Contabilitatea Operatiilor Privind Decontarile cu Angajatii, Salariile, Asigurarile Sociale Si Protectia Sociala

CUPRINS

Capitolul I…………………………………………………………………………………………………………………1

Structura salariului – resurse umane……………………………………………………………………………………….2

1.1. Conținutul și obiectivul managementului resurselor umane…………………………………..3

1.2. Politica salarială – componentă a politicii generale a unității……………………………….4

1.3. Principiile sistemului de salarizare……………………………………………………………………..5

1.4 Formele de salarizare…………………………………………………………………………………………9

1.5 Plata salariilor………………………………………………………………………………………………….13

Capitolul II………………………………………………………………………………………………………….15

Cadrul general al datoriilor creantelor salariale , asigurarile sociale

si protectia sociala…………………………………………………………………………………………………15

2.1.Contribuția la asigurări sociale de stat………………………………………………………………..17

2.2.Contribuția față de asigurările sociale de sănătate…………………………………………………18

2.3. Contribuția la fondul de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă…………………….21

2.4. Contribuția la fondul de accidente de muncași boli profesionale ……………………………25

2.5. Alte contribuți ale angajatorului ………………………………………………………………………. 26

2.6. Operațiile privind contribuțiile angajatorului …………………………………………………….. 29

2.7. Impozitul pe venit din salarii …………………………………………………………………………… 30

2.8. Documente contabile folosite pentru evidențierea salariilor

Stat de salarii ……………………………………………………………………………………………………….35

Capitolul III

Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu angajatii , salariile asigurarile

sociale si protectia sociala……………………………………………………………………………………….42

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul………. ……………………………………………………44

3.2. Contabilitatea opertiilor privind deconturile cu asigurarile sociale si proectia sociala…50

3.3. Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor………………………………………..53

3.4. Contabilitatea salarizarii aferent persoanelor angajate in cadrul societatii

SC SORINO2007 SRL ……………………………………………………………………………………………54

Capitolul IV

Bazele teoretice ale deconturilor cu personalul , salariile, asiguarile sociale si protectia

socială la S.C SORINO2007 S.R.L

4.1. Prezentarea socetății……………………………………………………………………………………………54

4.2. Structura organizatorica a societatii SC SORINO2007 SRL…………………………………….59

4.3. Organizarea documentației și a evidenței primare …………………………………………………..62

4.4. Studiu de caz ……………………………………………………………………………………………………63

Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………….68

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………….. .69

Anexe ……………………………………………………………………………………………………………………..70

Capitolul I

Structura salariului

Respectarea prevederilor reglementate de legea 53/2003 cu privire la codul muncii; Legea 130/1999 cu privire la unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, Legea 19/ 2000 cu privire la protecția socială, și Legea 76/2002 a șomajului, Ordonanța de urgență 96/2003 cu privire la protecția maternității la locul de muncă, Legea 145/1997 cu privire la asigurările de sănătate, sunt condiția de bază a sistemului de salarizare în orice entitate economică.

“Salariul, indiferent de denumirea sa, reprezintă suma de bani dată de patron salariatului în temeiul unui contract individual de muncă pentru munca efectuată sau ce trebuie efectuată și pentru serviciile îndeplinite sau ce trebuie îndeplinite.”(A.Atanasiu).

Salariul reprezintă, pe de o parte, un cost, o componentă a costului total al bunului sau serviciului economic obținut și pe de altă parte un venit pentru cei ce au contribuit la realizarea acelui bun sau serviciu. Salariul depinde deci de munca depusă și de rezultatul obținut, iar mărimea sa concretă pentru fiecare salariat se poate stabili numai la nivel de firmă.

Diferențierea are la bază caracterul muncii, rezultatele obținute și nu în ultimul rând calitățile, aptitudinile fiecărui angajat. Egalizarea salariilor ar putea surveni numai în măsura în care elementele de diferențiere dispar sau se restrâng, ceea ce ar presupune o egalizare a cunoștințelor și a muncii prestatate, lucru imposibil de realizat și care contravine concurenței. Atât marimea salariului, cât și diferențele dintre salarii, trebuie astfel stabilite încât să păstreze permanent vie incitația la muncă și aspirația la ridicarea pregătirii, ca determinante pentru obținerea unui salariu mai mare.

Salariul variază astfel pe țări, domenii, firme și persoane. Pe termen lung, mărimea salariului are tendința generală de creștere. Aceasta se întâmplă datorită creșterii cheltuielilor cu instruirea și calificarea, dar și datorită creșterii productivității, care îi îndreptățește pe salariați să ceară un salariu mai mare. Acesta poate fi nominal sau real.

salariul nominal este suma de bani pe care angajatul o primeste în schimbul serviciilor prestate; include prime datorate vechimii, tipului de activitate, etc.

salariul real reprezintă cantitatea de bunuri și servicii de consum care poate fi cumparată, la un moment dat, cu salariul nominal.

Salariul mai poate fi diferențiat în brut și net.

salariul brut este salariul nominal, la care de obicei se angajază cele două părți.

salariul net este suma primită „în mână” de angajat, după ce s-au scăzut din salariul brut impozitele pe salarii.

Pe lângă salariul individual, pentru stimularea salariaților s-au mai constituit salariul colectiv și salariul social.

salariul colectiv se acordă tuturor salariaților firmei ca participare la rezultatele sale, la realizarea profitului. Se acordă numai din profit și poate fi diferențiat în funcție de participarea salariaților la realizarea profitului.

salariul social este o sumă pe care societatea, în ansamblul său, o acordă pentru a spori veniturile unor categorii de salariați sau nesalariați. Salariul social se acordă de la buget tuturor celor care au dreptul la el, în mod egal.

În timp ce salariul colectiv duce la creșterea nivelului de trai al salariaților, salariul social asigură doar nivelul minim de existență.

Marimea și dinamica salariului sunt influențate și de numeroși factori indirecți, cum ar fi: gradul de organizare în sindicate și capacitatea acestora de a obține câștig de cauză pentru revendicările salariaților, capacitatea salariaților de a se organiza și de a dialoga cu unitatea economică, cu organizațiile patronale și cu organele specializate ale statului, migrația internațională a forței de muncă.

Salariul de bază minim brut pe țară este suma minimă pe care trebuie să o garanteze ca salariu brut lunar o persoană fizică sau juridică ce angajează personal salariat cu contract de muncă. În cazul salariatului angajat cu o fracțiune de normă, se garantează în plată un salariu egal cu nivelul salariului de baza minim brut pe țară, corespunzător fracțiunii de normă. Salariul de bază minim brut pe țară este stabilit prin Hotărâre de Guvern .

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură, obținute de o persoana fizică ce desfășoara o activitate în baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă, de maternitate și de concediul de îngrijire a copilului in vârstă de până la 2 ani.

Salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza contractului individual de muncă, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri. .

Salariile se plătesc înaintea oricaror alte obligații bănești ale angajatorilor. Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau, după caz, colective între angajator și salariați sau reprezentanți ai acestora. Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de munca sub salariul de bază minim brut pe țară.

1.1. Conținutul și obiectivul managementului resurselor umane

Resursele sunt totalitatea elementelor sociale, economice, naturale de care se dispune la un moment dat utilizate sau utilizabile pentru obținerea de bunuri sau servicii.

Resursele umane sunt o categorie a resurselor economice care sintetizează potențialul de muncă al unei țări, zone geografice. Se apreciază cu ajutorul unor indicatori ca: populația activă disponibilă, populația în vârstă de muncă și aptă, dar și a elementelor calitative: stare sănătate, nivel de pregătire, etc.

Managementul resurselor umane se poate defini din două puncte de vedere: ca ativitate și ca disciplină :

ca activitate, este ansamblul de activități privitoare la asigurarea, dezvoltarea, folosirea eficientă a personalului din cadrul unității.

ca disciplină, managementul resurselor umane este menită să creeze și să mobilizeze cunoștințele necesare în înțelegerea și rezolvarea problemelor privind asigurarea, dezvoltarea, folosirea eficientă a personalului din organizație.

Managementul resurselor umane, conform prof. Petrescu Ion este,, știință și arta elaborării și implementării strategiei și politicii de personal, în vederea realizării cu maxim de eficiență a obiectivelor intreprinderii”.

Importanța managementului resurselor umane provine de la importanța resursei, având ca subiect omul și că, în toate activitațile, omul se află în centrul activității. Toate resursele sunt importante, dar omul e cel mai important pentru că le pune în mișcare pe celelalte. Fără om rămân inerte. Importanța omului în conducere, în procesul economic, dă importanță însăși disciplinei.

Conținutul managementului resurselor umane este dat de multitudinea și diversitatea activităților care trebuie desfășurate, în consecință principalele domenii de activitate sunt:

Atragerea și folosirea resurselor umane și asigurarea managerului că toate posturile sunt ocupate de personal calificat.

Administrarea personalului, domenii care presupune activități ca: înregistrarea personalului, aplicarea legislației în domeniu, remunerarea personalului și plata contribițiilor la bugetul statului, etc.

Gestiunea personalului, concepută și orientată pe următoarele direcții: previzionarea necesarului de forță de muncă pe specializări, calificări; recrutarea personalului; evaluarea posturilor de lucru; elaborarea planului privind promovarea personalului.

Administrarea salarizării și a altor remunerații, însoțită de preocuparea de a evalua corect salariul curent și de a asigura o salarizare corectă și echitabilă.

Formarea profesională, cu scopul de a asigura o forță de muncă instruită și cât mai performantă.

Conceperea modalităților concrete și crearea unui sistem de relații cu salariații, care să le asigure satisfacții și posibilitatea de a îmbina interesele personale cu cele ale unității.

Planificarea și dezvoltarea unei structuri organizatorice care să ofere condiții pentru atragerea și menținerea unui personal competent și calificat.

Informarea și comunicarea, care presupun elaborarea unor elemente sintetice și periodice, atât pentru managerii unității, cât și pentru salariații lor. Se cuprind aici informații referitoare la intreprindere, personal, situația economică, evoluția tehnologiei, comerciale, umane, etc.

1.2. Politica salarială – componentă a politicii generale a unității

Interesul tot mai mare pentru o politică eficientă izvorăște din convingerea tot mai evidentă a economiștilor și a altor specialiști în domeniu că remunerația este nu numai o consecință ci și o premisă a unei activități economico-sociale eficiente.

Politica salarială, judicios elaborată și perfect armonizată cu politica generală a întreprinderii, este de natură să stimuleze creșterea eficienței economice mai mult decât să o afecteze. Prin urmare, pentru o politica eficientă în domeniul salarizării este necesar, în primul rând, ca ea să se înscrie în politica de ansamblu a întreprinderii și să răspundă, pe de o parte, cerințelor generale, obiective ale creșterii eficienței activității desfășurate, iar pe de altă parte, să asigure accentuarea cointeresării salariaților nu numai pentru realizarea de performanțe individuale, ci îndeosebi pentru un aport sporit la performanța globală a întreprinderii pe termen mediu sau lung.

Astăzi, în multe țări ale lumii, dezvoltarea managementului resurselor umane trece printr-o profundă schimbare, în conformitate cu strategiile în domeniul salarizării, care servesc drept fundament pentru elaborarea politicilor salariale, private în general, ca instrumente specifice, operaționale de realizare a obiectivelor strategice.

Politicile salariale constituie din acest punct de vedere, un ansamblu de decizii de acțiune direcționale privind obiectivele pe care orice organizație și le propune în domeniul salarizării, precum și mijloacele de realizare a acestora.

Pentru posesorul de capital, pentru întreprinzător salariul constituie, adesea, cel mai important element al costurilor de producție, principalul său post de cheltuieli, iar minimizarea acestuia o cerință esențială a menținerii și chiar a creșterii competitivității, capacității concurențiale și a viabilității întreprinderii pe piață. De aceea se afirmă , deseori, că politicile salariale ale agenților particulari sunt mai ales politici ale controlului costurilor.

Pentru posesorul de forță de muncă, pentru angajat, salariul reprezintă venit, este principalul mijloc de existență a sa și a familiei sale, iar reacția acestuia va fi de a încerca să maximizeze salariul nu numai pentru a obține un minim de subzistență ci de a obține o remunerare cât mai mare.

