Contabilitatea Si Analiza Cash Flowului

CONTABILITATEA ȘI ANALIZA CASH-FLOW-ULUI ….

PROIECT DE LICENȚĂ

CUPRINS

ABSTRACT

la Proiectul de licență a studentei Roga Raisa

cu tema: „XXX”

Specialitatea: 361.1 – Contabilitate

Locul susținerii: orașul Chișinău, Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

Structura lucrării: introducere, 2 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 16 surse, 37 pagini text de bază, (până la Bibliografie), xxx anexe, 9 figuri, 4 tabele și 6 formule.

Cuvinte cheie: rezultate financiare, profit până la impozitare, profit brut, profit net, rentabilitatea vânzărilor, rentabilitatea economică, rentabilitatea financiară.

Scopul lucrării: prezentarea indicatorilor aferenți rezultatelor financiare ale entității economice și a modalității de analiză și apreciere a acestora.

Obiectivele lucrării:

examinarea riguroasă a sistemului de indicatori ce reflectă rezultatele financiare ale entităților economice, conținutul lor, metodele de calcul și apreciere;

descrierea metodelor diagnosticului și aprecierea indicatorilor financiari sub aspectul complexității legăturilor reciproce dintre indicatorii rezultativi și factorii corelați;

evidențierea rezervelor interne de majorare a rezultatelor financiare și elaborarea măsurilor concrete pentru mobilizarea lor pe viitor.

Metodologia cercetării se referă la metodele utilizate de către autor în vederea elaborării prezentului proiect de licență, și anume: observația, statistică, istoric-comparativă, analiza documentară, clasificarea, tabele, etc. Pentru elaborarea prezentului proiect de licență au fost consultate o serie de surse bibliografice aferente temei, printre care: acte legislative și normative, precum și manuale, articole, prezentări ale diferitor autori autohtoni și de peste hotare.

Recomandările propuse entității: majorarea veniturilor din vânzări; diminuarea consumurilor și cheltuielilor; perfecționarea sistemului de conducere economică; perfecționarea sistemului de conducere economică, respectiv a procesului de luare a deciziilor cu privire la alocarea resurselor și la organizarea activității economice; îmbunătățirea activității personalului de vânzare și evaluarea calității acestei activități; perfecționarea tehnologiilor comerciale; etc.

RESUME

Nom et prénom de l'auteur: Ogorodnic Anna

Titre du projet de licence: L’analyse des résultats financiers du S.A. ,,RED Nord-Vest”

Poste demandé: Diplômé en économie

Domaine d'études: Spécialité: 364.1 – Finance et Banque

Ville: Kishinev

L’année de l'élaboration du projet de licence: 2014

La structure du projet de Licence: introduction, deux chapitres, les conclusions et recommandations, bibliographie de 16 sources, 37 pages de texte principal (jusqu'à Bibliographie), xxx annexes, 9 chiffres, 4 tables et 6 formules.

Mots-clés: résultats financiers, le bénéfice avant impôts, le bénéfice brut, le bénéfice net, le rendement des ventes, la rentabilité économique, la rentabilité financière.

Objectif: présentation des indicateurs de résultats financiers de l'entité économique et des procédures d'analyse et leur évaluation.

Objectifs de l'article:

Examen rigoureux du système d'indicateurs qui reflètent les résultats financiers des entités économiques, le contenu, les méthodes de calcul et d'évaluation;

Description des méthodes de diagnostic et l'évaluation des indicateurs financiers en termes de complexité et l'interrelation entre les indicateurs de résultat facteurs corrélés;

Mise en évidence des réserves internes pour accroître les résultats financiers et d'élaborer des mesures concrètes pour mobiliser leur avenir.

Recommandations: Augmentation des revenus des ventes; réduire les coûts et les dépenses; l'amélioration du système de gestion économique; l'amélioration du système de gestion de l'économie, à savoir le processus de prise de décisions relatives à l'attribution et à l'organisation de l'activité économique des ressources; l'amélioration des affaires du personnel de vente et évaluation de la qualité de cette activité; l'amélioration des technologies commerciales; et ainsi de suite

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei rezidă din multitudinea și diversitatea faptelor economice ce au loc în cadrul entităților și implică încasarea sau achitarea cu mijloace bănești, prin urmare, aceste fapte economice având influență directă asupra cash flow-ului entității economic.

Prin cash flow se subânțelege diferența dintre încasările și plățile curente ale unei firme. Mai precis, acesta face diferența între toți banii care au intrat în firmă din vânzările de mărfuri, prestări de servicii, realizarea de lucrări și toți banii care au ieșit din firmă [http://drconsultants.ro/cash-flow/].

Cunoașterea cash flow-ului și a modului de contabilizare a faptelor economice ce au influență asupra mărimii acestuia are următoarele roluri:

Oferă informații despre ce s-a întâmplat și/sau ce se va întâmpla din punct de vedere al intrărilor și/sau ieșirilor de numerar;

Ajută la planificarea activităților viitoare ale entității economice;

Arată imaginea clară asupra situației financiare a unei entități economice;

Permite efectuarea analizei asupra poziției financiare a entității economice.

Prin urmare, la contabilizarea acestor fapte economice este necesar ca serviciul oricărei entități, instituții să se conducă în mod continuu de prevederile actelor normative și legislative în vigoare pe teritoriul țării.

Scopul proiectului de licență este prezentarea metodologiei de contabilizare a faptelor economice privind intrarea și/sau ieșirea de numerar ce au influență directă asupra mărimii cash flow-ului entității economice și analiza acestuia. Obiectivele stabilite sunt:

Ansamblul metodelor, procedeelor, regulilor și postulatelor utilizate în procesul cercetării de către autor, constituie metodologia cercetării. Tipurile concrete de cercetări utilizate pentru elaborarea prezentului proiect de licență sunt: cercetarea fundamentală – care a servit la descifrarea și perceperea conceptelor generale aferente numerarului, cash-flow-ului; cercetarea aplicativă – care a permis urmărirea și aplicarea tehnicilor de contabilizare a faptelor economice aferente fluxului mijloacelor bănești; cercetarea de dezvoltare – a făcut posibilă utilizarea rezultatelor cercetării fundamentale și aplicative în vederea obținerii unor soluții pentru înlăturarea aspectelor negative depistate.

Literatura de specialitate este alcătuită din totalitatea lucrărilor necesară aprofundării temei în studiu. Aceasta este reprezentată în primul rând de actele normative și legislative în domeniu, cât și de manualele sau articolele autorilor autohtoni și străini.

CAPITOLUL 1. ESENȚA CASH FLOW-ULUI. FACTORII DE INFLUENȚĂ ASUPRA ACESTUIA

1.1. Esența cash flow-ului și necesitatea determinării acestuia

Problemele de cash-flow pot ucide o afacere care, în alte condiții, ar avea toate șansele să supraviețuiască. Potrivit unui studiu al 82% din eșecurile companiilor americane se datorează unei gestionări defectuoase a lichidităților. Pentru ca acest lucru sa nu se întâmple, entitățile economice trebuie să cunoască esența acestuia, metodologia de determinare, tehnici de percepere a influenței mărimii acestuia asupra lichidității și solvabilității entității economice.

Cash flow (fluxul de numerar) este diferența dintre încasările și plățile curente ale unei entități economice, pentru o anumită perioadă de timp.

Schematic, cash flow-ul poate fi prezentat prin intermediul următoarei figuri:

Fig. 1.1. Prezentarea structurală a cash flow-ului [elaborat de autor]

Încasările unei entități economice pot să rezulte din următoarele surse:

din vânzările avute loc anterior, prin încasarea facturilor emise dar încă neîncasate de la clienți;

din vânzările viitoare către clienții ce dispun de disponibilități bănești;

din alte surse, în afara activității de bază: credite bancare și împrumuturi încasare, aporturi ale asociaților, și/sau altor investitori.

Plățile unei entități economice se direcționează către următoarele destinații:

pentru achitarea salariilor personalului angajat;

pentru achitarea facturilor primite de la furnizorii de bunuri și servicii;

pentru achizițiile viitoare de bunuri și servicii necesare desfășurării activității entității economice;

pentru achitarea datoriilor față de creditori (inclusiv a ratelor la dobânzi);

pentru achitarea datoriilor față de buget privind taxele și impozitele;

pentru rambursarea împrumuturilor creditorilor;

pentru plata dividendelor, etc.

Frecvent, în l situații de instabilitate monetară, poate avea loc un fenomen de creștere a gradului de neîncasare a veniturilor și o blocare a producției vandabile (stocuri greu l vandabile de produse finite). Este o situație întâlnită în prezent în cadrul multor entități economice, care l înregistrează în l bilanț rezultate l favorabile, dar l nu ș echivalentul lor l monetar în conturile bancare. În practică, cash flow-ul este un tabel, asemănător unei balanțe de verificare, și are dublu rol: oferă informații l despre ceea ce se va întâmpla/s-a întâmplat l din punctul de vedere al rezultatelor/rulajelor; l va ajuta la planificarea activității viitoare al firmei.

IAS 7 definește fluxurile de trezorerie drept intrări sau ieșiri de numerar și echivalente de numerar. El stipulează că obiectivul acestora „este de a furniza informații despre poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare a entității economice, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice“ [IAS 7 MIN FIN]. IAS 7 consideră că situația fluxurilor de trezorerie oferă informații utile pentru evaluarea capacității entității economice de a genera numerar, precum și a necesităților acesteia de a utiliza fluxurile de numerar, respectiv a momentului și siguranței generărilor. Utilizatorii informațiilor conținute în situațiile financiare ale unei entități sunt interesați de modul în care entitatea generează și folosește trezoreria și echivalentele de trezorerie. Acest lucru se întâlnește indiferent de natura activității desfășurate.

Entitățile au nevoie de numerar pentru a-și desfășura activitățile, de a-și plăti obligațiile și pentru a asigura rentabilitatea investitorilor. În consecință, IAS 7 cere tuturor entităților să prezinte o situație a fluxurilor de trezorerie. O entitate va întocmi o situație a fluxurilor de trezorerie și o va prezenta ca parte integrantă a situațiilor sale financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situațiile financiare.

În Republica Moldova, spre exemplu, conform prevederilor legale, raportul privind fluxul mijloacelor bănești (Situația fluxurilor de numerar – potrivit prevederilor noilor S.N.C. [snc noi]) sunt considerate o componentă a situațiilor financiare anuale [Statisitca.md].

Raportul privind fluxul mijloacelor bănești poate fi adaptat la prezentarea de date previzionale și poate fi încadrat unui demers de control bugetar tipizat asupra costurilor și resurselor. El permite analiza retrospectivă sau previzională a dinamicii financiare a entității economice. Raportul privind fluxul mijloacelor bănești furnizează o informație istorică – compatibilă și comparabilă – asupra fluxurilor de numerar – ceea ce constituie o bază destul de importantă pentru fundamentarea previziunii fluxurilor de numerar pentru perioadele viitoare – făcând posibilă estimarea coerentă a creației de valoare la care participă entitatea economică.

În ultimii ani, totuși, se urmărește tendința entităților economice de a se orienta către un cash flow pozitiv și lichiditate decât către profit și indicatori de profitabilitate, pentru că până la urmă importanță are maximizarea valorii firmei dar nu maximizarea profitului. În practică, deja de mai mulți ani, investitorii acordă atenție sporită nu capacității entității de a genera profit și nu indicatorilor de rentabilitate, ci capacității entității economice de a menține un flux constant de lichiditățichidități.

În sprijinul acestor afirmații, economistul Dincă M. aduce următoarele argumente:

Modificarea avuției acționarilor (sau câștigurile totale disponibile acționarilor) este strâns corelată cu modificările așteptărilor acestora referitoare la evoluția viitoare a firmei și mai puțin cu performanțele absolute din prezent;

Indicatorii de evaluare a câștigurilor acționarilor, cum ar fi ratele dintre valoarea de piață și valoarea contabilă sunt legați de rentabilitatea capitalului investit și de creșterea acesteia;

Piața ignoră cosmetizările aduse situațiilor financiare și pune accentul pe rezultatele economice efective;

Piața acordă o mare atenție rezultatelor pe termen mediu și lung și nu doar performanțelor pe termen scurt [Dincă, p. 152].

Cash flow-ul trece printr-o firmă în patru nivele generice. În primul rând, numerarul este obținut de la investitori și creditori. Următoarea etapă presupune utilizarea disponibilului pentru a cumpăra active imobilizate (corporale și/sau necorporale) și a constitui stocuri de active circulante. În pasul trei, activele și stocurile îi permit entității economice să obțină disponibil, din care se plătește cheltuielile activității de bază și impozitele. În stadiul final, numerarul este returnat creditorilor și investitorilor. Reglementările contabile le impun firmelor să-și grupeze cash flow-urile naturale (reale) într-una din categoriile ce constituie împreună situația cash flow-ului (Raportul privind fluxul de mijloace bănești).

