresia Product Lifecycle Management (Managementul ciclului de viață al produsului ) un concept care a avut o perioadă îndelungată de transformare în cadrul tehnologiei.

Datorită creșteri productivității din ultimii ani s-au realizat anumite activități, spre exemplu linii de asamblare automatizate. Aceste creșteri ale productivității sunt realizabile datorită dezvoltării unor noi concepte și tehnologii, precum motorul cu ardere internă, autoturismul sau computerul. Managementul ciclului de viață al produsului este un nou concept pentru a crește activitatea de productivitate a unui produs. Acesta a fost introdusă ca și concept pentru creșterea productivității în industria constructoare de automibile și cea aerospațială, sunt cele 2 domenii care dețin produse din ce în ce mai complexe. În industria electronică există mai multe probleme de management care se axează mai mult pe o configurare software decât pe complexitatea produselor, au adoptat și ei acest tip de management al ciclului de viață al produsului. Succesul adus în domeniile de mai sus a dus la adoptarea acestui management și în cadrul altor domenii, spre exemplu: bunurile de larg consum, bunuri industriale ( mașini unelte ), dispozitive medicale.

PLM ( Product Lifecycle Management ) este un concept capabil să crească productivitatea datorită integrării complecte a tuturor informațiilor legate de un produs sau un serviciu, în cadrul unei organizații producătoare. Dezvoltarea PLM – ului în cadrul companiei nu ar fi posibilă fără utilizarea tehnologiei informațiilor impreună cu procesele sau etapele care sunt necesare pentru a îmbunătății eficiența într-un departament sau între departamentele companiei. Activitățile din cadrul companiei se pot împărții pe mai multe departamente, spre exemplu în cazul unei companii din cadrul industriei constructoare de mașini sunt departamentul de proiectare, prelucrare, vânzări și service, unde complexitatea e mai redusă. Cu cât se marește eficiența activității fiecărui departament, va rezulta o creștere a productivității a întregii companii.

Primele referiri la termenul de management al ciclului de viață al produsului au început să apară din anul 2000. PLM ( Product Lifecycle Management ) a fost cunoscut ca o combinare de concepte și tehnologii existente de o perioada îndelungată. Aceste concepte combinate s-au dezvoltat pe diferite direcții în decursul ultimilor ani. Datorită maturizării acestor concepte care au un scop comun, acela de creștere a eficienței au fost nevoiți să combine conceptele într-un nou concept cu numele de PLM ( Product Lifecycle Management ). Tehnologiile care au stat la baza dezvoltării noul concept de PLM ( Product Lifecycle Management ) sunt: Computer Aided Design ( CAD ) – pentru departamentul de proiectare, Computer Aided Manufacturing ( CAM ) – pentru departamentul de fabricație, Product Data Management ( PDM ) și Computer Aided Engineering ( CAE ) – departamentul de analiză și simulare.

O definiție a PLM – ului ( Product Lifecycle Management ) a fost publicată în cadrul revistei CIO Magazine, care spune că : ,, Product Lifecycle Management este o abordare integrată, de informare – o abordare axată la toate aspectele ciclului de viață a unui produs, de la proiectare ( concepție ) până la fabricație, vânzare ( implementare ) și întreținere, culminând cu scoaterea produsului din funcțiune și reciclarea acestuia ”. [ 1 ]

PLM – ul ( Product Lifecycle Management ) după definiția dată de revista CIO Magazine, arată faptul că nu se referă doar la proiectare, fabricație sau întreținerea unui produs. PLM – ul ( Product Lifecycle Management ) gestionează informații despre un produs indiferent de locul unde se află acesta. Foarte puține firme din zilele de azi au sisteme cu toate serviciile integrate ( în cadrul firmei ), spre exemplu proiectarea, fabricația, întreținerea și reciclarea. Din acestă cauză au câștig modelele de management axate pe externalizarea anumitor servicii, astfel că informațiile despre produs nu mai sunt deținute doar de către firmă, chiar și acele informații care erau considerate ca și un nucleu funcțional, spre exemplu proiectarea și dezvoltarea unui produs. Definiția de mai sus spune faptul că scopul PLM – ului este acela de a urmării întregul parcurs al ,, vieții ” unui produs, de când acesta se proiectează și ajunge să fie manufacturat, și mai apoi cât timp este în uz până la reciclarea lui. Sunt anumite produse care au o perioadă de uz îndelungată, poate fi chiar mai mare de 50 de ani ( spre exemplu: produsele industriale, lifturi, mașini unelte, automturisme ). O problemă în

păstrearea informațiilor o au sistemele hardware și software deoarece după puțin timp de utilizare se pot uza moral și nu mai pot fi utilizate. Datorită celor spuse anterior PLM – ul a fost creat pentru a deține informațiile o perioadă cât mai lunga de timp. Un singur lucru este incert pentru PLM acela că datorită dezvoltării tehnologiilor hardware și software, vechea informație poate migra sau nu cu avansul tehnologic.

Conceptul de PLM a fost descris și de o firmă independentă de cercetare CIMdata: ,, O

abordare de business strategică care implică un set cinsistent de soluții de business pentru a sprijinii inovația, managementul, distribuirea și utilizarea informațiilor despre un produs în toată întreprinderea, de la concepție până la scoaterea din funcțiune a lui, integrând oamenii, procesele, tehnologia software și informația ”.[2]

Această firmă s-a axat pe cercetarea PLM – ului și a predecesorilor acestui concept pe parcursul a mai multi ani. Definiția dată de această firmă este într-un mod mai clar precizând mai concret conținutul termenului de PLM. Pune accent pe informația despre produs pe ma momentul când este conceput până la scoaterea acestuia din funcțiune. Cel mai important lucru din definiție este acela că evidențiază integrarea oamenilor, proceselor, tehnologiei software și a informației.

