Contributia Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene la Dezvoltarea Turismului In Romania

LUCRARE DISERTATIE

CONTRIBUTIA FONDURILOR

STRUCTURALE ALE UNIUNII EUROPENE LA

DEZVOLTAREA TURISMULUI IN

ROMANIA

ABREVIERI

ACIS=Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

AECI=Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare

AMPOR=Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional

ANT =Conform Autoritatii Nationale pentru Turism

CSC =cadru strategice de coerență

CNSR =Cadru Național Strategic de Referință

CIMM= Competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii

CDSIC = cercetare și dezvoltare a Serviciului de Informații comunitare

CFM= Cadrul financiar multianual

CM POR=Comitet de Monitorizare al Programului Operațional Regional

CNIPT =Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică

EAC= Educație , Audiovizual și Cultură

FED=Fondul European de Dezvoltare Regionala

FSE=Fondul Social European

FC=Fondul de Coeziune

Fondul LIFE = Natura pentru proiecte de conservare a mediului și

FEADR= Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEC= Fondul European de Coeziune

HORECA= hotel , Restaurant și sectorul de catering

IPA =Instrumentul de asistență pentru pre-aderare

ICD=Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare

INS= Institutul National de Statistica

INTERREG =Cooperare Interregională ( parte din FEDR )

MDRT=Ministerul dezvoltarii regionale si turismului

ONG= organizație non-guvernamentală

OSG=Orientările strategice comunitare

PCDP=Politica comuna în domeniul pescuitului

PIB =Produsul Intern Brut

PIEE= Programul Intelligent Energy Europe

PNDR =Programul Național de Dezvoltare Rurală

RNR= Rețeaua Națională Rurală

POST =Operațional Sectorial Transport

TIC= tehnologiilor informației și comunicațiilor

TEN – T =Rețele transeuropene de transport

UE=Uniunea Europeana

WTTC=Word Travel and Tourism Council

Glosar de termeni.
Agenție pentru Dezvoltare Regională= Organism neguvernamental, de utilitate publică, cu

personalitate juridică, care funcționează în domeniul dezvoltării regionale

Arie naturală protejată= Zonă terestră/acvatică / subterană în care există specii de plante

și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice,etc ,cu valoare științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare.

Asociație de dezvoltare intercomunitară= Structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înființate de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea În comun a unor proiecte de dezvoltare;

Autoritate de Audit= Autoritatea publică, responsabilă cu verificarea operațiunilor de management și a sistemului de control pentru fiecare program operațional.

Autoritate de Certificare și Plată= Structura organizatorică din cadrul Ministerului Finanțelor Publice,responsabilă de certificarea sumelor si primirea fondurilor transferate României din instrumente structurale și transferulcătre beneficiari/unități de plată .

Autoritate de management pentru Programul Operațional Regional= Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței are responsabilitatea managementului, gestionării și implementării asistenței financiare din instrumente structurale ale UE pentru POR

Cadrul Național Strategicde Referință= Documentul elaborat de Statul Membru, care asigură că asistența primită prin Fondurile Structurale și de Coeziune coicid cu Orientările Strategice Comunitare privind coeziunea și care identifică legătura între prioritățile comunitare și între cele ale programului național de reformă

Cerere de finanțare= Formular completat de către Solicitant, cu sccopul obținerii finanțării Cheltuieli eligibile= Cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul PO, acestea pot fi finanțate din instrumente structurale și din cofinanțarea publică /privata

Cheltuieli neeligibile= Cheltuieli inerente realizării proiectelor finanțate din instrumentele structurale în cadrul programelor operaționale, ce nu pot fi finanțate din instrumentele structurale

Comitet de Monitorizare al Programului Operațional Regional= Structura națională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional și strategic în procesul de implementare a POR.

Contractor= Persoana fizică sau juridică, de drept public sau privat, cu care Beneficiarul a încheiat contractul de execuție a unei lucrări, de furnizare a unor produse sau de prestare a unor servicii

Infrastructură= Clădirile, drumurile de acces, străzile interioare, construcțiile, rețeaua de utilități publice, rețeaua de comunicații,etc

Persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial= Asociații și fundații, inclusiv filiale ale asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în România,

Program operational= Document elaborat de Statul Membru și aprobat de Comisia Europeană,

prin care este stabilită o strategie de dezvoltare printr-un set de priorități coerente, finanțate din unul din Fondurile Structurale și de Coeziune

Turism= Activitățile angajate de persoane în cursul sejurului lor în locuri situate în afara mediului rezidențial, pentru o perioadă de peste 24 ore sau de cel puțin o noapte.

vizitator=decizia unui călător de a lua o excursie la o destinație principală în afara lui / mediul său obișnuit
turismul intern=cuprinde activitățile unui vizitator rezident în țara de referință , fie capatate dintr-o călătorie internă sau o parte a unei călătorie în străinătate ..
turismul extern= activitățile unui vizitator în afara țării de referință , fie ca parte dintr-o călătorie în străinătate sau ca parte dintr-o excursie interna ..
consumul de turism= cheltuielilor turistice

Stațiune turistică balneară= Localitatea / areal care dispune de resurse antropice si naturale ,

de resurse de substanțe minerale, științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură și care are o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare.

Stațiune turistică climatică= Localitatea sau/și arealul care dispune de resurse naturale și antropice,este situată în zone cu factori climatici benefici și are condiții pentru asigurarea menținerii și ameliorării sănătății / capacității de muncă/ odihnei și reconfortării .

Strategia Națională de Dezvoltare Regională din PND= Cuprinde prioritățile de dezvoltare ale României la nivel national/ regional /local și propune susținerea acestora prin investiții publice

concentrate, alocate pe bază de programe și proiecte.

Valoarea totală a proiectului= Totalul fondurilor corespunzătoare activităților desfășurate și prevăzute pentru pregătirea și implementarea proiectului (cheltuieli eligibile/ cheltuieli

neeligibile/cheltuieli conexe), indiferent de sursa de finanțare aferentă acestora.

Uniunea Europeanăeste o familie de țări democratice europene care conlucrează pentru a îmbunătății viață cetățenilor lor și pentru o lume mai bună.

Există 3instituții de decizie principale:

Parlamentul European-reprezintă cetățenii și e ales direct de aceștia(o data la 5ani).Are sediul la Bruxelles,Luxemburg si Strasbourg- are 736 membri(Romania are 33reprezentanti).

Consiliul Uniunii Europene-reprezintă statele membre individuale

Comisia Europenă-reprezintă interesele Uniunii că un tot unitar

Comisia propune proiecte legislative(principalele tipuri de legislatie sunt directivele si regulamentele) noi, iar Parlamentul și Consiliul le adoptă.

Scurt Istoric

Tratatele reprezinta baza UE.

UE are la baza 4tratate:

1.Tratatul de instituire a comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului(CECO)

2.Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene(CEE)sau mai este numit în mod frecvent-“tratatul de la Roma”.

3.Tratatul de instituire a Comunității europene a Energiei atomice(Euratom)

4.Tratatul privind UE semnat la Maastricht în1992,intrat în vigoare în1993.A creat o structura noua, cu trei “piloni”, cu caracter politic si economic in egala masura.

Cei trei “piloni” sunt diferitele domenii de politici publice, avand sisteme decizionale diferite.

Noiembrie 1995 -Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directivă " La colectarea informațiilor statistice în domeniul turismului " ( Directiva 95/57/CE a Consiliului ), care cere statelor membre ale UE pentru a furniza statistici periodice și specifice turismului

1993-România semneaza Acordul European de Asociere.

1995-primește statutul de țară candidata ca urmare a depunderii cererii de a deveni stat membru al Uniunii.

1998 – Decizia Comisiei ( 1999/35/CE ) a implementat unele aspecte ale acestei directive
    2004 și 2006 – Amendamente în 2004 și 2006 se referea la extinderea UE și schimbările recente de pe piața mondială de turism

1999-Consilul European de la Helsinki hotărăște începerea negocierilor de aderare

2000-Începerea Oficială a acestor negocieri până în 2004

2011 – Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a adoptat un nou regulament privind statisticile europene referitoare la turism și de abrogare a Directivei 95/57/CE a Consiliului , cu an de referință anul 2012 ( Regulamentul ( UE ) nr 692/2011 ) .

    Iulie    Octombrie 2011 – Comisia Europeană a adoptat Regulamentul ( UE) nr 1051/2011 de punere în aplicare a Regulamentului ( UE ) nr 692/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene referitoare la turism , în ceea ce privește structura rapoartelor de calitate și transmiterea datelor .

1 ian 2007-dată aderării României la UE

INSTRUMENTELE FINANCIARE ALE UE PENTRU UTILIZARE DE CĂTRE PĂRȚILE INTERESATE( PUBLICE ȘI PRIVATE) DIN SECTORUL TURISMULUI

Acest capitol furnizeaza un ghid pentru instrumentele financiare ale UE pentru utilizarea de către părțile interesate publice și private din sectorul turismului, în scopul de a identifica și sursele de acces de finanțare.

Ghidul este împărțit în două secțiuni:

Secțiunea 1 – Cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2007-2013 – oferă un rezumat al cheii programe de finanțare multianual cadru financiar, în 2007-2013, Toate care ar putea fi utilizate de către părțile interesate de turism luate în considerare în domeniul de aplicare al acestui studiu până în 2013 (unele comentarii de la punerea în aplicare a proiectelor specifice poate merge dincolo de 2013).

Secțiunea 2 – Cadrul financiar multianual 2014-2020 – propuneri de liste de ceva nou de finanțare

Programele pentru perioada 2014-2020 , care ar putea fi disponibil pentru părțile interesate de turism pentru proiecte specifice începând cu 2014 .

Ambele cadre financiare acoperă domenii similare de cheltuieli , deși cu o ușoară

modificări . Programe de finanțare noi au fost adăugate începând cu 2014 , la pozițiile diferite

și alte programe din Cadrul 2007-2013 au fost consolidate . De exemplu , în 2014-2020 Erasmus pentru toți va înlocui șapte programe în conformitate cu cadrul 2007-2013 : Programul existent de învățare continuă , Tineretul în acțiune , și cinci de cooperare international programe ( Erasmus Mundus , Tempus , Alfa , Edulink și Programul de Cooperare Pentru țările industrializate ) . În mod similar , Orizont 2020 va combina al 7-lea program-cadru pentru Activitățile de cercetare și de inovare legate de cadru pentru competitivitate și inovare

Program ( CIP ) .