1.2. Factorii de influență asupra structurii și mărimii cash flow-ului entității economice

Asupra structurii și mărimii cash flow-urilor entităților economice influențează în mod direct intrarea și ieșirea mijloacelor bănești (numerarului) de care dispune entitatea economică.

Mijloacele bănești reprezintă cel mai lichid activ al bilanțul. Principalele motive pentru care o entitate economică păstrează acest tip de active sunt:

nesincronizarea intrărilor și ieșirilor din numerar;

posibilitatea apariției unei nevoi urgente și neașteptate de numerar ca rezultat, de exemplu, a unei întârzieri a încasării facturilor, peste termenul estimat;

necesitatea planificată, cunoscută, de numerar pentru o anumită nevoie a întreprinderii.

Banii sunt necesari pentru plata salariilor, cumpărarea materiei prime, achitarea impozitelor, serviciilor prestate de alți agenți economici, precum și a altor cheltuieli efectuate în scopul obținerii profitului.

Afacerile sunt conduse prin punerea banilor într-o continuă mișcare, formând un ciclu (vezi Fig. 1.1.):

Fig. 1.1. Circuitul numerarului [elaborat de autor]

De mare importanță în organizarea contabilității numerarului este cunoașterea structurii lor, având în vedere locul unde se găsesc, destinația pe care o au, modul de prezentare.

Locul unde se află și forma de existență este foarte importantă pentru organizarea contabilității, deoarece în funcție de acest lucru se deschid conturi distincte. Astfel avem:

mijloace bănești în casieria entității economice;

mijloace bănești conturile bancare;

alte mijloace bănești.

Mijloacele bănești în casieria entității reprezintă disponibilul bănesc în casierie sub formă de bani reali proveniți în urma primirii din conturile curente, rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de avans, vânzării în numerar a producției, mărfurilor etc.

Mijloacele bănești din conturile curente la bancă reprezintă disponibilitățile aflate în conturile bancare și circulând între aceste conturi prin operații de virament sau transfer între conturi. Disponibilitățile în cont pot proveni din depuneri sau din deschideri de credite.

Alte mijloace bănești reprezintă documente bănești, cum ar fi mărci poștale, bilete de tratament, foi de odihnă, de asemenea acreditivele, mijloace pe cartele de credit și magnetice etc.

Din punct de vedere al destinației mijloacelor bănești, la organizarea contabilității se are în vedere evidența separată și deschiderea de conturi distincte pe genuri de activitate:

operațională;

financiară;

investițională;

excepțională.

Activitatea operațională cuprinde mijloace bănești provenite din activitatea de bază a întreprinderii: din vânzarea produselor, mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor și numerarul achitat furnizărilor, antreprenorilor; plata dobânzilor, impozitelor etc.

Activitatea financiară cuprinde mijloace bănești încasate sub formă de credite și împrumuturi și achitate sub formă de dividende, răscumpărarea acțiunilor, rambursarea creditelor și împrumuturilor.

Activitatea investițională cuprinde mijloace bănești utilizate în scopul procurării activelor pe termen lung și încasări din vânzarea activelor pe termen lung, precum și încasări din dividende etc.

Activitatea excepțională reflectă diferența dintre încasările și plățile legate de situațiile excepționale ce pot interveni și influența activitatea entităților economice.

Analiza fluxurilor de numerar pe cele patru tipuri de activități este utilă pentru a putea asigura corelarea profitului/pierderii cu mărimea numerarului; separarea activităților care asigură încasări de numerar de cele care nu implică numerar; evaluarea capacității entității economice de a-și îndeplini obligațiile de plăți cash la scadență; evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitățile viitoare.

Din punct de vedere al modului de prezentare, mijloacele bănești și alte valori financiare pot fi:

bani propriu-ziși (bani lichizi);

documente bănești (mărci poștale, bilete de tratament bilete de transport achitate, foi de odihnă etc.).

La rîndul lor, atât lichiditățile cât și documentele bănești, în funcție de valuta în care sunt exprimate, pot fi:

mijloace bănești în monedă națională (lei);

mijloace bănești în valută străină.

La organizarea contabilității se ține seama și de modul de prezentare a lor, deschizându-se conturi pentru reflectarea separată a mijloacelor bănești în lei de cele în valută străină.

În funcție de posibilitatea utilizării se disting:

mijloace bănești legate;

mijloace bănești nelegate.

Mijloacele bănești legate sunt disponibilități bănești care aparțin entității economice cu drept de proprietate, dar care nu pot fi utilizate din cauza anumitor factori determinați. Din categoria acestora fac parte conturile bancare sechestrate, blocate până la clarificarea situațiilor respective, precum și soldul de compensare în conturile mijloacelor bănești. Soldul de compensare în contul mijloacelor bănești reprezintă suma minimă care trebuie să existe în casieria entității economice sau în conturi bancare în calitate de gaj (asigurare) al creditelor acordate. Suma soldului de compensare se determină în acord cu banca, în dependență de condițiile contractului de credit.

Mijloacele bănești nelegate constituie mijloace bănești care aparțin entității economice și pot fi utilizate liber de către ea.

Bilanțul în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova nu prevede posturi în care ar fi reflectată suma mijloacelor bănești legate. Aceste sume sunt dezvăluite în anexe la bilanț, în a căror bază se face analiza situației economico-financiare a entității economice.

În procesul desfășurării activității economice, entitățile economice efectuează diverse decontări: cu furnizorii pentru materialele, materia primă, alte bunuri primite de la ei, cu cumpărători pentru mărfurile procurate, cu instituțiile bancare, cu bugetul, cu organele fiscale, privind diverse operațiuni economice și toate acestea fiind însoțite de numerar.

Autofinanțarea, care stă la baza organizării și funcționării entității economice, determină creșterea în mod substanțial a rolului și funcțiilor finanțelor, inclusiv a banilor în stimularea sporirii calitative și cantitative a producției, a asigurării echilibrului financiar și valutar a formării și utilizării judicioase a fondurilor întreprinderii. Sintetizarea întregii activități a entității economice în bugetul de venituri și cheltuieli, ca instrument de bază în conducerea acesteia este strâns legată de exprimarea în formă bănească a tuturor faptelor economice ocazionate de activitatea respectivă. În condițiile unor asemenea cerințe sporite, contabilitatea numerarului trebuie să ordoneze și să grupeze în mod corespunzător mijloacele bănești și operațiile ocazionate de acestea pe conturi sintetice și analitice, prin intermediul cărora să se poată cunoaște situația mijloacelor bănești existente la entitate pe sursă l și destinații, operațiile ce au loc în legătură cu acestea, modul de îndeplinire a prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli, capacitatea de plată a entității economice.

Spre deosebire de plățile în numerar, când banii sunt l transmiși nemijlocit beneficiarului, decontările fără numerar se efectuează în mare măsură prin intermediul instituțiilor bancare prin operațiuni de creditare și de decontare, ce înlocuiesc l banii în numerar în circulație. Utilizarea decontărilor fără numerar minimizează cheltuielile circulației numerarului, reduc necesarul de bani în numerar, contribuie la concentrarea mijloacelor bănești al entităților economice în bănci, asigurând l o integritate deplină. Astfel decontările bănești au devenit un factor primordial ce asigură circulația mijloacelor, iar finalizarea lor la timp servește drept condiție necesară pentru asigurarea l continuității procesului de producție.

Eficienta folosire și controlul asupra integrității mijloacelor bănești este una din cele mai importante sarcini ale contabilității, de competența căreia ține lichiditatea entității economice, plata la timp l a retribuției personalului, precum și efectuarea tuturor decontărilor cu furnizorii, clienții și bugetul.

Prin urmare, obiectivul principal al contabilității numerarului este ținerea corectă a evidenței disponibilului bănesc atât în casă cât și în conturi la l bănci, corectitudinea și eficiența utilizării acestora precum și asigurarea l păstrării banilor și a documentelor bănești. De aici și rezultă următoarele obiective care sunt primordiale în contabilitatea mijloacelor bănești:

Oportunitatea și corectitudinea efectuării decontărilor l necesare atât prin intermediul conturilor curente de la bancă cât și a numerarului din casierie.

Reflectarea deplină și operativă a numerarului și mișcării acestuia în registrele evidenței contabile.

Respectarea regulilor l de utilizare a numerarului după destinație.

Efectuarea la timp a inventarierii;

Respectarea termenilor de achitare a datoriilor debitoare și creditoare.

Controlul păstrării numerarului în casierie, în conturile curente în monedă națională și în valută străină și alte conturi în bănci.

Controlul respectării disciplinei de achitare, oportunitatea virării sumelor pentru mărfurile procurate și serviciile prestate.

Ținând seama de importanța numerarului și de l influența acestuia asupra cash flow-ului entității economice, l organizarea rațională l a evidenței lor l constituie un obiectiv l important al contabilității în acest l domeniu. Acest obiectiv constă în asigurarea echilibrului financiar permanent și a unei eficiențe l raționale a întregii l activități, care se realizează printr-un complex de activități și instrumente, cum sunt programele de activitate și bugetele de venituri și cheltuieli, exprimate în bani, l la toate secțiunile lor, dar mai ales l printr-o urmărire permanentă și sistematică a activităților economico-financiare. Legat de acest l obiectiv aste și l calcularea unor indicatori sintetici de mare importanță cum sunt: lichiditatea patrimonială, solvabilitatea patrimonială, profitul net, l rata profitului și alții.

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA ȘI ANALIZA …

2.1. Prezentarea succintă a entității

Societatea cu răspundere limitată „Piatră Decorativă” (în continuare S.R.L. „Piatră Decorativă”) a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la data de 09.07.2010 obținând certificatul de înregistrare (Anexa Certificat înregistrare).

Activitățile companiei sunt legate de extracția, prelucrarea și comercializarea produselor din piatră naturală decorativă, activitatea de bază a S.R.L. „Piatră Decorativă” fiind producerea pietrei naturale decorative.

Cariera pe care o deține S.R.L. „Piatră Decorativă” și o exploatează este localizată în or. Soroca, comuna Egoreni. Această zonă este recunoscută pentru carierele de piatră tradițională de înaltă calitate, cum ar fi culoarea și caracterele distincte ce se regăsesc în stare naturală în straturile de piatră din carieră. Fabrica de prelucrare se află, de asemenea în or. Soroca și are capacitatea de a prelucra piatra brută extrasă din carieră, fiind transformata în variate produse sau piatră ornamentală decorativă cu diferite forme și mărimi.

S.R.L. „Piatră Decorativă” oferă cumpărătorilor săi produse finite de excepție, cu o frumusețe durabilă, cu design mereu actualizat, grădini interioare și exterioare, alei, străzi, fântâni, șeminee, precum și etaje, fațade, garduri, scări, baruri, obiecte decorative: coloane, capiteluri, chiuvete, mese, scaune etc.

Deoarece misiunea S.R.L. „Piatră Decorativă”este de a-i satisface pe acei clienți exploratori de noutăți și exclusivitate prin sursa unică și creativă a naturii, entitatea a obținut diverse certificate și permisiuni ce-i permit desfășurarea activității în strictă concordanță cu prevederile legislației.

S.R.L. „Piatră Decorativă” se remarcă prin fabricarea următoarelor produse:

Placaje cioplite cu lentă – articol din piatră naturală gresie, se aplică în construcție pentru placarea pereților clădirilor, gardurilor și a altor obiecte. După forma sa este dreptunghiulară, lespede, din patru părți este de grosime îngustă () tăiată drept, partea din spate este tăiată de asemenea drept, partea frontal este cioplita și mai bolbocată, prin margini este trasată cu linie dreaptă numită „lentă”.

Placaje cioplite fără lentă – articol din piatră naturală gresie, se aplică în construcție pentru placarea pereților clădirilor, gardurilor și a altor obiecte. După forma sa este dreptunghiulară, lespede, din patru părți este de grosime îngustă () tăiată drept, partea din spate este tăiată de asemenea drept, partea frontală este cioplita și mai bolbocată.

Placaje șlefuite nefasonate – articol din piatră naturală gresie, se utilizează în construcție pentru placarea pereților clădirilor, gardurilor, pragurilor, acoperirea suprafețelor de teren (zone de trecere pentru pietoni și transport), și la alte obiecte. După forma sa este dreptunghiulară, lespede, din patru parți este de grosime mai îngustă tăiată drept, partea din spate și cea frontală este neteda tăiată de asemenea drept.

