Contabilitatea Veniturilor Si A Cheltuielilor. Intocmirea Si Analiza Contului DE Profit Si Pierdere LA S.c. Miele Tehnica S.r.l

CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI A CHELTUIELILOR. ÎNTOCMIREA ȘI ANALIZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE LA S.C. MIELE TEHNICA S.R.L.

CUPRINS

LISTA TABELELOR

Tabelul nr. 1.1. Contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură……

Tabelul nr. 1.2. Contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după destinație…………………………………………………………………………………………………………………….

Tabelul 2.1. Capitalul social, cifra de afaceri și numărul mediu de angajați la societatea Miele Tehnica S.R.L…………………………………………………………

Tabelul 2.2. Structura personalului în anul 2014……………………………………………….

Tabelul 2.3. Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii la S.C. Miele Tehnica S.R.L……………………………………………………………………………………………………

Tabelul 2.4. Situația veniturilor și cheltuielilor la S.C. Miele Tehnica S.R.L……..

Tabelul 3.1. Veniturile societății Miele Tehnica S.R.L. în perioada 2012-2014…………

Tabelul 3.2. Cheltuielile societății Miele Tehnica S.R.L. în perioada 2012-2014

Tabelul 3.3. Calculul diferenței din reevaluare a instalației

Tabelul 3.4. Determinarea diferențelor de preț la produse

Tabelul 3.5. Calculul impozitului

Tabelul 3.6. Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Tabelul nr. 3.7. Evoluția ratei rentabilității comerciale,

în perioada 2012-2014, la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Tabelul nr. 3.8. Evoluția ratei rentabilității economice,

în perioada 2012-2014, la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Tabelul nr. 3.9. Evoluția ratei rentabilității financiare,

în perioada 2012-2014, la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Tabelul 3.10. Calculul factorilor de influență

LISTA FIGURILOR

Figura 2.1. Structura organizatorică a societății Miele Tehnica S.R.L…………….

Figura 2.2. Dinamica activelor, datoriilor și a capitalurilor proprii, la sociatatea Miele Tehnica S.R.L., în perioada 2012-2014………………

Figura 3.1. Dinamica principalilor indicatori ai tabloului SIG la societatea Miele Tehnica S.R.L., în perioada 2012-2014……………………………………………………………

Fig. 3.2. Panoul de control pentru stabilirea parametrilor

Fig. 3.3. – Declararea scopurilor

INTRODUCERE

Titlul prezentei lucrări este Contabilitatea veniturilor și a cheltuielilor. Întocmirea și analiza contului de profit și pierdere la S.C. Miele Tehnica S.R.L. Obiectivul acestei teme este aprofundarea atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, problematica conceptelor de venituri, cheltuieli și performanțe.

Pentru atingerea acestui obiectiv, lucrarea este structurată în patru capitole, după cum urmează:

Cap. 1 Dezvoltări și aprofundări privind instrumentarea contabilă și raportarea financiară a veniturilor și cheltuielilor;

Cap. 2 Prezentarea societății Miele Tehnica S.R.L;

Cap. 3 Studiu de caz privind contabilitatea, analiza și raportarea performanțelor la S.C. Miele Tehnica S.R.L.;

Cap. 4 Concluzii și propuneri.

Primul capitol este doar o abordare teoretică. În prima parte a acestuia vor fi prezentate modalitățile de definire și recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor, precum și raportarea performanțelor din perspectiva referențialului contabil internațional, pentru ca în cea de-a doua parte a capitolului, acestea să fie prezentate prin optica reglementărilor naționale. Tot în acest capitol, se vor face referiri legate de întocmirea și prezentarea contului de profit și pierdere.

Al doilea capitol va contura imaginea entității analizate, oferind informații asupra a ceea ce înseamnă constituirea, obiectul de activitate, principalii clienți și principalii furnizori. De asemenea, în cadrul capitolului al doilea, se vor aprecia poziția financiară și performanțele societății.

Al treilea capitol vine în sprijinul aprofundării părții teoretice din primul capitol. În cadrul lui se vor prezenta organizarea contabilității veniturilor și cheltuielilor la S.C. Miele Tehnica S.R.L., precum și o monografie contabilă, care va conține principalele operațiuni cu impact direct asupra veniturilor și a cheltuielilor.

De asemenea, în cadrul celui de-al treilea capitol vor fi analizate informațiile contabile prezentate în documentul contul de profit și pierdere, întocmit de S.C. Miele Tehnica S.R.L., ca apoi să se realizeze conversia acestuia în situația tabloului soldurilor intermediare de gestiune.

Acest capitol va cuprinde și o scurtă analiză a rentabilității activității societății de S.C. Miele Tehnica S.R.L, urmată de crearea și prezentarea unei aplicații informatică privind analiza rentabilității activității acesteia.

În ultimul capitol al lucrării vor fi sintetizate principalele concluzii, desprinse în urma analizei efectuate.

CAP. 1 DEZVOLTĂRI ȘI APROFUNDĂRI PRIVIND INSTRUMENTAREA CONTABILĂ ȘI RAPORTAREA FINANCIARĂ A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR

1.1. Definirea, recunoașterea veniturilor și cheltuielilor și raportarea performanțelor din perspectiva referențialului contabil internațional

Noțiunea de performanță financiară a fost definită sub mai multe forme de-a lungul timpului. Una dintre ele tratează performanța ca o capacitate a entității de a produce fluxuri viitoare de numerar, prin folosirea resurselor existente în entitate, precum și gradul de eficiență în utilizarea de noi resurse, exprimat cu ajutorul rezultatului exercițiului.

O altă definiție este cea dată de Carton R. și Hofer C. potrivit căreia, performanța financiară a unei entități constituie măsura schimbării situației financiare și a rezultatelor acesteia, ca efect al luării și aplicării deciziilor manageriale de către membrii entității.

În condițiile în care, documentele contabile sunt percepute de diferitele categorii de utilizatori ale informațiilor financiare ca ”baze de date” necesare în adoptarea deciziilor economice, iar obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații utile utilizatorilor privind poziția financiară, performanța și fluxurile de trezorerie ale entității, o atenție deosebită trebuie acordată documentului contul de profit și pierdere. Acesta este principalul instrument prin intermediul căruia sunt reflectate performanțele financiare ale companiei, deoarece furnizează informațiile necesare pentru evaluarea acestora și pentru determinarea riscului fluxurilor de numerar.

Datorită diferențelor culturale contabile existente între cultura contabilă europeană și cultura contabilă anglo-saxonă, adesea același eveniment era tratat de acestea diferit. Astfel, IASB (International Accounting Standards Board) a elaborat Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare pentru a realiza reconcilierea celor două culturi contabile.

Conform Cadrului general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercițiului contabil sub formă de intrări sau creșteri ale bunurilor economice (activelor) sau descreșteri ale datoriilor (obligațiilor) cu influență directă în creșterea capitalului propriu, altele decât contribuția acționarilor sub formă de aporturi.

De asemenea, în cadrul veniturilor sunt cuprinse atât veniturile aferente activităților curente precum cele din: vânzări, comisioane, redevențe, chirii, dobânzi, dividende cât și câștigurile provenite din alte surse. Câștigurile sunt de aceeași natură cu veniturile, reprezintând creșteri ale beneficiilor economice, care pot rezulta sau nu ca urmare a activității curente a întreprinderii. În contul de profit și pierdere acestea sunt prezentate, de regulă, separat, datorită atenției pe care câștigurile o primesc în cadrul procesului decizional.

Cadrul conceptual al IASB a stabilit următoarele criterii generale de recunoaștere a veniturilor în contul de profit și pierdere:

are loc creșterea beneficiilor economice viitoare asociate unei creșteri de active sau reduceri de datorii și

mărimea creșterii este estimată într-o manieră fiabilă.

Norma contabilă internațională IAS 18, Venituri are ca obiectiv redarea tratamentului contabil al veniturilor generate de anumite tranzacții și evenimente economice. Acesta trebuie aplicat pentru contabilitatea veniturilor rezultate din vânzarea bunurilor, prestarea serviciilor și utilizarea de către alții a activelor întreprinderii. Acest standard conturează că, în funcție de natura operațiilor, veniturile sunt recunoscute în contul de rezultate atunci când:

la vânzarea unui bun riscurile și avantajele legate de bun sunt transferate și să nu fi apărut nici implicare în gestiune, nici controlul efectiv al activelor cedate;

la prestarea de servicii trebuie să poată fi măsurat gradul de avansare, la data cesiunii, de manieră fiabilă;

dobânzile primite sunt contabilizate în funcție de timpul scurs și pe baza randamentului efectiv al activului (metoda ratei dobânzii efective);

redevanțele sunt înregistrate pe măsură ce acestea sunt achiziționate, conform realității economice a acordului;

dividendele trebuie să fie contabilizate atunci când este stabilit dreptul acționarilor de a percepe suma respectivă.

Atât în teorie, cât și în practică, veniturile sunt recunoscute dacă: acestea au fost dobândite și nu obligatoriu încasate, evaluarea acestora se poate realiza în mod credibil, iar gradul de certitudine este ridicat.

Potrivit Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare elaborat de IASB, cheltuielile sunt definite ca micșorări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercițiului contabil sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii bunurilor economice (activelor) sau creșteri ale datoriilor (obligațiilor), care se concretizează în diminuarea capitalului propriu, altele decât distribuirea acestora către acționari/asociați.

Criteriile generale de recunoaștere a cheltuielilor în contul de profit și pierdere precizate de IASB sunt următoarele:

diminuarea beneficiilor viitoare poate fi evaluată în mod credibil;

costurile produc venituri;

folosirea unei proceduri de repartizare rațională și sistematică, atunci când se așteaptă dobândirea de beneficii economice pe parcursul a mai multe perioade contabile și când asocierea acestora cu veniturile poate fi doar în mod vag sau indirect stabilită;

costul nu produce beneficii economice viitoare sau acestea nu (mai) sunt recunoscute ca active în bilanț;

apariția unei datorii fără recunoașterea unui activ.

La nivel internațional, norma contabilă care problematizează întocmirea situațiilor financiare și implicit, raportarea financiară a performanțelor este IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare.

Potrivit IAS 1, o entitate trebuie să prezinte, în egală măsură, toate situațiile financiare într-un set complet de situații financiare reprezentat de:

o situație a poziției financiare la finalul perioadei;

o situație a rezultatului global aferentă perioadei;

o situație a modificărilor în capitalurile proprii aferentă perioadei;

o situație a fluxurilor de trezorerie aferentă perioadei;

note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative și alte informații explicative;

o situație a poziției financiare la începutul primei perioade comparative când o entitate aplică retrospectiv o politică contabilă sau realizează o retratare retrospectivă a elementelor din situațiile sale financiare sau când reclasifică elemente în situațiile sale financiare.

De asemenea, tot în această normă contabilă se precizează că, entitățile pot utiliza titluri diferite celor enumerate pentru situațiile financiare în standard.

O altă prevedere a IAS 1 se referă la posibilitatea alegerii, pentru prezentarea tuturor elementelor de venituri și cheltuieli, recunoscute într-o perioadă, a unei alternative dintre cele două, și anume:

fie într-o situație unică a rezultatului global,

fie în două situații: o situație care să prezinte componte componentele de profit sau pierdere (contul de profit și pierdere separat) și o a doua situație care începe cu profitul sau pierderea și care prezintă alte elemente ale rezultatului global (situația rezultatului global).

Tot IAS 1 prevede ca niciuna din situațiile enumerate mai sus nu trebuie să prezinte niciun element de venituri și cheltuieli ca element extraordinar.

Situația rezultatului global trebuie să includă, cel puțin, elementele-rânduri care să prezinte următoarele:

veniturile;

costurile de finanțare;

partea din profit sau pierdere aferent(ă) entităților asociate și asocierilor în participație, contabilizată prin metoda punerii în echivalență;

cheltuielile cu impozitul;

o sumă unică cuprinzând totalul:

i) profitului sau pierderii post-impozitare din activitățile întrerupte și

ii) câștigului sau pierderii post-impozitare recunoscut(ă) la evaluare la valoarea justă minus costurile generate de vânzare sau de cedarea activelor sau grupului (grupurilor) destinate cedării care constituie activitatea întreruptă;

profitul sau pierderea;

fiecare componentă a altor elemente de rezultat global clasificate în funcție de natură [cu excepția valorilor de la litera (h)];

partea celorlalte elemente ale rezultatului global al entităților asociate și al asocierilor în participație contabilizată folosind metoda punerii în echivalență;

rezultatul global.

De asemenea, tot în situația rezultatului global, entitățile trebuie să prezinte ca alocări ale profitului sau pierderii aferent(e) perioadei:

profit sau pierdere atribuibil(ă) aferent(ă) perioadei:

i) intereselor minoritare, și

ii) proprietarilor societății mamă.

rezultatul global atribuibil aferent perioadei:

i) intereselor minoritare, și

ii) proprietarilor societății mamă.

Contul de profit și pierdere este documentul contabil de sinteză care prezintă performanțele entității prin veniturile obținute și cheltuielile efectuate. În IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare nu este precizată o schemă standard pentru acesta, dar se regăsesc două criterii de clasificare și prezentare: după natura sau după destinația cheltuielilor în cadrul entității, în funcție de credibilitatea și relevanța criteriului ales.