De aceea, politicile salariale nu trebuie să neglijeze nevoile și scopurile fundamentale ale oamenilor, salariul fiind un mijloc de a satisface nu numai necesitățile fizice și biologice de bază ale angajatilor, ci și un mijloc de a satisface nevoile sociale și personale ale acestora. Aceasta cu atât mai mult cu cât, indivizii intră în societate cu speranța satisfacerii nevoilor lor personale.

Societatea are obiectivul ei, însă esențialul pentru atingerea acestora constă în a ști să câstige serviciile angajaților, să-i motiveze pentru nivele înalte de performanță, asigurându-se astfel că aceștia vor continua să-și îndeplinească obligațile față de organizație. Întreprinderile au nevoie să diminueze costurile de producție, dar au nevoie mai ales de motivarea oamenilor în muncă, ceea ce face ca atitudinea managerilor față de angajați și reactia acestora la acesta atitudine să capete o tot mai mare importanță.

Prin politica salarială societatea se angajează în dezvoltarea unui sistem de salarizare vizând performanța în muncă, aceasta înseamnă că urmărește sporirea caracterului incitativ al salariului, susținerea presupune realizarea unei strânse legături între rezultatele muncii pe de o parte și plata acesteia pe de altă parte.

În țara noastră, după cum se apreciază în unele publicații de referință, datorită faptului că încă nu s-au modificat simțitor sistemele de salarizare, că firmele nu și-au creat încă o politică proprie în materie de remunerare a muncii, salariul nu operează încă, în mod corespunzător pe piața muncii și își îndeplinește defectuos funcțiile sale de recompensare a muncii, de echilibru economic și social.

1.3. Principiile sistemului de salarizare

Grupul American de consulting pentru Business Practice defineste salariul ca “o recompense acordata fiecarui angajat in schimbul contributiei sale la succesul firmei”. In timp ce definitia romaneasca pune accent pe efortul ce trebuie recompensat, cea americana precizeaza ca numai rezultatele se recompenseaza. Poate ca aceasta diferenta de optica explica partial si diferenta de dezvoltare dintre cele doua tari.

Asemenea oricărui sistem, oricărui ansamblu și oricărei instituții juridice, sistemului de salarizare din România are propriile sale coordonate, propriile sale principii. Aceste principii reprezintă, pe de o parte, chintesența reglementărilor, normelor și practicilor din domeniul salarizării, iar pe de altă parte, ele constituie adevarate jaloane în aplicarea și interpretarea legislației în materie și în soluționarea eventualelor diferente și conflicte.

În ceea ce ne privește, socotim că sistemul nostru de salarizare este caracterizat și condus după urmatoarele principii:

Principiul descentralizării salarizării și a liberalizării salariului

Acest principiu subliniază esența transformării vechiului sistem de salarizare dintr-un ansamblu normativ unic, supercentralizat, imperativ și rigid într-un sistem suplu, descentralizat, bazat pe liberalizarea salariului.

Descentralizarea sugerează, atât renunțarea la reglementarea unica și centralizată a salarizării, cât și transferul competenței de reglementare a salarizării și de stabilire a salariilor, de la nivel central la nivelurile inferioare, respectând autonomia decizională, atât în sfera administrației și a altor instituții publice, cât și în zona economicului și în mod categoric în domeniul sectorului privat.

Liberalizarea salarului semnifică renunțarea la fixarea salariului și a condițiilor de modificare a lui prin lege și stabilirea acestuia dupa exigentele și condițiile pieței muncii, în funcție de evoluția cererii ș ia ofertei de forță de muncă.

Principiul negocierii salariului

Referința legalității a acestui principiu se regasește în primul rând în prevederile art.38 din Constituție și ale art.15 din Legea nr.53/2003. Astfel, textul constituțional garantează dreptul la negocieri colective în toate problemele raporturilor de muncă, iar Legea nr.53/2003, concretizând acest drept, statuează asupra principiului stabilirii salariilor prin negocieri colective, sau după caz, individuale, între persoanele juridice care angajează și salariați ori reprezentanți ai acestora.

De asemenea, potrivit dispozițiilor Legii nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, acest contract reprezintă convenția dintre patroni și salariați, prin care se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, clauzele privind condițiile de muncă, salarizarea și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

Pe baza reglementărilor legale-cadru, a prevederilor contractului colectiv de muncă se desfășoară negocierea individuală pentru stabilirea salariului personal.

Principiul egalității de tratament în stabilirea salariului sau principiul nediscriminării

Dispozițiile normative cadru care consacră legal acest principiu sunt cuprinse în art.38 din Constituție potrivit căireia "La munca egală, femeile au salariu egal cu bărbații" și în art.5 din Codul Muncii, care statuează că "La stabilirea salariului nu pot fi făcute discriminări pe criterii politice, etnice, confesionale, de vârstă, sex sau stare materială".

De asemenea, acest principiu este impus și motivat de numeroase reglementări interna-ționale pe care țara noastră înțelege să le respecte sau le-a ratificat cum ar fi :

Declarația universală a drepturilor omului, adoptată prin Rezoluția nr.217(III) din 10 decembrie 1948 a Adunării Generale a O.N.U;

Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale;

Cartea Socială Europeană;

Convenția internațională privind eliminarea formelor de discriminare rasială;

Carta comunitară a drepturilor fundamentale ale muncitorilor; Directiva 75/117/CEE.

Principiul salarizării în funcție de posibilitățile financiare ale angajatorului

Deși acest principiu n-a fost evocat direct, din câte cunoaștem, ni se pare că existenta și valabilitatea lui nu pot fi contestate într-un stat care-și proclamă prin Actul său fundamental economia, ca fiind economie de piață.

Într-un asemenea stat nimeni nu-și poate permite să cheltuie mai mult decât produce (sau primește de la bugetul statului), acest postulat fiind valabil de la prima instituție a statului, până la ultimul agent economic.

În cazul instituțiilor publice finanțate de la bugetul statului, Constituția este foarte explicită și categorică, previzând în cuprinsul art. 137(5) ca "Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată făra stabilirea sursei de finanțare " .

Nerespectarea acestui principiu poate duce la însemnate dezechilibre economico-financiare atât la nivel macroeconomic cât și la nivel microeconomic.

Principiul salarizării în raport cu pregătirea , calificarea și competența profesională

Aceasta presupune stabilirea salariului de bază pentru fiecare salariat, în raport cu calificarea, pregătirea și competența lui profesională și se regăsește în toate actele normative-cadru care stabilesc salarizarea în diferite domenii de activitate, precum și în contractele colective de muncă.

În mod sigur, aplicarea acestui principiu este de natură să răsplătească valoarea și să încurajeze perfecționarea pregătirii profesionale. Dimpotrivă, nesocotirea lui, ori tratarea cu insuficientă atenție, ca și tendințele egalitariste pot descuraja valorile, le pot deturna spre activități periferice, dar oneroase, după cum pot încuraja exodul personal.

Principiul salarizării dupa importanța muncii , complexitatea lucrărilor efectuate

Este principiul potrivit căruia "salariul de bază" se stabilește pentru fiecare salariat în raport și cu importanța și complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat.

Dacă primul principiu urmarește diferențierea salariului după nivelul studiilor și al pregătirii teoretice și profesionale, cel de-al doilea vizează diferențierea salariilor în cadrul aceluiași nivel de studii și pregătire în funcție de importanța și complexitatea muncii.

Principiul salarizării dupa rezultatele muncii

Acest principiu este într-un fel un corolar al ultimelor două principii care i-au precedat. El vine să stimuleze sârguința, conștiinciozitatea,randamentul și eficiența.

Majoritatea actelor normative de salarizare, ca și contractele colective de muncă, prevăd diverse modalități de premiere pentru rezultatele deosebite obținute, sporuri și adaosuri etc. acest principiu se manifestă cu precădere în partea variabilă a salariului.

Principiul salarizării în raport cu condițiile de muncă

Principiul salarizării în raport cu condițiile de muncă, din dispoziția respectivă prevăzând că adaosurile și sporurile la salariul de bază se acordă în raport și cu condițiile concrete în care se desfășoară activitatea.

Acordarea sporurilor pentru condiții grele, nocive ori periculoase este prevăzuta în majoritatea legilor și hotărârilor de Guvem care reglementează salarizarea în domenii care pot cuprinde și asemenea condiții.

Acest principiu consacră obligația statului, a patronului și a celor care angajează de a ameliora și compensa și prin intermediul salarizării (alături de celelalte drepturi acordate) situația care lucrează în astfel de condiții, tinând seama de eforturile suplimentare pe care le-au depus, de pericolele și riscurile la care se expun.

Principiul salarizării în condițiile de protecție socială

Acest principiu își intemeiază existența prin dispozițiile art. 38(2) din Constituție și ale art. 159 din Legea nr. 53/2003 care instituie obligația stabilirii și asigurării unui salariu minim pe economie, care prevăd obligația Guvernului de a institui și derula un sistem de compensare-indexare a salariilor de bază pentru a proteja salariații de creșterea prețurilor și a tarifelor.

Menționăm faptul că numeroase convenții și recomandări ale O.I.M. se referă la condiții de stabilire a salariului minim, la reținerile posibile din salariu, ca insăși Declarația universală a drepturilor omului se referă la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare și la completarea acesteia cu alte mijloace de protecție socială.

Pe planul dreptului intern, în afara textelor deja invocate, mai precizăm că există mai multe norme legale imperative incluse în diferite acte normative prin care se stabilește obligația angajatorului de a plăti salariile înaintea oricăror alte creanțe, precum și aceea de a nu face rețineri din salariu decât în limitele și în condițiile prevăzute de lege.

Principiul confidențialității

Pentru a sublinia faptul că salariul este un drept personal al salariatului, art. 158 din Legea nr. 53/2003 (codul Muncii) prevede expres că, atât salariul de bază cât și adaosurile și sporurile sunt confidențiale.

Acest principiu derivă din caracterul individual, personal al contractului de muncă, precum și din principiul negocierii directe a salariului.

Se poate aprecia în acest context că, dacă în privința politicilor salariale, a stabilirii nivelurilor salariilor, chiar a limitelor minime și maxime de salarizare a unor funcții ori locuri de muncă, există suficientă transparență, în ceea ce privește stabilirea salariului individual și cuantumul concret al acestuia, dat fiind caracterul lui personal, acestea trebuie să rămână confidențiale.

1.4 Formele de salarizare

Determinarea mărimi salariului presupune o serie de modalități adecvate, respectiv forme de salarizare, care se concretizează ăn ansamblul mijloacele obținute cu contribuția fiecărui lucrător și a părții ce-i revine lui sub formă de venit.

Formele de salarizare reprezintă modalități de acordare/plată a salariilor personalului, prin care se urmărește corelarea salariilor plătite cu timpul lucrat și cu rezultatele muncii prestate.

Formele de salarizare urmăresc să stimuleze creșterea producției și a productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor, reducerea consumurilor de materii prime și energie, îndeplinirea integrala și la timp a sarcinilor de muncă și altele.În aceste condiții, prin intermediul lor se determină cât de mare este salariul fiecărui lucrător.

Pe parcursul dezvoltării economiei au fost elaborate și aplicate diferite forme de salarizare, care definesc în principal cinci forme de salarizare și anume:

Salarizarea dupa timpul de lucru( în regie);

Salarizarea în acord;

Salarizarea dupa timpul alocat;

Salarizarea de tip premial.

Salarizarea dupa timpul de lucru(în regie)

Salarizarea după timpul lucrat este cea mai veche și cea mai simplă formă de salarizare, care constă în remunerarea salariatului după timpul efectiv lucrat, fără precizarea expresă a cantității de munca pe care acesta trebuie să o presteze pe unitatea de timp, dar fixându-i răspunderile ce-i revin la nivelul funcției respective în sistemul de organizare și cu condiția îndeplinirii integrale și la timp a sarcinilor de serviciu, stabilite pentru funcția/postul ocupat de angajat.

Salarizarea în regie este proporțională direct cu timpul lucrat, nefiind influențată de volumul de activitate și rezultatele obținute. Salariul în regie depinde de două elemente, salariul tarifar orar de încadrare și timpul efectiv lucrat.

Timpul efectiv lucrat poate diferi de cel planificat ( Tpl ), în medie el fiind de 170 ore/lună, dar cu variații de la o lună calendaristică la alta, ăn funcție de numărul de zile dintr-o lună, acesta oscilând în jurul a 21,25 zile lucrătoare în medie pe lună. De asemenea el poate diferii și din alte motive cum ar fi : absențe nemotivate, motivate.

