Convergenta Reala Si Convergenta Nominala Aderarea la Zona Euro

Aderarea la Uniunea Economică și Monetară (Zona euro) este condiționată de îndeplinirea a 5 criterii de convergență nominală.

Totuși, aceste criterii tehnice nu garantează și succesul unei economii care decide să adopte moneda unică.

Fără progrese sustenabile în privința convergenței reale (anterioare acestei decizii), economia României ar fi o țară periferică a zonei euro, iar beneficiile vor fi mai mici decât costurile adoptării monedei unice.

Existența unei monede unice va amplifica procesul de integrare economică dintre economiile zonei euro și va avantaja economiile cele mai competitive ale uniunii monetare (Germania vs. PIGS).

România a amânat recent ținta de aderare la zona euro în 2015.

Convergența economică (reală)

Criterii de analiză ale convergenței economice/factori de influență

PIB-ul pe locuitor

Sursa datelor: Eurostat

Sursa datelor : Eurostat (2011)

Evoluția procesului de convergență a României relativ la zona euro

Sursa datelor : Eurostat (2011), calcule personale

Ipoteza de convergență beta în cazul țărilor ECE (1995-2010)

Productivitatea muncii

Productivitatea muncii (euro/lucrător)

Gradul de convergență a prețurilor bunurilor de consum (UE-27 = 100)

Convergența structurală cu zona euro

1. Indicele neconcordanþei structurale, propus de Krugman, evidenþiazã distanþa structuralã dintre structurile sectoriale ale României si zonei euro (ZE).

Indicele neconcordanþei structurale (Krugman)RO/ZE =

unde, sk reprezintã ponderea sectorului k în valoarea adãugatã a României si zonei euro. Indicele ia valoarea 0 (similaritate perfectă) și 1 (divergență maximă).
Analiza realizată în cadrul acestei secțiuni s-a bazat atât pe o structură NACE 6 (în care numărul sectoarelor de activitate este de 6), cât și pe una de tip NACE 31
(cu 16 ramuri și 15 subramuri ale activității industriale).

2. Indicele divergenței, propus de către Stattev și Raleva (2006) a fost utilizat în cadrul unor rapoarte privind analiza stadiului convergenței economice pentru noile țări membre ale UE.

Indicele divergenței =

Dacă acest indice este zero, atunci există aceeași structură a economiei, relativ la economia de referință.

3. Indicatorul asimetriei structurale, se calculează ca deviație standard a strucurii economice comparativ cu media zonei euro.

Indicatorul asimetriei structurale =

Cu cât valoarea acestui indice este mai redusă, cu atât există o structură sectorială mai similară cu cea a zonei euro.

Sursa datelor: Eurostat

Divergența sectorială dintre România și zona euro (NACE 6)

procesul de creștere economică rapidă (2004-2008) a fost însoțit de transformări sectoriale relativ reduse, care mai degrabă ne-au îndepărtat de media zonei euro.

evoluția agriculturii a explicat între 44% și 86% din valoarea indicelui divergenței; abaterea pătratică relativă a acestui sector față de zona euro, scăzând de la 60% în 2001 la 11% în 2007

Conform indicelui Krugman, perioada de expansiune economică a coincis cu stagnarea decalajelor structurale, în timp ce faza de recesiune economică a generat accentuarea acestora la nivelul de aproximativ 46%; altfel spus, există o distanță relativă de 46 puncte procentuale între contribuțiile la valoarea adăugată ale României și zonei euro.

Nivelul indicelui asimetriei structurale a fost influențat în mod decisiv de sectorul serviciilor, în cazul căruia există cele mai mari decalaje sectoriale.

Sursa datelor: Eurostat

Figura. Divergența sectorială dintre România și zona euro (NACE 31)

Valorile indicelui Krugman sunt superioare celor corespunzătoare NACE 6, ca urmare a diferențelor semnalate în cazul unor sub-sectoare de activitate precum serviciile de intermediere, închirieri, servicii pentru afaceri, producerea de electricitate, serviciile hoteliere și între diferitele ramuri industriale.

