Continutul Cheltuielilor Deductibile Si Nedeductibile

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

1.1. Conținutul cheltuielilor deductibile și nedeductibile

1.2. Obiectul contabilității creative

1.3. Etapele de înregistrare / identificare a cheltuielilor nedeductibile

CAPITOLUL II

2.1. Prezentarea societății comerciale

2.2. Evaluarea și raportarea poziției financiare a entității economice

CAPITOLUL III

Studiu de caz – Studiu privind contabilizarea cheltuielilor nedeductibile / deductibile și influențele asupra performanțelor

CAPITOLUL IV

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Lucrarea propune o analiză a cheltuielilor ne/deductibile și a modului cum acestea pot influența rezultatul financiar.

Dezbătută din mai multe perspective, această temă se dovedește a avea o importanță majoră. Printre cei mai semnificativi factori amintim: factorii economici, decizionali, etc

Lucrarea este structurată în patru capitole. Primul capitol dezvăluie ideea centrală a tezei și anume, analiza cheltuielilor deductibile și importanța utilizării lor în limita maximă a fiscalității cu ajutorul contabilității creative și modul cum aceasta poate fi aplicată eficient de către companie. Cel de-al doilea capitol prezintă structura societății comerciale și performanțele financiare obținute. Capitolul trei prezintă evoluția societații comerciale în contextul implementării a soluțiilor de contabilitate creativă în decizia de folosire a limitelor fiscale la nivelul pragului deductibil.

Rezultatul poate fi o mărime valorică pozitivă, denumită profit sau beneficiu, atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau o marime valorică negativă, denumită pierdere, în situația inversă.

Cheltuielile entității economice reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile, lucrările executate și serviciile prestate de care beneficiază entitatea, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligații legale sau contractuale. De asemenea, în cadrul cheltuielilor se mai cuprind ajustările și provizioanele constituite, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute ori alte consumuri legate de evenimente extraordinare.

Veniturile entității economice sunt sumele sau valorile încasate sau de încasat din livrări de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii și din avantajele pe care entitatea a consimțit să le primească, executarea unei obligații legale sau contractuale din partea terților, din producția stocată, producția imobilizată, diminuarea sau anularea provizioanelor, vânzarea activelor cedate și din alte operații extraordinare.

Recunoașterea veniturilor permanente semnifică recunoașterea veniturilor din vânzări reale la o dată anterioară celei ce ar fi trebuit utilizată conform normelor în vigoare. În acest caz putem aminti firmele care primesc comisioane ce se referă la o perioadă extinsă, dar care sunt recunoscute prematur.

După cum societățile de asigurări au posibilitatea de a recunoște venitul din primele de reasigurare în anul în care s-a încheiat contractul de reasigurare.

Această politică era utilizată chiar dacă perioada la care contractul făcea referire era de doi ani, ceea ce ar fi impus ca acele prime să fie recunoscute pe perioada contractului.

Spre deosebire de acestea, recunoașterea veniturilor fictive implică înregistrarea de venituri aferente unor vânzări inexistente.

Atât în cazul recunoașterii veniturilor premature, cât și în cazul recunoașterii veniturilor fictive, veniturile sunt raportate în contul de profit și pierdere, influențând performanța societății comerciale.

Am ales să vorbesc despre această temă, deoarece consider că utilizarea eficientă a politicilor fiscale oferite de țara noastra poate ajuta foarte mult în dezvoltarea unei societăți prin realizarea unor obiective înalte, cât și prin satisfacerea personalului prin acordarea de beneficii angajaților.Utilizarea cu eficiență a soluțiilor de contabilitate creativă poate îndeplini scopul de bază la oricărei afaceri: crearea de profit, dar poate îndeplini și visul oricărei societăți de a plati un impozit pe profit cât mai mic.

Masteratul de Audit si Gestiune a Afacerilor ne-a învățat să ne dorim să fim primii, să credem în forțele noastre, să fim creatori de valoare în sfera oricărui domeniu de activitate și mai ales să ne cunoaștem mai bine pentru a ști ceea ce să ne dorim.

Mulțumiri admirabililor profesori care ne-au îndrumat pe căi inteligente și mai ales părinților care ne-au susținut cu încredere la fiecare pas din drumul vieții.

CAPITOLUL I

Conținutul cheltuielilor deductibile și nedeductibile

În cadrul activității sale, un agent economic realizează o diversitate de operații care angajează o serie de cheltuieli și generează venituri.

Cheltuielile reprezintă fie diminuări ale unor elemente de activ, majorări ale unor elemente de pasiv, care generează o diminuare a beneficiilor economice obținute.

Veniturile reprezintă fie o creștere a unor elemente de activ, fie o diminuare a unor elemente de pasiv, care generează o majorare a beneficiilor economice.

Cheltuielile diminuează performanțele financiare ale entității, iar veniturile generează creșterea performanțelor financiare ale acesteia.

Cheltuielile deductibile sunt acele cheltuieli efectuate în scopul realizării activității, respectiv pentru obținerea și comercializarea bunurilor, a prestărilor de servicii sau executarea de lucrări.

În contabilitatea românească se pot evidenția o serie de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind deductibile fiscal în totalitate:

cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar și mărfuri;

cheltuielile cu lucrările executate și serviciile prestate de terți, precum și cele efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări și prestarea de servicii pentru clienți;

chiria aferentă spațiului în care se desfășoară activitatea, cea aferentă utilajelor și altor instalații utilizate în desfășurarea activității, în baza unui contract de închiriere;

dobânzile aferente creditelor bancare și cheltuielile cu comisioanele și cu alte servicii bancare;

cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările corporale și necorporale, inclusiv pentru stocurile deținute, precum și primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;

cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintă garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității independente a contribuabilului;

cheltuielile poștale și taxele de telecomunicații, cu energia și apa;

cheltuielile cu transportul de bunuri și de persoane;

cheltuieli de natură salarială și cele reprezentând contribuțiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, pentru asigurările sociale de sănatate, pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și alte contribuții obligatorii pentru contribuabil și angajații acestuia;

cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;

cheltuielile cu amortizarea, precum și valoarea ramasă neamortizată a bunurilor și drepturilor amortizabile instrăinate, determinată prin deducerea din prețul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării și limitată la nivelul venitului realizat din instrăinare;

cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operațional, respectiv cheltuielile cu amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operațiunile de leasing și societățile de leasing;

cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili și salariații lor;

cheltuielile cu funcționarea și intreținerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit întelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;

cheltuielile de reclamă și publicitate care reprezintă cheltuieli efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama și publicitatea se efectuează prin mijloace proprii.

Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor și alte cheltuieli efectuate în scopul realizării veniturilor.