O companie importantă care a adoptat printre primele conceptul de PLM și predecesorii acestuia a fost compania Ford. Aceasta pe la mijlocul anilor 1990 a creat un departament numit C3P. Departamentul C3P reprezintă de fapt: C de 3 ori care înseamnă Computer aided design ( CAD ), Computer aided manufacturing ( CAM ) și Computer aided engineering ( CAE ), iar litera P face referire la managementul informației despre produs ( PIM – Product information management ). Termenul de PIM s-a dezvoltat pe parcursul a mai mulți ani, împreună cu integrarea peroceselor, a tehnologiei, a oamenilor urmând să dea naștere la ceea ce numim azi Product Lifecycle Management ( PLM ), mai exact al managementului ciclului de viață al produsului.

După toate aceste descrieri a conceptului de PLM se utilizează o definiție cu o răspândire mai largă acceptată de toți utilizatorii și anume: ,, Product Lifecycle Management ( PLM ) este o abordare de bussiness integrată bazată pe informație, formată din oameni, procese/practici și tehnologie, care se referă la toate aspectele din viața unui produs, de la proiectare până la producție, utilizare și întreținere, culminând cu scoaterea din funcțiune și reciclarea, cu scopul de a crește eficiența și productivitatea companiei. ”

În definiția de mai sus se folosește termenul de ,, tehnologie ” pentru a evidenția suportul harware și software care ajută oamenii pentru a folosii cele mai bune practici și procese în cadrul întreprinderii. Acest suport tehnologic software cu care se gestionează informația se numește Product Data Management ( PDM ).

CAPITOLUL II. DESCRIEREA ELEMENTELOR MAGEMENTULUI CICLULUI DE VIAȚĂ AL PRODUSULUI ÎN CADRUL PRODUCȚIEI

Pentru ca PLM – ul ( Product Lifecycle Management ) să funcționeze nu este de ajuns să deținem doar aplicația software ci trebuie să avem oameni pregătiți care să știe utiliza programul, procese / parctici pe care le suferă produsul cât și tehnologia care duce ajută la realizarea produsului. În continuare voi descrie pe scurt elementele care compun PLM – ul ( Product Lifecycle Management ).

Figura II. 1.1 Elemente care compun PLM – ul

II. 1. PRIMUL ELEMENT COMPONENT AL PLM – ULUI: OAMENII

Oamenii care lucrează cu acest soft ar trebuii să aibă ca și principale caracteristici: capabilitățile, aptitudinile și organizarea. Caracteristica de capabilitate poate fi de la una ,, limitată ” până la una ,, robustă ” și astfel apar anumite aspecte ale individului care îl

definesc în care extremitate s-ar afla. Aceste aspecte sunt definite de experiența, educația, instruirea și susținerea unui individ. Experiența unui individ se datorează acumulărilor de informații și cunoștințe despre diferite situații, pentru a duce la eficientizarea consumului de timp, materiale și energie. Datorită experienței în clasificarea reperelor, se poate face o selecție pentru reperele care sunt necesare pentru a îndeplinii funcții necesare pentru noile produsele ce urmează a fi lansate. De asemenea și experiența în domeniul de modelare a ansamblurilor crește dacă se cunosc secvențele de asamblare cele mai rapide și mai eficiente. Experiența se poate considera ca o caracteristică individuală, și momentul în care un individ cu experiență părăsește o campanie, se duce și o parte din experiența acesteia. Idealul spre care se tinde privind experiența este acela de a cumula aceasta într-un mediu virtual astfel ar fi o posibilitae de a fi împărțită cu ații.

Cercetătorii spun că esența PLM – ului ar fi capabilitatea de a capta și a integra într-un anumit mod experienței oamenilor în cadrul proceselor și rutinelor din cadrul unor companii.

Pentru a căpăta oamenii experiență este nevoie de educație și instruire. Aceste lucruri duc la eliminarea timpilor de așteptare până se va căpăta experiența de către un alt individ după ce un altul a părăsit o anumită funcție. Trebuie să se facă o distincție între termenul de instruire care înseamană învățarea unui individ a cea ce trebuie să facă, iar termenul de educație înseamnă explicarea unui individ pentru ce trebuie să facă un anumit lucru. Informațiile pe care le deține un individ în timpul managementului ciclului de viață al unui produs poate duce la îmbunătățirea semnificativă a educației și a formării profesionale.

Pentru ca un individ să aibă randament mereu trebuie să aibă suport din partea companiei. Acest suport este important deoarece complectează pe de o parte educația și instruirea, dar și ajută individul să facă lucrurile în interval de timp în care trebuie executată sarcina. Anumite informații care nu sunt utilizate frecvent pot fi uitate și de aceea este necesar suportul.

II. 2. AL DOILEA ELEMENT COMPONENT AL PLM – ULUI: PROCESELE ȘI PRACTICILE

Activitățile realizate de un individ în cadrul întreprinderii se pot numi procese.

