Contabilitatea Stocurilor Icp Panif Coop

Teză de licență

„Contabilitatea stocurilor”

Plan

Declarația privind conținutul tezei de licență

Introducere

1. Abordarea teoretică a stocurilor

1.1 Esența, structura și conținutul stocurilor

1.2 Constatarea și evaluarea stocurilor

2.Contabilitatea stocurilor (în baza materialelor ÎCP ,,PanifCOOP’’)

2.1 Contabilitatea materialelor și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată

2.2 Contabilitatea producției în curs de execuție și a produselor finite

2.3 Contabilitatea mărfurilor

3.Analiza gestionării stocurilor entității (în baza materialelor ÎCP ,,PanifCOOP’’)

3.1 Analiza aprovizionării și utilizării stocurilor

3.2 Analiza structurii și dinamicii stocurilor

Concluzii și recomandări

Bibliografie

Anexe

Introducere

Actualitatea temei. În contextul relațiilor economiei de piață o atenție deosebită trebuie acordată eficienței utilizării factorilor de producție, deoarece atît cantitatea, cît și calitatea lor au o influență esențială asupra rezultatelor economice și financiare obținute de către entitate în urma activităților desfășurate. Actualmente, orice unitate de producție trebuie să fie asigurate în resurse materiale de sine stătătoare, precum și utilizarea lor eficientă.

Folosirea rațională a resurselor de materiale aflate în stoc este rezultatul îmbinărilor corecte a aspectelor cantitative și calitative care presupun respectiv utilizarea lor integrală în procesul de producție avînd pernisiunea să determinăm faptul, că cunoașterea și mișcarea corectă a stocurilor duce la aprecierea rezultatelor activității și, în consecință permite obținerea profitului, dar totodată constă și în cercetarea aspectelor teoretice, metodice și organizatorice ale conatabilității stocurilor.

Astfel, anume profitabilitatea unei afaceri, precum și conștientizarea rezultatelor activității condiționează direcționarea investițiilor financiare de către agenții economici.

Cunoscînd faptul, că o cerință fundamentală a asigurării și menținerii funcționalității normale ale entităților este reprezentată prin angajamentul de evidență strictă a elementelor patrimoniale, inclusiv operațiile cu mărfurile și materiale, apare justificată importanța studierii și cunoașterii contabilității stocurilor .

Scopul și sarcinile tezei, sunt constatate în acumularea cunoștințelor în ceea ce privește esența, structura și conținutul stocurilor caracteristica stocurilor, metodelor de evaluare și constatare a stocurilor, studierea modului de contabilizare a intrărilor și a ieșirilor de stocuri, analiza gestionării stocurilor caracteristice entității analizate, la fel și parcurgerea tuturor etapelelor evidenței contabile legate de aceste operațiuni începînd de la întocmirea documentelor primare pînă la cele centralizatoare.

Pentru realizarea scopului, am propus îndeplinirea următoarelor obiective:

Expunerea concepțiilor aferente noțiunilor generale privind contabilitatea stocurilor;

Studierea modului de evaluare și constatare a stocurilor;

Studierea modului de contabilizare analitică și sintetică a materiilor prime și materialelor, precum și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată și reflectarea acestora în documentele primare și centralizatoare utilizate în acest proces;

Studierea metodelor de gestionare a stocurilor de materiale, precum și măsurile, strategiile abordate în vederea sporirii eficienței stocurilor;

Evaluarea stocurilor în cadrul entității se efectuează după metoda costului mediu ponderat.

Obiectul cercetării. Unul din domeniile de interes pentru majoritatea utilizatorilor economici îl constituie contabilitatea stocurilor cît și a operațiilor de intrare și ieșire a acestora, avînd ca obiectiv modul de evidență și evaluare a stocurilor caracteristice entității cooperatiste de panificație ÎCP ,,PanifCOOP ’’din or. Sîngerei, demersul logic al prelucrărilor contabile ce țin de comercializarea mărfurilor și materialelor fiind unul din obiectivele de bază al serviciului contabil din cadrul entității, de aceea deseori apare nevoia să se efectueze unele prelucrări succesive, an de an, în cadrul aceluiași exercițiu financiar, reflectîndu-se astfel intrările și ieșirile în cadrul fiecărei grupe de stocuri.

Cele mai împortante surse bibliografice utilizate la efectuarea lucrării sunt: Standardele Nationale de Contabilitate, actele normative, legile, regulamentele, planul de conturi contabile, unele lucrări scrise de renumiți autori precum: Bucur, V., Graur, A., Carauș, M., Țurcanu, L., Iachimovschi, A., Grigoroi, L., Nederiță, A., Balanuță, E., cît și materiale practice propuse de SRL. ÎCP „PanifCOOP’’ pe parcursul perioadei de gestiune.

Structurarea tezei este reprezentată de introducere, 3 capitole, concluzii, bibliografie și anexe.

Introducerea se axează pe actualitatea temei, precizarea scopului și a sarcinilor propuse.

În I capitol ,,Abordarea teoretică a stocurilor” are loc relatarea stocurilor evidențiind esența, structura și totodată conținutul stocurilor

În cel de-al II capitol ,,Contabilitatea stocurilor (în baza materialelor ÎCP. ,,PanifCOOP’’)”este redat aspectul practic al contabilizării stocurilor în baza materialelor caracteristice entității cooperatiste de panificații SRL. ÎCP. ,,PanifCOOP”.

În capitolul III ,,Analiza gestionării stocurilor entității (în baza materialelor ÎCP. ,,PanifCOOP’’) ”se analizează starea gestionării stocurilor în cadrul entității pe compartimente precum aprovizionarea și utilizarea stocurilor în cadrul entității, cît și dinamica stocurilor..

Entitatea cooperatistă de panificație ÎCP. ,,PanifCoop’’ a fost fondată la 15 iunie 1967, înregistrată în Republica Moldova, or.Sîngerei a MOLDCOOP.

Este persoană juridică și își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare.

Organul suprem de conducere este în drept să soluționeze totalitatea problemelor societății în conformitate cu Legislația în vigoare.

Entitatea cooperatistă de panificație ,,PanifCOOP” este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat cu: Nr. MD00110327 din 19.08.1992 Cod Fiscal de înregistrare: 1003602011112, forma de proprietate: cooperatistă, Adresa: r -ul Sîngerei. or. Sîngerei, str Băltului 3.

Principalele genuri de activitate ale S.R.L. ÎCP. „PanifCoop” sînt: fabricarea și comercializarea cu amănuntul a pîinei și a produselor de panificație.

Structura organizatorică a entității cooperatiste ,,PanifCOOP’’ corespunde tuturor cerințelor economiei de piață.

În ceea ce privește politica de contabilitate, este o parte foarte importantă a organizării entității respective, astfel la ÎCP. ,,PanifCOOP” politica de contabilitate este elaborată conform:

1. Codului fiscal al R. Moldova. Nr 1163 din 24.04.1997;

2. Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, intrată în vigoare le 10.01.08;

3. Standardelor naționale de contabilitate întărite prin ordinul Ministerului de Finanțe a RM nr. 174 din 25 decembrie 1997;

4. Planul de conturi ale activității economico-financiare a entitaților (aprobat de Ministerul Finanțelor prin ordinul nr.174 din 25 decembrie 1997.

E de menționat faptul că pe lîngă aspectul teoretic, la fel de important este și implementarea teoriei în practică, deaceea în urma celor expuse anterior vom evidenția realizarea scopului propus în capitolele ce urmează.

I. Abordarea teoretică a stocurilor

1.1 Esența, structura și conținutul stocurilor

Odată cu dezvoltarea activității economice, pe lîngă activele imobilizate un rol deosebit în gestiunea și activitatea unităților economice îl constituie și activele circulante, cum ar fi stocurile, creanțe comerciale și calculate, alte creanțe curente, numerar, investiții financiare curente.

Activele circulante sunt destinate generalizării informației privind existența și mișcarea activelor circulante ce se caracterizează prin aceea că participă la procesul de producție cu întreaga lor valoare de utilitate ce se consumă și își transmit totodată valoarea de utilitate asupra produsului nou. Ele la rîndul lor se utilizează în procesul de producție pentru a fi consumate la prima lor utilizare.

Stocurile reprezintă acele active circulante ce sunt destinate pentru a fi vîndute pe tot parcursul desfășurării normale a activității;

– activele în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității, sau

-sub formă de materii prime, material de bază, cît și alte materiale consumabile care urmează a fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor sau alte scopuri gospodărești.

Privind din alt punct de vedere stocurile la rîndul lor sunt considerate ca fiind o parte componentă a oricărei activități de întreprinzător fără de care nu ar fi asigurată o bună funcționare. Deseori, de mărimea stocurilor depind în mare parte veniturile entității, deoarece anume ele stau la baza fabricării si utilizării bunurilor cu destinație finală de comercializare sau de consum intern, însă cel din urmă element este mai puțin utilizat și are o pondere mai mică în procesul de gestionare a entități.

În afara de celelalte categorii de bunuri aflate în cadrul entității, stocurile se deosebesc prin faptul că se consumă la prima lor utilizare în procesul de producție și trebuie înlocuite cu exemplare noi.

Axîndu-ne pe compararea stocurilor cu creanțele ce la rindul lor rezultă din vînzări, cele dintîi trebuie achiziționate pînă la momentul desfacerii, astfel este necesar de mijloace bănești pentru a le procura. În așa cazuri, în unele entități economice cu o gestiune care nu e la cel mai înalt nivel, uneori se poate determina greșit necesarul de stocuri, ceea ce poate complica gestiunea acestora.

De fapt, acest lucru poate fi explicat prin faptul că oadată cu stabilirea nivelului optim a stocurilor putem ajunge pe de o parte la micșorarea niveului de vînzări – în cazul lipsei de stocuri, și pe de altă parte la supracheltuieli nejustificate privind fomarea și păstrarea stocurilor – în cazul unui excedent de stocuri. [5, p.162]

Asadar, controlul și buna gestionare a stocurilor constituie o funcție managerială de o mare importanță și, în același timp foarte greu de realizat. Un manager bun trebuie să utilizeze o gamă largă cu privire la metodele cantitative și alcătuirea modelelor de mișcare a stocurilor, pentru a nu denatura procesul de producție sau de prestare a serviciilor respective.

Pentru a păstra la un nivel funcționarea procesului de producție este necesar de a efectua unele analize și a verifica stocurile pe tipuri, în baza rotației, ceea ce va permite accentuarea domeniilor problematice referitoare la stocuri în diferite stadii ale producției și luarea deciziilor manageriale privind optimizarea mărimii și structurii acestora.

Conforn Standardului Național de Contabilitate ,,Stocuri’’ elaborat fiind în baza Directivelor UE si IAS 2 ,,Stocuri’’ avînd ca obiectiv de bază atît stabilirea modului de contabilizare a stocurilor cît și prezentarea informației aferente situațiilor financiare stocurile reprezintă acele active circulante ce sunt destinate pentru a fi vîndute pe tot parcursul desfășurării normale a activității, în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității sau sub formă de materii prime, material de bază, cît și alte materiale consumabile care urmează a fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor sau alte scopuri gospodărești.

Pentru entitățile de producție stocurile se întîlnesc în următoarele faze ale circuitului economic: faza de aprovizionare – producția – desfacerea, în componența căruia stocurile își modifică atît forma cît și structura acesteia.

Astfel, în cazul entităților de producție, în faza de aprovizionare activele curente, sub formă de disponibilități bănești, se transformă în active curente sub formă de stocuri de mărfuri și materiale.

În faza de producție, materiile prime și materialele consumate se transformă în stocuri de semifabricate și produse finite, pe cînd în faza de desfacere, stocurile de produse și semifabricat, pentru prestarea serviciilor sau alte scopuri gospodărești.

Pentru entitățile de producție stocurile se întîlnesc în următoarele faze ale circuitului economic: faza de aprovizionare – producția – desfacerea, în componența căruia stocurile își modifică atît forma cît și structura acesteia.