Placaje șlefuite fasonate – articol din piatră naturală gresie, se utilizează în construcție pentru placarea pereților clădirilor, gardurilor, și la alte obiecte. După forma sa este dreptunghiulară, lespede, din patru parți este de grosime îngustă tăiată drept, partea din spate și cea din față este neteda tăiată de asemenea drept, marginile pe partea din față sunt șlefuite unilateral sub un unghi care formează linie numită „fasc ” [site

Ca și în toate entitățile economice, responsabilitatea pentru organizarea și ținerea evidenței contabile o poartă directorul entității, care l este responsabil de crearea condițiilor optime pentru organizarea corectă l a contabilității, întocmirea și prezentarea corectă și la timp a situațiilor financiare, l asigură îndeplinirea l riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic a cerințelor contabilului-șef privind întocmirea ldocumentelor și prezentarea informației necesare pentru ținerea evidenței l ți completarea rapoartelor financiare.

Evidența contabilă este ținută l de către contabilul S.R.L. „Piatră Decorativă” și l este conformă prevederilor l Politicii de contabilitate. Politica de contabilitate în cadrul S.R.L. l „Piatră Decorativă” l este elaborată conform: Legii contabilității l nr. 113-XVI din 27.04.2007 l [legea contab] ; Standardelor naționale de l contabilitate întărite prin ordinul Ministerului de Finanțe al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie l1997 [snc]; Planul de l conturi ale activității economico-financiare a întreprinderilor l (aprobat de Ministerul Finanțelor l prin ordinul nr.174 din 25 decembrie 1997) [plan conturi]. Entitatea economică utilizează, în calitate de sistem pentru ținerea contabilității, l sistemul complet de contabilitate. Contabilul entității asigură controlul l și înregistrarea în conturile l contabile a tuturor faptelor economice efectuate, asigură oferirea informației operative și alcătuirea rapoartelor l financiare în termenii stabiliți, poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenței contabile. Contabilitate l întreprinderii este într-ol permanentă interdependență cu sectorul aprovizionare, în sensul documentării proceselor l economice respective. Cu sectorul l resurselor umane, în sensul achitării l salariilor, avansurilor, l combustibilului casat etc. Cu sectorul desfacerii – în sensul l contabilizării l profitului l obținut în urma vânzărilor.

2.2. Perfectarea documentară și contabilitatea numerarului în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă”

Pentru păstrarea numerarului, precum și pentru efectuarea decontărilor în numerar la întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea disponibilităților bănești din casieria întreprinderii este organizată în conformitate cu „Regulile privind ținerea operațiilor de casă în economia națională a Republicii Moldova” nr. 764 din 25 noiembrie 1992 (cu completările și modificările ulterioare), întreprinderile indiferent de modul de organizare și forma de proprietate, trebuie să amenajeze o casierie în termen de o lună după deschiderea contului în instituția bancară.

S.R.L. „Piatră Decorativă” dispune de o casierie, care reprezintă o încăpere special amenajată și izolată, destinată primirii, eliberării și păstrării provizorii a numerarului.

Casieria S.R.L. „Piatră Decorativă” dispune, potrivit prevederilor legislației, în mod obligatoriu de un safeu, are la dispoziție un strângător în stare bună și este dotată cu un sistem de semnalizare, pază antiincendiară.

Astfel casieria S.R.L. „Piatră Decorativă” este izolată și sunt create toate condițiile necesare pentru asigurarea integrității mijloacelor bănești. Ușile în timpul efectuării operațiunilor se închid din interior, fiind interzis accesul persoanelor fără atribuție la activitatea casei [Regulament oper de casa].

Întregul numerar și hârtiile de valoare se păstrează la întreprinderi, de regulă, în dulapuri metalice antiincendiale, iar în cazuri aparte în dulapuri metalice combinate și ordinare, care la sfârșitul zilei de muncă se încuie și se sigilează cu ștampila de ceară roșie a casierului.

Potrivit legislației, în casieria S.R.L. „Piatră Decorativă” nu se păstrează numerarul și altor valori care nu aparțin entității.

În cadrul entității, la decizia conducătorului, se efectuează revizii inopinate ale casei în termenele stabilite de conducătorul entității economice, dar nu mai rar decât o dată în trimestru, numărând toți banii și alte valori aflate în casierie. Pentru efectuarea reviziei casei prin ordinul conducătorului entității economice se desemnează o comisie, care are drept sarcină întocmirea un proces verbal de inventariere. Acesta servește pentru reflectarea rezultatelor inventarierii numerarului.

Pe parcursul perioadei de gestiune la „Piatră Decorativă” au avut loc fapte economice ce au generat intrarea numerarului în casierie, cât și eliberarea acestuia.

În casieria „Piatră Decorativă”, numerarul, în cele mai dese cazuri se primește din contul curent în monedă națională, ca rambursare a avansurilor neutilizate de către titulari de avans, sub forma venitului în urma vânzării în numerar a producției, mărfurilor etc.

Eliberarea numerarului din casă este legată de achitarea salariilor, premiilor și altor plăți salariaților, de eliberare a avansurilor spre decontare titularilor de avans, cât și de efectuarea altor cheltuieli pentru necesitățile generale ale întreprinderii etc.

Potrivit prevederilor Legii contabilității [legea contab], S.R.L. „Piatră Decorativă” documentează absolut orice fapt economic privind încasarea sau eliberarea numerarului din casieri. Astfel, primirea numerarului de către casieria entității se efectuează prin dispoziții de încasări (Anexa 1) semnate de contabilul –șef sau altă persoană împuternicită de acesta.

Primirea banilor este confirmată printr-o chitanță semnată de contabilul – șef și de o altă persoană împuternicită de acesta și de casier, certificată de ștampila casierului sau imprimanta aparatului de casă.

Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin dispoziții de plată (Anexa 2) cu anexa chitanței eliberată de bancă în cazul depunerii comerciale (Anexa 3), sau alte documente întocmite în modul recomandabil de felul Listelor de plată, cereri de eliberare a numerarului, etc., cu aplicarea ștampilei cu atributele dispoziției de plată. Documentele de eliberare a numerarului sunt semnate de conducătorul și contabilul – șef al S.R.L. „Piatră Decorativă”.

La eliberarea banilor unei persoane aparte prin dispoziția de plată sau printr-un alt document similar casierul S.R.L. „Piatră Decorativă” cere să i se prezinte legitimația primitorului, înregistrează denumirea și numărul documentului, de către cine și când a fost eliberat documentul, reținând recipisa persoanei primitoare (în cazul când documentul care substituie dispoziția de plată este întocmit pentru eliberarea de bani mai multor persoane, atunci toți primitorii prezintă legitimațiile și își pun semnătura la rubrica respectivă în documentele de plată).

În cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă” eliberarea de bani se efectuează la prezentarea legitimației, eliberate de entitate, având fotografia și semnătura posesorului. Contrasemnarea documentelor aferente primirii banilor poate fi făcută numai cu propria mână cu cerneală sau pix, indicând suma primită: lei în litere, bani în cifre.

Eliberarea de bani persoanelor care nu sunt încadrate în efectivul de personal al S.R.L. „Piatră Decorativă” se efectuează prin dispoziții de plată scrise aparte pentru fiecare persoană.

Casierul eliberează banii numai persoanei indicate în dispoziția de plată sau în substituentul acesteia. Dacă banii se eliberează printr-o procură, întocmită în mod stabilit, în textul dispoziției, după numele, prenumele primitorului, contabilitatea S.R.L. „Piatră Decorativă” indică numele, prenumele persoanei care primește banii prin procură. Dacă banii se eliberează prin borderou, înainte de a semna pentru primirea banilor, casierul face înscrierea „prin procură”. Procura rămâne la casier și se anexează la dispoziția de plată sau borderou.

În cazul când banii se eliberează persoanei, care din motive de boală sau din alte motive nu poate semna cu propria mână, potrivit legislației în vigoare, la rugămintea acestuia poate semna o altă persoană, doar că aceasta nu trebuie să fie lucrător al serviciului contabil sau al casieriei S.R.L. „Piatră Decorativă”; în acest caz, în dispoziția de plată se indică denumirea, numărul, data și locul de eliberare a legitimației beneficiarului real și al persoanei care a semnat pentru acesta.

La expirarea termenului de plată a muncii, alocațiilor pentru invaliditate temporară, plata burselor, pensiilor și premiilor casierul este dator:

Să aplice în borderoul de plată, în dreptul numelui persoanelor, cărora nu li s-a efectuat remunerarea muncii, plata alocațiilor pentru invaliditate temporară, a burselor, pensiilor sau premiilor, ștampila sau se scrie „Depunere”;

Să întocmească un registrul al sumelor depuse;

Să facă o înscriere la întocmirea borderoului privind suma reală eliberată și suma nedistribuită, alocații de invaliditate temporară, burse, pensii sau premii, ce urmează să fie depuse, să confrunte aceste sume cu bilanțul general al borderoului de plată și să contrasemneze documentul. Dacă banii nu au fost eliberați de casier, ci de o altă persoană, în borderou se face o înscriere suplimentară: „Banii au fost eliberați prin borderou de către (semnătura )”;

Să înscrie în registrul de casă suma reală eliberată și să aplice pe borderou ștampila „Dispoziție de plată nr .___________”. Contabilitatea verifică mențiunile făcute de casier în borderoul de plată și calculeză sumele eliberate și depuse conform acestor mențiuni [norme operațiuni de casa].

Sumele dispuse se predau instituțiilor bancare, fiind întocmită o dispoziție de plată comună.

În rezultatul oricărui fapt economic avut loc, casierul S.R.L. „Piatră Decorativă”, la primirea dispozițiilor de încasare și plată sau documentelor ce le substituie este dator:

să verifice prezența și autenticitatea semnăturii contabilului – șef pe dispoziția de plată sau pe documentul de substituire a acestuia, a semnăturii de permisiune a conducătorului întreprinderii sau a persoanelor împuternicite de acestea;

să verifice întocmirea corectă a documentelor;

să verifice prezența anexelor enumerate în documente.

În cazul în care măcar una din cerințele enumerate nu este respectată, casierul întoarce documentele în contabilitate pentru aducerea lor în corespundere.

La sfârșitul zilei de muncă datele documentelor de încasare și de plată sunt înscrise de către casier în „Registrul de casă” (Anexa 4 și 5), care în cadrul S.R.L. „Piatră Decorativă” este perfectat în mod automatizat prin intermediul soft-ului Contabilitate.

Înscrierile în „Registrul de casă” se fac automat după înregistrarea documentelor de primire sau eliberare a numerarului. Iar, la sfârșitul zilei de lucru, casierul S.R.L. „Piatră Decorativă” predă toate documentele de casă în contabilitate, unde acestea se înregistrează. Evidența analitică a operațiilor de casă se ține pe fiecare plătitor sau primitor de bani, pe surse de încasare și direcții de utilizare a numerarului.

Evidența operațiilor privind existența și mișcarea mijloacelor bănești din casieria întreprinderii se ține la contul de activ 241 „Casa”, în debitul acestui cont se reflectă toate încasările de mijloace bănești în casă, iar în creditul lui – plățile în numerar. Soldul este debitor și reflectă numerarul existent în casieria întreprinderii la finele periaodei de gestiune.

La contul 241 „Casa” pot fi deschise următoarele subconturi:

2411 „Casa în valută națională”,

2412 „Casa în valută străină”,

2413 „Mijloace bănești în numerar legate”.

Subcontul 2413 „Mijloace bănești în numerar legate” se deschide în cazurile sechestrării numerarului din casieria întreprinderii, blocării, gajului banilor și în alte cazuri similare.

Pe parcursul lunii martie a anului 2006 S.R.L. „Pereflex” a efectuat operațiuni economice, fiind însoțite de primirea și eliberarea numerarului. În aceseastă perioadă au avut loc următoarele intrări de numerar în casieria întreprinderii:

2.3. Analiza cash flow-ului S.R.L. „Piatră Decorativă”

DOCUMENTE

Instrumentele și modalitățile de plată oferite de băncile țării noastre sunt următoarele:

1.Dispoziția de plată-document prin care plătitorul ordonă băncii care îl deservește de a vira o anumită sumă de bani din contul său în contul beneficiarului.

2.Dispoziția de plată acceptată-dispoziția de transfer a unei sume de bani dată de către plătitor băncii plătitoare prin oficiul poștal unor persoane fizice concrete (pensii, pensii alimentare, salarii …).

3.Cerere-dispoziție de plată-document prin care furnizorul îi cere plătitorului de a achita mărfurile livrate, lucrările executate sau serviciile prestate.

