Contrabanda Si Efectele Asupra Mediului de Afaceri

INTRODUCERE

Acceptând că prin contrabandă se înțelege o încălcare cu vinovăție a legii în scopul eludării taxelor vamale impuse la trecerea mărfurilor peste frontiere, a prohibițiilor și cotelor comerciale de import – export, observăm că existența acesteia presupune ca premisă un regim juridic vamal. Cu alte cuvinte, după expresia unor autori, regimul juridic vamal "constituie un dat pentru intervenția dreptului penal" în vederea sancționării contrabandei. Inexistența unui asemenea regim juridic ar face inutilă orice discuție în legătură cu infracțiunea de care ne ocupăm. Fără instituirea unor reguli la trecerea mărfurilor peste frontiere, contrabanda, ca acțiune de înfrângere a legii (infractio, onis) nu ar fi existat niciodată.

În esență ea este o fraudă care afectează grav raporturile sociale din domeniul regimului vamal sau care interesează acest regim. Este o faptă de rea-credință și de inducere în eroare a autorităților vamale în legătură cu situația unor bunuri, generând nesiguranță și dezordine în sfera trecerii mărfurilor peste frontieră, într-un cuvânt creează pericol social.

Prin regim juridic vamal înțelegem ansamblul dispozițiilor cuprinse în Codul vamal, în Regulamentul de aplicare a acestuia, precum și în alte acte normative interne și internaționale ratificate de statul nostru și care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal. Aceste dispoziții reglementează controlul vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport, impunerea vamală prin aplicarea tarifului vamal și alte operațiuni specifice activității de vămuire.

Regimul juridic vamal nu se confundă cu regimul vamal, între cele două noțiuni existând raporturi ca de la gen la specie, primul constituind noțiunea generală, iar al doilea, noțiunea specială.

Regimurile juridice vamale au avut o evoluție istorică strâns legată de evoluția principalelor instituții ale statului și a sistemelor juridice. Cu siguranță că apariția lor a fost determinată de interesul statului de a impune taxe și restricții la frontiere. Primele reglementări în acest domeniu, cunoscute în antichitate se caracterizau printr-o diversitate a autorităților care le instituiau, dar și a formelor de aducere la îndeplinire. Această situație s-a perpetuat de-a lungul întregului ev mediu în ciuda tendințelor de centralizare a puterii statale manifestate in anumite perioade. b#%l!^+a?b#%l!^+a?Explicația se găsește în aceea că interesul statului se considera satisfăcut prin încasarea unor sume de pe urma vămilor, indiferent dacă această încasare se realiza în nume propriu ori prin intermediari, iar pe de altă parte – prin inexistența unui personal calificat în acest domeniu.

Fiind vorba de un interes financiar se înțelege că orice încălcare a normelor vamale era sancționată cu fermitate. Cu toate acestea,reglementări riguroase și sistematizate în această direcție nu au apărut decât în epoca modernă. Tot de atunci datează și conceptul (noțiunea) de contrabandă.

În vorbirea curentă, prin contrabandă se înțelege trecerea clandestină peste graniță a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale. Termenul, de origine italiană, a fost asimilat prin "filieră franceză", limbi în care semnifică aceeași acțiune de introducere ilegală într-o țară a unor mărfuri prohibite sau supuse unor taxe, cu intenția de a frauda interesele financiare ale statului în propriul profit material, în limba de proveniență era un cuvânt compus din prefixul contra care înseamnă împotrivăși cuvântul bando cu înțelesul de proclamație, decret, act cu putere de lege. Așadar, împotriva legii, contra legii, sau pe scurt: contrabando.

Din analiza primelor texte de incriminare a acestei infracțiuni rezultă că înțelesul termenului de contrabandă a fost determinat, inițial, de reglementarea legală. Adică, încărcătura semantică a cuvântului era dată de conținutul infracțiunii definit de textul de lege. Cu timpul, deși semnificația cuvântului s-a păstrat aproape nealterată, în plan legislativ conținutul infracțiunii desemnată prin această vocabulă s-a schimbat substanțial. Astfel, se poate observa cu ușurință că între definiția infracțiunii de contrabandă cuprinsă, există diferențe foarte mari. Situația pare cu totul firească și explicabilă având în vedere că între cele două legi există un interval de 123 de ani, timp în care s-a produs o sumă de transformări în domeniul de reglementare al acestora. Totuși, cuvântul contrabandă păstrează același înțeles de laînceput, ceea ce înseamnă că între el și noțiunea juridică purtând aceeași denumire nu există identitate.În fond esența noțiunii de contrabandă este sustragerea de la plata obligațiilor vamale (taxe – în general), eludarea lor. Căutând să stăvilească asemenea fapte dăunătoare intereselor economice ale statului, legiuitorii au inclus în textele de incriminare toate acțiunile prin care s-ar fi putut realiza această fraudă. Însă, condițiile care influențează făurirea legilor se modifică de la o etapă la alta, b#%l!^+a?b#%l!^+a?ceeace antrenează, desigur, schimbări în domeniul reglementarilor incriminatorii.

În ciuda acestor transformări înregistrate de tehnica legislativă, limbajul comun, cel folosit curent în comunicarea cotidiană a păstrat pentru asemenea încălcări ale legii vamale aceeași denumire: contrabandă. Fie numai și pentru aceste considerente se impune ca o necesitate cunoașterea exactă a evoluției incriminărilor contrabandei, a condițiilor (în special economice) care le-au influențat și a textelor legale actuale. Totodată, cele enumerate constituie premise ale aplicării corecte a legii și temeiuri ale previziunilor ce s-ar putea avansa în materie (propuneri de lege ferenda).

CAPITOLUL I .

b#%l!^+a?

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND INFRACȚIUNEA DE CONTRABANDĂ. b#%l!^+a?

1.1.Regimul juridic vamal – obiect al ocrotirii prin mijloace de drept penal.

Odată cu adoptarea principiului liberalizării comerțului exterior principalul instrument de control din partea statului privind importul și exportul de mărfuri a devenit politica vamală concretizată în regimul vamal.

Politica vamală se înscrie ca un important mijloc de stimulare și diversificare a schimburilor comerciale, pe bazele economiei de piață, pentru satisfacerea cerințelor economiei naționale cu materii prime si alte bunuri de larg consum, largirea cooperării economice și a schimburilor culturale și turistice cu alte state, fiind reglementat în Codul Vamal lg. 86/2006. Politica vamală a României de azi se întemeiază pe principiul liberalizării operațiunilor de import export ale mărfurilor.

Regimul vamal cuprinde normele privind controlul vamal, vămuirea bunurilor, aplicarea tarifului vamal, precum și celelalte operațiuni vamale. În aplicarea regimului vamal sunt organizate și funcționează, în conformitate cu prevederile legale, unități vamale în puncte de control pentru trecerea frontierei de stat și în interiorul țării. Activitatea de import export este reglementată din punct de vedere juridic prin HG. Nr. 215 din 30.04.1992 ca și prin ordinele Ministerului comerțului care stabilesc liberalizarea importului și exportului de mărfuri. Mărfurile, mijloacele de transport și orice alte bunuri care trec frontiera de stat sunt supuse vămuirii, trecerea frontierei de stat de către acestea efectuându-se numai prin punctele de control ce au ca obiect de activitate vămuirea.

Au un regim juridic vamal special, constituind o excepție de la regula mai sus menționată, b#%l!^+a?mărfurile supuse unor restricții cantitative, regimul de control în conformitate cu neproliferarea armelor de distrugere în masă și a rachetelor purtătoare, materialelor radio-active, instalațiilor nucleare, precum și orice alte mărfuri supuse controlului, pentru care sunt necesare licențe de export, respectiv import. Mai sunt supuse regimului de licențe, operațiile comerciale cu decontare în conturi clearing, barter sau de cooperare convenite pe baza unor acorduri guvernamentale, cele pentru b#%l!^+a?recuperarea creanțelor externe ale statului, precum și operațiile legate de import-export. b#%l!^+a?

Regimul juridic al importurilor și exporturilor de articole și tehnologii supuse controlului destinației finale, precum și cel al controlului exporturilor pentru neproliferarea armelor nucleare, chimice și bilogice, și a rachetelor purtătoare de asemenea arme, este reglementat prin H.G. nr 594 din 28.09.1992, iar cel al bunurilor importate ce fac obiectul tranzacțiilor „leazing” prin H.G. nr. 72 din 26.02.1993.

Deasemenea un regim juridic special s-a instituit prin H.G. nr. 340 din 20.06.1992. si H.G. nr 437 din 04.08.1992. privind imporul deșeurilor și reziduurilor de orice natură, precum și al altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător.

Ministerul comerțuluiși industriilor, în vederea asigurării echilibrului general sau local al pieței interne, securitații generale, protecției patrimoniului cultural și artistic, precum și conservării resurselor naturale epuizabile, poate impune restricții cantitative la export cu caracter temporar cănd: apare riscul iminent al unui dezechilibru al balanței de plăți externe în scopul creării unor rezerve valutare normale, anumite importuri care produc sau amenință cu producerea unui prejudiciu grav producătorilor naționali. Implementarea la import de restricții cantitative se face la cererea fundamentată a Băncii Naționale a României sau agenților naționali interesați după caz aplicându-se până la eliminarea influențelor negative avute în vedere la instituirea lor.

Îuființarea de restricții cantitative la export și import, supunerea mărfurilor la export și import controlului sau interdicției, lista produselor vizate, precum și perioada de aplicare a acestor interdicții privind respectivele mărfuri se dau publicității.

În scopul extinderii și diversificării formelor de comerț exterior și de cooperare economică internațională, pe teritoriul României s-au creat porturi și zone libere în care se asigură facilitați vamale în conformitate cu prevederile legii nr 84 din 21.07.1992.privind regimul zonelor libere.

De aplicare strictă a normelor privind regimul vamal, de luare a măsurilor corespunzătoare pentru desfășurarea fără întârziere a vămuirii mărfurilor la export și import, pentru prevenirea, constatarea și sancționarea abaterilor de la normele vamale răspunde Autoritatea Națională a Vămilor; aceste activități se desfășoară având la bază Regulamentul Vamal al României adoptat in b#%l!^+a?anul 2006 prin legea 86 care cuprinde totalitatea normelor de procedură și alte dispoziții privind realizarea activitații vamale, cu referiri exprese la obligația ce revine societăților comerciale care efectuează operații de export sau import, persoanelor fizice ce introduc sau scot din țară diverse bunuri, ca și la modalitățile practice prin care lucrătorii vamali trebuie să acționeze pentru asigurarea stării de legalitate în acest sector. Vămuirea la export constă în efectuarea controlului b#%l!^+a?b#%l!^+a?vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport, în verificarea documentelor de vămuire și a documentelor de transport însoțitoare, precum și în evidența mărfurilor exportate.

Prin vămuire la import se înțelege efectuarea controlului vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport, verificarea documentelor de vămuire și a documentelor de transport însoțitoare, în aplicarea tarifelor vamale la import și în evidența mărfurilor importate.

1.2. Reglementarea juridică a conceptului de contrabandă

Contrabanda este una dintre cele mai grave fapte susceptibile a fi săvârșite în sfera raporturilor juridice vamale fiindca prin comiterea ei se amenință sau se uzează efectiv valori sociale de maximă importanță pentru ordinea publică și, în mod corespunzător, pentru interesele legitime și legale ale cetățenilor români și străini aflați sub jurisdicție română.

Noul Cod Vamal al României prevede, ca si cel anterior mai multe concepții ale noțiunii de contrabandă.

Astfel :

-articolul 270: Introducerea în sau scoaterea din tarã, prin orice mijloace, a bunurilor sau mãrfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infractiunea de contrabandã si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

-articolul 271: Introducerea în sau scoaterea din țarã, fãrã drept, de arme, muniții, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substante toxice, deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracțiunea de contrabandã calificatã și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, dacã legea penalã nu prevede o pedeapsã mai mare.

-articolul 272: Folosirea, la autoritatea vamalã, a documentelor vamale de transport b#%l!^+a?sau comerciale care se referã la alte mãrfuri sau bunuri ori la alte cantități de mãrfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamã constituie infracțiunea de folosire de acte nereale si se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

-articolul 273: Folosirea, la autoritatea vamalã, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate constituie infracțiunea de folosire de acte falsificate si se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

-articolul 274: Faptele prevãzute la art. 270–273, sãvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de douã sau mai multe persoane împreunã, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

-articolul 275: Tentativa la infracțiunile prevãzute la art. 270–274 se pedepsește.

-articolul 276: Dacã faptele prevãzute la art. 270–274 sunt sãvârșite de angajați sau reprezentanți ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operațiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice, se poate aplica si interzicerea unor drepturi, potrivit art. 64 lit. c) din Codul penal.

-articolul 277: Când mãrfurile sau alte bunuri care au fãcut obiectul infracțiunii nu se gãsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în lei.

-articolul 278: – Dispozițiile prezentei secțiuni se completeazã cu prevederile Codului penal al României, precum si cu dispozițiile penale prevãzute în alte legi speciale.

Dacă af fi să aproximăm cele relatate mai sus, contrabanda constă în trecerea peste frontiera de stat a bunurilor prin scoaterea acestora de sub puterea de dispoziție a autorităților vamale, în circumstanțe precis și limitativ prevăzute de lege.

Prin concept contrabanda este o infracțiune de fraudă, deoarece oricare din variantele sale normative anterior enumerate, implică, prin comiterea ei în sfera raporturilor sociale din domeniul regimului vamal și prin natura sa intrinsecă, o activitate de inducere în eroare a autorităților vamale asupra unor bunuri, generând neliniște și nesiguranță în rândul populației.