Procesul poate fi descris ca fiind o modalitate bine definită în care se pot lega intrările și ieșirile întreprinderii. În general în cadrul companiei avem intrări, procese și ieșiri. Procesele se în cadrul companiei pot fi procese de proiectare, procese de fabricație sau procese de vânzare. Se poate spune că dacă în cadrul companiei nu toate activitățile sunt procese, deoarece o parte dintre ele sunt practici. Practicile sunt realizate de indivii datorită experienței, nu neapărat cu reguli bine precizate precum în cazul proceselor.

II. 3. AL TREILEA ELEMENT COMPONENT AL PLM – ULUI: TEHNOLOGIA

Tehnologia este un element care este într-o permanență dezvoltare cea ce duce și nevoia de dezvoltare a noi tehnologii software care să crească limitele înregistrării, transmiterii, gestionării și utilizării informațiilor despre produs.

Pentru fiecare etapă a ciclului de viață al produsului există o aplicație diferită în funcție de domeniul de activitate a sistemului PLM. Gestionarea informațiilor din toate etapele ciclului de viață al unui produs, va trebuii să se țină cont de o serie de factori:

Infrastructura tehnologică are în componența sa tehnica de calcul dintr-o companie, spre exemplu puterea performanțelor pentru aplicațiile de proiectare, fabricație și simularea funcționării prototipului virtual. Pentru existența infrastructurii tehnologice trebuie să existe și capacitatea de stocare a informațiilor despre produs, ceea ce necesită dotarea întreprinderii cu niște servere accesibile în toată întreprinderea. Pentru o bună gestionare a informațiile este nevoie și de o rețea bine administrată conectată la toate computerele din întreprindere, care să aibă o viteză de transmitere a informației foarte bună atât în interiorul întreprinderii cât și în exteriorul acesteia.

Aplicațiile PLM trebuie să fie scalabile și ușor de integrat cu alte aplicații. Pentru companiile mari dezvoltatorii de software PLM au luat în considerare faptul de a produce aplicații pentru fiecare etapă din ciclul de viață al produsului. Aplicațiile alese de către utilizatori sunt cele care permit transferul cât mai ușor și bineînțeles mai precis despre un produs către celelalte etape pe care trebuie să le parcurgă acesta.

Aplicațiile PLM trebuie să fie configurabile, nu personalizabile. Aplicațiile sofware tre să fie configurabile pentru ca transferul realizat să fie corect și să dețină informațiile despre produs în cadrul întreprinderii în cel mai scurt timp posibil. Aplicațiile software care sunt personalizate se pot utiliza doar de o singură etapă din cadrul ciclului de viață al produsului, fapt care determină configurarea destul de dificilă și greu de realizat pentru a reuși conectarea cu alte etape. Tipul de aplicație configurabilă se poate personaliza pentru ca utilizatorul să o folosească la capacitate maximă.

CAPITOLUL III. DESCRIEREA CONCEPTELOR MAGEMENTULUI CICLULUI DE VIAȚĂ AL PRODUSULUI ÎN CADRUL PRODUCȚIEI

În cadrul sistemului de PLM apar câteava componente mai importante și anume: Computer Aided Design ( CAD ), Engineering Data Management ( EDM ), Product Data Management ( PDM ) și Computer Integrated Manufacturing ( CIM ).

Componenta Computer Aided Design ( CAD ) care înseamnă conceptul de proiectare asistat de calculator și se referă partea de proiectare și reprezentare grafică virtuală a obiectelor fizice cu ajutorul computerului. Partea de reprezentare grafică era concepută pe hârtie, care era destul de greu de gestionat și în cazul în care interveneau modificări trebuia refăcut întreg desenul de mână. Datorită dezvoltării tehnologice au apărut anumite sisteme de reprezentare grafică 2D și 3D cu ajutorul computerelor care pare a fi mult mai precis decât în realitate. Aplicațiile sofware apărute, spre exemplu Autocad-ul, Solid Edge, NX – ul, Catia sau Fides-ul fac referire la prima etapă a ciclului de viață al unui produs. Apariția acestor aplicații au un avantaj major deoarece existența prototipului 3D poate fi analizat și chiar modificat înainte de a fi generate desenele de execuție 2D, și transmiterea lui este mult mai ușoară atât în cadrul întreprinderii cât și în exteriorul acesteia. Aceste aplicații software care dețin partea de 3D pot duce la generarea 2D – ului mult mai ușor decât acele aplicații care aveau doar proiectarea 2D.

Componenta Engineering Data Management ( EDM ) care înseamnă managementul datelor inginerești rezultate din aplicațiile CAD descrise mai sus. Datele conținute din aplicațiile CAD sunt gestionate de un fișier al programului Microsoft Excel. Informațiile care sunt trecute în acet fișier sunt spre exemplu lista de materiale și caracteristicile componentelor. Acest fișier are un mic dezavantaj și acela că se poate gestiona doar individual de fiecare infivid în parte, care are propria lui listă.

Componenta Product Data Management ( PDM ) care înseamnă managementul datelor produsului care este alcătuit din combinarea celor două componente descrise mai sus într-o singură bază de date. Formarea acestei componente a fost posibilă prin adăugarea în baza de date a vechilor informații. Unele sisteme au început să încorporeze anumite procese sub forma fluxuri de informații, iar alte sisteme sunt create doar să gestioneze informațiile despre produs. Aceste schimbări au dus la

înlocuirea arhivelor de hârtie cu cele în format electronic.