4.Cerere de acreditiv-document prin care plătitorul ordonă băncii ce îl deservește de a vira din contul său în contul cu destinație specială al furnizorului mijloace bănești pentru achitarea mărfurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor efectuate.

5.Cecul reprezintă o instrucțiune scrisă către o bancă de a plăti, din contul celui ce ordonă plata, o anumită sumă de bani unei persoane specificate.

6.Dispoziția incasso – sistem de decontare în cadrul căruia o bancă acreditează contul unui client al ei, de exemplu, al unui furnizor, pe baza și la nivelul contravalorii unui document depus, din care rezultă obligația de plată a unui debitor cu care banca întreține relații și încasează apoi de la acel debitor contravaloarea documentului.

Există, însă, instrumente de plată fără numerar care nu se practică în țara noastră, cum sunt:

cambia – titlu de credit prin care o persoană, denumită trăgător, dă ordin altei persoane, denumită tras, de a plăti, la vedere sau la termen, o sumă de bani unei terțe persoane, denumită beneficiar, respectiv unei alte persoane indicate de beneficiar;

biletul la ordin – un înscris prin care o persoană, denumită emitent, se obligă să plătească unei alte persoane, denumită beneficiar, sau la ordinul acesteia, o sumă de bani la scadență;

ordinul de plată – dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acestuia, unei bănci, de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani.

Datorită experienței și practicii îndelungate, băncile vest-europene pot oferi clienților lor și alte instrumente și modalități de plată, cum sunt:

polița bancherului (Banker’s draft);

ordine permanente (Standing orders);

debitarea directă (Direct debit);

giro-creditul băncii (Bank giro credit);

banca la domiciliu (Telephone banking);

transferul electronic al fondurilor la locul vînzării (EFTPOS).

1.2. Contabilitatea mijloacelor bănești în casierie

Orice întreprindere este obligată să-și păstreze disponibilul bănesc și să efectueze operațiuni de încasări și plăți prin conturile deschise la bancă. Încasările și plățile mărunte, curente se efectuează prin casieria întreprinderii.

Casieria este destinată păstrării numerarului precum și efectuării decontărilor în numerar la întreprindere.

Operațiile de casă sunt ținute de către casier – persoana cu răspundere materială pentru păstrarea și folosirea tuturor mijloacelor bănești și a hârtiilor de valoare primite în casierie, fiind angajat în baza contractului de răspundere materială.

Pentru garantarea integrității numerarului și a valorilor, casa trebuie să corespundă anumitor cerințe, care sunt prevăzute de recomandările privind întărirea tehnică și dotarea cu mijloace de semnalizare pentru baza antiincendiară a caselor de bani din întreprinderi. De exemplu, casa trebuie să fie izolată de alte încăperi de serviciu și auxiliare; să se închidă cu două uși; să fie prevăzut un ghișeu special pentru efectuarea operațiunilor cu lucrătorii unității economice sau clienți; să dispună în mod obligator de safeu pentru păstrarea banilor și altor valori, etc.

Numerarul poate fi predat:

în casele de încasări ale instituțiilor bancare;

încasatorilor, pentru predarea ulterioară instituțiilor bancare;

în casele comune de pe lângă întreprinderi, pentru predarea ulterioară instituțiilor bancare;

unităților de telecomunicații pentru transferare pe cont la instituții bancare.

Încasările în casierie pot fi din contul de decontare, ca rambursare a avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub forma venitului în urma vânzării în numerar a producției, mărfurilor, etc. Numerarul în casierie este primit din contul de decontare de către casier în baza unui document numit “Cec bănesc” (anexa 5).Cecul bănesc este întocmit de contabilul-casier. El conține două părți. Prima parte a cecului rămâne în carnetul de cecuri, a doua-se decupează și rămâne la bancă. Scopul plății este semnat pe versoul cecului. Tot pe versoul documentului se scriu obligatoriu date referitoare la identificarea mandatarului emitentului. Cecul care conține măcar o greșeală sau corectare este considerat nevalabil. Pe el se scrie cuvântul “Anulat” și rămâne anexat în carnetul de cecuri.

La intrările de mijloace bănești se perfectează “Dispoziția de încasare” cu chitanță (anexa 3.1., 3.2., 3.3.). Dispoziția de încasare este semnată de contabilul-șef sau altă persoană împuternicită de acesta, și se îndeplinește identic cu chitanța, care, la rîndul ei se eliberează persoanei ce a plătit banii, ca confirmare a depunerii acestui numerar.

Întreprinderile eliberează numerar spre decontare pentru cheltuieli operaționale și de gospodărie în proporții și termene stabilite de conducătorii întreprinderii de comun acord cu instituția bancară, care realizează operațiunile respective de casă. Decontările cu numerarul din casierie, însă sunt limitate. Astfel, conform Legii Bugetului, au fost introduse penalizări în ceea ce privește decontările în numerar. Aliniatul 7 al articolului 56, al prezentei legi stipulează că față de agenții economici care își onorează obligațiunile bănești prin mijloace bănești în numerar, contrar modului stabilit de efectuare a decontărilor prin virament, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică sancțiuni financiare în mărime de 10% de la suma plătită în numerar. La determinarea sumei pasibile sancționării, din suma totală a mijloacelor bănești în numerar utilizate de către agenții economici în scopul onorării obligațiunilor lor bănești, contrar modului stabilit de efectuare a decontărilor prin virament, se exclud numai sumele folosite pentru necesități urgente. Sancționarea financiară respectivă se aplică indiferent de faptul, au fost folosite în aceste scopuri mijloace bănești din contul încasărilor în numerar sau aceste mijloace au fost primite le instituția financiară de deservire.

Plățile se efectuează la achitarea salariilor, premiilor și altor plăți salariaților, la eliberarea avansurilor spre decontare titularilor de avans, cât și la efectuarea altor cheltuieli pentru necesitățile generale ale întreprinderii. Documentul de bază care se întocmește la eliberarea banilor din casă este “Dispoziție de plată de casă” (anexa 4.1., 4.2., 4.3.). Se pot întocmi și alte scripte în mod corespunzător (borderouri de plăți, cereri de eliberare a numerarului, conturi, etc.) cu aplicarea ștampilei cu atributele dispoziției de plată. Scriptele de eliberare a numerarului trebuie să fie semnate de conducătorul și contabilul-șef al întreprinderii sau de alte persoane împuternicite. Casierul eliberează banii numai persoanei indicate în dispoziția de plată sau în substituientul acesteia. Dacă banii se eliberează printr-o delegație, întocmită în modul stabilit, în textul dispoziției, după numele, prenumele și patronimicul primitorului, contabilitatea indică numele, prenumele și patronimicul persoanei, care primește banii prin delegație. Delegația rămâne în casierie și se anexează la dispoziția de plată.

Salariile, alocațiile pentru invaliditate temporară, plata burselor, pensiilor și premiilor se efectuează de casier prin borderou de plată sau listă de plată (anexa 5), fără întocmirea dispoziției de plată pentru fiecare beneficiar. După expirarea termenului de plată, casierul calculează sumele efectiv achitate și cele nereclamate, pe care le arată la sfîrșitul borderoului de plată. La suma efectiv plătită se întocmește o dispoziție de plată.

La vărsarea mijloacelor bănești în contul de decontare se perfectează un “Aviz de plată în numerar”, în care se indică numărul contului, suma, denumirea întreprinderii, numele deponentului. Dispozițiile de încasare și chitanțele anexate precum și dispozițiile de plată și documentele ce le substituie trebuie completate în contabilitate clar și precis cu cerneală sau pix sau executate la calculator. În aceste documente nu se admit nici un fel de ștersături sau rectificări.

Pînă la transmiterea în casierie, dispozițiile de încasare și plată sau documentele care le substituie, se înregistrează de contabilitate în registrul de evidență a dispozițiilor de încasare și plată, forma căruia se stabilește de fiecare întreprindere în parte. Acest registru conține data emiterii documentului, numărul acestuia, denumirea beneficiarului, contul de decontare a băncii beneficiarului, denumirea băncii beneficiare și codul ei, destinația sumei respective și suma.

La sfîrșitul zilei de muncă datele documentelor de încasare și de plată sunt înscrise de către casier în “Registrul de casă” (anexa 7). Înscrierea în registrul de casă se face în două exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneală. Exemplarul doi trebuie să fie detașabil și servește casierului pentru dări de seamă contabile. Primul exemplar rămâne în registrul de casă. Ambele exemplare se numerotează cu același număr. Registrul de casă conține datele:

Soldul la începutul perioadei;

Suma banilor primiți (în conformitate cu dispoziția de încasare);

Suma banilor plătiți (în conformitate cu dispoziția de plată);

Soldul la sfîrșitul perioadei.

Zilnic, la sfîrșitul zilei de lucru casierul face totalul operațiunilor, transcrie restul de bani din casă pentru ziua următoare și predă contabilității, contra chitanță, exemplarul doi detașabil cu documentele de încasare și de cheltuieli, notificând acest lucru contra semnătură în registrul de casă. Controlul asupra ținerii corecte a registrului de casă se pune în sarcina contabilului-șef al întreprinderii.

Evidența sintetică a operațiunilor privind existența și mișcarea mijloacelor bănești din casieria întreprinderii se ține la contul de activ 241 “Casa”. În debitul acestui cont se înregistrează încasările bănești în casieria întreprinderii în monedă națională și valută străină, iar în credit – plățile mijloacelor bănești din casierie în baza documentelor justificative întocmite. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

La contul 241 “Casa” pot fi deschise următoarele subconturi:

2411 “Casa în valută națională”;

2412 “Casa în valută străină”;

2413 “Mijloace bănești în numerar legate”.

Subcontul 2413 “Mijloace bănești în numerar legate” se deschide în cazurile sechestrării numerarului din casieria întreprinderii, blocării, gajării banilor și în alte cazuri similare.

Evidența sintetică a numerarului din casierie se duce în Registrul nr. 2.41 sau mașinograma respectivă. Acest registru se întocmește lunar și informația cuprinsă în el este împărțită pe activități: operațională, de investiții și financiară. Evidența analitică este dusă în jurnal – order.

Deoarece în perioada de gestiune luată pentru explicarea materialului teoretic al tezei n-au avut loc operații economice pe contul 241 „Casa” subcontul 2411 „Casa în valută națională” au fost luate datele din perioade cînd au avut loc astfel de operații.

Încasarea mijloacelor bănești din achitarea creanței unui cumpărător pentru un mijloc fix vîndut în sumă de 6300 lei în baza dispoziției de încasare Nr. 16 din 28.06.2004 (Anexa 3.1).

Debit contul 241 ”Casa” subcontul 2411 „Casa în valută națională” – 6300 lei

Credit contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt” – 6300 lei.

În afară de aceasta în casierie mai pot avea loc următoarele operații economice:

1. La sumele încasate din vânzări (fără TVA),se întocmește formula:

Debitul contului 241 ”Casa”

Creditul contului 611 “Venituri din vânzări”

La sumele TVA primite:

Debitul contului 241 “Casa”

Creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”

2. Încasarea mijloacelor bănești în vederea achitării creanțelor pe termen scurt ale personalului întreprinderii:

Debitul contului 241 “Casa”

Creditul subcontului 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”

Ieșirile mijloacelor bănești din casierie se înregistrează în creditul contului 241 “Casa”:

1. La achitarea datoriilor față de personal privind retribuirea muncii (anexa16):

Debitul contului 531 “Datorii față de personal privind retribuirea

muncii”- 260963,93 lei

Creditul contului 241 “Casa”- 260963,93 lei

2. La depunerea disponibilităților bănești în contul de decontare (anexa 16):

Debitul contului 242 “Contul de decontare”- 6300 lei

Creditul contului 241”Casa”- 6300 lei

Celelalte formule contabile vor fi prezentate numai teoretic deoarece la întreprindere nu s-au mai înregistrat alte ieșiri de numerar:

La achitarea datoriilor față de furnizori, părți legate:

Debitul contului 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Creditul contului 241 “Casa”

2. La achitarea datoriei apărute în urma procurării borderourilor de strictă evidență:

Debitul contului 539 “Alte datorii pe termen scurt”

Creditul contului 241 ”Casa”.

3. La achitarea datoriilor față de gestionari se întocmește formula contabilă:

Debitul subcontului 5321 ”Datorii față de personal față de alte operații”

Creditul contului 241 “Casa”.