Contrabanda se înfățișează prin concept ca o faptă penală contra activității autorității publice vamale. Acest lucru se realizează deoarece prin săvârșirea contrabandei sunt amenințate sau lezate în substanța lor interese ca funcțiile organizatorică și economică ale statului de drept român care, ca persoană juridică, este titular, între altele, al dreptului de a institui și de a pretinde aplicarea riguroasă a regimului juridic vamal, potrivit cu sarcinile statului de drept stabilite în normele constituționale, cu deosebire în articolul 135 aineatul 2 , literele a-f. b#%l!^+a?

Contrabanda însă nu este o simplă infracțiune de fraudă ea înfățișându-se ca un element integrant, mai ales în zilele noastre, al crimei organizate, iar a nu trata această legătură ar însemna ignoranță și lipsă de putere de viziune.

Inclusiv din prevederile Codului Vamal contrabanda se poate săvârși de participanți constituiți în bandă, care pot avea relații de cooperare ilicită transnsnațională, programată și pe termen lung, b#%l!^+a?b#%l!^+a?motivată de dorința de profit sau chiar de putere, care include de cele mai multe ori și un potențial substanțial de violență, de fraudă, de corupție, etc.

Totodată prin săvârșire infracțiunii de contrabandă pot fi create premisele de întreținere a unei economii paralele în țara noastră. În cele din urmă pot fi alimentate sursele care amenință chiar siguranța națională, deoarece participanții la comiterea contrabandei pot fi doar instrumentele celor care conduc ori coordonează crima organizată, care tind să aibă acces în sfera deciziei , nu numai economice, ci și politice.

1.3.Contrabanda –analiză din punct de vedere al Dreptului Penal

Obiectul ocrotirii penale.

Obiectul juridic al infracțiunii de contrabandă este complex. Distingem asfel, într-un prim plan, fascicolul de relații sociale, de natură economică, ce apar în procesul formării și realizării în formă bănească a resurselor necesare statului pentru în deplinirea funcțiilor sale. Într-un alt plan sunt relațiile sociale referitoare la sănătatea publică, primejduite sau afectate prin deținerea, circulația, traficarea produselor și substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și a produselor și substanțelor toxice. În sfârșit, în al treilea plan se situează relațiile sociale ce privesc ordinea publică, securitatea socială, viața și integritatea corporală a persoanei, relații ce sunt puse în pericol prin violarea normelor ce alcătuiesc regimul armelor, munițiilor, materialelor explozive și radioactive.

Obiectul material al infracțiunii îl constituie bunul sustras controlului vamal și taxării sale (mărfuri, indiferent de felul și natura acestora) ori bunul interzis trecerii peste graniță.

b#%l!^+a?

Subiecții.

Subiectul activ nemijlocit al infracțiunii poate fi orice persoană, indiferent de cetațenie sau de lipsa cetățeniei și indiferent de locul de domiciliu.

Infracțiunea este susceptibilă de săvârșire, in principiu, în oricare din formele participației b#%l!^+a?b#%l!^+a?penale – coautorat, instigare, complicitate.

La infracțiunea prevăzută în articolul 274 subiectul activ este plural, deoarece, dacă fapta este comisă de două sau mai multe persoane înarmate ori constituite în bandă suntem în prezența formei de infracțiune cu pluralitate constituită de infractori, caz în care fiecare persoană participantă are calitatea de autor.

Subiectul pasiv al infracțiunii este întotdeauna statul al cărui interese sunt afectate prin săvârșirea actelor de contrabandă.

Latura obiectivă.

Elementul material al infracțiunii de contrabandă se exprimă exclusiv printr-o acțiune respectiv: „trecerea peste frontieră a unor bunuri”. Acțiunea este întreprinsă de făptuitori în scopul sustragerii bunurilor de la regimul vamal, cu alte cuvinte, a sustragerii acestora de la operațiunile de control, în vederea admiterii sau neadmiterii la trecerea frontierei, vămuire, taxare ori alte operațiuni vamale.

Acțiunea de trecere peste frontieră are ca obiect, fie o masă nedeterminată de bunuri, fie bunuri anume determinate de legiuitor, respectiv arme, muniții, materiale explozive sau radioactive, produse, produse și substanțe toxice supuse regimului autorizării. Pin urmare, numai bunurile „circulă” ilegal, numai ele depășesc fraudulos frontiera (de pildă, prin aruncare, lansare în apă, parașutare, transportare cu un animal dresat să circule singur peste graniță), situație în care fapta se încadrează într-o infracțiune unică de contrabandă, în ipoteza în care bunurile sunt transportate de către o persoană prin astfel de locuri peste graniță, sunt întrunite elementele constitutive a două infracțiuni săvârșite în concurs real – infracțiunea de contrabandă prevăzută de articolul 270 Codul Vamal și infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei prevăzută de articolul 65 din legea nr.56 din 1992 privind frontiera de stat a României.

Aceeași infracțiune, de tercere peste frontieră, prevăzută în articolul 271 constituie elementul b#%l!^+a?material al infracțiunii de contabandă, dacă bunurile enumerate acolo sunt introduse sau scoase în sau din țară, fără autorizație.

Potrivit prevederilor legale, este prohibită, pentru persoanele fizice, introducerea în țară sau scoaterea din țară a armelor, munițiilor și materialelor explozive sau radioactive, cu excepția armelor de vânătoare, tir, munițiilor pentru acestea și a armelor de panoplie, care pot fi trecute peste frontieră în anumite condiții prevăzute de lege. Un regim prohibitiv identic este instituit și pentru produsele și b#%l!^+a?b#%l!^+a?subsatnțeșe toxice, cu excepția celor prescrise medical, de asemenea în condițiile prevăzute de lege.

Rezultă că acțiunea de trecere peste frontieră constituie element material al infracțiunii în toate cazurile în care aceasta are ca obiect bunuri interzise de lege, cât și în cazul în care pentru bunurile exceptate de la prohibiție nu s-a emis, în condițiile legii autorizația necesară pentru intrarea – ieșirea lor în sau din țară.

Urmarea imediată la infracțiunea de contrabandă rezidă într-o stare de pericol pentru acele interese ale statului care privesc regimul vamal și eventual, în producerea unei pagube materiale acestuia, constând în neperceperea sumelor legal cuvenite pentru oprațiunile de trecere a bunurilor peste frontieră.

Legătura de cauzalitate dintre urmarea imediată și oricare din acțiunile examinate, rezultă din însăși materialitatea faptelor.

Latura subiectivă

Infracțiune de contrabandă se săvârșește exclusiv cu intenție directă. Intenția este calificată prin scopul urmărit, care este acela de sustragere a bunurilor de la regimul vamal.

Formele infracțiunii.

Tentativa la infracțiunea de contrabandă se pedepsește. Consumarea iracțiunii intervine, după caz, in momentul trecerii efective a bunurilor peste frontieră ori ieșirii lor din punctele de control fără a fi supuse acestuia. b#%l!^+a?

1.4. Contrabanda sub aspect criminologic.

Dacă examinăm criminalitatea afacerilor și îndeosebi contrabanda din punct de vedere al criminologiei preventive trebuie precizat faptul că prevenirea delincvenței afacerilor trebuie să b#%l!^+a?b#%l!^+a?răspundă celor trei nivele ale oricărei activități preventive, și anume:

prevenirea primară ( ansamblul de mijloace orientate spre modificarea condițiilor criminogene ale mediului fizic și social global )

prevenirea secundară (care se direcționează spre identificarea și intervenția preventivă asupra grupurilor de populație care prezintă un grad ridicat de risc criminogen)

prevenire terțiară (indreptată spre ameliorarea condițiilor recidive )

Deși rata medie a infracțiunilor de contrabandă calculată în jurul valorii de 21 de infracțiuni la suta de mii de locuitori se situează net sub nivelul ratei medii generale a criminalității în România, care este de 1000 de infracțiuni la o sută de mii de locuitori, nu trebuie să diminueze lupta statului printr-o politică vamală și o strategie de prevenire a infracțiunilor de contrabandă, competentă în situația în care daunele materiale produse prin comiterea acestor infracțiuni se ridică la sume considerabile ce au atins cote ce depășesc în ultima vreme, mia de miliarde de lei anual.

Analiza distribuției contrabandei, în raport cu unitățile vamale, în incinta cărora s-au comis astfel de infracțiuni a scos la iveală faptul că, din punct de vedere cantitativ, cele mai multe infracțiuni au fost comise, în ordine la unitățile vamale terestre, apoi portuare și în cele din urmă la unitățile aeroportuare. Dar, sub raport calitativ, adică al gravității concrete a faptelor penale de contrabandă, inclusiv sub raportul prejudiciilor materiale și mai ales sociale, ordinea pare să fie inversă. Nu putem sub nici o formă să ignorăm evenimentele recente care au zguduit lumea, atacurile teroriste fiind din ce în ce mai fercvente și după cum s-a observat mojloacele folosite incumbă introducerea în aeroporturi a armelor și substanțelor explozive, elemente folosite ulterior pentru atingerea scopurilor teroriste. b#%l!^+a?

Pericolul social al infracțiunilor consumate sau rămase în forma tentativei comise în unitățile vamale din aeroporturi și porturi pare a fi semnificativ mai mare decât în celelalte unități vamale, prin consecințele subsecvente ( asupra integrității corporale, sănătății și chiar vieții unei colectivități dense de persoane) pe care unele infracțiuni de contrabandă, mai ales arme sofisticate, le conțineau în sinea lor.

În ceea ceprivește analiza strică a fenomenului infracționalității în domeniul vamal din punct de b#%l!^+a?b#%l!^+a?vedere criminologic s-a arătat faptul că, covârșitoarea majoritate a infractorilor din acest domeniu aparțin vârstei între 25 și 30 de ani, numai un procent de circa 10 % provin din rândul tinerilor între 18 și 25 de ani. Din examenul de personalitate al participanților la infracționalitatea din sfera vamală nu s-ar putea reține faptul că ar trebui recuperați medical: delincvenții din lumea afacerilor vamale nu se deosebesc natural de oamenii onești, de omenie.

Delincvenții din categoria celor care comit infracțiuni vamale, ca și infractorii din sfera afacerilor în general, sunt ființe alienate social: răul la ei stă în individualismul lor exacerbat fiind ruinați de dorința de profit, rapid și cât mai substanțial, fără scrupule în alegerea mijloacelor pentru dobândirea acestuia; ei sunt indivizi, în covărșitoarea lor majoritate superficiali sub raport intelectual și la care axul moral se află aproape de cota zero.

1.5. Cauze și împrejurări favorizatoare comiterii

infracțiunii de contrabandă.

Diminuarea criminalității în general și a criminalității afacerilor în special, în acualele condiții nu este posibilă fără cunoașterea și împrejurărilor care au favorizat, înlesnit infracțiunile în fiecare caz instrumentat.

Până în prezent nu există o explicație unitară asupra factorilor care determină sau condițiilor care favorizează săvârșirea de infracțiuni. În literatura de specialitate opinia dominantă este aceea în conformitate cu care infracțiunea ca act în sine, își are cauza în individ, în modul în care acesta concepe valorile sociale și morale, înțelege semnificația acestora, dorește să aibă o comportare conformă cerințelor societății. Întrucât toate aceste procese: voință, afectivitate, cunoaștere, formează în ansamblul lor personalitatea individului, infracțiunea apare ca o manifestare exterioară a personalității imperfecte. b#%l!^+a?

Incontestabil mediul social , economic, politic influențează ființa umană, nu numai în procesul formării personalității sale, dar îi determină, totodată coordonatele materiale și spirituale în care se desfășoară.

Cauzele infracțiunii de contrabandă nu fac excepție de la regula generală, ce țin de structura personalității individului, manifestarea unei personalități imperfecte, dar care nu ar putea fi comisă dacă nu ar exista condiții și împrejurări propice care sunt de ordin economic, social și politic.

În urma studiului fenomenului infracțional pe această linie, distingem mai multe cauze : b#%l!^+a? b#%l!^+a?

corupția manifestată la toate nivelurile;

Incapacitatea economiei de a introduce suficiente bunuri de larg consum competitive la nivel mondial pe piață și necesitatea importului de mărfuri pentru saturarea pieței;

Maifestarea imperfectă a personalității indivizilor, care apreciază că pe căi ilegale pot realiza câștiguri deosebit de mari;

Existența interdicțiilor sau a limitărilor cu privire la import-export a unor mărfuri, a taxelor vamale și a altor impozite;

Existența conflictelor militare și a stării permanente de periclol din partea tot mai prezentelor atacuri și amenințări teroriste – dacă avem în vedere traficul de armament, muniții, materiale explozive;

Consumul de stupefiante și existența structurilor mafiote fac ca, din traficul de aceste substanțe să se obțină cele mai mari profituri;

Putera de cumpărare scăzută a pouplației, dublată de inflație duc la o creștere alarmantă a numărului de infracțiuni de contrabandă ;

Existența economiei de pață face ca unii indivizi să fie preocupați să aducă mărfuri ieftine, nu obținute prin procedee legale, ci ilicit, prin eludarea plății taxelor, impozitelor, accizelor.

Capitolul II.

b#%l!^+a?

STRATEGIA DE LUPTĂ A POLIȚIEI PENTRU COMBATEREA

CONTRABANDEI.