Salarizarea în regie prezintă unele avantaje, printre care : calculul simplu al salariilor, o anumită siguranță și stabilitate a mărimii salariului; reducerea cheltuielilor și a eforturilor pentru evidența și calculul salariilor, operativitate, scad cheltuielile administrative pentru calculul și contabilitatea salariilor, induce un sentiment de siguranță privind salarizarea si altele.

Această formă de salarizare prezintă și unele dezavantaje și anume : nu stimulează angajații pentru creșterea producției și a productivității muncii; pretinde o supraveghere mai atentă a salariaților; există tendinta de încetinire a ritmului de muncă în condițiile unei supravegheri ineficiente; ia greu în considerare calitatea muncii, veniturile muncitorilor sunt de regulă, mai mici decat cele ale munctorilor salarizați în acord și altele.

b) Salarizare în acord

Salarizarea în acord sau cu bucata este forma de salarizare în care salariul cuvenit angajatului rezulta din înmulțirea salariului pe unitatea de produs, cu numărul produselor sau volumul de lucrări realizate.

Aplicarea formei de salarizare în acord impune să se țina seama de unele condiții și anume :

rezultatele muncii îndeplinite să poată fi măsurate, pe fiecare angajat sau formație de muncă ;

sa fie asigurată desfacerea producției realizate peste cea contractată sau programată ;

salarizarea în acord să nu ducă la diminuarea calitații produselor sau a lucrărilor, la nerespectarea regimurilor tehnologice sau a normelor de protecție și securitatea muncii ;

aplicarea salarizării în acord sa nu ducă la depașirea consumurilor specifice normate de materii prime, materiale, combustibil sau energie.

În cazul salarizării în acord, elementele de calcul sunt : tariful de acord pe bucată (lei/bucată) și producția efectiv realizată de angajat, în unități de masuri naturale.

În funcție de condițiile concrete de producție și de interesul pentru a stimula mai puternic anumite laturi cantitative sau calitative ale activității de producție, se pot aplica diferite variante ale salarizării în acord, respectiv : direct, indirect, progresiv, regresiv, global si altele.

1. Acord direct ( simplu )

Salarizarea în acord direct sau cu bucata, este forma de salarizare din care salariul cuvenit fiecărui angajat se stabilește pe baza salariului stabilit pe unitatea de produs sau lucrare, direct proporțional cu cantitatea de produse sau de lucrări executate. Se aplică în unități industriale, de construcție, transporturi și alte domenii de activitate, în care sarciniile de muncă se pot stabili pe bază de norme de muncă sau de producție exprimate în unități, fizice ( bucăti, mc, tone și altele ) și în care munca prestată poate să fie masurată pe fiecare angajat sau formație de lucru.

Salariul în acord direct depinde de cantitatea de produse, subansamble, repere, lucrări realizate și tariful de acord simplu pe bucată, același pentru toata producția realizată. Salariul cuvenit este direct proporțional cu gradul de îndeplinire a normei de muncă.

Forma de salarizare în acord direct este aplicabilă in orice actvitate ( industrie, transporturi, construcții, etc.) unde măsurarea muncii se poate face individual sau colectiv ( pe formații de lucru ). Ea asigură o legatură directă între muncă si salariu, dar pe planul colectivității (atelierului, secție, etc.) poate conduce la stocuri interfazice ( din lipsa de corelare exactă între locuri de muncă ), imobilizări de producție neterminată, etc.

2. Acordul indirect

Salarizarea în acord indirect este forma de salarizare în care, personalul care deservește nemijlocit mai mulți muncitori salarizați în acord, ale căror realizări sunt condiționate de felul cum sunt deserviți, primesc salariul proporțional cu nivelul mediu de îndeplinere a normelor de către muncitorii respectivi.

Acordul indirect se poate aplica la locurile de muncă la care lucrările pregătitoare auxiliare și de deservire a muncitorilor de bază, salariați în acord, sunt date spre executarea în mod expres, unor muncitori ca zona de deservire normată și unde nu este aplicabil acordul direct.

Aplicarea acestei forme de salarizare impune stabilirea cu precizie a normei sau zonei de deservire aferentă muncitorilor și a sferei de atribuții corespunzătoare. Salariul primit este în funcție de categoria de încadrare, timpul efectiv lucrat și indicele de îndeplinire a normei de muncă de către muncitorii de bază deserviți. Acest salariu coincide cu cel tarifar de încadrare, dacă timpul efectiv lucrat este egal cu cel planificat, iar muncitorii de bază iși îndeplinesc, în medie, normele în proporție de 100%. Dacă salariul efectiv primit este mai mare, diferenta față de salariul tarifar de incadrare lunar este adaos de acord.

3) Acordul progresiv

Salarizarea în acord progresiv, este forma de salarizare în care, la un anumit nivel de realizare a servicilor de muncă dinainte stabilit, salariul pe unitatea de produs sau lucrare, se majorează în anumite proporții. Această formă de salarizare este aplicabilă pentru lucrări sau activități la care există interes pentru depășirea producției prevăzute și la care se stabilesc niveluri minime de realizare a sarcinilor de producție cantitative, precum si coeficienții de majorare progresivă a salariilor pe unitatea de produs sau lucrare.

4) Acord regresiv

Salarizarea în mod regresiv, este forma de salarizare în care, la depășirea normei salariului crește mai încet/lent decât crește cantitatea de produse sau lucrări executate. Este aplicabilă în acele activități, în care, există interesul pentru o depășire controlată și ponderată a sarcinilor de producție.

În literatura de specialitate sunt prezentate diferite variante ale salarizării în acord regresiv și anume sistemele : Towne-Halsey, Barth, Bedaux.

5) Acordul cu tarife diferențiate pe calități

Salarizarea în acord diferențiat, presupune folosirea a două sau mai multe niveluri la salarii de incadrare, corespunzătoare diferitelor grade de accesibilitate a normelor. Această formă de salarizare se bazează pe diferențierea tarifelor pe bucată în raport cu nivelul calitativ al produselor obținute. Pentru producția „standard” sau „etalon” se aplică tariful obișnuit, dar pentru producția de calitate superioară se aplică un tarif majorat cu 15-40%, iar pentru producția de calitate inferioară, se aplică un tarif diminuat cu 15-40%.

6) Acordul colectiv ( global )

Salariul în acord global, este forma de salarizare în care un colectiv de salariați preia spre execuție unele produse sau lucrări, exprimate în unități fizice ( tone, bucăți, mp, mc, obiecte de construcție, etc.), specifice activității sau locului de muncă, stabilite pe o anumită perioadă de timp ( zi, lună, trimestru, an ).

Pentru lucrările sau producția realizată, colectivul respectiv primește o sumă globală, prevazută în contractul de acord încheiat, stabilită în raport cu volumul de producție sau de lucrări, pe bază de tarife și de norme de timp sau producție. Sumele stabilite prin contract drept salarii se plătesc integral, după realizarea și recepționarea lucrărilor sau produselor contractate, cu respectarea termenelor și a calității stabilite.

Angajații care îndeplinesc sau depășesc norma de muncă sunt retribuții cu salariu de încadrare mai ridicat, în timp ce, cei care nu o îndeplinesc sunt retribuții pe baza unui salariu de încadrare mai scăzut. În această formă de salarizare sunt menționate sistemele : Taylor, Merrick, Grant.

Această salarizare se justifică acolo unde producția se planifică pe calități și se urmărește stimularea realizării calitative ( industria usoară, alimentară, etc.). Dacă producția realizată este de calitate superioară se poate realiza castigul tarifar de încadrare chiar și cu o producție efectivă mai mică decât cea planificată și invers.

c) Salarizarea pe bază de tarife, cote procentuale sau remiză

Salarizarea pe bază de tarife sau cote procentuale se face prin aplicarea acestora asupra valorii achizițiilor, desfacerilor de mărfuri sau a prestărilor de servicii. Veniturile cuvenite personalului angajat se calculează în mod asemănător salarizării în acord direct, proporțional cu nivelul de realizare a sarcinilor de muncă stabilite. Tarifele sau cotele procentuale se determină în corelație cu salariul de bază, de încadrare a personalului care îndeplinește atribuții și răspunderi similare.

Salarizarea pe bază de cote procentuale sau remiză se aplică muncitorilor și personalului operativ din unități de aprovizionare tehnico-materială și din cele de recuperare și valorificare a materialelor refolosibile.pentru calculul salariului se operează cu două elemente :

-volumul valoric în perioada unei luni lucrate de către persoana în cauză ( volum vânzări, volum încasări ) . cota procentuală aplicată la unitatea de volum.

d) Salarizarea mixtă

Salarizarea mixtă constă în remunerarea stabilă ( fixă ) pe unitatea de timp ( zi ) ce se acordă în funcție de îndeplinirea unor condiții tehnice. Fiecare condiție presupune un tarif, după importanța pe care o are în volumul și calitatea producției, deci salarizarea este variabilă ca și în cazul salarizării în acord. Salariul pe o zi, fixat de firmă, este de obicei ridicat și poate fi obținut numai de salariații cu aptitudini deosebite. Pentru majoritatea dintre ei nivelul acestuia reprezintă o incitație permanentă la o muncă suplimentară. Salariul fiecaruiă variază de regulă, în jos de la nivelul maxim, față de salariul în acord, unde el variază salariul în acord, unde el variază în sus.

1.5. Plata salriilor

Pentru munca prestată în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, fiecare persoană are dreptul la un salariu în bani sau în natură, plătit de persoana fizică sau juridică (firma cu care s-a încheiat contractul). De regulă, plata pentru forța de muncă – adică salariul – cuprinde două părți dinstincte și anume : salariul tarifar și adaosurile la acesta, plătite angajaților sub diferite forme. Toate aceste drepturi se stabilesc în raport cu forma de organizare a întreprinderilor și caracterul activității lor. Astfel, în cadrul societăților comerciale salariile se stabilesc prin negocieri între părți care apoi fac obiectul unor contracte colective. Nivelul salariilor tarifare stabilite prin contractele colective nu poate fi mai mic decât salariul tarifar minim pe țară care se aprobă prin hotărâre guvernamentală. De altfel, negocierile pornesc tocmai de la aceasta bază sub care, în mod normal, nu pot coborî. Desigur, în anumite situații, pentru frânarea procesului inflaționist, se stabilesc și niveluri maxime până la care partenerii sociali pot negocia mărimea salariului. În intervalul cuprins între minim și maxim se înregistreazaă o suită întreagă de posibilități, fiecare din ele depinzând în mod direct de situația economică a firmei sau întreprinderii în cauză.

Plata salariilor reprezintă o obligație principală a angajatorului. Salariul se plătește cel puțin odată pe lună, la data stabilită prin contractul individual de muncă, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Angajatorul are posibilitatea să plătească salariul în doua tranșe ( chenzinal ), ultima plată denumită, de obicei, lichidare se efectuează în prima parte a lunii următoare celei pentru care este datorat salariul.

Modalitățile de plată a salariului sunt următoarele :

în numerar, practica cea mai folosită, prin casieria unității ;

prin virament în contul bancar al salariatului, daca această posibilitate este prevazută prin contractul colectiv de muncă aplicabil.

De asemenea, angajatorul are posibilitatea de a face plata în natură a unei părți din salariu, care se poate efectua numai în măsura în care aceasta este prevazută în mod expres în contractul colectiv de muncă aplicabil. În această situație suma de bani care rămâne de plătit nu va fi mai mică decât salariul minim brut pe țară.

Plata salariului se face :

direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta pe bază de procură autentificată specială sau generală ;

unui membru al familiei sau unei persoane încadrate în aceeași unitate, în baza unei împuterniciri vizată de șeful ierarhic superior al titularului.

În cazul decesului salariatului, ordinea persoanelor îndreptățite să încaseze drepturile salariale neplătite este urmatoarea : soțul supraviețuitor, copii majori ai defunctului ; părinții acestuia ; în cazul în care nu există nici una din aceste categorii, drepturile salariale se vor plăti altor moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Dovada primirii drepturilor salariale o constituie semnătura pe statul de plată, în cazul plății prin virament bancar, orice alte documente care demonstrează efectuarea plății.

Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia îndreptațește angajatul să solicite obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs.