Componenta Computer Integrated Manufacturing ( CIM ) înseamnă integrarea fabricației pe calculator și este utilizată deoarece informația trebuie să circule între departamentele întreprinderii. Din departamentul de proiecatre pot fi transferate documente în format electronic către departamentul de fabricație, care pot duce la generarea unor programe pentru mașinile cu comandă numerică ale unor piese. Diferența între CAM este că generează programul pentru un singur produs, iar CIM face referire la întreaga fabricație și la modul de utilizare a resurselor întreprinderii.

Componenta Digital Manufacturing ( DM ) înseamnă fabricația digitală care implică oamenii companiei, procesele / practicile și tehnologia, folosind informațiile PLM pentru o bună planificare, proiectare și fabricare a primului produs, ajutând apoi la optimizarea proceselor de fabricație pentru produsele care urmează a fi fabricate utilizând minimul de resurse. O componentă importantă a fabricației digitale o are computerul care realizează efectiv fabricația. Se pot aminti câteva operații care utilizează roboți industriali programați cu ajutorul computerului de către un individ, anume pentru sudarea caroseriei, manipularea obiectelor sau vopsirea unor produse.

Componenta Computer Aided Engineering ( CAE ) înseamnă ingineria asistată de calculator care realizează testări și analize ale prototipului virtual. În această etapă se analizează simularea digitală a comportării produselor supuse unor solicitări care vor fi și pe parcursul ciclului de viață al produsului. Rezultatele acestei analize poate optimiza sau îmbunătăți calitatea unui produs, ceea ce duce la reducerea costurilor a prototipului fizic, reducerea timpului în care acesta poate fi scos pe piață permițând companiei să poată concepe noi produse. Această analiză a produsului se face într-un mediu controlat folosindu-se metode numerice, spre exemplu analiza cu elemente finit. Alte tipuri de analize care se pot face asupra unui produs sunt acelea ale comportării la diverse solicitări, spre exemplu: solicitări statice, dinamice, modale ( vibrații ), analiză neliniară, impact de mare viteză, analiză termică, curgeri de fluide.

CAPITOLUL IV. DESCRIEREA ETAPELOR PENTRU CREAREA MODELULUI DE MAGEMENT AL CICLULUI DE VIAȚĂ AL PRODUSULUI ÎN CADRUL PRODUCȚIEI

Pentru crearea unui model PLM sunt necesare următoarele etape:

etapa de planificare ( planning ) se bazează pe analiza de marketing a cerințelor funcționale ale unui produs. După analiza de marketing se trece la dezvoltarea produsului care este facută de indivizii din cadrul departamentului de creație.

etapa de concepție ( styling ) are la bază crearea prototipului virtual înglobând forma și aspectul funcțional al noului produs. În această etapă se folosesc aplicațiile CAD.

etapa de proiectare ( design ) se regăsește în cadrul departamentului de proiectare care realizează prototipul virtual respectând cerințele tehnice funcționale cât și forma.

etapa de realizare a documentației tehnice ( document ) presupune obținerea documentației desenelor 2D conform standardelor în vigoare.

etapa de analiză, simulare și validare a prototipului virtual ( simulation ) are un rol important pentru a certifica funcționarea conform specificațiilor tehnice cu ajutorul unei analize cu element finit pentru a-i verifica reziztența la solicitări.

etapa de realizare a dispozitivelor de prelucreare ( tooling ) constă în proiectarea dispozitivelor necesare pentru fabricația produsului.

etapa de pregătire a fabricației cu mașini unelte cu comandă numerică ( machining ) presupune utilizarea modelului 3D pentru a crea programul de prelucrare pentru mașinile cu comandă numerică utilizând aplicații CAM.

etapa de pregătire a liniei de fabricație a reperelor ( part ) presupune o anumită organizare a acestora.

etapa de pregătire a liniei de asamblare ( assembly ) presupune organizarea reperelor prelucrate mai sus.

etapa de gestionare a resurselor de fabricație ( resource ) se face de către proiectanții proceselor de fabricație care sunt nevoiți să gestioneze resursele de fabricație (mașini unelte, scule de prelucrare, materii prime ) pentru ca producția să se realizeze într-un mod continuu și optim.

etapa de proiectare a fabricii ( plant ) are un rol important pentru a duce la bun sfârșit producția produsului prin amplasarea corectă a mașinilor de prelucrare, mai

exact se stabilesc fluxurile de circulație a reperelor în cadrul celulei de fabricație, cu ajutorul aplicației din Teamcenter se pot face simulări a producției, care se mai poate optimiza în cazul în care este nevoie.

etapa de gestionare a resurselor umane ( human ) este importantă pentru managerii care stabilesc resursele fabricii, spre exemplu operatorii umani ai mașinilor unelte, oamenii care fac asamblarea și vopsirea reperelor.

etapa de verificare a calitații ( quality ) se realizează după fabricarea reperului prin compararea acestuia cu specificațiile produsului. În cazul în care se găsesc anumite erori se va sesiza departamentul de fabricație sau cel de proiecatre pentru a fi îndreptate.