Fiecare model, dintre cele două modele prezentate în tabelele 1.1 și 1.2, oferă informații referitoare la fluctuația cheltuielilor sub influența variațiilor nivelului vânzărilor și a producției exercițiului. Modelul de analiză este ales de către entități în concordanță cu factorii istorici, natura organizației, sectorul de activitate. Marile entități își aleg, de regulă, modelul clasificării cheltuielilor după destinație, pentru a-și satisface nevoile de analiză și decizie. Acest caz presupune un nivel semnificativ de raționament profesional, alocarea costurilor după criteriul menționat putând fi arbitrară.

În cele ce urmează, se va prezenta contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură:

Tabelul nr. 1.1. Contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură

Sursa: IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, din anexa V

a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene din data de 29.06.2013

În tabelul următor se va reda formatul contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după destinație:

Tabelul nr. 1.2. Contul de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după destinație

Sursa: IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, din anexa VI

a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene din data de 29.06.2013

Conform IAS 1, în situația veniturilor și cheltuielilor, informațiile trebuie expuse în elemente-rânduri, titluri și subtitluri suplimentare, în cazul în care această stuctură înlesnește înțelegerea performanțelor entității. O altă precizare regăsită în acest standard face referire la obligativitatea includerii în situația menționată anterior a următoarelor elemente-rânduri:

a) veniturile;

b) costurile de finanțare;

c) partea din profitul sau pierderea aferentă entităților asociate și asocierilor în participație, contabilizate prin metoda punerii în echivalență;

d) cheltuiala cu impozitul;

e) profitul sau pierderea post-impozitare din activitățille întrerupte.

Entitățile prezintă valoarea impozitului pe profit aferent fiecărei componente a altor elemente ale rezultatului global, inclusiv ajustări din reclasificare, fie în situația privind rezultatul global fie în note. Aceste componente pot fi prezentate fie nete de efectele fiscale aferente, fie înainte de efectele fiscale aferente evidențiind o sumă pentru valoarea agregată a impozitului pe profit aferent acelor componente.

Conform IAS 1 entitățile trebuie să prezinte ajustările din reclasificare aferente componentelor altor elemente ale rezultatului global. De exemplu, câștigurile realizate la cedarea activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt incluse în profitul sau pierderea pentru perioada curentă. Aceste sume ar fi putut fi recunoscute în alte elemente ale rezultatului global drept câștiguri nerealizate în perioadele curente sau anterioare. Acele câștiguri nerealizate trebuie scăzute din alte elemente ale rezultatului global în perioada în care câștigurile realizate sunt reclasificate în profit sau pierdere pentru a evita includerea lor de două ori în rezultatul global.

O entitate poate prezenta ajustările din reclasificare în situația rezultatului global sau în note. O entitate care prezintă ajustările din reclasificare în note prezintă componentele altor elemente ale rezultatului global ulterior oricăror ajustări din reclasificare aferente.

1.2. Instrumentarea contabilă a veniturilor și cheltuielilor și raportarea performanțelor în optica reglementărilor contabile naționale

1.2.1. Definirea și clasificarea veniturilor și cheltuielilor

În România, începând cu 1 ianuarie 2010 organizarea și conducerea contabilității s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991 și a OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Ultimul act normativ a fost abrogat și înlocuit de OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, în vigoare de la 1 ianuarie 2015.

Din analiza comparativă a conținutului celor două acte normative se remarcă faptul că, în OMFP nr. 1802/2014 se renunță la distincția dintre elementele ordinare și cele extraordinare. IAS1 prevede, de asemenea, că entitățile nu trebuie să prezinte în situația rezultatului global sau în contul de profit și pierdere separat (dacă se prezintă) sau în note, niciun element de venituri sau cheltuieli ca element extraordinar. Acest aspect prezent în OMFP nr. 3055/2009 prevedea recunoașterea veniturilor și cheltuielilor extraordinare.

Cheltuielile efectuate în desfășurarea activității economice sunt analizate separat pe cele două circuite ale contabilității:

contabilitatea financiară, care înglobeză cheltuielile efectuate de entitate, în vederea determinării rezultatului financiar. Clasificarea acestora se realizeză prin îmbinarea criteriului naturii activităților desfășurate cu cel al naturii cheltuielilor efectuate;

contabilitatea de gestiune, care privește doar cheltuielile necesare stabilirii costului de producție.

Procesele economice implicate în activitatea curentă a entității presupun consum de resurse și generare de rezultate, evidențiate prin elementele folosite la evaluarea performanței financiare sunt veniturile și cheltuielile.

Actualele reglementări contabile naționale aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, definesc elementele de venituri și cheltuieli asemenea Cadrului contabil IASB.

Astfel, veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

Conform OMFP nr. 1802/2014 contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel: venituri din exploatare și venituri financiare.

Veniturile din exploatare includ: veniturile din vânzarea de produse și mărfuri, precum și prestări de servicii, veniturile aferente costului producției, veniturile din producția de imobilizări, veniturile din subvenții de exploatare și alte venituri din exploatare.

Veniturile financiare se referă la: veniturile din participații, veniturile din investiții financiare cedate, veniturile din diferențe de curs valutar, veniturile din dobânzi, veniturile din sconturi primite în urma unor reduceri financiare și alte venituri financiare.

Momentele recunoașterii veniturilor pot fi identificate cu: producția, livrarea, facturarea sau încasarea.

În etapa de producție are loc realizarea bunurilor și serviciilor care fac obiectul de activitate al entității.

Facturarea reprezintă etapa în care se transmite de la furnizor la client proprietatea.

Momentul transformării în bani a creanței se identifică cu încasarea.

Încorporarea este reprezentată ca etapa în care veniturile înglobează cheltuielile în vederea calculării rezultatului.

Conform OMFP nr. 1802/2014 contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, distingându-se două categorii: cheltuieli de exploatare și cheltuieli financiare.

În categoria cheltuielilor de exploatare sunt cuprinse: cheltuielile cu stocurile, cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de terți, cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere, precum și alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile financiare cuprind cheltuielile entității cu: pierderile din creanțe imobilizate, investițiile financiare cedate, diferențele nefavorabile de curs valutar, dobânzile, sconturile acordate și alte cheltuieli financiare.

Reflectarea imaginii fidele a activelor, datoriilor, poziției financiare și performanțelor entității se efectuează cu ajutorul situațiilor financiare. Elementele acestora din urmă trebuie evaluate respectând principiile contabile generale.

Potrivit OMFP nr. 1802/2014, principiul contabilității de angajamente prevede că efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente să fie recunoscute și înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor. Acest principiu are aplicabilitate și în cazul recunoașterii unei dobânzi în perioada la care se referă, indiferent de scadența acesteia.

Pentru a se garanta transparența și credibilitatea informațiilor, toate veniturile și cheltuielile aferente operațiunilor de vânzare/scoatere din evidență, respectiv cumpărare/intrare în evidență trebuie înregistrate distinct în contabilitate pe baza documentelor justificative, fără a se lua în considerare eventualele compensări față de aceeași entitate. Acest aspect este prevăzut de principiul necompensării, care interzice orice compensare între elementele de active și datorii sau elementele de venituri și cheltuieli.

Principiului independenței exercițiului i se acordă o deosebită importanță la momentul închiderii exercițiului financiar. Acesta presupune ca elementele de venituri și cheltuieli care se referă la un exercițiu financiar, indiferent dacă acestea au fost încasate, respectiv plătite, să nu afecteze rezultatul altui exercițiu financiar. Acest principiu, enumerat în mod distinct în OMFP nr. 3055/2009, nu mai este regăsit în OMFP nr. 1802/2014, însă prevederile acestuia trebuie respectate în continuare întrucât sunt prezentate și în noile reglementări contabile, în zona principiului contabilității de angajamente.

1.2.2. Structura cheltuielilor la nivelul contabilității manageriale

Contabilitatea managerială a apărut ca urmare a necesității folosirii de către conducerea entității, a unor informații complete cu privire la costurile activităților acesteia, evoluția acestor costuri. Aceste informații utile echipei manageriale pentru diagnostic, actul decizional și previzionarea viitorului nu puteau fi obținute doar pe baza datelor din contabilitatea financiară, mai ales din cauza caracterului confidențial, specific acestora.

Deși contabilitatea managerială nu este reglementată, precum contabilitatea financiară, pe baza unor acte normative, organizarea și conducerea acesteia este impusă conform prevederilor art. 1 alin (1) din Legea contabilității nr. 82/1991 republicată cu modificările ulterioare. Astfel, echipa managerială poate alege metodele optime de organizare a contabilității de gestiune, luând în considerare elemente ca: specificul activității desfășurate de entitate, mărimea și structura organizatorică, tipul și modul de organizare a producției, etc.

Contabilitatea de gestiune operează fie cu o serie de conturi specifice, fie prin utilizarea unor conturi dezvoltate din contabilitatea financiară sau prin intermediul evidenței tehnico-operative.

Obiectivul fundamental al contabilității de gestiune este reflectarea tuturor operațiilor de colectare și repartizarea cheltuielilor pe destinații respectiv pe produse, lucrări, servicii, activități, secții, etc.

Costul reprezintă ”expresia raportului între forma bănească a cheltuielilor pe care le efectuează o întreprindere pentru obținerea și desfacerea producției sale, într-o perioadă de timp determinată și cantitatea de bunuri materiale, lucrări, servicii care formează această producție exprimată în diferite unități de măsură.”

Costul unitar se calculează raportând totalul cheltuielilor aferente producție finite la cantitatea de produse, lucrări sau servicii obținute în perioada la care se referă cheltuielile respective.

Modul cum s-au consumat factorii de producție de către entitate, calculul corect al costului de producție și cel al rezultatelor financiare sunt foarte important de determinat. Astfel se impune înregistrarea la timp și în totalitatea a cheltuielilor de exploatare (producție) în contabilitate. Înregistrarea corespunzătoare a cheltuielilor de exploatare și calculul exact al costului produselor fabricate trebuie să aibă în vedere pe lângă clasificarea producției și respectiv a centrelor de cheltuieli care au ocazionat cheltuielile în cauză și diferitele feluri de cheltuieli împreună cu particularitățile pe care le prezintă acestea.

În continuare se va realiza clasificarea cheltuielilor de producție după principalele criterii.

Din punct de vedere al naturii, respectiv al conținutului economic, cheltuielile de producție se împart în:

cheltuieli materiale, reprezentate prin consumul de mijloace de producție;

cheltuieli salariale, reprezentate prin consumul de forță de muncă.

După componența sau omogenitatea conținutului lor există:

cheltuieli simple, cu conținut omogen, fiind formate dintr-un singur element de cheltuială. În această categorie se cuprind cheltuielile cu: salariile, consumul de materii prime, de materiale auxiliare, amortizarea, etc.

cheltuieli complexe, cu conținut eterogen fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple. În această categorie sunt incluse cheltuielile de administrație și de conducere a unității, cheltuielile cu întreținerea și funcționarea utilajelor, cheltuielile generale ale fiecărei secții care formează cheltuielile indirecte de producție.

c) Din punct de vedere al importanței pe care o au în procesul de producție și al legăturii lor cu procesul tehnologic cheltuielile pot fi:

cheltuieli tehnologice, sunt acelea ocazionate în mod nemijlocit de desfășurarea procesului tehnologic de producție. În acestă categorie sunt incluse: consumurile de materii prime, salariile de bază ale muncitorilor direct productivi, etc.

cheltuielile de regie, sunt acelea care nu au legătură directă cu procesul tehnologic fiind efectuate în scopul creării condițiilor normale de desfășurare a muncii.
În această categorie se cuprind cheltuielile cu: iluminatul, încălzitul, salariile personalului tehnic, de conducere, etc.

d) După modul de repartizare și includere în costul obiectelor de calculație (produse, comenzi, faze, activități, funcții) care le-au ocazionat cheltuieli de producție se împart în:

cheltuieli directe și anume acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculație (produse, servicii) încă din momentul efectuărilor. Aici se cuprind: cheltuieli cu consumul de materii prime, salariile muncitorilor direct productivi calculate pentru munca de producție.

cheltuieli indirecte sunt acelea cheltuieli care nu pot fi identificate pe un anumit obiect de calculație (produs, lucrare) în momentul efectuării lor și ca atare nu se pot include direct în costul acestora. Din aceasta categorie fac parte cheltuielile indirecte de producție, de administrație etc.

e) După comportamentul lor față de volumul fizic al producției se împart în:

cheltuieli variabile, respectiv acelea care pe total își modifică nivelul odată cu modificarea volumului fizic al producției care le-a ocazionat, iar pe unitatea de produs rămân la același nivel. Avem: cheltuieli cu consumul de materii prime, salariile de bază ale muncitorilor productivi, etc.

cheltuielile fixe, sunt acelea care nu-și modifică nivelul lor total, rămânând fixe indiferent de modificarea volumului producției.

f) Din punct de vedere al modului cum participă la crearea de noi valori, cheltuielile de producție se împart în:

cheltuielile productive sunt acelea ce au drept rezultat crearea de noi valori, în aceasta categorie se includ toate cheltuielile ocazionate de desfășurarea normală a procesului de producție, motiv pentru care sunt socotite cheltuielile eficiente.

cheltuielile neproductive sunt cele care se datorează existentei unor lipsuri pe linia organizării și conducerii producției, motiv pentru care se numesc și cheltuieli ineficiente (ex.: pierderi din întreruperi, din rebuturi).

g) Din punct de vedere al scopului urmărit cheltuielile se pot clasifica după natura lor și după destinație.