4.La achitarea dividendelor se întocmește formula:

Debitul contului 537 “Datorii față de fondatori și alți participanți”

Creditul contului 241 “Casa”

5.La eliberarea avansului spre decontare:

Debitul subcontului 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”

Creditul contului 241 “Casa”

Operațiile cu numerar în valută străină se înregistrează în subcontul 2412 “Casa în valută străină”. Pe teritoriul R. Moldova nu sunt permise decontări în valută străină. Casa în valută se utilizează mai frecvent pentru eliberarea avansului spre decontare în valută, atunci când delegatul pleacă peste hotarele R. Moldova.

La suma mijloacelor bănești în valută străină din contul de decontare pentru achitarea cheltuielilor de deplasare:

Debitul contului 241 „Casa”, subcontul 2412 „Casa în valută străină” – 6500 Euro la cursul de 1 Euro = 16,3 lei – 105950 lei

Creditul contului 243 „Contul valutar– 6500 Euro la cursul de 1 Euro = 16,3 lei – 105950 lei

Returnarea banilor cheltuiți de lucrătorii întreprinderii pentru achitarea cheltuielilor de deplasare efectuate:

Debitul contului 532 „Datorii față de personal privind alte operații” – 1000 Euro la cursul 1 Euro = 16,3 lei – 16300 lei

Creditul contului „Casa”, subcontul 2412 „Casa în valută străină” – 1000 Euro la cursul 1 Euro = 16,3 lei – 16300 lei

Conform Normelor de efectuare a operațiilor de casă, la fiecare întreprindere se efectuează inopinat inventarierea casieriei. Inventarierea se face în termenele stabilite de conducătorul întreprinderii, la ÎCS «Spamol» S.R.L. în fiecare lună, numărând toți banii și alte valori aflate în casierie, în prezența casierului. Pentru efectuarea inventarierii prin ordinul conducătorului de întreprindere se desemnează o comisie, care întocmește un act (anexa 16) în care se menționează:

Suma mijloacelor bănești existentă în casierie la momentul efectuării inventarierii: numerar, timbre și alte documente bănești;

Soldul scriptic;

Rezultatul inventarierii: diferențe în plus, diferențe în minus;

Ultimele numere ale dispozițiilor de casă: de încasare și de plată;

Membrii comisiei ce au efectuat inventarierea și președintele ei.

În cazul când în urma inventarierii în casă s-au depistat lipsă sau excedent de bani, în act se arată suma excedent sau lipsă de bani și circumstanțele apariției acestora.

La plusurile stabilite în casă, în urma inventarierii mijloacelor bănești se întocmește formula contabilă:

Debitul contului 241 “Casa” – 5,25 lei

Creditul contului 612 “Alte venituri operaționale” –5,25 lei

Atunci când în procesul inventarierii mijloacelor bănești sunt depistate lipsuri, după remiterea de către comisie a procesului verbal de inventariere, în contabilitate se întocmește formula contabilă:

Debitul contului 714 “Alte cheltuieli operaționale “ – 100 lei

Creditul contului 241 “Casa” – 100 lei

Pe versoul procesului verbal de inventariere a mijloacelor bănești casierul scrie explicația la suma stabilită excedent sau lipsă în urma inventarierii. Mai jos, conducătorul întreprinderii scrie decizia lui privind rezultatele inventarierii și motivațiile contabilului casier.

Dacă conducătorul întreprinderii decide că totuși casierul este vinovat de lipsa depistată, atunci această sumă se impută casierului și se întocmește formula contabilă:

Debitul contului 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”- 100 lei

Creditul contului 612 “Alte venituri operaționale” – 100 lei

În cazul în care dauna va fi compensată în perioadele viitoare, precum și dacă persoana vinovată nu recunoaște suma daunei se intentează un proces judiciar și pînă la anunțarea hotărârii judecății se întocmește :

Debit contului 227 “Creanțe pe termen scurt ale personalului”- 100 lei

Creditul contului 515 “Venituri anticipate curente” – 100 lei

Capitolul II Contabilitatea circulației mijloacelor bănești în conturi curente la bancă

2.1. Contabilitatea mijloacelor bănești în contul de decontare și alte conturi la bancă

Pentru păstrarea mijloacelor bănești libere, efectuarea plăților și încasărilor, întreprinderile deschid conturi de decontare la bănci, prin care sunt efectuate operațiile de decontare. Conform legislației în vigoare, fiecare agent economic poate avea mai multe conturi curente în monedă națională în diferite bănci.

Pentru a deschide un cont de decontare la bancă este nevoie de prezentat:

Cererea pentru deschiderea contului;

Certificatul de la inspectoratul fiscal pentru deschiderea contului;

Certificatul de înregistrare a întreprinderii (originalul și copia);

Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;

Copia statului și a contractului de constituire înregistrată la notariat;

Lista cu specimene ale persoanelor împuternicite, întărită la notariat;

Amprenta ștampilei întreprinderii;

Se depun 100 lei în casa băncii pentru deschiderea contului.

În contul de decontare pot intra mijloace bănești în urma încasării sumelor din vânzări, prestări de servicii, în urma achitării creanțelor, primirii creditelor bancare și împrumuturilor etc.

Ieșirile de mijloace bănești se efectuează în vederea achitării datoriilor financiare și comerciale precum și a altor datorii (față de personal, buget); la transferarea disponibilităților bănești în casierie; la efectuarea investițiilor etc.

Decontările fără numerar în R. Moldova se efectuează în baza:

Dispozițiilor de plată;

Dispoziției de plată acceptată;

Cererii dispoziției de plată;

Cererii de acreditiv;

Cecurilor;

Dispozițiilor incasso.

Dispoziția de plată.(Anexa 8,10) Cel mai des utilizată în cazul decontărilor fără numerar este dispoziția de plată. Dispoziția de plată este o dispoziția dată de către plătitor băncii care îl deservește de a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani. Dispozițiile de plată se întocmesc de plătitor în 4 exemplare pe formulare tipizate și sunt valabile timp de 10 zile din ziua emiterii. Primul exemplar al dispoziției servește ca bază pentru transferarea mijloacelor bănești beneficiarului și rămâne la banca plătitorului, aplicându-se semnătura și amprenta ștampilei; al 2 și 3 exemplar se transmit la banca beneficiarului unde rămâne exemplarul 2, iar al 3 se transmite beneficiarului împreună cu extrasul din contul de decontare. Al 4 se transmite plătitorului împreună cu extrasul de cont de către banca plătitorului. Primul exemplar servește ca bază pentru trecerea la scăderi a mijloacelor bănești din contul plătitorului și se coase în mapa băncii plătitoare cu documentele zilei.

Dispoziția se primește la banca plătitoare spre executare numai în cazul când există mijloace bănești în contul plătitorului. Independent de disponibilul mijloacelor bănești în contul întreprinderii banca plătitoare primește dispoziții de plată vărsăminte la buget și în Fondul Social al R. Moldova. În cazul lipsurilor de mijloace bănești în contul plătitorul dispoziția se ține la evidență în contul extrabilanțier “Documente de decontare neachitate la termen”. La plata parțială a dispoziției banca îndeplinește o notă de contabilitate indicând toată informația din dispoziția dată și suma care poate fi plătită.

Dispoziția de plată acceptată Dispoziția de plată acceptată reprezintă o dispoziție de transfer a unei sume de bani ,dată de către plătitor băncii plătitoare prin oficiul poștal , unor persoane fizice concrete (pensii , pensii alimentare, onorarii , salarii etc.). Dispoziția acceptată poate fi primită de banca plătitoare spre executare numai în sumă deplină și dacă la contul plătitorului sunt mijloace disponibile. Ea se întocmește de către plătitor în 3 exemplare. Primul exemplar se înmânează, contra semnătură pe exemplarul 2, persoanei împuternicite a plătitorului al cărei nume, prenume este arătat în dispoziție. Al 2 exemplar servește ca bază de plată și rămâne la banca plătitorului care se coase în mapa băncii, iar 3 se restituie plătitorului împreună cu extrasul de cont.

Cererea-dispoziție de plată Cererea-dispoziție de plată este cererea de plată către plătitor de a plăti în baza documentelor de expediere suma preconizată în contract. Acest document se transmite direct plătitorului ocolind banca. El se întocmește de către beneficiar în 4 exemplare și se transmite plătitorului împreună cu documentele ce adeveresc expedierea produselor sau prestarea serviciilor. În cazul acceptării, toate cererile-dispoziție de plată se transmit la banca plătitorului unde rămâne exemplarul 1, iar exemplarul 2 și 3 se transmit băncii beneficiarului. Exemplarul 2 servește drept bază de înregistrare a sumei în contul beneficiarului și se coase în mapa băncii beneficiare, iar exemplarul 3 se remite beneficiarului împreună cu extrasul din cont. Exemplarul 4 cu mențiunea băncii se transmite plătitorului împreună cu extrasul din cont.

În unele cazuri cumpărătorul poate respinge cererea – dispoziție de plată ca urmare a încălcării condițiilor contractului, necorespunderii termenului, calității, cantității obiectului contractului. În așa condiții plătitorul aduce acest fapt la cunoștința beneficiarului în modul și termenele stabilite în contract fără participarea băncii.

Cererea –dispoziție de plată se primește de către banca plătitoare spre plată numai atunci când există mijloace disponibile suficiente în contul plătitorului. Termenul pe parcursul căruia plătitorul e obligat să prezinte la bancă cererea-dispoziție de plată e stabilit de către părți în contract și nu se controlează de către bancă.

Cererea de acreditiv Acreditivele sunt sume rezervate în conturi separate la bănci, pentru efectuarea decontărilor cu furnizorii și antreprenorii. Deci, acreditivul este ordinul dat băncii pentru deschiderea unui cont la dispoziția unor anumite persoane fizice sau juridice din care se vor efectua plățile viitoare, dacă acestea îndeplinesc condițiile indicate în scrisoarea sau cererea de acreditiv. Din punct de vedere a naturii lor se deosebesc:

revocabil-atunci când este posibilă modificarea lui fără consimțământul ambelor părți contractante.

irevocabil-atunci când nu poate fi modificat sau anulat fără consimțământul ambilor părți contactate.

Există și acreditive acoperite ,care sunt acreditivele la deschiderea cărora banca plătitoare transferă băncii beneficiare mijloace bănești în contul de bilanț separat ”Acreditive”. Pe teritoriul R. Moldova se aplică numai acreditivul acoperit și irevocabil. Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale ale plătitorului sau din contul creditului băncii. Termenul de valabilitate al acreditivului se stabilește pînă la 25 zile, termenul închiderii acreditivului deschis din contul mijloacelor bugetare nu poate depăși limita anului bugetar ( 31 decembrie).

Acreditivul este destinat pentru decontări numai cu un singur beneficiar și nu poate fi redresat. Nu se admite achitarea acreditivului în numerar. Cererea de acreditiv se întocmește de către plătitor unde trebuie să indice: termenul acreditivului; denumirea documentelor contra cărora se efectuează utilizarea acreditivului în banca beneficiară, numărul și data contractului referitor la efectuarea decontărilor prin acreditiv; denumirea mărfii și serviciilor. În lipsa unei singure condiții din acestea cererea de acreditiv nu se primește spre executare.

Pentru a deschide un acreditiv plătitorul prezintă bănci sale cererea de acreditiv în 4 exemplare: 1 exemplar servește ca bază de trecere la scăderi a mijloacelor din contul plătitorului și se coase în mapa băncii plătitoare. Exemplarul 2 și 3 se remit băncii beneficiare, unde exemplarul 2 servește ca bază pentru înregistrarea sumei în contul “Acreditive”, iar exemplarul 3 se remite beneficiarului drept confirmare a deschiderii acreditivului. Exemplarul 4 cu mențiunea băncii plătitoare se restituie plătitorului împreună cu extrasul din cont .

Ordinea decontărilor în baza acreditivelor se determină prin contractul încheiat între cumpărător și furnizor. Evidența acreditivelor se ține la contul 244 ”Conturi speciale la bănci”.

Cecurile Cecul este un document de decontare prin care emitentul de cec dă ordin băncii plătitoare de a plăti o anumită sumă de bani la prezentarea acestuia. Cecul se completează manual. Această formă se utilizează de către persoanele fizice și juridice la decontările pentru mărfurile livrate, serviciile prestate pentru acoperirea cheltuielilor de transport, încărcare-descărcare. Forma carnetelor de cecuri sunt elaborate de Banca Națională și deosebim:

Carnete de cecuri cu limită de sumă ;

Carnete de cecuri fără limită de sumă.