Salariile se plătesc înaintea oricăror obligații ale angajatorului.

Capitolul II

Cadrul general al datoriilor si creantelor salariale , asigurarile

sociale si protectia sociala.

Asigurarea evidenței nominale a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul de stat se realizează pe baza Declarației privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, denumită în continuare Declarație nominală.

Potrivit legii, Declarația nominală se depunea lunar, la data stabilită de Casa Teritorială de Pensii în a cărei raza își are sediul angajatorul, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale. Se depune pe suport de hartie și pe suport magnetic sau electronic.

Începând de la data de 01.01.2004 obligațiile de plată privind contribuția la asigurările sociale se declară și la Administrația Financiară care urmarește colectarea acestora.

Conform H.G. 1397/28 octombrie 2011 obligațiile de plată privind contribuțiile de asigurări sociale se declara la Administrația Financiară prin declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate- declaratia 112, începând cu data de 01.01.2011.

Prin sintagmă salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă se înțelege:

-salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar ( inclusiv indexări, compensații numai cele incluse în salariul de bază conform legii, indemnizații de conducere, salarii de merit și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază );

– sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază brut sau sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu;

– sumele platite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat ( concedii de odihna, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sarbatori, evenimente de familie deosebite, intreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților);

– sumele acordate cu ocazia ieșirii la pensie, plătite din fondul de salarii;

– premiile anuale și cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele reprezentând participarea sala-riaților la profit;

– drepturile în natură acordate salariaților sub formă de remunerație;

– sumele plătite din fondul de salarii confirm legii sau contractelor colective de muncă ( al 13-lea salariu, prime de vacanță, aprovizionare de iamă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale sau religioase etc. );

– alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă, plătite din fondul de salarii

2.1. Contribuția la asigurări sociale de stat

Obligația de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat este reprezentată de contribuția de asigurări sociale.

Contribuția la asigurările sociale de stat se determină prin aplicarea unei cote de contribuție asupra venitului brut total realizat de salariat.

Baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, în cazul persoanelor care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și al funcționarilor publici.

Cotele de contribuție pentru asigurările sociale de stat , modificate la 01 februarie 2009 , sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă astfel:

– 31,3 % cota de contribuție pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% reprezintă cota de contribuție datorată de către angajat si 20,8 % datorata de angajator ;

– 36,3 % cota de contribuție pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% reprezintă cota de contribuție datorată de către angajat si 25,8 % datorata de angajator;

– 41,3 % cota de contribuție pentru condiții speciale de muncă, din care 10,5% reprezintă cota de contribuție datorată de angajat si 30,8 % datorata de angajator.

Nominalizarea persoanelor care lucrează în locuri de muncă în condiții deosebite, cu respectarea criteriilor prevăzute în Hotararea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de munca, se face de către angajator în baza avizului acordat de Inspectoratul Teritorial de Muncă.

În sensul prezentei legi, locurile de muncă în conditii speciale sunt cele din:

unități miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel putin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;

activitățile de cercetare, exploatare, explorare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiații;

aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut de lege;

activitatea artistică desfășurată în profesiile din activitatea artistică prevăzută de lege;

Contribuția de asigurări sociale nu se datorează pentru sumele reprezentând:

prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de acesta;

drepturile plătite potrivit dispozitiilor legale, în cadrul desfacerii contractelor individuale de muncă, încetării raporturilor de serviciu ale functionarilor publici sau al încetării calității de membru cooperator. diurnele de deplasare și de delegare, indemnizatțile de delegare, plătite în limita dispozițiilor legale, precum și drepturile de autor;

sumele obținute în baza unei convenții civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiate contractele individuale de muncă și de către beneficiarii unei pensii pentru limita de vârstă;

sumele reprezentând participarea salariatilor la profit;

premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Contribuția de asigurari sociale nu se calculează și nu se datorează pentru drepturile plătite în perioada de preaviz, conform prevederilor din Codul muncii, ca urmare a încetării raporturilor de muncă sau de serviciu;

Plata contribuției la asigurări sociale datorate de angajator și de asigurați se efectuează cu ordin de plată/încasare la trezoreriile judetene, respectiv trezoreriile sectoarelor municipiului București.

Termenele de plată a contribuției de asigurări sociale sunt:

– data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datorează plata;

– data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

– în situația în care plata drepturilor salariale se face după data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, termenul scadent pentru plata contribuției este data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datorează contribuția;

Perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare sunt:

– perioadele în care persoana a beneficiat de drepturi de asigurări sociale (indemnizatie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale și accidente de muncă indemnizație pentru maternitate);

– indemnizație pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav,sau de pensie de invaliditate.

– perioadele în care o persoana a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora. Dovada absolvirii cursurilor de zi ale învățământului universitar se face cu diplomele eliberate de instituțiile autorizate, în condițiile legii. Dovada duratei normale a studiilor respective se face cu diploma de absolvire, foaia matricolă sau cu adeverința eliberată de Ministerul Educației și Cercetării;

– perioadele în care persoana a satisfăcut serviciul militar în termen sau ca militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat. Dovada încadrării în astfel de situații se face cu livretul militar sau cu adeverințe ori certificate eliberate de instituțiile militare componente, în care sunt precizate cu exactitate perioadele și natura situației respective.

2.2 Contribuția față de asigurările sociale de sănătate

Potrivit legii Nr. 145/1997 asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de ocotire a sănătății populației. Salariații datorează o contribuție la asigurările de sănătate de 5,5% din salariul brut.

Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează descentralizat, pe baza principiului solidarității și subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor, precum și a dreptului alegerii libere de către asigurați a medicului, a unității sanitare și a casei de asigurări de sănătate.

Pot funcționa și alte forme de asigurări de sănătate care acoperă riscuri individuale, în diferite situații speciale. Se pot organiza și societăți private de asigurări de sănătate. Aceste asigurări nu sunt obligatorii.

Constituirea fondurilor de asigurări sociale de sănătate se face din contribuția asiguraților, din contribuția persoanelor fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții de la bugetul de stat, precum și din alte surse.

Sunt supuse în mod obligatoriu asigurării, potrivit legii, următoarele categorii de persoane:

– cetățeni români cu domiciliul în țară

– cetățeni străini și apatrizii care au reședința în România.

Asigurații vor plati o contribuție lunară pentru asigurările sociale de sănătate. Urmatoarele categorii de persoane beneficiază de asigurarea de sănătate, fără plata contribuției:

– copiii și tinerii pana la varsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, studenți sau ucenici și dacă nu realizează venituridin muncă;

– persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă sau se afla în grija familiei;

-soțul, soția, parinții și bunicii, fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;

– persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-Iege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinatate și constituite în prizonieri, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, precum și persoanelor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989, daca nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de lege, precum și cele provenite din pensii.

Asigurarea de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de persoane:

– membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;

– cetățeni străini care se află temporar în țară.

Calitatea de asigurat a salariaților se dobândește din ziua încheierii contractului individual de muncă al salariatului și se păstrează pe toată durata acestuia. Obligația virării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine celui care angajează persoane salariate.

Are calitatea de asigurat, fără plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, persoana aflată în una dintre următoarele situații, pe durata acesteia:

– satisface serviciul militar în termen;

– se afla în concediu medical, în concediu pentru sarcina și lăuzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani;

– executa o pedeapsă privată de libertate sau arest preventiv;

Asigurații au dreptul la îngrijire medicală, în caz de boală sau accident, în prima zi de îmbolnavire sau de la data accidentului și până la vindecare, în condițiile stabilite de prezenta lege.

Îngrijirea medicală acordată asiguraților se realizează prin servicii medicale: servicii de asistență medicală preventivă și de promovare a sănătății; servicii medicale ambulatorii; servicii medicale spitalicești; servicii de asistență stomatologică; servicii medicale de urgentă; servicii medicale complementare pentru reabilitare; asistență medicală pre-, intra- și postnatală; ingrijiri medicale la domiciliu; medicamente, materiale sanitare, proteze și orteze.

Asigurații au dreptul la asistență medicală de recuperare într-o unitate specială pentru o perioadă și după un ritm stabilite de medicul curant în programul de reabilitare. Aceștia au dreptul să primească asistență medicală la domiciliu și ingrijire din partea unui cadru mediu sanitar, daca este necesar și indicat de medic.

Angajatorii au obligația să rețină și să vireze caselor de asigurări de sănătate contribuția pentru asigurările sociale de sănătate.

Prin fond de salarii se ințelege suma veniturilor în bani și/sau în natură obținute de o persoana fizică prin munca prestată în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenții civile , încheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se referă.

Sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii și următoarele drepturi:

– indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilită potrivit legii;

– drepturile de soldă lunară, indemnizații, prime, sporuri și alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

– indemnizația lunară brută cuvenită administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și regiile autonome;

– sumele primite de reprezentanții în adunarea generala a acționarilor, în consiliul de administrație și în comisia de cenzori;

– sumele primite de reprezentanți în organismele tripartide, conform legii;

– alte drepturi și indemnizații de natură salarială, acordate în bani și în natură de către angajator.

Angajatorii vor elibera salariaților proprii documente justificative care să ateste calitatea acestora de asigurați și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, stabilită prin lege, în contul Casei de Asigurări respective.

Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate datorată de asigurați se determină prin aplicarea unei cote de 5,5 % aplicată lunar asupra veniturilor salariale brute, în cazul asiguraților care au calitatea de salariat sau care prestează o activitate pe bază de convenție civilă , iar cea datorata de angajator se determină prin aplicarea unei cote de 5,2 % aplicată lunar asupra veniturilor salariale brute.

Prin venituri salariale brute se înțelege suma tuturor veniturilor în bani și în natură obținute de o persoană fizică care desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unei conventii civile , indiferent de perioada la care se referă sau de forma în care se acordă.

Contribuția pentru asigurările sociale de sănătate, calculata potrivit prevederilor de mai sus, se înscrie într-o coloană distinctă din statul de salarii sub denumirea " Contributia de asigurari sociale de sanatate " .

In contabilitatea angajatorului, contribuția acestuia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate se înregistrează :

Pe de o parte, în cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate’’.

Pe de altă parte, în obligațiile agentului economic angajator față de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, reflectate în creditul contului 4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate’’. După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu contribuția unității la asigurările sociale de sănătate.Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale de sănătate.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.

Termenul limită de virare contribuției angajatorului la bugetul de sănătate este data plății pentru chenzina a II-a dar nu mai târziu de 25 ale lunii următoare pentru luna expirată. Pentru perioada de întârziere se datorează majorări aferente întârzierii achitării contribuțiilor.

2.3. Contribuția la fondul de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

Șomajul este astăzi unul din fenomenele cele mai puțin acceptate care afectează

economiile tuturor țărilor.

Noțiunea de somaj provine de la cuvântul “chomage” din limba franceză, la rândul său preluat din limba greacă “cauma” care însemna “căldura mare” din cauza căreia se întrerupea orice activitate. La origine noțiunea de somaj reprezenta întreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Șomajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei care afectează o parte din populația activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă.

Șomerii reprezintă, un surplus de forță de muncă, în raport cu numărul, celor angajați,în condiții de rentabilitate impuse de economia de piață.

Șomajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă sau de forță de muncă, cererea

nefiind luată în considerare. Numai în corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă permite aprecierea mai corectă asupra situației de pe piața muncii, dacă există sau nu șomaj.

Piața muncii nu funcționează, ca o piață obișnuită atât din cauza restricționărilor

legislative (patronat, sindicate) și a raportului de forțe dintre acestia.

Conform “Biroului International al Muncii” este șomer orice persoană care are mai mult de 15 ani și îndeplinește concomitent următoarele condiții:

-este apt de muncă;

-nu are loc de muncă;

-este disponibil pentru o muncă salariată;

-caută un loc de muncă.

În România fiecărei persoane îi sunt garantate dreptul de a-și alege profesia și locul de muncă, precum și dreptul la asigurările pentru șomaj.

Măsurile prevăzute de lege au drept scop realizarea următoarelor obiective pe piața muncii:

– prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia;

– incadrarea sau reincadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loe de muncă;

– sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor categorii defavorizate ale populației;

– asigurarea egalitații șanselor pe piața muncii;

– stimularea șomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;

– stimularea angajatorilor pentru incadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

– imbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economice și zone geografice;

-creșterea mobilității forței de munca în condițiile schimbărilor structurale care se produc în economia națională;

– protecția persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj.