CAPITOLUL V. DESCRIEREA BENEFICIILOR ADUSE DE ADOPTAREA MAGEMENTULUI CICLULUI DE VIAȚĂ AL PRODUSULUI ÎN CADRUL PRODUCȚIEI

Beneficiile aduse de implementarea managementului ciclului de viață al produsului în cadrul producției sunt descrise în cele ce urmează:

reduce durata de realizare a unui produs nou

Acest beneficiu este unul dintre cel mai important, deoarece după mai multe studii asupra companiilor s-au constatat trei factori care duc la întârzierea lansării pe piață a unui produs nou, precum timpul necesar pentru finalizarea unei activități, pierderea de timp între diferite tipuri de activități, pierderea timpului pentru refacerea anumitor documente.

Acest sistem de management al ciclului de viață poate duce la reducere întârzierea apariției unui nou produs pe piață:

acest tip de management poate crește viteza datorită faptului că informația este disponibilă oricui are nevoie care are acces la PLM sau acolo unde este nevoie de informație;

PLM suportă activitatea de management al activităților concurente;

PLM are posibilitatea de a afișa mereu ultima variantă a stadiului în care se află produsul care ajută echipa de verificare sau aprobare.

îmbunătățirea productivității design-ului

Datorită numărului mare de proiecte de-a lugul timpului fără acest sistem de management un proiectant pierdea mult timp pentru căutarea unei informații despre un anume proiect care să-i fie de ajutor. Astfel acest timp căutare se reduce considerabil și proiectantul nu mai este nevoit să refacă unele documente ci le poate refolosi. O altă problemă pe care o rezolvă acest soft este acela de a ușura rezolvarea unor probleme care deja sunt rezolvate, doar este necesară aplicarea lor și acest lucru poate ajuta oricare departament.

duce la îmbunătățirea preciziei în cadrul proceselor de proiectare și fabricație

Acest lucru este foarte important deoarece ajută membri echipei implicați în cadrul unui proiect deoarece datele acestuia sunt mereu ultimile variante a produsului și astfel nu apar confuzii. Un fișier poate fi deschis de mai mulți utilizatori, însă primul individ care deschide deține fișierul master și ceilalți pot deschide doar o copie și în felul acesta se evită

suprascrierile pentru a nu se ajunge la greșeli care să fie observate doar după fabricare.

soft-ul poate crea un conținut inovativ

De cele mai multe ori este greu ca inginerii să adopte soluții noi deoarece acestea trebuie să fie verificate și gândite foarte bine, dar datorită urgențelor proiectului se merge de obicei pe vechile variante. Noile soluții sunt greu de implementat deoarece perioada de proiectare în care acestea trebuiesc realizate este destul de mare și acest lucru nu se acceptă de către contractatori. Sistemele de management au rolul de a trata procesul de proiectare într-o altă manieră, și anume:

acest soft are rolul de a memora modificările și rezultate testelor asupra unui produs, ceea ce duce la reducerea timpului în care se refac unele documente sau erorile care ar putea apărea;

datorită faptului că mai multe persoane au acces la informații este mult mai ușor în a descoperi eventuale greșeli care pot aparea;

ajută la rezolvarea unor probleme de echipă deoarece permite ca ideile fiecărui individ al echipei să fie ușor transferate în timpul în care toată echipa se concentrează pe aceeași problemă

soft-ul este ușor de utilizat

În sistemul în care nu se utilizează PLM pentru a găsi unele informații utile trebuie să fie în cadrul departamentului de proiectare unele persoane care au o experiență îndelungată pentru a știi unde se găsește informația căutată. Soft-ul PLM are o interfață prietenoasă, cu o parte de căutare bine structurată. Acest lucru face ca individul să aibă acces ușor la informații dacă știe de ce are nevoie.

datele sunt securizate

Acest lucru este posibil datorită componentei managementului datelor produsului ( PDM ) care pentru fiecare întreprindere este foarte importantă deoarece o protejează față de concurență.

se pot controla mai bine proiectele

Un rol important este acela de a știi în orice moment în ce stadiu se află proiectul, iar cu ajutorul managementului datelor produsului acest lucru este posibil. Pentru un proiect pe langă termenul de finalizare este foarte importantă structura organizată a proiectului, cu toate reviziile necesare și posibile ale acestuia.

se pot controla mai bine modificările

În cadrul sistemului PLM se poate crea atât versiuni diferite ale unui produs sau revizii diferite. Acestea se fac în funcție de modificarea minoră sau majoră pe care o suferă produsul.

Individul are acces la toate acestea și în modul acesta se vede traiectoria pe care a avut-o produsul până la forma sa finală.

poate duce la îmbunătățirea calității

Sistemul PLM a implementat un sistem de management al calității ISO9000 și un sistem de management al calității totale ( TQM = Total Quality Management ).

studierea impactului PLM asupra strategiei și structurii întreprinderii

PLM are un impact important asupra modului de stocare al informațiilor despre un produs și asupra modului de interacționare a oamenilor care îl utilizează. Un lucru care ajută enorm implementarea acestui sistem este cultura indivizilor care urmează să gestioneze acest soft.

CAPITOLUL VI. STUDIU DE CAZ PENTRU MAGEMENTULUI CICLULUI DE VIAȚĂ AL PRODUSULUI ÎN CADRUL PRODUCȚIEI

În cadrul studiului de caz voi prezenta cum se poate gestiona un unit al unei stații de sudură în cadrul softului PLM. Pentru acest studiu am pornit de la un model 3D existent primit de la firma Comau România.