2.1. ETAPA ACTIVITĂȚILOR SPECIFICE POLIȚENEȘTI.

2.1.1. Ientificarea și cunoașterea obiectivelor, mediilor și locurilor de interes operativ.

Pentru asigurarea respectării normelor legale regimul valutar, vamal și al celor referitoare la b#%l!^+a?b#%l!^+a?operațiinile de import-export ale metalelor și pietrelor prețioase, armelor, munițiiolr materialelor radio-active, ale produselor toxice ori stupefiante, potrivit competențelor materiale, organele de poliție pentru combaterea criminalității, economico-financiare întreprind măsuri specifice de identificare, cunoaștere și supraveghere, pe bază de mapă documentare, a următoarelor obiective, linii de muncă și locuri de interes operativ precum:

Autoritatea Națională a Vămilor, unitățile și punctele vamale din subordinea acesteia;

Societățile comerciale cu sediul în România specializate în transportul maritim și fluvial;

Societățile comerciale specializate pe importul și vânzarea „en gros” de mărfuri, de tipul supermarket și depozitele situate, de regulă la periferia localităților sau pe principalele artere de circulație a mărfurilor în trafic internațional;

Societățile comerciale cu sediul de România specializate în importul de țigări băuturi alcoolice, cafea, aparatură electronică și de calcul, autoturisme, cosmetice, produse alimentare și alte bunuri care, de regulă, se introduc în țară prin acte de contrabandă;

Societățile comerciale specializate pe comerțul tip „consignație” cu autoturisme de proveniență străină, obiecte de artă, bijuterii și bunuri din metale și pietre prețioase etc…

Societățile comerciale specializate pe exportul de produse ce fac obiectul vreunei aprobări;

Casele de schimb valutar și de amanet a bijuteriilor și bunurilor de artă;

Porturile, aeroporturile și gările care asigură tranzitul internațional de mărfuri;

Zonele libere de mare trafic și societățile comerciale din zona de frontieră de la țărmul mării sau de pe fluviile care asigură granița și au în dotare mijloace de transport navale sau terestre care, de regulă, sunt folosite la transporturile de mărfuri de contrabandă; b#%l!^+a?

Orice alte societăți comerciale, locuri și medii de interes operativ, unde se pot consuma sau iniția acte de contrabandă sau valorificarea mărfurilor provenite din astfel de infracțiuni, zone fluviale, parcări pentru mijloace de transport internațional, etc…

b#%l!^+a?

b#%l!^+a?

2.1.2 Oganizarea și desfășurarea activităților specifice.

Organizarea activității de supraveghere.

Activitatea specifică, în domeniul prevenirii și combaterii actelor de contrabndă se desfășoară pe principiul muncii în obiectiv în unitățile vamale și societățile comerciale specializate pe importul și exportul de mărfuri sau care au calitatea de comisionar vamal, și pe principiul liniei de muncă pentru documentarea activității infracționale desfășurate de grupările sau filierele de contrabandiști ori a agenților economici care valorifică mărfurile provenite din acte de contrabandă.

b) Analiza situației operative.

Organizarea activității informativ-operative și măsurile specifice ce se impun se stabilesc după o temeinică analiză a situației operetive care presupune aprecierea reală și obiectivă a următoarelor elemente:

sfera infracțională, evoluția, tendințele și caracteristicile fenomenului de contrabandă;

elemente din teritoriu și de organizare administrativă ce pot favoriza actele de contrabandă cum sunt: așezarea unor agenți economici în zonele libere, pe traseele rutiere, feroviare, fluviale cu trafic internaționalde mărfuri, gări, aerogări, vămi interioare și zone în care s-au concentrat comercianții și afaceriștii români și străini;

unele elemente demografice specifice zonelor sau locurilor de interes operativ cum sunt: prezența marinarilor și a personalului portuar, a proxeneților și a prostituatelor, a cetățenilor străini aparținând diferitelor etnii sau cu vechi legături în rândul afaceriștilor b#%l!^+a?români.

2.1.3.Identificarea persoanelor ce fac obiectul cunoașterii pe linie de contrabandă.

a) Categorii de persoane care fac obiectul activităților specifice.

Direcțiile informativ-operative și formațiunile teritoriale de poliție specializate pentru prevenirea și combateraea infracțiunilor de contrabandă organizează culegerea de date și informații referitoare la următoarele categorii de persoane care pregătesc, comit ori au comis acte de b#%l!^+a?b#%l!^+a?contrabandă:

conducătorii sau membrii unor filiere, grupuri sau rețele de contrabandă;

persoanele semnalate că se ocupă cu traficul de stupefiante, arme, muniții, materiale radioactive, substanțe sau deșeuri toxice, metale și pietre prețioase;

vameșii corupți ori semnalați în rândul contrabandiștilor;

persoanele semnalate că se ocupă cu scoaterea ilegală din țară a bunurilor industriale sau agro-alimentare de larg consum pentru a fi comercializate în străinătate.

Cetățenii români și străini preocupați de prelucrarea și scoaterea ilegală din țară de bunuri susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural-național;

Persoane care se îndeletnicesc cu introducerea ilegală în țară de bijuterii din aur în scopul comercializării lor, direct prin intermediul unor societăți comerciale de tip consignație;

Cetățenii români și străini care achiziționează bijuterii vechi și pietre prețioase de mare valoare pentru a le scoate ilegal din țară;

Cetățenii români și străni care introduc în țară autoturisme, autocamioane, rulote, motociclete, televizoare, aparatură electronică, calculatoare, laptopuri, etc.., pentru a le comecializa în condiții ilegale;

Societăți comerciale, de tip consignație de profil auto, în care sunt comercializate autoturisme ce au fost introduse în țară fără formalitățile legale de vămuire;

Cetățenii români sau străini constituiți în grupuri organizate care înființează societăți de tip „fantomă” , în numele cărora introduc în țară, prin contrabandă, și documente vamale false importante cantități de țigări cafea și băuturi alcoolice ce sunt comercializate ilegal; b#%l!^+a?

Reprezentanți ai unor agenți economici care prezintă la vămuire certificate de vămuire false, pentru a dovedi că mărfurile sunt de proveniență legală, ele în fapt fiind introduse în țară prin mijloace frauduloase;

Persoane semnalate că au procurat sau intenționează să scoată din țară sume în lei și valută provenite din operațiuni ilegale sau cu încălcarea normelor legale emise de Banca Națională a României.

b) Surse folosite de poliție pentru identificarea suspecților. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

– datele obținute de către lucrătorii operativi;

– datele și informațiile obținute de la alte organe și formațiuni din sistemul Ministerului Administrației și Internelor, de la Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul de Informații Externe și organisme similare din alte țări;

– Directia Generala a Vămilor, care dispune de datele privind importurile și exporturile agenților economici având un sistem informațional propriu;

– Registrul Comerțului care dispune de toate datele privind evidența și principalele operațiuni comerciale ale agenților economici;

– Ministerul Industriilor și Comerțului, care eliberează licențe și urmărește mărfurile contingente;

– Agenții economici cu atribuții privind sistemul de transport și de regim vamal;

– Organele cu atribuții de control, determinare și recunoaștere a originii mărfurilor, cum sunt: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci ( O.S.I.M.) , Oficiul pentru Protecția Consumatorilor (O.P.C.), etc…

– Mijloacele de informare mass-media (presă, radio, televiziune, etc…)

– plângerile, reclamațiile și sesizările cetățenilor și ale agenților economici;

– informațiile furnizate de către cetățeni cu prilejul audiențelor.

În punctarea, studierea, verificarea, și recrutarea agenților, ofițerii de poliție nu trebuie să fie legați în exclusivitate de un obiectiv, cu excepția vămilor, și ca urmare, ei își pot crea o rețea informativă în orice loc unde se săvârșesc infracțiuni de contrabandă.

De regulă punctarea agenților se realizează din medii, din rândul cetățenilor străini și români care sunt în anturajul patronilor firmelor cu capital mixt, de diferite origini, vămi, etc…

Deoarece în mediul deosebit de tentant al contrabandiștilor se câștigă mulți bani, mulți săvârșind b#%l!^+a?infracțiuni, este dificil pentru un ofițer să țină în mână agentul, de aceea se impune să se acorde toată atenția verificării condițiilor cât și a persoanei ce va furniza în cele din urmă informațiile, folosindu-se toate mijloacele muncii de poliție puse la dispoziție.

Simpla existență a agenților nu rezolvă problemele, instruirea făcându-se în mod diferențiat , în funcție de mediile unde se acționează.

În principal rețeaua informativă va fi instruită să furnizeze date și informații cu privire la filierele create, legăturile contrabandiștilor cu lucrătorii vamali, modalitățile de comitere a infracțiunilor :

întocmirea de documente false; b#%l!^+a? b#%l!^+a?

confirmarea în fals a carnetelor T.I.R.;

temeinicia și legalitatea reținerii bunurilor în vamă de la călători, modul în care sunt consemnate în documente, depozitarea și gestionarea lor, etc..;

legalitatea proceselor-verbale de contravenție întocmite de către vameși, în care faptele penale sunt constatate drept contravenții;

corectitudinea vămuirii mărfurilor în cadrul activității de comerț exterior și a bunurilor scoase sau introduse în țară de către persoanele fizice și agenți economici;

falsificarea documentelor vamale cu prilejul vămuirii prin înscrierea unor cantități mai mici de mărfuri sau prețuri diminuate față de cele reale din facturile externe pentru a se sustrage plății taxelor vamale datorate, accizelor și a T.V.A.-ului.

De asemenea sursele calificate vor fi instruite și dirijate pentru obținerea și furnizarea de informații referitore la relațiile persoanelor semnalate că săvârșesc infracțiuni de contrabandă cu oameni de afaceri, oameni politici, conturile pe care le au deschise la bănci, despre apartenența mijloacelor de transport folosite, societățile comerciale care valorifică produsele infracțiunilor, etc…

Verificarea și realizarea materialelor informative trebuie să fie făcută cu multă atenție, prin activități de culegere de informații de primă sesizare și alte mijloace operative cunoscute de organele de poliție, folosindu-se combinațiile informativ-operative și legendele, pentru descoperirea la timp a contrabandiștilor, conspirarea agenților precum și a surselor ocazionale și scoaterea lor din cauză.

În organizarea acestei activități trebuie avut în vedere faptul că traficanții lucrează cu rapiditate și iau toate măsurile pentru a-și acunde activitatea infracțională și a nu fi descoperiți.

Realizarea meterialelor informative se face, în general, prin procedee cunoscute, dar în acest b#%l!^+a?domeniu, de o mare eficacitate este prinderea în flagrant, prin activități bine gândite și prin intervenția operativă a poliției în limitele admise de lege.

Supravegherea și verificarea calificată a persoanelor semnalate că se ocupă cu săvârșirea contrabandei trebuie să se desfășoare cu cea mai mare atenție, iar datele și informațiile obțunute trebuie concentrate la organul sau formațiunea care le are în lucru.

Valorificarea și exploatarea materialelor informative privind cazurile de contrabandă, trafic de aur și valută impun multă operativitate, deoarece prin specificul infracțiunulor respective, al contrabandiștilor, al modului și împrejurărilor în care ei își desfășoară activitatea există pericolul permanent al dispariției atât a corpuruilor delicte, cât și a participanților. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

2.2. Etapa investigativă.

Nu există nici un dubiu că fără existența unor informații valoroase nu pot fi obținute succese în acest domeniu.

Documentarea informativă și investigarea faptelor de contrabandă se face întotdeauna pe cazuri. Când se obțin informații, se deschide Mapa Suspectului, ce conține informații despre o anumită persoană , un anumit suspect.

În cadrul documentării trbuie clarificată fiecare secvență (livrarea, distribuirea și comercializarea).

În cazul în care se impune, trebuie realizată activitatea de supraveghere operativă pe timp de zi, sau noapte a persoanelor, a depozitelor, etc..Se vor efectua percheziții în secret. De asemenea dacă se impune se vor face demersurile necesare pentru interceptarea convorbirilor telefonice.

În cazurile deosebite mapele suspecților se transferă în dosarul de urmărire informativă care trbuie să cuprindă printre altele, în principal, măsurile care se impun a fi executate pentru fiecare secvență în parte. Trebuie colectate aici date privind modul de viață al persoanelor lucrate informativ, bunurile de valoare deținute de suspecți (imobile, deținute pe numele lor sau al rudelor sau apropiaților, construcții cu destinație comercială, bani, bijuterii, opere de artă pe care le dețin etc..)

De asemenea trebuie obținute informații referitoare la conturile în bănci ale suspecților, despre firmele ale căror patroni sau asociați sunt.

Trebuie stabilită detaliat legătura persoanei suspecte, lucrate informativ, cu vameșii și alte b#%l!^+a?persoane potențial coruptibile ( din poliție, administrație, justiție, Registrul Comerțului, Garda Financiară, experți, etc..) stabilind astfel și relația corupt – corupător.

În investigarea cazurilor de contrabandă trebuie ținut cont de faptul că grupurile de contrabandiști au un puternic grad de profesionalizare. Aceștia cunosc în fiecare moment cursul cererii și al ofertei, cunosc legile economiei de piață, mișcările de pe piețele vecine și manifestă o flexibilitate ridicată în activitățile infracționale.

Mai trebuie luat în calcul gradul de intelectualizare al grupurilor de contrabandiști. Aceștia recrutează specialiști din toate domeniile care au tangență cu activitatea lor infracțională. Dispun de avocați, care cunosc legislația din România și mai ales lacunele legislative, de care se folosesc în b#%l!^+a?b#%l!^+a?cazul unor eventuale procese. De asemenea, dispun de economiști, contabili, care facilitază dezvoltarea activității criminale și obținerea de câștiguri fabuloase.

Un alt element definitoriu al grupurilor de contrabandiști este acela că au propriile servicii de informații, prin intermediul cărora obțin informații valoroase pe baza cărora se iau deciziile infracționale.

Din practica activității de poliție se mai desprinde și faptul că între poliție și alte structuri informative, colaborarea nu se desfășoară în parametri normali, iar acest lucru este folosit în mod direct de grupurile infracționale, informațiile circulând greu în aparatul statului făcând ca eforturile combinate ale diferitelor organisme statale de stopare a fenomenului infracțiunii de contrabandă să fie zădărnicite. În aceeași ordine de idei, și lipsa cooperării internaționale este un alt impediment în activitatea de documentare a cauzelor de contrabandă.

2.3.Etapa activităților specifice de procedură penală.