În R. Moldova se recomandă numai utilizarea carnetelor de cecuri cu limită de sumă. Pentru a le primi persoana juridică prezintă la banca plătitoare o cerere. Cererea se prezintă într-un exemplar cu semnăturile persoanelor cu dreptul de a semna documentele de decontare și cu amprenta ștampilei. Odată cu cererea, persoana juridică prezintă dispoziția de plată în vederea virării mijloacelor din contul de decontare într-un cont bilanțier separat ”Cecuri de decontare și carnete de cecuri”. Acest cont se deschide separat din contul mijloacelor proprii sau din contul împrumutului băncii. La întocmirea carnetului de cecuri cu limită de sumă funcționarul băncii verifică prezența tuturor cecurilor în carnetul de cecuri. Indică pe versoul copertei termenul de valabilitate a carnetului de cecuri, denumirea emițătorului de cec, numărul contului personal al acestuia , limita totală a sumei în cifre și în litere, data emiterii carnetului. El se legalizează cu semnătura contabilului șef și cu amprenta ștampilei băncii plătitoare.

În cazul în care au fost utilizate toate cecurile și limita carnetului de cecuri cu limită de sumă nu s-a epuizat, emițătorului de cec poate să i se emite un nou carnet de cecuri cu limită de sumă pe suma rămasă. Pentru aceasta emițătorul de cec trebuie să prezinte băncii plătitoare carnete de cecuri cu limită de sumă cu cotoarele cecurilor utilizate împreună cu cererea. Cecurile neutilizate rămase în carnetul de cecuri cu limită de sumă se sting de către funcționarul băncii plătitoare, decupând în formă de triunghi locul lăsat pa cec pentru semnătură și cotoarele cecurilor utilizate se remit emițătorului de cec.

Evidența cecurilor din carnete de cecuri cu limită de sumă se ține la contul 244 ”Conturi speciale la bănci”. Contabilizarea cecurilor din carnete de cecuri cu limită de sumă se efectuează ca și la acreditive.

Dispoziția –incasso Dispoziția incasso este dispoziția beneficiarului privind virarea incontestabilă a unei anumite sume de mijloace bănești din contul plătitorului, fără consimțământul lui în baza documentelor executorii sau a altor acte legislative care prevăd dreptul virării incontestabile. Documentele executorii și documentele în a căror bază se întocmește dispoziția incasso sunt ordinele arbitrajului , documente cu titlu executoriu eliberate de judecătorii, inscripțiile executorii ale notarului , documentele echivalente la perceperea restanțelor în bugetul de stat și în fondul social a R. Moldova etc. În lipsa mijloacelor bănești în contul plătitorului dispoziția incasso se plasează în fișierul numărul 2 al băncii la contul extrabilanțier ”Documente de decontare neachitate la termen” și se achită în ordine cronologică. Responsabilitatea privind perceperea corectă a mijloacelor bănești o poartă beneficiarul.

Prin dispoziția incasso se efectuează virarea mijloacelor bănești pentru compensarea daunei materiale, pentru plata pensiilor alimentare, diferitor amenzi etc. (conform deciziilor organelor de judecată sau precederilor actelor legislative în vigoare). Sumele privind amenzile, penalitățile reflectate în dispoziția incasso se trec la cheltuieli operaționale.

Înregistrarea mijloacelor bănești în contul beneficiarului se efectuează numai după trecerea la scăderi a acestor sume din contul plătitorului. Trecerea la scăderi a mijloacelor bănești se efectuează în baza dispoziției titularului, cu excepția cazurilor virării incontestabile a mijloacelor bănești. succesiunea plăților din contul întreprinderii o determină conducătorul întreprinderii, în cazul dacă nu există o altă modalitate stipulată în legislația R. Moldova. Dreptul întreprinderii de a prezenta dispoziții de trecere la scăderi a mijloacelor din contul său este exercitat numai în cazul în care lipsesc documente de decontare la contul extrabilanțier “Documente de decontare neachitate la termen ” și credite restante.

Conform unui acord, întreprinderile pot efectua compensări ale datoriilor reciproce, în afara băncii. Pentru suma diferenței compensării la bancă se prezintă dispoziția de plată sau cecul, unde la rubrica “destinația plății” se face referirea la actul de verificare.

Operațiunile ce țin de primirea și eliberarea mijloacelor bănești se întocmesc sub formă de document justificativ, iar persoanele fizice și reprezentanții persoanelor juridice participante primesc copia documentului justificativ, pregătită conform legislației. Obligația asigurării cu copii a participanților la operațiunea economică revine agentului economic, care efectuează operațiunea. Documentele de casă, bancare și de decontare se semnează de două persoane cu drept de semnare conform listei specimenelor semnate de conducătorul șef al agentului economic: prima semnătură – a conducătorului agentului economic sau a adjunctului; a două – a șefului serviciului contabil, adjunctul lui.

Nu se admite efectuarea plăților unei întreprinderi din contul mijloacelor bănești ale altei întreprinderi. Conform art. 164 .4 al Codului Penal se pedepsește tăinuirea mijloacelor bănești în devize ce urmează a fi virate în mod obligatoriu la conturile băncilor săvârșită de către conducătorii întreprinderilor. Conform aceluiași articol, aliniatul 5 se pedepsește deschiderea de către persoanele juridice și fizice, care practică activitatea de întreprinzător, de conturi și depozitarea mijloacelor bănești în străinătate fără autorizația BNM.

Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești și monedă națională. Înregistrarea în contul de decontare al întreprinderii la bancă, este destinat contul de activ 242 “Cont de decontare”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor bănești în monedă națională în contul de decontare al întreprinderii, în credit – utilizarea mijloacelor bănești din contul de decontare. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă existența mijloacelor bănești în contul de decontare la finele perioadei de gestiune.

Evidența sintetică a mijloacelor bănești din contul de decontare se ține în registrul nr.2.42 “Cont de decontare” (anexa 17.1). Acest registru se întocmește lunar. Ca și registrul 2.41, acesta conține soldul la începutul lunii, la sfîrșitul lunii, numărului documentului și data, iar informația reflectată este împărțită în activitatea operațională, financiară și de investiții.

Evidența analitică a mijloacelor bănești din contul de decontare la ÎCS «Spamol» S.R.L. se ține în jurnal ordere în baza extraselor primite de la bancă (anexa 18.1).

Zilnic sau în dependență de frecvența primirii documentelor de încasare și plată, banca întocmește extrasul de cont, care conține data efectuării operațiunilor precum și data extrasului de cont precedent, pentru precizarea concordanței dintre soldul final al extrasului precedent cu soldul inițial al prezentului extras de cont (anexa 11,12). Respectiv, conține soldul inițial, numărul documentelor de încasare sau plată cu sumele respective în dreptul lor, inițial fiind scrise sumele creditoare apoi cele debitoare și soldul final , care trebui să coincidă cu soldul inițial al extrasului următor. Extrasul de cont împreună cu documentele respective de încasare și plată se eliberează persoanei împuternicite a întreprinderii, în cazul nostru contabilului casier. Acesta la rîndul său înregistrează datele extrasului de cont în jurnalul order (anexa 18.1), care se deschide lunar pentru a duce evidența analitică.

La contul 242 “Cont de decontare” pot fi deschise următoarele subconturi:

2421 “Mijloace bănești nelegate”;

2422 “Mijloace bănești legate”.

Subcontul 2422 “Mijloace bănești legate” este destinat evidenței distincte a mijloacelor bănești sechestrate, blocate, gajate.

Încasările mijloacelor bănești în contul de decontare se reflectă în debitul contului 242 “Cont de decontare”, întocmindu-se formulele contabile:

La suma incasată din achitarea creanțelor:

Debitul contului 242 „Cont de decontare” – 910484,88 lei

Creditul contului 229 „Alte creanțe pe termen scurt”, subcontul 2294 „Alte creanțe pe termen scurt privind alte operațiuni” – 910484,88 lei (Anexa 17.4).

Deoarece în perioada respectivă de gestiune (trimestrul I 2005) n-au avut loc alte intrări de mijloace bănești în contul de decontare, celelalte tipuri de intrări vor fi prezentate numai teoretic:

la suma încasată sub formă de dobândă:

Debitul contului 242 “Cont de decontare”

Creditul contului 612 “Alte venituri operaționale”

la sumele TVA primite:

Debitul contului 242 “Cont de decontare”

Creditul contului 534“Datorii privind decontările cu bugetul”

la încasările din achitarea cumpărătorilor:

Debitul contului 242 “Cont de decontare”

Creditul contului 221 “Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

la suma mijloacelor bănești sub formă de avans pe termen scurt primit:

Debitul contului 242 “Cont de decontare”

Credit contului 523 “Avansuri pe termen scurt primite”

la suma depusă ca încasare din casierie:

Debitul contului 242 “Cont de decontare”

Creditul contului 241 “Casa”

Ieșirile mijloacelor bănești din contul de decontare se înregistrează în creditul contului 242 “Cont de decontare ” întocmindu-se formulele contabile (Anexa 17.4):

la suma achitării datoriei față de furnizori:

– la procurarea materiei prime:

Debitul contului 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”- 927302,39 lei

Creditul contului 242 “Cont de decontare” – 927302,39 lei

Calculul sumei alimentelor se efectuează în baza hotărârii judecății, calculul alimentelor se efectuează din salariu, iar plata alimentelor are loc prin intermediul contului de decontare, întocmindu-se formula contabilă:

Debitul contului 532 „Datorii față de personal privind alte operații”, subcontului 5322 “Datorii față de personal privind alte operații”- 535 lei

Creditul contului 242 “Cont de decontare” – 535 lei

La achitarea de către ÎCS «Spamol» S.R.L. a datoriilor față de buget se întocmește formula contabilă (anexa 17.4):

Debitul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – 2209,03 lei

Creditul contului 242 “Cont de decontare”- 2209,03 lei

La suma taxelor locale achitate:

Debitul contului 713 „Cheltuieli generale și administrative”, subcontul 7134 „Impozite, taxe și plăți cu excepția impozitului pe venit” – 60 lei

Creditul contului 242 “Cont de decontare”- 60 lei

La suma comisioanelor bancare achitate:

Debitul contului 713 „Cheltuielil generale și administrative”, subcontul 7139 „Alte cheltuieli generale și administrative – 5158,42 lei

Creditul contului 242 „Cont de decontare” – 5158,42 lei.

În afară de operațiile menționate mai sus mai pot avea loc următoarele ieșiri de mijloace bănești:

În vederea achitării datoriei față de Fondul Social:

Debitul 533 „datorii privind asigurările”, subcontul 5331 “Datorii față de fondul social “

Creditul contului 242 “Cont de decontare”

La suma achitării altor creditori pe termen scurt, cum ar fi plat a pentru serviciile telefonice:

Debitul contului 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori”

Creditul contului 242 “Cont de decontare”

Achitarea TVA aferentă valorilor în mărfuri și materiale procurate și serviciilor primite se întocmește formula:

Debitul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”

Creditul contului 242 “Cont de decontare”

Achitarea din contul de decontare a datoriilor față de companii de asigurări întocmindu-se formula:

Debitul 533 „Datorii privind asigurările”, subcontul 5334 “Datorii privind asigurarea persoanelor”

Creditul contului 242 “Cont de decontare “

La transferarea disponibilităților bănești în casierie:

Debitul contului 241 “Casa”

Creditul contului 242 “Cont de decontare”

Achitarea în avans cu furnizorii din contul de decontare:

Debitul contului 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”

Creditul contului 242 “Cont de decontare”

La suma achitării dobânzii pentru creditele primite se întocmește formula contabilă:

Debitul contului 714 “Alte cheltuieli operaționale”

Creditul contului 242 “Cont de decontare”

Pentru păstrarea mijloacelor bănești și efectuarea decontărilor în valută străină, agenții economici pot deschide cont valutar. Persoanele juridice au dreptul să efectueze plăți în conturile lor în valută străină numai în cazurile când plățile se efectuează în limitele operațiunilor curente internaționale sau se execută cu scopul de a achita datoriile în valută străină privind importul de mărfuri și materiale sau rambursarea creditelor în valută străină, când mijloacele în acest cont au fost înregistrate în urma unor operațiuni curente internaționale, cumpărate la piața valutară internă sau înregistrate pe alte căi ce nu contravin legislației R. Moldova.

Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în valută străină în conturile valutare din băncile pe teritoriul R. Moldova și din străinătate, este destinat contul de activ 243”Cont valutar”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor bănești în valută străină, iar în credit – utilizarea acestora. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă existența mijloacelor bănești în valută străină la finele perioadei de gestiune. La contul 243 “Cont valutar” pot fi deschise următoarele subconturi:

2431 “Conturi valutare în țară”

2432 “Conturi valutare în străinătate”

2433 “Mijloace valutare legate”

Evidența analitică la contul valutar se ține pe fiecare valută în parte în fișe de evidență analitică la contul 243 “Cont valutar”.