După natura lor cheltuielile se împart în: cheltuieli de exploatare și financiare.

După destinație cheltuielile se impart în: cheltuieli directe, cheltuieli indirecte de producție, cheltuieli de desfacere, cheltuieli generale de administrație.

1.2.3. Întocmirea și prezentarea contului de profit și pierdere

Lucrările contabile ale unui exercițiu financiar se încheie cu întocmirea situațiilor financiare, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republică cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acesteia, rezultatul contabil (profit sau pierdere) se determină cumulat de la începutul exercițiului financiar. La închiderea exercițiului financiar se stabilește rezultatul definitiv al acestuia.

Determinarea rezultatului contabil, la sfârșitul exercițiului financiar, se realizează prin închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, prin intermediului contului 121 ”Profit și pierdere”. Acest cont preia în creditul său totalul veniturilor anuale realizate, iar în debitul său totalul cheltuielilor anuale efectuate, inclusiv cele cu impozitul pe profit.

Impozitul pe profit de calculează prin aplicarea asupra profitului impozabil a unei o cote procentuale (în prezent de 16%), prevăzută de lege. Însă, diferențele existente între valorile contabile și cele fiscale ale activelor și pasivelor, din bilanț, conduc la un rezultat contabil diferit de rezultatul fiscal. Astfel, este necesară obținerea rezultatului impozabil (rezultat fiscal) prin internediul formulei:

Impozitul pe profit, stabilit după metoda de mai sus, este transmis Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin intermediul declarației 101, Declarație privind impozitul pe profit. Acesta trebuie completată și depusă trimestrial sau anual.

Norma contabilă națională care definește elementele de venituri neimpozabile, cheltuieli deductibile, cheltuieli nedeductibile sau cheltuileli cu deductibilitate limitată este Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal.

În calculul impozitului de profit, cele mai întâlnite venituri neimpozabile sunt:

dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, în condițiile legii;

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;

veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;

veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, potrivit legii.

Sunt considerate cheltuieli deductibile, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. Dintre acestea, mai reprezectative, sunt: cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, cheltuielile efectuate, pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale; cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale, potrivit legii, și cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; cheltuielile de reclamă și publicitate, cheltuielile de transport și de cazare, cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat, cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, potrivit prevederilor legale;

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: cheltuielile de protocol, cheltuielile sociale, perisabilitățile, cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, cheltuielile cu provizioane și rezerve, cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, etc., în limitele prevăzute de lege.

Cel mai des întâlnite cheltuieli nedeductibile sunt: cheltuielile cu impozitul pe profit datorat; dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale; cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, potrivit legi; cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă; cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților; cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, potrivit legii;

Fiecare exercițiu financiar se încheie prin procesul de întocmire a situațiilor financiare, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republică cu modificările și completările ulterioare. Datele folosite la redactarea acestor situații sunt cele aflate în balanța de verificare finală a conturilor sintetice comparate cu datele din balanța conturilor analitice. Informațiile necesare întocmirii documentului contul de profit și pierdere din anul curent, cu privire la exercițiul financiar anterior sunt preluate din documentul cu același denumire, realizat în anul precedent.

Conform OMFP nr. 1802/2014, începând cu 1 ianuarie 2015, entitățile se grupează, în funcție de criteriile de mărime, în trei categorii, astfel: microentități; entități mici; entități mijlocii și mari. Tot în acest act normativ sunt precizate valorile care ajută la identificarea categoriei din care face parte fiecare entitate. Toate entitățile întocmesc cont de profit și pierdere, indiferent de mărimea acestora.

Formatul contului de profit și pierdere, acceptat în România, este cel impus de OMFP nr. 1802/2014. Acesta rămâne nemodificat de la un exercițiu financiar la altul. Pentru fiecare element de cont de profit și pierdere trebuie prezentată valoarea aferentă exercițiului financiar la care se referă contul de profit și pierdere, precum și valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercițiul financiar precedent. În cazul unor valori necomparabile, acest lucru trebuie prezentat în notele la situațiile financiare, însoțit de explicații.

Contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).

Formatul contului de profit și pierdere, întocmit de entitățile mici, mijlocii și mari, precum și de entitățile de interes public, impus prin norma contabilă OMFP nr. 1802/2014 la nivel național este unul din cele două formate prevăzute de IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, și anume, formatul contului de profit și pierdere cu clasificarea cheltuielilor după natură, prezentat în capitolul 1, tabelul 1.1.

Prin compararea reglementărilor contabile în vigoare cu OMFP nr. 3055/2009 se pot observa modificările înregistrate în conținutul de profit și pierdere. O primă observație se referă la dispariția informațiilor legate activitatea extraordinară, care nu mai este prevăzută în OMFP nr. 1802/2014, motiv pentru care nici informația cu privire la rezultatul activității curente nu mai este prezentă în actualul format. Cea de-a doua observație este reprezentată de includerea unui rând distinct pentru prezentarea profitului sau pierderii după impozitare.

În capitolul următor al lucrării se va prezenta societatea Miele Tehnica S.R.L.

CAP. 2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII MIELE TEHNICA S.R.L.

2.1. Repere privind constituirea, dezvoltarea și obiectul de activitate al societatea Miele Tehnica S.R.L.

Societatea Miele Tehnica S.R.L. și-a început activitatea în anul 2008, fabrica de producție fiind inaugurată în luna septembrie a anului 2009 în localitatea Feldioara, din județul Brașov. Această fabrică este una dintre cele 12 unități de producție ale companiei mamă, Miele & Cie KG, restul fiind amplasate în Germania (în număr de 8), în Austria, Cehia și China.

Miele este o companie nemțească fondată în 1899, recunoscută la nivel global pentru aparatele electrocasnice domestice și profesionale, de top, produse. Gama de produse Miele include: aspiratoare, echipamente de întreținere a rufelor, mașini de spălat vase, plite, hote de aragaz, cuptoare, cuptoare cu aburi, cuptoare cu microunde, cafetiere, echipamente frigorifice, răcitoare de vinuri, etc. Pe lângă această gamă de produse standard, Miele dezvoltă prin divizia comercială și electrocasnice, aparatură profesională, prin care sunt oferite sisteme de întreținere a rufelor, mașini de spălat vase pentru uz profesional, HORECA, precum și aparatură pentru sterilizarea instrumentelor medicale și de laborator.

Filozofia companiei ”Immer Besser” (”Întotdeauna mai bine”) se reflectă în toate produsele Miele, prin dezvoltarea de noi tehnologii pentru a transforma și reinventa experiența în utilizarea echipamentelor electrocasnice.

În anul 2007 compania Miele a intrat pe piața din România prin deschiderea filialei de vânzări Miele Appliances S.R.L. din București, specializată în desfacerea cu amănuntul a produselor grupului.

În cadrul fabricii din Brașov, cu o suprafață de producție de aproximativ 1682 m2, se produc componente și plăci electronice pentru unitățile de control ale aparatelor electrocasnice cum ar fi: cuptoare cu abur, cafetiere, frigidere și congelatoare, aspiratoare, mașini de spălat, etc.

S.C. Miele Tehnica S.R.L a fost constituită în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare, fiind înregistrată în Registrul Comerțului din România cu numărul de ordine J08/2472/2008 și codul unic de înregistrare RO22915470. Sediul social al unității se află în localitatea Feldioara, strada Carl Miele, nr. 1, județul Brașov. Conform statutului societății, Miele Tehnica este o societate cu răspundere limitată și cu capital integral străin.

Miele Tehnica are ca principal domeniu de activitate conform clasificării CAEN ”Fabricarea subansamblelor economice (module)”.

Din punct de vedere legal, societatea comercială Miele Tehnica este deținută în proporție de 99,99% de societatea mamă din Elveția Imanto AG, și respectiv, în proporție de 0,01% de societatea Imanto Consulting AG.

Miele & Cie KG este principalul client al societății Miele Tehnica și unul dintre principalii furnizori de materii prime și servicii.

În tabelul următor se prezintă valorile înregistrate de capitalul social, cifra de afaceri și numărul mediu de angajați în perioada 2009-2014.

Tabelul 2.1. Capitalul social, cifra de afaceri și

numărul mediu de angajați la societatea Miele Tehnica S.R.L.

Sursa: www.listafirme.ro

De la înființare până în prezent, capitalul social în valoare de 66.004.750 RON al societății Miele Tehnica S.R.L. a rămas constant. După cum se poate vedea în tabelul de mai sus cifra de afaceri raportată de pe parcursul activității societății a întregistrat o continuă creștere, singura excepție fiind cea a valorii din anul 2014, care reflectă scăderea acestui indicator cu aproximativ 5,2 milioane de RON. În anul 2014 valoarea cifrei de afaceri a crescut 925%, față de cea din 2009.

Numărul de angajați a înregistrat o creștere semnificativă, cu 350%, de la înființarea fabricii până în prezent, când a ajuns la o medie de 135 de angajați.

În cele ce urmează, se vor prezenta date privind structura personalului.

Tabelul 2.2. Structura personalului în anul 2014

Sursa: Notele la situațiile financiare individuale ale

anului 2014, la societatea Miele Tehnica S.R.L.

După cum reiese din tabelul 2.2. personalul de producție ocupat, în anul 2014, cea mai mare pondere, și anume 61,48%, în totalul angajaților, în timp ce ponderea personalului de conducere este de doar 4,44%, restul de 34,07%, fiind aferentă ponderii personalului administrativ. Având în vedere că activitatea societății Miele Tehnica este de producție, se poate spune că distribuția pe principalele categorii de personal este echilibrată.

Procesul de producție al fabricii din Brașov se desfășoară în cadrul unei clădiri moderne și utilizând echipamente performante cu ajutorul cărora sunt respectate standardele de calitate impuse de grupul Miele.

Miele Tehnica a obținut certificările ISO 9001, ISO 14001 și SA 8000. Respectarea cerințelor acestor standarde reliefează principiile de bază Miele referitoare la înaltă calitate, preocuparea pentru mediu și grija pentru angajați.

Din punct de vedere organizatoric, grupul Miele este împărțit în trei segmente:

departamentele centrale din Gütersloh;

fabrici din Germania și din afara Germaniei;

filiale internaționale

După cum se poate observa în figura 2.1., S.C. Miele Tehnica S.R.L. are activitatea organizată în departamente distincte, și anume: Departamentul de Operațiuni, Departamentul de Logistică, Departamentul de Calitate, Departamentul Financiar și Departamentul de HR & Administrativ. Pe lângă acestea, separat, în subordinea managerului general funcționează și un departament suport de IT. Toate departamentele entității poartă un rol bine definit.

Figura 2.1. Structura organizatorică a societății Miele Tehnica S.R.L.

În cadrul grupului Miele, directorii departamentelor, managerii fabricilor, precum și directorii filialelor Miele sunt subordonați managerilor de top ai societății Miele & Cie KG.

Departamentul financiar este condus de către directorul economic care are îndatorirea de a organiza, îndruma, conduce și răspunde de desfășurarea în mod eficient a activității financiar-contabile a societății în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și a personalului aflat în subordinea acestuia; de a răspunde de eficiența și calitatea lucrărilor executate în cadrul serviciului la termenele stabilite prin reglementări interne sau prin alte acte normative, etc.

Cei patru termeni care definesc departamentul Financiar al societății analizate sunt: Contabilitate, Fiscalitate, Control și Bugetare.

Întrucât activitatea de bază a societății este producția de componente și ansamble electronice, personalul din departamentul Financiar deține și atribuții din sfera Controllingului, cum ar fi: întocmirea bugetelor de venituri, cheltuieli și investiții, verificarea încadrării în buget a comenzilor efectuate, calculul tarifelor, calculația costurilor, etc.

Pentru o mai bună monitorizare a costurilor activitatea societății Miele Tehnica este împărțită pe centre de cost. În cadrul centrelor de cost se colectează atât cheltuielile perioadei cât și timpi de realizare a produselor.

La începutul fiecărui an, personalul departamentului Financiar împreună cu colegii din departamentul de Controlling al societății mamă din Gütersloh întocmesc bugetele de venituri și cheltuieli pe baza comenzilor planificate de societatea mamă.

Pentru a coordona activitatea din întreaga entitate este utilizat sistemul informatic integrat SAP susținut de o bază de date locală de mari dimensiuni. Sistemul informatic conține module de Logistică, de Contabilitate și Controlling, de Resurse Umane și de Producție.

Pe lângă suportul oferit de sistemul informatic integrat SAP, în cadrul fabricii mai este utilizat și sitemul de trasabilitate Intrafactory. Acest sistem este utilizat în departamentele direct productive și conține vaste informații referitoare la produsele realizate. De exemplu, prin simpla scanare a unui produs finit sau semifabricat se pot obține informații cu privire la: necesarul de materii prime și materiale utilizate la realizarea acelui produs, data la care materiile prime și materialele au fost date în consum; data recepției produsului în fabrică, precum și cantitatea și locația din depozit unde acesta este localizat. Pe lângă acestea, cu ajutorul sistemului de trasablitate Intrafactory se pot monitoriza numărul de intervenții avute asupra produsului, dacă pe durata procesului de fabricație acesta a întâmpinat vreo eroare sau dacă pe durata procesului de producție asupra acestuia au fost efectuate reparații.