Următoarele cheltuieli sunt recunoscute cu deductibilitate limitată:

cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul.

cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratații și mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii, în limita unei cote de 2% din baza de calcul;

cheltuieli reprezentând cotizații plătite asociațiilor profesionale și contribuții profesionale obligatorii plătite organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii și datorate potrivit legii;

cheltuielile cu indemnizația de delegare și detașare în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;

cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual și acordate pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de înmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamităților naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru naștere, tichetelor de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, cadourilor pentru copii minori ai salariaților, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la și de la locul de munca al salariatului, costului prestațiilor pentru tratament și odihna, inclusiv transportul, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților cu ocazia Paștelui, zilei de 1 Iunie, Crăciunului și a sărbatorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în masura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depășește 150 lei;

pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;

cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii, precum și cele reprezentând tichetele de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii;

contribuțiile efectuate în numele angajaților la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislația în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoană;

prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250

euro anual pentru o persoană;

Atenție! Limita echivalentului în euro a acestor contribuții se transformă în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Națională a României. 

cheltuielile efectuate atât pentru activitatea independentă, cât și în scopul personal al contribuabilului sau asociaților sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activității independente;

dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, altele decât instituțiile care desfașoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfașurarea activității, pe baza contractului încheiat între părti, în limita nivelului dobânzii de referintă a Bancii Naționale a României;

cotizații plătite la asociațiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul care se al al contribuabilului sau asociaților sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activității independente;

dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, altele decât instituțiile care desfașoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfașurarea activității, pe baza contractului încheiat între părti, în limita nivelului dobânzii de referintă a Bancii Naționale a României;

cotizații plătite la asociațiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul care se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizațiile plătite la asociațiile profesionale.

cheltuielile reprezentând contribuțiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.

Din categoria cheltuieli nedeductibile fiscal putem să evidențiem următoarele cheltuieli:

sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;

impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele menționate mai sus;

donații de orice fel;

amenzile, confiscările, dobânzile, penalitățile de întarziere și penalitătile datorate autorităților române și străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;

ratele aferente creditelor angajate;

cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare;

sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozițiilor legale în vigoare;

impozitul pe venit suportat de platitorul venitului în contul beneficiarilor de venit, precum și alte sume prevazute prin legislația în vigoare.

1.2. Obiectul contabilității creative

Conceptul de contabilitate creativă s-a născut probabil din traducerea expresiei din limba engleză “creative accounting” în vigoare de multă vreme în spațiul de dincolo de Canalul Mânecii, după cum arată K. Nasser (în lucrarea Creative Financial Accounting – Its nature and use) și repaus în vogă de către T.Smith în lucrarea să foarte controversată, Accounting for Growth. De atunci, alte concept au apărut: “contabilitate creativă” sau, mai recent, “contabilitate de intenție”.

Barthes de Reyter și Gilbert Gerald consideră că imaginația ingineriei financiare modern creează fără încetare noi produse sau montaje care sunt propuse conducătorilor de grupuri. Uneori, ei au drept obiectiv principal sau nu, ocolirea regulilor contabile, considerate penalizatoare având în vedere rezultatul, capitalurile proprii sau gradul de îndatorare. De unde și o contabilitate imaginativă.

După F. Pasqualini, idea de creativitate aplicată contabilității ar consta în a se încredința imaginației sau, mai exact, a se lăsa total în grija ei, pentru a-i conferi contabilității mijloacele de a urma sofisticarea crescândă fără încetare a piețelor și produselor financiare.

Principalul rol al contabilității creative este de a modela situațiile financiare astfel încât să nu se încalce prevederile legale în viguare și tot în același timp să arate o imagine a situațiilor financiare după cum dorește managementul societății financiare.

Printr-o contabilitate creativă putem modela situația veniturilor și a cheltuielilor astfel încât să prezentăm în fața instituțiilor de reglementare ale statului o imagine cât mai negativă cu o grilă de cheltuieli foarte mare pentru a evita plata impozite foarte mari, sau putem să prezentăm o imagine prosperă a societăți în fața investitorilor pentru a-i convinge să vină cu aporturi la capitalul societății în vederea dezvoltării acesteia.

Eficiența contabilității creative stă la baza inginiozității contabilului care reușește să distorsioneze situațiile financiare în așa fel în cât să prezinte la sfârșitul exercițiului financiar o imagine a rezultatului economic cât mai eficace pentru interesele societații comerciale, asfel încât să nu afecteze rezultatul financiar prin încălcări de prevederi legale ale codului fiscal.

Regulile contabile permit unei societăți să aleagă din diferitele metode contabile. Cum ar fi, în multe țări, unei companii îi este permis să aleagă între a trata costurile de dezvoltare ca și cheltuieli atunci când sunt efectuate sau a amortiza aceste costuri pe durata de viață a proiectului. De aceea, o firmă poate să aleagă politica contabilă care îi oferă imaginea dorită.

Unele înregistrări contabile presupun un grad de estimare, de raționament și de predicție.

În anumite cazuri, cum ar fi estimarea duratei de viață a unui activ, aceste estimări sunt făcute în mod obișnuit în cadrul companiei și contabilul creativ are posibilitatea de a se situa pe o poziție de precauție sau optimism în stabilirea estimării.

Pot fi înregistrate tranzacții artificiale care să manipuleze sumele din bilanțul contabil și să transfere profilul între perioadele contabile de vânzare și lease-back.

Până și tranzacțiile reale pot fi planificate în diferite momente astfel încât să se creeze impresia dorită asupra situațiilor financiare. Dacă o companie ar avea o investiție de 1000 u.m. la cost istoric, care poate fi ușor vândută la valoarea sa curentă de 3000 u.m. Conducerea companiei poate să decidă liber anul în care va vinde investiția, mărind automat profitul din situațiile financiare.

Organismele de reglementare contabilă care doresc să limiteze contabilitatea creativă va trebui să atace aceste abordări în mai multe moduri.

Posibilitatea de alegere a metodelor contabile trebuie să fie redusă prin diminuarea numărului de metode contabile permise sau prin specificarea situațiilor în care fiecare metodă trebuie utilizată. Impunerea permanenței metodelor este folositoare, deoarece o companie care a ales o metodă care îi oferă o imagine favorabilă într-un an, va fi nevoită să utilizeze aceeași metodă și în anii care rezultatul va fi mai puțin favorabil.

Abuzul raționamentului poate fi stopat în două feluri: prin tranșarea de reguli care să minimizeze utilizarea raționamentului sau prin impunerea consecvenței astfel încât dacă o companie alege o politică contabilă care o favorizează într-unul din ani, ea va fi nevoită să o aplice și în anii următori chiar dacă nu o mai favorizează.

Pentru tranzacțiile artificiale se poate invoca “prevalarea substanței asupra formei”, concept conform căruia substanța economică și nu forma legală este cea care determină substanța contabilă. Astfel, tranzacțiile legate între ele trebuie contabilizate ca fiind una singură.

Momentul efectuării tranzacțiilor este clar o problemă ce ține de conducere. Totuși scopul utilizării acestora poate fi redus prin impunerea de reevaluări regulate ale elementelor astfel încât câștigurile sau pierderile aferente schimbării valorilor să fie recunoscute în conturi în anii în care apar (și nu în totalitate în anul în care sunt cedate).