Următorul tabel stabilește diferitele programe de finanțare :

DE RETINUT! In scopul acestui studiu ,programele de finanțare sunt grupate în două Cadre financiare multianuale , 2007 – 2013 și 2014 – . 2020 Descrierile programelor de finanțare în cadrul -Cadrul financiar multianual 2007 – 2013 se concentreze doar pe acelea care sunt cele mai relevante pentru părțile turismului interesate . Zonele gri din lista programelor în contextul cadrului financiar multianual 2007 – 2013 sunt mai puțin relevante pentru turism . Cu toate acestea , această listă oferă o vedere de ansamblu a următorului cadru financiar multianual 2014 – 2020 , care este cât mai complet posibil . Acest tabel a fost creat în mod special pentru a prezenta un rezumat al programelor de finanțare , precum și legaturile între ele .

Fondurile Structurale ale UE

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este aplicabila tuturor statelor membre, totalul alocarilor financiare fiind de 336 mld. euro in perioada 2007 – 2013.

Fondurile Structurale sunt distribuite în funcție de trei obiective ale politicii de coeziune , care sunt :

1 convergență – . Obiectivul este de a reduce diferențele regionale în UE, prin sprijinirea acestor regiuni al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din UE de a prinde din urmă cu cele în care PIB-ul este mai mare decât media ;

-destinat sa grabeasca dezvoltarea economica pentru regiunile ramase in urma, prin investitii in capitalul uman si infrastructura de baza

2 competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – .Scopul este de a crea locuri de muncă , prin promovarea competitivitatea și de a face din regiunile respective mai atractive pentru investitori . acest obiectiv acoperă toate regiunile din Europa care nu sunt acoperite de obiectivul de convergență ;

– destinat sa consolideze competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei de munca printr-o dubla abordare (angajati si angajatori).

3 Cooperare Teritorială Europeană – scopul este de a încuraja cooperarea la nivel transfrontalier ,

între țări și regiuni

Aceste obiective generale se aplică la trei fonduri structurale :

Fondul European de Coeziune( FEC )

Fondul Social European ( FSE )

Fondul European de Dezvoltare Regională ( FEDR ) .

Figura 1 de mai jos demonstrează legăturile dintre obiectivele specifice și fondurile structurale în perioada financiară 2007-2013 .

Figura 1. : Obiective și fondurile structurale 2007-2013

FEDR: investitii in transport, crearea de noi locuri de munca, proiecte de dezvoltare locala, antreprenoriat.
(FSE): promoveaza integrarea somerilor si a grupurilor dezavantajate pe piata muncii, prin finantarea unor masuri de instruire si a unor sisteme de recrutare si asistenta.
(FC): asista cele mai putin prospere state membre ale Uniunii Europene cu un produs national brut (PNB) pe cap de locuitor de mai putin de 90 % din media comunitara.
In perioada 2007-2013, toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei au fost eligibile pentru Programele Operationale sub obiectivele Convergenta si Cooperare Teritoriala.

Principalele resurse financiare pt sprijinirea turismului durabil sunt reprezentate de fondurile structurale , în special Fondul European pentru Regională Dezvoltare ( FEDR ). În ceea ce privește calitatea , fondurile europene și naționale afectează în mod direct si pozitiv turismul , particular în ceea ce privește dezvoltarea capacităților instituționale la nivel local și regional , precum și ca urmare a caracterul interdisciplinar al acestui sector- Turismul . Din punct de vedere cantitativ ,impactul pe care aceste fonduri il au în turism este reprezentat de investiții în

infrastructura pentru cazare , transport sau în programe care promovează destinații turistice .\

În cele din urmă , comunitățile suporta diverse proiecte de sprijin care se concentrează

la rezultatele anticipate și pe diverse tipuri de evoluții de lungă durată , acestea incluzând si creșterea standardelor de cazare și creșterea atractiilor din sezon.

Fonduri structurale pentru turism

Fonduri structurale Turism: Activitãtile eligibile in cadrul schemei de finantare prin fonduri structurale a turismului romanesc sunt :

PROGRAMELE OPERATIONALE ROMANESTI 2007-2013

In perioada 2007-2013 Romania a primit 19,667 miliarde euro din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.
Aproximativ 98% din aceasta suma a fost alocata pentru sapte Programe Operationale in cadrul obiectivului "Convergenta" (diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala intre regiunile UE).
Cele 2% ramase vor fi alocate pentru sase Programe Operationale sub obiectivul "Cooperare teritoriala" cu tarile invecinate.

PROGRAME OPERAȚIONALE SECTORIALE ȘI REGIONALE:

2. Programul Operațional Sectorial Transport 23%
3. Programul Operațional Sectorial Mediu 23%
4. Programul Operațional Regional 19%
5. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 18%

6.Programul Operațional Cresterea Competitivitatii Economice 13%

7.Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 1%
8.Programul Operațional Asistență Tehnică 1%

PROGRAME DE COOPERARE TERITORIALĂ 2%
1. Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013
2. Programul Operațional Comun Ungaria-Slovacia-România-Ucraina
3. Programul Operațional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre
Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013
5. Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România
6. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia
7. Programul de cooperare transnațională „Sud Estul Europei”
8. PO-uri Cooperare Interregională

Proiectul " incubator de afaceri pentru transfrontaliere Cooperarea în dezvoltarea turismului "Lista de proiecte de investiții de adminis unitate Borod -administrativ – teritoriale ( 2012)Dezvoltarea turismului pe baza unor programe naționale de finanțare europeană și în …105Dezvoltare ( FEADR ) , Măsura 313este în curs de implementare în Șuncuius , ( piscină și terenuri de sport în valoare de227.426 de euro ) și în Vadu Crișului , în care proiectul de infrastructură turistică este în valoare de 124.000 de euro .

In 2007 cel mai mare grad de absorbție al fondurilor europene, de 42,39%, s-a înregistrat în cazul Programul Operațional Regional (POR), program care are ca scop sprijinirea dezvoltării regiunilor din România.

Cele mai scăzute grade de absorbție, sub 18%, s-au înregistrat în cazul Programului Operațional Sectorial Transport (POST), care are ca obiectiv îmbunătățirea infrastructurii de transport din România, și în cazul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE), ce se adresează în principal mediului privat, banii putând fi accesați, printre altele, de microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și de societăți cooperative.

Numărul de proiecte depuse din 2007 și până in 2013 pentru a obține finanțare din bani europeni în ultimii șapte ani:

-POSCEE-au fost depuse 15.815 proiecte

-Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane- au fost depuse alte 14.892 de proiecte

Bilanțul României în 7 ani de fonduri structurale ale UE:

Cea mai mare sumă, 726 milioane de euro, a fost absorbită prin POR, acesta fiind urmat în clasament de POSDRU, cu fonduri rambursate de peste 625 milioane de euro, și de POST cu 514 milioane de euro. Alte 511 milioane de euro vor ajunge în România de la UE prin Programul Operațional Sectorial Mediu (POSM), cel mai important program de asistență financiară pentru infrastructura de mediu, și peste 196 milioane de euro prin POSCCE.

Bani alocati de UE pentru exercitiul financiar 2007-2013- 19,2 mld.euro

Suma absorbita in perioada 2007-7noiembrie 2013-4,8mld euro

Programul Operational Regional

POR finanteaza:

– reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport, educationala, de sanatate;
– dezvoltarea structurii de sprijinire de afaceri (parcuri industriale, logistice, de afaceri, etc);
– reabilitarea siturilor industriale neutilizate si pregatirea acestora pentru noi activitati si sprijinirea dezvoltarii infrastructurii turistice si a initiativelor antreprenoriale din domeniu, sprijinirea dezvoltarii oraselor cu potential de crestere economica.

Programului Operational Regional 2007-2013

 Turismul românesc a beneficiat de o finanțare considerabilă în perioada 2009-2011- peste 200 de milioane de euro de la bugetul de stat și de 612 milioane de euro, bani europeni. Din acești bani, 215 milioane de Euro de la UE sunt folosiți pentru restaurarea și valorificarea turistică a patrimoniului cultural pentru proiecte care vizează, de exemplu, mănăstirile celebre din Bucovina, bisericile fortificate săsești din Transilvania, bisericile de lemn din Transilvania, cetățile medievale din Transilvania, centre istorice, muzee, case memoriale, monumente. De 330 milioane de Euro au beneficiat investitorii privați care și-au putut cofinanța din fonduri europene proiectele de investiții în infrastructura turistică, iar 150 de milioane Euro sunt disponibili pentru acțiuni de promovare turistică la nivel local, regional și național.

Stațiunile de iarna din România au fost revitalizate în ultimii ani. În multe dintre acestea s-a amenajat pârtii noi, o parte din ele fiind dotate cu instalații de nocturna și instalații de produs zapada artificială. 

.

Au fost alocate fonduri consistente pentru dezvoltarea si modernizarea domeniilor schiabile din România, derulându-se 17 proiecte în acest sens în județe ca: Bihor, Brașov, Covasna, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Prahova, Suceava, Vâlcea.

Petroșaniul a primit aproape 21 de milioane de lei
Proiectului „Schi în Hunedoara” au fost alocate mai multe tranșe de bani, în special la Petroșani. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 1762/2006, privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006,  municipiului Petroșani i-a fost alocată suma de 1.349.000 lei, pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru subprogramul „Schi în România”.
Apoi, în anul 2008 pt finanțarea proiectului tehnic de investiții în turism, subprogramul național „Schi în România”, municipiului Petroșani i-a fost alocată suma de 8.000.000 lei pentru realizarea proiectului tehnic la proiectul de investiții „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng’”. De asemenea, MDRT a alocat Consiliului Local Petroșani suma de 1. 725.000 lei, pentru finalizarea proiectului tehnic la proiectul de investiții „Schi în România, municipiul Petroșani”. Valoarea totală a contractului de lucrări de execuție este de 351.782.000 lei.
Până în 2013, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a plătit la acest contract suma de 20.901.000 lei, astfel: în anul 2010 suma de 1.000.000 lei, în anul 2011 suma de 15.000.000 lei, iar în anul 2012, suma de 4.901.000 lei.

La Straja s-au făcut pași importanți, prin acest program. Acolo, din banii primiți, a fost realizată telegondola, cinci pârtii cu zăpadă artificială integral, o pârtie cu zăpadă artificială în proporție de 50 la sută, o altă pârtie cu zăpadă artificială realizată în proporție de 80 la sută, alimentare energie electrică, lac de acumulare, trei captări de apă cu stații de pompare și un telescaun. În total, numai pentru Valea Jiului, programul „Schi în România” a primit, până acum, aproximativ 58 de milioane de lei.