Deoarece la data întocmirii bilanțului contabil societatea S.C. Miele Tehnica S.R.L. a depășit limitele celor trei criterii de mărime (Cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro, Total active: 3.650.000 euro și Număr mediu de salariați: 50) stabilite prin OMFP nr. 3055/2009, entitatea a întocmit situații financiare anuale complete formate din:

– bilanț;

– cont de profit și pierdere;

– situația modificărilor capitalurilor proprii;

– situația fluxurilor de numerar;

– notele explicative la situațiile financiare anuale.

Prin compararea noilor valori ale celor trei criterii de mărime (totalul activelor: 4 000 000 EUR; cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR; numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.) expuse în actul normativ OMFP nr. 1802/2014, cu valorile indicatorilor luați ca bază de comparație din situațiile financiare întocmite de S.C. Miele Tehnica, se constată că entitatea analizată trebuie să întocmească același set complet de documente (bilanț; cont de profit și pierdere; situația modificărilor capitalului propriu; situația fluxurilor de trezorerie; notele explicative la situațiile financiare anuale).

Apartenența la Grupul Miele obligă S.C. Miele Tehnica S.R.L. să întocmească situații financiare pentru grup, în afara situațiilor financiare anuale menționate mai sus.

2.2. Aprecierea poziției financiare și a performanței la societatea Miele Tehnica S.R.L.

2.2.1. Analiza informațiilor contabile publicate în documentul bilanț

Situațiile financiare permit o reprezentare structurată a poziției financiare și a performanțelor financiare ale entității.

Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care elementele de active, datorii și capitaluri proprii sunt prezentate la sfârșitul exercițiului financiar, precum și în situația fuziunii, divizării ori încetării activității. Prin elementele de activ este reflectată averea entității, iar prin cele de datorii și capitaluri proprii sursele de finanțare ale acesteia. În bilanț, elementele de activ sunt prezentate după natură și lichiditate, iar datoriile și capitalurile proprii după natură și exigibilitate.

În cele ce urmează se vor prezenta sintetic informațiile contabile publicate de S.C. Miele Tehnica S.R.L. în documentul bilanț, întocmit pentru exercițiile financiare 2013-2014.

Tabelul 2.3. Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii

la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Sursa: Bilanțul întocmit de S.C. Miele Tehnica S.R.L. la 31.12. 2013 și 31.12.2014

În urma analizei elementelor bilanțiere se observă scăderea continuă a activelor totale în perioada 2012-2014. Astfel, scăderea activelor totale cu 18,86% în anul 2013 față de perioada anterioară se datorează scăderii activelor circulante cu 55,44%, în detrimentul creșterii activelor imobilizate cu 5,49%. Ușoara scădere de 0,35% a activelor totale în anul 2014 față de 2013 este rezultatul scăderii cu 0,52% a activelor imobilizate în perioada analizată, acestea din urmă ocupând cea mai mare pondere (78,05%-77,91%) din totalul activelor.

În ceea ce privește activele imobilizate, acestea au avut o evoluție discontinuă. Astfel, în anul 2013 față de 2012 activele imobilizate au crescut cu 5,49%, datorează creșterii cu 5,64% a imobilizărilor corporale (care dețin peste 99,42% din totalul activelor imobilizate) care contracarează și depășește scăderea cu 20,92% a imobilizărilor necorporale în perioada de analiză.

În anul 2014 activele imobilizate a avut o ușoară scădere de 0.52% față de anul 2013, pe fondul scăderilor înregistrate atât de imobilizările necorporale (de 4,77%), cât și de imobilizările corporale (de 0.51%), în perioada anunțată.

Activele circulante au avut o evoluție preponderent descrescătoare, în perioada de analiză 2012-2014 determinată de reducerea considerabilă a duratei medii de încasare a creanțelor, în contradicție cu creșterile repetate, regăsite în rândurile stocurilor și a disponibilităților bănești. Valoarea activelor circulante a înregistrat o importantă scădere de 55,44%, în anul 2013 față de 2012, ca apoi aceasta să crească cu 0,28%, în anul 2014 față de 2013.

Încasarea majorității creanțelor (dedusă din scăderea valorii acestora în anul 2013 față de anul 2012 cu 90,09%) a căror pondere este de 74,56% în 2012, respectiv 16,58% în 2013 în totalul activelor circulante conduce la scăderea acestora din urmă, în condițiile unor creșteri procentuale a stocurilor și disponibilităților bănești cu 39,80%, respectiv 323,73%, în perioada anunțată.

De asemenea, în perioada 2013-2014 creanțele, stocurile și disponibilitățile bănești au continuat tendința înregistrată în perioada 2012-2013, însă modificările procentuale sunt mult mai reduse: scădere de 7,97%, respectiv creșteri de 2,01% și 0,57%.

Trendul descrescător al indicatorului datorii totale, care a scăzut cu 48,96%, respectiv 22,68% în perioada de analiză 2012-2014, dezvăluie evoluția favorabilă a acestuia, datorată activității performante a firmei.

Scăderea cu 90,19% înregistrată de datoriile curente în anul 2012 față de anul 2013 a condus la diminuarea datoriilor totale, valoarea absolută a acestora scăzând cu peste 41,65 milioane RON, în condițiile unei valori constante a datoriilor necurente, a căror pondere este de 45,72% în totalul datoriilor. De asemenea, scăderea valorii datoriilor totale cu 22,68% în 2014 față de 2013 rezultă din scăderea datoriilor necurente (care dețin 89,57% din totalul datoriilor) cu 35,74%, în detrimentul creșterii de peste 89%, înregistrate de datoriile curente.

În graficul următor se va prezenta dinamica activelor, datoriilor și a capitalurilor proprii, în perioada de analiză 2012-2014.

Figura 2.2. Dinamica activelor, datoriilor și a capitalurilor proprii,

la sociatatea Miele Tehnica S.R.L., în perioada 2012-2014

Capitalurile proprii au avut un trend ascendent în anii 2012-2014. Majorarea capitalurilor proprii de 20,12 procente în 2013 față de 2012 se datorează, în special, evoluției favorabile a profitului exercițiului, a cărui valoare a crescut de peste 6 ori, dar și a scăderii pierderii reportate cu 61,41% și a triplării valorii absolute a rezervelor, în condițiile în care valoarea profitului repartizat a crescut cu 633.858 RON în perioada analizată față de perioada de referință.

Creșterile înregistrate în perioada 2014 față de 2013 de rezerve (190,37%) și de profitul reportat, contracarează și depășesc scăderea profitului cu 28,67%, respectiv creșterea profitului repartizat cu 171,78%, ducând la o sporire a capitalurilor proprii în valoare absolută de 9.426.258 RON.

Rezultatul exercițiului financiar este unul favorabil, în fiecare din cei trei ani supuși analizei entitatea întregistrând profit. Mai mult, creșterea semnificativă a indicatorului cu 540% în anul 2013 față de anul 2012 arată eficiența utilizării resurselor de către entitate.

2.2.2. Aprecierea performanțelor financiare ale activității la societatea Miele Tehnica S.R.L.

Contul de profit și pierdere este un document contabil de sinteză, inclus în setului de situații financiare de raportare periodică, care prezintă modul de obținere a valorii rezultatului exercițiului financiar, prezentă și în bilanț. Acest lucru se realizează prin intermediul comparării elementelor de venituri și cheltuieli, grupate după natură, care determină rezultate evidențiate separat pentru fiecare activitate (exploatare, financiară și extraordinară).

În contul de profit și pierdere sunt prezentate valorile fiecărui indicator atât pentru exercițiul curent, cât și pentru exercițiul financiar precedent, pentru a fi mai ușor de observat evoluțiile acestora.

Măsurarea performanței financiare se realizează printr-un ansamblu de indicatori economico-financiari precum: cifra de afaceri, profitul net, productivitatea muncii pe salariat, dividendul pe acțiune, etc.

Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale obținute din activitate comercială a unei entități, pe o anumită perioadă de timp. În cifra de afaceri nu sunt incluse veniturile financiare.

În cele ce urmează, se va prezenta sintetic informațiile din documentul contul de profit și pierdere întocmit în perioada 2012-2014.

Tabelul 2.2. Situația veniturilor și cheltuielilor la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Sursa: Contul de profit și pierdere întocmit de S.C. Miele Tehnica S.R.L.

la 31.12. 2013 și 31.12.2014.

În urma analizei informațiilor publicate în documentul contul de profit și pierdere al societății Miele Tehnica S.R.L., se constată creșterea cifrei de afaceri în anul 2013 față de 2012 cu 45,52%, ca apoi aceasta să întregistreze o ușoară scădere de 3,27 %, în 2014 față de 2013.

Creșterea veniturilor totale cu 41,37% în anul 2013 față de anul de referință 2012 este rezultatul influenței favorabile a veniturilor din exploatare (care dețin peste 98% din totalul veniturilor), care depășește influența nefavorabilă a veniturilor financiare a căror valoare scade cu 10,43% în perioada analizată.

Cheltuielile totale au crescut cu 31,11% în anul 2013 față de 2012 ca urmare a creșterilor raportate, în aceeași perioadă, atât de cheltuielile de exploatare, cât și de cheltuielile financiare cu 31,53%, respectiv 9,20%.

Creșterea rezultatului brut (profit) cu aproximativ 12,67 miloane de RON (436%) în anul 2013 față de anul 2012 se datorează creșterii rezultatului din exploatare (profit) cu 472,77%, în condițiile înregistrării unei pierderi financiare în anul 2013.

Scăderile înregistrate de veniturilor totale, respectiv cheltuielilor totale cu 4,55%, respectiv 1,82% în anul 2014 față de anul de referință 2013 sunt date de scăderile veniturilor din exploatare, respectiv cheltuielilor de exploatare, cât și de scăderea veniturilor financiare/respectiv cheltuielilor financiare cu 3,78%, 66,20% în cazul veniturilor, respectiv 1,25%, 37,57%, în cazul cheltuielilor. Astfel, profitul brut al perioadei analizate scade cu 30,25%.

În întreaga perioadă analizată atât veniturile din exploatare, cât și cheltuielile de exploatare ocupă peste 98% din totalul veniturilor, respectiv totalul cheltuielilor.

Rezultatul net al exercițiului se modifică în același sens cu rezultatul brut, dar în proporții diferite, ca urmare a influenței impozitului care ține cont de cheltuielile nedeductibile fiscal.

În concluzie, S.C. Miele Tehnica S.R.L. este performantă în perioada analizată, raportând profit în fiecare an, datorită aplicării cu succes a unor politici și strategii eficiente, după cum urmează: în anul 2013 față de anul 2012 profitul net a crescut semnificativ, cu 540,41%, ca apoi acesta să scadă cu 28,67%, în anul 2014, raportat la anul 2013.

În capitolul următor al lucrării se va realiza un studiu de caz privind instrumentarea contabilă, analiza și raportarea performanțelor financiare la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

CAP. 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA, ANALIZA ȘI RAPORTAREA PERFORMANȚELOR LA S.C. MIELE TEHNICA S.R.L.

3.1. Considerații privind organizarea contabilității veniturilor și cheltuielilor la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Veniturile și cheltuielile entității reflectă o arie largă de fenomene economico-financiare legate, recuperarea resurselor utilizate, cum sunt: natura, munca și capitalul.

Societatea comercială Miele Tehnica S.R.L. organizează și conduce contabilitatea proprie, conform Legii contabilității nr. 82/1991, republicată cu modificările ulterioare și altor reglementări în vigoare, cu incidență în specificul activității.

Societatea Miele Tehnica S.R.L. este o societate comercială cu răspundere limitată. În această entitate contabilitatea este organizată și condusă în departamentul financiar. Acest departament este împărțit în mai multe birouri: contabilitate, taxe, trezorerie și biroul direcțiunii. În acest birou lucrează 4 de angajați, directorul economic și 3 de economiști în subordine. Aceste persoane au studii economice superioare în domeniu, fiecare dintre ei este adaptat la specificul activității din departament.

Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la Miele Tehnica S.R.L. revine directorului economic. Personalul din biroul contabilitate utilizează un sistem informatic de contabilitate numit SAP, pentru întocmirea documentelor justificative și pentru prelucrarea și înregistrarea datelor în contabilitate, registrele și formularele privind activitatea contabilă. Pe lângă acest sistem, angajații din departamentul financiar-contabilitate lucrează și pe pachetul de programe Microsoft Office (Word, Excel, Outlook, etc.), cu ajutorul căruia întocmesc documente și realizează baze de date pentru înțelegerea mai eficientă a informațiilor contabile. În cazul acestei companii, întocmirea situațiilor finaciare sunt realizate conform politicilor contabile stabilite de către acesta, adică directorul economic întocmește și verifică aceste situații și apoi trimise spre aprobare administratorului societății.

Miele Tehnica S.R.L. ține contabilitatea în partidă dublă, acesta însemnând, că fiecare tranzacție, fie că este vorba despre o încasare, fie o plată sub forma bănească, despre o vânzare sau cumpărare de bunuri și servicii, generează o dublă intrare, în debit, respectiv, credit. Toate aceste se efectuează de către angajații din biroul contabilitate, în programul SAP.

Fiind o filială a grupului Miele al cărei politici contabile aprobă faptul că, programul SAP operează cu conturi germane asimilate conturilor românești pentru efectuarea înregistrarilor în contabilitate. Pentru verificarea înregistrărilor corecte în contabilitate, persoana împuternicită din departamentul finaciar-contabilitate întocmește Balanța de verificare.