Figura VI. 1. Unitul unei stații de sudură a caroseriei auto

VI. 1. Scurt istoric despre compania Comau

Compania Comau de azi a pornit de la un grup mic de producători din Torino la o companie mondială care are activitate într-o varietate de industrii. La început prin anii `70 furnizau echipamente tehnice ale unei firme Togliattigrad VAZ din Rusia. Mai târziu s-a creat o fuziune între grupurile MST S. p. A., Morando S. p. A., I. M. P. S. p. A., Colubra Lamsat S. p. A. care formează compania Comau Industriale S. p. A.. Comau S. p. A. s-a format unind toate fabricile și activitățile industriale pe care le avea Comau Industriale S. p. A., care mai târziu se va numi Comau Finanziaria S. p. A.. Prin anii `80 se fondează Comau Productivity Systems Inc. care dezvoltă activități comerciale și industriale în America de Nord. În orașul italian Brescia se afla o firmă specializată in mașini de turnare materiale plastice prin injectare numită Italtech S. p. A. de la care Comau Finanziaria S. p. A. a obținut acțiuni majoritare. Aceasta din urmă include în cadrul companiei pe Berto Lamet, care este un producător de matrițe pentru foi de tablă, și firma U. T. S, care era specializată în ingineria de produs și proces. Berto Lamet a preluat firma TEA, care era o companie specializată în fabricarea de matrițe prin injecatre. La începutul anilor `90 Berto Lamet a preluat Mecaner S. A. din Bilbao, Spania, această companie avea experiență în fabricarea de matrițe pentru foi de tablă. Din `95 compania Comau Finanziaria S. p. A. se extinde în America de Sud, Europa, America de Nord și Asia. Se lansează pe piață două noi sedii ale Comau care aderă la piața Mercosur și anume Comau do Brasil Ind e Com. Ltda și Comau Argentina S. A. În Europa se stabilește un sediu nou, mai exact în Germania, Comau Deutschalnd GmbH adoptă toate resursele pentru a garanta un sprijin local specializat în țară. Se extinde Comau și în continentul american, firma Comau Producticity Systems își va schimba numele în Comau North America Inc.. Se crează un birou de reprezentanță la Beijing, China. În Franța prin `96 se stabilește Comau France S. A. care oferă unități comerciale pentru comercialele Comau din întreaga zonă a acesteia. În Italia Comau Finanziaria S. p. A. se redenumește în Comau S. p. A.. Aceasta din urmă obține acțiuni de la firma Geico S. p. A. în anul 1997, această firmă este producătoare de sisteme de vopsire pentru industria automobilelor. În Asia de Sud se naște Comau India Pvt. Ltd. din Pune care va sprijini local și va gestiona întreaga Asie de Sud. După toate aceste realizări s-au hotărât să lanseze și Comau Service prin anul 1998 pentru a furniza servicii complete de mentenață în întreaga lume. Din păcate fabrica care producea matrițe pentru foile de tablă dispare de pe piață, iar firma Comau Poland Sp. z. o. o. , din localitatea Tychy, își deschide porțile, și spre sfârșitul anului își extinde activitatea pentru a face și servicii de mentenanță. În anul 1999 operațiunile făcute de compania franceză sunt preluate de alta și îi schimbă numele în Comau Sciaky S. A.. Operațiunile făcute de această firmă se referă la caroseria mașinii și partea activităților de sudare a supapelor de motor. O nouă realizare a companiei Comau S. p. A. este aceea că obține acțiuni majore la compania Renault Automation S. A. din Franța specializată în inginerie, taierea metalului, partea de asamblare mecanică și partea de asamblare finală a caroseriei. Pe continentul american Fiat S. p. A. achiziționează reogressive Tool and Industries Co. ( PICO ), care este un lider american în fabricarea sistemelor de caroserie, pe care o redenumește Comau Pico. Comau schimbă numele și companiei Pico Estil din Luton, Anglia cu Comau Estil, iar Aims din Uitenhage, Africa are schimbată denumirea în Comau South Africa Pty. Ltd. În anul 2000 se înfiițează Comau Automotive Equipment Co. Ltd. în Shanghai pentru a servi clienții din China. În Europa de Nord Comau Belgium N. V. a fost stabilită pentru a dezvolta servicii de mentenanță, iar în Spania, mai exact în Madrid se dezvoltă Comau Systems Sercices S. L. . Prin 2001 compania Comau S. p. A. pune mâna pe două firme care serveau zona produselor pentru automobile, partea de inginerie de proces și industrializare, mai exact firmele Germann-Intec GmbH și Team Resources România rezultând Comau România S. A.. O nouă lansare este în Australia, mai precis Adelaide compania purtând numele de Comau Australia, care va ajuta creșterea ofertelor și pentru a sprijini clienții australieni. În Suedia prin 2002 se stabilește Comau Ingest Sverige AB, care va ajuta la creșterea serviciilor de mentenață în aceea zonă. Companiile Comau Russia Srl și Comau ( Shanghai ) International Comau Co. Ltd. din China au reușit în anul 2003 sa facă operațiuni concentrate pe activități de import – export, pentru a reuși să sporească prezența lor în Grupul Comau din China. În Franț, Comau Sciaky SA reușește să fie deținătoarea lui Gerbi & Sciaky, o firmă care era specializată în producția de pistoale electrice de sudură, și îi și schimbă numele în Sciaky S. A. S prin anul 2004. În cadrul anului 2005 companiile Comau Service France, Comau Sciaky și Sciaky S. A. S. se consolidează pentru a forma compania Comau France S. A. . Companiile din Germania reusesc să fuziunoneze, acestea fiind Comau Germann Intec GmbH și Comau Deutschland GmbH. În anul 2007 în Germania se lansează firma Comau Germann Intec GmbH având în principal activități de inginerie. În 2009 se lansează Comau Aerospace, astfel se extinde compania datorită experienței și abilităților într-un domeniu nou. Compania Comau se extinde cu noi linii de produse și anume eComau și Comau Adaptive Solutions.