Astfel, în cazul entităților de producție, în faza de aprovizionare activele curente, sub formă de disponibilități bănești, se transformă în active curente sub formă de stocuri de mărfuri și materiale.

În faza de producție, materiile prime și materialele consumate se transformă în stocuri de semifabricate și produse finite, pe cînd în faza de desfacere, stocurile de produse și semifabricate sunt realizate clienților, iar aceștia urmează să încaseze disponibilități bănești, transformîndu-se în urma decontărilor cu clienții în active circulante sub forma disponibilităților bănești. [9, p.110]

Luînd în considerație faptul că în cadrul entităților sunt utilizate o multitudine de stocuri este necesar de a clasifica stocurile după criteriile specifice: conținutul economic și destinația, prezența sursei de proveniență, apartenența la patrimoniul entității si prezența direcțiilor de utilizare.

Conform primul criteriu stocurile se împart în:

Materia primă și materialele de bază sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor și constituie conținutul substanțial al acestuia, regăsindu-se in produsul finit, atit in starea parțială, cît si în stare transformațională. Materiile prime sînt acele bunuri care n-au parcurs nici un stadiu de prelucrare (fructele și legumele achiziționate pentru producerea sucurilor) .

Materialele sunt bunuri care participă sau contribuie la procesul de productie, sau prestăsi de servicii fără a se regăsi de regulă in produsul finit de exemplu:

– materiale de bază care constituie conținutul substanțial al produsului fabricat;

– materiale auxiliare, care iau parte la fabricarea produselor, dar nu constituie conținutul lor substanțial, oferind produsului fabricat careva aspecte precum gustul etc. (lacul de mobilă, condimentele de preparare a conservelor).

După rolul pe care îl joacă în procesul economic materialele auxiliare cuprind combustibilul, ambalajele circulante, piesele de schimb. Însă, daca aceste materiale ocupă o pondere însemnată în activitatea entității, ele pot fi evidențiate separat.

Animalele sunt considerate ca fiind niște bunuri de natură agricolă, respectiv animalele tinere existente la entitate (proprii sau cumpărate), în scopul creșterii pentru a fi trecute la îngrășat sau pentru a fi trecute la animale de muncă (mijloace fixe).

Obiectele de mică valoare și scurtă durată a căror valoare unitară nu depășește plafonul stabilit de legislație 1/6, se decontează la costuri/cheltuieli curente active imobilizate. Transmiterea in exploatare a acestor obiecte se reflectă ca corespondență internă între subconturile deschise la contul de evidență a obiectelor de mică valoare și scurtă durată.

Producția în curs de execuție cuprinde producția care nu a trecut prin toate stadiile de prelucrare, prevăzute fiind în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor tehnice și recepției sau necompletate în întregime.

Ea cuprinde atât producția de bunuri, cât și cea de prestări servicii, precum și studiile în curs de execuție sau neterminate.

Produsele sunt bunurile fabricate în cadrul entității care includ:

– semifabricatele bunuri al căror proces de producție a fost finalizat într-o secție (fază de fabricație) și care sunt supuse în continuare prelucrării în altă secție, sau se livrează consumatorilor.

– produsele finite bunurile care au parcurs în întregime toate stadiile procesului de producție și nu necesită prelucrări ulterioare în cadrul entității, au fost supuse probelor tehnice și recepției, sunt integral completate și pot fi depozitate direct în vederea livrării și depozitării cumpărătorilor.

– produsele secundare bunuri care se obțin în precesul de productie concomitent cu produsele principale și au o importanță secundară și valoare nesemnificativă față de acestea.

Mărfurile sunt bunurile pe care entitatea economică le cumpără în vederea revînzării. [9, p.111]

Conform celui de-al doilea criteriu stocurile se împart în:

stocuri caracteristice fiind entității cu drept de proprietate făcînd parte totodată din patrimoniul acesteia;

stocuri care nu se află în posesia entității, dar care se află la dispoziția acestei (stocuri primite în custodie, consignație);

Conform celui de-al treilea criteriu stocurile se împart în:

stocuri provenite din exteriorul entității adică cele cumpărate, cele primite cu titlu gratuit, dar și cele primite de la fondatori;

stocuri provenite din producția proprie cum ar fi: ambalaje, instrumente, semifabricate ș.a.;

Conform direcțiilor de utilizare stocurile se clasifică în felul următor :

stocuri care pot fi utilizate în activitatea de comerț, cît și acele stocuri utilizate fiind în activitatea de producție (stocuri destinate consumului în procesul de producție, cum ar fi stocurile destinate prelucrărilor).

Din cele menționate anterior putem distinge următoarele cauze de formare a stocurilor dintre care pot fi menționate:

– asigurarea cu cantități suficiente de produse pentru satisfacerea cererii (atît în producție, cît și în comerț);

absorbția fluctuațiilor cererii și a producției;

asigurarea barierei de protecție între procesele de producție, cum ar fi, de exemplu, producția în curs de execuție în cazul divizării fazelor de producție;

obținerea diferilelor reduceri pentru achizițiile voluminoase;

absorbția fluctuațiilor sezoniere în utilizare și cerere;

asigurarea unui proces de producție bine dispus eficient și neîntrerupt; [5, p.169].

E de menționat faptul că nu întotdeauna procesul de producție este desfăsurat conform planului, astfel stopîndu-se procesul tehnologic de producție ceea ce de multe ori poate conduce la crearea și menținerea stocurilor.

Problemele, sau riscurile posibile, privind formarea stocurilor sunt următoarele:

caracterul neadecvat sau lipsa controlului asupra stocurilor, fapt care poate genera comenzi excesiv de mari, comenzi ce nu corespund cu ciclurile procesului de producție;

coordonare neadecvată dintre subdiviziunile entității: producție, achiziții și marketing sau proces de desfacere;

luarea unor decizii care nu sunt optime din punct de vedere a entității economice în general, spre exemplu, subdiviziunea de producție poate să majoreze stocurile producției în curs de execuție numai pentru a asigura o producție mai durabilã și continuă a acestei subdiviziuni. [5, p.170]

Stocurile la rîndul lor mai pot fi considerate ca fiind investiții ale entității, indiferent de faptul dacă acestea constituie un rezultat al politicii entității respective sau nu.

Așadar ca și o oarecare altă investiție, cheltuielile aferente stocurilor, trebuie să coreleze cu veniturile obținute de entitate. Astfel, cheltuielile urmează a fi identificate și clasificate.

La fel și ÎCP. ,,PanifCOOP’’ în procesul de producție înregistrează următoarele tipuri de cheltuieli aferente stocurilor:

1.Cheltuieli aferente păstrării stocurilor :

cheltuieli privind (arendă, energia electrică, energia termică );

întreținerea personalului de deservire a depozitelor;

ținerea evidenței continue a stocurilor, executarea inventarierii, solicitarea unor servicii de audit;

asigurarea și paza;

deteriorări nerecuperabile;

2. Cheltuieli aferente insuficienței stocurilor (evitarea anume a acestor cheltuieli deseori se consideră drept cauză principală a păstrării stocurilor):

pierderea vînzărilor viitoare din cauza pierderii posibile a clienților;

stoparea procesului de producție din cauza insuficienței stocurilor de producție neterminată sau a materiilor prime;

cheltuieli suplimentare legate de achiziții urgente, de obicei, în volum mic. [2, p.171].

După cele menționate anterior de către autor materialele intră la entitate din diferite surse pe care autorul le arată in schema următoare (Anexa2)

E de menționat faptul că caracteristicile structurii stocurilor, sunt indispensabile în efectuarea evaluării și constatării stocurilor.

1.2 Constatarea și evaluarea stocurilor

Declanșarea și derularea operațiunilor cît și tranzacțiilor economico-financiare, procurările de bunuri economice, consumul sau vînzarea lor, angajarea unor cheltuieli, obținerea veniturilor, încasarea creanțelor, plata datoriilor și altele necesită înregistrarea oportună și corectă a acestora în contabilitate.

În vederea realizării acestui obiectiv contabilitatea trebuie să constate și să evalueze corect bunurile economice intrate sau ieșite din cadrul entității, precum și alte mijloace, surse sau procese economice generate de mișcarea acestor bunuri.

În conformitate cu bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării situațiilor financiare, constatarea stocurilor este un proces de includere în situațiile financiare a postului care corespunde definiției elementului din cadrul situatiilor financiare și următoarelor criterii de constatare:

-avantajele economice viitoare aferente postului pot fi obținute (pierdute) de entitate;

-postul are o valoare care poate fi evaluată cu un grad înalt de certitudine.

Este de menționat faptul că pentru determinarea corespunderilor acestor criterii și ca urmare a recunoașterii imobilizărilor sau altor posturi în situațiile financiare, este necesar de ținut cont de noțiunea de esențialitate.

Legătura reciprocă dintre posturile unei sau altei situații financiare face ca postul care corespunde definiției și criteriilor de constatare a unui element să impună în mod automat constatarea altui element.

De exemplu, procurarea materialelor de la furnizori generează automat și datoria entității față de acestea, iar livrarea produselor finite, mărfurilor către clienți conduce la apariția creanțelor cumpărătorilor față de entitatea respectivă.

La drept vorbind despre materialele ce urmează a fi achiziționate ele la rîndul lor se constată în contabilitate, indiferent de achitarea contravalorii lor, cu condiția existenței obligatorii a documentului primar însoțitor (factura de expediție, factura fiscală, actul de achiziție, bonul de intrare etc.).

Standardul Național de Contabilitate ,,Stocuri’’, elaborat în baza Directivelor UE si IAS 2 ,,Stocuri’’, valoarea materialelor vîndute se constată drept cheltuială a perioadei în care sunt determinate veniturile din aceste vînzări, fapt care oferă concordanță dintre cheltuielile efectuate și veniturile care urmează a fi obținute.

În cazul în care entitatea evaluează stocurile la valoarea realizabilă netă, atunci apare și înregistrarea pierderilor apărute fiind ca diferența dintre cost și valoarea realizabilă netă, ce trebuie să fie constatate drept cheltuieli în perioada în care a avut loc evaluarea și a fost utilizată valoarea realizabilă netă.

Așadar, este de menționat că în practică pot fi întîlnite unele cazuri cînd în următoarea perioadă de gestiune valoare realizabilă netă a materialelor se majorează și, ca rezultat, diferența dintre aceasta în limitele costului materialelor se constată ca venit în perioada în care a avut loc majorarea valorii realizabile nete.

Importanța atît a constatării cît și a evaluării juste a stocurilor decurge prin faptul că acestea la rîndul lor furnizează un volum de informații utile, utilizate fiind de conducerea entității în urma procesului decizional.

Altfel vorbind, evaluarea constă în cuantificarea și exprimarea prin bani a mărimii elementelor patrimoniale.

Evaluarea constituie o necesitate de prim ordin și constă în exprimarea cu ajutorul mijloacelor bănești a bunurilor economice și a surselor acestora, precum și a tuturor operațiilor economice efectuate și consemnate în documente ca urmare a înregistrărilor acestora în contabilitate.

Distingem mai multe momente în perioada de gestiune în cadrul cărora sînt evaluate stocurile:

sunt controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia;

există probabilitatea obținerii de către entitate a beneficiilor economice viitoare în utilizarea stocurilor;

la costul de intrare, determinată în funcție de sursa de proveniență;

la data întocmirii situațiilor financiare, la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. [8, p.147]

La intrarea în patrimoniu stocurile sunt evaluate la valoarea de intrare, care este egală în cazurile:

-materialelor obținute din producția proprie – cu costul de producție, care este propriu

stocurilor fabricate: produse finite, produse în curs de execuție, semifabricate, ambalaje și alte stocuri produse de entitate.

Costul de producție cuprinde costul de achiziție al materiilor prime, consumuri privind retribuirea muncii, cota consumurilor indirecte de producție (amortizarea, întreținerea secțiilor și a utilajelor, conducerea și administrarea secțiilor).