Referitor la tranzacțiile pe care le efectuează, compania Miele Tehnica S.R.L. achiziționează, vinde, importă și export bunuri și produse.

Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul realizării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. Aceste documente care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și celor care le-au înregistrat în contabilitate.

Documentele justificative reprezintă unul din elementele componente ale metodei contabilității, fără ele contabilitatea neputând face dovada efectuării operațiilor respective.

Principalele documente din care sunt preluate în contabilitate veniturile sunt facturile fiscale și notele de predare, iar pentru cheltuieli se regăsesc: bonurile de consum, facturile fiscale, deconturile de deplasare, extrasele de cont bancar, bonuri fiscale.

Un prim document justificativ folosit de societatea Miele Tehnica S.R.L. este factura fiscală. Aceasta întocmește facturi, în trei exemplare, în cazul tranzacțiilor de vânzare a produselor finite, reprezentate modulele electronice, precum și în cazul valorificării unor bunuri ca: hârtia, metalele, materiale plastice etc. În cazul în care facturile sunt întocmite ulterior livrării, bunurile sunt însoțite pe timpul transportului de avizul de însoțire a mărfii. Aceste documente se arhivează în compartimentul financiar-contabil. De asemenea, bunurile cumpărate de entitate sunt înregistrate în contabilitate în baza facturii primite de la furnizor.

Un alt document cu care societatea Miele Tehnica S.R.L. operează este bonul de consum. Acesta servește ca document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material sau a mai multor materiale, în baza lui având loc și descărcarea din gestiune. Se întocmește în două exemplare și se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Extrasul de cont este documentul în baza căruia sunt înregistrate toate operațiunile derulate prin contul bancar, specificate ca încasări și plăți efectuate de societate prin contul deschis la bancă. Documentul are anexat și documentele în baza cărora s-au efectuat încasările și plățile. Miele Tehnica S.R.L. folosește extrasul de cont zilnic pentru majoritatea operațiunilor de încasări și plăți, un exemplu, fiind cel al întregistrării zilnic dobânzii aferente depozitului bancar overnight.

Ordinul de deplasare este o dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea, documentul fiind folosit pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate, stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans, precum și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate a operaților menționate în acesta. Se întocmește într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de către persoana care urmează a efectua deplasarea, se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Bon de predare, transfer, restituire servește, după caz, ca: document de predare la magazie a produselor finite, respectiv la magazie sau între secții a semifabricatelor rezultate din producție, document justificativ pentru încarcare în gestiune, document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate, sursă de date pentru urmărirea realizării producției, sursă de date pentru calculul și plata salariilor, dispoziție de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta, în incinta unității, document justificativ pentru scădere din gestiunea predatorului și de încarcare în gestiunea primitorului. Acesta se întocmește în două exemplare și se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Bonul fiscal este utilizat de Miele Tehnica S.R.L., mai ales, pentru justificarea plății combustibilului cumpărat, precum și costului deplasării unui angajat cu transport de tip taxi.

Întocmirea documentelor justificative are loc, de regulă, la locul unde se produce operația economică și financiară. După întocmire, documentele justificative se supun verificării și prelucrării, care constă în: verificarea formei, verificarea aritmetică și verificarea de fond.

După întocmirea, verificarea și înregistrarea lor, documentele justificative sunt supuse operației de clasare. Societatea Miele Tehnica S.R.L. efectuează această operație, având ca scop identificarea cu ușurință a acestora atunci când sunt căutate pentru furnizarea informațiilor necesare organelor de evidență, conducere și control.

Societatea Miele Tehnica S.R.L. nu organizează contabilitatea de gestiune.

În cele ce urmează, vor fi prezentate sintetic veniturile din exploatare și financiare. La societatea Miele Tehnica S.R.L. nu au fost înregistrate venituri extraordinare, în perioada 2012-2014.

Tabelul 3.2. Veniturile societății Miele Tehnica S.R.L. în perioada 2012-2014

Sursa: Contul de profit și pierdere întocmit de S.C. Miele Tehnica S.R.L.

la 31.12. 2013 și 31.12.2014.

Tendința de creștere a veniturilor totale în perioada de analiză 2012-2014 cu 34,94% în 2014 față de 2012 este determinată cumulul factorilor de influență, veniturile din exploatare și cele financiare, în special al primului facotr menționat, care deține pe toată perioada analizătă peste 98% din veniturile totale. Creșterea veniturilor din exploatare, cu 42,39%, în anul 2013 față de primul an supus analizei, care contracarează și depășește scăderea veniturilor financiare, cu 10,43% conduce la creșterea veniturilor totale cu 41,37%. Ușoara scădere, de 4,55%, a veniturilor totale din ultimul an analizat față de anul precedent a avut loc pe seama scăderilor veniturilor din exploatare și a celor financiare, cu 3,78%, respectiv 66,20%, înregistrate în perioada menționată.

Cifra de afaceri netă, în special, este cea care influențează, în mod direct, evoluția veniturilor din exploatare, aceasta având o pondere de peste 97% din veniturile menționate și valori apropiate de cele ale veniturilor din exploatare. Influențele veniturilor aferente costului producției în curs de execuție și al altor venituri din exploatare, ale căror valori și modificări sunt foarte mici în comparație cu cele ale veniturilor din exploatare afectează, într-o mică măsură, evoluția veniturilor totale, ducând la micșorarea valorilor acestora din urmă, având în vedere tendințele descrescânde ale factorilor de influență, din perioada analizată 2012-2014.

În perioada analizată, cifra de afaceri înregistrează aceeași evoluție ca și producția exercițiului, acestea având, totodată, valori egale. Astfel, creștere semnificativă a cifrei de afaceri înregistrată în al doilea an de analiză, de 45,52%, față de anul 2012 și scăderea acesteia cu 3,27% în anul 2014 față de 2013 are loc pe seama evoluției producției vândute.

În cadrul altor venituri din exploatare, a căror pondere în veniturile din exploatare nu depășește 1%, se observă scăderea valorii acestora cu 6,98% în anul 2013 față de anul anterior, tendința descrescândă a acestora continuând și în anul 2014, atunci când valoarea lor scade cu 13,72%, față de anul 2013.

În continuare, vor fi prezentate sintetic cheltuielile din exploatare și financiare. La societatea Miele Tehnica S.R.L. nu au fost înregistrate cheltuieli extraordinare, în perioada 2012-2014.

Tabelul 3.3. Cheltuielile societății Miele Tehnica S.R.L. în perioada 2012-2014

Sursa: Contul de profit și pierdere întocmit de S.C. Miele Tehnica S.R.L.

la 31.12. 2013 și 31.12.2014.

!!!!!!!!!!!!!

3.2. Instrumentarea contabilă a veniturilor și cheltuielilor la societatea Miele Tehnica S.R.L.

Pentru exemplificarea instrumentării contabile a veniturilor și cheltuielilor la S.C. Miele Tehnica S.R.L. se vor prezenta, în continuare, principalele operații contabile, cu impact direct asupra veniturilor și cheltuielilor, aferente activităților economice care au avut loc la S.C. Miele Tehnica S.R.L., în luna decembrie 2014.

În data de 02.12.2014 se înregistrează închiderea depozitului bancar overnight (în valoare de 12.295 lei) și dobânda aferentă primită (rata dobânzii – 0,02%), conform extrasului de cont nr. 658.423 din data de 02.12.2014:

În aceeași zi, are loc reluarea cheltuielilor aferente producției neterminate de module electronice, în valoare de 224.612 lei:

În aceeași dată, se înregistrează consumul de materii prime, în baza bonul de consum nr. 12.652, în valoare de 4.146.600 lei:

*consum de tranzistori: 25.000 buc x 45 lei/buc = 1.125.000 lei;

*consum de circuite integrate: 82.000 buc x 13,7 lei/buc = 1.123.400 lei;

*consum plăci electronice: 18.000 buc x 34.9 lei/buc = 628.200 lei.

*consum condensatori: 43.000 buc x 22 lei/buc = 946.000 lei

*consum de rezistori: 54.000 buc x 6 lei/buc = 324.000 lei;

În urma primirii serviciului de salubrizare de la furnizorul COMPREST S.A., în valoare de 3.560 lei, se înregistrează factura nr. 159.863, data de 04.12.2014:

În data de 05.12.2013 se înregistrează la cost standard produsele finite obținute (module electronice de tip MT300), pe baza notei de predare primire nr. 12.683, în valoare 3.948.280 lei (16.520 buc x 239 lei/buc):

În data de 06.12.2014 se efectuează plata facturii nr. 159.863, pentru care s-a obținut reducerea financiară, precum și comisionul reținut de bancă pentru viramente de 5 lei. Suma rămasă de plată furnizorului COMPREST S.A. (4.281,97 lei) se achită prin ordinul de plată nr. 16.354, din contul bancar în lei:

Întregistrarea scontului obținut de la furnizorul COMPREST S.A., pentru achitarea datoriei înainte de scadență. Reducerea financiară obținută este în valoare de 3% din valoarea serviciului de salubrizare primit (3.560 lei) și se evidențiază astfel:

Evidențierea consumului de cositor, în data de 07.12.2014, pe baza bonului de consum nr. 12.651, în valoare de 5.380 lei, pe seama cheltuielilor cu materialele consumabile:

În data de 12.12.2014 se înregistrează factura nr. 41.148, reprezentând primirea serviciului de transport intracomunitar de marfă, de la furnizorul TNT România S.R.L., în valoare de 5.773,95 lei:

În data de 14.12.2014 înregistrează factura nr. 115 reprezentând cheltuiala cu deplasarea angajatului Popescu Alexandru, în valoare de 298,16 lei + T.V.A. 24%:

În data de 15.12.2014 se înregistrează factura nr. 156.682, reprezentând consumul de apă potabilă și de canalizare, în valoare de 65.766,60 lei:

În data de 15.12.2014 se înregistrează consumul de materii prime, prin bonul de consum nr. 12652, în valoare de 2.260.500 lei:

*consum de tranzistori: 5.000 buc x 45 lei/buc = 225.000 lei;

*consum de circuite integrate: 35.000 buc x 13,7 lei/buc = 479.500 lei;

*consum plăci electronice: 20.000 buc x 34.9 lei/buc = 698.000 lei.

*consum carcase metalice: 33.000 buc x 26 lei/buc = 858.000 lei

În data de 17.12.2014 se înregistrează la cost standard produsele finite obținute (module electronice de tip MT300), pe baza notei de predare primire nr. 12.684, în valoare 3.656.700 lei (15.300 buc x 239 lei/buc). Venitul recunoscut ca urmare a apariției unui activ se evidențiază astfel:

În data de 17.12.2014 se înregistrează factura nr. 15963 reprezentând vânzarea produselor finite (module electronice de tip MT300) clientului Miele & Cie KG (U.E. – se aplică taxarea inversă), în valoare de 4.410.000 lei (15.000 buc x 294 lei/buc):

În data de 17.12.2014 se înregistrează descărcarea din gestiune a produselor finite vândute (module electronice de tip MT300) clientului Miele & Cie KG la costul de standard, în valoare de 3.585.000 lei (15.000 buc x 239 lei/buc):

În data de 19.12.2014 se înregistrează cheltuiala cu dobânda aferentă împrumuturilor primite de la entitățile afiliate, în valoare de 38.265 lei:

Se întregistrează, în data de 23.12.2014, obținerea unui program informatic cu efort propriu, necesar evidenței personalului. Costul de producție efectiv este de 2.200 lei.

În data de 25.12.2014 se înregistrează factura nr. 10041 reprezentând primirea de prestări servicii (verificat și încărcat stingătoare) de la furnizorul SERVPREST S.R.L. în valoare de 1.686,55 lei:

În data de 27.12.2014 se înregistrează cheltuielile cu salariile, în valoare de 387.498 lei:

În data de 27.12.2014 se înregistrează factura nr. 15.964 reprezentând vânzarea produselor finite (module electronice de tip MT300) clientului Miele & Cie KG (U.E. – se aplică taxarea inversă), în valoare de 4.557.000 lei (15.500 buc x 294 lei/buc):

În aceeași zi, se înregistrează descărcarea din gestiune a produselor finite vândute (module electronice de tip MT300) clientului Miele & Cie KG la costul de standard, în valoare de 3.704.500 lei (15.500 buc x 239 lei/buc):

În data de 28.12.2014 se înregistrează contribuția unității pentru bolile profesionale, în valoare de 1.162 lei (0,30% x 387.498 lei):

În data de 28.12.2014 se înregistrează contribuția unității pentru ajutorul de șomaj, în valoare de 1.937 lei (0,5% x 387.498 lei):

În data de 28.12.2014 se înregistrează contribuția unității la fondul de garantare creanțe salariale, în valoare de 969 lei (0,25% x 387.498 lei):

În data de 28.12.2014 se înregistrează contribuția unității pentru asigurările sociale de sănătate, în valoare de 20.150 lei (5,2% x 387.498 lei):

În data de 28.12.2014 se înregistrează contribuția unității pentru asigurările sociale, în valoare de 61.224 lei (15,8% x 387.498 lei):

În data de 28.12.2014 se înregistrează contribuția unității pentru concedii și indemnizații, în valoare de 3.294 lei (0,85% x 387.498 lei):

Înregistrarea minusului la inventar în valoare de 1.340 lei, al materiilor prime aflate în gestiunea angajatului Dumitrescu Sorin, în calitate de gestionar, în data de 28.12.2014

Imputarea minusului în valoare de 1340 lei, constatat la inventar, precum și a taxei pe valoare adăugată, aferentă achiziției de materii prime gestionarului Dumitrescu Sorin, în data de 29.12.2014, în baza deciziei de imputare nr. 231 din 29.12.2014, urmând ca apoi creanța să fie reținută acestuia din salariu:

În urma inventarului efectuat la 28.12.2014, se constată un plus de inventar la stocurile de natura produselor finite (module electronice de tip MT200) în valoare de 1.737 lei (9 buc * 193 lei/buc). Plusul la inventar va fi înregistrat astfel:

În aceeași zi, se reevaluează instalația de producție MHS6521 la valoarea justă de 26.000 lei. Șiind că valoarea contabilă brută a imobilizării este de 42.000 lei, valoarea amortizării cumulate aferentă acesteia este de 20.300 lei și că a fost înregistrată anterior diferență nefavorabilă din reevaluarea aceleiași înstalație de producție, recunoscută ca o cheltuială, în valoare de 3.200 lei, se determină diferența din reevaluare, în tabelul următor:

Tabelul 3.4. Calculul diferenței din reevaluare a instalației

Sursa:

Conform prevederilor normei contabile OMFP 1802/2014, cheltuiala evidențiată ca urmare a diferenței nefavorabile din reevaluare (înregistrată conform OMFP 3055/2009, pe seama altor cheltuieli din exploatare) trebuie înregistrată prin intermediul noului cont de cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale (655 Cheltuieli din reevaluarea imobilizarilor corporale). Veniturile din reevaluarea imobilizărilor corporale ca urmare a diferenței favorabile din reevaluare și care compensează cheltuiala amintită, trebuie evidențiate prin noul cont de introdus, 755 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale, și nu pe seama altor venituri din exloatare.