În general, societățile preferă să raporteze o tendință constantă de creștere a profitului decât să arate profituri volatile cu o serie de creșteri și descreșteri dramatice. Aceasta se obține prin constituirea de provizioane mari în anii în care înregistrează un profit bun, astfel încât aceste provizioane să fie reduse, îmbunătățind profiturile raportate, în anii mai slabi. O altă tendință care apare adesea este numită contabilitatea “big bath”, în cadrul căreia o societate care are o pierdere mai mare, caută să își maximizeze pierderea raportată în acel an, astfel încât anii următori să pară mai buni.

O bună metodă pentru neutralizarea veniturilor este manipularea profitului pentru a corespunde previziunilor. Această politică contabilă, perfectă și foarte conservatorie, duce la o previziune ușoară a veniturilor viitoare.

Directorii companiilor au puterea de a decide politica contabilă pe care vor să o aplice pentru a majora venitul pentru a distrage atenția de la știri nedorite referitoare la companie.

Contabilitatea creativă poate să mențină sau să crească prețul acțiunilor atât prin reducerea nivelurilor aparente ale datoriilor, făcând ca societatea să pară mai puțin riscantă, cât și prin crearea unei aparențe privind tendința profitului. Aceasta ajută compania să atragă capital prin emisiunea de noi acțiuni, să ofere acțiunile proprii în ofertele de preluare și să reziste preluării de către alte companii.

Directorii au oportunitatea de a utiliza contabilitatea creativă pentru a întârzia difuzarea informațiilor către piață, având oportunitatea de a beneficia de cunoașterea internă.

Un alt motiv pentru care societățile comerciale recurg la tehnici de contabilitate creativă este și faptul că pentru a îndeplini acordurile de finanțare societatea trebuie să îndeplinească anumite cerințe pentru suma ce poate fi împrumutată, în funcție de marimea capitalurilor proprii.

Atunci când o companie are împrumuturi aflate lângă această limită, apare motivația să aleagă metodele contabile care să conducă la creșterea profitului raportat. Pentru a aranja finanțarea într-o asemenea manieră încât să nu fie reflectată ca o datorie în cadrul bilanțului contabil.

1.3. Etapele de înregistrare / identificare a cheltuielilor nedeductibile

Cheltuielile reprezintă diminuări ale unor elemente de activ, fie de majorare a unor elemente de pasiv, care generează o diminuare a beneficiilor economice.

Cheltuielile diminuează performanțele financiare ale entității, iar veniturile generează creșterea performanțelor financiare ale acesteia.

Efectuarea cheltuielilor și generarea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane. Astfel, în cazul cheltuielilor se delimitează patru momente:

Angajarea cheltuielilor – acestea intervin în momentul cumparării de bunuri stocabile și nestocabile, lucrări, utilități și servicii destinate producției, când apare obligația de plată către furnizori

Consumul – acesta reprezintă utilizarea efectivă a resurselor în scopul satisfacerii nevoilor productive sau neproductive. De exemplu: utilizarea materiilor prime pentru fabricarea produselor finite, vânzarea mărfurilor.

Plațile – înseamnă achitarea unei sume de bani ca echivalent al bunurilor și serviciilor primite. Există anumite plăți care reprezintă un transfer echivalent, cum ar fi: plata impozitului pe profit sau venit, plata amenzilor și penalităților.

Imputarea – reprezintă etapa în care cheltuielile sunt decontate, adică sunt suportate din veniturile realizate, obținându-se astfel rezultatul exercițiului.

În cadrul procesului de creare a veniturilor se pot delimita patru momente cum ar fi:

Producția este etapa realizării bunurilor și serviciilor în cadrul obiectului principal de activitate al unei entități.

Facturarea sau vânzarea pe credit – reprezintă transferul dreptului de proprietate de la furnizor la client.

Încasarea – este etapa în care bunurile și serviciile vândute se transformă în bani.

Încorporarea – reprezintă momentul în care veniturile absorb cheltuielile în vederea obținerii rezultatului.

Întrucât România a optat pentru o contabilitate de angajamente, înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor se face în momentul angajării cheltuielilor sau al consumului de resurse, indiferent de momentul plații.

Înregistrarea în contabilitate a veniturilor se face în momentul livrarii bunurilor și serviciilor pe bază de factură sau alte documente, indiferent de momentul încasării acestora.

Structura cheltuielilor și a veniturilor în contabilitatea financiară se face după natura activităților care le-au generat și anume:

Cheltuieli și venituri de exploatare – generate de activități desfășurate în cadrul obiectului de activitate al entității, precum și de alte activități conexe acestora;

Cheltuieli și venituri financiare – generate de activități de natură financiară precum: diferențe de curs valutar, dobânzi, cheltuieli și venituri aferente investițiilor financiare.

Cheltuieli și venituri extraordinare – rezultate din evenimente sau tranzacții care sunt diferite de activitățile curente și care nu se repetă în mod frecvent.

Cheltuieli și venituri privind amortizările și provizioanele.

Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite

O cheltuială este recunoscută în contul de profit și pierdere atunci când:

Apare o datorie, fără ca aceasta să dea naștere unui activ (acordarea de garanții produselor vândute)

Un cost nu generează beneficii economice viitoare

Beneficiile economice viitoare nu mai corespund condițiilor pentru recunoașterea în bilanț sub formă de activ.

Prin alocarea sistematică și rațională, într-un anumit interval de timp (amortizarea: întreprinderea alocă porțiuni din costul inițial de achiziție sub formă de cheltuieli ale perioadei, în corelație cu consumarea sau expirarea beneficiilor asociate imobilizărilor respective).

Pentru a avea o imagine clara a tuturor cheltuielilor, trebuie să identificăm și să separăm cheltuielile în funcție de procentul de deductibilitate cu care acestea sunt recunoscute.

Una din cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt și cheltuielile de protocol care reprezintă cheltuieli ocazionale de acordarea unor cadouri, tratări și mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii.

Din punct de vedere contabil această cheltuială se reflectă conform OMFP 3055 / 2009 privind cheltuielile de protocol cu ajutorul contului 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate”, în debitul căruia se înregistrează sumele datorate sau achitate care privesc acțiunile de protocol, reclamă și publicitate – în contrapartidă cu 401 „Furnizori”, 408 „Furnizori” – facturi nesosite”, 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”, 512 „Conturi curente la bănci”, 531 „Casa” sau 542 „Avansuri de trezorerie”.

Din punct de vedere fiscal, tratamentul cheltuielilor de protocol trebuie analizat prin prisma: deductibilității cheltuielilor și tratamentul TVA aferent acestora.

Deductibilitatea cheltuielilor din punctul de vedere al incidenței asupra calculului impozitului pe profit este reprezentativ art. 21 din Codul Fiscal, conform căruia cheltuielile de protocol au deductibilitate limitată în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit.

Normele metodologice de aplicare precizează că baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferența dintre totalul veniturilor și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustările fiscale.

Cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratații și mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii.

Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent și amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

Din punctul de vedere al incidenței asupra calculului impozitului pe venit regăsim din Codul fiscal, conform cărora cheltuielile de protocol sunt deductibile limitat, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizațiile platite la asociațiile profesionale.

Cheltuielile de sponsorizare, precum și pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul.
Cheltuieli reprezentând cotizații platite asociațiilor profesionale și contribuții profesionale obligatorii platite organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii și datorate potrivit legii;

Cheltuielile cu indemnizația de delegare și detașare în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice;

Cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual și acordate pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut în contractul de munca, sub forma: ajutoarelor de înmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamitătilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru naștere, tichetelor de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, cadourilor pentru copii minori ai salariaților, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la și de la locul de muncă al salariatului, costului prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților cu ocazia Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile in masura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei;

Pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;

Cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii, precum și cele reprezentând tichetele de vacanță acordate de angajatori, potrivit legii;

Contribuțiile efectuate în numele angajaților la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislația în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoana;

Prima de asigurare voluntară de sanătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoana;

Atenție! Limita echivalentului în euro a acestor contribuții se transformă în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Națională a României.

Cheltuielile efectuate atât pentru activitatea independentă, cât și în scopul personal al contribuabilului sau asociațiilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activității independente;

Dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, altele decât instituțiile care desfășoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfașurarea activității, pe baza contractului încheiat între părti, în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a României;

Cotizații plătite la asociațiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul care se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizațiile plătite la asociațiile profesionale.

Cheltuielile reprezentând contribuțiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.

Cheltuieli nedeductibile

În categoria cheltuielilor nedeductibile intra cheltuielile care sunt luate în calcul în mod direct pentru baza de impozitare.

Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul României sau în străinătate;
Impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
Donații de orice fel;
Amenzile, confiscarile, dobânzile, penalitățile de întârziere și penalitățile datorate autorităților române și străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;
Ratele aferente creditelor angajate;
Cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare;
Sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozitiilor legale în vigoare;
Impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit, precum și alte sume prevazute prin legislația în vigoare.
Începând cu 1 ianuarie 2012, 50% din cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care sa nu depasească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, cu excepția situației în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenție, reparații, pază și protecție, curierat, transport de personal la și de la locul de desfășurare a activității, precum și vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de agentii de recrutare a forței de munca;

2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfășurarea activității de instruire în cadrul școlilor de șoferi.

Tratamentul TVA
Taxa pe valoare adaugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor.

Pentru cheltuielile de protocol efectuate până la 31 decembrie 2013, TVA dedus la efectuarea cheltuielilor se tratează conform prevederilor din Codul fiscal și Normelor sale de aplicare în vigoare la 31.12.2012, conform cărora depășirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată și se colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizițiilor care depașesc plafoanele de deductibilitate a cheltuielilor. Taxa colectată aferentă depășirii se calculează și se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a depus sau trebuie să depună situațiile financiare anuale sau, după caz, declarațiile privind veniturile realizate, respectiv în anul următor celui în care au fost efectuate cheltuielile.

Din directiva TVA prevede la fiecare operațiune, TVA-ul, calculat la prețul bunurilor sau serviciilor la o cotă aplicabilă bunurilor sau serviciilor respective, este exigibil după deducerea valorii TVA-ului suportate direct de diferitele componente ale prețului. Potrivit directivei TVA următoarele operațiuni sunt supuse TVA-ului: prestarea de servicii efectuată cu titlu oneros pe teritoriul unui stat membru de către o persoană impozabilă care acționează ca atare.

În directiva TVA se prevede că statele membre sunt scutite de următoarele operațiuni cum ar fi leasingul sau închirierea de bunuri imobile.

Potrivit art. 137 din aceeași directivă statele membre pot acorda persoanelor impozabile dreptul de a opta pentru impozitarea următoarelor operațiuni cum sunt leasingul sau închirierea de bunuri imobile.

Statele membre pot limita sfera de aplicare a dreptului de opțiune a tratamentului impozitului pe valoare adăugată.

Cheltuielile de protocol efectuate de la 1 ianuarie 2013 se supun unor reguli noi, diferite fața de anul 2012, reguli impuse de modificarea Normelor de aplicare a Codului fiscal, bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acțiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei.
Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. În situatia în care persoana impozabilă a oferit și cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, însumeaza valoarea depășirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plata și colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei bunurilor respective.
Baza impozabilă, respectiv valoarea depășirilor de plafon, și taxa colectată aferentă se înscriu în autofactura prevazută în Codul fiscal care se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acțiunilor de protocol și a depășit plafonul.
Începând cu ianuarie 2013, colectarea TVA dedusă initial se face în ultima zi a perioadei fiscale în care au fost efectuate cheltuielile de protocol (trimestrul pentru majoritatea societăților comerciale) și nu la sfârșitul anului;
Taxa colectată se declară în decontul aferent trimestrului ăi nu în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a depus sau trebuie să depună situațiile financiare anuale;
TVA-ul care trebuie colectat se calculează pentru fiecare cadou în parte pentru suma care depășește 100 de lei/cadou și nu pentru totalul sumei ce depășește plafonul de 2% de deductibilitate a cheltuielilor.
Referitor la colectarea TVA la sfârșitul perioadei fiscale, trebuie să menționăm faptul că această operațiune se efectuează numai în condițiile în care la efectuarea cheltuielilor de protocol s-a dedus TVA. Dacă la efectuarea cheltuielilor sau achiziția bunurilor ce vor fi oferite drept cadouri partenerilor nu se deduce TVA, acesta incluzandu-se în valoarea cheltuielilor efectuate/bunurilor achiziționate, atunci nu se mai pune problema autofacturarii și colectării TVA, tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol rezumându-se numai la analiza deductibilității cheltuielilor.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ROMPRIX EXIM S.R.L.

2.1. Prezentarea generală

Romprix Exim S.R.L. este o societate juridică română, înființată în anul 1994, domeniul principal de activitate: Cod CAEN 1712 – Fabricarea hârtiei și cartonului

Creată în 1994, SC Romprix Exim SRL este producător de etichete autoadezive în rola și în coala, importator și distribuitor național de marcatoare de cod, preț și secvențiale, având exclusivitatea pe piața românească pentru produsele companiilor Prix Italia SRL, Open Data SRL și Commercial Arque SRL.

Caracterizată printr-un sistem performant de vânzare (deținând la nivel național un număr mare de puncte de lucru și o puternică rețea de agenți comerciali), precum și de o politică managerială performantă și orientate-client, compania Romprix se situează în prezent în fruntea furnizorilor specializați segmentului de piață pe care activează. Astfel, în prezent firma Romprix Exim deține 70% cotă pe piată pentru producția de etichete pentru marcatoare, 20% pentru producția de etichete imprimate în 1-4 culori și 10% pentru producția de etichete în policromie, precum și comercializarea unei bogate game de produse utilizate în industria confecțiilor.