-bunurilor obținute ca urmare a schimbului – cu valoarea venală a bunurilor primite sau predate în procesul schimbului.

Valoarea venală reprezintă suma cu care un activ poate fi schimbat în procesul operației comerciale între părțile independente.

-bunurile aduse ca aport la capital, cu titlu gratuit sau prin donație – sînt evaluate la valoarea de utilitate.

Valoarea de utilitate este reprezentată de suma estimată de entitate la care poate fi vîndut un bun material, de bunăvoie, între părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții în care prețul este determinat în mod obiectiv.

Astfel, pentru materialele aduse ca aport la capital, evaluarea acestora se face în momentul aportului la mărimea valorii juste a acțiunilor primite în schimb, egală cu valoarea de utilitate a materialelor.

Valoarea de utilitate a materialelor obținute cu titlu gratuit poate să fie valoarea bursieră sau oricare valoare de piață sau, în absența unei valori de piață, valoarea stabilită de entitatea economică.

-bunurilor primite sub formă de subvenții – cu valoarea corespunzătoare subvențiilor guvernamentale.

În situația cînd subvenția guvernamentală este reprezentată de transferul unui activ nemonetar, valoarea de intrare este dată de valoarea justă. În bilanț, subvențiile guvernamentale pentru active, inclusiv subvențiile nemonetare la valoarea lor justă, se prezintă ca venit amînat, sau prin deducerea subvențiilor din valoarea contabilă a activului.

La ieșirea din patrimoniu sau darea în consum, stocurile sînt evaluate și se înregistrează scăderea acestora din gestiune la valoarea lor de intrare.

Deoarece pe intreg parcursul de desfășurare a activității economice aceleași feluri de bunuri (materiale, mărfuri, ambalaje etc.) se procură la prețuri diferite, pentru a putea fi evaluată cantitatea de stocuri ieșite sau consumate, avînd la bază valoarea de intrare (costul istoric) a acestora, sînt preconizate următoarele metode de evaluare curentă:

metoda costului mediu ponderat(CMP);

metoda de identificare;

FIFO- prima intrare-prima ieșire ; [8, p.149]

Indiferent ce metadă este întîlnită la fiecare din entitățile economice, metoda trebuie sa fie neapărat aceeași pentru intreaga perioadă de gestiune și cea ulterioara, pentru a efectua compararea tuturor informațiilor existente și a arăta prezența analizei în dinamică. In cazul în care metoda de evaluare este modificată, trebuie nemijlocit să se determine și influența situației patrimoniale cît și asupra rezultatelor.

Metoda identificării specifice constă în determinarea costurilor individuale elementelor de stocuri. Această metodă este adecvată pentru stocurile ce fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost achiziționate sau fabricate .

Identificarea specifică nu poate fi aplicată în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare și divers de elemente.

Metoda este axată, dar prezintă inconvenientul că se poate aplica doar în cazul entităților care gestionează un număr de sortimente limitat. Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente care sunt, de regulă, confundabile, întrucît prin selectarea articolelor sau a loturilor care rămîn în stoc metoda ar putea reprezenta o modalitate de „aranjare” a rezultatului financiar al perioadei.

Astfel, în cazul aplicării metodei identificării specifice, informația contabilă poate căpăta valențe de subiectivism, influențînd deciziile manageriale. De aceea, deși este ușor de aplicat, metoda nu este recomandată, iar dacă se aplică, trebuie manifestată prudența

Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecărui element de stocuri pe baza mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul perioadei și a costurilor elementelor similare fabricate sau achiziționate în cursul perioadei de gestiune.

Costul mediu ponderat poate fi calculat după fiecare intrare a stocurilor, la sfîrșitul perioadei de gestiune sau în alt mod stabilit de politicile contabile ale entității.

În cazul aplicării metodei costului mediu ponderat soldul stocurilor se aveluează ăn baza mediei ponderate calculată pe toată perioada de gestiune sau după ultima intrare. Metoda costului mediu ponderat se recomandă în cazul fluctuațiilor considerabile ale prețurilor stocurilor in cursul perioadei de gestiune.

Costul unitar mediu ponderat se calculează fie după fiecare intrare, ( lunar), ca raport între valoarea totală a stocului inițial (la costul de achiziție sau costul de producție) plus valoarea intrărilor la costuri de achiziție și cantitatea existentă în stocul inițial plus cantitățile intrate, după relația:

Valoarea stocului inițial + Valoarea intrărilor

CMP=

Cantitatea în stocul inițial + Cantitatea intrărilor

(1.2.1)

Evaluarea ieșirilor pe baza costului mediu ponderat, calculat la sfirșitul lunii, presupune ușurință în aplicare, dar nu permite o evaluare exactă a ieșirilor din cursul perioadei. Însă cînd evaluarea se face după fiecare ieșire, calculele sunt mult mai exacte.

Ca tratament de bază prevăzută de SNC ,,Stocuri “, metoda costului mediu ponderat este un compromis și, de aceea costul mediu ponderat rămîine a fi cea mai populară metodă pentru entitățile din Republica Moldova. [8, p.150]

Metoda primei intrări-primei ieșiri (cunoscută și sub denumirea FIFO First Input-First Output) Metoda FIFO prevede evaluarea stocurilor ieșite din entitate la costul de intrare al primei intrări. Pe măsura epuizării loturilor, stocurile ieșite se evaluează la costul de intrare al lotului următor, în ordine cronologică.

Soldul stocurilor la finele perioadei este evaluat la costul de intrare al ultimelor loturi de stocuri achizționate sau fabricate. Astfel în cazul utilizării metodei FIFO valoarea stocurilor poate fi determinată după fiecare ieșire sau în baza soldului final, stabilit în urma inventarierii.

Metofa FIFO este preferabilă în cazul în care prețurile stocurilor înregistrează o reducere permanentă în cursul perioadei de gestiune. Aplicarea acestei metode în perioada creșterii continue a prețurilor, fenomen urmărit în prezent la noi în Republica Moldova, oferă entității cel mai înalt nivel al profitului net.

Cauza constă în faptul că entitatea tinde să-și majoreze prețurile la vînzări concomitent cu creșterea prețurilor curente, neținînd cont că resursele materiale puteau fi cumpărate pînă la momentul creșterii prețurilor. În mod corespunzător, în perioada scăderii prețurilor situația este inversă.

Pentru exemplificarea modului de determinare a costului mediu ponderat după fiecare intrare în parte, precum și a costului stocurilor ieșite în cazul aplicării metodei FIFO admitem că stocul mărfii de tip ,,paste ’’la entitatea ÎCP. ,,PanifCOOP’’ la 01.03. alcătuia – 820 bucăți a cîte 15 lei bucata.

În perioada raportată intrările au constituit:

pe 05. 03 – 2500 buc. a cîte 15,50 lei bucata.

pe 13. 03 – 500 buc. a cîte 14,50 lei bucata.

pe 29. 03 – 300 buc. a cîte 16 lei bucata.

Ieșirile din stoc constituie:

pe 10. 03 – 970 buc.

pe 20. 03 – 580 buc.

Se cere să se calculeze stocul cantitativ și valoric la finele perioadei raportate în baza metodei FIFO, costul mediu ponderat.

Astfel, calculul costului de materiale ieșite prin aplicarea metodei costului mediu ponderat și metoda FIFO îl puteți vedea în (Anexa 3, Anexa 4,).

În cadrul contabilității a fost demonstrat faptul că aplicarea uneia sau alteia dintre metodele de evaluare a ieșirilor de materiale duce la rezultate diferite, cu consecințe atît asupra situației financiare, cît și asupra fiscalității.

Astfel, pentru a asigura comparabilitatea în timp a informațiilor contabile și a evita consecințele nedorite, se impune respectarea și în acest domeniu a principiului permanenței metodelor.

În măsura în care intră în rol politicile contabile, fiscalitatea și rentabilitatea sînt doi factori care condiționează substanțial adoptarea unei sau altei metode, deoarece evaluarea cantității de stocuri la sfirșitul perioadei este cheia care conduce la supraevaluarea sau subevaluarea profitului, iar pe această bază, la respectarea sau nu a principiului prudenței.

După cum a fost menționat, evaluarea stocurilor are loc și cu ocazia inventarierii patrimoniului. La inventariere materialele și obiectele de inventar se evaluează la valoarea actuală sau de utilitate, denumită și valoare de inventar.

Aceste valori se stabilesc în funcție de utilitatea bunului în entitate și prețul pieței. La inventariere stocurile sînt evaluate pe sortimente, întocmindu-se liste pe grupe de bunuri corespunzătoare clasificării conturilor.

Un alt moment important la care trebuie să fie evaluate stocurile este data întocmirii situațiilor financiare – cu ocazia închiderii conturilor, astfel se efectuează compararea valorii contabile cu valoarea actuală a stocurilor.

La acestă etapă regula de bază privind evaluarea și înregistrarea stocurilor (materialelor, obiectelor de mică valoare și scurtă durată, produselor, mărfurilor) spune că stocurile se reflectă în situațiile financiare la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă.

Valoarea realizabilă netă reprezintă prețul probabil de vînzare a stocurilor în procesul activității economice ordinare, diminuată cu cheltuielile accesorii pentru comercializarea lor (cum ar fi cheltuieli de transport, comisioanele cedate, cheltuieli în perioada de garanție, alte cheltuieli de desfacere). [8, p.154]

Conform SNC ,,Stocuri’’ valoarea realizabilă netă a stocurilor se determină prin una din următoarele metode: metoda categoriilor, metoda grupelor omogene de stocuri și metoda volumului total.

Metoda categoriilor prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea contabilă și valoarea realizabilă netă caracteristică pentru fiecare element de stocuri.

Metoda grupelor omogene de stocuri se caracterizează prin aceea că prevede stabilirea sumei mai mici dintre valoarea contabilă și valoarea realizabilă netă pe fiecare element de stocuri.

Metoda volumului total de stocuri ce prevede stabilirea celei mai mici sume dintre valoarea contabilă și valoarea realizabilă netă caracteristic tuturor stocurilor entității.

Odată cu abordarea aspectului teoretic al stocurilor este necesar faptul de implementarea lor în practică. Astfel teoria expusă in capitolul precedent poate fi explicată pe baza exemplelor caracteristice entității ÎCP ,,PanifCoop” în capitotul ce va urma.

2 . Contabilitatea stocurilor (în baza materialelor ÎCP ,,PanifCOOP’’)

2.1 Contabilitatea materialelor și a obiectelor de mică valoare și de scurtă durată

În cadrul entităților au loc numeroase operații, care se petrec în procesul de aprovizionare și eliberare de la depozite în producție. Aceste operații trebuie să fie efectuate în baza documentelor primare, reflectate în registrele analitice de grupare a operațiilor și pe conturile contabile.

Materialele sunt bunurile care participă sau contribuie la procesul de producție, prestări de servicii fără a se regăsi de regulă in produsul finit. Materialele includ in componența sa: materiile prime, materialele de bază și auxiliare, piese de schimb, combustibilul, ambalaje și alte materiale.

Înregistrarea materialelor se face în baza documentelor primare justificative, precum: factura fiscală, factură de expediție, acte de achiziție, bonuri de intrări etc., fiind întocmite în mod corespunzător. Astfel, reflectarea în contabilitate a materialelor fără de documente justificative nu poate fi admisă.

Pentru ținerea evidenței contabile a materialelor este destinat conul de activ 211 „Materiale”.

În debitul contului se reflectă :

-valoarea de intrare a materialelor procurate;

– costul efectiv al materialelor fabricate în cadrul entității;

– valoarea realizabilă netă al materialelor obținute în urma casării mijloacelor fixe și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată;

-valoarea de piață al plusurilor constatate la inventariere;

. În creditul contului se reflectă:

– valoarea de bilanț al materialelor ieșite din entitate;

– valoarea materialelor consumate pentru necesitățile de producție și alte necesități ale entității,

-valoarea materialelor constatate lipsuri la inventariere.