În scop didactic, se vor aplica prevederile normei contabile OMFP 1802/2014.

Se înregistrează creșterea valorii utilajului pe seama rezervelor din reevaluare ținundu-se cont de diferența nefavorabilă din reevaluare, evidențiată în exercițiile financiare anterioare ca o cheltuială.

Se înregistrează creșterea valorii utilajului pe seama amortizării actualizate, în valoare de 4.060:

În data de 29.12.2014 se înregistrează pierderea de valoare a disponibilului din contului curent în valută pe seama cheltuielilor cu diferentele de curs valutar:

În data de 29.12.2014 se înregistrează scăderea datoriei față de furnizori pe seama veniturilor din diferențele de curs valutar:

În data de 29.12.2014 se înregistrează amortizarea lunară, în valoare de 531.268 lei, a mașinilor de producție (valoare de intrare este egală cu 31.876.080 lei), cu durata de viață de 10 ani, prin metoda amortizării liniare:

În data de 29.12.2014 se înregistrează amortizarea lunară a aparatelor și instalații de măsurare, control și reglare, cu durata de viață de 5 ani, cu valoare de intrare este de 26.400 lei, prin metoda amortizării liniare:

Totodată, se înregistrează venitul aferent unui aparat de măsură (manometru) primit ca donație, de la o persoană fizică, evaluat prin act notarial la valoarea de 4500 lei, durata de amortizare fiind de 5 ani. Valoarea venitului este egală valorii cheltuielii lunare cu amortizarea acestuia (înregistrată deja în operația anterioră) și se întregistrează prin debitul contului de donații pentru investiții astfel:

În acceași zi, cu ocazia inventarierii, se constituie o ajustare pentru depreciere creanței clientului Greentech S.A., intrat în stare de faliment, în baza hotărârii judecătorești. Creanța pentru care se constituie ajustarea pentru depreciere, în valoare de 1000 lei, se transferă în contul de clienți incerți, după cum urmează:

În data de 29.12.2014 se înregistrează producția neterminată, în valoare de 317.217 lei:

În aceeași zi, se determină și înregistrează diferențele de preț, aferente produselor finite. Costul standard al producției finite obținute în luna curentă este de 7.606.717 ei, iar cel efectiv în valoare de 7.776.460 lei.

Tabelul 3. Determinarea diferențelor de preț la produse

Sursa:

În aceeași zi, se determină și înregistrează diferențele de preț, aferente produselor finite vândute în cursul lunii înregistrate la cstul standard de 7.283.500 lei, cunoscând că soldul produselor finite la începutul lunii este de 143.400 lei, iar cel al diferențelor de preț la produsele finite este de 52.000 lei.

Pentru calcul diferențelor de preț aferente produselor vândute în luna decembrie se utilizează coeficientul de repartizare K348, determinat după formula:

K348 = = = -0,0123

Diferențele de preț la produse se calculează astfel:

RC348 = K348 * RC345 = -0,0123 * 7.283.500 = – 89.661

În data de 29.12.2014 se încorporează veniturile realizate în rezultate și se decontează cheltuielile efectuate asupra rezultatului:

În 29.12.2014 are loc înregistrarea impozitului pe profit aferent ultimului trimestru, datorat față de stat în valoare de 113.718, calculat în tabelul următor:

Tabelul 3.4. Calculul impozitului

Sursa: Notele la situațiile financiare individuale ale

anului 2014, la societatea Miele Tehnica S.R.L.

Închiderea cheltuielii cu impozitul:

Cost standard/cost efectiv, dif de preț

681=281, 290, 280

655/755

666=1682

Provizioane

3.3 Analiza informațiilor contabile prezentate în documentul contul de profit și pierdere întocmit de S.C. Miele Tehnica S.R.L.

3.3.1. Conversia contului de profit și pierdere în tabloul soldurilor intermediare de gestiune

În România, entitățile nu sunt obligate să întocmească situația tabloului soldurilor intermediare de gestiune (SIG), dar acesta este utilă analizei, datorită indicatorilor pe care îi conține, și care nu pot fi obținuți decât în mod indirect, după cum se va vedea în continure.

Prin intermediul Tabloului SIG pot fi sistematizate informațiile regăsite în contul de profit și pierdere, astfel încât să se evidențieze etapele obținerii profitului net și să se asigure o legătură între informația contabilă la nivel de firmă și contabilitatea națională.

Pentru realizarea acestui obiectiv are loc o tratare prealabilă a contului de profit și pierdere pentru a pune în evidență: modul de funcționare și rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială, producție a exercițiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatării și rezultat net al exercițiului.

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă etape succesive în formarea rezultatului final, construcția indicatorilor fiind în cascadă, începând cu cel mai cuprinzător și încheind cu cel mai sintetic. Fiecare sold intermediar de gestiune arată rezultatul gestiunii financiare la treaptă respectivă de acumulare.

În continuare, va fi prezentată situația tabloului soldurilor intermediare de gestiune, pentru ca apoi să fie definiți și analizați principalii indicatori ai acestuia.

Tabelul 3.4. Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

În urma analizei situației tabloului soldurilor intermediare de gestiune se pot desprinde mai multe concluzii.

Marja comercială (Mc) se referă la activitatea comercială desfășurată de agentul economic, de distribuție sau la partea pur comercială a întreprinderilor producătoare. Cu cât aceasta este determinată mai în detaliu, respectiv pe produse sau grupe de produse, cu atât ea devine mai semnificativă ca informație în activitatea de analiză și gestionare. Este denumită și marjă brută și se exprimă adesea ca procent din cifra de afaceri.

Societatea Miele Tehnica S.R.L. nu întreprinde activitate de comercializare a mărfurilor, motiv pentru care aceasta a întregistrat valori nule aferente marjei comercile, calculată în cei trei ani de analiză.

Producția exercițiului (Pe) exprimă rezultatul activității industrial-productive pe o anumită perioadă de timp. În calcul acesteia nu sunt luate în considerare circulația internă a materiilor prime, a semifabricatelor și a producției neterminate, ci doar valoarea producției destinată vânzării, evaluată la preț de vânzare, precum și valorile producției stocate sau producției imobilizate, evaluate la cost de producție. Aceste valori de evaluare diferite fac ca indicatorul descris să nu reflecte realitatea financiară.

Prin analiza indicatorului, producția exercițiului, prezentat în tabelul anterior, se observă trendul ascendent al acestuia, pe seama influenței dominante a valorii producției vândute, a cărei pondere în producția exercițiului este de peste 98,44%, în întreaga perioadă de analiză, 2012-2014. Astfel, creșterea producției exercițiului cu 42,88%, în 2013 față de 2012, s-a realizat datorită sporirii producției vândute cu 45,52%, care a depășit accentuarea destocajului. În anul 2014 a avut loc o ușoară scădere a producției exercițiului (de 3,72%), față de anul 2013, ca o consecnță a influențelor combinate: producția vândută și variația stocurilor, ale căror valori au scăzut în perioada analizată cu 3,27%, respectiv 170,64%. Ponderea semnificativă a producției vândute coroborată cu valorile nule ale producției imobilizate și destocajul, în condițiile unor creșteri proporționale ale prețurlor de vânzare și costurilor de producție reflectă îmbunătățirea activității de producție a întreprinderii, în perioada analizată.

Valoarea adăugată (VA) reprezintă creșterea de valoare obținută din activitatea productivă a entităților, într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul reflectă aportul firmei în lanțul de creare al valorii, permitând aprecierea structurii și metodelor de producție/ distribuție, prin intermediul gradului de integrare în propriul sector de activitate. De asemenea, acesta exprimă dezvlotarea sau regresul activității analizate.

Mărimea valorii adăugate depinde foarte mult de gradul de inovare, de obiectul de activitate, de pregătirea salariaților, de poziția pe piață. Valorile crescătoare obținute prin raportarea valorii adăugate la producția exercițiului, în perioada 2012-2014, respectiv 0,15 în 2012 și 0,17 în 2014, exprimă creșterea gradului de integrare pe verticală a firmei, evidențiind, în acealași timp, contribuția pe care entitatea o aduce la crearea unui produs.

Valoarea adăugată în perioada 2012-2014 reflectă sporirea bogăției create de societatea Miele Tehica S.R.L., pe seama utilizării eficiente a factorilor de muncă și materiali. În anul 2013 față de 2012, indicatorul analizat a avut o creștere însemnată de 65,43%, ca urmare a creșterii producției exercițiului, de 42,88%, într-un ritm superior creșterii consumurilor intermediare, de 38,82%, ca apoi în anul următor aceasta să prezinte o ușoară scădere 5,82%, din cauza scăderii producției exercițiului cu 3,72%, combinată cu reducerea costurilor înregistrate de consumurile intermediare, în valoare relativă de 3,27%.

Excedentul brut al exploatării (EBE) corespunde rezultatului economic al întreprinderii generat de operațiile de exploatare. Acest indicator de eficiență este independent de politica financiară, de politica de amortizare, de provizioanele constituite și de rezultatele excepționale.

În cazul societății analizate se remarcă o creștere spectaculoasă a excedentului brut al exploatării în anul 2013 față de perioada anterioară, datorată influențelor diferite ca intensitate și sens ale: valorii adăugate, cheltuielilor cu impozitele și taxele, cheltuielilor cu personalul; veniturile din subvenții de exploatare fiind neglijablile, date fiind valorile nule întegistrate de acestea în perioada analizată. Astfel, creșterea valorii adăugate și scăderea cheltuielilor cu impozitele și taxele cu 65,43%, respectiv 19,68%, în detrimentul creșterii cheltuielilor cu personalul cu 24,88%, au dus la creșterea excedentului brut al exploatării cu 95,93%, reflectând prin aceasta sporirea contribuției activității de exploatare la formarea rezultatului. Modificarea excedentului brut al exploatării în sensul reducerii relative a indicatorului cu 12,58%, în ultimul an analizat, raportat la anul anterior, a fost consecința acțiunilor nefavorabile a celor trei indicatori care îl influențează. Mai exact, valoarea excedentului brut al exploatării s-a micșorat din cauza scăderii valorii adăugate cu 5,82% și a creșterilor cu 2,92%, și respectiv 12,61%, regăsite în rândul cheltuielilor cu impozitele și taxele, respectiv cheltuielilor cu personalu.

Rezultatul exploatării (RE) reprezintă surplusul sau deficitul generat de activiatatea curentă de exploatare, determinat prin compararea totalului veniturilor din exploatare cu totalul cheltuielilor din exploatare. Acest indicator exprimă performanțele realizate de entitate din activitatea industrială și comercială, luând în calcul politicile financiară și fiscală ale acesteia. Astfel, cu ajutorul rezultatului de exploatare se pot compara performanțele companiilor ce au politici financiare diferite.

Rezultatul din exploatare poate fi calculat prin doua metode:

Prima, prin studiul rezultatelor entității, cu ajutorul contului de profit și pierdere:

RE = Ve – Ce,

unde:

Ve – venituri din exploatare;

Ce – cheltuieli de exploatare;

A doua metodă rezultă din tabloul soldurilor intermediare de gestiune:

RE = EBE + Vpe + Ave – Cpa – Ace

unde:

Vpe – venituri din provizioane din exploatare;

Ave – alte venituri din exploatare;

Cpa – cheltuieli cu provizioanele și amortizările de exploatare;

Ace – alte cheltuieli de exploatare.

Pe baza datelor expuse în tabelul nr. 3.4. se constată o evoluție, preponderent, favorabilă a rezultatului din exploatare, în al doilea an analizat înregistrându-se o crestere semnificativă a profitului din exloatare față de anul precendent, ca apoi acesta să scadă cu 26,81%.