Modul de efectuare a operațiunilor în valută străină și de reflectare în contabilitate a diferențelor de curs valutar este reglementat de prevederile SNC 21”Efectele variațiilor cursurilor valutare” și “Regulamentului privind reglementarea valutară pe teritoriul R. Moldova”.

În contul valutar ca și în cel de decontare se reflectă mijloacele bănești încasate pentru produsele, mărfurile vândute, serviciile prestate cumpărătorilor și clienților, achitarea creanțelor, primirea creditelor bancare și împrumuturilor, depunerea mijloacelor bănești din casieria întreprinderii etc.

Încasarea mijloacelor bănești în contul valutar are loc analogic încasării mijloacelor bănești în contul de decontare. Eliberarea mijloacelor bănești din contul valutar se efectuează în baza cererii întocmite de ÎCS «Spamol» S.R.L., care conține suma în valută străină, cursul la zi și suma în lei. dispoziția de plată întocmită conține suma în valută străină (anexa 13,14).

Banca la rîndul său emite extrasul de cont (anexa 26), care conține soldul inițial, suma extrasă, precum și soldul final, atât în lei cât și în dolari SUA, cu indicația cursului la zi a leului față de dolar. La finele lunii banca emite un extras de cont în care sunt arătate toate intrările și ieșirile de mijloace bănești care au avut loc pe parcursul lunii, atât în urma efectuări operațiunilor cât și în urma variației cursului valutar (anexa 15). În baza acestui extras se întocmește jurnal order, documentul de evidență a mijloacelor bănești în contul valutar (anexa 18.1).

La diferența de curs valutar pozitivă se întocmește formula (anexa 18.2):

Debitul contului 243 “Cont valutar” – 16583,61 lei

Creditul contului 622 “Venituri din activitatea financiară” – 16583,61 lei

La diferența de curs valutar negativă se întocmește formula (anexa 18.2):

Debitul contului 722 “Cheltuieli ale activității financiare” – 34566,46 lei

Creditul contului 243 “Cont valutar” – 34566,46 lei

Încasarea mijloacelor bănești din achitarea cumpărătorilor străini (Anexa 18.2):

Debitul contului 243 „Contul valutar” – 1074744,99 lei

Creditul contului 221 „Creanțe pe termen scurt privind facturile comerciale” – 1074744,99 lei.

La virarea mijloacelor bănești din contul valutar în casierie se întocmește formula (anexa 18.2):

Debitul contului 241 “Casa”, subcontul „Casa în valută străină” – 106110,55 lei

Creditul contului 243 “Cont valutar” – 106110,55 lei

Achitarea serviciilor bancare din contul valutar (Anexa 18.2):

Debitul contului 713 „Cheltuieli generale și administrative” – 1061,11 lei

Creditul contului 243 „Contul valutar” – 1061,11 lei.

În afară de contul de decontare și contul valutar întreprinderile pot deschide la bancă și alte conturi. În aceste conturi se ține evidența mijloacelor bănești atîtî în valută națională cât și străină alocate în acreditive, în carnete de cecuri cu limite de sumă, în mijloace pe cartele de credit și magnetice, cu care însă ÎCS «Spamol» S.R.L. nu operează. Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în acreditive, în carnete de cecuri cu limite de sumă, în mijloace pe cartele de credit și magnetice, este destinat contul de activ 244 “Conturi speciale la bancă”, care are următoarele subconturi:

2441 “Acreditive”;

2442 “Carnete de cecuri cu limită de sumă”,

2443 “Mijloace pe cartele de credit și magnetice”.

Acreditivul și carnetele de cecuri au fost analizate anterior.

La subcontul 2443 “Mijloace pe cartele de credit și magnetice” se ține evidența mijloacelor bănești aflate pe cartele de credit și magnetice utilizate preponderent pentru achitarea serviciilor primite, pentru plata materialelor procurate fără întocmirea documentelor de plată – de exemplu, la achitarea pentru combustibil la stațiile de alimentare.

Deschiderea acreditivelor, a carnetelor de cecuri cu limită de sumă, a cartelor de credit și magnetice poate avea loc din contul:

Mijloacelor bănești proprii:

Debitul contului 244 “Acreditive”

Creditul contului 242 “Cont de decontare”

Creditul contului 243 “Cont valutar”

Creditelor bancare pe termen scurt:

Debitul contului 244 “Acreditive”

Creditul contului 511 “Credite bancare pe termen scurt”

Diferențele de curs valutar favorabile sau nefavorabile aferente soldurilor mijloacelor valutare înregistrate în acreditive, în cartele magnetice și de credit se constată corespunzător ca venituri sau cheltuieli ale activității financiare.

Achitarea facturilor furnizorilor și antreprenorilor din contul sumelor acreditivelor și cu cecuri din carnetele de cecuri cu limită de sumă:

Debitul contului 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Debitul contului 522 “Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Debitul contului 539 “Alte datorii pe termen scurt”

Debitul contului 426 ”Alte datorii pe termen lung calculate”

Creditul contului 244 “Conturi speciale la bancă”

Soldul neutilizat la acreditivului, la carnetului de cecuri cu limită de sumă se virează în contul de decontare sau valutar:

Debitul contului 242 “Cont de decontare”

Debitul contului 243 “Cont valutar”

Creditul contului 244 “Conturi speciale la bancă”

Comisioanele achitate băncii pentru eliberarea numerarului, carnetelor de cecuri bănești sau de decontare, valutei străine, pentru administrarea mijloacelor bănești în conturi, constituie cheltuieli ale perioadei și se reflectă astfel:

Debitul contului 713 “Cheltuieli generale și administrative”

Creditul contului 242 “Cont de decontare”

Creditul contului 243 “Cont valutar”

2.2. Documentarea și contabilitatea transferurilor bănești în expediție și a documentelor bănești

În procesul desfășurării activității economico – financiare apare necesitatea de a transfera mijloace bănești prin oficiile poștale, a efectua depuneri în casieriile băncii după timpul operațional de deservire a clienților.

Sumele încasate sunt redate la bancă (oficii poștale) pentru a fi înregistrate în conturile bancare ale unității economice. De regulă, mijloacele bănești se predau prin intermediul încasatorilor băncii. Sumele predate la bancă sunt înregistrate în “Borderoul însoțitor ”, întocmit în trei exemplare cu destinația: primul exemplar se dă încasatorului, al doilea se închide în geanta cu bani, iar la treilea , semnat de încasator, rămâne la casier și servește drept dovadă pentru întocmirea dispoziției de casă de plată și drept document justificativ de predare a banilor la bancă.

Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în expediție, adică a sumelor bănești depuse în casieriile băncii sau oficiilor poștale, cu scopul înregistrării ulterioare în contul de decontare sau în alt cont bancar, este destinat contul 245 “Transferuri bănești în expediție”.

Drept bază documentară pentru înregistrarea operațiilor în contul 245 “Transferuri bănești în expediție” pot servi chitanțele oficiului poștal și copia borderoului de însoțire a numerarului.

Contul 245 “Transferuri bănești în expediție” este un cont de activ. În debitul acestui cont se reflectă suma mijloacelor bănești în expediție, iar în credit – înregistrarea mijloacelor bănești în contul de decontare sau în alt cont al întreprinderii. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă existența mijloacelor bănești în expediție destinate înregistrării în contul bancar respectiv la finele perioadei de gestiune. Evidența mișcării mijloacelor bănești în valută străină se ține distinct în contul 245 “Transferuri bănești în expediție”.

ÎCS «Spamol» S.R.L., deși practică operațiuni de depunere a mijloacelor bănești din casierie în contul de decontare, nu utilizează contul dat.

Alături de mijloacele bănești în numerar, în casieria întreprinderii pot fi păstrate și unele documente bănești cum ar fi: mărci poștale, bilete de tratament, bilete de transport achitate, foi de odihnă, etc. în contabilitate pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea documentelor bănești, este destinat contul de activ 246 “Documente bănești”. În debitul acestui cont se reflectă intrarea documentelor bănești în casieria întreprinderii, iar în credit – ieșirea acestor documente. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă existența documentelor bănești la finele perioadei de gestiune. Evidența analitică se ține pe feluri de documente bănești.

Planul de conturi în vigoare nu prevede existența la contul 246 “Documente bănești” a subcontului “Acțiuni proprii răscumpărate de la acționari”, care exista anterior la un cont cu aceiași denumire. Conform SNC, unul din criterii de constatare a activelor este capacitatea acestuia de a genera în viitor avantaje economice ( venituri) întreprinderii. Acțiunile proprii răscumpărate de la acționari nu prezintă un activ care ar genera venituri, de aceea, reflectându-le în activul bilanțului contabil, ele majorează artificial valuta bilanțului. Respectiv principiul prudenței – neadmiterea unei supraevaluări a activului și veniturilor, și subevaluării a pasivului și cheltuielilor – subcontul dat a fost trecut în pasivul bilanțului, în componența capitalului propriu cu semnul “minus”. ÎCS «Spamol» S.R.L. nu utilizează acest cont deaceea vom prezenta un exemplu convențional:

De exemplu, muncitorul Polinciuc a procurat o foaie de odihnă la SPB “Constructorul” cu prețul de 1320 lei. Din prețul acestei foi, Polinciuc introduce în casă doar 132 lei, adică 10% din costul ei, 90% fiind plătite din fondul social, în care lunar sunt alocate mijloace bănești din contul salariului muncitorului. În cazul dat se întocmesc formulele contabile:

La procurarea foaiei de odihnă și achitarea prin virament (anexa 32):

Debitul contului 246 “Documente bănești” – 1320,00 lei

Creditul subcontului 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori”-1320,00 lei

La suma achitării din fondul rezervei:

Debitul contului 322 “Rezerve prevăzute de statut ” – 1188,00 lei (1320*90%)

Creditul contului 246 “Documente bănești” – 1188,00 lei

La suma depusă în casierie:

Debitul contului 241 “Casa” – 132,00 lei (1320 *10%)

Creditul contului 246 “Documente bănești” – 132,00 lei

Dacă este achitată prin virament atunci se întocmește formula:

Debitul subcontului 5393 “Datorii pe termen scurt față de alți creditori”-1320,00 lei

Creditul contului 242 “Cont de decontare”- 1320 ,00 lei

Intrarea documentelor bănești de asemenea poate avea loc prin:

achitarea nemijlocită;

prin intermediul titularului de avans;

în urma schimbului cu alte active.

Inventarierea documentelor bănești se efectuează concomitent cu inventarierea mijloacelor bănești, utilizând aceeași procedură.

Încheiere

Cu atat mai mult, in momente economice dificile, scaderea vanzarilor si un cash management defectuos pot insemna dezastru pentru orice IMM. Tocmai in aceste perioade, managerii si patronii trebuie sa ia unele masuri decisive si uneori dureroase pentru a pastra lichiditatile la un nivel sanatos. Printre acestea se numara:

– Crearea unor estimari realiste cu privire la cash flow-ul companiei, atat pe termen scurt (30-60 de zile), cat si e termen lung (1-2 ani);
– Dublarea eforturilor de recuperare a platilor intarziate catre companie si chiar oferirea unor reduceri in cazul platilor inainte de termen;
– In cazul disputelor pe sumele datorate, se poate renunta la o parte din pretentiile financiare. Pana la urma, chiar si o suma mai mica poate fi tot ce trebuie oentru a plati cheltuielile de baza ae firmei;
– Continua monitorizare si prioritizare a tuturor platilor;
– Contactarea creditorilor si incercarea de a negocia intelegeri reciproc avantajoase, care vor permite firmei sa treaca peste perioada dificila si sa isi plateasca apoi toate datoriile;
– Lichidarea stocurilor ineficiente;
– Analizarea zonelor in care pot fi reduse cheltuielile operationale fara a pune in pericol functionarea companiei, precum salariile si produsele sau serviciile cu marje reduse de profit.

Circulația mijloacelor bănești și de plată, înscrisurilor de valori, a relațiilor financiare și de capital precum și decontările în condițiile economiei de piață și autonomiei organizatorice și funcționale a agenților economici, ocupă o pondere deosebită în contabilitatea trezoreriei.Societatea comercială are scopul obținerii banilor ca expresie a activității desfășurate, într-un volum sporit celor avansați și imobilizați fiind un pas important pentru asigurarea rentabilității și eficienții. Folosirea banilor în activitatea economică, în viața socială în general, este legată de puterea lor de cumpărare; aceasta reprezintă cantitatea de bunuri materiale și servicii care pot fi obținute cu o unitate monetară la un moment dat. Puterea de cumpărare a banilor se află în raport invers proporțional față de prețuri; creșterea acestora atrage după sine scăderea puterii de cumpărare a banilor și, invers, reducerea prețurilor duce la mărirea puterii de cumpărare a banilor.