Punctele de lucru sunt Timișoara, Sibiu, Brașov, Bacău, Iași, Brăila, Pitești, Tg. Mureș, Odorheiu Secuiesc, Arad și Constanța.

În Ilfov și punctele de lucru din țară, activitatea de distribuție este asigurată cu ajutorul agenților de vânzări, prin distribuție directă la cererea clienților. Celelalte zone din țară, cum ar fi Botoșani, Olt, Călărași, Tulcea, Satu Mare sunt zone unde distribuția de marfă se face indirect, prin firme intermediare de distribuție.

Destul de rapid, acesta se lansează în comerțul cu sisteme de marcare și cu etichete din import. Afacerea crește și se extinde la nivel național, firma deschizând primul birou de vânzări la Timișoara, în anul 1997.

În 2000, la Romprix începe producția primele articole fabricate de tipografie fiind etichetele termice și cele pentru marcatoarele de preț, până atunci importate. Decizia de a produce local etichete a fost dictată și de existența unor taxe vamale mari.

În primii ani ai producției, a început cu o mașină de tipar Gallus A 160 în trei culori, veche din 1973, fără automatizările de acum și cu un rebobinator tip turelă pentru etichetele de marcator.

Începând cu luna martie a anului 2011, firma a devenit membru FINAT – asociația internatțională a producătorilor de etichete autoadezive și produse conexe. Astfel obținerea în luna august certificărilor ISO 9001:2008 si ISO 14001:2004 reprezintă încununarea cu succes a eforturilor legate de asigurarea calității.

În toamna anului 2011 achiziționarea mașinii de tipărire digitală HP Indigo WS6600, prima mașină de acest tip din România și a liniei Smag Graphique Galaxie de înnobilare și finisare pentru etichete în rolă, utilaje instalate în ianuarie 2012. În vara anului 2013, Romprix a instalat o mașină de tipar flexografic Master M5, fabricată de Gidue, iar în iarna acestui an s-a achiziționat a doua mașină de tiparire digitala HP Indigo WS6600.

În data de 13.08.2012 a fost semnat Proiectul de fuziune dintre Romprix Exim (societatea absorbantă) și Cutex Grup Textil (societate absorbită), unde administratorul firmei este tot dl. Dobrotă Cristian Eugen.

2.2. Evaluarea și raportarea poziției financiare a entității economice

Profitul în anul 2012

Societatea Romprix Exim SRL realizează un profit în exercițiul financiar 2012 de 1.455.185 RON în condițiile în care veniturile totale au fost de 43.313.858 RON din care cheltuielile totale s-au înregistrat 41.640.304 RON. În acest context putem spune că în anul 2012 cheltuielile pe care societatea le-a înregistrat au fost de 96.13% din totalul veniturilor obținute.

Tabelul 1.2. Date privind profitul Romprix Exim în 2012.

Profitul în anul 2013

În exercițiul financiar 2013 societatea realizează venituri în valoare de 47.430.757 RON în contextul în care cheltuielile au fost de 44.632.509 RON societatea a înregistrat un profit brut de 2.798.248 RON.

Cheltuielile din exercițiul financiar 2013 reprezintă 94.10 % din veniturile totale.

Tabelul 1.3. Date privind profitul Romprix Exim în 2013.

Veniturile și cheltuielile celor doi ani

În comparație, cei doi ani financiari, societatea realizează o creștere financiara de la 43.313.858 RON, venituri pe care le realizează în anul 1012, la 47.430.757 RON, venituri în 2013, însă și cheltuielile au crescut direct proporțional cu veniturile, de la 41.640.304 RON cheltuieli în exercițiul financiar 2012 la o valoare a cheltuielilor totale de 44.632.509 RON în exercițiul financiar următor.

În acest context societatea a realizat un profit de 2.798.248 RON

Tabelul 1.4. Date privind veniturile și cheltuielile în 2012 și 2013.

Venituri din exploatare

Veniturile din exploatare înregistrate în anul 2012 sunt de 42.496.744 RON, în comparație cu veniturile din exploatare din anul fiscal 2013 de 46.856.707 RON, constatăm ca veniturile din exploatare în exercițiul financiar 2013 a avut o creștere față de anul 2013 cu 9.31 %

În corelație cu veniturile totale de 43.313.858 RON în 2012 constatăm că veniturile din exploatare de 42.496.744 RON reprezintă 98.11% din veniturile totale.

În exercițiul financiar următor, societatea, în comparație cu veniturile totale de 47.430.757 RON putem observa cum veniturile din exploatare de 46.856.707 RON reprezintă 98.78 % din veniturile totale.

Tabelul 1.5. Date privind veniturile din exploatare în 2012 și 2013.

Putem constata că veniturile din exploatare în anul 2013 au crescut față de anul 2012 cu 0.96%

Cheltuieli din exploatare

Cheltuielile din exploatare pe care societatea le înregistrează în exercițiul financiar 2012 sunt de 40.216.848 RON, în comparație cu cheltuielile totale de 43.346.247 RON, putem observa cum cheltuielile din exploatare reprezintă 96.58% din cheltuielile totale ale societății.

De asemenea în anul 2013, societatea înregistrează cheltuieli de exploatare de 41.640.304 RON, care în comparație cu cheltuielile totale de 44.632.509 RON, se poate observa cum cheltuielile din exploatare reprezintă 97.11 % din cheltuielile totale ale societății.

Tabelul 1.6. Date privind cheltuielile din exploatare în 2012 și 2013.

Cheltuielile din exploatare au crescut în anul 2013 cu 7.22% față de anul 2013.

Venituri financiare

Societatea realizează venituri financiare în anul 2012 de 871.114 RON, pe langă veniturile totale realizate de 43.313.858 RON, acestea din urmă reprezintă un procent de 2.01 % din veniturile totale obținute.

În anul exercitiul financiar 2013, societatea realizează venituri din activitățile financiare de 574.050 RON, în concordanță cu veniturile totale obținute de societate în valoare de 47.430.757 RON. Acestea reprezentând 1.21% din veniturile totale obținute.

Tabelul 1.7. Date privind veniturile financiare în anii 2012 și 2013.

Veniturile financiare în anul 2013 au scăzut cu 29.75% față de veniturile financiare obținute de societate în anul financiare 2012.

Cheltuieli financiare

Societatea înregistrează cheltuieli financiare în execitiul financiare 2012 în valoare de 1.423.456 RON, în corelație cu totalul cheltuielilor din anul 2012 în valoare de 41.640.304 RON, acestea reprezintă un procent de 3,41 % din totalul cheltuielilor în anul 2012.

În anul fiscal 2013, societatea înregistrează cheltuieli financiare în valoare de 1.286.262 RON, în comparație cu totalul cheltuielilor din anul 2013 în valoare de 44.632.509 RON, acestea reprezintă 2.88%

Tabelul 1.8. Date privind cheltuielile financiare în 2012 și 2013.