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea materialelor existente la sfîrșitul perioadei de gestiune.

Evidența analitică a materialelor se ține pe tipurile, sortimentele și dimensiunile acestora, precum și pe alte direcții prevăzute în politica de contabilitate a entității.

Contul 211 ,, Materiale’’ se debitează cu valoarea de intrare a materialelor procurate și fabricate in cadrul entității, prin creditul conturilor ce indică sursa de proveniență și se creditează cu valoarea materialelor ieșite din stoc.[11, p. 226]

Intrările de materiale se contabilizează în baza documentelor primare care însoțesc materialele procurate. În calitate de documente primare pot fi întilnite:

„Factura fiscală” atunci cand plătitorul este înregistrat ca plătitor de TVA.

ÎCP ,,PanifCOOP” procură materiale de la ”Veslan-Auto”SRL în baza facturii fiscale seria FB4443147 la data de 12 noiembrie 2013 în sumă de 1200 lei, inclusiv TVA (vezi Anexa 8). Se intocmește:

     Debitul contului  211,,Materiale”, subcontul 2119 „Alte materiale”  1000,00 lei

     Creditul contului  521 „Datorii comerciale curente” 1000,00 lei

Respectiv se reflectă și suma TVA:

     Debitul contului  534 „Datorii față de buget”  200,00 lei

     Creditul contului 521 „Datorii comerciale curente” 200,00 lei

Achitarea pentru materialele procurate este efectuată prin transfer si se face formula:

     Debitul contului 521 „Datorii comerciale curente” 1200,00 lei

     Creditul contului 242 „Cont curent in monedă națională”  1200,00 lei

ÎCP ,,PanifCOOP” procură materiale de la ”SC Patipani SRL.” în baza facturii fiscale seria BV9149738 la data de 05 noiembrie 2013 în sumă de 763 lei, inclusiv TVA (vezi Anexa 9). Astfel se intocmesc formulele contabile:

     Debitul contului  211,,Materiale”, subcontul 2119 „Alte materiale”  636,00 lei

     Creditul contului 521 „Datorii comerciale curente” 636,00 lei

Respectiv se reflectă și suma TVA:

     Debitul contului 534 „Datorii față de buget”  127,20 lei

     Creditul contului 521 „Datorii comerciale curente” 127,20 lei

Achitarea pentru materialele procurate este efectuată prin transfer și se face formula:

     Debitul contului 521 „Datorii comerciale curente” 763,20. lei

     Creditul contului 242 „Cont curent in monedă națională”  763,20 lei

2) „Actul de achiziție a mărfurilor” este întocmit cînd materialele sunt procurate de la o persoană fizică. Achitîndu-se impozitul pe venit în sumă de 7% din valoarea materialelor la bugetul de stat

ÎCP ,,PanifCOOP” a procurat materie primă de la persoană fizică Buga Valentina în sumă de 207,00 lei. Astfel vom înregistra urmatoarele formule contabile (vezi Anexa 10)

     Debitul contului  211,,Materiale”, subcontul 2119 „Alte materiale” 207,00 lei

     Creditul contului  544 „Alte datorii curente” 207,00 lei

Suma impozitului pe venit de 7% o vom reflecta astfel:

     Debitul contului  544 „Alte datorii curente” 14,49 lei

     Creditul contului  534 „Datorii față de buget”  14,49 lei

Așa cum activitatea de bază a entității ÎCP ,,PanifCOOP’’ este producerea de panificații, conform facturii fiscale BV5636052 (Anexa 11), la data de 04 aprilie 2014 entitatea procură făină înregistrînd următoarele formule contabile:

Înregistrarea făinei la intrare:

Debitul contului 211 ,,Materiale’’ 14 000,00 lei

Creditul contului 521 ,, Datorii comerciale curente’’ 14 000,00 lei

Reflectarea TVA:

Debitul contului 534 ,,Datorii față de buget’’, subcontul 5344 ,,Datorii privind taxa pe valoarea adăugată’’ 2800,00lei

Creditul contului 521,, Datorii comerciale curente’’ 2800,00 lei

Transmiterea materialelor în producție și pentru alte necesități ale entității (ieșirea materialelor) la contabilizarea operațiunilor aferente eliberării materialelor pentru fabricarea produselor și alte necesități ale entității trebuie să se acorde atenție următoarelor aspecte:

Eliberarea materialelor în producție și pentru alte necesități ale entității se efectuează în baza documentelor primare întocmite în modul corespunzător (fișa – limită de consum, comenzi, bonuri de consum etc. – la eliberarea în cadrul entității; facturi de expediție – la eliberarea către subdiviziunile amplasate teritorial în afara entității). În acest caz, prin eliberarea materialelor se subînțelege transmiterea acestora nemijlocit pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor, reparația mijloacelor fixe, necesitățile gospodărești etc.

2 . Eliberarea materialelor în depozitele secțiilor (sectoarelor), precum și pe șantierele de construcție se consideră ca mișcare internă a acestora.

Eliberarea materialelor trebuie efectuată după greutate, volum și/sau cantitate, adică în strictă concordanță cu normele stabilite de consum al acestora și programul de producție.

4 Lista persoanelor care au dreptul să solicite eliberarea materialelor de la depozit, precum și specimenele semnăturilor acestora trebuie să fie aprobate prin ordinul (dispoziția) conducătorului entității coordonat(ă) cu contabilul-șef.

5 Consumul efectiv de materiale în producție sau pentru alte necesități ale entității se reflectă în creditul contului 211 în corespondență cu conturile de evidență a activelor, consumurilor și cheltuielilor. [11, p.235]

La transmiterea materialelor de la depozit pentru fabricarea produselor și alte necesități ale entității se întocmesc formulele contabile prezentate mai jos:

ÎCP ,,PanifCOOP’’ conform facturii de expediție (Anexa 11) seria WD Nr. 0006239 din data de 01 mai 2014 folosește materiale în activitatea de bază a entității și se întocmește formula contabilă:

1. Reflectarea valorii de bilanț a materialelor utilizate pentru fabricarea produselor de bază:

Debitul contului 812 ,,Activități de bază ’’ 1049,06 lei

Creditul contului 211 ,,Materiale’’ 1049,06 lei

ÎCP. ,,PanifCOOP’’ conform facturii de expediție (Anexa12 ) seria WD Nr. 0006240 din data de 02 mai 2013 folosește materiale în activitatea auxiliară a entității și se întocmește formula contabilă:

1. Reflectarea valorii de bilanț a materialelor utilizate pentru fabricarea produselor de bază:

Debitul contului 812 ,, Activități de bază’’ 738,03 lei

Creditul contului 211 ,, Materiale’’ 738,03 lei

Deci, entitatea ÎCP. ,,PanifCoop’’ conform facturii fiscale (Anexa 13) livreaza pe data de 12 mai 2014 la depozit drojdie și întocemște următoarele formule contabile:

Înregistrarea veniturilor din vînzări:

Debitul contului 221 ,,Creanțe comerciale’’ 42,51 lei

Creditul contului 611 ,,Venituri din vînzări’’, subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor’’ 42,51 lei

Obiectele de mică valoare și scurtă durată a căror valoare unitară nu depășește plafonul stabilit de legislație 1/6, se decontează la costuri/cheltuieli curente active imobilizate.

Transmiterea în exploatare a acestor obiecte se reflectă ca corespondență internă între subconturile deschise la contul de evidență a obiectelor de mică valoare și scurtă durată.

În componența OMVSD conform SNC ,,Stocuri’’, sunt incluse:

-Instrumentele și dispozitivele cu destinație specială

-Utilajul de schimb

-Ambalajul tehnologic

-Inventarul de producție și uz casnic

-Îmbrăcămintea și încălțămintea specială

Obiectele de mică valoare și scurtă durată joacă un rol important în activitatea economică și administrativă a entităților. Evidența operațiilor a obiectelor de mică valoare și scurtă durată în cadrul entității se perfectează în baza documentelor primare, care sînt similare și pentru celelalte stocuri.

Evidența analitică a obiectelor de mică valoare și scurtă durată se ține pe tipuri de obiecte, locuri de păstrare și direcții de utilizare.

Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată, precum și a uzurii acestora sînt destinate contul de activ 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată ’’ și contul de pasiv 214 ,,Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’.

În contul 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’ se contabilizează OMVSD aflate în stocuri, precum și construcțiile provizorii (neprevăzute în lista de titluri) edificate de entitate .

În debitul contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’ se reflectă:

– costul efectiv al OMVSD fabricate in cadrul entității;

– consumurile aferente intrării OMVSD;

– valoarea OMVSD aflate în exploatare, valoarea unitară a cărora depășește ½ din limita stabilită;

– suma majorării (ajustării) valorii OMVSD intrate în anii precedenți.

În creditul contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’ se reflectă:

– valoarea de bilanț a OMVSD ieșite (predate în exploatare, casate, vîndute, transmise altor entități ca cotă în capitalul statutar și cu titlu gratuit, transferate în componența mijloacelor fixe/mărfurilor etc.);

– suma micșorării (ajustării) valorii OMVSD intrate în anii precedenți.

– uzura decontată aferentă OMVSD ieșite. [11, p.240].

Soldul contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’ este debitor, și reprezintă valoarea OMVSD la finele perioadei de gestiune ceea ce este reflectat în capitolul 2 ,,Active curente’’ din Bilanțul contabil. [11, p.241]

În contul 214 ,,Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’ se contabilizează uzura OMVSD și a construcțiilor provizorii (neprevăzute în lista de titluri).

În creditul contului 214 ,,Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’ se reflectă calcularea uzurii, iar în debit – decontarea uzurii calculate aferentă OMVSD și construcțiilor provizorii ieșite.

Soldul contului 214 ,,Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată’’ este creditor, și reprezintă suma uzurii calculate a OMVSD la finele perioadei de gestiune care este ulterior scăzută la calcularea valorii obiectelor de mică valoare și scurta durată care se reflectă în capitolul 2 ,,Active curente’’ din Bilanțul contabil.

Entitatea cooperatistă ÎCP ,,PanifCOOP’’ conform facturii fiscale BV 3446666 (Anexa 14) la data de 15 aprilie 2014 a procurat de la S.R.L. ,,Mariana Chițan obiecte de mică valoare și scurtă durată, dupa care ulterior sunt întocmite formulele contabile:

1. Reflectarea intrării OMVSD, fără TVA:

Debitul contului 213 ,,Obiecte de mică valoare și scurtă durată’’ 833,00 lei

Creditul contului 521 ,,Datorii comerciale curente’’ 833,00 lei

2. Reflectarea trecerii în cont a TVA, conform facturii fiscale:

Debitul contului 534 ,,Datorii față de buget’’, subcontul 5344 ,,Datorii privind taxa pe valoarea adăugată’’ 166,67 lei

Creditul contului 521 ,,Datorii comerciale curente’’ 166,67 lei

3.Achitarea Obiectelor de mică valoare și scurtă durată:

Debitul contului 521 ,,Datorii comerciale curente’’ 1000,00 lei

Creditul contului 241 ,,Casa’’ 1000,00 lei

ÎCP ,,PanifCOOP” a procurat la data de 04 mai 2014 în baza facturii fiscale seria JK0025901 o ,,Lada plastică in valoare de 1480,00 lei (vezi Anexa15).