Dacă pe baza NACE 6 evoluția industriei putea fi interpretată ca fiind una favorabilă, conform NACE 31, există în continuare decalaje importante între cele două economii.

Tendința de convergență a agriculturii a influențat în mod decisiv și indicele divergenței, care s-a redus de trei ori între 1998 și 2007. Dacă în primul an de referință, agricultura deținea o pondere de 77% din decalaj, în 2009 contribuia numai cu 30% din valoarea respectivului indice

OBSERVAȚII:

Structura economică a României este extrem de divergentă cu cea a zonei euro, iar progresele înregistrate în ultimii zece ani au fost puțin semnificative.

Prin urmare, șocurile ofertei care vor afecta România și zona euro vor fi mai degrabă asimetrice, situație care va reduce corelația ciclurilor de afaceri și va mări costurile unei eventuale adoptări a monedei unice.

Asimetria ofertei agregate va fi rezultatul manifestării, mai degrabă, a șocurilor interne și nu al unor efecte de contagiune dinspre economiile uniunii monetare. De exemplu, contribuția agriculturii este divergentă în România relativ la țările integrate monetar, însă agricultura autohtonă va reacționa într-o foarte mare măsură numai la șocurile interne, deoarece bunurile agricole dețin o pondere mai mică de 5% în exporturile totale, iar investițiile străine în agricultură sunt sub 2% din total.

În schimb, șocurile specifice industriei sunt atât interne, cât și externe, deoarece acest sector se produc bunuri comercializabile care reacționează la evoluția veniturilor și a activității industriale din economiile integrate comercial cu România.

Pentru a surprinde specificul structural al economiei românești în cadrul regiunii din care face parte, a fost realizată o analiză comparată în care au fost incluse cele zece economii din Europa Centrală și de Est (inclusiv cele trei Țări Baltice). S-a folosit o metodologie NACE cu 10 sectoare de activitate. Perioada examinată a fost 2000-2011.

Evoluția decalajelor structurale dintre țările ECE și zona euro

Notă: IK – Indicele Krugman; ID – indicele divergenței; IAS – indicele asimetriei structurale

Sursa datelor: Eurostat

Gradul de integrare comercială și structura comerțului

Sursa datelor: Eurostat

Evoluția schimburilor comerciale dintre România și UE-27

Sursa datelor: Eurostat

Ponderea relațiilor comerciale ale țărilor ECE cu UE-27 (2011)

Cei mai importanți parteneri comerciali ai României din zona euro

(în primele zece economii din punctul de vedere al schimburilor comerciale)

Sursa datelor: Departamentul de comerț exterior, România

Gradul de integrare comercială a țărilor ECE cu nucleul,
respectiv periferia zonei euro (%)

Notă: N – nucleul zonei euro; P – periferia zonei euro

Sursa datelor: Eurostat

Proporția exporturilor țărilor ECE către economiile
din aceeași regiune

Sursa datelor: Eurostat

În conformitate cu nomenclatorul cu șase categorii de bunuri comercializabile, rezultă că s-a manifestat o convergență a structurilor de export și de import ale României și zonei euro.

Cu excepția exportului de produse chimice, toate celelalte grupe de bunuri exportate au susținut reducerea decalajelor față de zona euro în perioada 1999-2011.

Ponderea exporturilor de alte bunuri industriale (în special textile și încălțăminte) s-a redus de la aproximativ 60% în 1999, la 33% în 2011, nivel cu 7 puncte procentuale superior celui al zonei euro. S-a mărit cu 145% ponderea exporturilor de mașini și echipamente de transport în 2011 relativ la 1999, această categorie asigurând 42% din totalul exporturilor românești.

Cele două categorii de bunuri descrise mai sus sunt cele care au contribuit în mod decisiv la reducerea indicelui Krugman al divergenței exporturilor de la 78,2% în 1999 la 27,6% în 2011, cea mai semnificativă scădere având loc începând cu anul 2006.