Cheltuielile financiare în anul 2013 au scăzut față de anul 2012 cu 9.64%, pe când cheltuielile totale în 2013 au crescut față de anul 2012 cu 6.71%

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ – CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DEDUCTIBILE ȘI INFLUENȚELE ASUPRA REZULTATULUI SC ROMPRIX EXIM SRL.

Armonizarea situațiilor financiare în limitele legii.

Cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit.

Societatea înregstrează cheltuieli de protocol în anul financiar 2013 în valoare de 73.635,53 RON.

Baza până la care cheltuielile de protocol sunt deductibile este de: 55.964 RON, 2.798.248 * 2% = 55.964,96 RON.

Cheltuielile pe care societatea le înregistrează sunt mai mari față de pragul de deductibilitate, iar cheltuielile ce depășesc acest prag vor fi nedeductibile fiscal, adică 73.635.53 RON.

Tabelul 2.1 Date privind cheltuielile de protocol aferente anului 2013.

Cheltuielile de protocol realizate sunt cu 24 % mai mari decât limita deductibilă, ceea ce înseamnă că valoarea de 17.670,57 RON din cheltuielile de protocol nu vor fi deductibile fiscal.

Grafic 2.1.1. Cheltuielilor de protocol.

Cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Intră sub incidența acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile și protezele, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități ori unități aflate în administrarea contribuabililor: grădinițe, creșe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, pentru școlile pe care le au sub patronaj, precum și alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă.

Tabel 2.2. Cheltuielile sociale în anul 2013.

Societatea înregistrează în anul 2013, cheltuieli sociale în valoare de 20.990 RON.

Baza până la care cheltuielile sociale sunt deductibile fiscal este de: 68.791,92 RON.

3.439.596 * 2% = 68.791,92 RON

Suma de 3.439.596 RON reprezintă cheltuielile salariile personalului.

Societatea ar mai fi putut să crească cheltuielile sociale până la pragul de deductibilitate, și anume, ar fi putut sa crească cheltuielile sociale cu 47.801,92 RON care ar fi fost tot cheltuieli deductibile fiscal.

Pentru a utiliza la maxim cheltuielile sociale deductibile, societatea mai poate înregistra cheltuieli sociale de 47.801,92 RON

Romprix a înregistrat doar 30,51 % cheltuieli sociale din limita fiscală până la care acestea ar fi fost deductibile.și ar mai putea sa înregistreze cheltuieli sociale deductibile de 69,49 %

Graficul 2.2.1. Privind proporționalitatea cheltuielilor sociale în anul 2013.

Numărul mediu de salariați

Tabelul 2.3 Numărul de salariați.

 Cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

Conform numărului efectiv de salariați în cei doi ani, societatea poate suporta 400 euro cheltuieli deductibile pentru fiecare angajat. Asta înseamnă că societatea ar putea să mai înregistreze aproximativ 1800 RON pentru fiecare angajat la un curs de schimb mediu de 4.5 RON / EUR. În total, pentru toți angajații, firma poate să deducă costuri de 255.600 RON echivalentul a 56.800 EUR.

Tabelul 2.4. Cheltuieli pensii facultative.

Cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant.

Conform normelor fiscale în viguare, firma poate să deducă cheltuieli în valoare de 250 EUR pentru fiecare angajat pe parcursul întregului an fiscal, adică 1125 RON pentru fiecare angajat calculat la un cus mediu de 4.5 RON/EUR, ceea ce înseamnă că în raport cu numărul angajaților de 142, firma poate să înregistreze cheltuieli deductibile în valoare de 159.750 RON, echivalentul a 35.500 EUR.

Cheltuielile cu materiile prime.

Cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile au crescut în 2013 de la 632.240 RON față de anul 2012 în care au avut o valoare de 629.865 RON cu 0.38 %.

Tabelul 2.6. Cheltuieli cu materiile prime.

Cheltuieli cu energia și apa

Cheltuielile cu energia electrică și apa au înregistrat în anul 2012 o valoare de 274.807 RON, iar în anul 2013 au avut o valoare de 348.673, ceea ce rezultă că în 2013 firma a trebuit să suporte cheltuieli mai mari cu energia și apa de 73.866 RON, ceea ce înseamnă că au crescut cheltuielile în anul 2013 cu 21.19 %.

Tabelul 2.7. Cheltuieli cu enegia și apa.

Grafic. 2.7.1 Cheltuieli cu energia și apa

Cheltuielile cu mărfurile

Cheltuielile cu mărfurile au înregistrat o creștere în anul 2013 la o valoare de 7.275.096 RON, pe când valoarea cheltuielilor cu mărfurile în anul 2012 au fost de 6.745.210 RON, ceea ce înseamnă că societatea a înregistrat creșterea cheltuielilor cu 7.29 % a mărfurilor înregistrate în exercițiul financiar 2013 față de exercițiul financiar precedent.

Tabelul 2.8. Cheltuieli cu mărfurile

Graficul 2.8.1. Cheltuieli cu mărfurile în 2012 în comparație cu 2013.

În graficul 2.8.1. se poate observa cum au evoluat cheltuielile cu mărfurile în cei doi ani luați ca studiu, și se poate constata o creștere cu 7,29 % a cheltuielilor în anul 2013 față de anul 2012, cheltuieli ce sunt determinate și de creșterea volumului de muncă, lucru care reiese și din veniturile din vânzarea mărfurilor care a înregistrat o creștere în 2013 față de anul 2012 de 7,63 %. Dar și din creșterea producției vândute care a cunoscut o creștere de 10,38 % în anul 2013, în comparație cu exercițiul fiscal 2012.

Tabelul 2.8.1 Cheltuieli de exploatare.

Graficul 2.8.2 Cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile cu personalul

Cheltuielile cu personalul aferente anului 2012 sunt de 4.551.564 RON, din care cheltuielile cu salariile și indemnizațiile sunt în valoare de 3.600.848 RON și cheltuielile cu asiguările sociale și protecția socială în valoare de 950.716 RON.

Ținând cont că pragul de deductibilitate al cheltuielilor cu asigurarea și protecția socială sunt de ductibile fiscal în limita a 2% din cheltuielile cu salariile 3.309.491 RON, putem observa că pragul de semnificație până la care cheltuielile cu asigurările sociale și protecția socială sunt deductibile este în valoare de 66.189,82 RON.

Tabelul 2.9. Cheltuieli cu personalul în anul 2012

Graficul 2.9.1 Cheltuieli cu personalul în 2012.

În exercițiul financiar 2013 se înregistrează cheltuieli cu personalul de 4.715.887 RON, din care cheltuielile cu salariile și indemnizațiile sunt în valoare de 3.730.953 RON, din care 291.357 RON reprezintă cheltuielile cu tichetele de masă acordate angajațiilor.

Cheltuielile cu asigurările sociale și protecția sociala de 984.924 din care:

Contribuția unității la asigurările sociale (ct. 6451) reprezintă 730.144 RON. În comparație cu salariile personalului acestea reprezintă 21.22 % .