1. Reflectăm aprovizionarea de la furnizor cu OMVSD:

     Debitul contului 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată” 1233,33 lei

     Debitul contului 534 ,,Datorii față de buget’’, subcontul 5344 ,,Datorii privind taxa pe valoarea adăugată’’ 246,67 lei

     Creditul contului  521 „Datorii comerciale curente” 1480,00 lei

2. Refelectăm darea în folosință a OMVSD:

     Debitul contului 213,,Obiecte de mică valoare și de scurtă durată”, subcontul 2132 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată în exploatare” 1480,00 lei

     Creditul contului 213,,Obiecte de mică valoare și de scurtă durată”, subcontul 1 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată în stoc” 1480,00 lei

3. Reflectăm uzura Obiectelor de mică valoare și scurtă durată date ăn folosință:

     Debitul contului 821 „Consumuri indirecte de productie” 1480,00 lei

     Creditul contului 214 „Uzura obiecte de mică valoare și scurtă durată”  1480,00 lei

4. Casarea obiecte de mică valoare și scurtă durată se face prin formula:

     Debitul contului 214 „Uzura obiecte de mică valoare și scurtă durată”, subcontul 2141 „Uzura Obiecte de mică valoare și scurtă durată”   1480,00 lei

     Creditul contului 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată” 1480,00 lei

La ieșirea OMVSD se perfectează actul de casare a OMVSD, proces – verbal de casare a OMVSD. Conform Politicii de contabilitate evaluarea OMVSD se face la valoarea de bilanț a OMVSD.

ÎCP ,,PanifCOOP” deține obiecte de mică valoare și scurtă durată, la finele perioadei de gestiune, în valoare de 1183333 lei (Anexa 3, Bilanț Contabil).

Menționez că pe lîngă obiectele de mică valoare și scurtă durată în componența stocurilor intră atăt producția în curs de execuție, cît și produsele finite. Astfel, modul de ținere a evidenței contabile referitoare la contabilizarea produselor și a producției în curs de execuție va fi prezentată in subcapitolul următor.

2.2 Contabilitatea producției în curs de execuție și a produselor finite

Producția în curs de execuție cuprinde producția care nu a trecut prin toate stadiile de prelucrare, prevăzute fiind în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor tehnice și recepției sau necompletate în întregime, ea cuprinde atât producția de bunuri, cât și cea de prestări servicii, precum și studiile în curs de execuție sau neterminate.

Contabilitatea sintetică a produselor in curs de executie conform planului de conturi în vigoare se efectuiază cu ajutorul contului 215 ,,Produse in curs de executie”, care asigură evidența existenței și mișcării produselor in curs de executie.

Astfel, producția în curs de execuție se debitează cu suma produselor și serviciilor în curs de execuție la finele perioadei de gestiune și se creditează cu casarea valorii de bilanț a producției în curs de execuție la începutul perioadei de gestiune.

În dezvoltarea contului 215 „Producția în curs de execuție” pot fi deschise următoarele conturi de gradul II:

2151 „Produse în curs de execuție”;

2152 „Servicii în curs de execuție”, 215.3 lucrări în curs de exeuție .

Soldul contului este debitor și reprezintă valoarea produselor și serviciilor în curs de execuție la finele perioadei de gestiune. [11, p.254]

Entitatea cooperatistă ÎCP ,,PanifCOOP’’ nu dispune de producție în curs de execuție, așa cum le trec deodată pe contul 216 ,,Produse’’,  avînd doar produse finite.

Entitatea Cooperatistă de panificație ÎCP ,,PanifCOOP” produce pîîne și produse de panificație precum: chiflă, franzele, colac, pesmeți etc.

Potrivit regulilor de formare a prețului la pâine și la produsele de panificație, adaosul comercial nu poate depăși 10 % la sută.

Produsele sunt bunurile fabricate în cadrul entității care includ:

– semifabricatele sunt bunuri a căror proces de producție a fost finalizat într-o secție (fază de fabricație) și care sunt supuse în continuare prelucrării în altă secție, sau se livrează consumatorilor.

– produsele finite sunt bunurile care au parcurs în întregime toate stadiile procesului de producție și nu necesită prelucrări ulterioare în cadrul entității, au fost supuse probelor tehnice și recepției, sunt integral completate și pot fi depozitate direct în vederea livrării și depozitării cumpărătorilor.

– produsele secundare sunt bunurile care se obțin în precesul de producție concomitent cu produsele principale și au o importanță secundară, valoare nesemnificativă față de acestea.

Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea produselor este destinat contul de activ 216 ,,Produse’’.

În debitul contului 216 ,,Produse’’ se reflectă costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor și produselor secundare fabricate de către entitate în cursul perioadei de gestiune (lunii/trimestrului), iar în credit – decontarea costului efectiv al acestora în cazul vînzării sau utilizării în alte scopuri.

Soldul contului 216 ,,Produse’’ este debitor, ce reprezintă costul efectiv al stocurilor de produse la finele perioadei de gestiune și se reflectă în capitolul 2 ,,Active curente’’ din Bilanțul contabil.

Contabilitatea produselor se ține în expresie cantitativă și valorică. Evidența cantitativă a produselor se ține în unități de măsură, pornind de la calitățile fizice ale acestora: volum, greutate, suprafață, unități liniare, bucăți etc.

În unele ramuri pentru evidența cantitativă a produselor omogene se aplică unități de măsură convențional-naturale (de exemplu, conservele – în borcane convenționale; unele substanțe conținute în produse – pornind de la greutatea sau volumul substanțelor utile ale acestora).

Evidența analitică a produselor se ține pe denumiri, tipuri, articole, dimensiuni, modele, fasoane, precum și pe alte direcții prevăzute în politica de contabilitate a entității. [11, p.259].

Intrarea produselor are loc în urma:

– primirii din secțiile activităților de bază și auxiliare, precum și după prelucrarea la alte entități;

– altor operațiuni (decontarea consumurilor aferente creării obiectelor de imobilizări corporale și mijloace fixe; majorarea costului efectiv al produselor fabricate în anii precedenți;

-reflectarea plusurilor de produse constatate la inventariere;

-înregistrarea costului produselor returnate de la cumpărători.

Evaluarea curentă a produselor se efectuează în conformitate cu politica de contabilitate a entității la costul efectiv sau normativ.

Costul efectiv al produselor fabricate în cadrul entității se determină după finalizarea ciclului de fabricare a produselor și include consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii și consumurile indirecte de producție (S.N.C. ,,Stocuri’’ ).

Costul normativ al produselor se determină, luînd în considerație nivelul normativ al consumurilor materiale directe, consumurilor directe privind retribuirea muncii și al consumurilor indirecte de producție aferente producției în curs de execuție. Normele consumurilor trebuie analizate sistematic și revizuite pe măsura necesității.

La intrarea (depozitarea) produselor se întocmesc formulele contabile:

Intrările în acest cont se fac de la producția de bază prin formula contabilă, în luna decembrie (vezi Anexa 17):

Debitul contului 216 „Produse”, subcontul 2161 „Produse finite” 14369,54 lei

Creditul contului 811 „Actiităția de bază” 14369,54 lei

Ieșirea produselor are loc în urma:

vînzării altor entități și persoane;

altor operațiuni (utilizarea pentru necesitățile proprii ale entității);

acordarea sub formă de împrumut în natură;

transferarea în componența mijloacelor fixe și Obiectelor de mică valoare și de scurtă durată;

micșorarea (ajustarea) costului produselor fabricate în anii precedenți;

reflectarea lipsurilor constatate la inventariere;

casarea în urma calamităților naturale și altor evenimente excepționale etc.)

ÎCP „PanifCOOP” la data de 04.05.14 în baza facturii cu seria JK0025086 a livrat produse IMSP Spitalul Clinic or. Sîngerei în sumă de 553,20 lei (Anexa 16) și se întocmeste formula:

     Debitul contului  221 „Creanțe comerciale” 553,20 lei

     Creditul contului 534,,Datorii față de buget”,subcontul 5344 „Datorii privind Taxa pe valoare adăugată” 40,98 lei

     Creditul contului 611 „Venituri de vinzari” –   512,22lei

Obiectele vîndute sunt înregistrate în „Registrul soldurilor și rulajelor în prețuri de vînzare” pe fiecare obiect vîndut în parte.

Produsele sunt eliberate pentru a fi comercializate prin rețeaua proprie de magazine, ca document primar este factura de expediție eliberată de secția vînzări.

Astfel în baza facturii cu seria WD 006201 la data de 04 martie 2014 ÎCP „PanifCOOP” a eliberat produse în magazinul propriu N2 în sumă de 656 lei ( Anexa 18).

Debitul contului 217 „Mărfuri” 656,00 lei

Creditul contului 216 „Produse”, subcontul 2161 „Produse finite” 656,00 lei

Sau ieșirile în alte scopuri:

Debitul contului 711 „Costul vînzărilor” 14369,54 lei

Creditul contului 216 „Produse”, subcontul 2161 „Produse finite” 14369,54 lei (vezi Anexa 17).

ÎCP „PanifCOOP” ține evidența sintetică a producției in Jurnal – order la contul 216 „Producție finită” cu total pe subconturi.     

Evidența analitică a producției finite este dusă aparte pentru fiecare fel de produse: pîîne simplă, pîîne de grîu, pîine cu împletituri, franzele simple, franzele cu tărîță, moțoc, chiflă etc. Evidența la prețul de cost  se duce în „Situația de rulaj a producției la preț de cost”, unde se indică mișcarea produselor, denumirea fiecărui produs,  cantitatea, prețul și costul acesteia.

După ce produsele s-au fabricat ele sunt transportate la încărcare  unde este verificată calitatea și rezistența produselor și de asemenea se controlează dacă poate fi dată în exploatare.

Producția finită la entitatea Cooperatistă de panificație ÎCP. ,,PanifCOOP” este realizată pe teritoriul R. Moldova. Astfel ÎCP. „PanifCOOP” transportă produsele fabricate la entitățile cu care au incheiat contracte, precum: ,,Speranța-Brînzilă” ÎI, ,,Ana Ciobanu-Comerț”ÎI, ÎI ,,Albinuța Antonean” , IMSP Spitalul Clinic or. Sîngerei, ,,Consumcoop Drăgănești”, ,,Consumcoop Vrănești” și la magazinele proprii ale entității Mag.N2 ,,Pîine proaspătă”, Mag.N4 ,,Baștina”. Vînzarea perfectîndu-se prin „Factura fiscala”.

ÎCP „PanifCOOP” la data de 30 noiembrie 2013 în baza facturii cu seria JK0031864 a livrat produse IMSP Spitalul Clinic or. Sîngerei în sumă de 348,30 lei (Anexa 19) și se întocmeste formula:

     Debitul contului  221 „Creanțe comerciale”   348,30 lei

     Creditul contului 534 ,,Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”  25,80 lei

     Creditul contului  611 „Venituri de vinzari”   322,50 lei

Obiectele vîndute sunt înregistrate în „Registrul soldurilor și rulajelor în prețuri de vînzare” pe fiecare obiect vîndut în parte.

Intrările în acest cont se fac de la producția de bază prin formula contabilă, în luna decembrie (vezi Anexa 17)

Debitul contului 216 „Produse”, subcontul 2161 „Produse finite” 14369,54lei

Creditul contului 811 „Producția de bază” 14369,54 lei

Produsele sunt eliberate pentru a fi comercializate prin rețeaua proprie de magazine, ca document primar este factura de expediție eliberată de secția vînzări.

Astfel în baza facturii cu seria WD 0067301 ÎCP. „PanifCOOP” a eliberat produse în magazinul propriu Nr 4 ,,Baștina în sumă de 50,00 lei ( Anexa 20).

Debitul contului 217 „Mărfuri” 50,00 lei

Creditul contului 216 „Produse”, subcontul 2161 „Produse finite” 50,00 lei

Sau ieșirile în alte scopuri:

Debitul contului 711 „Costul vînzărilor” 14369,54 lei

Creditul contului 216 „Produse”, subcontul 2161 „Produse finite” 14369,54 lei (vezi Anexa 17).

Inventarierea producției este executată la sfîrșitul lunii în zile libere. Se verifică la fața locului numărul efectiv de produse și corespunderea lor cu datele din contabilitate, procedura de inventariere este aceeași ca și la alte materiale.

Una din celelalte componente caracteristice stocurilor sunt mărfurile, de aceea axindu-ne pe modul de ținere a contabilității in ceea ce privește evidența contabilă a mărfurilor o putem regăsi în subcapitolul ce urmează

2.3 Contabilitatea mărfurilor

Mărfurile sunt bunurile pe care entitatea le procură în vederea revînzării. Toate aceste bunuri și servicii pot face obiectul contabilității stocurilor numai in măsura în care ele constituie proprietatea entității respective, inclusiv si acele aflate in custodie, in prelucrare sau consignație la terti.