În aplicarea prevederilor legii sunt excluse orice fel de discriminări pe criterii politice, de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex și vârstă.

În vederea elaborării strategiilor și politicilor, precum și adoptarea unor măsuri pe piața muncii, la nivel național, pe domenii de activitate, ramuri, sectoare economice sau zone, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale inițiază reglementări privind obligativitatea angajatorilor de a comunica informații necesare cu privire la forța de muncă.

Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă, aflate în una dintre urmatoarele situații:

– au devenit șomeri în sensul prevederilor prevăzute în lege;

– nu au putut ocupa un loc de muncă dupa absolvirea unei instituții de învățământ sau după satisfacerea stagiului militar;

– ocupă un loc de muncă și,din diferite motive, dorește schimbarea acestuia;

– au obtinut statutul de refugiat sau aItă forma de protecție intemațională, conform legii;

– străinii care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în Romania, conform legii;

– nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție.

În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate, în condițiile legii, persoanele fizice, denumite în continuare asigurați: cetățeni români care sunt încadrați în muncă sau realizează venituri în România, in condițiile legii; cetățeni români care lucrează în străinatate, în condițiile legii; străini care, pe perioada care au domiciliul sau reședința în România, sunt încadrați în muncă sau realizează venituri, în condițiile legii.

Asigurații au obligația să plătească contribuțiile de asigurări pentru șomaj și au dreptul să beneficieze de indemnizație de șomaj, conform legii. În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

– persoanele care desfășoară activități pe baza de contract individual de muncă sau persoanele care desfășoară activități exclusiv pe baza de convenție civilă de prestări de servicii și care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe țară;

– funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire;

– persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului;

– militari angajați pe bază de contract;

– persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;

– alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii și care nu se regăsesc în una din situațiile de mai sus.

Angajatorii, la care își desfășoară activitatea persoanele prevăzute mai sus, sunt obligați să depună, în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datorează contribuțiile, la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a carei raza își au sediul sau domiciliul, declarația lunară privind obligațiile de plată către bugetul asigurărilor pentru șomaj, iar începând cu data de 01.01.2004 se declară obligațiile la Administrația Financiară care urmărește colectarea acestora.

Ca limită inferioară a venitului lunar la care se pot asigura și la care se calculează contribuția datorată bugetului asigurărilor de șomaj, este salariul de bază minim brut pe țară stabilit prin hotărâre a Guvemului, în vigoare în luna pentru care se plătește aceasta contribuție.

Fondul total de salarii brute lunare, realizate de asigurații menționați mai sus, include:

– salariile de bază;

– indemnizațiile, ca unică formă de remunerare a activității;

– salariile de bază aferente personalului român trimis în misiune permanentă în străinatate, corespunzătoare funcțiilor în care persoanele respective sunt încadrate în țară;

– sporurile, adaosurile și indemnizațiile;

– salariile de merit;

– sumele realizate prin plata cu ora, gărzile, indemnizațiile clinice;

– stimulentele și premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii;

– indemnizațiile pentru concediul de odihnă;

– indemnizațiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă, suportate de unități, conform legii, din fondul de salarii;

– drepturile banești plătite din fondul de salarii angajaților cu convenție civilă de prestări de servicii, cu excepția cazului în care aceștia au încheiat și un contract individual de muncă;

– alte sume plătite din fondul de salarii.

Contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj se calculează prin aplicarea de 0,5% asupra:

a). salariul de bază brut lunar, corespunzător funcției îndeplinite, la care se adaugă, după caz, indemnizația de conducere, salariul de merit și alte drepturi salariale care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază, pentru persoanele prevăzute de lege;

b). indemnizațiile brute lunare ca unică formă de remunerare, în cazul magistraților și a altor categorii de personal pentru care indemnizația lunară este unica formă de remunerare, precum și persoanelor care ocupă funcții de natura celor prevăzute de lege;

c). soldei brute lunare pentru militarii angajați pe bază de contract.

Angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cotă de 0.5 %, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurați și în cota de 0.5 %, aplicata asupra salariului de bază lunar brut.

Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prezentei legi, următoarele persoane: asociat unic, asociați; administratori care au încheiat contracte potrivit legii; persoane autorizate să desfășoare activități independente; membri ai asociației familiale; cetățeni români care lucrează în străinatate, conform legii; alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii și care nu se regăsesc în una din situațiile prevăzute mai sus.

Termenul de plată a contribuțiilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj este, după caz, de cel putin 5 zile de la:

– data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură dată pe lună;

– data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor chenzinal;

– data stabilită prin contractul de asigurare pentru șomaj.

Pentru neplata contribuțiilor datorate la termenele prevăzute mai sus se aplică dobanzi și penalități de întârziere potrivit reglementărilor legale privind executarea creanțelor bugetare.

Măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă se adresează atât persoanelor în cautarea unui loc de munca, cât și angajatorilor și sunt realizate prin servicii specializate, furnizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă ori de alți furnizori de servicii din sectorul public sau privat.

Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare profesională care să le asigure creșterea și diversificarea componentelor profesionale în scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii. Programele de formare profesională asigură, conform legii, inițerea, calificarea, recalificarea, perfectionarea și specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în cîutarea unui loc de muncă sunt: cursuri, stagii de practică și specializare, precum și alte forme, în condițiile legii.

Activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se desfășoară pe baza planului național de formare profesională elaborat anual de către Agentia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sunt obligate să participe la programele de formare profesională oferite și organizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Pentru stabilirea formei, grupului și formei de program de formare profesional se va ține seama de nivelul general de pregătire, dovedite prin acte de studii.

Persoanele care primesc indemnizașia de șomaj în perioada prevăzută de lege și care se angajează, potrivit legii, pentru program normal de lucru beneficiază, din momentul angajării până la sfârșitul perioadei pentru care au îndreptățite să primească indemnizațiile de șomaj, de o sumă lunară, neimpozabilă, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cuantum de 30 % din indemnizația de șomaj primită în luna anterioară încadrării.

In contabilitatea agentului economic, obligat să conducă contabilitatea în partida dubla, contribuția acestuia la fondul de șomaj se înregistrează :

a) Pe de o parte, în cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452 „Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj’’.

b) Pe de altă parte, în obligațiile agentului economic angajator față de bugetul asigurărilor pentru șomaj, reflectate în creditul contului 4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj’’.

După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de șomaj. Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribuția unității la fondul de șomaj datorat.

Soldul creditor constituie fondul de șomaj datorat.

2.4. Contribuția la fondul de accidente de munca si boli profesionale

Cotele de contribuții datorate de angajator în funcție de clasă de risc potrivit prevederilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește de la 0,15% – 0,85% aplicate asupra veniturile brute realizate lunar.

Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii următoarele persoane :

Persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum și funcționarii publici ;

Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative sau jdecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale caror drepturi și obligații sunt asimilate

Șomerii, pe toata durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii ;

Ucenicii, elevii și studentii, pe toată durata practicii profesionale.

Prevederile legii nu se aplică personalului militar și civil angajat pe bază de contract și personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale, precum și cele din structurile militarizate ale Ministerului Justiției.

In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, beneficiază de despăgubire în caz de deces o singură persoană, care poate fi, după caz : soțul supraviețuitor, părintele, tutorele, curățorul, moștenitorul, în condițiile dreptului comun, sau în lipsa acesteia, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie, comunicate de Institutul Național de Statistică.

Baza de calcul a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă sau pentru trecerea temporara în alt loc de muncă, se calculează ca media veniturilor brute realizate lunar de către salariat în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului respectiv a veniturilor stipulate în contractul de asigurare pe baza cărora sa stabilit contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă sau a bolii profesionale se suportă în primele 3 zile de incapacitate de către angajator, iar din a 4 zi de incapacitate, din contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de accidente și de boli profesionale. Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribuția unității la fondul de accidente și boli profesionale. Soldul creditor constituie fondul de accidente și boli profesionale.

Termenul limită de virare a contribuției angajatorului la buget este data plății pentru chenzina a II-a, dar nu mai tarziu de 25 a lunii următoare pentru luna expirată. Pentru perioada de întârziere se datorează majorări aferente întârzierii achitării contribuțiilor.

2.5 Alte contribuții ale angajatorului

1) Contribuția pentru concedii și indemnizații

Cota destinată plății indemnizărilor prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizările de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și complectări prin Legea nr. 339/ 2006, este de 0,85% începând cu 1 ianuarie 2007 aplicată la fondul de salarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizația de șomaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit și se achită la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptu asigurații în condițile ordonanței de urgențe, sunt :

a) concediile medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii ;

b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă ;

c) concedii medicale și indemnizații pentru sănătate ;

d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav ;

e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal.

Calculul și plata indemnizațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile legii, care constituie documentul justificativ pentru plată. Baza de calcul a indemnizaților o reprezintă media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni anterioare.

Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul

Plata indemnizațiilor se face lunar de către :

a) angajator, cel mai tarziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru salariați ;

b) instituția care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical ;

c) casa de asigurări de sănătate, până pe data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediu medical.

După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului privind concediile și indemnizațiile salariaților. Se debitează cu sumele virate, reprezentând contribuția unității la fondul pentru concedii și indemnizații. Soldul creditor constituie fondul pentru concedii și indemnizații datorat.

Cu privire la termenul limită de virare a contribuției angajatorului la buget este data plății pentru chenzina a II-a, dar nu mai târziu de 25 a lunii următoare pentru luna expirată. Pentru perioada de întârziere se datorează majorari aferente întârzierii achitării contribuțiilor.

2) Contribuția pentru fondul de garantare

Prin HG nr. 630/2009 s-au modificat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 care reglementează condițiile privind constituirea, gestionarea, utilizarea și controlul fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, denumit fond de garantare.

Din fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii de insolvența și față de care a fost dispusă masura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare, denumiți angajatori în stare solvență. Resursele financiare ale fondului de garantare se constituie în principal din contribuția angajatorului. Disponibilitățile financiare ale fondului de garantare se păstreaza la Trezoreria Statului și sunt purtătoare de dobânzi.

Angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la fondul de garantare în cotă de 0,25%, aplicată asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contribuției individuale la bugetul asigurărilor ptr șomaj, realizate de salariații încadrați cu contract individual de muncă. După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt iar după funcția contabilă este un cont de pasiv. Se creditează cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de garantare și se debitează cu sumele virate care reprezintă contribuția unității la același fond. Soldul creditor se referă la fondul de garantare datorat. Gestionarea fondului garantat se face de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Cu privire la termenul limită de virare a contribuției angajatorului la buget este data plății pentru chenzina a II-a, dar nu mai târziu de 25 a lunii următoare pentru luna expirată. Pentru perioada de întârziere se datorează majorări aferente întârzierii achitării contribuțiilor.

2.6 OPERAȚIILE PRIVIND CONTRIBUȚIILE ANGAJATORULUI

Operațiile privind contribuțiile angajatorului la CAS, protecție sociala și altele sunt :

– evidențierea CAS datorat de întreprindere

6451 = 4311 (20,8%)

,,Contribuția unității la asigurările sociale’’ ,,Contribuția unității la asigurările sociale”

– evidențierea șomaj datorat de întreprindere

6452 = 4371 (0,5%)

,,Contribuția unității la fondul de șomaj’’ ,,Contribuția unității la fondul de șomaj’’

– evidențierea CASS datorat de întreprindere

6453.01 = 4313 .01 (5,2%)

,,Contribuția unității la asigurările ,,Contribuția unității la asigurările

sociale de sănătate’’ sociale de sănătate’’

– contribuția întreprinderii la fondul de risc (contribuția la asigurările ptr accidente și boli profesionale)

635 = 447.02 (0,15 / 0,85%)

,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe și ,,Contribuția unității la asigurările

vărsăminte asimilate’’ pentru accidente și boli profesionale”

– contribuția la fondul de garantare

635 = 447.03 (0,25%)

,,Cheltuieli cu alte impozite,taxe ,,Contribuția unității la fondul de garantare”

și vărsăminte asimilate”

– contribuția privind indemnizațiile și concediile

6453.02 = 4313.02 (0,85%)

,,Contribuția unității la asigurările ,,Contribuția unității privind indemnizațiile și sociale de sănătate” concediile’’

– evidențierea sumelor achitate asigurărilor sociale și de sănătate și fondului de șomaj

% = 5121 (5311)

„Conturi la bănci în lei” („Casa”)

4311

„Contribuția unității la asigurările sociale”

4313.01

„Contribuția unității la asigurările sociale de sănătate”

4371

„Contribuția unității la fondul de șomaj’’

– evidențierea sumelor virate asigurărilor sociale,sub formă de alte datorii

% = 5121 (5311)

,,Conturi la bănci în lei’’(,,Casa’’)

447.02

„Contribuția unității la asigurările pentru accidente și boli profesionale”

4313.02

,,Contribuția unității la fondul de sănătate’’

447.01

„Contribuția unității la Inspectoratul Teritorial de Muncă’’

447.03

,,Contribuția unității la fondul de garantare”

– evidențierea datoriilor față de personal și a datoriilor sociale și cele privind ajutorul de șomaj prescrise sau anulate

% = 758

,,Alte venituri din exploatare”

4311

,,Contribuția unității la asigurările sociale”

4313

,,Contribuția unității la asigurările sociale de sănătate’’

4371

,,Contribuția unității la fondul de șomaj’’

– sume datorate personalului ce se suportă din asigurările sociale (ajutor de boală, etc.)