Influențele favorabile generate de creșterea excedentului brut din exploatare, cu 95,93% și scăderea cheltuielilor cu amortizarea și provizioanele în valoare relativă de 39,61%, însumate influențelor negative precum: creșterea altor cheltuieli din exploatare cu 49,27% și reducerea altor venituri din exploatare cu 6,98%, conduc creșterea semnificativă a profitului din exploatare de 472,77%.

Analizând scăderea de 4.711.735 lei, din perioada 2014 față de 2013, a profitului din exploatare se constată că aceasta a fost generată de influențele nefavorabile combinate ale celor patru factori enumerați anterior. Cu toate că valoarea profitului din exloatare s-a redus, aceasta este la sfârșitul periodei analizate de peste 4 ori mai mare decât cea de la începutul perioadei analizate, fapt ce denotă că activitatea de exploatare desfășurată de societatea Miele Tehnica S.R.L. este bună, pe întreaga periodă analizată.

Rezultatul brut al exercițiului exprimă rentabilitatea cumulată a entității, în mărimi absolute, înainte de deducerea impozitului pe profit și a altor prevederi legale. Mărimea indicatorului este determinată de toate acțiunile care au loc la nivelul celor două activități: de exploatare și financiară, activitatea extraordinară nefiind recunoscută începând cu 1 ianuarie 2015.

Date fiind valorile nule ale rezultatului extraordinar din perioada 2012-2014, se va recurge la analiza rezultatului brut al exercițiului, rezultatul curent fiind considerat a fi egal și în aceeași măsură influențat de: profitul din exploatare, veniturile financiare și cheltuielile financiare.

În perioada analizată 2012-2014, la S.C.Miele Tehnica S.R.L., profitul a prezentat o tendință ascendentă, valoarea acestuia crescând, în medie, cu 7.961.154 lei (274%), fapt de evidențiază performanța managementului entității.

Creșterea profitului din exploatare cu 472,77%, în al doilea an analizat, față de primul, a dus la sporirea impresionanată a profitului brut al exercițiului cu 436,55%, în condițiile influenței nefavorabile a rezultatului financiar (negativ), care în valoare absolută este de aproximativ 55 ori mai mic decât rezultatul din exploatare. Însă, această sporire a profitului brut al exercițiului din perioada 2012-2013 a fost urmată de o micșorare a acestuia cu 30,25%, în perioada 2013-2014, cauzată, în special, pe fondul reducerii profitului din exploatare cu 26,81%, dar și a pierderii generată de accentuarea scăderii veniturilor financiare, într-un ritm superior celui de scădere regăsit în rândul cheltuelilor financiare.

Rezultatul net al exercițiului (Rn) exprimă rentabilitatea netă sau pierderile aferente întregii afaceri, după deducerea din veniturile totale a cheltuielilor totale și a impozitului pe profit, fiind determinat atât de rezultatul exploatării, cât și de cel al activității financiare. Mărimea absolută care urmează a fi supusă decizie de repartizare de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după caz, este exprimată de rezultatul net al exercițiului.

Profitul net a crescut în al doilea an analizat față de primul cu 11.152.150 lei (540,41%), datorită creșterii mai rapide a rezultatului brut (436,55%), în comparație cu mărirea impozitului pe profit (181,19%). În perioada următoare, 2013-2014, valoarea profitului net s-a redus însă, cu 28,67%, ca urmare a scăderii profitului net, cu 30,25%, deși cheltuiala cu impozitul pe profit s-a micșorat cu 39,08%.

În concluzie, rezultatul net al exercițiului financiar are o evoluție favorabilă, în perioada analizată, la societatea Miele Tehnica S.R.L., în fiecare din cei trei ani, supuși analizei, entitatea întregistrând profit.

În figura următoare se va prezenta evoluția principalilor indicatori ai situației tabloului soldurilor intermediare de gestiune, mai puțin marja comercială a cărei valori sunt nule, din perioada 2012-2014.

Figura 3.1. Dinamica principalilor indicatori ai tabloului SIG la societatea Miele Tehnica S.R.L., în perioada 2012-2014

După cum se poate observa în figura 3.1., indicatorii prezentați au avut aceeași tendință crescătoare în perioada 2012-2013, ca apoi aceștia să urmeze o ușoară evoluție descendentă.

3.3.2. Analiza rentabilității activității la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Rentabilitatea este o componentă a mecanismului economico-financiar, care reflectă gradul de valorificare a tuturor resurselor, de către entitate, precum și capacitatea acesteia de a desfășura o activitate generatoare de profit. Cel mai adesea, rentabilitatea este definită ca raportul dintre rezultatul deținut și capitalul angajat.

Aprecierea cantitativă a rentabilității se realizează prin calcului unei serii de rapoarte între efectele economico-financiare și eforturile depuse pentru realizarea acestor efecte, cum sunt:

rata rentabilității comerciale;

rata de rentabilitate economică;

rata de rentabilitate financiară.

Rata rentabilității comerciale este unul dintre cei mai relevanți indicatori de calcul relativ al rentabilității. Acesta evidențiază corelația existentă între cifra de afaceri (expresia funcției comerciale a întreprinderii) și profitul aferent cifrei de afaceri, precum și eficiența proceselor de aprovizionare, stocare și desfacere. Modul de calcul cel mai utilizat al rata rentabilității comerciale este:

= * 100,

unde: RE – rezultatul din exploatare;

CA – cifra de afaceri.

În tabelul următor vor fi calculate ratele rentabilității comerciale, pe baza informațiilor din documentul contul de profit și pierdere al ale societății Miele Tehnica S.R.L., întocmit pentru fiecare an al perioadei 2012-2014.

Tabelul nr. 3.5. Evoluția ratei rentabilității comerciale,

în perioada 2012-2014, la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Sursa: Contul de profit și pierdere întocmit de S.C. Miele Tehnica S.R.L.

la 31.12. 2013 și 31.12.2014.

Rata rentabilității comerciale prezintă o tendință de creștere în perioada analizată, valoarea acesteia fiind cu aproximativ 5% mai mare în anul 2014 față de anul 2012. Modificarea indicatorului, în sensul creșterii valorii acestuia, cu 7,42% în anul 2013 față de 2012 evidențiază o creștere a eficienței activității întreprinderii sub aspectul rentabilității. Deși în anul 2014 indicatorul analizat a înregistrat o scădere de 2,42% (ca urmare a reducerii valorii rezultatului din exploatare – cu 26%, într-un ritm superior micșorării valorii cifrei de afaceri – cu 3%), valoarea acestuia fiind la sfârșitul perioadei mai mare decât cea de la începutul perioadei.

Rata rentabilității economice măsoară performanțele activului total al entității analizate, fiind independentă de mecanismul de finanțare al activității, de presiunea fiscală și de fluxurile financiare. Se determină pe baza rezultatului din exploatare astfel:

= * 100,

unde: RE – rezultatul din exploatare;

AT – activele totale.

În cele ce urmează, vor fi calculate ratele rentabilității economice ale societății Miele Tehnica S.R.L., aferente perioadei 2012-2014, ca apoi să se analizeze evoluția acestora sub acțiunea factorilor de influență.

Tabelul nr. 3.6. Evoluția ratei rentabilității economice,

în perioada 2012-2014, la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Sursa: Situațiile financiare individuale întocmite de S.C. Miele Tehnica S.R.L.

la 31.12. 2013 și 31.12.2014.

Din analiza dinamicii ratei rentabilității economice, prezentată în tabelul de mai sus, reiese că în perioada analizată indicatorul a avut o evoluție ascendentă, favorabilă activității întreprinderii, cu o ușoară scădere la sfârșitul perioadei. Creșterea semnificativă a ratei rentabilității economice (11,13%) înregistrată în anul 2013 față de 2012 a fost rezultatul influențelor favorabile combinate ale modificărilor rezultatului din exploarate, care a crescut cu 472%, cât și a scăderii valorice a activelor totale, a căror influență este indirectă. În ultimul an analizat, a avut loc o reducere de 3,44% a valoarii ratei rentabilității economice, ca urmare a scăderii rezultatului brut din exploatare.

Având în vedere că valoarile ratei rentabilității economice depășesc, în anii 2013 și 2014, valorile ratelor inflației aferente acelorași intervale de timp (1,55%, 0,83%,) și cele ale ratei medii ale dobânzii capitalurilor împrumutate (), resiese că entitatea S.C. Miele Tehnica S.R.L. poate să-și recupereze integral eforturile depuse pentru desfășurarea activității și să-și fructifice efecrul de levier al îndatorării intreprinderii..

Rentabilitatea financiară reprezintă aptitudinea capitalurilor proprii angajate, ale entității, de a produce profit, fiind calcuată ca raport între profitul net și capitalurile proprii. Indicatorul rata rentabilității financiare prezintă o importanță deosebită pentru manageri și investitori. Cu cât această rată crește, cu atât investiția este mai rentabilă. De asemenea, entitatea este mai urmărită de către acționari pe măsură ce rata rentabilității financiare crește într-un ritm superior costului capitalului propriu. Această rată de rentabilitate poate fi exprimată astfel:

= * 100,

unde: Rn – rezultatul net;

Kpr – capitalurile proprii.

În continuare, vor fi determinate ratele rentabilității economice ale societății Miele Tehnica S.R.L., aferente perioadei 2012-2014, urmând apoi a se analizeze evoluția acestora sub acțiunea factorilor de influență.

Tabelul nr. 3.7. Evoluția ratei rentabilității financiare,

în perioada 2012-2014, la S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Sursa: Situațiile financiare individuale întocmite de S.C. Miele Tehnica S.R.L.

la 31.12. 2013 și 31.12.2014.

În urma analizei dinamicii ratei rentabilității financiare, se constată că evoluția preponderent favorabilă a acesteia este determinată de influența celor doi factori, care acționează în perioada analizată. Astfel, creșterea semificativă a ratei rentabilității financiare de 13,61%, înregistrată în anul 2012 față de anul precedent, se datorează majorării valorii absolute a rezultatului net de peste 6 ori, care a acționat în sens invers influenței negative a valorii capitalurilor proprii, a căror valoare absolută s-a modificat în sensul creșterii cu 20,11%. În ultimul an de analiză se observă o scădere de 6,08% a indicatorului analizat față de anul anterior, generată de influențele negative a celor doi factori (rezultatul net și capitalurile proprii, ale căror valori a scăzut cu 28,67%, respectiv crescut cu 11,94%), fără a se ajunge la valoarea înregistrată la nivelul primului an analizat.

În concluzie, valorile destul de mari, ale ratei rentabilității financiare exprimă tendința de creștere a capacității capitalurilor proprii angajate, ale Miele Tehnica S.R.L., de a produce profit, în intervalul analizat 2012-2014.

În continuare, se va folosi un model de analiză factorială iterativ, care combinând, în mod logic, o serie de indicatori, permite aprofundarea analizei modificării ratei de rentabilitate financiară și evidențiază legătura dintre nivelul ratei și unele solduri intermediare de gestiune. Acest lucru se poate realiza prin dezvlotarea modelului anterior astfel:

= ,

unde:

– rezultatul exploatării la un leu excedent brut al exploatării;

– rata marjei asupra valorii adăugate;

– ponderea valorii adăugate în cifra de afaceri;

– rata de rotație a activelor totale.

Pentru realizarea analizei modificării ratei de rentabilitate financiară se vor calcula, în tabelul următor, valorile celor patru factori de influență, aferente anilor 2013-2014, precum și variația absolută a acestora.

Tabelul 3.8. Calculul factorilor de influență

Sursa: Situațiile financiare individuale întocmite de S.C. Miele Tehnica S.R.L. la 31.12.2014.

Modificarea ratei rentabilității economice se determină astfel:

∆ =1* 100-0* 100 = 1 – 0 = 9,52 – 12,97 = -3,45%

Această modificare se datorează modificărilor:

rezultatului exploatării la un leu excedent brut al exploatării:

∆= = = ∆ = -0,1274 * 0,7205 * 0,1764 * * 1,3041 * 100 = -2,11%

ratei marjei asupra valorii adăugate:

∆= = = = -0,0517 * 0,6551 * 0,1764 * * 1,3041 * 100 = -0,78%

ponderii valorii adăugate în cifra de afaceri:

∆= = = ∆ = -0,0046 * 0,6551 * 0,6688 * 1,3041 * * 100 = -0,27%

ratei de rotație a activelor totale:

∆= = = ∆ = -0,0383 * 0,6551 * 0,6688 * 0,1717 * * 100 = -0,29%

Verficare: ∆+ ∆+∆+∆= -2,11% + (-0,78%) + (-0,27%) + + (-0,29%) = -3,45% = ∆

3.4. Aplicație informatică privind rentabilitatea activității S.C. Miele Tehnica S.R.L.

Deși cărțile și manualele conțin o multitudine de informații, este necesar omul care să le studieze și să le interpreteze pentru ca aceste cunoștințe să poată fi utilizate. Sistemele expert bazate pe cunoștințe au capacitatea de a utiliza cunoștințele omenești pentru a rezolva probleme care necesită în mod normal inteligența umană. Astfel, sistemele bazate pe cunoștințe colectează fragmente mici de cunoștințe omenești esențiale într-o bază de cunoștințe, cunoștințe care au fost utilizate pentru raționamente în cazul rezolvării unor probleme utilizând informația cea mai adecvată.