În orasul Sinaia a avut în proiectare "Dezvoltarea Zonei Turistice Sinaia-Perla Carpaților Zona Cota 2000", proiect finanțat din fonduri structurale

A fost pentru prima dată după 1989, cand s-au construit baze salvamont și refugii montane, dar a avut loc și semnalizarea mai multor trasee montane. S-au implementat proiecte de modernizare a infrastructurii turistice din stațiunile balneoclimaterice, au fost construite porturi turistice în Deltă și pe Litoral, au fost amenajate baze și foișoare de observație pentru salvamari, dar s-au investit bani de la stat și în infrastructura turistică culturală.

La Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, – Programul Operațional Regional, finanțat cu 4,3 miliarde de Euro de la UE- absorbția efectivă a fondurilor europene a fost de 2-3 ori mai mare față de alte programe operaționale din România, iar banii europeni alocați au fost aproape în întregime contractați

Axa prioritara 5 – „Dezvoltarea si promovarea turismului”

Investitiile in turism si cultura vor permite regiunilor de dezvoltare sa foloseasca avantajele oferite de potentialul lor turistic si patrimoniul cultural in identificarea si consolidarea identitatii proprii, pentru a-si imbunatati avantajele competitive in sectoare cu valoare adaugata mare si continut calitativ si cognitiv ridicat, atat pe piete traditionale cat si pe piete noi, in formare.

Tab.5 Alocarea financiară pentru Programul Operațional Regional 2007 – 2013

Tab.6 Obiectivele acestor domenii de interventie si categoriile de beneficiari eligibili

In Romania sunt 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR-uri) – desemnate Organisme Intermediare pentru implementarea POR

• Regiunea 1: Nord-Est include 6 județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava,

Vaslui

• Regiunea 2: Sud-Est include 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea,

Vrancea

• Regiunea 3: Sud include 7 județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița,

Prahova, Teleorman

• Regiunea 4: Sud-Vest include 5 județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea

• Regiunea 5: Vest include 6 județe: Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș

• Regiunea 6: Nord-Vest include 6 județe; Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș,

Satu Mare, Sălaj

• Regiunea 7: Centru include 6 județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu

• Regiunea 8: București – Ilfov include capitala țării București și Județul Ilfov

Cea mai buna absorbtie a POR in regiuni!

Regiunea 6: Nord-Vest (Transilvania de Nord)

Atractii turistice

Regiunea beneficiaza de atractii si resurse turistice deosebite care o incadreaza intre regiunile cu perspective importante de dezvoltare: ape termale si mine de sare (statiunea turistica internationala Baile Felix din Bihor este una dintre cele mai importante din Romania, 1 Mai, Tinca, Tasnad, Marghita, Ocna Sugatag, Dej sau Turda); exista si o serie de proiecte de dezvoltare ale statiunilor turistice montane – Borsa, Baisoara, Stana de Vale, Colibita; cultura populara si patrimoniul cultural si etnografic cu destinatii in topul obiectivelor culturale din Romania (Castelul Banffy de la Bontida), cetati si monumente istorice (Oradea, Bistrita), bisericile fortificate din Transilvania si Manastirile de lemn din Maramures (monumente Unesco) etc.; peste 170 de arii naturale protejate cu o suprafata totala de 28.1845 ha, doua parcuri nationale si doua parcuri naturale, incluse in circuitele turistice.

Aproape jumătate din banii europeni oferiți prin Programul Operațional Regional 2007-2013 în Regiunea de Nord-Vest au fost absorbiți în diferite proiecte.

-Procentul de absorție de 45, 23% pentru NV

– Procentul de absorție la nivel national este de 33%.

Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest a contractat, până acum, 463 proiecte care beneficiază de finanțare nerambursabilă de 542,59 milioane euro. Gradul de contractare al acestora este de de 111%. Dintre acestea, 304 proiecte au finalizat deja implementarea. Gradul de absorție este de 45,23 %, pentru toate proiectele în implementare fiind făcute plăți (rambursate cheltuieli) în sumă totală de peste 290 milioane de euro.

PROIECTE POR derulate prin ADRNV care privesc turismul :  

7 obiective turistice și de patrimoniu cultural reabilitate și incluse în circuitul touristic

5 proiecte de infrastructură turistică finalizate.

Modernizarea si extinderea infrastructurii turistice de agrement si a unitatilor conexe in Municipiul Bistrita_Pasurea Scullerwald

Proiectul este finanțat din FEDER, prin POR,Axa prioritară 5 , Domeniu major de intervenție 5.2
Valoarea totala a proiectului: 6.978.403,29 lei
Durata de implementare: 12.12.2012 – 12.06.2014
OBIECTIV GENERAL
Obiectivul general al proiectului il reprezinta realizarea unei structuri de agrement turistic si de recreere in Municipiul Bistrita, prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de agrement si a utilitatilor aferente in Padurea Schullerwald, in vederea cresterii cu 24% a numarului de turisti – sosiri si innoptari, precum si triplarea nr. localnici care utilizeaza acesta structura pentru petrecerea timpului liber.
OBIECTIVE SPECIFICE
Modernizarea si extinderea infrastructurii de agrement Padurea Schullerwald pe o suprafata de peste 30ha, presupune urmatoarele amenajari:
– Construirea a 5 terenuri de sport – 2 terenuri multifunctionale pentru fotbal/baschet/handbal, 1 circuit de skateboard si role, 1 perete pentru catarari, 1 teren de paintball;
– Modernizarea utilitatilor aferente, presupune realizarea a aproximativ 6,3 km de alei destinate accesului in toate zonele functionale ale Padurii Schulerwald precum si pentru promenada. Ca si utilitati aferente se va realiza o retea de apa si canalizare in lungime de 2,240 m si o retea de iluminat pe o lungime de 630.00 m;
– Crearea de locuri pentru recreere si popas – amenajarea a 4 locuri de joaca pentru copii, amenajarea unui spatiu pentru jocuri tematice pentru persoane cu dizabilitati, amenajarea unui spatiu pentru jocuri pentru adulti (scripeti, traversari, obstacole, tiroliana), amenajarea unui spatiu de joaca in zona de picnic (minigolf, tenis de masa etc.); amenajarea unei zone de picnic dotate corespunzator cu mese si banci pentru picnic; precum si a 10 locuri de popas cuprinzand banci, foisoare, locuri de observare, hranitoare pentru animale etc.
– Construirea de piste pentru cicloturism presupune crearea unui circuit de aproximativ 1,7 km destinat ciclismului off-road si va avea zone de dificultate diferite, suprafata de rulare fiind construita din lemn, piatra sau pamant.;
– Reabilitarea drumului de acces la structura de agrement in lungime de aproximativ 230 m si realizarea racordurilor la utilitati pe str. Fazaneriei.

Domeniul 5.1. avea în implementare, la sfârșitul anului 2011, 6 proiecte în valoare nerambursabilă de 20 milioane Euro, aceste proiecte având efectuate plăți de prefinanțare și rambursabilă de aproape 10 milioane Euro. 

Un proiect a fost finalizat în 2011, Restaurarea si reabilitarea bisericii de lemn Sf. Arhangheli Mihail si Gavril-Rebrișoara, in vedearea introducerii acesteia in circuitul turistic, prezentat anterior.

Pentru domeniul 5.2. , în implementare sunt 7 proiecte, care acoperă aproape în totalitate alocarea regională, solicitând finanțare nerambursabilă de aproape 30 milioane Euro. Fiind proiecte complexe cu și perioade mari de implementare, nici un proiect nu a fost finalizat în 2011. 

AquaStar, primul complex acvatic din Satu Mare deschis din 1 iunie 2013

Implementarea proiectului ”Parc acvatic AquaStar – atracția turismului de agrement sătmărean”, cofinanțat de UE prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de intervenție 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterii calității serviciilor turistice, s-a derulat în perioada februarie 2011 – mai 2013. AquaStar oferă servicii turistice de agrement, divertisment, recreere, wellness și SPA, prin valorificarea în mod eficient a resurselor naturale de apă geotermală. ”Pentru o firmă totuși mică, așa cum este firma noastră, derularea unui asemenea proiect a fost o provocare uriașă, dar acum, când în sfârșit îl vedem materializat, sentimentul de împlinire este de aceeași amploare. Îmi aduc aminte și acum de momentul în care așteptam acordul EximBank pentru finanțare. A fost un moment decisiv pentru proiect și mă bucur că a ieșit totul așa cum am planificat. Suntem convinși că potențialul economic al acestei investiții este foarte mare mai ales că parcul acvatic devine o  ce va determina dezvoltarea economică a zonei pe mai multe planuri și mai ales pe termen lung”, a declarat Nagy Karoly, proprietarul Solarex. El adăugat că proiectul a generat pentru început peste 35 de noi locuri de muncă. Despre AquaStar AquaStar este un parc acvatic cu băi termale care va reprezenta una dintre atracțiile turistice de mare anvergură ale regiunii Sătmarului, destinată să răspundă cerințelor populației locale, precum și a celei din județele învecinate, respectiv regiunile transfrontaliere. AquaStar – primul complex acvatic al regiunii – va fi deschis tot timpul anului. Capacitatea parcului este de 2.000 de persoane/zi în sezonul estival și circa 500 persoane/zi în extra sezon, suprafața totală a terenului pe care este dezvoltat fiind de aproape 12.500 mp.

Regiunea 3: Sud

PROIECTE DE SUCCES

Proiectul- „Consolidare, restaurare si reabilitare Ansamblul Bisericii <<Sf. Vineri>> – municipiul Pitesti, judetul Arges”. Parohia Sfanta Vineri, in calitate de beneficiar, va primi asistenta financiara nerambursabila Regio pentru valorificarea si promovarea potentialului turistic-cultural local in cadrul Axei prioritare 5 „Dezvoltarea durabila si promovarea turismului”, Domeniul major de interventie 5.1 „Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe”.

Valoarea totala a contractului este de 8.131.281 de lei, din care valoarea eligibila nerambursabila este de 6.249.593,52 lei (fonduri nerambursabile FEDR – 5.647.757,66 lei; fonduri de la bugetul national – 476.843,99 lei; cofinantarea eligibila a beneficiarului – 124.991,87 lei).