Mărfurile reprezintă valori de mărfuri și materiale achiziționate pentru revînzare, sau produse transmise spre vînzare magazinelor proprii. Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mărfurilor înregistrate în bilanțul entității este destinat contul de activ 217 ,,Mărfuri’’.

În debitul contului 217 ,,Mărfuri’’se reflectă:

– valoarea de cumpărare (contractuală) a mărfurilor procurate contra plată sau într-un alt mod;

– consumurile aferente procurării mărfurilor;

– sumele adaosului comercial și TVA aferente stocului și valorii mărfurilor intrate (în cazul evaluării curente a mărfurilor la prețul de vînzare);

-suma majorării (ajustării) valorii mărfurilor intrate în anii precedenți;

– valoarea de piață a plusurilor de mărfuri constatate la inventariere;

– suma depășirii valorii realizabile nete a mărfurilor din evaluarea precedentă (în limita valorii de intrare).

În creditul contului 217 ,,Mărfuri’’se reflectă:

– valoarea de bilanț a mărfurilor ieșite în urma vînzării, depunerii în capitalul statutar al altei entități, transmiterii cu titlu gratuit, constatării lipsurilor etc.;

– sumele adaosului comercial și TVA aferente mărfurilor vîndute (în cazul evaluării curente a mărfurilor la prețul de vînzare);

– suma micșorării (ajustării) valorii mărfurilor intrate în anii precedenți;

-diferența dintre valoarea de intrare a mărfurilor și valoarea realizabilă netă a acestora.

Soldul contului 217 ,,Mărfuri’’este debitor, și reprezintă valoarea mărfurilor la finele perioadei de gestiune ce se reflectă în capitolul 2 ,,Active curente’’ din Bilanțul contabil. [11, p.232]

Intrările de mărfuri se contabilizează în baza documentelor primare care însoțesc mărfurile procurate. În cazul dat în calitate de document primar este „Factura fiscală” atunci când plătitorul este înregistrat ca plătitor de TVA.

ÎCP „PanifCOOP” procură mărfuri de la SRL. Ewridica-COM în baza facturii fiscale seria BV 5955908 în data de 1 mai 2014, în sumă de 734,50 lei, inclusiv TVA (Anexa 21)

La realizarea operațiunii se întocmește formulele contabile:

Debitul contului 217 „Marfuri” 612,10 lei

Creditul contului 521 „Datorii comerciale curente” 612,10 lei

Respectiv se reflectă și suma TVA:

Debitul contului 534 „Datorii față de buget” 122,40 lei

Creditul contului 521 „Datorii comerciale curente ” 122,40 lei

Achitarea pentru mărfurile procurate este efectuată prin transfer și se face formula:

Debitul contului 521 „Datorii comerciale curente ” 734,50 lei

Creditul contului 242 „Conturi curente în monedă nationala” 734,50 lei

ÎCP „PanifCOOP„ vinde mărfuri conform facturii de expediție seria OB 0112011 în data de1 mai 2013, mărfurile vindute avind sumă de 1787,70 lei (vezi Anexa 22). La realizarea operațiunii se întocmește formulele contabile:

Debitul contului 711 „Costul vinzarilor” 1787,70 lei

Creditul contului 217 „Marfuri” 1787,70 lei

Aplicarea în viața reală a evaluării și contabilizării stocurilor trebuie implementată într-un mod eficient atingînd scopul unei analize eficace caracteristică fiind entității cooperatiste ,,ÎCP. PanifCOOP’’din or. Sîngerei.

Deci pe baza celor expuse mai sus se va efectua analiza stocurilor în baza datelor entității respective .

III.Analiza gestionării stocurilor entității (în baza materialelor ÎCP ,,PanifCOOP’’)

Analiza aprovizionării și utilizării stocurilor

În cadrul unei economii de piață una din atențiile deosebite trebuie acordată stocurilor. Aprovizionarea și utilizarea stocurilor în cadrul entităților poate influența direct atît totalitatea activităților desfășurate, cît și rezultatele acestora.

Astfel, menționez faptul că o desfășurare normală a procesului de aprovizionare în interiorul entităților nu poate fi realizată fără existența unui program de aprovizionare ce ar prevedea asigurarea tuturor necesităților respective.

Făcînd referință la analiza procesului de aprovizionare putem constata că însăși această analiză poate fi structurată pe mai multe segmente, cum ar fi:

-acoperirea necesarului de aprovizionat cu contracte incheiate intre entitate și furnizori;

-realizarea programului de aprovizionare a entității în total și pe principalele resurse de materiale;

-asigurarea necesarului de materii prime și resurse materiale din punct de vedere cantitativ, calitativ și la termen. [12. 76 p. ]

Deci, pentru obținerea rezultatelor veridice în urma efectuării unei analize efective, este necesar să deducem faptul că în practica economică caracteristic entităților economice, analiza aprovizionării și utilizării cu resurse materiale trebuie nemijlocit începută cu una din aprecierea planului de aprovizionare a entităților, cu diferite tipuri de materiale pe întreg parcursul perioadei de gestiune.

Și totuși, pentru efectuarea unei analize aprofundate caracteristic procesului de aprovizionare cu resurse materiale, ar fi mai obiectiv dacă se va aprecia corespunderea furnizării resurselor de materiale, cu acele date care sunt indicate în contractele încheiate cu furnizorii respectivi.

Totodată, putem constata că odată ce una din entitățile economice au ca scop efectuarea unei analize atît efective cît și eficiente în ceea ce privește aprovizionarea de stocuri, ei sunt obligați să efectuieze aceasta lunar în baza informațiilor ce sunt furnizate de secția de aprovizionare a entităților.

De regulă, această etapă deseori este efectuată pentru a verifica atît totalitatea modificărilor ce au loc în stoc, cantitatea tuturor intrărilor pentru anumite perioade, cît și asigurarea necesarului pentru fiecare stoc în aparte.

Pentru determinarea stării de utilizare și aprovizionare a stocurilor se va efectua o analiză eficientă în baza datelor indicate in tabelele 3.1.1, 3.1.2 și 3.1.3 caracteristice entității de panificație ÎCP ,,PanifCoop ”, pentru perioada anilor 2011-2013

Tabelul 3.1.1

Analiza aprovizionării și utilizării stocurilor pentru perioada anului 2011, mii lei

În urma efectuării calculelor indicate în tabelul 3.1.1 ajungem la concluzia că pe întreg parcursul anului 2011 entitatea cooperatistă de panificație ÎCP ,,PanifCOOP “ la începutul perioadei de gestiune dispune de total materiale in sumă de 738,5 mii lei.

Astfel, analizînd datele din tabelul respectiv, observăm că pe parcursul a unui an de zile în cadrul entității de panificație ÎCP ,,PanifCOOP“ au avut loc atît intrările cit și ieșirile de materiale aducînd ca rezultat unele modificări în obținerea soldului de la finele perioadei de gestiune, conținînd o mare importanță și asupra calculării soldului final în zile de consum.

Caracteristic entității materia primă este considerată baza resurselor aflate în stoc, de aceea conform tabelului 3.1.1, putem observa că în perioada anului 2011 au avut loc intrări de materii prime in sumă de 4812,81 mii lei și ieșiri în valoare de 4803,00 mii lei.

Pe lîngă materia primă o importanță deosebită o au și bunurile destinate revînzării, înregistrînd pe parcursul anului intrări și iesiri în jur de 4448,66 mii lei și 4461,29 mii lei obținînd în rezultat micșorarea soldului de la finele perioadei de gestiune în valoare de 30,09 mii lei și respectiv soldul final în zile de consum fiind de doar 2 zile.

Tabelul 3.1.2

Analiza aprovizionării și utilizării stocurilor pentru perioada anului 2012 mii lei

Anul 2012 ne aduce cu sine modificări radicale a materialelor transmise terților comparativ cu anul 2011 conținînd același sold pe intreg parcursul anului de 14,38 mii lei.

La fel pe parcursul anului 2012 în componența obiectelor de mică valoare și de scurtă durată au avut loc atît intrări în valoare de 84,87 mii lei cît și ieșiri în sumă de 65,27 mii lei ceea ce a dus la obținerea soldului final de aproximativ 158,50 mii lei și totodată la majorarea soldului final în zile de consum in jur de 874 zile.

Combustibilul, este considerat unul din indicatorii nu mai puțini importanți caracteristic entității cooperatiste de panificație ÎCP. ,, PanifCOOP “ .

Astfel, pe parcursul întregului an au avut loc intrări in valoare de 725,30 mii lei și ieșiri în sumă de 684,08 mii lei ceea ce a dus la creșterea soldului final în zile de consum cu 26 de zile față de perioada anului 2011 cînd soldul la finele perioadei în zile era de doar 3 zile.

Tabelul 3.1.3

Analiza aprovizionării și utilizării stocurilor pentru perioada anului 2013 mii lei

În perioada anului 2013, cît și pe întreg parcursul anului 2012 se observă o stabilitate a resurselor de materiale aflate în stocul entității analizate.

Materialele transmise terților si toate celelalte materiale aflate în stoc, conțin același sold atît la începutul perioadei de gestiune, cît și la finele perioadei de gestiune atingînd o valoare în sumă de 14,38 mii lei pentru materiale transmise la terți și respectiv 3,77 mii lei pentru alte materiale.

Analiza structurii și dinamicii stocurilor

Caracteristic procesului de producție este impunerea eficienței corecte a stocurilor atît la începutul, cît și la finele perioadei de gestiune.

Astfel, fiecare din entitățile economice ar trebui să implementeze de sine stătător volumul necesar al stocurilor disponibile pentru o perioadă îndelungată de timp, ținînd cont în același timp și de totalitatea schimbărilor tuturor activitătilor desfășurate în cadrul entității.

Axîndu-ne pe compartimentul analizei structurii și dinamicii stocurilor putem menționa că de regulă analiza este legată de mai multe aspecte.

Deci, pentru a studia starea dinamicii stocurilor la entitatea de panificație ÎCP “Panifcoop,, se va determina o analiză eficientă caracteristică stocurilor în dinamică pentru perioada anilor 2011-2013 în baza datelor incluse in tabelele 3.2.1 și tabelul 3.2.2

Tabelul 3.2.1

Analiza dinamicii stocurilor pentru perioada anului 2011-2012 mii lei

Analizînd datele din tabelul 3.2.1 ajungem la concluzia in anul 2011 atît produsele cît și mărfurile înregistrează o valoare mai mare în sumă de 422,47 mii lei față de suma înregistrată în anul 2012 atingînd valoarea de 358,43, ceea ce duce la o abatere de -55483 si respectiv -8552 lei.

De fapt, putem menționa că odată cu o majorare a materialelor de 32,44 mii lei la fel și ceilalți indicatori precum obiectele de mică valoare și de scurtă durată obțin o scădere a valorii înregistrînd o abatere de -390 lei

Ritmul de creștere al dinamicii stocurilor pentru perioada anilor 2011-2012 se definește prin aceea că cea mai mare valoare înregistrată au obținut-o materialele care constituie 114,6 %, fiind considerat cel mai mare ritm de crestere față de toți ceilalți indicatori.

Pentru produse, ritmul creșterii inregistrează o deviere a valorii de 72 % față de obiectele de mică valoare și de scurtă durată ce obțin un procentaj în sumă de 100%.

Tabelul 3.2.2

Analiza dinamicii stocurilor pentru perioada anului 2013 mii lei

Tabelul 3.2.2 ne oferă informații cu privire la analiza dinamicii stocurilor pentru perioada anului 2012-2013.