Mijloacele bănești ale întreprinderii se află în casierie sub formă de bani în numerar și documente bănești în conturi la bănci, în acreditive, carnete de cecuri și alte. Multiplicarea constituie problema principală a contabilității mijloacelor bănești. De hotărârea cu succes a acestei probleme depinde capacitatea de plată a întreprinderii, plata la timp a salariilor personalului, decontările cu clienții, decontările cu bugetul.

Materialul teoretic analizat pe parcursul acestei teze de licență ne permite să afirmăm că la momentul actual organizarea contabilității mijloacelor bănești la ÎCS „Spamol” S.R.L. este efectuată în conformitate cu legislația în vigoare nefiind observată careva abatere de la cerințele înaintate unei întreprinderi în activitatea sa economică.

Astfel, existența și mișcarea numerarului este efectuat prin casierie, conform documentelor primare în baza cărora se întocmește darea de seamă a casierului. Darea de seama servește la întocmirea registrului la debitul și creditului contului 241 „Casa”.

Pentru păstrarea banilor în numerar și efectuarea decontărilor la ÎCS „Spamol” S.R.L. este respectată disciplina de casă. Casieria își efectuează atribuțiile în conformitate cu Normele de efectuare a operațiilor de casă nr. 764 din 25 noiembrie 1992.

Disponibilitățile bănești în conturi sunt gestionate prin contul curent și alte conturi bancare ale ÎCS „Spamol” S.R.L. deschise la BC „VictoriaBank”, ceea ce îi permite gruparea operațiunilor sale pe conturi pentru o evidență contabilă eficientă. Utilizarea decontărilor în valută presupune deschiderea unui cont valutar. Documentele ce arată mișcările în conturile bancare este-extrasul de cont, în baza căruia se întocmesc registrele la debitul și creditul conturilor 242 „Cont de decontare” și 243 „Cont valutar”. Combinațiile de conturi, care reflectă relațiile bănești și financiar bancare ale agenților economici sunt practic nelimitate, dar din acest ansamblu se pot desprinde oricînd informații utile procesului decizional, printre care evoluția încasărilor și plăților, dar în special soldurile diverselor conturi de disponibilități de importanță majoră în menținerea stării de echilibru financiar, asigură solvabilitatea și capacitatea de plată la momentul dorit și necesar. Dacă se urmărește această posibilitate a dezvoltării lor, atunci sistemul decontărilor și contabilitatea curentă a acestora la agenții economici sunt inacceptabile. Documentele utilizate (Dispoziții de încasare, de plată, decont de avans, etc.) sunt utilizate în circuitul documentar conform Standardelor Naționale de Contabilitate și a legislației în vigoare. Toată informația este păstrată și prezentată atît pe hîrtie, în documente centralizatoare (Registre, Jurnale, Cartea Mare, Bilanț Contabil), cît și pe suport electronic.

De menționat este că întreprinderea efectuează operațiuni prin virament numai în baza dispozițiilor de plată. Însă, ar fi bine venită și introducerea altor modalități de achitare prin virament. De exemplu, în vederea micșorării riscului de neplată sau de nelivrare a mărfurilor, s-ar putea de aplicat decontarea prin acreditiv, utilizând contul 244 “Acreditive”.

Banii, acest crâmpei din marea aventură umană, sunt o bine facere sau un blestem nu prin ei înșiși, ci prin felul în care oamenii înțeleg să-i folosească. Oamenii sunt aceia care au de hotărât dacă mecanismul vehicular al banilor trebuie să fie un instrument de dominație și supunere, de îmbogățire și parvenire, sau un instrument de construire a unei lumi mai drepte. Dacă facem socoteala cât s-a cheltuit și se cheltuiește pentru una sau alta, ne putem da seama cât de lung este drumul pe care îl mai are de parcurs omenirea până să ajungă să știe cum să mânuiască banii pentru interesele ei superioare. Cunoașterea științifică, rațiunea, speranța, perseverența vor reuși în cele din urmă să realizeze ceea ce nu au reușit generațiile de până acum.

Bibliografie

Legile Republicii Moldova. Hotărârile Guvernului Republicii Moldova

1.1 Legea contabilității(nr.426-XIII din 4 aprilie 1995) cu modificările și completările ulterioare;

1.2 Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova , aprobate prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr. 764 din 25 noiembrie 1992

1.3 Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor bănești cu populația, aprobat prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr.796 din 22 decembrie 1993

1.4 Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar, aprobat prin Hotărîrea Băncii Naționale nr.377 din 16.12.1999.

1.5 Regulamentul nr. 19/07-01 din 12.07.96 cu privire la modul de stabilire a limitelor numerarului disponibil în casa subiecților economici

1.6 Normele privind operațiunile de casă în băncile Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Consiliului Administrativ al Băncii Naționale a Moldovei Nr. 47 din 25 februarie 2000

1.7 Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.36 din 5 martie 2001

1.8 Regulamentul privind decontările fară numerar în Republica Moldova, aprobat

de Hotărîrea Băncii Naționale nr. 25/11-02 din 12.07.96.

1.9 „Regulamentului privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova din 13.01 (în redacția, a doua cu includerea suplimentelor și modificărilor).

1.10 Ordinea de deschidere, reformare și închidere a conturilor curente ale persoanelor juridice rezidente în valută liber convertibilă și valută ne convertibilă de către băncile autorizate ale Moldovei nr. 1008-18 din 19.10.93, aprobat prin procesul -verbal al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr.40 din 19 decembrie 1993.

1.11 Instrucțiunea cu privire la controlul repatrierii mijloacelor bănești provenite din exportul de mărfuri și Instrucțiunea cu privire la controlul asupra plăților pentru importul de mărfuri, servicii, aprobate prin Hotărîrea Băncii Naționale nr. 136 din 22.05.98.

1.12 Regulamentul privind organizarea de către bănci a plăților cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova nr.58/11-02 din 22.05.1997

1.13 Hotărârea cu privire la aprobarea formularelor documentelor primare de decontare fără numerar // Monitorul Oficial al RM, N.9, 1997

1.14 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reforma contabilității (nr.l 187 din 27 decembrie 1997)

Manuale, monografii, cărți, broșuri

Bucur V. Scurt dicționar de teorie a evidenței contabile, -Chișinău: Enciclopedica "Gheorghe Asachi", 1992

Crețoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem și expertiza contabilă, Ediția a III-a – București: Editura ACTAMI, 1997

Colota M. Analiza diagnostică a societății comerciale, București,: "Tehnica" 1994

Dobrota Niță Economix.-București, 1993

Dragan C. Noua contabilitate a agenților economici editia II, Bucuresti: "Contconsult" si "Hercules- Turist", 1994

Dumitrana M., Negruțiu M. Contabilitatea firmei, Editura MAXIM, 1997

Epuran M., Băbăița V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil" Volumul I Timișoara: Editura de Vest, 1994

Epuran M., Cotleț D., Ineovan F., Pereș I. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil Volumul II. – Timișoara: Editura de Vest, 1995

Feleagă N., Ionașcu I. Contabilitate financiară Volumele I-IV. – București: Editura de Vest, 1993

Nechita.I. Economia politică. Volumul I. Galați: Porto-franco, 1992

Nederiță A. – coordonator. Contabilitatea financiară – Chișinău: ACAP, 2003

Articole din reviste și ziare

Comentarii cu privire la aplicarea SNC 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor bănești”// Contabilitate și audit nr.5.-1999

И. Казакy, B.Бyкyp, A. Heдepица, П. Tocтoган Гoдoвoй финанcoвый oтчeт за 1999. Oтчeт o движeнии дeнeжныx cpeдcтв (фopма 4) //Contabilitate și audit nr.2- 2000

И. Заxаpчeнкo, H. Златина, A. Heдepица, C. Пoбepeжник, H. Циpюльникoв Учeт дeнeжныx cpeдcтв// Contabilitate și audit nr.6-1999.

Enache A. Nouă reguli pentru un cash flow bun. http://www.newschannel.ro/stiri/noua-reguli-pentru-un-cash-flow-bun/

Dincă M. Importanța cash flow-ului pentru creșterea valorii firmei. În: Revista „Finanțe – Provocările viitorului”, nr. 6, 2007, p. 152-156.

Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Nr. nr. 764 din 25.11.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1992, nr. 11.

Bibliografie

Legile Republicii Moldova. Hotărârile Guvernului Republicii Moldova

1.1 Legea contabilității(nr.426-XIII din 4 aprilie 1995) cu modificările și completările ulterioare;

1.2 Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova , aprobate prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr. 764 din 25 noiembrie 1992

1.3 Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor bănești cu populația, aprobat prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova nr.796 din 22 decembrie 1993

1.4 Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar, aprobat prin Hotărîrea Băncii Naționale nr.377 din 16.12.1999.

1.5 Regulamentul nr. 19/07-01 din 12.07.96 cu privire la modul de stabilire a limitelor numerarului disponibil în casa subiecților economici

1.6 Normele privind operațiunile de casă în băncile Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Consiliului Administrativ al Băncii Naționale a Moldovei Nr. 47 din 25 februarie 2000

1.7 Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.36 din 5 martie 2001

1.8 Regulamentul privind decontările fară numerar în Republica Moldova, aprobat

de Hotărîrea Băncii Naționale nr. 25/11-02 din 12.07.96.

1.9 „Regulamentului privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova din 13.01 (în redacția, a doua cu includerea suplimentelor și modificărilor).

1.10 Ordinea de deschidere, reformare și închidere a conturilor curente ale persoanelor juridice rezidente în valută liber convertibilă și valută ne convertibilă de către băncile autorizate ale Moldovei nr. 1008-18 din 19.10.93, aprobat prin procesul -verbal al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr.40 din 19 decembrie 1993.

1.11 Instrucțiunea cu privire la controlul repatrierii mijloacelor bănești provenite din exportul de mărfuri și Instrucțiunea cu privire la controlul asupra plăților pentru importul de mărfuri, servicii, aprobate prin Hotărîrea Băncii Naționale nr. 136 din 22.05.98.

1.12 Regulamentul privind organizarea de către bănci a plăților cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova nr.58/11-02 din 22.05.1997

1.13 Hotărârea cu privire la aprobarea formularelor documentelor primare de decontare fără numerar // Monitorul Oficial al RM, N.9, 1997

1.14 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reforma contabilității (nr.l 187 din 27 decembrie 1997)

Manuale, monografii, cărți, broșuri

Bucur V. Scurt dicționar de teorie a evidenței contabile, -Chișinău: Enciclopedica "Gheorghe Asachi", 1992

Crețoiu Gh., Bucur I. Contabilitate. Noul sistem și expertiza contabilă, Ediția a III-a – București: Editura ACTAMI, 1997

Colota M. Analiza diagnostică a societății comerciale, București,: "Tehnica" 1994

Dobrota Niță Economix.-București, 1993

Dragan C. Noua contabilitate a agenților economici editia II, Bucuresti: "Contconsult" si "Hercules- Turist", 1994

Dumitrana M., Negruțiu M. Contabilitatea firmei, Editura MAXIM, 1997

Epuran M., Băbăița V., Grosu C. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil" Volumul I Timișoara: Editura de Vest, 1994

Epuran M., Cotleț D., Ineovan F., Pereș I. Contabilitatea financiară în noul sistem contabil Volumul II. – Timișoara: Editura de Vest, 1995

Feleagă N., Ionașcu I. Contabilitate financiară Volumele I-IV. – București: Editura de Vest, 1993

Nechita.I. Economia politică. Volumul I. Galați: Porto-franco, 1992

Nederiță A. – coordonator. Contabilitatea financiară – Chișinău: ACAP, 2003

Articole din reviste și ziare

Comentarii cu privire la aplicarea SNC 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor bănești”// Contabilitate și audit nr.5.-1999

И. Казакy, B.Бyкyp, A. Heдepица, П. Tocтoган Гoдoвoй финанcoвый oтчeт за 1999. Oтчeт o движeнии дeнeжныx cpeдcтв (фopма 4) //Contabilitate și audit nr.2- 2000

И. Заxаpчeнкo, H. Златина, A. Heдepица, C. Пoбepeжник, H. Циpюльникoв Учeт дeнeжныx cpeдcтв// Contabilitate și audit nr.6-1999.

Enache A. Nouă reguli pentru un cash flow bun. http://www.newschannel.ro/stiri/noua-reguli-pentru-un-cash-flow-bun/

Dincă M. Importanța cash flow-ului pentru creșterea valorii firmei. În: Revista „Finanțe – Provocările viitorului”, nr. 6, 2007, p. 152-156.

Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. Nr. nr. 764 din 25.11.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1992, nr. 11.