431 = 423

,,Asigurări sociale’’ ,,Personal-ajutoare materiale datorate”

2.7 Impozitul pe venitul din salarii

Impozitul este o prelevare a unei părți din veniturile și din averea persoanelor fizice și juridice, obligatorie, cu titlu nerambursabil și fără contraprestație . Impozitarea unui salariat, angajat cu carte de muncă sau contract de colaborare se face prin impozitarea pe salarii și impozitarea veniturilor.

Impozitarea salariilor

Impozitul pe salarii a fost reglementat mai întâi prin HG 52 din 01/18/1991. O altă reglementare a impozitului pe venit in Romania dupa 1989 a fost OG 73/1999, care a fost abrogată prin intrarea în vigoare a Legii 571/2003.

Conform acestei legi, se consideră salarii realizate pe teritoriul României și se impozitează salariile în bani primite de către salariați de la persoanele fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, precum și salariile primite din străinătate de către persoanele care își desfăsoară activitatea în România. Începând cu anul 2005 , impozitul pe venit este în cotă unică de 16%.

Sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile în bani și/sau natură, obținute de o persoană fizică ce desfășoara o activitate în baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate și pentru concediul privind îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.

Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii:

a).indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei functii de demnitate publică, stabilite conform legii;

b).drepturile de solda lunară, indemnizații, prime, sporuri și alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

c).indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăti naționale, societăți comerciale la care statuI sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;

d).sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;

e).veniturile realizate din încadrarea în muncă ca urmare a încheierii unei convenții civile ;

f).sumele primite de reprezentanții în adunarea generala a acționarilor, în consiliul de administrație și în comisia de cenzori;

g).sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, conform legii;

h).alte drepturi și indemnizații de natură salarială.

Determinarea venitului din salarii

Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului. Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut, a următoarelor cheltuieli, după caz:

a).contribuțiile reținute, potrivit legii, pentru asigurări sociale, pentru protecția socială a șomerilor și pentru asigurările de sănătate;

b).deducerea personala de bază la același loc de muncă.

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentand plăți anticipate, care se calculează și se rețin la sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul lunar se determină astfel:

la locul unde se afla funcția de bază, prin aplicarea baremului lunar prevăzut de lege asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii aferent unei luni și deducerile personale acordate pentru luna respectivă;

Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe venit este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă.

Obligațiile plătitorilor de venituri și ale contribuabililor

Plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăților acestor venituri, precum și de a-i vira la bugetul de stat la termenul stabilit pentru ultima plată a drepturilor salariale efectuată pentru fiecare lună, dar nu mai târziu de data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se cuvin aceste drepturi.

Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informațiilor cuprinse în fișa fiscală. Plătitorii de venituri au obligația să solicite organului fiscal, pe baza de cerere, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul urmator, formularul tipizat al fiselor fiscale pentru salariați și persoanele fizice care obțin venituri asimilate salariilor.

Fisa fiscală va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, mențiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obtinute și impozitul retinut și virat în cursul anului, precum și rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub formă de salarii. Până la completarea fișei fiscale cu datele personale necesare acordării deducerilor personale suplimentare, salariații vor beneficia de deducerea personală de bază, urmând ca angajatorii să efectueze regularizarea veniturilor salariale.

Plătitorul de venituri are obligația să completeze formularele prevăzute mai sus pe întreaga durată de efectuare a plății salariilor, să recalculeze și să regularizeze anual impozitul pe salarii.

Plătitorul este obligat să pastreze fișa fiscală pe întreaga durată a angajării și să transmită organului fiscal competent și salariatului câte o copie pentru fiecare an până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. Datele personale din fișele fiscale se vor completa pe baza de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreținere se acorda pe bază de declarație pe propria răspundere a contribuabilului, însoțită de documente justificative.

Platitorii de venituri din salarii, au obligația sa determine venitul anual impozabil din salarii, să calculeze impozitul anual, precum și să efectueze regularizarea sumelor ce reprezintă diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului și impozitul calculat și reținut lunar anticipat în cursul anului fiscal, pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiții:

a).au fost angajați permanenți ai plătitorului în cursul anului;

b).nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil.

Este subiect al impozitului pe venit persoana fizică rezidentă, denumită în continuare contribuabil:

a).persoana fizică română cu domiciliul în România, pentru veniturile obținute atât din România, cât și din străinatate;

b).persoana fizică română fără domiciliu în România, pentru veniturile obtinute din România, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depășește în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârșind în anul calendaristic vizat;

c).persoana fizică străină, pentru veniturile obținute din România, prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depășește în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, incepând sau sfârșind în anul calendaristic vizat.

Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:

a). venituri din activități independente;

b). venituri din salarii;

c). venituri din cedarea folosinței bunurilor;

d). venituri din dividende și dobânzi;

e). alte venituri.

În categoriile de venituri prevăzute mai sus se include atât veniturile în bani, cât și echivalentul în lei al veniturilor în natură.

Sunt venituri scutite de impozit pe venit următoarele:

a).veniturile membrilor misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare, cu condiția reciprocității, în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional și a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte, precum și veniturile nete în valută acordate personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii;

b).veniturile persoanelor fizice străine care desfășoară în România activități de consultanță în cadrul unor acorduri de finanțare gratuită încheiate de Guvernul României cu alte guverne sau organizații internaționale guvernamentale ori neguvernamentale;

c).veniturile obținute de corespondenții de presă străini, cu condiția reciprocității;

d).premiile și orice alte avantaje în bani și/sau natură, obținute de elevi și studenți la concursuri interne și internaționale;

e).sumele reprezentând plătile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, acordate potrivit legii;

f).sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate cadrelor militare trecute în rezervă ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau pentru cele care nu îndeplinesc condițiile de pensie;

g).sumele reprezentând diferențe de dobândă subvenționată la creditele acordate, subvenții primite pentru achiziționarea de bunuri, precum și uniformele obligatorii și drepturile de echipament, potrivit legislației în vigoare;

Deducerea din salarii

Contribuabilul, persoană fizică română cu domiciliul în România, are dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub formă de deducere personală de bază și deduceri personale suplimentare, acordate, pentru fiecare lună a perioadei impozabile.

Conform Ordinului 07/01/2005 privind aprobarea deducerilor pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcția de bază începând cu luna ianuarie 2005, potrivit prevederilor art.56 alin.(2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, aceștia au dreptul la o deducere personală lunară în funcție de numărul de persoane aflate în întreținere, după cum urmează:

Contribuabili au obligația să completeze și să depună la organul fiscal în raza căruia își au domiciliul o declarație de venit global, precum și declarații speciale, în mod eșalonat până la data de 31 martie a anului următor celui de realizare a venitului.

Contribuabilii care realizează venituri dintr-o singură sursă, sub forma de salarii, nu sunt obligați să depună declarație pe venit global. De asemenea, nu se va depune declarație specială pentru acele venituri a căror impunere este finală.

Pentru calculul venitului baza de calcul la care se aplică impozitul pe salarii se procedează astfel :

a) se determină venitul brut (Vb), prin însumarea salariului de bază (Sb) și a altor drepturi impozabile (Adi)

Vb = Sb + Adi

b) se determină venitul net (Vn), prin scăderea din venitul brut (Vb) a următoarelor elemente deductibile : contribuția pentru asigurările sociale (CAS), contribuția pentru asigurările sociale de sănătate (CASS),contribuția pentru protecția socială a șomerilor (CFS).

Vn = Vb – (CAS + CASS + CFS)

c) se determină venitul bază de calcul (Vbc) ca diferența între venitul net (Vn) și deducerea personală de bază (Dpb).

Vbc = Vn – Dpb

d) se determină impozitul pe salarii (Is), aplicând cota de impozit, care în prezent este de 16% la venitul baza de calcul (Vbc)

Is = 16% Vbc

e) determinarea salariului net (Sn), prin scăderea din venitul net (Vn) a impozitului pe salarii (Is)

Sn = Vn – Is

f) restul de plată (Rp) se stabilește ca diferența între salariul net din care se scade avansul chenzinal acordat (Av) și eventuale alte rețineri (Ar)

Rp = Sn – (Av + Ar)

Pentru evidența decontărilor cu bugetul statului privind impozitul pe salarii se utilizează contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor’’. Este după conținutul economic, un cont de datorii fiscale, iar dupa funcția contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate. Se debitează cu impozitul virat bugetului. Soldul creditor exprimă impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate.

Operațiile privind impozitul pe salari sunt :

– înregistrarea reținerilor din salarii conform statului de salarii

421 = 444

„Personal – salarii datorate” „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

– evidențierea impozitului aferent sumelor repartizate din profit reținut de întreprindere

424 = 444

„Participarea personalului la profit” „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

– evidențierea impozitului datorat de colaboratori pentru prestațiile efectuate

401 = 444

„Furnizori’’ „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

– virarea la bugetul de stat a impozitului pe venituri de natură salariala prin

444 = 5121

„Impozitul pe venituri de natura salariilor” „Conturi la bănci în lei”

– anularea sau prescrierea impozitului pe venituri de natura salariilor

444 = 7588

„Impozitul pe venituri de natura salariilor” „Alte venituri din exploatare”

– impozitul datorat asupra ajutoarelor

423 = 444

„Personal-ajutoare materiale datorate” „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

– virarea la bugetul de stat a impozitului pe venituri de natura salariala printr-un avans de trezorerie (aceste înregistrări sunt izolate și nu au legătură cu cele de mai sus)

444 = 542

„Impozitul pe venituri de natura salariilor” „Avansuri de trezorerie”

2.8 Documente financiar – contabile folosite pentru evidențierea salariilor

Stat de salarii

Servește ca:- document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuțiilor și al altor sume datorate;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește într-un exemplar sau în două exemplare, după caz, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de evidență a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizați în acord etc., a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale.

Se semnează, pentru confirmarea exactității calculelor, de către persoana care determină salariul cuvenit și întocmește statul de salarii.

Coloanele libere din partea de rețineri a statelor de salarii urmează a fi completate cu alte feluri de rețineri legale decât cele nominalizate în formular.

Pentru centralizarea la nivelul unității a salariilor și a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reținerilor, se pot utiliza aceleași formulare de state de salarii.

Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivă.

Circulă:

– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

– la casieria unității pentru efectuarea plății sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

– la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1);

– la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata salariilor neridicate, după caz.

Se arhivează:

– la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăți (exemplarul 1);

– la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), după caz.

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

– denumirea unității, secției, serviciului etc.;

– denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

– numele și prenumele; venitul brut; contribuția individuală de asigurări sociale; contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj; contribuția pentru asigurări sociale de sanatate; cheltuieli profesionale; venitul net; deducere personală de bază; deduceri suplimentare; venitul baza de calcul; impozitul calculat și reținut; salariul net;

– semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmește.