Astfel caracteristic perioadei respective, conform datelor tabelului se observă o creștere rapidă a Obiectelor de mică valoare și scurtă durată de 154,21 mii lei pentru anul 2013, ceea ce a dus la obținerea unei abateri de 36270 lei comparativ cu perioada anului 2012, unde pe parcursul anului 2012 s-a obținut o valoarea a abaterii de oproximativ – 390 lei. Așadar, odată cu creșterea bruscă a valorii OMVSD, la fel și mărfurile obțin o majorare a valorii caracteristice perioadei 2013, unde pe parcursul anului 2012 a fost înregistrată o valoare negativă a abaterii în sumă de -55483 lei.

Deci, menționăm că conform tabelului respectiv se observă o mică schimbare a situației ca rezultat al creșterii valorilor stocurilor. Acestă situație se datorează faptului că odată cu efectuarea calculelor a fost înregistrată o majorare a abaterii totale în valoare de +57271 lei comparativ cu rezultatul caracteristic perioadei precedente.

Ritmul de crestere caracteristic obiectelor de mică valoare și de scurtă durată pentru perioada curentă a înregistrat o crestere de aproximatix 131 %, față de perioada anului precedent in care s-a obținut o valoare de 100%.

La fel se observă o majorare a ritmului de creștere caracteristic mărfurilor pentru perioada anului 2013 de 107,15 % față de perioada anului 2011 unde s-a înregistrat o deviere a valorii de aproximativ 86 %.

Tabelul 3.2.3

Analiza structurii stocurilor pentru perioada anilor 2011-2012 mii lei

Analizînd datele din tabelul 3.2.3 ajungem la concluzia că odată cu efectuarea calculelor în componența entității de panificație ÎCP. ,,PanifCOOP” au fost înregistrate unele modificări caracteristice pentru perioada anilor 2011-2012.

În anul 2011 ponderea pentru materiale atingea valoarea de 29,21 %, pe cînd în anul 2012 caracteristic pentru materiale ponderea a înregistrat o crestere majoră de aproximativ 34,92 %, ceea ce a dus la o majorare a sumei de 255,61 mii lei.

Astfel, odată cu creșterea ponderii la materiale, are loc și o micsorare a ponderii în procente specifice mărfurilor, care au îngeristrat în anul 2012 ponderea de 46,02 %, iar în anul 2011 ponderea era de 51,36 ceea ce a dus la o creștere rapidă a valorii în lei pentru anul 2011 in valoare de 392,37 fată de anul 2012

Tabelul 3.2.4

Analiza structurii stocurilor pentru perioada anilor 2012-2013 mii lei

După cum rezultă din calculele efectuate in tabelul 3.2.4, putem observa că în perioada anilor 2012 -2013 analiza structurii stocurilor diferă de la o perioadă la alta.

Analizînd fiecare indicator inclus în tabelul dat, se poate observa că odată ce ponderea unui indicator este mai mare în perioada anului 2012, in anul 2013 la fel ponderea aceluiași indicator poate fi micșorată și invers.

Deci, dacă în anul 2012 entitatea cooperatistă de panificație ÎCP ,,PanifCOOP” dispunea de materiale în valoare de 255,61 mii lei, în anul 2013 materialele deja dețineau o valoare majorată ce atingea suma de 264,35 mii lei, ceea ce a dus la o diminuare a ponderii respective in perioada anilor 2012-2013 de aproximativ 1,43 % .

În anul 2012, pentru produse ponderea atingea valoarea de 2,95 %, iar în anul 2013 ponderea la produse era de doar 1,22 %, ceea ce a dus la o diminuare a valorii în lei caracteristică fiind pentru perioada anului 2013 înregistrîndu-se o valoare de aproximativ 9688 lei.

În ceea ce privește dinamica și structura stocurilor, se merită de apreciat faptul că în perioada anului 2011 cît și în anul 2013 entitatea de producție ÎCP ,,PanifCoop” înregistrează valori ridicate pozitive în sumă de 763,93 mii lei și 789,26 mii lei, spre deosebire de anul 2012 unde au fost obținute rezultate ce au înregistrat o deviere a sumei de 731,99 mii lei ceea ce se poate observa în figura3.2.1

Figura 3.2.1 Analiza dinamicii stocurilor pentru perioada anilor 2011-2013 ( mii lei)

În procesul de analiză a activității entității ajungem la concluzia că ÎCP ,,PanifCoop” pe întreg parcursul perioadei de 3 ani a reușit să obțină atit rezultate pozitive spre binele entității, cît și înregistrarea a noi rezultate mai puțin plauzibile. Din punct de vedere al aprovizionării și utilizării stocurilor din cadrul entității e de menționat că ÎCP ,,PanifCoop” dispune de suficiente resurse materiale aflate în stoc la dispoziția ei, avînd loc pe întreg parcursul anilor 2011-2012 mișcarea sistematică a intrărilor și ieșirilor de materiale în cantități suficiente înregistrînd doar valori pozitive.

Concluzii și propuneri

Ca rezultat a cercetărilor efectuate la întocmirea prezentei teze, s-a stabilit o parte componentă indispensabilă a contabilității financiare cum ar fi „Contabilitatea stocurilor’’.

În cadrul elementelor patrimoniale ale entității un rol important îl au activele circulante din cadrul cărora fac parte și stocurile.

Această importanță este dată de faptul că fiecare din unitățile de producție nu ar putea să desfășoare acele activități economice fără existența stocurilor.

De aceea, ca procesul de producție să conțină un caracter continuu este necesar ca să fie aprovizionat la timp cu diverse materii prime și materiale ce sunt considerate necesare pentru o ritmicitate permanentă a procesului.

Conform analizei efectuate pe parcursul lucrării s-au evidențiat următoarele momente importante:

-componența și structura stocurilor din cadrul ÎCP „PanifCoop” include: active circulante, stocuri utilizate în activitatea de comerț, în activitatea de producție, ș.a.

-evaluarea acestora în cadrul entității se efectuează conform Standardelor Naționale de Contabilitate;

-documentarea operațiilor privind intrările și ieșirile de stocuri se întocmește conform legislației în vigoare;

Entitatea ÎCP ,,PanifCOOP’’ care are ca obiect principal de activitate producția, trebuie să dețină suficiente stocuri astfel încît procesul de producție să posede continuitate. Totodată, structura și mărimea stocurilor trebuie stabilită în așa fel, astfel încît să nu existe lipsuri dintr-o anumită materie primă sau din contra, să existe supra stocuri din alte materii prime.

Lipsa stocurilor de materii prime poate duce la întreruperea activității de producție și automat sunt influențate negativ veniturile entității cu repercusiuni directe asupra profitului.

La ÎCP ,,PanifCOOP”, rolul determinant al stocurilor este evidențiat de faptul că acestea asigură certitudine, siguranță și garanție în alimentarea continuă a producției și ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia.

În capitolul II ,,Contabilitatea stocurilor” al tezei a fost analizat aspectul practic al contabilității stocurilor pe baza materialelor din cadrul entității. În urma studiului de contabilizare a stocurilor în cadrul entității cooperatiste ÎCP „PanifCOOP” precum și mișcarea lor, s-a constatat faptul că entitatea respectă cerințele generale privind modul de contabilizare a stocurilor de materiale și anume:

– evidența contabilă se ține în documente justificative;

-datele din documentele justificative se centralizează la nivel de entitate în registre;

-documentele centralizatoare servesc drept sursă pentru înregistrarea în Cartea mare, iar aceste înregistrări, la rîndul lor servesc la întocmirea situațiilor financiare;

În capitolul III ,,Analiza gestionării stocurilor entității” am evaluat aspectul practic în ceea ce privește aprovizionarea și utilizarea stocurilor caracteristice entității. Și deci dacă ar fi să apreciem evoluția entității în această perioadă timp de 3 ani, în perioada anilor 2011-2013 emtitatea de panificație dispunea de rezultate îmbucurătoare, observîndu-se în urma calculelor efectuate o majorare a ritmului de creștere caracteristic mărfurilor pentru perioada anului 2013 de 107,15 % față de perioada anului 2011 unde s-a înregistrat o deviere a valorii de aproximativ 86 %. La fel am putea menționa că deci, dacă în anul 2012 entitatea cooperatistă de panificație ÎCP ,,PanifCOOP” dispunea de materiale în valoare de 255,61 mii lei, în anul 2013 materialele deja dețineau o valoare majorată ce atingea suma de 264,35 mii lei, ceea ce a dus la o diminuare a ponderii respective in perioada anilor 2012-2013 de aproximativ 1,43 % . De aici și rezultă că pe parcursul perioadei 2012 entitatea analizată din nefericire dispune de o situație a stocurilor mai puțin favorabilă.

Deși, în general, sunt respectate regulamentele și prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate ale actelor normative în vigoare, în cadrul  ÎCP „PanifCOOP” organizarea contabilității se face conform cerințelor „Legii contabilitatii” din 04.04.1995; Standardelor Naționale de Contabilitate și nu în ultimul rînd prin planul de conturi al activitătii economico-financiare a entității.

Privitor la ținerea evidenței contabile în interiorul ÎCP „PanifCOOP” responsabilitatea pentru organizare o poartă conducătorul entității.

De asemenea o latură importantă în organizarea activității este faptul că ar fi trebuie să se asigure necesarul de personal atît din punct de vedere cantitativ, cît si din punct de vedere a gradului de calificare a personalului angajat, pentru a putea asigura desfașurarea eficientă a activității entității din punct de vedere economic.

În cadrul ÎCP „PanifCOOP” evidența contabilă se duce semiautomatizat, care funcționează sub formă de programă, operațiile omogene se înscriu  unele în forma computerizată în registre cumulative numite „Jurnale-order” în baza documentelor primare.

Entitatea de panificație ÎCP ,,PanifCoop” dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea informației contabile ceea ce mult ajută la simplificarea lucrului contabil.

Evidența contabilă în cadrul entității de panificație ,,PanifCOOP” este efectuată de către serviciul contabilitate, fiind o structură desinestătătoare .

Secția de contabilitate se supune direct directorului societății, evidența contabilă, fiind efectuată de către contabilul-șef, Cașcaval Eugenia

         În urma studierii modului de ținere a contabilității în cadrul ÎCP „PanifCOOP” nu am observat încălcări grave de la actele normative și legislative care reglementează activitatea contabilă, cu unele mici excepții -documentele primare nu sunt înregistrate la timp, ceea ce încalcă disciplina contabilă.

 În general, rezultatele evidenței contabile a entității de panificație ÎCP ,,PanifCOOP”, reflectă o situație favorabilă în ceea ce privește activitatea și dezvoltarea ei.

De aceea, pentru ca situația entității analizate să obțină rezultate cît mai favorabile trebuie luate in seamă unele din recomandările propuse precum:

– respectarea normelor de consum în procesul de fabricare a produselor;

– automatizareatotală a evidenței contabile;

La nivelul întregii activități economice a entității, am putea face recomadarea de a majora și de a diversifica tipurile de produse fabricate, pentru a satisface necesitățile unui număr mai mare de cumpărători, în scopul măririi proporțiilor pieței proprii de desfacere.

Reeșind din cele expuse anterior putem menționa că stocurile cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispoziția entității și destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, pentru a fi înregistrate ca producție în curs de execuție, pentru a fi vîndute în aceeași stare sau după prelucrarea lor în procesul de producție. Și de fapt, dacă e să-i parafrazăm pe unii autori autohtoni, putem menționa că stocurile în cadrul tuturor entităților economice dețin o importanță majoră, de aceea nici o entitate economică nu-și va putea desfășura activitatea in lipsa acestora.

Bibliografie

Acte legislative, normative

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 Monitorul Oficial nr.90-93/399 din 29.06.2007

Standartul national de contabilitate ,,Stocuri” Monitorul Oficial al RM nr. 233-237 din 22.10.2013.

Standardul național de contabilitate ,,Diferențe de curs valutar și de sumă”. Monitorul Oficial al RM nr. 233-237 din 22.10.2013.

Planul general de conturi contabile cu aplicare de la 1 ianuarie 2014

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997(Monitorul oficial nr. 6-9/34 din 11.01.13).