2.3.1.Constatarea infracțiunilor flagrante.

Controlul vamal al bagajelor, al altor bunuri aflate asupra persoanelor, al mărfurilor și extreriorul mijloacelor de transport, se face de către personalul vamal.

Faptele prin care se încalcă acest regim se constată de către personalul vamal, potrivit atribuțiilor de serviciu, în incintele vamale, precum și în orice alte locuri unde se desfășoară operații de supraveghere vamală.

Atunci când personalul vamal de la punctele de control constată fapte care potrivit legii sunt considerate infracțiuni, procedează în coformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală, așa b#%l!^+a?încât organele de cercetare penală primesc actele încheiate de către personalul vamal, precum și mijloacele materiale de probă ridicate în vederea continuării cercetării penale pentru lămurirea tuturor împrejurărilor cauzei.

Constatarea infracțiunii falagrante poate fi realizată și de către organele de cerecetare penală ale poliției, în situațiile când se cunoaște faptul că anumite persoane intenționează să scoată sau să introducă în țară anumite bunuri prin mijloace ilegale.

În practică prinderile în flagrant ale persoanelor ce săvârșesc infracțiunea de contrabandă se realizează de regulă cu ocazia controalelor antevamale și postvamale. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

La controalele antevamale ce se vor organiza pe traseele ce duc către vămile de frontieră, se vor avea în vedere:

intenția unor persoane de a scoate din țară bunuri prohibite de lege cum sunt: arme, muniții, stupefiante, substanțe toxice și opere din patrimoniul cultural-național;

turiștii care au asupra lor bunuri sustrase din patrimoniul unor societăți comerciale pentru a fi comercializate în străinătate;

scoaterea ilegală din țară, de regulă în locuri special amenajate în mijloacele de transport sau ascunse pe corp sau în bagaje, bijuterii din metale prețioase sub alte forme, sume de lei sau valută peste limitele admise de lege;

dacă sunt scoase în totalitate din țară mărfurile introduse în regim de tranzit de către persoanele aflate aflate în trafic internațional;

pe baza datelor și informațiilor ce sunt deținute, vor fi controlate mijloacele de transport cu mărfuri vămuite la vămile interioare pentru export, pentru a se stabili dacă au fost încărcate ilegal bunuri prohibite la export.

La controalele vamale ce se vor organiza pe traseele pe care afluesc călătorii se va urmări:

– prevenirea și decoperirea introducerii în țară de armament, muniții, stupefiante și substanțe toxice;

– introducerea în țară de bijuterii din metale prețioase ce depășesc uzul persoanal, fără a fi declarate organelor vamale, sume de lei și valută peste limetele admise delege;

– persoanele fizice care introduc ilegal în țară mărfuri pe baza autorizațiilor unor agenți economici care își trimit emisarii în acest scop la unitățile vamale de frontieră;

– neplata taxelor vamale datorate statului, aferente mărfurilor importate de către persoanele fizice ori agenți economici ale căror mărfuri au fost vămuite la frontieră;

– corectitudinea aplicării traficului vamal de către lucrătorii vamali, conform listei de valori b#%l!^+a?unice în vamă pentru produsele introduse în vamă de către persoanele fizice sau juridice.

Cu prilejul controalelor antevamale și postvamale, se va avea în vedere respectarea regimului de mic trafic, aplicabil turiștilor ce călătoresc în străinătate, mai mult de o dată pe lună.

Prinderea în flagrant se va realiza, procedându-se la verificarea datelor înscrise în documentele însoțitoare, pentru a stabili dacă acestea corespund cu cele din mijloacele de transport. În caz de neconcordanță, se va proceda la întocmirea procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și b#%l!^+a?b#%l!^+a?se vor efectua cerecetări.

Sesizările referitoare la operațiuni suspecte de descărcare de mărfuri provenite din acte de contrabandă se vor verifica imediat, stabilindu-se regimul vamal al mărfurilor, în caz că marfa este în tranzit pe teritoriul României, se va proceda le efectuarea de investigații complexe și se va întocmi procesul-verbal de constatare.

Obligatoriu asupra mijloacelor de transport, a șoferilor și însoțitorilor acestora, se vor efectua controale amănunțite pentru identificarea facturilor și a carnetelor T.I.R. duble.

Totodată vor fi luate măsuri de cunoștere prin mijloace specifice a cazurilor de omisiune a înștiințării organelor de urmărire penală de către conducerile unităților vamale, cu privire la faptele penale descoperite pe care le-au lăsat nesancționate, ori le-au calificat ca fiind contravenții, încălcând dispozițiile Codului de Procedură Penală și a Regulamentului Vamal.

În toate cazurile infracțiunile sau contravențiile descoperite din care rezultă complicitatea lucrătorilor vamali, cercetările vor fi extinse de îndată și asupra acestora.

Pentru stabilirea carnetelor T.I.R. neconfirmate ( acestea se întocmesc când vămuirea nu se face la frontieră , iar transportul nu are la bază carnete T.I.R.), precum și pentru stabilirea agenților economici beneficiari ai mărfurilor importate, se va colabora cu direcțiile de control și supraveghere vamală din cadrul regionalelor vamale, acolo unde acestea funcționează, sau cu organele Gărzii Financiare, luându-se măsuri pentru clarificarea fiecărui caz.

2.3.2. Verificarea și ridicarea înscrisurilor.

Această activitate se impune printre primele măsuri urgente, pentru a se putea evita distrugerea b#%l!^+a?sau pierderea lor, dar și pentru a se asigura posibilitatea dovedirii și pe această cale a infracțiunilor săvârșite și a persoanelor vinovate.

2.3.3. Efectuarea percheziției.

Scopul percheziției se stabilește de la cauză la cauză, în raport cu metodele și mijloacele folosite b#%l!^+a?b#%l!^+a?pentru desfășurarea activității ilicite, cu urmările acestei activități și a obiectului, produs al infracțiunii.

2.3.4. Dispunera constatărilor tehnico-științifice și a expertizelor.

Se dispun în raport de particularitățile cauzei, particularități determinate de natura activității ilicite desfășurate, de metodele și mijloacele folosite pentru aceasta, precum și de natura urmărilor ce au intervenit.

Astfel foarte frecvent sunt folosite constatările tehnico-științifice sau expertizele grafice ori tehnice a documentelor pentru identificarea persoanelor care au redactat diferite documente sau pentru stabilirea falsurilor din acestea, dat fiind că în cazul infracțiunii de contrabandă se folosesc înscrisuri, fie pentru săvârșirea infracțiunii, fie pentru acoperirea activității ilicite.

Expertiza contabilă sau tehnico-contabilă se dispune pentru stabilirea metodelor și mijloacelor folosite pentru săvârșirea infracțiunii, precum și a cuantumului prejudiciului cauzat.

2.3.5. Ascultarea martorilor

Martorii sunt identificați de regulă printre persoanele care cunosc aspecte despre pregătirile pe care le-au făcut făptuitorii pentru a scoate sau introduce ilegal din, sau în țară diferite bunuri.

Cu ocazia ascultării martorilor, trebuie acordată atenție stabilirii locului de ascundere, a metodelor folosite de infractori pentru trecerea bunurilor peste frontieră. Tot cu aportul martorilor pot fi descoperite locurile unde au fost valorificate sau depozitate bunurile în vederea ridicării și confiscării lor.

2.3.6. Ascultarea învinuiților sau a inculpaților.

b#%l!^+a?

Prin ascultarea suspectilor sau inculpaților trebuie să se tindă la lămurirea următoarelor probleme:

modul în care s-au organizat în vederea săvârșirii infracțiunii;

organizatorii, inițiatorii și ceilalți participanți la grupul organizat;

perioada de timp și localitatea în care au acționat și infracțiunile săvârșite;

modul de operare sau metodele și mijloacele folosite pentru comiterea infracțiunii; b#%l!^+a?

măsurile luate pentru înlăturarea urmelor infracțiunii și pentru îngreunarea cercetărilor; b#%l!^+a?

contribiția personală la infracțiunile săvârșite;

contribuțiile celorlalți membrii din grup la infracțiunile săvârșite de aceștia;

modul de împărțire a foloaselor ilicite obținute;

posibilitățile de recuperare a pagubelor cauzate;

destinația foloaselor ilicite pe care le-au obținut personal.

La ascultarea învinuiților sau inculpaților, în astfel de cauze pot fi folosite cu succes următoarele procedee tactice:

ascultarea sistematică care asigură lămurirea împrejurărilor în care a fost săvârșită fiecare infracțiune în parte și contribuția fiecărui participant la activitatea ilicită;

ascultarea repetată, de natură a evidenția și a exploata contrazicerile ce apar în diferite declarații ale învinuiților sau inculpaților, făcute cu privire la aceleași împrejurări, amănunte mai ales în cazul celor nesinceri, recalcitranți;

ascultarea unui învinuit sau inculpat despre activitatea desfășurată de către ceilalți coînvinuiți sau coinculpați;

folosirea judicioasă a probelor de vinovăție existente în cauză.

2.3.7. Aspecte ce trebuie lămurite pe parcursul urmăririi penale.

A)Modul de organizere al infractorilor în vederea săvârșirii faptelor ilicite proiectate.

Din acest punct de vedere merită a fi subliniate câteva aspecte: data și locul organizării grupului b#%l!^+a?de infractori, activitățile ilicite pentru săvârșirea cărora s-au organizat, modul de organizare, rolul asumat de către fiecare dintre participanți la săvârșirea infracțiunii.

Rolul fiecărui participant are o deosebită importanță pentru stabilirea gradului de organizare, a formei de vinovăție și a calității acestora, în funcție de fapta săvârșită. Uneori contribuțiile fiecărui participant sunt definite, mai ales când se comite infracțiunea pe parcursul unei perioade mari de timp. b#%l!^+a?Deosebit de importantă este stabilirea persoanei care susține financiar afacerea, a celui care eleborează b#%l!^+a?planul și al execuțiilor.

Nu trebuie scăpat din vedere faptul că activitatea ilicită este organizată de contrabandiști în scopul eludării legislației, încălcării ei cu asigurarea garanțiilor că nu vor fi prinși și că ea se adaptează, se schimbă continuu în funcție de aceasta.

Nu trebuie să trecem cu privire faptul că în activitatea ilicită a contrabandiștilor se foloseau, nu de mult cecurile fără disponibil în cont, firmele fantomă și andosarea documentelor. În prezent se folosesc aceleași metode datorită faptului că este mult mai convenabil financiar să se introducă în țară bunuri fără a ase plăti taxe vamale deosebit de mari, accize la țigări, cafea, whisky, etc. Astfel se aduc fraudulos pe toate căile de transport : TIR-uri ,vapoare, trenuri, avioane mari cantități de mărfuri care ulterior se vor găsi la negru pe piață destabilizând serios piața economică din România.

B)Activitatea ilicită desfășurată.

Ceea ce interesează este dacă făptuitorul a folosit trecerea peste frontieră a bunurilor în alte locuri decăt cele stabilite pentru controlul vamal, care sunt aceste locuri, modul cum au fost introduse sau scoase bunurile, dacă trecerea s-a făcut efectiv sau fapta a fost în fază de tentativă.

De asemenea cercetările trebuie să stabilească documentele folosite pentru trecerea bunurilor, dacă documentele vamale sunt false, dacă privesc alte bunuri, sau valoarea bunurilor este diminuată, dacă se face vămuirea la frontieră sau la vămile interioare dacă plata taxelor vamale se face cash sau cu cecuri, dacă cecurile sunt false, dacă au sau nu disponibil în cont. O atenție deosebită trebuie acordată ștampilelor vamale care atestă vămirea și carntelor T.I.R.

Este cunoscut faptul că la Convenția carnetelor T.I.R. de la Geneva din 1975 s-a stabilit să se depună o garanție care reprezintă valoarea mărfurilor transportate, iar din acest punct de vedere se folosesc ștampile false, care să ateste depunerea respectivei garanții.

Sunt cunoscute ca moduri de operare, sustragerea de la vămuire, întrucât marfa a fost trecută b#%l!^+a?prin alte locuri, în locuri ascunse, special amenajate, prin folosirea metodei de tranzit a cecurilor fără disponibil la tras, a manoperelor dolosive cu „bill of leading” ( conosament ) și prin folosirea societăților fantomă.

În cazul trecerii peste frontieră a armelor, munițiilor, materialelor explozive, sau radioacive, b#%l!^+a?b#%l!^+a?produselor și substanțelor toxice, produselor și substanțelor stupefiante și psihotrope, trebuie stabilit dacă a existat autorizația necesară pentru acestea, organul care a eliberat-o și valabilitatea acesteia.

Referitor la sustragerea de le operațiunile de vămuire trebuie să se stabilească modul în care s-a realizat vămuirea mărfurilor și activitatea desfășurată de făptuitor.

C) Bunurile trecute în mod ilegal peste frontieră.

Datele rezultate din analiza cazurilor cercetate atestă concluzia că se practică în continuare, traficul ilicit de bunuri peste frontieră de către cetățenii români direct sau în complicitate cu elemente afaceriste din străinătate.

Pentru comercializarea în România vin din tările fostei Iugoslavii, Republica Moldova și Ucraina, servicii de masă ( farfurii,cești, etc.), rulmenți, pompe de injecție, hidrofoare, burghie, plăcuțe widia, pânze de fierăstrău, tigări, piese auto, obiecte de porțelan, etc.. De asemenea se scot din România mărfuri de proveniență străină care sunt solicitate pe respectivele piețe și comercializate acolo direct sau prin intermediari.

De regulă se introduc în țară bunuri deficitare pe piața românească sau care se obțin la prețuri mai mici în străinătate, printre care confecții, tricotaje, covoare, blugi, bijuterii din aur, motociclete, biciclete, aparatură electronică și de uz gospodăresc, instalații de gaze pentru autoturisme, casetfoane de mașină, etc. Se introduc cu mare succes țigări, cafea, băuturi alcoolice de proveniență străină, soft, CD-uri, casete audio și video, DVD-uri, cosmetice, medicamente, etc.