Numele de Comau provine din abrevierea denumirilor COnsorzio MAcchine Utensili. Compania Comau România are aproape 40 de ani de experiență în sitemele avansate de fabricație, este lider mondial dovedit în soluții de automatizare durabilă și servicii. La nivel mondial firma Comau este prezentă cu 24 de locații în 13 țări, printre care și în țara noastră din anul 2001.

VI. 2. Studiu de caz utilizând software – ul Teamcenter

În acest studiu de caz se exemplifică o simulare a modului de lucru în care s–ar decurge munca într-o companie de proiectare dacă am folosi acest soft Teamcenter 8.

Figura VI. 2. 1 Software – ul utilizat

Software-ul Teamcenter pornește și automat apare o fereastră principală. Pentru a ne loga avem nevoie de un user și o parolă care sunt create de către inginerul de sistem cu drept de a face acest lucru. În funcție de fiecare persoană de tipul de activitate pe care îl va avea în Teamcenter, acesta va deține anumite drepturi. Pentru acest studiu de caz s-a realizat logarea cu userul: admin și parola: admin. În figura de mai jos este prezentată interfața soft-ului care în bara de titlu ( Getting Started ) afișează numele aplicației active, cu numele utilizatorului și rolul pe care acesta îl are. Are butoanele Back și Forward cu ajutorul cărora se poate naviga printre aplicațiile deschise. Soft-ul permite și căutarea unor fișiere având și câmpul de Search. Programul are un Panou de navigare care ajută accesarea celor mai utilitate informații. Panoul aplicației, cel din dreapta este de fapt o fereastră principală în care se afișează aplicația deschisă.

Figura VI. 2. 2 Interfața soft-ului

Pentru gestionarea fișierelor și informațiilor provenite de la departamentul de proiectare se folosește aplicația MyTeamcenter. Acesta deține două zone importante, amune zona unu în care apare structura folderelor, obiectelor din Teamcenter, iar în cea de a doua zonă se pot vizualiza datele din Teamcenter, mai exact proprietăți, detalii, model 3D al fișierelor CAD și desenele 2D. Butonul Summary prezintă o fereastră în care sunt afișate informații generale despre obiectul care a fost selectat. Butonul Details deține informații detaliate despre obiectul selectat, din această locație se pot face modificări asupra obiectelor din Teamcenter. Butonul Viewer reprezintă fereastra în care apar modelele 3D, desene 2D. În această fereastră se pot face măsurători, inspectări, se pot manevra documentele.

Figura VI. 2. 3 Interfața aplicației My Teamcenter

S-a trecut apoi la crearea organizației formată din trei departamente:

Proiectare PR1

Achiziții PR1

Fabricație PR1

Crearea organizației se face cu ajutorul butonului Configure Application → Add Applications → Organization. Accesând butonul Organization apare pe ecran o fereastră în care sunt trei zone:

o zonă în care se găsesc departamentele din cadrul întreprinderii virtuale;

o alto zonă în care se pot găsi liste cu persoane, utilizatori, grupuri, roluri;

cea de-a treia zonă conține partea în care se pot crea sau modifica departamentele, utilizatorii, persoanele.

Spre exemplu crearea departamentului de Proiectare PR1 se face astfel: se va face click pe butonul Organization, în cea de-a treia zonă a ferestrei se completează numele departamentului cât și descrierea ( departamentul de proiectare din cadrul firmei X ), în final se va face click pe butonul Create Group. În mod similar se procedează și cu celealte două departamente.

În cadrul departamentului de proiectare s-a creat un sub-grup stații PR1, acesta va avea în componența lui persoanele care proiectează stațiile pentru sudura caroseriei automobilelor după cum se vede în figura de mai jos:

Figura VI. 2. 2 Crearea unui sub-grup

Crearea sub-grupului se face selectând departamentul, apoi click stânga și accesând butonul Add Sub-Group, va trebuii bifată opțiunea Add new group as sub-group, click Next, se va complecta numele, apoi câmpul ce conține descrierea și click butonul Finish. Trebuie să se acceseze butonul Yes din partea de sus a ferestrei, după care apare o nouă fereastră de confirmare, click OK. Se va face click pe butonul Close pentru a reveni la fereastra anterioară.

În fereastra de mai jos se pot crea și modifica rolurile din cadrul întreprinderii. Se face dublu click pe butonul Roles. Se vor definii trei roluri ale indivizilor care vor folosi această aplicație, precum proiectant PR1, achiziții PR1 și inginer fabricație PR1. Aceste roluri se fac astfel: se face click pe butonul Roles, apoi se complectează câmpul Roles și descrierea, apoi se face click Create.

Figura VI. 2. 3 Crearea unui rol

Aceste roluri se pot asocia unui departament selectând sub-grupul din Groups. Apoi există o listă de roluri disponibile și o listă cu roluri atribuite grupului selectat. Se face click pe rol pentru a-l selecta, apoi se selectează Add pentru a-l adăuga grupului selectat anterior și cu ajutorul butonului Modify se vor salva modificările.