Contribuția unității la ajutoarele de șomaj (ct. 6452) în valoare de 25.694 RON, în corelație cu valoarea cheltuielilor din salaii aceasta reprezintă 0.74 %

Contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate (ct.6453) se ridică la suma de 208.096 RON și reprezintă 6.05 % din cheltuielile cu salariile în valoare de 3.439.596 RON.

Cheltuielile cu asigurările și protecția socială (ct.6458) sunt în valoare de 20.990 RON, și reprezintă 0,61 % din cheltuielile cu salariile.

Ținând cont că pragul de deductibilitate al cheltuielilor cu asigurările și protecția socială sunt deductibile în limita a 2% din cheltuielile cu salariile (ct.641) putem constata că pragul de deductibilitate de 68.791,92 RON este mai mare decât cheltuielile cu protecția socială realizate de către societate de 20.990 RON.

În această situație putem afirma că dacă societatea ar fi ales să folosească o contabilitate agresivă ce se bazează pe limitele fiscalității, ar mai fi putut să constituie cheltuieli cu asigurările sociale în valoare de 47.801,92 RON.

Tabelul 2.10. Cheltuieli cu asigurările sociale și protecția sociala în 2013.

Graficul 2.10.1. Cheltuieli cu asigurările sociale.

Cheltuielile cu personalul au crescut în anul 2013 față de anul 2012 cu 3.49 % .

Tabelul 2.11. Cheltuieli cu personalul în 2012 și 2013.

Graficul 2.11.1. Cheltuieli cu personalul în 2012 și 2013.

Dacă societatea ar fi utilizat pragul de deductibilitate la maxim, în exercițiul fiscal 2013 și ar fi crescut cheltuielile cu asigurările și protecția socială cu 47.801,92 RON, contul 6458 ar fi crescut la valoarea de 68.791,92 RON și ar fi fost deductibil fiscal în întregime.

Cheltuielile cu asigurările sociale și protecția socială din Contul de profit și pierdere ar crește cu valoarea de 47.801,92 RON și ar avea noua valoare de 1.032.725,92 RON.

Tabelul 2.12. Cheltuieli cu asigurările sociale și protecția socială.

Graficul 2.12.1. Cheltuieli cu asigurările sociale și protecția socială.

Această modificare se reflectă și în totalul cheltuielilor care în momentul actual are valoarea de 44.632.509 RON, după recalcularea cheltuielilor cu asigurările și protecția socială la valoarea de 68.791 RON, aceste cheltuieli totale cresc la valoarea de 44.701.300 RON și automat scade profitul care are o valoare de 2.798.248 RON, însă după recalcularea cheltuielilor asigurările și protecția socială, acesta este diminuat la 2.729.456 RON.

Tabelul 2.13. Profitul exercițiului financiar 2013 în comparație cu profitul anului 2013 recalculat după aplicarea metodelor de înregistrare creativă.

Graficul 2.13.1. Profitul obținut între 2012 și 2013.

Luând în calcul evoluția veniturilor și a cheltuielilor în cei doi ani, putem constata variații semnificative cauzate de mai mulți factori, dar și de inginiozitatea contabilului care a stiut să prelucreze situațiile financiare pentru a arăta o anumită imagine societații.

În exercițiul financiar 2012 veniturile totale au înregistrat o valoare de 43.313.858 RON, din care cea mai mare pondere de 98.11% o reprezintă veniturile din exploatare de 42.496.744 RON., diferența de 2.01% fiind reprezentată de veniturile financiare de 817.114 RON.

Din rezultatele exercițiului fiscal 2013 constatăm că veniturile totale au crescut cu 8.68% față de exercițiul financiar precedent, această creștere s-a datorat creșterii cifrei de afaceri care a înregistrat o creștere în exercițiul fiscal 2013 față de 2012 de 9,4%, însă în ciuda faptului că veniturile din exploatare au crescut, veniturile financiare au înregistrat o scădere în exercitiul fiscal 2013 față de anul 2012 cu 29.75%.

Tabelul 2.14. Rezultatul exercițiului 2012 în comparație cu 2013.

Graficul 2.14.1. Venituri din exploatare & venituri financiare.

Oferirea de bunuri de mică valoare în cadrul acțiunilor de protocol SC ROMPRIX EXIM S.R.L în cursul trimestrului IV al anului 2013 consideră necesar să ofere celor 4 parteneri principali câte o mapa de birou din piele în valoare de 248 lei/mapa.

Înregistrarea facturii de achizitie a bunurilor oferite:

              %                    =            401                          307.52 lei
             623                              "Furnizori"       248 lei
"Cheltuieli de protocol, reclama
și publicitate"
          4426                                            248 lei x 24% = 59.52 lei
"TVA deductibil"

În trimestrul al IV-lea, SC ROMPRIX EXIM S.R.L obține venituri impozabile de 47.430.757 lei și înregistrează cheltuieli totale de 44.632.509 lei, din care cheltuieli de protocol de 21.464,27 lei.

Baza de calcul a cheltuielilor de protocol deductibile: Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuieli de protocol:
47,430,757 lei – 44,632,509 lei + 21.464,27 lei = 2.819.712,27 lei
Cheltuieli de protocol deductibile: 2.819,712.27 lei x 2% = 56.394,24 lei
Cheltuiei de protocol nedeductibile: 73,635.53 lei – 57,437.67 lei = 16,197.86 lei
TVA aferenta cheltuielilor nedeductibile: 16,197.86 lei x 24% = 3887.48 lei
Se emite autofactura și se înregistrează:

635                               =                                      4427                    179,910.03 lei
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe             "TVA colectat"
și vărsăminte asimilate"

Cheltuiala astfel înregistrată în contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate" este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

Baza de calcul a impozitului pe profit: Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuieli nedeductibile = 47,430,757 lei – 44,632,509 lei + Ch nedeductibile = 2,798,248 lei
Impozitul pe profit: 2,798,248 lei x 16% = 422,381 lei.

SC ROMPRIX EXIM S.R.L obține în trimestrul I al anului 2013 aceleași venituri, efectuează aceleași cheltuieli și oferă aceleași cadouri, decizând sș deduca TVA la achiziția mapelor.

Înregistrarea facturii de achiziție a bunurilor oferite:
%                             =                 401                    1230 lei
623                                        "Furnizori"       4 buc. x 248 lei = 992 lei
"Cheltuieli de protocol, reclama
și publicitate"
4426                                                            992 lei x 24% = 238 lei
"TVA deductibil"

Baza de calcul a cheltuielilor de protocol deductibile = Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuieli de protocol = 5.000 lei – 4.000 lei + 800 lei = 1.800 lei
Cheltuieli de protocol deductibile: 1.800 lei x 2% = 36 lei
Cheltuiei de protocol nedeductibile: 800 lei – 36 lei = 764 lei
TVA aferent cheltuielilor nedeductibile se calculeaza astfel:
– valoarea fiecărui cadou acordat: 200 lei/cadou
– valoarea deductibilă: 200 lei/cadou – 100 lei/cadou = 100 lei/cadou
– baza de calcul a TVA: 100 lei/cadou
– TVA de colectat: 100 lei/cadou x 24% x 4 cadouri = 96 lei

Se emite autofactura la 31 martie 2013 și se înregistrează:

                         635                  =                          4427               96 lei
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe                 "TVA colectat"
și vărsăminte asimilate"

Baza de calcul a impozitului pe profit = Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuieli nedeductibile = 5.000 lei – 4.000 lei + 764 lei + 96 lei = 1.860 lei

Impozitul pe profit = 1.860 lei x 16% = 267,6 lei.