Nu trebuie neglijat faptul că sunt introduse în țară ilegal, arme, pistoale de gaze, pistoale cu glonț; s-au descoperit mii de bucăți de diferite tipuri de muniție, cartușe de gaz iritant-lacrimogen, muniție militară și de manevră, plus importante cantități de pulbere pentru cartușe de vânătoare.

b#%l!^+a?

D)Urmările activității ilicite desfășurate.

Pagubele deosebite care se cauzează avutului public și privat, impun din partea organelor de urmărire penală depunerea tuturor diligențelor pentru stabilirea cuantumului acestora și luarea măsurilor asigurătorii în vederea reparării lor.

Acestea sunt, contravaloarea taxelor vamale, a T.V.A. ori accizelor. Se impune de asemenea b#%l!^+a?b#%l!^+a?stabilirea bunurilor, a cuantumului valorii acestora, a contravalorii foloaselor obținute în mod ilicit de b#%l!^+a?b#%l!^+a?către infractori pantru a se cunoaște ce urmează a fi confiscat în folosul statului, ca măsuri de siguranță.

E) Făptuitorii, calitatea și contribuția acestora la săvârșirea infracțiunii.

Infracțiunea de contrabandă, poate fi săvârșită atât de cetățenii români cât și de cetățenii străini, care se pot afla în situații de colaborare de afaceri cu cetățeni români, turiști, asociați, parteneri, etc.

Cu privire la persoana făptuitoare, cercetarea trebui să stabilească datele de identitate ale acestuia, cetățenia, calitatea și atribuțiile de serviciu.

Numărul persoanelor, împrejurările dacă acestea sunt înarmate, ori constituite în bandă, duc la calificarea aceleiași fapte în contravenție sau infracțiune de contrabandă, de unde necesitatea de a se stabili și aceste elemente.

De asemenea este necesară stabilirea tuturor participanților la infracțiune, a calității lor și a contribuției fiecăruia.

F) Forma de vinovăție.

Modalitatea în care s-a acționat relevă de cele mai multe ori și forma de vinovăție. Folosirea manevrelor dolosive de inducere în eroare, a actelor false, a ștampilelor false, a identității false sau a societăților fantomă ori care derulează operațiuni financiare, pune amprenta decisivă pentru conturarea situației.

Trebuie să se stabilească modul în care au acționat făptuitorii, (cu intenție directă sau indirectă), dacă făptuitorii au acționat în scopul sustragerii bunurilor de sub regimul vamal, ori le-au sustras de sub regimul vamal, aspecte deosebit de importante pentru existanța unuia dintre elementele constitutive ale b#%l!^+a?infracțiunii de contrabandă.

b#%l!^+a?

G) Existența concursului de infracțiuni și măsurile ce se impun pentru extinderea cercetărilor b#%l!^+a?asupra tuturor infracțiunilor și făptuitorilor.

Trebuie reținut faptul că, de regulă, infracțiunile de contrabandă se săvârșesc în concurs și cu alte fapte, care la rândul lor constituie infracțiuni. De aceea la instrumentarea oricărei cauze, se impune stabilirea naturii, numărului faptelor săvârșite și împrejurărilor în care a fost comisă fiecare în parte. Este una din condițiile cele mai importante în asigurarea clarificării fiecărui caz în parte, în vederea garantării stabilirii tuturor infracțiunilor săvârșite și asigurării tragerii la răspundere penală a tuturor participanților. Infacțiunea de contrabandă poate fi săvârșită în asociere cu acte de fals, uz de fals, bancrută frauduloasă, evaziune fiscală, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, trafic de stupefiante, etc.

H) Măsurile ce se impun pentru a se asigura recuperarea prejudiciului și confiscarea în folosul statului.

Una din problemele importante ce trebuie lămurite o constituie măsurile ce se impun pentru recuperarea pagubelor și asigurarea bunurilor asupra cărora urmează a se exercita măsura confiscării în folosul statului ca măsură asigurătorie.

De asemenea se iau măsuri de aplicare a sechestrului judiciar asigurător, de blocare a conturilor agentului economic în beneficiul căruia s-a comis infracțiunea, blocarea conturilor persoanelor participante, achitarea de către făptuitor a taxelor aferente în cazul în care bunurile care au făcut obiectul infracțiunii de contrabandă nu au fost găsite.

Capitolul III.

CONTRABANDA – PARTE INTEGRANTĂ A CRIMEI ORGANIZATE

3.1. MODALITĂȚI DE COMITERE A INFRACȚIUNII DE CONTRABANDĂ.

Contrabanda constă în trecerea peste frontieră a mărfurilor în scopul sustragerii de la regimul b#%l!^+a?vamal, controlul vamal, plata taxelor vamale, a taxei pe valoare adăugată și a accizelor. b#%l!^+a?

Ca urmare a intensificării traficului de călători și a multiplicării operațiunilor comerciale s-au diversificat sub aspectul formelor de comitere și al bunurilor ce fac obiectul acestora, practic s-au extins asupra tuturor bunurilor susceptibile de a fi introduse sau scoase din țară fără achitarea taxelor și impozitelor prevăzute de lege.

a) Analiza delincvenței afacerilor în sfera vamală sugerează concluzia că modalitatea cea mai pregnantă de comitere a contrabandei o constituie trecerea peste frontieră a bunurilor prin folosirea de documente vamale false.

Manevrele folosite de contrabandiști se materializează și în încheierea de contracte cu diferiți patroni străini, care de regulă, își au sediile firmelor în „zonele libere”, pentru importul de mărfuri ( țigări, cafea, ness, etc.) la prețuri scăzute. În baza unor astfel de contracte se solicită și se obține indinegizarea produselor cu aceste prețuri, diminuând artificial taxele vamale de circa 10-15 ori, având în vedere că toate aceste taxe vamale se calculează pornind de la prețul de indigenizare al produselor.

Ca formă de eludare a regimului vamal se folosește și „contestația” în care se solicită pentru diverse motive, acceptarea valorii din documentul prezentat și care pentru unii importatori se aprobă de directorul general al vămilor.

b) Pentru a fi scutiți de plata taxelor aferente mărfurilor importate din Republica Moldova, contrbandiștii prezintă uneori certificate de origine false, pentru mărfurile importate din alte țări.

c) Cercetările demonstrează că numeroase firme particulare, cu documente vamale false, au exportat și exportă mărfuri interzise la export sau contingentate.

Așa de exemplu , V.I. patron al firmei „Portugalia Comp Import-Export”S.R.L. din Cluj-Napoca a fost depistat în timp ce încerca să scoată ilegal din țară 26m3 lemn semifabricat în valoare de 28500 RON, neadmis la export, cel în cauză înscriind în documente elemente pentru lădițe de fag.

Oaltă categorie de fapte penale de contrabandă au fost cazurile de trecere a mărfurilor peste graniță, pe numele firmelor particulare, în alte condiții decât cele prevăzute îm cadrul regimului vamal. A fost prima formă de contrbandă post-revoluționară depistată.

Pentru a se eluda plata taxelor vamale reale și a celor stabilite pentru impozitul pe circulația mărfurilor precum și pentru practicarea unor adaosuri comerciale mai mari decât cele legale de însoțire a mărfurilor importate, s-a procedat la înscrierea unor cantități mai mici decât cele reale, cu care au fost achiziționate. În acest scop s-a stabilit faptul că numeroase firme particulare au cumpărat, îndeosebi din Turcia importante cantități de mărfuri cu prețuri ridicate ( la nivelul prețurilor externe) dar la b#%l!^+a?b#%l!^+a?punctele de vamă românești au prezentat alte documente decât cele emise de exportatori, cu prețuri de achiziție de 4 – 5 ori mai mici.

De regulă mărfurile au fost prezentate cu documente fără regim special, simple formulare tipizate, cumpărate din librării pentru a fi folosite pe plan local la „precomenzi” de produse ori plata unor taxe pentru parcarea vehiculelor, pe care au fost aplicate ștampile falsificate.

d) Cercetarea aplicativă și jurisprudența reflectă totodată că delincvența afacerilor prin trecerea peste frontieră a bunurilor constituie, de asemenea, o modalitate des întâlnită și prin urmare utilizată. Astfel, cel mai frecvent procedeu folosit, constă în încărcarea autotrenului cu mărfuri la care taxele vamale sunt mici. În lumea interlopă, un astfel de procedeu, este denumit „capac”, referindu-se la mărfurile așezate lângă ușa autoturismului, pentru inducerea în eroare a personalului de control vamal.

De pildă, pe data de 24.09.2000, la un control la vama Giurgiu, la intrarea în vamă a autocamionului aparținând S.C. „OMIDI-IMPEX” S.R.L., s-a constatat că în loc de 957 cartoane sucuri Cappy importate din Bulgaria , se aflau 100000 pachete de țigări KENT, 15600 MARLBORO și 277 cartoane sucuri Cappy . De asemenea au fost găsite și facturile și carnetul TIR pentru țigăr , pe care delegatul firmei nu le-a prezentat.

e) Crima organizată în materie de contrabandă s-a manifestat în situațiile în care contrabandiștii abili , care au avut constituită o rețea în care participanții au îndeplinit roluri prestabilite, au introdus bunuri în tranzit vamal, pe care apoi le-au valorificat fără plata taxelor vamale și a accizelor; pentru acoperirea manoperelor frauduloase s-au utilizat ștampile vamale false, care confirmă aparent operațiunile de vămuire.

Astfel M.M.C., cu dublă cetățenie, cipriotă și libaneză, a înființat 24 de firme fantomă, intrând în relații cu cetățeni străini cărora le-a plătit acest lucu. Odată înființate firmele, a început derularea importului pe apă și pe uscat prin următoarele metode:

Cu mijloace maritime a introdus 117 containere cu 990043 bax-uri de țigări, în total 1432069 kg, ce au fost transportate pe baza a 114 conosamente. Toate conosamentele la rubrica ”notify adress” aveau înscrise numele și adresa din București a inculpatului, în calitatea de persoană fizică. Conosamentele au fost adresate pe numele celor 24 de firme fantomă, în numele cărora s-au propus acte de livrare.

Cu mijloace de transport rutiere sub acoperirea convenției TIR, care se pot împărți în 3 categorii:

transportul la care s-au întocmi formalitățile vamale pe numele mai multor societăți b#%l!^+a?b#%l!^+a?comerciale, achitându-se taxele vamale și comisionul vamal, dar care nu au achitat accize;

transportul la care nu s-au întocmit formalitățile vamale pentru că nu au fost achitate taxele vamale, comisionul vamal și accizele;

transporturi care au fost păstrate în custodie la punctul vamal”CONFTRANS” până la obținerii hotărârii judecătorești, după care au fost încărcate în alte mijloace de transport și expediate în România . Nu s-au perceput nici un fel de taxe vamale, nefiind întocmite declarațiile vamale, introducându-se 13636 bax-uri de țigări.

Prin aceste moduri de operare s-au cauzat un prejudiciu statului român de 10 miliarede lei vechi și a transferat în străinătate în contul personal 28,9 milioane €.

f) În multiple situații delincvența afacerilor din sfera vamală s-a manifestat și în modalitatea folosirii unor firme fantomă pentru sustragerea de la plata impozitelor pe circulația mărfurilor și a accizelor.

g) Analiza delincvenței afacerilor evidențiază un set considerabil de infracțiuni de sustragere de la operațiunile de vămuire a mărfurilor, prin specularea perioadelor de mare aglomerație și a relațiilor oculte în rândul personalului vamal. Mai mult participanții la acest gen de criminalitate pentru închiderea unor carnete TIR, care au însoțit marfa pe timpul transportului, au folosit și folosesc ștampile vamale false.

h) Un segment cu un grad mai ridicat de pericol concret îl reprezintă sustragerea de la operațiunile de vămuire a bunurilor, săvârșite de unul sau mai multe persoane înarmate sau constituite în bandă.

În acest sens, cu prilejul controlului efectuat în zona vămii Giurgiu asupra unui grup de turiști din București, au fost găsite în autocar 22000 pachete de țigări de contrabandă ( proveniență străină ) pe care urmau să le comercializeze.

i) Delincvența afacerilor vamale s-a manifestat din plin, în perioada considerată, și prin trecerea peste frontieră, fără autorizație, a armelor, munițiilor, materialelor explozive și radioactive, produselor și substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și a produselor și substanțelor toxice. Aceste aspecte relevă în special faptul că delincvența manifestată astfel este favorizată de personalul vamal care efectuează controale, în special, prin sondaj.

Nu de puține ori s-au identificat la trecerile de frontieră persoane asupra cărora s-au găsit importante cantități de heroină sau alte substanțe stupefiante ascunse în bagaje, respectiv în pereții dublii ai acestora. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

j) Studiul criminalității conexe celei a afacerilor din domeniul vamal relefctă adevărul axiomatic, că delincvența vamală, în tot acești ani a fost întreținută din interior de coruptibilitatea unor lucrători vamali.

Prectica a demonstrat, nu de puține ori, faptul că grupuri criminale organizate au reușit cu complicitatea lucrătorilor vamali să introducă sau să scoată din țară mărfuri, fără a respecta regimul legal.

3.2. CONTRABANDA ȘI CRIMA ORGANIZATĂ.

Contrabanda a luat o asemenea amploare în România, încât nu mai constituie o simplă infracțiune de fraudă, ci deja se înfățișează ca o variantă a crimei organizate. Multe din faptele de acest gen capătă dimensiuni impresionante în ceea ce privește pericolul social, prin aceea că sunt săvârșite de participanți constituiți în bande, cu activități programate în timp, bine documentate și susținute din punct de vedere logistic, în care sunt angrenate persoane ce îndeplinesc roluri prestabilite, cu obligații și responsabilități exacte. Toate acestea sunt motivate de dorința obținerii unor profituri foarte mari și chiar setea de putere, motivație care include un potențial foarte mare de violență, corupție și fraudă.