Proiectul, ce are o durata de implementare de 20 de luni, vizeaza restaurarea, reabilitarea si conservarea ansamblului (cladirea bisericii in suprafata de 454 mp si casa parohiala in suprafata de 224 mp), precum si dezvoltarea activitatilor turistice de mare atractivitate, prin punerea in valoare a monumentului istoric, ce reprezinta un obiectiv de nepretuit al patrimoniului cultural arge Biserica Parohiei „Sfanta Vineri” a fost construita la inceputul secolului al XX-lea dupa proiectul arhitectului Ion N. Socolescu, aceasta fiind o replica a bijuteriei arhitecturale din vremea lui Neagoe Basarab, Biserica Manastirii Curtea de Arges. Dupa mai mult de o suta de ani de la darea in folosinta, aceasta ramane cea mai importanta cladire bisericeasca din municipiul resedinta de judet si din zona, devenind catedrala si sediul Protopopiatului Pitesti.sean.

Regiunea 7: Centru

Renovarea Cetatii Brasovului

Constructia zidurilor si bastioanelor care au dus faima Brasovului pana departe ca fiind „cetatea celor sapte bastioane” a fost inregistrata incepand cu sfarsitul secolului al XIV-lea – inceputul secolului al XV-lea, si a fost determinate de invaziile tatare si turcesti.

Din ansamblul fortificat al cetatii medievale Brasov se mai pastreaza azi circa 50% dintre zidurile, portile si bastioanele din trecut.

La jumatatea secolului al XVI-lea, cetatea a capatat aproximativ aspectul pe care il putem azi admira pe macheta adapostita in Bastionul Tesatorilor, cu 32 de turnuri, cu sapte bastioane – fortificatii mai puternice si mai bine inarmate – si cu portile de intrare, care la randul lor erau tot bastioane. Acestea erau amplasate: una la capatul strazii Republicii de azi, alta la capatul de jos al strazii Muresenilor (Poarta Vamii) si Poarta Ecaterina, in zona care facea legatura cu cartierul Schei.

In total, zidurile aveau 3.000 m lungime, fiind de 12 m inaltime si groase de 1,70 pana la 2,20 m. Pe langa bastioanele dispuse la fiecare 110 m, acestea mai erau aparate si de 28 de turnuri de pulbere, de forma patrata. Astazi se mai pastreaza doar sase, doua pe latura de sud si patru pe latura nord-vestica a cetatii. Zidurile erau duble si, uneori, pe latura nord-estica mai ales – triple, intre ele existand santuri si valuri de pamant. Intre ziduri se aflau asa numitele „tarcuri” (zwinger), stapanite fiecare de cate o breasla.

Restaurarea acestei cetati a fost proiectul prin care Consiliul Judetean Brasov a demonstrat ca banii europeni pot readuce maretia de odinioara a fortificatiei care despartea lumea apuseana de zona de influenta otomana.

Proiectul de restaurare a fost inclus in cadrul programului Phare, Coeziune Economica si Sociala si a avut un buget total de 574.437 euro, din care finantarea Phare a fost de 433.993 euro. Prin acest proiect a fost finantata si a fost introdusa in circuitul turistic zona centrala a Brasovului. Mai precis, prin reabilitari succesive au fost puse in valoare zidurile vechi ale Cetatii Brasovului, existente de-a lungul aleii Tampa, intre Bastionul Cojocarilor si Bastionul Tesatorilor. In final, intreaga zona a fost transformata intr-un punct de atractie turistica, cultural-sportiva si comerciala.

Receptia finala a proiectului a fost realizata in noiembrie 2006 si pana in prezent zona a atras peste 100.000 de turisti. In plus, prin aceasta finantarte sprijinita de Uniunea Europeana au fost create 92 de locuri de munca. Asa ca, acum Cetatea brasoveana respira un aer mai nobil, datorita fondurilor de pre-aderarea, puse la dispozitia Romaniei prin programul Phare CES.

Municipiul Medias este unul dintre cele mai importante orase din judetul Sibiu, fiind cunoscut in special pentru istoria sa deosebita, pentru faptul ca, de-a lungul timpului, cele trei nationalitati din zona, romana, germana si maghiara, au trait in buna armonie, dar si pentru faptul ca in perioada dinainte de 1989 localitatea a devenit un puternic pol industrial, in jurul intreprinderilor din domeniul materialelor de constructii si al celor de industrie usoara.

In ultimii ani, interesul fata de oras a crescut in special din punct de vedere turistic, apropierea de cateva statiuni balneo-climaterice fiind un factor favorizant al acestui interes. In plus, municipiul Medias concentreaza si doua functiuni importante, atat ca nod rutier, cat si ca punct important pe harta transportului feroviar din zona. In aceste conditii s-a impus dezvoltarea facilitatilor urbane, iar Consiliul local al municipiului Medias a luat decizia de a se implica in cresterea atractivitatii turistice si de afaceri.
In cadrul programului PHARE 2001 Coeziune Economica si Sociala – RO 0108.03.05 – Schema de finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica, edilii au pregatit si depus spre finantare proiectul „Cresterea atractivitatii turistice si de afaceri a municipiului Medias prin restaurarea si conservarea Pietei Ferdinand I, cladirea nr. 1, care face parte din rezervatia istorica si de arhitectura a municipiului Medias”.

Prin acest proiect, a carui durata de implementare s-a intins pe 34 de luni, administratia publica locala a dorit sa asigure refunctionalizarea centrului municipiului, deoarece cladirea de la nr. 1 din Piata Ferdinand I a fost sediul Primariei Medievale Medias, o cladire de referinta in istoria orasului si totodata un simbol al continuitatii urbei. Modernizarea constructiei a urmarit nu numai imbunatatirea aspectului unei zone urbane extrem de importante ci si integrarea unui imobil in circuitul turistic, cultural si de afaceri al municipiului.

Cei peste 55.000 de locuitori ai acestui vechi oras transilvan au acum un nou element arhitectonic cu care se pot mandri, deoarece in urma lucrarilor de restaurare, conservare si modernizare aduse edificiului respectiv, patrimoniul cultural si istoric a fost imbogatit cu facilitati economice si sociale deosebite. In plus, peste 90 de agenti economici din imediata apropiere a cladirii fostei primarii au devenit beneficiari indirecti ai proiectului, deoarece in urma derularii investitiei a crescut gradul de atractivitate a zonei, crescand si cifrele de afaceri, in special ale celor care au spatii comerciale inchiriate la parterul imobilului.

Practic, prin acest proiect au fost reabilitati 1.365 mp de fatade, au fost complet refacute sistemele de incalzire, de alimentare cu apa, de canalizare si de energie electrica, pentru un volum construit de 9.200 mc, a fost reabilitata integral sarpanta constructiei, pe 991 mp. Alte elemente constructive imbunatatite au fost planseul peste etajul I – 352 mp, volumetria interioara si boltile – 507 mp, tamplaria – 212 mp, dar a fost realizata si o noua tencuiala interioara, pe mai mult de 3.000 mp. Intregul proiect a avut un buget de 148.383 euro, din care finantarea PHARE a reprezentat 129.183,5 euro, iar cofinantarea asigurata de autoritatile locale s-a cifrat la 19.200 euro.

Impactul acestui proiect a devenit evident in momentul in care intreaga constructie a fost redata circuitului urban, deoarece prin restaurarea si conservarea Pietei Ferdinand I, zona rezidentiala din centrul municipiului Medias a capatat noi valente functionale. Prin cresterea atractivitatii turistice si de afaceri a zonei centrale a orasului s-a contribuit semnificativ si la imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor municipiului, care se pot din nou mandri cu o cladire emblematica a urbei lor.

In acest fel, implementarea acestui proiect a oferit posibilitatea dezvoltarii si modernizarii ofertei turistice locale, reprezentate de resursele naturale si antropice ale municipiului Medias, deoarece in continuare se va putea pune un accent mai mare pe turismul cultural, bazat pe oferta destinata iubitorilor de arta medievala, dar si pe oferta specifica turismului scolar.

Uluiti, oamenii care trec prin oras si au o clipa de ragaz, viziteaza una dintre cele mai bine pastrate fortificatii de tip Vauban din lume si singura de acest gen din Europa de est. Nici macar istoricii care au lucrat zeci de ani la muzeul din centrul orasului si au scris carti despre aceasta fortareata nu au stiut prea multe despre o citadela unica in Romania.

Cetatea Vauban din Alba Iulia, intinsa pe 70 de hectare, a fost „oras interzis” in vremea comunismului si inca o buna perioada de timp dupa aceea, datorita bazelor militare situate intre zidurile impenetrabile de peste 20 de metri inaltime. Aceasta cetate imensa, una dintre cele mai mari din Europa, construita intre anii 1714si 1738, cuprinde interminabile santuri de aparare, bastioane impozante si cladiri monumente istorice. Se spune ca numai intr-o portiune mai mica decat jumatatea suprafetei totale a santului de aparare au petrecut, la o mare sarbatoare populara, peste 30.000 de oameni, adica aproape jumatate din populatia acestui oras din inima Transilvaniei.
Prin preluarea administrarii acestei cetati, Primaria Alba Iulia a primit un obiectiv unic, cu un potential turistic deosebit si o uriasa responsabilitate. Readucerea la viata a acestui colos amortit a fost o provocare depasita numai prin crearea de strategii pe termen lung, prin perseverenta, cu multe idei novatoare si cu finantari pe masura.
O parte a acestor finantari a reprezentat-o unul dintre cele 833 de proiecte de dezvoltare a resurselor umane, finantate de Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei, prin programul Phare CES. Este vorba despre proiectul „Alba Patrimonium – Centrul de Specializare a Resurselor Profesionale pentru Patrimoniul Istoric si de Arta”, derulat de primaria locala si Fundatia PAEM. In cadrul acestui proiect Consiliul local municipal din Alba Iulia a beneficiat de un grant de 70550 euro, reprezentand 90% din valoarea totala eligibila.

Edilii au elaborat mai multe proiecte destinate revitalizarii Cetatii Vauban si au aprobat strategia de dezvoltare a intregii zone adiacente acestui edificiu. Totul a pornit de la premisa ca trebuie asigurate dotari care sa atraga oamenii, valorificandu-se potentialul citadelei. Fortareata albaiuliana trebuie sa devina, in timp, un centru social de exceptie, cu ateliere mestesugaresti, ateliere pentru artisti, galerii de arta si expozitii, sali de conferinte si restaurante, precum si multe altele.

Unul dintre proiectele vizate de municipalitate viza reabilitarea si extinderea conductelor de apa si a canalizarii in santurile imense ale cetatii, in timp ce al doilea si-a propus instruirea resurselor umane in gestionarea adecvata noilor obiective ale cetatii. Astfel au putut fi pregatiti ghizi, manageri in domeniul resurselor turistice si cioplitori in piatra.