Manuale, cărți, monografii

BUCUR,V., Țurcanu V., Graur A. ,,Contabilitatea impozitelor”, Chișinau: 2005. 563p. ISBN 9975-78-438-0

7. NEDERITĂ, A., Bucur, V., Caraus, M. et al. ,,Contabilitate fınanciară”, Chișinău: Asociația Contabililor si Auditorilor Profesionisti dIN Republica Moldova,2003. 640 p. ISBN 9975-9702-1-4

8. BOJIAN,O. ,,Contabilitatea întreprinderilor” Bucuresti: Editura Economıca, 1999. 336 p.ISBN 973-590-208-7

9. PINTEA, P., ,,Contabilitatea financiară a întreprinderii” Cluj-Napoca: Editura Dacia,2004.413p ISBN 973-35-1891-3

10. ȚURCANU,V., Iachımovschi A. ,,Îndrumari teoretice și aplicații practice la contabilitate” Chısınau: Complexul ed.-poligr.al ASEM,2002. 188 p. ISBN 9975-75-139-3

11. IOAN, M., Cazan Emil, et al. ,,Analiza situațiilor financiare a agentilor economici” Timișoara: Editura Mirton, 1997. 184p. ISBN 8987-8704-1-0

12. COMAN, F. ,,Contabilitatea financiară si fiscalitate” Bucuresti: Editura Economică,2009. 407p. ISBN 978-973-709-439-1

13. GRIGOROI, L., Turcanu L.,, Contabilitatea întreprinderii” Chișinău:Editura Cartier, 2007. 284 p. ISBN 978-9975-79-447-3

14. BOTNARI, N. ,,Finanțele întreprinderii” Chișinău: Editera Prim, 2008. 240 p. ISBN 978-9975-9801-0-4

15. GRIGOROI, L., Lazari L ,,Bazele teoretice ale contabilității”, Chișinău: Editura Cartier educațional, Ed a 3-a, 2005. 264 p. ISBN 9975-78-330-4

BALANUTĂ, V. ,,Analiza gestionară” Chișinău: S.n, 2003. 120 p. ISBN 9975-75-186-5

ȚURCANU, V., ,,Contabilitatea conform standardelor internaționale” Chișinău: ASEM, 1996. 264 p.

TULVINSCHI, M., ,,Gestiunea, contabilitatea și controlul stocurilor” Ed. Sedcom Libris. Iași. 200 p.

TUHARI, T., ,,Contabilitatea operațiilor în comerȚ” Chișinău: ASEM, 2002. – 215 p

20. .NEDERIȚĂ, A., ,, Contabilitatea financiară”, Chișinău: Editura ACAP,1999, p.109-131

21. GRIGOROI, L., ,,Contabilitatea întreprinderii” ChiȘinău: Editura.Cartier. 2011- 508p

GRIGOROI, L., Lazari, L., ,, Bazele teoretice ale contabilității” Chișinău: Editura Cartier, 2003 p. 132 – 136.

NEDERIȚĂ, A., ,,Contabilitate financiară” – ediția II/Alexandru Nederița, Vasile Bucur, Mihai Carauș, Adela Sandu, Natalia Țiriulnicova; Ed. ASEM, 2003 p. 195 – 231.

RISTEA, M., Corina – Graziella, D., ,,Contabilitate aprofundată” Editura Universitară, București, 2003

ȚURCANU, V., Bajerean, E., ,,Bazele Contabilității” Chișinău, Asem, 2004.246 p ISBN 9975-78-278-7

FRECĂUȚANU, A., , Contabilitate financiară” -2 Chișinău: Centrul ed.al UASM, 2007. 250p. ISBN 978-9975-64-079-4

Țîrulnicova, N., Paladi, V.,,et al. ,,Analiza rapoartelor financiare” Chișinau : ASEM 2004,384 p. ISBN 9975-78-300-7

LEFTER, C, ,,Curs complet de contabilitate și fiscalitate vol.I București: Editura Economică, 1999, 432 p. ISBN 973-590-188-9I

BUDUGAN, D., Georgescu,I., ,,Bazele Contabilității ” ași, SEDCOM Libris, 2003. 296p. ISBN 973-8353-94-70

FRECĂUȚANU, A., Malai, A., IGOR, B., ,,Contabilitate Financiară” Chișinău: Centrul ed.al UASM, 2007 472,p, isbn 978-9975-093-0

MĂRGULESCU, D., Niculescu, M., ET.AL ,,Diagnostic economic financiar”. Concepte. Metode. Tehnici. București: ed. Romcart,1994. 4010 p. ISBN 973-9142-37-0

TUHARI, T., ,,Contabilitatea operațiilor în comerț/Tudor Tuhari” Chișinău: Ed. ASEM, 2002 p. 160 p.

Articole din reviste și ziare

Fratea N. Problemele contabilității stocurilor de mărfuri și materiale conform SNC-2/Culegere “Reformele economice în R.Moldova și România. Vol. II Chișinău-ASEM 1999

Leșco G. Evaluarea valorilor materiale/Culegere” Reforma economică în R. Moldova Vol. 2 Chișinău-ASEM 1998 p. 147-151

Țurcanu V. „Cum să implementăm noul sistem contabil //Contabilitate și audit, 1998, nr.4, p.9 – 13

Criveanu N. Aprecieri privind contabilitatea stocurilor și a producției în curs de execuție/Finanțe, Credit, Contabilitate nr.5 1997 p.51-56

Fratea N. Problemele contabilității stocurilor de mărfuri și materiale conform SNC-2/Culegere “Reformele economice în R.Moldova și România. Vol. II Chișinău-ASEM 1999

Leșco G. Evaluarea valorilor materiale/Culegere” Reforma economică în R. Moldova Vol. 2 Chișinău-ASEM 1998 p. 147-151

Bibliografie

Acte legislative, normative

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 Monitorul Oficial nr.90-93/399 din 29.06.2007

Standartul national de contabilitate ,,Stocuri” Monitorul Oficial al RM nr. 233-237 din 22.10.2013.

Standardul național de contabilitate ,,Diferențe de curs valutar și de sumă”. Monitorul Oficial al RM nr. 233-237 din 22.10.2013.

Planul general de conturi contabile cu aplicare de la 1 ianuarie 2014

Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997(Monitorul oficial nr. 6-9/34 din 11.01.13).

Manuale, cărți, monografii

BUCUR,V., Țurcanu V., Graur A. ,,Contabilitatea impozitelor”, Chișinau: 2005. 563p. ISBN 9975-78-438-0

7. NEDERITĂ, A., Bucur, V., Caraus, M. et al. ,,Contabilitate fınanciară”, Chișinău: Asociația Contabililor si Auditorilor Profesionisti dIN Republica Moldova,2003. 640 p. ISBN 9975-9702-1-4

8. BOJIAN,O. ,,Contabilitatea întreprinderilor” Bucuresti: Editura Economıca, 1999. 336 p.ISBN 973-590-208-7

9. PINTEA, P., ,,Contabilitatea financiară a întreprinderii” Cluj-Napoca: Editura Dacia,2004.413p ISBN 973-35-1891-3

10. ȚURCANU,V., Iachımovschi A. ,,Îndrumari teoretice și aplicații practice la contabilitate” Chısınau: Complexul ed.-poligr.al ASEM,2002. 188 p. ISBN 9975-75-139-3

11. IOAN, M., Cazan Emil, et al. ,,Analiza situațiilor financiare a agentilor economici” Timișoara: Editura Mirton, 1997. 184p. ISBN 8987-8704-1-0

12. COMAN, F. ,,Contabilitatea financiară si fiscalitate” Bucuresti: Editura Economică,2009. 407p. ISBN 978-973-709-439-1

13. GRIGOROI, L., Turcanu L.,, Contabilitatea întreprinderii” Chișinău:Editura Cartier, 2007. 284 p. ISBN 978-9975-79-447-3

14. BOTNARI, N. ,,Finanțele întreprinderii” Chișinău: Editera Prim, 2008. 240 p. ISBN 978-9975-9801-0-4

15. GRIGOROI, L., Lazari L ,,Bazele teoretice ale contabilității”, Chișinău: Editura Cartier educațional, Ed a 3-a, 2005. 264 p. ISBN 9975-78-330-4

BALANUTĂ, V. ,,Analiza gestionară” Chișinău: S.n, 2003. 120 p. ISBN 9975-75-186-5

ȚURCANU, V., ,,Contabilitatea conform standardelor internaționale” Chișinău: ASEM, 1996. 264 p.

TULVINSCHI, M., ,,Gestiunea, contabilitatea și controlul stocurilor” Ed. Sedcom Libris. Iași. 200 p.

TUHARI, T., ,,Contabilitatea operațiilor în comerȚ” Chișinău: ASEM, 2002. – 215 p

20. .NEDERIȚĂ, A., ,, Contabilitatea financiară”, Chișinău: Editura ACAP,1999, p.109-131

21. GRIGOROI, L., ,,Contabilitatea întreprinderii” ChiȘinău: Editura.Cartier. 2011- 508p

GRIGOROI, L., Lazari, L., ,, Bazele teoretice ale contabilității” Chișinău: Editura Cartier, 2003 p. 132 – 136.

NEDERIȚĂ, A., ,,Contabilitate financiară” – ediția II/Alexandru Nederița, Vasile Bucur, Mihai Carauș, Adela Sandu, Natalia Țiriulnicova; Ed. ASEM, 2003 p. 195 – 231.

RISTEA, M., Corina – Graziella, D., ,,Contabilitate aprofundată” Editura Universitară, București, 2003

ȚURCANU, V., Bajerean, E., ,,Bazele Contabilității” Chișinău, Asem, 2004.246 p ISBN 9975-78-278-7

FRECĂUȚANU, A., , Contabilitate financiară” -2 Chișinău: Centrul ed.al UASM, 2007. 250p. ISBN 978-9975-64-079-4

Țîrulnicova, N., Paladi, V.,,et al. ,,Analiza rapoartelor financiare” Chișinau : ASEM 2004,384 p. ISBN 9975-78-300-7

LEFTER, C, ,,Curs complet de contabilitate și fiscalitate vol.I București: Editura Economică, 1999, 432 p. ISBN 973-590-188-9I

BUDUGAN, D., Georgescu,I., ,,Bazele Contabilității ” ași, SEDCOM Libris, 2003. 296p. ISBN 973-8353-94-70

FRECĂUȚANU, A., Malai, A., IGOR, B., ,,Contabilitate Financiară” Chișinău: Centrul ed.al UASM, 2007 472,p, isbn 978-9975-093-0

MĂRGULESCU, D., Niculescu, M., ET.AL ,,Diagnostic economic financiar”. Concepte. Metode. Tehnici. București: ed. Romcart,1994. 4010 p. ISBN 973-9142-37-0

TUHARI, T., ,,Contabilitatea operațiilor în comerț/Tudor Tuhari” Chișinău: Ed. ASEM, 2002 p. 160 p.

Articole din reviste și ziare

Fratea N. Problemele contabilității stocurilor de mărfuri și materiale conform SNC-2/Culegere “Reformele economice în R.Moldova și România. Vol. II Chișinău-ASEM 1999

Leșco G. Evaluarea valorilor materiale/Culegere” Reforma economică în R. Moldova Vol. 2 Chișinău-ASEM 1998 p. 147-151

Țurcanu V. „Cum să implementăm noul sistem contabil //Contabilitate și audit, 1998, nr.4, p.9 – 13

Criveanu N. Aprecieri privind contabilitatea stocurilor și a producției în curs de execuție/Finanțe, Credit, Contabilitate nr.5 1997 p.51-56

Fratea N. Problemele contabilității stocurilor de mărfuri și materiale conform SNC-2/Culegere “Reformele economice în R.Moldova și România. Vol. II Chișinău-ASEM 1999

Leșco G. Evaluarea valorilor materiale/Culegere” Reforma economică în R. Moldova Vol. 2 Chișinău-ASEM 1998 p. 147-151