Statul de salarii

Se întocmește în 2 exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc;de departamentul care se ocupa de această atribuție, pe baza următoarelor documente de evidență a muncii, a dodocumentelor privind reținerile legale, listelor de avans chinzenal, certificate medicale etc. Pentru centralizarea la nivelul unității a salariilor, se utilizează aceleași formulare de salarii.Statul de plată este un document controversat datorită caracterului confidențial al salariilor. Prin întocmireastatelor de salarii acestea își pierd confidențialitatea.

Declarația de șomaj

Este o situație ce reflectă contribuția lunară datorată de angajați Agenției Naționale de Șomaj.

Declarațiile de șomaj pentru angajați și cele pentru angajatori sunt diferite din punct de vedere al formatului, ceea ce face ca informațiile conținute să se evidențieze în 2 situații distincte. Se întocmesc în doua exemplare ce se trimit pentru avizare Agenției Naționale de Șomaj. După avizare unul din exemplare se întoarce în unitate în cadrul compartimentului în care au fost întocmite, unde se vor arhiva. Decalrația depusă de către angajator va cuprinde date privind contribuția unității la fondul de șomaj urmând aceleași circuit ca și în cazul declarațiilor pentru angajat.

Declarația de sănătate

Este o situație ce reflectă contribuția lunară datorată de angajați și angajatori Casei de Asigurări Naționale de Sănătate. Se întocmește în două exemplare ce se transmit pentru avizare Casei de Asigurări Naționale de Sănătate.După avizare unul din exemplare se întoarc în unitate în cadrul compartimentului specializat unde se va arhiva.

Declarația de asigurări sociale

Este contribuția lunară datorată de angajati și angajatori Casei de Asigurări Naționale de pensi. Se întocmește în două exemplare ce se transmit pentru avizare Casei de Asigurări Naționale de Pensi.După avizare unul din exemplare se întoarc în unitate în cadrul compartimentului specializat unde se va arhiva.

Declarația privind impozitul reținut și virat ( Declarația 100 „Declarație privind obligațiilor de plată de bugetul de stat”)

Se completează de plătitorii de impozite, taxe și contribuții sociale cărora le revin obligații de plată la bugetul general consolidat.Persoane fizice sau juridice care rețin la sursă impozitul pe venit trebuie să depună Declarația 100, până la data de 25 ale lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Tot la cest termen trebuie declarat și impozitul pe veniturile obținute în Romania de nerezidenți.Conform art. 58 din Codul fiscal, plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni de date efectuării plății acestor venituri, precum și de al vira la bugetl de stat pana la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Circulă:

în format electronic, la organul fiscal competent;

în format hârtie, în două exemplare listate, semnate și ștampilate potrivit legii;

un exemplar însoțește discheta depusă la organul fiscal;

un exemplar la plătitorul de impozit, taxe și contribuții fiscale;

Se arhivează la organul fiscal:formatul electronic, în arhiva de documente electronice și formatul hârtie, la dosarul fiscal al plătitorului de impozite și taxe.

Impozitul reținut de la fiecare salariat în urma calculului efectuat lunar se trece înfisa fiscală a salariatului în fiecare lună.

Lista de avans chenzinal

Servește ca:

– document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale;

– document pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește lunar, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de către persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista.

Circulă:

– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

– la casieria unității, pentru efectuarea plății avansurilor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

– la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru înregistrare în contabilitate (exemplarul 1);

– la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârșitul lunii (exemplarul 2).

Se arhivează:

– la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă (exemplarul 1);

– la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

– denumirea unității, secției, serviciului etc.;

– denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

– numele și prenumele; salariul de bază; timpul efectiv lucrat, concediu medical; avansul de plată;

– semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmește.

Ordin de deplasare (delegație)

Servește ca:

– dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea;

– document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate;

– document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de către persoana care urmează a efectua deplasarea, precum și pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale cu plata în numerar.

Circulă:

– la persoana împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare;

– la persoana care efectuează deplasarea;

– la persoanele autorizate ale unității la care s-a efectuat deplasarea, pentru confirmarea sosirii și plecării persoanei delegate;

– la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate la acesta de către titular, la întoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurării materialelor, stabilindu-se diferența de primit sau de restituit, cu luarea în considerare a eventualelor penalizări și semnătura pentru verificare.

În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit, pentru diferența de primit de către titularul de avans se întocmește Dispoziție de plată către casierie.

În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de Dispoziție de încasare către casierie;

– la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză;

– la conducătorul unității pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

– denumirea unității;

– denumirea și numărul formularului;

– numele, prenumele și funcția persoanei delegate; scopul, destinația și durata deplasării; ștampila unității; semnătura conducătorului unității; data;

– data (ziua, luna, anul, ora) sosirii și plecarii în/din delegație;

– ziua și ora plecării; ziua și ora sosirii; data depunerii decontului; penalizări calculate; avans spre decontare;

– cheltuieli efectuate: felul actului și emitentul, numărul și data actului, suma;

– numărul și data documentului pentru restituirea diferenței; diferența de primit/restituit;

– semnături: conducătorul unității; controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, șeful de compartiment, după caz; titularul de avans.

Ordin de deplasare (delegație) în străinatate (transporturi internaționale)

Servește ca:

– dispoziție către conducătorii auto să efectueze transporturi în străinătate cu autovehiculele unității;

– document de stabilire a avansului în valută, pentru deplasările conducătorilor auto care urmează să efectueze transporturi în străinătate, pe baza căruia aceștia ridică avansul de la casierie;

– document pentru justificarea valutei ridicate de la casierie, precum și a valutei aduse la înapoiere în țară;

– document justificativ de înregistrare în registrul de casă (în valută) și în contabilitate.

Se întocmește la unitățile care efectuează transporturi în străinătate, în două exemplare, pentru fiecare deplasare, de către sectorul de exploatare și se semnează de către șeful sectorului pentru confirmarea realității datelor și exactității calculelor din ordinul de deplasare.

Circulă:

– la conducătorul unității, pentru semnare (ambele exemplare);

– la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză (ambele exemplare);

– la conducătorii auto care urmează să efectueze deplasarea, pentru semnare, pe ambele exemplare, de primire a avansurilor în valută, reținând exemplarul 1, care urmează să fie atașat la Decontul de cheltuieli valutare (transporturi internaționale) (cod 14-5-5/a);

– la casierul unității care semnează pentru plata sumei în valută (ambele exemplare) și efectuează înregistrarea sumelor plătite în registrul de casa (în valută).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

– denumirea unității;

– denumirea și numărul formularului;

– numele, prenumele și funcția titularului de avans; destinația; marca și numărul autovehiculului; scopul deplasării; locul de încărcare; locul de descărcare;

– detalierea elementelor de avans în lei și în valută;

– numărul și data documentului pentru restituirea diferenței; diferența de primit/restituit;

– semnături: conducătorul unității; șeful de compartiment, controlul financiar preventiv, după caz; titularul de avans.

Decont de cheltuieli (pentru deplasări externe)

Servește ca:

– document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate (în valută și în lei), cu ocazia deplasării în străinătate;

– document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans;

– document justificativ de înregistrare în registrul de casă (în valută) și în contabilitate.

Se întocmește într-un exemplar de către titularul de avans pentru justificarea cheltuielilor efectuate pe întreaga durată a deplasării.

Circulă:

– la persoanele autorizate să verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli, exactitatea calculelor privind sumele decontate la întoarcerea din deplasare și calculul eventualelor penalizări de întârziere, care semnează de verificare;

– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata diferenței în cazul în care, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasării, suma cheltuielilor efective depașește avansul primit;

– la casieria unității pentru plata diferenței, caz în care titularul de avans semnează pentru primirea diferenței respective, fară a se mai întocmi document distinct.

În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de Chitanță pentru operațiuni în valută (cod 14-4-1/a) sau Dispoziție de încasare către casierie (cod 14-4-4), după caz.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conținutul minimal de informații al formularului este următorul:

– denumirea unității;

– denumirea, numărul și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

– numele și prenumele titularului de avans;

– avansuri primite în valută sau în valută și în lei; sume decontate; diferențe de restituit/primit;

– semnături: conducătorul unității; șeful compartimentului financiar-contabil, controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, după caz; titularul de avans.

Decont de cheltuieli valutare (transporturi internaționale)

Servește ca:

– document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate (în valută și în lei), cu ocazia deplasării în străinătate;

– document pentru stabilirea diferenței de primit sau de restituit de către titularul de avans;

– document de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește la unitățile care execută transporturi în străinătate, într-un exemplar, de către titularul de avans, pentru cheltuielile efectuate pe întregul parcurs, semnându-se de titularul de avans.

Circulă:

– la persoanele autorizate să verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli, exactitatea calculelor privind sumele decontate la întoarcerea din străinătate și calculul eventualelor penalizări de întârziere, care semnează de verificare.

În cazul în care, la decontarea avansului, suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit de către titularul de avans se întocmește Dispoziție de plată către casierie (cod 14-4-4).

În situația în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efectuate sunt mai mici decât avansul primit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe baza de Dispoziției de încasare către casierie (cod 14-4-4);

– la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză;

– la conducătorul unității pentru aprobarea cheltuielilor efectuate și a eventualei diferențe de primit de către titularul de avans.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

– denumirea unității;

– denumirea, numărul și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

– numele și prenumele titularului de avans;

– avans în valută; sume decontate; diferențe de restituit/primit;

– semnături: conducătorul unității, șeful compartimentului financiar-contabil, controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, titularul de avans.

Capitolul III

Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu angajatii,

asigurarile sociale si protectia sociala.

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaște ca provizion costul previzionat al acestora atunci și numai atunci când:

a)entitatea are o obligație legală sau implicită de a face astfel de plăți ca rezultat al evenimentelor anterioare; și

b) poate fi făcută o estimare certă a obligației.

O obligație curentă există atunci, și numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăți.

În situațiile financiare ale exercițiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat în exercițiul financiar în care se acordă aceste prime.

În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi și avantaje care, potrivit legislației în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.), precum și alte drepturi acordate potrivit legii.

Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane.

Reținerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligații ale salariaților, datorate terților (popriri, pensii alimentare și altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relații contractuale.

Sumele datorate și neachitate personalului (concediile de odihnă și alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exercițiului în curs, se înregistrează ca alte datorii și creanțe în legătură cu personalul.

Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de unitate personalului pentru munca prestată și care se suportă, potrivit reglementărilor în vigoare, din fondul de salarii.

Operațiile de decontare ce se creează în legatură cu personalul sunt generate de munca pe care acesta o prestează în cadrul unității patrimoniale și care este remunerată sub forma drepturilor salariale individuale.

Datoriile totale de această natură, stabilite la nivelul agentului economic, sunt determinate în cadrul fondului de salarii și cuprind următoarele elemente componente: drepturile salariale propriu-zise, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediul de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani și /sau în natură cuvenite personalului pentru munca prestată și care sunt prevăzute să fie suportate din fondul de salarii.

Marimea fondului de salarii se stabilește în corelație cu productivitatea muncii și în funcție de posibilitățile financiare ale unității patrimoniale în scopul asigurării premiselor pentru plata drepturilor salariale din veniturile ce se realizează.

În categoria decontărilor cu personalul se include, în afara fondului de salarii și în baza prevederilor contractului colectiv de muncă sau altor reglementari legale, și alte drepturi și avantaje, cum sunt cele privind masa caldă , precum și stimulentele de natura premiilor din beneficiu și participarea la profit ce se acordă după aprobarea bilantului contabil anual.

Decontările cu personalul ocazionează totodată o categorie distinctă de operații denumită rețineri din salarii, din care se amintesc: impozitul pe salarii, avansul chenzinal, contribuția de 10.5% pentru asigurările sociale, contribuția de 0.5% pentru fondul de șomaj, contribuția de 5,5% pentru asigurările de sănătate, datorii și debite față de unitate, precum și datorii sau debite față de terți, cum sunt cele privind chiriile, ratele pentru cumpărări de bunuri etc.

Marimea drepturilor salariale și a celor care nu se include în fondul de salarii, precum și a reținerilor din salarii se determină pe baza documentelor primare adecvate și se consemnează în statele de plată ce se întocmesc în acest scop.

Principalele documente primare referitoare la prezența la serviciu , care ajuta la întocmirea statelor de plată sunt: fișa de pontaj, foaie colectivă de prezență, condica de prezență, pontajul lucrărilor manuale sau mecanice, situația prezențelor sau a absențelor, etc.