Poate ultima meserie pare cel putin ciudata, in conditiile noilor tehnologii, dar studiile facute au demonstrat ca fortificatiile sunt foarte grav deteriorate in unele sectoare. Totodata, in tot orasul nu se gaseau decat sase cioplitori in piatra, mult prea putin pentru necesarul de forta de munca pentru amplele lucrari de restaurare necesare.
Pentru ca proiectul „Alba Patrimonium” a vizat ca grupuri tinta tinerii someri si persoanele care si-au pierdut de o lunga perioada de timp locul de munca, pana la urma, 28 de someri au ales sa se recalifice in meseria de cioplitor in piatra, in timp ce 15 persoane au inceput sa descopere secretele cetatii albaiuliene, odata cu tainele meseriei de ghid turistic.

Angajarea ulterioara a persoanelor instruite nu a fost o problema. Ghizii au ales intre multele societati de turism aparute in oras dupa deschiderea spre publicul larg a celui mai important obiectiv turistic al judetului Alba, in timp ce cioplitorii au fost angajati chiar de una dintre societatile comerciale partenere in proiect, care executa lucrari de restaurare.

Astfel, fondurile europene au contribuit la punerea in valoare nu numai a unui inestimabil patrimoniu turistic, ci si a potentialului uman din Cetatea Marii Uniri a tuturor romanilor.

La un an de la receptie, in Parcul Industrial Vidrasau, din localitatea Ungheni – Mures, s-au investit peste 40 milioane de euro.

Cum a fost posibil? Cu foarte multa munca. Initial a fost un proiect pentru o zona economica libera, in vecinatatea Aeroportului din Targu Mures. Locatia aleasa era un teren de 29 de hectare, aflat la 200 de metri de aeroport si la 10 minute de mers cu masina pana in centrul municipiului Targu Mures, cu iesire directa la soseaua europeana E60. Pana la urma ideea zonei economice libere a cazut, datorita schimbarii legislatiei, dar a aparut posibilitatea accesarii de fonduri europene, prin programul Phare.

Asa a aparut poiectul Dezvoltarea Parcului Industrial Mures, finantat prin programul Phare 2001 Coeziune Economica si Sociala pentru Infrastructura Locala si Regionala. Valoarea totala a acestui proiect s-a ridicat la 5 milioane de euro, din care 3,8 milioane din fonduri Phare si 1,27 cofinantare nationala, din Fondul National de Pre-Aderare.
Constructia parcului industrial din Mures a fost finalizata in anul 2005, desi la inceput au fost voci care spuneau ca este vorba despre un concept gresit. Detractorii proiectului au capatat „apa la moara” atunci cand in faza de implementare au aparut probleme inclusiv cu exproprieri de terenuri, dar, in cele din urma, investitia a fost finalizata. Asta poate si pentru ca problemele romanesti au fost rezolvate de un contractor german…

Important este faptul ca acum, in Parcul Industrial Mures au inchiriat 24 din cele 29 de hectare disponibile 15 companii, care platesc peste 7 milioane de lei. Valoarea totala a investitiilor a depasit cifra de 40 milioane euro, in acest parc, cel mai semnificativ chirias fiind o companie care a inchiriat singura aproape 2 hectare de teren, pentru care plateste mai mult de trei sferturi de milion de lei anual. In final, in intregul parc vor lucra peste 2.000 de persoane, iar nivelul de trai al cetatenilor va creste foarte mult datorita investitiilor din acest areal. Asta si deoarece valoarea metrului patrat de teren din zona s-a dublat in numai doi ani. euro din bugetele locale

PROIECTELE NAȚIONALE DE FINANȚARE-am centralizat proiecte care au fost implementate incepand cu 2007

Investițiile publice

Zonelor Miniere dezavantajate ale Județul Bihor.

De exemplu, Primăria Nucet dezvolta proiecte care contribuie direct la dezvoltarea turismului , un examplu fiind proiectul " DezvoltareaTurism de iarnă în Nucet – Vârtop Schi resort " ( figurile 2,3 ) , o investiție făcut prin Ministerul Turismului și Dezvoltării Regionale -Schi în România Programul , în valoare de23 milioane lei ( perioada de punere în aplicarea fost între 2009-2011) . Acest proiect este menit să relanseze economia locală și să transforme Vârtop într-un centru de competitivitatea economică regională , așa cum turismul este una dintre opțiunile de dezvoltare

în conformitate cu strategia de dezvoltare socio-economica a Nucetului . Proiectele care

contribuie în mod indirect la dezvoltare sunt cele care vizează îmbunătățirea infrastructurii de mediu ,proiecte , cum ar fi " prioritatea de lucrări pentruextinderea și reabilitarea de apă

și rețele de canalizare în orașul Nucet , judetul Bihor ", care a reprezentat oinvestiții de 8,8 milioane de lei efectuate prin Programul de mediu înperioada 2007-2011 . alte proiecte de dezvoltare sunt "Reabilitarea ,modernizarea și echiparea de Casa de cultură din orașul Nucet " , alta investiții care a avut loc este modernizarea infrastructurii Casei de Cultura , cu o valoare de 1.800.000 de lei ( perioada de implementare a fost între 2009-2012) . Un alt proiect este " sala de sport cu 150 de locuri în orașul Nucet " , cu o valoare de 2.400.000 lei ( implenmentat in perioada 2010-2011) și este finanțat de către Compania Națională de Investiții, care

funcționează în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT)

In funcție de lista de investiții care e furnizata de către autoritatea locală din Stei ,

primărie este implicat în proiecte care vizeazăindirect dezvoltarea turismului , investițiile care vizează lucrări prioritare de reabilitare de apă și canalizare rețele din oraș ( în valoare de 10,5 milioane lei , finanțate din fonduri publice in perioada 2007-2013), de punere în aplicare , sau crearea unui sistem integrat de reabilitare a alimentării cu apă , de sistemele de canalizare , de apa, stații de tratare și a stațiilor de epurare a apelor reziduale din orașele cu o populație de până la 50.000 de locuitori (16,6 milioane de lei , toate finanțate de lafonduri publice )

Modernizarea și extinderea iluminatului public din Stei în valoare de 2 milioane de lei , a fost , de asemenea, finanata din fonduri publice si proiectul care vizează " reconstruirea verde a Orașul Stei ", a fost finanțat de cătreAgenția Fondului de Mediu ( 1,3 milioane lei ).

Mai mult decât atât , există două proiecte în domeniul cultural , cum ar fi "Proiectul de coeziune culturala între Ștei și Hajdudorog “-finanțat prin Programul pentru Cooperarea transfrontalieră romano- maghiară 2007-2013 , în valoare de 270.000 de lei , iar

“Proiectul -Reabilitarea și dotarea Casei de Cultură Miron Pompiliu " ( Figura 4 ) , în valoare de 2,9 milioane de lei – finanțat de Ministerul Culturii.

Din proiectele dezvoltate de orașuk Alesd , amintim , de asemenea, proiecte care contribuie în mod indirect dezvoltarea e de turism , cum ar fi:" Sistem Regional pentru colectarea și gestionarea deșeurilor în Crișul Repede " ( programul PHARE , schema de investiții pentru mici

Proiecte de gestionare a deșeurilor ), cu o valoare de 340.000 de euro – efectuate de la

2008-2010 , "Aleșd stație de sortare și transfer de deșeuri " ,cu un buget de 1,2 milioane de euro , finanțat de Fondul de Mediu

Administrare (2008-2009) , "Parcul de agrement din Aleșd – Tinăud " , în valoare de 250.000

EUR și finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu (2008-2009) ," Lucrări prioritate pentru extinderea și reabilitare de apă și canalizare rețele în Aleșd oraș " , cu o valoare totală de 2 milioane de euro. Există, de asemenea, proiecte care vizează dezvoltarea turismului direct : "Promovarea produselor turistice de la Aleșd – Piatra Șoimului Cetatea " ( 116.000 Euro ) finanțat prin Programul Operational Regional 2007-2013 , punerea în aplicare în perioada 2011-2013 , sau "Integrarea Centrala pentru dezvoltarea afacerilor prin turism și cultură regională “,promovarea " Biblioteca " Octavian Goga " Aleșd , cu o valoare de 355.000 de euro , finanțate prin PHARE CBC 2006 ,finalizat între 2009 și 2010

Figura 3. Casa de Cultură f igura 5. Schi Vârtop Figura 4. Reabilitarea rutei comunale DC 286

Miron Pompiliu Piatra Graitoare

Investițiile private. În unitățile administrativ-teritoriale analizate in zona Bihorului , majoritatea investițiilor private sunt pentru agri exploatare și sunt finanțateprin Programul National de Dezvoltare Rurala ( FEADR ) , Măsoară 112 ,141 , 123 , 312 , care vizează fermele de subzistență , dezvoltarea agriculturiiexploatare și achiziționarea de mașini agricole ,dar exista si activitati turistice private, finanțate prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală

Valorificarea  atractiilor turistice din diferitele zone ale tarii  au contribuit la cresterea  economica a unor centre urbane in declin, prin favorizarea aparitiei si dezvoltarii firmelor locale,  transformand areale cu competitivitate economica scazuta in zone atractive pentru investitori.

Promovare

Promovare turistica

 Programul multianual de marketing și promovare turistică a urmarit:

a) promovarea celor mai importante destinații și forme de turism din România pe piața internă și pe principalele piețe turistice din străinătate;

b) definirea și promovarea brandului creat și dezvoltat în conformitate cu obiectivul domeniului major de intervenție 5.3 "Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică" al axei prioritare "Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului" din cadrul Programului operațional regional 2007 – 2013, în scopul creării unei imagini pozitive a României ca destinație turistică pe plan național și internațional.

Broșuri

A Cultural Journey

A Journey into Nature

A City Journey

Promovare externa

Premii obtinute de Romania in urma participarii la Targuri Internationale de Turism

-Târgul de Turism ”Travel and Tourism Fair” de la New Delhi, India, desfasurat în perioada 13 – 15 februarie 2014 – ”Premiul pentru cea mai promitatoare destinatie”

-Târgul International de Turism ”Tour & Travel Warsaw”, editia XXI, desfasurat in perioada 28-30 noiembrie 2013 – Premiul III  in cadrul concursului ”Homo Turisticus” pentru cel mai original si profesionist stand

-Târgul de turism EMITT (East Mediterranean International Tourism&Travel) ce a fost găzduit de Istanbul în perioada 30 ianuarie – 2 februarie 2014 – premiul “Best Performance of EMITT”

-Târgului International de Turism MITT 2013, Moscova, Federatia Rusa – premiu special pentru fidelitate – pentru participarea la MITT in decurs de 20 de ani.