Mai mult în ultima perioadă, prin contrabandă și evaziune fiscală se întreține și se dezvoltă economia subterană, fiind atrase în asemenea activități ilicite personalități politice, guvernanți și funcționari publici cu putere de de decizie, în felul acesta descoperirea faptelor și făptuitorilor devenind deosebit de dificilă, de multe ori imposibilă, iar sumele însușite în detrimentul bugetului de stat fiind incomensurabile.

În multe situații se realizează relații de cooperare informațională între bandele de infractori autohtoni și cei din alte țări cu tradiție în domeniu, iar capii grupurilor infracționale devin peste noapte prosperi oameni de afaceri, cu conturi mari în lei și valută, respectați prin forța banului în cele mai înalte cercuri ale puterii.

În România s-au format rețele bine organizate, pe criterii etnice, de rudenie, afective și alte asemenea, dar mai ales specializate pe categoriile de produse ce fac obiectul infracțiunilor, cu predilecție pe țigări, cafea, alcool, muniții, stupefiante, aparatură electronică, metale și pietre prețioase, arme și altele. Este deja cunoscut că în contrabanda cu țigări, mafia arabă deține supremația, contrabanda cu alcool și cafea este apanajul mafiei autohtone sau țigănești, contrabanda cu materiale b#%l!^+a?b#%l!^+a?strategice are drept exponent mafia ucraineană, iar mafia bulgărească conduce cu succes contrbanda cu soft, CD-uri, discuri, casete și videocasete. De asemenea, în contrbanda cu opere din patrimoniul cultural-național sunt antrnate atât elemente autohtone cât și occidentale. Prin aceste rețele se introduc mărfuri în țară pe căi și prin mijloace frauduloase, cu concursul unor firma „fantomă”, sunt depozitate în locuri izolate, special amenajate, după care sunt distribuite prin rețele și intermediari ce prezintă siguranță, întocmindu-se de regulă facturi fictive, în numele unor societăți „fantomă”.

În practicarea contrbandei s-a evidențiat în mod deosebit un tip de grupare infracțională ce prezintă toate elementele constitutive ce caracterizează crima organizată:

stabilitatea în cadrul societății infracționale, constituindu-se o structură internă și o diviziune clară a rolurilor între participanți. ( unii se ocupă de paza capilor, alții de evidențele contabil-financiare, cu asigurarea transportului produselor de contrbandă, trecerea lor peste frontieră, depozitarea și valorificarea lor. O altă categorie se ocupau de falsificarea documentelor de proveniență a mărfii și a celor de transport. În afară de aceștia pot exista membrii care să se ocupe special de coruperea funcționarilor vamali ori a organelor de control întreținând totodată relațiile cu aceștia.

Grupările sunt astfel organizate încât activitățile ilicite au continuitate, mijloace de transport cu mărfuri de contrbandă, continuitate care se extinde și în cazul reținerii sau arestării principalilor capi ai organizației.

Organizația se preocupă tot timpul de neutralizarea mecanismului controlului social, îndeosebi prin coruperea unor persoane cu funcții de decizie sau control, dar și a celor care au influență în sferele puterii sau ale administrației publice centrale și loocale:

-în primul rând se preocupă de colaborarea apropiată și permanentă a unor funcționari vamali. Cu ajutorul acestora organizațiile mafiote rușesc să transporte ilegal, peste graniță cantități enorme de marfă de contrbandă, fie prin neînregistrarea totală a produselor intrate în țară, fie prin înregistrarea altor produse decât cele real transportate și pentru care se percep taxe vamale mult mai mici, în felul acesta diminuându-se considerabil obligațiile datorate statului.

– în al doilea rând capii organizațiilor criminale organizate se asigură de cooperarea unor funcționari cu greutate din poliție și justiție, care îi pot ajuta pe multe căi, cu predilecție prin punerea în gardă în cazul unor misiuni sau acțiuni polițienești. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

3.3.CONTRABANDA ȘI SPĂLAREA BANILOR .

Despre spălarea banilor murdari în România se vorbește de mult timp, însă la nivelul altor țări acest timp este relativ și deosebit de scurt, țara noastră având o experiență mică în ceea ce privește acest fenomen. Acest lucru s-a întâmplat nu pentru că fenomenul nu s-ar manifesta ci datorită absenței oricărei reglementări legislative în această materie, atât în planul legii penale, cât și al celorlalte domenii: financiar, bancar, vamal, etc.

Lipsa reglementării juridice nu estompează fenomenul de spălare a banilor care se manifestă chiar în forme rudimentare mai puțin sofisticate dar care se înscriu perfect în tehnicile folosite în țările dezvoltate.

Spălarea banilor se referă la un transfer de proprietate, referitor la natura, localizarea sau deținerea proprietății, achiziționarea sau utilizarea proprietății, știind că proprietatea provine din activitatea criminală. Ciclul de spălare a banilor se realizează în trei etape:

Plasarea: – dispunerea fizică de bani cash, proveniți din activitățile criminale: o plată cash către un cont bancar;

Spălarea banilor: – crearea unui paravan complex de tranzacții financiare, destinat ascunderii sursei de proveniență a banilor;

Integrarea: – acordarea unei legalități aparente sumelor de bani rezultate din activitățile criminale.

În România se manifestă mai multe forme și modalități de spălare a banilor:

Alimentarea conturilor în lei și valută cu bani cash, obținuți din contrabandă cu produse purtătoare de accize sau interzise import-exportului, și după caz obținerea valutei din schimburi ilegale.

Contrbanda cu valută este una din metodele cele mai des folosite de traficanți deoarece nu lasă nici o urmă. Procesul este simplu, în gențile diplomat, sau valize se scot euro sau dolari din țară obținuți din operațiuni ilicite, în special contrbandă și trafic de stupefiante și persoane. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Crearea de rețele de societăți care fac în mod obișnuit operațiuni cu sume cash, alimentându-se artificial cu sume de bani ce ar proveni din vânzări.

Operațiuni desfășurate prin societăți scutite de la plate impozitelor.

Achiziționarea de imobile ( vile, ferme,etc) , mașini de lux din bani proveniți din contrabandă, cu care garantează credite în lei și în valută obținute de la bănci, ce nu le mai rambursează ulterior. În acest fel suma de bani apare ca fiind legală, provenită din credit bancar. Tot în cadrul acestei metode se mai folosește supraevaluarea garanțiilor și obținerea de credite mari, ce nu vor mai fi achitate.

Folosirea banilor obținuți din contrabandă drept capital pentru cumpărarea unor societăți comerciale sau realizarea de asocieri cu diverse societăți comerciale.

Obținerea de sume mari cu titlu de restituire a taxelor stabilite pe prețul de vamă, ca urmare a câștigării contestațiilor privind achitarea taxelor la nivelul facturilor externe. Acest procedeu este folosit de contrabandiștii ce practică metoda contrabandei prin subfacturare sau dublă facturare. Beneficiari ai acestor restituiri au fost contrabandiștii cărora li s-au aprobat contestațiile de către directorul general al Autorității Naționale a Vămilor din România, sau de către instanța de judecată.

Transferul ilegal de valută în străinătate ca fiind provenită din afaceri ilegale, prin prezentarea de facturi de mărfuri cu prețuri suprarealiste. Transferul se realizează la exportator, care are ulterior „obligația” să depună diferențele de valoare în conturile indicate de importatori.

3.4. CONTRABANDA ȘI CORUPȚIA.

În capitolele anterioare am vorbit despre implicarea uneori evidentă a vameșilor și a polițiștilor de frontieră în activitățile ilicite desfășurate în mediile în care aceștia lucrează. Dar „caracatița” corupției și-a întins tentaculele mult mai sus, în sferele deciziei politice și în activitatea justiției române. În domeniul vamal, au acționat forțe oculte, organizate în mod exemplar, rețeaua pornind de la simplii vameși, aflați în punctele de frontieră, și terminându-se la b#%l!^+a?b#%l!^+a?conducerea Autorității Naționale a Vămilor din România, care avea spatele asigurat de persoane importante din Guvern. Această organizare criminală a reușit să eludeze într-un mod barbar sistemul vamal de încasare a taxelor și accizelor pentru produsele trecute peste frontieră. În realizarea activităților delictuase, membrii marcanți ai rețelelor de contrabandiști, prin relațiile atrase sau infiltrate în Ministerul Finanțelor și Guvern, au reuși să obțină chiar emiterea unor acte normative ce le favorizau și le acopereau faptele ilicite, iar, prin plasarea în puncte cheie a unor funcționari corupți, au subminat bugetul statului cu mii de miliarde de lei vechi, acțiunile lui întrunind perfect elementele constitutive ale infracțiunii de subminare a economiei naționale.

Un exemplu clar al acestei rețele bine organizate ce merge mână în mână cu legislativul se evidențiază atunci cănd nu de puține ori s-au emis ordine ale Autorității Naționale a Vămilor privitoare la controlul și limitarea activităților ilicite din vamă, iar ulterior, și de multe ori la scurt timp după implementarea lor, au fost anulate de aceeași Autoritate. Această succesiune ciudată de dispoziții are un singur răspuns: marii contrabandiști au reușit să pună în mișcare „rotițele unse” ale corupției. Peste acest exemplu se reușea de cele mai multe ori ca noile reglementări să creeze situații deosebite . Astfel: de exemplu într-un ordin al Autorității se prevedea faptul că vameșii nu mai erau obligați să respecte prețurile minimale prevăzute de precedentele ordine și emise de Ministerul Comerțului, pe baza unor tarife utilizate pe plan internațional, ci erau încredințați să ia chiar ei decizai de determinare a valorii mărfurilor importate. Ordinul circular prevedea că, dacă prețurile din facturi erau mai mari decât cele din liste, vameșii solicitau importatorilor contracte, oferte de preț sau alte documente justificative, cazuri în care valoare în vamă era stabilită la nivelul prețului din documentul însoțitor, chiar dacă acesta era sub cel prevăzut în listele anexe ordinului.

Tot ca o metodă de eludare a taxelor statului se practică metoda „contestațiilor”, prin care mafioții solicită și obțin, de cele mai multe ori, restituiri ale unor imense sume de bani care în fapt reprezintă obligații ale acestora către bugetul de stat.

Aservirea activității vamale și înhămarea acesteia la activității ilicite nu se oprește aici și nici nu se va opri curând, pentru că nici aceste prețuri, cu mult diminuate față de cele practicate pe plan internațional, nu se respectă, ci s-a continuat diminuarea drastică și sistematică a valorii mărfurilor în vamă, prin luarea în considerare doar a prețurilor declarate de importatori și menționate în facturi, care pot , de cele mai multe ori să fie falsificate sau contrafăcute.

Corupția, manifestată la toate nivelurile, Parlament, Guvern, ministere, parchete sau instanțe de judecată, este în continuare inamicul cel mai mare la adresa economiei naționale și într-un final chiar a siguranței naționale. b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Activitatea judecătorească continuă să aibă aceeași limite, scoase în evidență foarte bine de mass-media și de majoritatea analiștilor actului de justiție. În condițiile în care opinia publică așteaptă condamnarea marilor infractori, de cele mai multe ori aceștia fie scapă de justiție sau de opinia publică, cazurile lor fiind îngropate sau date uitării încet, încet în timp ce activitatea lor infracțională este continuată de colaboratorii acestora.

Societatea nu se poate aștepta la schimbări majore în viitorul apropiat deoarece, în continuare, judecătorii sunt feriți de orice formă de control social, ceea ce este inadmisibil într-o societate democratică și care este proaspătă membră a Uniunii Eurpene.

Corupția se manifestă și în aparatul de poliție cu o la fel de mare intensitate. Totuși trebuie ținut seama că în poliție, corupția se manifestă într-o manieră mult diferită în sensul că unui polițist corupt îi este foarte ușor să treacă peste o informație referitoare la comiterea unor infracțiuni grave și să nu materializeze constatările respective în acte procedurale, făcând prinderea și depistarea lor mult mai dificilă. Deasemenea unui anchetator penal îi este foarte ușor să tăgăduiască cercetările, să țină dosarul perioade mari de timp, să nu dispună la timp măsurile procesul-penale, să administreze probe în apărarea învinuiților sai inculpaților, ori să facă uitate pe cele de acuzare etc. Aceleași considerații b#%l!^+a?sunt valabile și pentru activitatea desfășurată de procurori.

Toate acestea le-am evidențiat pentru a oglindi simbioza perfectă între contrabanda manifestată sub caracteristicile crimei organizate și corupție.

Așadar marea contrabandă nu poate fi concepută fără corupție, de aceea trebuie elaborat un plan național de combatere a acestui flagel care ia în primul rând în calcul limitarea corupției.

Capitolul 4

COOPERAREA LA NIVEL NAȚIONAL ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA CRIMINALITĂȚII VAMALE, ÎN TOATE DONENIILE, A UNITĂȚILOR DE POLIȚIE.

Lupta împotriva criminalității vamale nu se poate finaliza fără o cooperare eficientă a tuturor structurilor de amploare din sistemul național.

Prin urmare strategia de luptă împotriva acestui fenomen are o paletă largă de organisme ale căror b#%l!^+a?eforturi se combină spre un singur țel, și anume eradicarea lui sau măcar limitarea efectelor negative pe care le produce.