În cazul în care mapele oferite partenerilor de afaceri ar fi fost în prealabil marcate cu sigla și numele firmei SC ROMPRIX EXIM S.R.L – și astfel oferite în scopul popularizării firmei – atunci nu ar mai fi fost considerate cadouri, ci materiale publicitare, iar cheltuielile nu ar mai fi fost considerate cheltuieli de potocol, ci ar fi intrat în categoria cheltuielilor de publicitate, cheltuieli deductibile în totalitate.
Din punctul de vedere al TVA, acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă nu constituie livrare de bunuri, deci nu se va pune problema colectării la un moment dat a TVA deduse la achizitia materialelor publicitare.

Cifra de afaceri netă intră în componența veniturilor din exploatare și cuprinde urmatoarele elemente:

Producția vândută

Venituri din vînzarea mărfurilor

Reduceri comerciale acordate (se scad din calculul cifrei de afaceri)

Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile radiate din registrul general și care au în derulare contacte de leasing

Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete.

În anul 2013 societatea a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 9,4 % față de anul 2012, de la 42.356.469 RON cifra de afaceri neta realizată , ajungând la 46.751.035 RON în anul 2013.

Tabelul 2.15. Elementele componente ale cifrei de afaceri.

Creșterea cifrei de afaceri se datorează în mare măsură, veniturilor din vânzarea producției care a înregistrat în anul 2013 o creștere cu 10,38 % față de anul 2012.

O crește semnificativă în rezultatul cifrei de afaceri o reprezintă și veniturile din vânzarea mărfurilor care a înregistrat o creștere în 2013 de 7,63 % față de veniturile din vânzarea maărfurilor în anul 2012.

Un alt element care a influentat creșterea cifrei de afaceri il reprezintă și reducerile comerciale acordate, care au fost în anul 2013 de 147.927 RON în conditiile în care în anul fiscal precedent societatea nu a beneficiat de reduceri comerciale acordate.

Graficul 2.15.1. Cifra de afaceri obținută în 2012 în comparatie cu 2013.

Cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul.

Sponsorizarea reprezintă actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susținerea unor activități fără scop lucrativ desfașurate de către beneficiarul sponsorizării.

Operațiunea de sponsorizare presupune încheierea unui contract de sponsorizare în forma scrisă, cu specificarea obiectului, valorii și duratei sponsorizării, precum și a drepturilor și obligațiilor părților.

Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoană fizică sau juridică, numită mecenă, transferă, fără obligație de contrapartidă directă sau indirectă, dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare către o persoana fizică, ca activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfașurarea unor activități în domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau științific-cercetare fundamentalaâă sau aplicată.

Actul de mecenat se încheie în forma autentică în care se vor specifica:

obiectul, durata și valoarea acestuia.

6582                =                  5121 43.673,8 RON

    „Donații și subvenții acordate”             Conturi curente la banci        

                                    „ ”

În situația în care entitățile efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat potrivit Legii privind sponsorizarea nr. 32/1994, în baza unui contract de sponsorizare, atunci acestea deduc din impozitul pe profit datorat, sumele aferernte acestor operațiuni, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

sunt în limita a 3% din cifra de afaceri;

nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Din punctul de vedere al T.V.A., în condițiile în care sponsorizarea se efectuează în bani, nu apar implicații din punctul de vedere al T.V.A.

Cheltuieli de sponsorizare aferente anului 2012.

Cifra de afaceri = 3 / 1000 * 42.356.469 = 127069.41 RON

2% din IMP/ Profit datorat = 218.369 * 20 % = 43.673,8 RON

Romprix Exim poate să acorde sponsorizări în valoare de 43.673,8 RON

Cheltuieli de sponsorizare aferente anului 2013.

Cifra de afaceri = 3 / 1000 * 46.751.035 = 140.253,11 RON

2% din IMP/ Profit datorat = 422.381 * 20 % = 84.476,2 RON

Societatea poate să acorde sponsorizări în valoare de 84.476,2 RON

Tabelul 2.16. Cheltuieli de sponsorizare.

Graficul 2.16.1. Baza de calcul a cheltuielilor de sponsorizare.

Graficul 2.16.2. Comparația cheltuielilor de sponsorizare între 2012 și 2013.

Societatea Romprix Exim poate acorda sponsorizări în valoare de 43.673,8 RON în anul 2012, și datorită creșteri cifrei de afaceri în anul fiscal 2013 poate acorda sponsorizări în valoare de 84.476,2 RON , aproximativ dublu față de anul precedent. Ceea ce înseamnă că firma iși poate crește cheltuelile deductibile și poate acorda o sponsorizare cu 66% mai mare decât anul precedent.

Daniela Penu, Roxana Ionescu – Davidescu, Fiscalitate și Finantele Intreprinderii, PRO Universitaria Bucuresti, 2013.

Elena Zaharciuc, Contabilitate de gestiune și control de gestiune, Pro Universitaria București, 2009.

Gheorghe V. Lepadatu, Contabilitate financiară, Pro Universitaria București, 2009.

Gheorghe V. Lepadatu, Contabilitate de gestiune, Pro Universitaria București, 2010.

Roxana Ionescu – Davidescu, Daniela Penu, Fiscalitate și finanțele întreprinderii, Pro Universitaria București, 2010.

Vasile Birle, Frauda Fiscala, Teora, Bucuresti, 2012.

Emilian Dumitrean, Constantin Toma, Contabilitate financiara, Editura: Sedcom Libris, Bucuresti 2013. 

Codul Fiscal actualizat 2013, Legea 571/2013, ART 48, ali. 4, Conditii generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse

Codul Fiscal, actualizat 2013, Legea 571/2013, ART 48, Ali 5, Cheltuieli cu deductibilitate limitată

Codul Fiscal, actualizat 2013, Legea 571/2013, ART 48, Ali 7, Cheltuieli nedeductibile fiscal

Răileanu Vasile, “Contabilitate creativă”,Editura Pro Universitară București, 2010

Abuzul de drept – o armă împotriva contabilității imaginative, Revista franceză de contabilitate, Nr. 238, Octombrie 1992

Dreptul contabil si contabilitatea creative, Micile afișe, Nr 143, Noiembrie. 1993

Norme de aplicare a Codului Fiscal art 128, Tratamentul TVA

Codul Fiscal, actualizat 5 Februarie 2014