-Internationale de Turism Internationale Tourismus Börse (ITB), desfășurat în perioada 06-10 martie 2013 la Berlin, Romania s-a clasat pe locul 7 la categoria „:Europa”.

Campanie TV de promovare a turismului românesc pe plan internațional 2011-2012 (Explore the Carpathian garden)

Spot natura

Spot cultura

Spot general

Campanie TV de promovare a turismului

   Bran             Ochiul Beiului          Deltă      Humor            Bucuresti        Salina Turda        Brasov      Sighisoara     Prejmer

   Rasnov       Pestera Ialomita     Putna      Pestera Casian      Voronet           Cetatea Enisala

   Canaraua Fetei         Moldovita          Sucevita

Proiectul “Intreprinzatori in turism – Pensiuni in Romania”februarie 2011- octombrie 2013.

In cadrul Proiectului s-a interactionat cu un numar de peste 3500 de actuali si viitori  intreprinzatori si manageri din domeniul turismului de pensiune, activitatile constand in conferinte de motivare, cercetare, educatie antreprenoriala  e-Learning, consultanta personalizata, schimb de experienta in Spania pentru antreprenorii romani, promovare educatiei antreprenoriale in  emisiuni TV si promovare afaceri  si rezervari online prin intermediul portalului www.cazarelapensiune.ro.

Proiectul “Intreprinzatori in turism – Pensiuni in Romania” a fost dezvoltat pornind de la nevoile de educatie si informare identificate in acest sector in plina dezvoltare in Romania. Cercetarile dezvoltate au aratat ca exista un spirit de initiativa bine conturat si un potential economic important. Dar lipsa informatiei si a cunostintelor de management, antreprenoriat, finante, marketing si comunicare sau IT franeaza dezvoltarea turismului de pensiune si a afacerilor conexe acestuia.

Rezultatele proiectului:

• circa 1600 de beneficiari au participat in cadrul a 7 conferinte regionale motivationale si de promovare a proiectului in luna iunie 2011.

• 26 Rapoarte de cercetare si brosura“Caracteristicile unei marci in devenire – Turismul de pensiune din Romania” au fost realizate in urma desfasurarii de interviuri cu peste 700 turisti romani si straini, chestionare cu peste 5000 turisti straini, 5600 turisti romani, interviuri cu 350 manageri de pensiuni, brainstorminguri, focus-groupuri, desk-research.

• consultanta personalizata a fost oferita pentru dezvoltarea afacerilor a peste 600 de intreprinzatori si manageri de pensiuni, acordata de catre cei 14 consultanti ai FNTM si ANTREC. Peste 120 de afaceri turistice si au fost initiate de beneficiari pe perioada proiectului.

• peste 1600 de beneficiari au participat la Programul de educatie antreprenoriala si consultanta pentru intreprinzatori in turism, studiind pe platforma e-Learning, 5 module de curs Management turistic, Marketing si Promovare, Plan de afacere-Cerere de finatare, Management Financiar si IT&C si interactionand cu profesorii in cadrul Forumului si la conferinte si sesiuni de curs in format traditional.

• peste 3500 de afaceri s-au inregistrat in cadrul portalului de promovare a pensiunilor si rezervari online www.cazarelapensiune.ro, instrument in continua dezvoltare care cuprinde si o platforma B2B de interactiune intre pensiuni si furnizori de servicii conexe in domeniul turismului si peste 2000 de articole despre obiective turistice, traditii si evenimente din Romania.

• 24 de afaceri turistice de succes au fost vizitate in Spania de catre 100 beneficiari e-Learning, intreprinzatori in turism si manageri de pensiuni, care au participat la Schimbul de Experienta Romano-Spaniol in perioada februarie – martie 2013.

• Catalogul Pensiunilor din Romania 2013, cu peste 2000 pensiuni, a fost editat in limba romana si engleza si distribuit la nivel national si international.

• 7 Conferinte regionale de absolvire au fost organizate in aprilie 2013 pentru diseminarea rezultatelor proiectului.

• 5 Emisiuni TV de promovare a educatie antreprenoriale si a povestilor de succes din turismul de pensiune difuzate pe posturile TVR 1, TVR International, Money Channel si TravelMix in perioada iunie-octombrie 2013. Emisiunile i-au avut ca protagonisti pe unii dintre Antreprenorii-

peste conceptul de „turism rural”, al „caselor/ fermelor de vacanta”, fiind un fenomen din ce in ce mai popular si chiar considerat „in tendinte” in unele tari cu larga experienta in turism, cum este de exemplu Marea Britanie, conform cercetarii “Caracteristicile unei marci in devenire – Turismul de pensiune din Romania” desfasurate in cadrul proiectului.

Investitiile in turism din ultimul deceniu in Romania au determinat aparitia unor adevarati poli turistici in segmentul pensiunilor, prin consacrarea definitiva a unor zone cu traditie, cat si prin intensificarea activitatilor turistice in zone cu potential.

Destinatia turistica est-europeana preferata de catre turistii straini care au participat la realizare cercetarii mai sus mentionate, a fost Polonia, urmata foarte aproape de Cehia, Romania si Bulgaria. Dintre elementele considerate de catre turistii straini ca fiind foarte atractive in Romania pot fi mentionate cadrul natural pitoresc si rural traditional autentic in care se regasesc pensiunile, cat si produsele naturale si traditionale preparate in pensiune.

Factorii stimulatori pentru revigorarea turismului de pensiune din spatiul european s-au regasit intr-o oferta cu un raport mai bun calitate – pret, in promovarea mai eficienta a zonelor de turism rural si in identificarea altor areale cu potential pentru turismul rural, combinata cu imbunatatirea calitatii marketingului realizat individual de pensiuni, precum si in accelerarea profesionalizarii in turismul de pensiune.

Proiectul national strategic “Intreprinzatori in turism – Pensiuni in Romania” a fost initiat si implementat de Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri, ca lider de consortiu, in parteneriat cu Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural – ANTREC si Asociacion Agraria de Jovenes Agricultores de Almeria – ASAJA, cu cofinantare din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Turismul rural si agro-turismul

Desi turismul rural a inregistrat cresteri, acesta prezinta un potential considerabil care nu este suficient exploatat. Sectorul turistic in anul 2005, comparativ cu anul 1998, a inregistrat o crestere a numarului structurilor de cazare (+35,4%), a nivelului capacitatii de cazare (+0,95%) si numarul locurilor de cazare in pensiunile turistice a ajuns la 22.061 in anul 2005, dintre care 50,5% in spatiul rural (INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2006).

Turismul specific pentru Bucovina (Nord – Est) este cel religios, in Maramures (Nord – Vest), turismul arhitectural si etnografic, in Transilvania (Centru) – turismul recreational si cultural, arta culinara si a vinului, iar la poalele Muntilor Carpati se practica pescuitul. Zonele montane si cele forestiere din Romania asigura o serie de oportunitati pentru practicarea turismului si in special a ecoturismului.

O alta zona turistica importanta este Delta Dunarii (Est), care de asemenea, prezinta valoare naturala ridicata datorita biodiversitatii si permite practicarea diferitelor tipuri de turism (odihna, pescuit, arta culinara).

In ceea ce priveste impartirea pe regiuni a numarului de pensiuni in mediul rural, la nivelul anului 2005, se prezentau astfel: Zona Bucuresti – Ilfov detine 0,5%, Zona Vest 4%, Zona Sud-Vest 4%, Zona Sud-Est 8,9%, Zona Sud 10,3%, Zona Nord-Est 14%, Zona Nord-Vest 14,8%, Zona Centru 43,7%, ceea ce arata o dezvoltare diferentiata.

Turismul rural si agro-turismul (specific legate de activitatile din ferma) sunt activitati generatoare de venituri alternative, ceea ce ofera posibilitati de dezvoltare a spatiului rural, datorita peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalitatii inascute a locuitorilor din mediul rural. Conservarea traditiilor, culturii, a specialitatilor culinare si a bauturilor precum si diversitatea resurselor turistice rurale ofera potential pentru dezvoltarea acestui sector.

Fonduri europene

Fondurile alocate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea turismului, pana in anul 2007, au fost cele de pre-aderare, prin intermediul diferitelor programe. 
Programul SAPARD a sprijinit dezvoltarea turismului in mediul rural si in zonele periurbane. Programul PHARE a sustinut dezvoltarea durabila a turismului sau a zonelor turistice.

Posibilitati de finantare a activitatilor turistice prin fondurile europene

post-aderare

„Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”
 Se regaseste in: Programul Operational Regional , Axa5, domeniul major de interventie 5.1.

Proiectele eligibile vizeaza: restaurarea, protectia si conservarea patrimoniului cultural, national sau international. Alocarea financiara indicativa este de circa 235 milioane euro. Beneficiarii eligibili sunt :autoritati publice centrale si locale, ONG-uri, unitati de cult, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale, parteneriat intre autoritati ale administratiei publice locale si ONG. Licitatia de proiecte a fost deschisa si va continua pana la consumarea integrala a fondurilor alocate.

"Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii turistice pentru valorificarea sustenabila a resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor"
Se regaseste in: Programul Operational Regional – Axa 5, domeniul de interventie: 5.2
Finanteaza: dezvoltarea turismului bazata pe resursele naturale (turism montan, turism de tip spa, litoral, eco-turism etc.), reabilitarea/modernizarea/extinderea structurilor de cazare plus anexe. precum si a infrastructurii turistice. 
Beneficiarii eligibili sunt autoritatile publice centrale si locale, microintreprinderilor si IMM-urile cu activitati in domeniul turismului, ONG-uri. Sumele totale disponibile pentru finantare sunt de 29 milioane euro pentru 2007 si 35 milioane euro pentru 2008. Ghidul solicitantului nu a fost inca publicat si prin urmare licitatia nu a fost lansata.