Pentru a ajunge la aceste deziderate trebuie să existe o cooperare între cei îndreptățiți să lupte direct împotriva contrabandei, și anume organele de cercetare penală ale poliției, și acele ministere și organisme statale ce au obligația să sprijine eforturile poliției. Acestea sunt: Ministerul Justiției; Ministerul Turismului; Ministerul Finanțelor Publice; Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor; Ministerul Lucrărilor Publice; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Administrației Publice; Ministerul Sănătății și Familiei; Ministerul Integrării Europene; Ministerul Apelor și Protecției Mediului; Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatice; Serviciul Român de Informații; Serviciul de Telecomunicații Speciale; Serviciul de Informații Externe, enumerarea nefiind însă limitativă.

4.1. Cooperarea cu Ministerul Justiției are o însemnătate deosebită, ea constând în:

Informarea reciprocă cu date operative de interes, utile în prevenirea actelor infracționale transnaționale, și combaterea fenomenului infracțional vamal:

Punerea la dispoziție, în condițiile legii, a persoanelor arestate preventiv sau condamnate, solicitate de șefii unităților de poliție în vederea efectuării urmăririi penale;

Informarea Inspectoratului General de Poliție cu privire la persoanele arestate preventiv sau condamnate, implicate în infracțiuni frontaliere, puse în libertate, indiferent de modalitatea dispusă de organele judiciare, ori învoite din penitenciare;

Culegerea și schimbul de informații reciproc, despre actele preparatorii în vederea săvârșirii infracțiunilor de frontieră, apartenența, legătura și implicarea în coordonarea rețelelor de trafic de către cei reținuți în penitenciare;

Asigurarea unei cooperări strânse cu parchetele locale pentru rezolvarea operativă și legală a cauzelor în care au fost implicate persoane care au încălcat regimul juridic al frontierei de stat, etc.

4.2. Cooperarea cu Ministerul Turismului:

Asigurarea aplicării cadrului cadrului legal pentru efectuarea turismului organizat pe bază de contracte, pentru turiștii care sosesc în România individual sau în grup, cu b#%l!^+a?servicii turistice pachet sau izolate, precumpărate;

soluționarea oportună, în spiritul legii a problemelor și eventualelor neconcordanțe ce apar în completarea documentelor de călătorie, în scopul fluidizării traficului acestei categorii de persoane și depistării documentelor false ( falsifiacate).

4.3.Cooperarea cu structurile din Ministerul Finanțelor Publice:

asigurarea schimbului eficient de date și informații necesare combaterii acțiunilor ilegale în zona de frontieră și în zona specială de supraveghere vamală;

acordarea reciprocă de sprijin operativ pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice structurilor autorității vamal și Poliției de Frontieră;

efectuarea în baza unor planuri comune de acțiune în zona de frontieră, a controalelor asupra mijloacelor de transport, depozitelor, containerelor, trenurilor, sediilor și altor obiective unde se găsesc bunuri supuse sau care urmează să fie supuse unui regim vaml. Cu această ocazie se descoperă persoane clandestine, emigranți, armament, muniție, substanțe explozive, stupefiante, materiale radioactive, etc;

participarea și colaborarea, în condițiile legii, în vederea susținerii unor activități coordonate împotriva traficului internațional de droguri.

4.4.Cooperarea cu structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale:

schimbul de date și informații cu privire la persoanele care au săvârșit infracțiuni la regimul juridic al frontierei de stat;

cunoașterea situației operative de profil, identificarea persoanelor aparținând instituției militare, semnalate cu încălcări ale reglementărilor legale;

descoperirea, prevenirea, informarea reciprocă și contracararea oricăror acțiuni de încălcare a reglementărilor legale ce vizează traficul de mărfuri cu regim special, de atragere a unor structuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Internelor și Reformei Administrative în activități de încălcare a legislației; b#%l!^+a?

sprijinul reciproc în derularea unor activități specifice și acoperirea nevoilor de informații în medii și spații de interes pentru fiecare instituție.

4.5.Cooperarea cu structurile competente din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

asigurarea cooperării în scopul administrării fondului forestier în condițiile respectării regimului silvic și a gestionării durabile a vânatului;

asigurarea colaborării pe linia schimbului de informații, la nivelul structurilor teritoriale, privind combaterea infracționalității transnaționale.

4.6. Cooperarea cu structurile competente din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

asigurarea desfășurării în condiții de siguranță și legalitate a transportului pasagerilor, pe toate caile de transport care trec frontiera de stat și asigurarea legalității trecerii acestora;

pregătirea personalului companiilor de transport international pentru participarea la combaterea fenomenului infracțional de contrabandă, asigurarea urcării la bordul aeronavelor și navelor a persoanelor ce au documente valabile, în conformitate cu legislația statului român.

4.7.Cooperarea cu structurile competente din cadrul Ministerului Afacerilor Externe:

informarea reciprocă în timp operativ, în ceea ce privește reglementările în politica vamală a statelor de interes pentru cetățenii români, precum și pentru statele ai căror cetățeni intră în România, precum și orice probleme apărute în legătură cu controlul la frontiera de stat al unor persoane oficiale acreditate în România;

inițiera în comun a negocierii, semnării și colaborarea în vederea întrprinderii procedurilor de intrare în vigoare a unor acorduri bilaterale privind cooperarea între autoritîțile române și cele din statele vecine; b#%l!^+a?

cooperarea în vederea promovării intereselor României în diferite domenii, inclusiv pentru desfășurarea unor acțiuni comune;

inițierea în comun a unor proiecte legislative cu aplicabilitate și la frontiera de stat;

acordarea de sprijin în rezolvarea unor probleme ale cetățenilor străini care au săvârșit acte ilegale la frontiera de stat (contactarea ambasadelor, a consulatelor, inițierea unor discuții cu reprezentanții oficiali ai țărilor respective în România);

realizarea unui sistem informațional integrat între secțiile consulare ale ambasadelor României și Poliție și convenirea unui procedeu rapid de soluționare a cazurilor deosebite ( verificări de persoane , etc.)

4.8. Cooperarea cu structurile competente ale Ministerului Sănătății Publice:

asigurarea schimbului eficient de date și informații de interes comun în vederea prevenirii actelor ilegale în zona de competență a poliției, în special punctele de control pentru trecerea frontierei;

asigurarea executării în conformitate cu prevederile legale a activității specifice pe linie medicală în punctele de control pentru trecerea frontierei.

4.9.Cooperarea cu structurile competente din cadrul Ministerul Integrării Europene:

realizarea schimbului de date și informații cu privire la măsurile ce au fost întreprinse și care privesc activitatea poliției pentru integrarea României la Uniunea Europeană;

desfășurarea unor acțiuni comune în cadrul procesului de aderare ( înainte de 31 decembrie 2006) și integrare a României la Uniunea Europeană;

acordarea de sprijin reciproc pentru realizarea obiectivelor proprii cuprinse în programele de realizarea a obiectivelor impuse de uniune;

participarea la activități comune care au ca obiect îndeplinirea sarcinilor din cadrul primei etape post aderare la Uniunea Europeană;

b#%l!^+a?

4.10.Cooperarea cu structurile competente din cadrul Ministerului Apelor și Protecției Mediului:

realizarea potrivit legii, a unor acțiuni comune de combatere a acțiunilor ilegale în zonele de competență, de trecere, cu scopul prevenirii și combaterii traficului ilegal de materiale radio active și periculoase, precum și pentru controlul transporturilor legale de astfel de materiale;

acordarea de sprijin reciproc în vederea soluționării evenimentelor care au avut ca urmare poluarea mediului, și investigarea de către poliție a cauzelor de interes ce au determinat aceea poluare;

4.11.Cooperarea cu structurile competente din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei:

acordarea de sprijin necesar în vederea asigurării și menținerii unui sistem de comunicații viabil, eficient și util;

îmbunătățirea în permanență a sistemului de comunicații al poliției, pentru ca aceasta să își îndeplinească eficient misiunile încredințate;

4.12.Cooperarea cu structurile competente din cadrul Secretariatului General al Guvernului:

acordarea sprijinului necesar poliției pentru promovarea, prin Ministerul Administrației și Internelor, a unor proiecte de lege cu privire la combaterea contrabandei;

realizarea schimbului de informații în probleme ce privesc frontiera de stat;

4.13.Cooperarea cu Serviciul Român de Informații:

cunoașterea, prevenirea și combaterea faptelor din domeniul infracționalității transnaționale de natură a aduce atingere siguranței naționale ori de drept comun;

informarea reciprocă cu datele și informațiile pe care fiecare instituție le deține și sunt b#%l!^+a?utile pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice date în competență;

inițierea și participarea la acțiuni comune, în limitele conferite de lege, fiecărei instituții, pe linia prevenirii și combaterii faptelor din domeniul infracționalității transnaționale;

realizarea de activități specifice, de interes comun, în domeniul îmbunătățirii sistemului informatic;

4.14.Cooperarea cu structurile competente din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale:

acordarea sprijinului necesar poliției pentru realizarea unor legături speciale de bună calitate, la nivelui tuturor structurilor;

punerea la dispoziția poliției a infrastructurii de comunicații, în vederea realizării sistemului informatic on-line;

realizarea schimbului de informații în problemele ce privesc actele de contrbandă;

desfășurarea unor activități comune pentru protecția informațiilor;

4.15.Cooperarea cu Serviciul de Informații Externe:

dezvoltarea relațiilor de colaborare în scopul cunoașterii, prevenirii și contracarării fenomenelor și acțiunilor din sfera criminalității organizate transnaționale, de natură a aduce atingere sigutanței naționale sau intereselor țării;

informarea reciprocă cu date de interes operativ în domeniul criminalității organizate transnaționale pe care părțile le dețin și sunt utile în îndeplinirea atribuțiilor specifice sau necesită intervenția comună pentru cunoașterea, prevenirea și contracararea planurilor și acțiunilor ce vizează siguranța națională;

schimbul de date și informații referitoare la sfera terorismului și criminalității internaționale desfășurate de organizați specializate în astfel de activități, grupări internaționale mafiote și alte grupuri infracționale ce operează în zonele de frontieră.

Conform opiniei generale, criminalitatea la vamă și transfrontalieră sunt fenomene alarmante, în creștere exponențială, ce au la bază atât explozia socială cât și decalajele economice accentuate între statele dezvoltate și cele ale lumii a treia. În prezent ansamblul de măsuri privind b#%l!^+a?securizarea frontierei de stat vizează tocmai combaterea acestor fenomene, politica de securizare fiind implementată împreună, și sub directa supraveghere a organelor competente ale Uniunii Europene.

4.16.Cooperarea cu Agenția Naționlă pentru controlul exporturilor strategice și interzicerea armelor chimice(A.N.C.E.S.I.A.C.)

În ceea ce privește acest domeniu unitățile de poliție cooperează cu această agenție, care are, în primul rând un rol de reglementare, elaborând și promovând proiecte de acte normative în domeniu; elaborarea de norme metodologice, mecanisme, proceduri și instrucțiuni specifice controlului exporturilor, în concordanță cu cele ale statelor cu sisteme dezvoltate de control al exporturilor.

A.N.C.E.S.I.A.C. autorizează operatorii economici pentru a desfășura operațiuni de comerț exterior cu produse militare; înregistrarea persoanelor fizice și juridice pentru a desfășura oprațiuni cu produse și tehnologii cu dublă utilizare, licențierea operațiunilor de export, import, de tranzit internațional și de transbordare de produse militare și produse și tehnologii cu dublă utilizare, cât și a operațiunilor care se efectuează fără atingerea teritoriului fizic al României.

4.17.Activități desfășurate de Poliția Judiciară, cu scop de prevenire a criminalității vamale.

Lăsând la o parte atribuțiile generale ale poliției judiciare stabilite prin lege ne vom referi strict și în mod sigur, exemplificativ la atribțiile și sarcinile poliției în ceea ce privește aplicarea normelor imperative ale Codului Vamal.

Pornind de la două atribuții de ordin general:

– culegerea de informații în vederea cunoașterii, prevenirii și combaterii infracțiunilor, precum și a altor fapte ilicite;

– realizarea de activități de prevenire și combatere a corupției, a criminalității economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infracțiunii în domeniul informaticii și a crimei organizate; se poate sublinia rolul și locul poliției în lupta pentru combaterea criminalității transfrontaliere.

Bunuri trecute fraudulos peste frontieră pot fi identificate cu prilejul efectuării celor mai diverse activități de control în mijloace de transport, în depozite, spații de producție sau de desfacere suspecte din punct de vedere al activității desfășurate în incinta lor. În multe cazuri constatarea poate pleca de b#%l!^+a?la interpretarea unor stări de fapt care depășesc limita de normalitate pentru un anumit sistem de referință spațio-temporal- De ce o anumită marfă este mult mai ieftină decât mărfurile similare de pe piață? – Cum se justifică vânzările în salturi ale unor societăți comerciale ,eventual și în locuri improprii? – Cum o societate de import are o cifră de afaceri sensibil mică față de volumul de activitate deosebit pe care îl desfășoară? – Ce caută mobilizate în anumite locuri de plecare, pe timp de noapte, mijloace tehnice și personal pentru trensbordarea de mărfuri dintr-un mijloc de transport în altul? – De ce unul sau mai multe camioane încărcate cu mărfuri și-au deviat traseul de tranzitare al României pe timp de noapte? – De unde provin bunurile comercializate la prețuri reletiv mici de rețele de vânzători la colț de stradă? – De unde se aprovizionează comercianții care cu ocazia controalelor nu pot justifica proveniența mărfii?- Cine și pentru ce mărfuri eliberează facturi gata ștampilate de la societăți comerciale lăsate în neactivitate, ale căror administratori sunt plecați demult din România , societăți folosite la comiterea de infracțiuni?

Cele pe care le-am arătat mai sus sunt doar exemple, practica judiciară relevând diferite procedee mai mult sau mai puțin sofisticate de a scoate profituri mari din activități ilicite în cadrul cărora pe lângă alte infracțiuni se săvârșesc și infracțiuni vamale. Astfel pe teritoriul României pot dispărea autocamioane încărcate cu bunuri iar banii obținuți prin vânzarea rapidă a acestora sunt scoși din țară de către un banal călător care iese din țară.