Sistemele suport de decizie (Decision Support Systems – DSS) sunt sisteme informatice destinate conducerii, din ele făcând parte sistemele interactive de asistare a deciziei (SIAD) și sistemele expert (SE). Aceste sisteme suport interactive, flexibile și adaptabile valorifică informațiile interne și informațiile provenite din mediul exterior al organizației (curs valutar, rata dobânzii), iar prin utilizarea unei baze de modele de decizii generează managerilor modele de analiză, mijloace de regăsire a datelor, stimulând totodată și creativitatea.

Crearea și dezvoltarea unui sistem expert se pot realiza prin intermediul limbajelor de programare logicã sau generatoarelor de sisteme expert, care nu necesitã cunoștine avansate de programare declarativã, de exemplu: VP-Expert, HExpert, ExSys.

Generatorul EXSYS este utilizat, în special, de persoanele care doresc să-și creeze aplicații proprii foarte rapid, are în structura sa două componente mari: generatorul propriu-zis sau editorul de reguli de producție (pentru crearea și/ modificarea unei baze de cunoștințe) și componenta RUNTIME (permite utilizarea bazei de cunoștințe create anterior). Acesta operează cu reguli de tipul IF-THEN-ELSE.

În cele ce urmează, vor fi prezentate cele mai importante noțiuni, necesare întelegerii modului de funcționare al sistemului expert, care va fi dezvoltat cu ajutorul generatorului EXSYS Professional.

”EXSYS Professional utilizează pentru aceste concluzii/recomandări noțiunea de CHOICES (alternative – scopuri).

EXSYS utilizează două tipuri de fapte (piese de cunoaștere): calificatori (QUALIFIERS) și variabile (VARIABLES).

Calificatorii sunt acele piese de cunoaștere care permit utilizatorului selectarea uneia sau mai multor valori dîntr-o listă predefinită de către echipa formată din experți și cognotician.

Variabilele permit utilizatorului introducerea unor valori numerice sau de tip șir sau pot fi preluate, prin interfețe specializate, din produse-programe/aplicații externe.”

În continuare va fi creat un prototip de sistem expert, numit RENTAB, util în situația analizei rentabilității unei societăți. De exemplu, acesta ar putea fi folosit în cazul necesității unui manager, al societății Miele Tehnica S.R.L., de a cunoaște situația în care se află entitatea, în vederea în vederea luării unor decizii în cunoștință de cauză.

Crearea bazei cunoștințe implică posibilitatea stabilirii parametrilor de lucru, ca apoi să fie preluate scopurile. Pentru RENTAB panoul de control se prezintă în figura nr. 3.4, iar în figura 3.5, declarea scopurilor.

Fig. 3.4. Panoul de control pentru stabilirea parametrilor

preluarea scopurilor

Fig. 3.5. – Declararea scopurilor

CAP. 4 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Bibliografie

Bobițan, N., Dumitrescu, D., Contabilitate financiară: aplicații practice, Ed. Mirton, Timișoara, 2012

Baba, M., C., Contabilitate și fiscalitate între național și internațional, Ed. Lux Libris, Brașov, 2008

Baba, M., C., Contabilitate și gestiune fiscală: Curs pentru Invățământ la Distanță: Anul II – Semestrul 2, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov, 2008

Baba, M., C., Rapoarte financiar-contabile utilizate în analiza și deciziile manageriale, Ed. Universității ”Transilvania”, Brașov, 2011

Caloian, F., Bazele contabilității, Ed. C. H. Beck, București, 2008

Călin, O., Călin, C., F., Contabilitatea managerială, Ed. Tribuna economică, București, 2007

Dincă, M., Analiză economico-financiară: Curs pentru Invățământ la Distanță: Anul III – Semestrul 1, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov, 2007

Drumea, C., Analiză economico-financiară a firmei: Curs pentru Invățământ la Distanță: Anul III – Semestrul 2, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov, 2008

Feleagă, L., Feleagă, N., Contabilitate financiară. O abordare europeană și internațională, vol. I și II, ed. a II-a, Ed. Economică, București, 2007

Hristea, A., M., Analiza economică și financiară a activității întreprinderii: de la intuiție la știință, Ed. Economică, vol 2, Bucuresți, 2013

Ialomițeanu, Gh., Fiscalitate. Teorii și tehnici fiscale, Ed. Infomarket, Brașov, 2008

Isai, V., Contabilitate financiară, Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 2010

Lepădatu, Gh., V., Contabilitate financiară: (referențialul de național de raportare financiară), ed. a II-a, Ee. Pro Universitaria, București, 2010

Lixandroiu, R., Analiza si proiectarea sistemelor informatice : Aplicatii in Access : Suport de curs si de laborator : Curs pentru Invatamant la Distanta : Anul III – Semestrul 1, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov

Maxim, E., Diagnosticarea și evaluarea organizațiilor, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2008

Necșuleascu, E., Poziția și performanța financiară în contabilitate: perspectivă istorică și actualități, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2011

Paliu – Popa, L., Coșneanu, L., Contul de profit și pierdere în context internațional, Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2011

Păvăloaia, W., Paraschivescu, M., D., Lepădatu, G., Pătrașcu, L., Bordeianu, D., G., Radu, F., Darie, A., Analiza Economico-Financiară. Concepte și Studii de caz, Ed. Economică, București, 2012

Pântea, I., P., Bodea, Gh., Contabilitate financiară românească conformă cu directivele europene, ed. a II-a, Ed. Intelcredo, Deva, 2007

Popa, A., F., Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului întreprinderii, Ed. CECCAR, București, 2011

Popa, A., F., Efectele principiului independenței exercițiului asupra procedurilor de închidere a exercițuilui financiar, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 12/2011

Popa, A., Pitulice, C., Jianu, I., Nichita, E., Studii practice privind aplicarea standardelor internaționale de raportare financiară în România, Ed. Contaplus, Ploiești, 2007

Popovici, I., Vâlcu, V., Contabilitate armonizată cu directivele comunităților economice europene, Ed. Danubius, Brăila, 2007

Ristea, M., (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară, București, 2004

Ristea, M., Dumitru, C., G., Contabilitatea societăților comerciale, vol. I și II, ed. a III-a, Ed. Universitară, București, 2009

Rotar, D., Inteligență artificială – Note de curs – Caiet de seminar – Îndrumar de laborator, Ed. Alma Mater, Bacău, 2007

Sandu, M., Avram, M., Brabete, V., Criveanu, M., Doinea, O., Bazele contabilității: manual universitar pentru învățământul la distanță, ed. a 2-a, Ed. Universitaria, Craiova, 2011

Sîrbulescu, C., Contabilitate, Ed. Eurobit, Timișoara, 2010

Suciu, G., Contabilitate de gestiune, Ed. Lux Libris, Brașov, 2011

Ștefănescu, A., Performanța financiară a întreprinderii între realitate și creativitate, Ed. Economică, București, 2005

Toma, C-tin., Contabilitate financiară, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011

Trifan, A., Contabilitate de gestiune: Curs pentru Invățământ la Distanță: Anul III – Semestrul 2, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov, 2011

Trifan, A., (coord.), Anton, C., E., Contabilitate de gestiune, Ed. Universității ”Transilvania”, Brașov, 2011

Tudor N. L., Programare logică și sisteme expert. Aplicații Visual Prolog si Exsys, Ed. Matrix Rom, București, 2012, p.

Țăran, M., Contabilitate financiară, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011

Țilea, M., D., Bleotu, V., Contabilitate generală, Ed. Universitară, București, 2011

Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, ed. a 5-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2010

Vișan, D., Burada, C., Luță, D., Contabilitate financiară, Ed. Independență Economică, Pitești, 2006

IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data 18.12.2008

IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data 06.06.2012

IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, Jurnalului Oficial al Uniunii Europene din data de 29.06.2013

Legii contabilității nr. 82/1991, republică cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal.

OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate

OMEF nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile

Situațiile financiare întocmite de S.C. Miele Tehnica S.R.L. în perioada 2013-2014

www.academia.edu

www.codfiscal.net

www.miele.ro

www.zf.ro

Bibliografie

Bobițan, N., Dumitrescu, D., Contabilitate financiară: aplicații practice, Ed. Mirton, Timișoara, 2012

Baba, M., C., Contabilitate și fiscalitate între național și internațional, Ed. Lux Libris, Brașov, 2008

Baba, M., C., Contabilitate și gestiune fiscală: Curs pentru Invățământ la Distanță: Anul II – Semestrul 2, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov, 2008

Baba, M., C., Rapoarte financiar-contabile utilizate în analiza și deciziile manageriale, Ed. Universității ”Transilvania”, Brașov, 2011

Caloian, F., Bazele contabilității, Ed. C. H. Beck, București, 2008

Călin, O., Călin, C., F., Contabilitatea managerială, Ed. Tribuna economică, București, 2007

Dincă, M., Analiză economico-financiară: Curs pentru Invățământ la Distanță: Anul III – Semestrul 1, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov, 2007

Drumea, C., Analiză economico-financiară a firmei: Curs pentru Invățământ la Distanță: Anul III – Semestrul 2, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov, 2008

Feleagă, L., Feleagă, N., Contabilitate financiară. O abordare europeană și internațională, vol. I și II, ed. a II-a, Ed. Economică, București, 2007

Hristea, A., M., Analiza economică și financiară a activității întreprinderii: de la intuiție la știință, Ed. Economică, vol 2, Bucuresți, 2013

Ialomițeanu, Gh., Fiscalitate. Teorii și tehnici fiscale, Ed. Infomarket, Brașov, 2008

Isai, V., Contabilitate financiară, Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 2010

Lepădatu, Gh., V., Contabilitate financiară: (referențialul de național de raportare financiară), ed. a II-a, Ee. Pro Universitaria, București, 2010

Lixandroiu, R., Analiza si proiectarea sistemelor informatice : Aplicatii in Access : Suport de curs si de laborator : Curs pentru Invatamant la Distanta : Anul III – Semestrul 1, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov

Maxim, E., Diagnosticarea și evaluarea organizațiilor, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2008

Necșuleascu, E., Poziția și performanța financiară în contabilitate: perspectivă istorică și actualități, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2011

Paliu – Popa, L., Coșneanu, L., Contul de profit și pierdere în context internațional, Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 2/2011

Păvăloaia, W., Paraschivescu, M., D., Lepădatu, G., Pătrașcu, L., Bordeianu, D., G., Radu, F., Darie, A., Analiza Economico-Financiară. Concepte și Studii de caz, Ed. Economică, București, 2012

Pântea, I., P., Bodea, Gh., Contabilitate financiară românească conformă cu directivele europene, ed. a II-a, Ed. Intelcredo, Deva, 2007

Popa, A., F., Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului întreprinderii, Ed. CECCAR, București, 2011

Popa, A., F., Efectele principiului independenței exercițiului asupra procedurilor de închidere a exercițuilui financiar, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 12/2011

Popa, A., Pitulice, C., Jianu, I., Nichita, E., Studii practice privind aplicarea standardelor internaționale de raportare financiară în România, Ed. Contaplus, Ploiești, 2007

Popovici, I., Vâlcu, V., Contabilitate armonizată cu directivele comunităților economice europene, Ed. Danubius, Brăila, 2007

Ristea, M., (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară, București, 2004

Ristea, M., Dumitru, C., G., Contabilitatea societăților comerciale, vol. I și II, ed. a III-a, Ed. Universitară, București, 2009

Rotar, D., Inteligență artificială – Note de curs – Caiet de seminar – Îndrumar de laborator, Ed. Alma Mater, Bacău, 2007

Sandu, M., Avram, M., Brabete, V., Criveanu, M., Doinea, O., Bazele contabilității: manual universitar pentru învățământul la distanță, ed. a 2-a, Ed. Universitaria, Craiova, 2011

Sîrbulescu, C., Contabilitate, Ed. Eurobit, Timișoara, 2010

Suciu, G., Contabilitate de gestiune, Ed. Lux Libris, Brașov, 2011

Ștefănescu, A., Performanța financiară a întreprinderii între realitate și creativitate, Ed. Economică, București, 2005

Toma, C-tin., Contabilitate financiară, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011

Trifan, A., Contabilitate de gestiune: Curs pentru Invățământ la Distanță: Anul III – Semestrul 2, 2008 – 2009, Ed. Reprografia Universității ”Transilvania” din Brașov, Brașov, 2011

Trifan, A., (coord.), Anton, C., E., Contabilitate de gestiune, Ed. Universității ”Transilvania”, Brașov, 2011

Tudor N. L., Programare logică și sisteme expert. Aplicații Visual Prolog si Exsys, Ed. Matrix Rom, București, 2012, p.

Țăran, M., Contabilitate financiară, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011

Țilea, M., D., Bleotu, V., Contabilitate generală, Ed. Universitară, București, 2011

Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, ed. a 5-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2010

Vișan, D., Burada, C., Luță, D., Contabilitate financiară, Ed. Independență Economică, Pitești, 2006

IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data 18.12.2008

IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data 06.06.2012

IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, Jurnalului Oficial al Uniunii Europene din data de 29.06.2013

Legii contabilității nr. 82/1991, republică cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal.

OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate

OMEF nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile

Situațiile financiare întocmite de S.C. Miele Tehnica S.R.L. în perioada 2013-2014

www.academia.edu

www.codfiscal.net

www.miele.ro

www.zf.ro