Promovarea potentialului turistic si infiintarea infrastructurii necesare in vederea cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica"
Se regaseste in: Programul Operational Regional, Axa 5, domeniul de interventie 5.3
Sume alocate:13,3 milioane euro pentru 2007 si 16,3 milioane pentru 2008. Pe toata perioada: 150 milioane euro.
Finanteaza: 
a) crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea si promovarea unui brand turistic national. Beneficiar este Departamentul de turism din Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si profesii liberale. Guvernul a aprobat deja o Hotarare de Guvern pentru a demara proiectul. "Bugetul alocat Programului anual de marketing si promovare turistica pentru anul 2008 este de 7 milioane euro, din care 2 milioane euro pentru creatie brand turistic.", arata comunicatul Executivului. Lucia Morariu, secretar de stat pentru turism in cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale a explicat pentru HotNews.ro ca este vorba despre o campanie noua, care nu are legatura cu cele anterioare. Proiectul ar putea fi decontat, ulterior, din fondurile europene. Pentru mai multe detalii, click aici.

b) Dezvoltarea si consolidarea turismului domestic prin promovarea unor produse specifice si destinatii, precum si prin alte activitati de marketing.   Development and consolidation of domestic tourism by supporting tourism promotion of specific tourism products and destinations and specific marketing activities. Beneficiarii sunt ONG-uri cu activitate in domeniul turismului si parteneriate intre organizatii. Ghidul solicitantului este publicat in varianta de lucru.

c) Infiintarea/reabilitarea Centrelor de Turism, Informare si Promovare (TIPC). Pot primi finantare activitatile de modernizare, reabilitare si consolidare a centrelor, achizitia de echipamente, inclusiv IT, realizarea unei baze de date nationale pentru Centrele de turism. Beneficiar eligibil: Departamentul de turism din Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si profesii liberale. Ghidul solicitantului este publicat in varianta de lucru.

"Incurajarea activitatilor turistice" este o masura cuprinsa in Programul National de Dezvoltare Rurala (link la www.apdrp.ro) (masura 3.1.3). Prin urmare, esta valabila numai pentru mediul rural.

Potrivit acestui program, se va oferi sprijin financiar pentru crearea si promovarea unui turism competitiv in zona rurala, a unor retele rurale care sa furnizeze si sa promoveze serviciile turistice, implicand, totodata si participarea activa a populatiei rurale si indeosebi a tinerilor si femeilor. Sprijinul maxim acordat va fi de pana la 200.000 Euro/beneficiar/3 ani, in scopul incurajarii infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor.

Ghidul solicitantului nu a fost inca publicat, iar licitatia va fi lansata, potrivit Ministerului Agriculturii, in luna iunie. 
Pensiunile turistice in mediul rural au prezentat, pana acum, cel mai mare interes pentru cititorii EurActiv.ro – HotNews.ro. Consultantii colaboratori au explicat in detaliu: trei pasi pentru infiintarea pensiunilor turistice, care sunt conditiile de finantare, impreuna cu raspunsuri punctuale la intrebarile cititorilor. Materialele publicate pe aceasta tema se gasesc aici.

Link-uri:

– Raportul WTTC pe 2007
– Studiu al World Economic Forum
– Programul Operational Regional
– Informatii privind documentele de programare strategica si financiara pentru accesarea fondurilor europene si principalele programe operationale sectoriale cu posibilitati de finantare a activitatilor din turism, in perioada 2007 – 2013
– Prezentare generala a domeniului major de interventie 5.3 „Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica”
– Indicatori statistici-INSSE
– Programul Operational Regional 2007-2013 – Ghidul solicitantului
– POR: Materiale informative

– Ministerul Turismului
– ANTREC
– Federatia Industriei Hoteliere din Romania – FIHR 
– Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc – F.P.T.R. 
– Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism

– Comisia Europeana pentru Turism
– Romania Travel

Care sunt rezultatele preconizate ale Programului Operational Regional ?

Aceasta subsectiune prezinta o parte dintre rezultatele POR preconizate pana in anul 2015. Acesti indicatori nu reprezinta doar o lista de dorinte. Ei pot fi indepliniti – insa numai prin implicarea autoritatilor publice, a ONG-urilor, a IMM-urilor si a cetatenilor.

Obiectivul strategic al POR urmareste:
– Crearea a 15 000 de noi locuri de munca pana la sfarsitul anului 2015.
– Stoparea cresterii disparitatilor interregionale in ceea ce priveste PNB pe cap de locuitor.

Rezultate specifice urmarite pana in anul 2015:
– peste 800 km de drumuri judetene – reabilitate/construite/modernizate;
– peste 200 km de sosele de centura – reabilitate/construite/modernizate;
– 50 de centre de sanatate reabilitate sau modernizate;
– 510 unitati mobile pentru situatii de urgenta – echipate;
– 3 000 de noi locuri de munca, prin sprijinirea microintreprinderilor;
– 4 000 de noi locuri de munca in cadrul infrastructurii de afaceri sprijinite;
– 500 de ha de spatii industriale reabilitate;
– 50 de cladiri de patrimoniu reabilitate;
– 50 de proiecte de investitii pentru dezvoltarea potentialului turistic al zonelor naturale;
– 400 de scoli reabilitate sau modernizate

http://www.wttc.org/research/

Creat de romani si unic in Europa. Astăzi, 70 de spa-uri naturale din România a oferi ajutor pentru multe afectiuni medicale si boli, inclusiv reumatism, endocrine, renale, hepatice, respiratorii, inimă, stomac și boli nervoase, precum si de nutritie, metabolism și afecțiuni ginecologice.

România are mai mult de o treime din izvoarele minerale și termale din Europa. Factorii naturali sunt completate – sub supraveghere medicală atentă – de fizioterapie, acupunctura, electroterapie și medicamente produse din plante.

Principalele statiuni balneare din România includ: Mangalia, Neptun, Eforie Nord, Covasna, Slanic Moldova, Vatra Dornei, Borsec, Herculane, Buzias, Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Baile Felix, Tusnad, Calimanesti și Govora.

Proiecte viitoare

Proiect romano-bulgar: cel mai modern si scump turism subacvatic

Capul Caliacra din Bulgaria va fi legat de Constanta prin rute de turism subacvatic, in cadrul unui proiect numit Heras, a anuntat profesorul Atanas Palazov de la Institutul de Oceanografie din cadrul Academiei bulgare de Stiinte.

Potrivit lui Palazov, proiectul a obtinut finantare in cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria si va primi 1,5 milioane de euro de la Fondul European de Dezvoltare Regionala, scrie Novinite.

La acest proiect lucreaza scafandri si cercetatori din Bulgaria si Romania.

Scopul proiectului este dezvoltarea celei mai moderne si scumpe industrii turistice pentru vizitarea obiectivelor subacvatice, precum epave, porturi si cladiri din secolele IV-V inainte de Hristos, a mai spus Palazov.

Obiectivele disponibile pe aceste rute vor fi prezentate intr-o carte. Proiectul va dura pana in februarie 2015 si include si instruirea scafandrilor care vor avea rolul de ghizi.

Proiecte de renovari istorice in Transilvania

Primarii oraselor: Brasov, Cluj-Napoca, Oradea si Timisoara, investesc fonduri consistente pentru atragerea turistilor, dar si pentru oferirea unei astmosfere occidentale investitorilor care vin aici..
Oradea si-a propus reabilitarea centrului istoric al municipiului printr-o serie de proiecte:

-Reabilitarea centrului istoric se deruleaza de mai multi ani, prin realizarea mai multor elemente.Recent, a fost finalizat atat proiectul privind reabilitarea Pietei Unirii si studiul de fezabilitate pentru reabilitarea Pietei Ferdinand.

Pareri si Concluzii

Turismul romanesc – intre potentialul local si sansa fondurilor europene

Romania are un potential turistic urias, dar insuficient exploatat. Din punct de vedere turistic, Romania a ramas insa in urma statelor invecinate, precum Ungaria sau Bulgaria. Dar turismul romanesc are mari sanse sa devina competitiv.

Romania trebuie sa stie cum sa-i atraga pe cei aproximativ 1,5 miliarde de europeni sa o vizitezeva. In plus, in Romania raportul calitate/pret este de multe ori necorespunzator, fapt care alunga potentialii turisti. Sibiul este unul din punctele de plecare pentru promovarea externa. Orasul care in 2007 a fost "Capitala Culturala Europeana reprezinta un prim pas in acest sens. Acesta sustinea ca pe piata europeana exista o tendinta spre trecerea de la pachete turistice standard la vacante personalizate. De aceea, Romania ar trebui sa se incadreze in aceasta evolutie, promovand mai multe tipuri de turism, de la cel cultural, la cel de aventura.

In 2009, s-a inregistrat o scadere a turismului romanesc. Pe langa faptul ca nu au fost atrasi turisti straini, cei romani au preferat alte destinatii la moda, precum litoralul bulgaresc. In premiera, balanta de plati in turism a fost negativa. In 2009, turistii romani au cheltuit 1,035 miliarde de euro, in timp ce turistii straini au cheltuit in Romania 1,034 miliarde euro. A fost si anul in care marele tour-operator international TUI s-a aratat foarte nemultumit de serviciile turistice romanesti. Drept urmare a decis sa renunte la litoralul romanesc pentru un timp.

Este necesar un proces de modernizare, dezvoltare si inovare pentru turismul romanesc, precum si de creare de servicii turistice moderne si competitive. Sectorul este afectat de lipsa organizarii, promovarii si diseminarii informatiilor din centrele turistice si de numarul limitat al acestor centre ce activeaza la nivel local. Turismul rural nu este dezvoltat astfel incat sa intampine cerintele pietei atat la nivel national cat si international, in mod deosebit, existenta infrastructurii de turism nu raspunde
cerintelor turistilor in ceea ce priveste structurile de cazare cat si cele recreationale, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ.

Necesitatea de identificare si promovare a potentialului turistic rural a condus la aparitia unor retele de promovare a acestuia (ex. ANTREC).

Desi in ultima perioada numarul de unitati de primire turistica a crescut, cel al centrelor de promovare turistica este limitat, considerent pentru care este necesara concentrarea asupra sprijinirii promovarii turismului rural.

Exista foarte putine metode de masurare a succesului si rentabilitatii investitiilor in turism, din cauza naturii semi-informale a activitatilor, a promovarii si marketingului slab organizate mai ales la nivel judetean si local, ceea ce face dificil ca intreprinzatorii / operatorii sa ajunga pe piata si sa-si dezvolte afacerile corespunzator. Totusi, cu un marketing adecvat si alte tipuri de sprijin coordonat, produsele unicat ale turismului romanesc vor avea un potential important, datorita diversitatii si atractivitatii lor.