Camioanele cu bunuri declarate în tranzit sunt desigilate, containerele sunt schimbate cu altele care conțin bunuri de mâna a doua după care la ieșirea din țară se plătește o banală contravenție beneficiind de o exprimare echivocă în documentele comerciale – ex: bunuri electrocasnice, substanțe chimice, etc.

Se folosesc acte prin care se atestă o valoare foarte mică în vamă pentru bunurile importate sau provenite dintr-o țară care pe baza unor acorduri internaționale, beneficiază de un tratament favorizat, gen clauza națiunii celei mai favorizate, de scutiri sau diminuări de taxe. Se valorifică pe teritoriul național sau se tranzitează acesta, cu bunuri speciale, droguri, sau precursori iar sumele obținute sunt folosite pentru cumpărarea de armament, finanțarea terorismului internațional sau a altor activități ilicite.

Pentru combaterea infracțiunilor săvârșite în condițiile crimei organizate ori în interesul urmăririi penale poliția poate utiliza metoda livrării supravegheate.

Pentru prevenirea și combaterea corupției, a criminalității transfrontaliere, a traficului de ființe umane, terorismului, traficului de droguri, spălării banilor, infracțiunilor informatice și a crimei organizate, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române, cu aprobarea Ministrului de Interne și cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel, Poliția Română poate să folosească agenți și polițiști sub acoperire pentru culegerea de informații în vederea folosirii acestora ca probe în timpul unui proces în instanță. Autorizarea procurorului va fi emisă în scris pentru o perioadă de maxim 60 de zile și poate fi relungită în aceleași condiții pentru alte perioade de câte 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizații vor fi confidențiale și nu vor fi făcute publice. Sursele de informare, metodele și mijloacele activității de culegere a informațiilor au caracter confidențial și nu pot fi dezvăluite de nimeni în nici o împrejurare. Excepție fac cazurile în care îndatoririle funcției, nevoile justiției sau legea impune dezvăluirea lor.

Acestea au fost o serie de aspecte relevante și care atrag atenția asupra necesității unei colaborări strânse interministeriale dar și la nivelul instituțiilor cu responsabilități în ceea ce privește controlul vamal dar și combaterea criminalității pe toate planurile.

Capitolul 5

CONCLUZII.

CONTRABANDA ÎN NOUL COD VAMAL AL ROMÂNIEI ȘI EVOLUȚIA INFRACȚIUNII ÎN NOUL CONTEXT EUROPEAN.

In ceea ce privește noul cod vamal al României trebuie meționat faptul că acesta a fost aprobat de Parlamentul României prin Legea nr. 86/2006. Acest nou cod transpune in legislația vamală românească Reglementarea CE nr.2913/1992 privind Codul Vamal European.

Printre principalele noutăți aduse de noul Cod vamal menționăm: b#%l!^+a?

definirea noțiunii de „persoană stabilită în România”- persoană fizică cu domiciliul ori reședința în România sau o persoană care are sediul social, sediul central sau sediul permanent în România – persoana care va fi autorizată să efectueze operațiuni export-import;

datorită faptului că există posibilitatea reprezentării directe/indirecte în fața autorității vamale a oricărei persoane, persoanele nerezidente vor putea să declare mărfurile în vamă;

apare noțiunea de agent economic autorizat, precum și condițiile în care un agent economic poate primi acest statut; agentul economic autorizat poate beneficia de anumite facilități și simplificări privind controlul vamal, obținerea unor autorizații și efectuarea formalităților vamale;

se introduc informațiile obligatorii atât în ceea ce privește clasificarea tarifară a mărfurilor cât și în materie de origine a acestora, acestea vor avea o valabilitate de 6 ani, respectiv 3 ani de la data emiterii;

se introduce posibilitatea rectificării declarației vamale sau a invalidării ei după acordarea liberului de vamă, în anumite situații;

originea nepreferențială se stabilește în funcție de două criterii: criteriul mărfurilor produse în întregime într-o țară și criteriul transformării substanțiale;

regimul de import este înlocuit de regimul vamal de punere a mărfurilor în libera circulație;

pe lângă regimurile suspensive existente, se introduc regimuri vamale cu impact economic ( antrepozitare, perfecționare activă și pasivă, admitere temporară și transformare sub control vamal) – aceste regimuri vamale vor avea condiții speciale de autorizare;

apare o nouă destinație vamală- antrepozitul liber;

se modifică tremenul limită pentru stabilirea unei destinații vamale mărfurilor prezentate la vamă; față de termenul de 30 de zile prevăzut în vechiul cod, termenul este de 45 de zile în cazul mărfurilor transportate pe cale maritimă și de 20 de zile în cazul celor transportate pe altă cale decât maritimă;

se introduce un termen maxim de 24 de luni pentru regimul vamal de admitere temporară ( în vechiul cod nu exista un termen limită); b#%l!^+a?

datoria vamală, în conformitate cu prevederile noului Cod vamal, va cuprinde numai taxele vamale de import/export și taxele având un efect echivalent taxelor vamale (suprataxe, taxe compensatorii etc.). Celelalte taxe care în vechilu cod erau incluse în datoria vamală (accize, t.v.a.), urmează în prezent regimul stabilit prin Codul Fiscal;

se introduce noțiunea de dobânzi compensatorii; acestea vor fi datorate în cazul încheierii prin punerea în liberă circulație a mărfurilor care au fost plasate anterior în regimurile vamale de admitere temporară și perfecționare activă.

România se prezinta în această perioadă ca o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului devenind de la 1.01.2007 membră a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere România se confruntă cu o nouă siutuație operativă în ceea ce privește infracționalitatea, dechiderea granițelor prezentând un pericol major atât pentru societatea roamânească cât și pentru întreaga Comunitate Europeană.

Contrabanda ca și fenomen de la 1 Ianuarie 2007 a căpătat o nouă dimensiune datorită, în primul rând, stării de ușoară confuzie în care s-au aflat autoritățile, multe din actele normtive în domeniu nemaiavând competență, iar în al doilea rând faptului ca România a devenit astfel granița Uniunii, fiind asaltată cu mărfuri de diferite feluri ale căror destinații se află pe întreg teritoriul uniunii.

Deasemenea faptul că trecerea graniței de stat în țările membre U.E. se poate face doar pe bază de act de identitate și fără un control amănunțit la vamă, oferă posibilitatea multor persoane să tranziteze spațiul european fără prea multe probleme reușind să transporte mari cantități de produse supuse autorizării sau interzise, din sau în spațiul european.

România se află deci în mijlocul acestor schimbări având sarcina de a stopa fenomenul contrabandist la granițele sale. Din acest punct de vedere Codul vamal va mai suferi modificări generate de schimbarea permanentă a situației operative în domeniu, legislația având sarcina de a se autoadapta la situațiile nou create. În principal activitățile de contrabandă se vor concentra pe traficul cu produse și substanțe supuse autorizării sau interzise și mai puțin asupra sensului contrabandei în general, și anume trecere ilegală a frontierei prin locuri nepermise. O importanță deosebită va trebui acordată tentativelor de a introduce sau scoate din țară mărfuri fără declararea lor, lucru ce ar prejudicia major bugetul statului. b#%l!^+a?

Coroborarea legislației europene cu cea internă, în mare parte s-a realizat dar mai sunt multe etape de parcurs până când se va ajunge la o armonizare perfectă în acest domeniu. Trebuie să ne amintim rolul Comunităților Europene care este de a promova interesele economice, sociale și politice ale statelor membre, urmărind o uniune monetară, legislativă și în cele din urmă politică. Până când acest lucru se va realiza România va rămâne la marginea Uniunii trebuind să suporte rolul de graniță a Uniunii, trebuind să suporte consecințele acestui statut, orice transport ilegal descoperit în vreun stat european vestic fiind urmărit în traseul său până România, autoritățile române fiind responsabile de intrarea acestuia pe teritoriul Uniunii.

În ceea ce privește concluziile pe care le putem trage cu privire la contrabandă în sens larg, și mai precis, cu privire la reglementarea sa juridică, prezentă și pe viitor, practicienii susțin o anumită inoperabilitate a modului cum sunt incriminate conduitele specifice infracțiunilor vamale, solicitând extinderea ariei de conduite specifice infracțiunilor vamale, a cât mai multe noțiuni și, chiar, limite în timp și spațiu. Teoreticienii, cei care pot influența în mod hotărâtor modificările legislative, par a fi în fața unei dileme: să promoveze o legislație penală cu incriminări vaste și cu rezultate, probabil, importante în planul incriminării unui fenomen folosind pedepse dure, specifice sferei penalului, însă cu neajunsul uniu efort de anchetă, unei îngreunări a ritmului operațiunilor vamale, unor procese judiciare interminabile, etc.., sau să adopte soluția unei abordări globale a fenomenului, cu infracțiuni formulate în așa fel încât penalul să intervină doar atuci când conduita antisocială este manifestată și este nacesară o reacție pe măsură, clădită pe un suport administrativ flexibil, în măsură să ofere condiții prielnice pentru o dezvoltare economică durabilă și, în același timp, riguros, astfel încât să constrângă la respectarea legii, în general, și a procedurilor vamale în special.

În principal pentru a combate frauda vamală, legiuitorul a conceput un sistem de incriminări de natură penală și administrativă pe care îl vrea cât mai eficient. Dincolo de aceasta, frauda vamală există și, dacă evităm să constatăm că se dezvoltă, putem accepta că persistă la valori de natură a jena activitatea economică onestă.

În prezentarea problemelor practice constatate, cei aflați în primă linie a combaterii fenomenului infracțional, au prezentat o serie de propuneri de modificare a legislației în domeniu, propuneri care, în majoritatea lor și cu preponderență se axează pe instituirea unui regim foarte dur, care să permită sferei penalului să intervină mult mai des și cu o forță mult mai mare.

b#%l!^+a?

Deocamdată acest lucru nu s-a întâmplat, și consider că evidenta abținere a legiuitorului în a promova incriminări penale numeroase, de natură a acoperi cât mai multe posibilități ce ar putea fi avut în vedere de către perssoanele interesate pentru a frauda regimul vamal, este soluția optimă, în contextul realităților sociale, economice și politice ale perioadei pe care o traversăm, soluția fiind acceptată și în reglementările altor țări.

BIBLIOGRAFIE

1. SANDU, Florin – Contrabanda- componenta crimei organizate, Ed. Național, București, 1997.

2. SUCEAVĂ, Ion, ș.a., – Omul și drepturile sale, Ed. M.I., București, 1991.

3. SUCEAVĂ, Ion – Dreptul Vamal, Ed. Chis Book Universal, București 1997.

4. PITULESCU, Ion – Al treilea război mondial – crima organizată,Ed. Național București 1997.

5. BOGDĂNESCU,Valeriu ș.a., – Probleme de drept din deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, 1990-1992, Ed. Orizonturi, București, 1993.

6. BULAI, Constantin – Drept Penal, București 1996.

7. CIUNCAN,Dorin – Infracțiunea de Contrabandă, Revista Dreptul, nr.10-11, 1995.

8. COCIERU, A. – Aspecte teoretice și probleme practice privind infracțiunea de contrabandă, Revista juridică, nr. 4, 1995.

9. DIACONESCU, Gheorghe – Infracțiuni în legi speciale și legi extrapenale, București 1996.

10. DOBRINOIU, Vasile ș.a., – Drept Penal Partea Specială, Ed. Continent, București 1997.

11. LOGHIN,O,FILIPAȘ, A, – Drept Penal Român, Partea Speciala, Ed. Șansa, București 1996.

12. NISTOREANU, GH., PĂUN, Costică – Criminologie, București, 1996.

13. PALOUR,Richard, CHANCE, Clifford – Spălarea Banilor, Directivele CEE și alte reglementări internaționale.

14. SUCEAVĂ,Ion – Curs de Drept Vamal, Academia De Poliție „Al. I. Cuza”, București 1997.

b#%l!^+a?

b#%l!^+a?

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

=== BIBLIΟGRАFIΕ ===

BIBLIOGRAFIE

1. SANDU, Florin – Contrabanda- componenta crimei organizate, Ed. Național, București, 1997.

2. SUCEAVĂ, Ion, ș.a., – Omul și drepturile sale, Ed. M.I., București, 1991.

3. SUCEAVĂ, Ion – Dreptul Vamal, Ed. Chis Book Universal, București 1997.

4. PITULESCU, Ion – Al treilea război mondial – crima organizată,Ed. Național București 1997.

5. BOGDĂNESCU,Valeriu ș.a., – Probleme de drept din deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, 1990-1992, Ed. Orizonturi, București, 1993.

6. BULAI, Constantin – Drept Penal, București 1996.

7. CIUNCAN,Dorin – Infracțiunea de Contrabandă, Revista Dreptul, nr.10-11, 1995.

8. COCIERU, A. – Aspecte teoretice și probleme practice privind infracțiunea de contrabandă, Revista juridică, nr. 4, 1995.

9. DIACONESCU, Gheorghe – Infracțiuni în legi speciale și legi extrapenale, București 1996.

10. DOBRINOIU, Vasile ș.a., – Drept Penal Partea Specială, Ed. Continent, București 1997.

11. LOGHIN,O,FILIPAȘ, A, – Drept Penal Român, Partea Speciala, Ed. Șansa, București 1996.

12. NISTOREANU, GH., PĂUN, Costică – Criminologie, București, 1996.

13. PALOUR,Richard, CHANCE, Clifford – Spălarea Banilor, Directivele CEE și alte reglementări internaționale.

14. SUCEAVĂ,Ion – Curs de Drept Vamal, Academia De Poliție „Al. I. Cuza”, București 1997.