În continuare se vor crea persoanele din cadrul firmei virtuale. Numele acestor persoane sunt:

Hibașcău Mariana

Alexandrescu Mihai

Marin Cristian

Vidican Claudiu

Crearea unei persoane se face selectând butonul Persons, apoi se deschide o fereastră în care se complectează informațiile din figura de mai jos după care se selectează butonul Create.

Figura VI. 2. 3 Crearea persoanelor

Etapa descrisă mai sus se face pentru fiecare persoană în parte specificându-i firma din care face parte, adresa de email și numărul de telefon.

Mai departe se vor crea utilizatorii. Diferența între persoane și utilizatori este acela că le-am creat un ID, OS Name și o parolă asociindu-i unui grup pentru a putea avea acces în cadrul programului Teamcenter.

Se va selecta butonul User apoi se deschide o fereastră în care se vor complecta câmpurile necesare. Se pot selecta și persoane create mai sus sau altele, apoi în câmpul ID se va forma denumirea sub forma prenume.nume. Exact aceeași formă trebuie complectată în câmpul OS Name și de asemenea în câmpul Password. Câmpul Default Group introduce implicit grupul din care face parte utilizatorul. Unul dintre avantajele utilizatorului ar fi acela că poate face parte din mai multe grupuri. Utilizatorului i se pot atribuii două competențe și anume să fie Author ( introduce date ) sau Consumer ( vizualizează date ). În cele din urmă click pe butonul Create pentru a finaliza crearea utilizatorului.

Figura VI. 2. 4 Crearea utilizatorilor

În continuare se va prezenta modul de a face legătura între modelele CAD și soft-ul Teamcenter. În cadrul ferestrei Home se va crea un folder cu numele „ componente unit ”. Crearea folderului se face parcurgând următori pași: click File → New → Folder. Din fereastra nouă se selectează butonul Folder pentru a crea un folder cu caracteristici generale. Se va complecta câmpul Name cu un nume care să nu depășească maxim 32 de caractere ASCII. În câmpul Description se va scrie descrierea folderului de maxim 240 de caractere. Se încheie operația cu accesarea click asupra butonului OK. Urmând acești pași s-a creat structura „ componente unit ” în care am adăugat fiecare componentă a acestuia ca și un Item în cadrul folderului. Adăugându-le ca și Item au primit cod unic și revizie, scriind numele fiecărui reper codificat. Crearea acestui Item se face astfel: File → New → se va selecta butonu Item, în fereastra care se va deschide se va selecta tipul de obiect care se creează, în acest caz este Item și se face click pe butonul Next. Se deschide o altă fereastră cu diverse câmpuri care se vor complecta, spre exemplu codul obiectului, revizia acestuia și numele obiectului. Se poate scrie și o mică descriere în câmpul aferent. După complectarea câmpurilor se încheie aplicația cu butonul Finish, apoi se va selecta butonul Close pentru a reveni în meniul principal. Se repetă aceste comenzi până structura are forma de mai jos conținând toate reperele și elementele componente ale acelui unit din cadrul unei stații de sudură a caroseriilor auto.

Figura VI. 2. 4 Structura care conține folderul cu elementele componente

Obiectele create mai sus conțin în cadrul lor diverse documente care îl descriu. Aceste documente care în cadrul acestui soft poartă numele de dataset sunt fișiere CAD în diverse formate în funcție de soft-ul utilizat, spre exemplu: .dwg, .prt, .par, .asm, .sldprt, .model, .sldasm, .dft și altele, sau pot conține și fișiere non- CAD, precum texte, tabele, imagini, email-uri. Executându-se un singur dubluclick pe document, acesta se va deschide în cadrul operației în care a fost salvată cu condiția ca acel computer să aibă instalat acel soft. Crearea unui detaset se face pornind de la revizia obiectului în cadrul căruia se va crea documentul. Cu ajutorul comenzilor File → New → click pe butonul Dataset, după care se deschide o fereastră în care se vor complecta câmpurile Name, Description, în câmpul More se alege tipul documentului. Pentru a reuși să vizualizăm unele documente trebuie să fim în cadrul câmpului Viewer.

Figura VI. 2. 4 Am creat elementele componente ale fiecărei revizii de item

Adăugarea fișierelor realizate cu NX 7.5 se face cu ajutorul click stânga pe folderul „ Newstuff” → File → New → se alege Itemul dorit → tipul de obiect va fi tot Item → click Next. Cu ajutorul butonului Assign îi este atribuită revizia acelui Item, se va complecta câmpul Name, după care se face click pe Finish. Pentru a închide aplicația de tot se va da Close.

VIZUALIZAREA ITEM-ULUI CU EXTENSIA .JT

VIZUALIZAREA ITEM-URILOR CU EXTENSIA .JPG

Am creat Structure Manager cu ajutorul comenzii BOM VIEW REVISION (BVR )

Am modificat excelul precizând elementele buy/make și l-am încărcat în structură

Am ales procesul template pt structura de Workflow

Am administrat sarcini user-ilor

Am verificat Worklist-ul persoanei care a creat workflow

Verificarea Worklist-ului de către proiectant

Aprobarea după îndeplinirea sarcinii de proiecatre

Crearea unui proces tehnologic

Procesul tehologic de creare a unei piese

Crearea activităților

Configurarea succesiunii operațiilor