Beneficiile industria turismului din diferite sisteme de asistență

oferit de programe naționale și europene de finanțare , în legătură cu

existent de mecanism de finanțare pentru turism . Perspectiva de o abordare integrată și dezvoltarea durabilă presupune legături strânse între turism și local

dezvoltare , ca o serie de măsuri nu sunt îndreptate la turism , dar ele

contribuie indirect la dezvoltarea acesteia . De exemplu , creșterea accesibilității ,

protecția mediului ca un instrument pentru a proteja cultural și natural

patrimoniu , reducerea poluării , îmbunătățirea calității și a disponibilității

resursele naturale sunt modalități de a îmbunătăți performanța sectorului turistic .

Alte măsuri se concentrează pe dezvoltarea locală și contribuie , de asemenea, la

dezvoltarea turismului . Mai mult , integrarea sectorul turismului trebuie să se facă

prin parteneriate publice și private și , în zonele deficitare , cum ar fi

a analizat regiunile miniere defavorizate , turismul trebuie să lucreze pentru a aduce împreună

acțiuni de integrare a patrimoniului natural și cultural , de mediu

protecție , accesibilitatea și dezvoltarea cu metodele cele standardele necesare

Consider ca starea proasta a drumurilor reprezinta cel mai mare impediment in calea dezvoltarii turismului romanesc, in conditiile in care majoritatea vizitatorilor straini sosesc in Romania pe cale terestra. Din cauza infrastructurii deficitare, Romania este clasata pe locul 76 in topul mondial al competitivitatii in turism, intre Azerbaidjan si El Salvador, potrivit unui studiu al World Economic Forum.

Operatorii romani din turism sunt optimisti. Presedintele Federatiei Patronale din Turismul Romanesc, Daniel Vasilescu, a declarat ca sunt mari sanse de crestere in acest an. "S-au renovat multe structuri turistice, au intrat investitori mai puternici. Trebuie sa tinem cont de acum inainte ca romanii nu mai merg sa-si petreaca vacantele in hoteluri proaste", a precizat Vasilescu. Acesta prevede o revigorare a turismului balnear.

Dezvoltarea turismului necesită finanțare atat pentru sectoarele publice, cât și private

, accesarea programelor de finantare fiind foarte variata în zona de studiu .

Beneficiile industriei turismului din diferitele sisteme de asistență oferite de către

programe naționale și europene de finanțare . Investițiile în scop de turism la

infrastructura de cazare sau la programele care promovează anumite site-uri .

Caracterul interdisciplinar de turismTrebuie menționat , ținând cont de abordarea strategică și integrată axat pe probleme legate deprogramele de finanțare acționând ca un catalizator pentru dezvoltarea durabilă regionalădezvoltare ( Clement 2004) . alte investițiimente contribui indi

rect de turismdezvoltare , creșterea accessibility , în scopul îmbunătățirii druminfrastructura de transport , dar , de asemenea, infrastructura de mediu , prinreabilitarea sau dezvoltarea de apă supply rețele și sisteme de canalizare , darDe asemenea, cu scopul de a proteja biodiversitatea

și la reducerea poluării . aceste instrumentesunt , de asemenea, mijloace pentru a îmbunătăți PerformaNCE din sectorul de turism prin creștereafluxurilor de turiști . Alte măsuri se concentrează pe dezvoltarea locală , dar ele , de asemenea,să contribuie la dezvoltarea turismului . Integrarea sectorul turismului trebuie să se facăprin parteneriate publice și private și , în zonele deficitare , turismul trebuie să funcționeze ca un catalizator pentru acțiunile de integrarecultural și natural

patrimoniu , protecția mediului , accesibilitatea și sectorul privatcare vizează o abordare integrată , bazată pe aspecte privind regionaldezvoltarea durabilă . Turismul ar putea fio sursă importantă de finanțare încele mai multe dintre domeniile studiate , pentru căeconomiilor locale și regionale au fost

afectate de închiderea masivă a industriei și dezvoltare a turismului poate inversa tendința de scădere economică generală .

Este de asteptat ca implementarea acestei axe prioritare a Regio, prin imbunatatirea infrastructurii zonelor turistice, a serviciilor de cazare si agrement si printr-o promovare sustinuta a imaginii Romaniei pe plan intern si international sa determine cresterea calitativa, la standarde europene, a ansamblului conditiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra  cresterii cererii de turism pentru Romania, ca destinatie turistica europeana.

Este general recunoscut faptul că turismul joacă un rol important în economiile multor țări . Acest lucru este cu siguranță adevărat în Uniunea Europeană , care este numărul unu destinație turistică din lume . Pentru un număr mare de state membre ale UE , turismul a fost un motor important al economiei naționale și a forței de muncă pe piață în timpul recesiunii recente.. Majoritatea țărilor europene au un sistem bine stabilit de statistici pentru a urmări " cererii turistice " din punct de vedere de călătorii interne și în străinătate , utilizarea cazarilor turistice și cât de mult turiști petrec noptile aici . Astfel de Statisticile sunt folositoare , dar ele nu cuantifică contribuția totală pe care o face turismul in economie . În acest scop , Organizația Mondială a Turismului ( UNWTO ) , Divizia de Statistică a Națiunilor Unite ( UNSD ) , Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ( OCDE) și statistic Birou al Uniunii Europene ( Eurostat ), s-au dezvoltat un sistem armonizat de " satelit în turism” -Primul exercițiu TSA(in 2010) a implicat 23 de țări.

Bibliografie

Cezar Morar -Universitatea din Oradea, Departamentul de Geografie, Turism și Amenajarea Teritoriului

BALOGH, M., CORO, Monica, Maria, NEGREA, Natalia, CORO, M.E., (2010)The Impact of

European Funds upon the Tourism Development in Macroregion One from Romania

, in Transylvanian Review of Administrative Sciences, No. 31E/2010;

BULL, B., (1999), Encouraging Tourism Development Through the EU Structural Funds – the

implementation of EU programmes on Bornholm and tourism sector's use of them

in International Journal of Tourism Research, Vol.1, no 3, 1999;

CLEMENT, K., (2004), Structural fund programmes as instruments for sustainable regional

development a review of Nordic effectiveness

, The European Journal of Social Sciences, Vol.17, no1, 2004;

SUCALĂ, Lucia, NISTOR, Cristina, (2008),

A general view over the Structural Funds in Tourism – Case

Study Romania, inAnnales Universitatis Apulensis Series

Oeconomica No. 10 / 2008, Vol. 1;*** (2006), Strategic Plan for sustainable development of the city Nucet, jud.Bihor;

http://www.fseromania.ro/index.php

www.inforegio.ro

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana

http://www.wttc.org

http://www.fseromania.ro/index.php

http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/index_IDDT.htm

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM

LISTA

localitãților atestate ca stațiuni turistice

I. Stațiuni turistice de interes național:

1. Amara – județul Ialomița

2. Azuga – județul Prahova

3. Bușteni – județul Prahova

4. Buziaș – județul Timiș

5. Bãile Govora – județul Vâlcea

6. Bãile Felix – județul Bihor

7. Bãile Herculane – județul Caraș-Severin

8. Bãile Olãnești – județul Vâlcea

9. Bãile Tușnad – județul Harghita

10. Câmpulung Moldovenesc – județul Suceava

11. Cap Aurora – județul Constanța

12. Cãlimãnești-Cãciulata – județul Vâlcea

13. Costinești – județul Constanța

14. Covasna – județul Covasna

15. Eforie Nord – județul Constanța

16. Eforie Sud – județul Constanța

17. Geoagiu-Bãi – județul Hunedoara

18. Gura Humorului – județul Suceava

19. Jupiter – județul Constanța

20. Mamaia – județul Constanța

21. Mangalia – județul Constanța

22. Moneasa – județul Arad

23. Neptun-Olimp – județul Constanța

24. Poiana Brașov – județul Brașov

25. Predeal – județul Brașov

26. Pucioasa – județul Dâmbovița

27. Slãnic – județul Prahova

28. Saturn – județul Constanța

29. Sinaia – județul Prahova

30. Sângeorz-Bãi – județul Bistrița-Nãsãud

31. Slãnic-Moldova – județul Bacãu

32. Sovata – județul Mureș

33. Târgu Ocna – județul Bacãu

34. Techirghiol – județul Constanța

35. Vatra Dornei – județul Suceava

36. Venus – județul Constanța

37. Voineasa – județul Vâlcea

38. Petroșani-Parâng – județul Hunedoara

39. Târgu Neamț – județul Neamț

40. Piatra Neamț – județul Neamț

41. Râșnov – județul Brașov

II. Stațiuni turistice de interes local:

1. 1 Mai – județul Bihor

2. Albac – județul Alba

3. Albeștii de Muscel – județul Argeș

(Bughea de Sus)

4. Arieșeni – județul Alba

5. Balvanyos – județul Covasna

6. Bazna – județul Sibiu

7. Bãlțãtești – județul Neamț

8. Bãile Homorod – județul Harghita

9. Bãile Turda – județul Cluj

10. Bãile Bãița – județul Cluj

11. Borsec – județul Harghita

12. Borșa – județul Maramureș

13. Bran – județul Brașov

14. Breaza – județul Prahova

15. Cãlacea – județul Timiș

16. Cheia – județul Prahova

17. Crivaia – județul Caraș-Severin

18. Durãu – județul Neamț

19. Harghita-Bãi – județul Harghita

20. Horezu – județul Vâlcea

21. Izvoru Mureșului – județul Harghita

22. Lacu Roșu – județul Harghita

23. Lacu Sãrat – județul Brãila

24. Lipova – județul Arad

25. Moieciu – județul Brașov

26. Ocna Sibiului – județul Sibiu

27. Ocna Șugatag – județul Maramureș

28. Pãltiniș – județul Sibiu

29. Pârâul Rece – județul Brașov

30. Praid – județul Harghita

31. Sãcelu – județul Gorj

32. Sãrata Monteoru – județul Buzãu

33. Secu – județul Caraș-Severin

34. Semenic – județul Caraș-Severin

35. Snagov – județul Ilfov

36. Stâna de Vale – județul Bihor

37. Straja – județul Hunedoara

38. Soveja – județul Vrancea

39. Tãșnad – județul Satu Mare

40. Timișu de Sus – județul Brașov

41. Tinca – județul Bihor

42. Trei Ape – județul Caraș-Severin

43. Vãlenii de Munte – județul Prahova

44. Vața de Jos – județul Hunedoara

45. Zona Fântânele – județul Cluj

46. Zona Muntele Bãișorii – județul Cluj

47. Vișeu – judetul Maramureș

48. Baia Sprie – judetul Maramureș