Sursa datelor: Eurostat, calcule personale

Divergența structurii comerțului dintre România și zona euro

Sursa datelor: Eurostat

Analiza structurii exporturilor în funcție de șase categorii de produse (2011)

Convergența structurală a comerțului exterior nu presupune doar creșterea similarității dintre proporțiile diferitelor grupe de bunuri, ci și majorarea schimburilor comerciale care presupun valoare adăugată ridicată și utilizarea unor tehnologii medii și superioare.

Metodologia de determinare a gradului de complexitate a comerțului

Sursa datelor: Eurostat

Conținutul tehnologic al exporturilor României către UE-27

Sursa datelor: Eurostat

Ponderea exporturilor mediu/high-tech în exporturile totale
către UE-27 (2010)

Sursa datelor: Eurostat

Ponderea exporturilor bazate pe resurse/low-tech
în exporturile totale către UE-27 (2010)

Sursa datelor: Eurostat

Conținutul tehnologic al importurilor României din UE-27

Sursa datelor: Eurostat

Structura importurilor din perspectiva complexității tehnologice
(2010)

Gradul de integrare financiara

Proporția țărilor din nucleul zonei euro în stocul de capital al economiilor ECE (2009)

Ponderea investițiilor străine directe din partea țărilor UE-27 în stocul ISD (2009)

Gradul de intermediere bancară în țările ECE și țările din nucleul zonei euro (2010)

Ponderea capitalului străin în activele bancare din România

Structura capitalului bancar străin din România

capitalul străin bancar investit în România provine de la bănci cu sediul social în țările membre ale zonei euro. Dacă în anul 2000, Austria, Grecia, Franța, Olanda și Italia dețineau 54,5% din activele bancare românești, în 2005 ponderea acestora a ajuns la 78,1%, nivel similar cu cel din 2010. Structura capitalului bancar din România a fost influențată în special de creșterea expunerii pe băncile grecești până la un maxim de 30% în 2008 și pe majorarea dependenței de capitalul austriac, a cărui pondere a fost de aproximativ 34% în 2010

Grecia deține cea mai mare cotă de piață și în cazul Bulgariei și al altor economii din Sudul Europei, în timp ce în Polonia, Ungaria sau Cehia există o prezență mai semnificativă a băncilor din Belgia, Austria, Italia, Germania sau Franța. De exemplu, în Polonia, băncile din Italia dețin 14% din activele bancare, iar cele din Germania 11%, în timp ce în Ungaria și Cehia băncile austriece dețin aproximativ 20,8% din totalul activelor bancare ale fiecărei economii. Belgia deține 21% din activele Cehiei și 12% din cele ale Ungariei, în cea de-a doua economie existând de asemenea prezențe semnificative ale Italiei (18,3%) și Germaniei (13,2%).

Conform statisticilor Băncii Reglementelor Internaționale (2011), Austria este cea mai expusă economie din zona euro pe economiile ECE, băncile austriece deținând 13,4% din creanțele externe ale Bulgariei, 35,4% în cazul României, 33,1% în Cehia, respectiv 26,7% în Ungaria și 5% în Polonia. Grecia are o expunere ridicată pe creanțele externe în cazul Bulgariei, băncile grecești deținând 38,3% din aceasta, și una mai redusă de 18,7% în cazul României. Belgia este mai expusă în cazul Cehiei (24.5% din expunerea totală), Ungariei și Poloniei, în timp ce Germania are cea mai mare expunere pe Ungaria, cu aproximativ 20,4% din creanțele externe asupra acestei economii. Franța are o expunere de 20% în Cehia, de 16,4% în România, de 10,5% în Bulgaria și de 9,5% în Cehia.

Existența unei monede unice va amplifica procesul de integrare economică dintre economiile zonei euro și va avantaja economiile cele mai competitive ale uniunii monetare (Germania vs. PIGS).

Analiza convergenței reale este detaliata și în cadrul lucrarii „Convergența reală și sincronizarea ciclurilor de afaceri cu zona euro” (Ed. ASE)