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

Organizarea contabilității operațiilor de decontare cu personalul se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I, care constituie grupa 42 "Personal și conturi asimilate" din cadrul

Planului de conturi. Conturile sintetice pot fi detailate în conturi analitice în funcție de specificul activității agentului economic.

Folosind registrele și fișele contabile corespunzătoare formei de contabilitate adoptată, contabilitatea sintetică se organizează cu ajutorul următoarelor conturi:

conturile din grupa 42 – „Personal și conturi asimilate”:

– 421 – „Personal – salarii datorate”

– 423 – „Personal – ajutoare materiale datorate”

– 424 – „Prime reprezentând participarea personalului la profit”

– 425 – „Avansuri acordate personalului”

– 426 – „Drepturi de personal neridicate”

– 427 – „Rețineri din salarii datorate terților”

– 428 – „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

conturile din grupa 43 – „Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate”

– 431 – „Asigurări sociale”

– 437 – „Ajutor de șomaj”

– 438 – „Alte datorii și creanțe sociale”

conturile din grupa 44 – „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate”

– 444 – „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

– 447 – „Fonduri speciale-taxe și vărsăminte asimilate”

Contul 421 – „Personal – salarii datorate”

Contul 421 – ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor și a premiilor achitate.

Conținutul economic – este un cont de relații cu terții exprimând datorii.

Funcția contabilă – este un cont de pasiv.

Se creditează cu – salariile și alte drepturi cuvenite personalului prin debitul contului 641,,Cheltuieli cu salariile personalului”.

641,,Cheltuieli cu salariile personalului” = 421„Personal – salarii datorate”

Se debitează cu:

– rețineri din salarii reprezentând avansuri, sume datorate terților, contribuții pentru asigurările sociale, contribuții pentru ajutorul de șomaj, pentru asigurările de sănătate, impozitul pe salarii, precum și reținerile datorate societății prin creditul conturilor: 425,,Avansuri acordate personalului”, 427,,Rețineri din salarii datorate terților”, 428,,Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, 431,,Asigurări sociale”, 437,,Ajutor de șomaj”, 444,,Impozit pe venituri de natura salariilor”.

421„Personal – salarii datorate” = %

425,,Avansuri acordate personalului”

427,,Rețineri din salarii datorate terților”

428,,Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

431,,Asigurări sociale”

437,,Ajutor de șomaj”

444,,Impozit pe venituri de natura salariilor”

– valoarea la preț de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plată în natură prin creditul contului 345,,Produse finite”;

421„Personal – salarii datorate” = 345,,Produse finite”

– drepturi de personal neridicate prin creditul contului 426,,Drepturi de personal neridicate”;

421„Personal – salarii datorate” = 426,,Drepturi de personal neridicate”

– salariile nete achitate personalului prin creditul conturilor 512,,Conturi curente la bănci”, 531,,Casa”.

421„Personal – salarii datorate” = %

512,,Conturi curente la bănci”

531,,Casa”

Soldul contului – este creditor și reprezintă drepturile salariale datorate.

Contul 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”

Contului 423 – ține evidența ajutoarelor de boală, pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru întreținerea copilului, pentru ajutoarele de deces și a altor ajutoare acordate salariaților.

Funcția contabilă – este un cont de pasiv.

Se creditează cu: – ajutoarele materiale suportate din contribuția unității pentru asigurările sociale, prin debitul contului 431,,Asigurări sociale”, precum și cele suportate de societate prin debitul contului 645,,Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”.

% = 423„Personal – ajutoare materiale datorate”

431,,Asigurări sociale”

645,,Cheltuieli privind asigurările

și protecția socială”

Se debitează cu:

– ajutoarele materiale achitate prin creditul conturilor: 512,,Conturi curente la bănci și 531,,Casa”;

423„Personal – ajutoare materiale datorate” = %

512,,Conturi curente la bănci

531,,Casa”

– ajutoarele materiale neridicate în termen, prin creditul contului 426,,Drepturi de personal neridicate”;

423„Personal – ajutoare materiale datorate” = 426,,Drepturi de personal neridicate”

– reținerile din ajutoarele materiale prin creditul conturilor 425,,Avansuri acordate personalului”, 427,,Rețineri din salarii datorate terților”, 428,,Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”, 431,,Asigurări sociale”, 437,,Ajutor de șomaj”, 444,,Impozit pe venituri de natura salariilor”.

423„Personal – ajutoare materiale datorate” = %

425,,Avansuri acordate personalului”

427,,Rețineri din salarii datorate terților”

428,,Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

431,,Asigurări sociale”

437,,Ajutor de șomaj”

444,,Impozit pe venituri de natura salariilor”

Soldul contului – este creditor și reprezintă ajutoarele materiale datorate.

Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”

Contul 424 – evidențiază stimulentele (primele) acordate personalului din profitul realizat de întreprindere.

Funcția contabilă – este un cont de pasiv.

Se creditează cu: – sumele repartizate personalului din profitul întreprinderii, prin debitul contului 117,,Rezultatul reportat”.

117,,Rezultatul reportat” = 424„Prime reprezentând participarea personalului la profit”

Se debitează cu :

– impozitul aferent sumelor repartizate din profit, reținut de întreprindere, prin creditul contului 444,,Impozit pe venituri de natura salariilor”;

424„Prime reprezentând participarea = 444,,Impozit pe venituri de

personalului la profit” natura salariilor”

– sumele acordate personalului ca stimulente din profitul realizat, prin creditul conturilor: 512,,Conturi curente la bănci”și 531,,Casa”;

424„Prime reprezentând participarea = %

personalului la profit” 512,,Conturi curente la bănci”

531,,Casa”

– sumele cuvenite din profit, dar neridicate de personal, prin creditul contului 426,,Drepturi de personal neridicate”.

424„Prime reprezentând participarea personalului la profit” = 426,,Drepturi de personal neridicate”

Soldul contului – este creditor și reprezintă stimulentele din profit datorate personalului.

Contul 425,,Avansuri acordate personalului”

Contul 425 – ține evidența avansurilor acordate personalului.

Conținutul economic – este un cont de creanțe față de personal.

Funcția contabilă – este un cont de activ.

Se debitează cu:

– avansurile achitate personalului, prin creditul conturilor 512,,Conturi curente la bănci” și 531,,Casa”.

425„Avansuri acordate personalului” = %

512,,Conturi curente la bănci”

531,,Casa”

– avansurile neridicate prin creditul contului 426,,Drepturi de personal neridicate”.

425„Avansuri acordate personalului” = 426,,Drepturi de personal neridicate”

Se creditează cu: – sumele reținute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentând avansuri acordate prin debitul conturilor 421,,Personal – salarii datorate”, 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”.

% = 425„Avansuri acordate personalului”

421,,Personal – salarii datorate”

423,,Personal – ajutoare materiale datorate”.

Soldul contului – este debitor și reprezintă avansurile acordate și nedecontate, iar la sfârșitul lunii trebuie să fie zero.

Contul 426 ,,Drepturi de personal neridicate”

Contul 426 – ține evidența drepturilor de personal neridicate în termen legal.

Funcția contabilă – este un cont de pasiv.

Se creditează cu: – sumele datorate personalului reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală și alte drepturi neridicate în termen prin debitul conturilor: 421,,Personal – salarii datorate”, 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”, 424,,Participarea personalului la profit”, 425,,Avansuri acordate personalului”.

% = 426,,Drepturi de personal neridicate”

421,,Personal – salarii datorate”

423,,Personal – ajutoare materiale datorate”

424,,Participarea personalului la profit”

425,,Avansuri acordate personalului”

Se debitează cu:

– sumele achitate personalului din cele neridicate anterior, prin creditul conturilor 512,,Conturi curente la bănci”și 531,,Casa”.

426,,Drepturi de personal neridicate” = %

512,,Conturi curente la bănci”

531,,Casa”

– drepturile de personal neridicate și prescrise prin creditul contului 758,,Alte venituri din exploatare”;

426,,Drepturi de personal neridicate” = 758,,Alte venituri din exploatare”

Soldul contului – este creditor și reprezintă drepturi de personal neridicate.

Contul 427,,Rețineri din salarii datorate terților”

Contul 427 – ține evidența reținerilor și popririlor din salarii datorate terților.

Funcția contabilă – este un cont de pasiv.

Se creditează cu: – sumele reținute personalului datorate terților prin debitul conturilor 421,,Personal – salarii datorate”, 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”.

% = 427,,Rețineri din salarii datorate terților”

421,,Personal – salarii datorate”

423,,Personal – ajutoare materiale datorate”

Se debitează cu: – sumele achitate terților reprezentând rețineri sau popriri, prin creditul conturilor 512,,Conturi curente la bănci”și 531,,Casa”.

427,,Rețineri din salarii datorate terților” = %

512,,Conturi curente la bănci”

531,,Casa”

Soldul contului – este creditor și reprezintă sumele reținute, datorate terților.

Contul 428,,Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

Sunt situații când la încheierea exercițiului, în cadrul lucrărilor de pregătire a întocmirii bilanțului, se constată că nu s-au întocmit state de plată pentru anumite persoane sau activități executate pentru exercițiul curent și care, potrivit principiilor contabile, trebuie înregistrate pe cheltuielile exercițiului curent. Totodată pot fi constatate și drepturi de creanță față de personal, îndeosebi în urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate în urma imputării lor la veniturile exercițiului respectiv. În asemenea cazuri, pe baza documentelor în care se consemnează obligațiile și creanțele respective se apelează la contul 428„Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”.

Contul 428 – ține evidența altor datorii și creanțe în legătură cu personalul.

Funcția contabilă – este un cont bifuncțional.

Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:

– 4281,,Alte datorii în legătură cu personalul”

– 4282,,Alte creanțe în legătură cu personalul”

Se creditează cu:

– garanțiile gestionare reținute personalului prin debitul contului 421,,Personal – salarii datorate”;

421,,Personal – salarii datorate” = 4281,,Alte datorii în legătură cu personalul”

– sumele datorate personalului pentru care nu s-au întocmit state de plată determinate de activitățile exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exercițiului financiar prin debitul contului 641,,Cheltuieli cu salariile personalului”;

641,,Cheltuieli cu salariile personalului” = 4281,,Alte datorii în legătură cu personalul”

– sumele datorate personalului cu titlu de ajutoare sociale, prin debitul contului 4382,,Alte creanțe sociale”;

4382,,Alte creanțe sociale” = 4281,,Alte datorii în legătură cu personalul”

– sumele încasate sau reținute personalului prin debitul conturilor 421,,Personal – salarii datorate”, 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”, 531,,Casa”.

% = 4282,,Alte creanțe în legătură cu personalul”

421,,Personal – salarii datorate”

423,,Personal – ajutoare materiale datorate”

531,,Casa”

Se debitează cu:

– sumele achitate personalului evidențiate anterior ca datorii, inclusiv garanțiile restituite, prin creditul contului 531,,Casa”;

4281,,Alte datorii în legătură cu personalul” = 531,,Casa”

– cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal prin creditul conturilor 758,,Alte venituri din exploatare”, 4427,,TVA colectată”;

4282,,Alte creanțe în legătură cu personalul” = %

758,,Alte venituri din exploatare”

4427,,TVA colectată”

– valoarea biletelor de tratament și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor valori acordate personalului prin creditul contului 532,,Alte valori”;

4282,,Alte creanțe în legătură cu personalul” = 532,,Alte valori”

– datorii prescrise sau anulate prin creditul contului 758,,Alte venituri din exploatare”.

4281,,Alte datorii în legătură cu personalul” = 758,,Alte venituri din exploatare”

Soldul contului poate fi: – creditor și reflectă sumele cuvenite personalului;

– debitor și reprezintă sumele datorate de personal.

3.2. Contabilitatea operatiilor privind deconturile cu asigurarile sociale si proectia sociala.

În categoria operațiilor de decontare privind asigurările și protecția socială sunt incluse, pe de o parte, obligațiile unității patrimoniale pentru contribuția la asigurările sociale și la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj, iar pe de altă parte contribuția personalului pentru pensia suplimentară și pentru ajutorul de șomaj, precum și indemnizațiile sau ajutoarele materiale cuvenite angajaților cu contract de muncă, în contul asigurărilor sociale.

Totodată, se are în vedere atât contribuția unității, cât și a personalului angajat pentru constituirea fondului de asigurări de sănătate.

Contabilitatea decontărilor privind asigurările și protecția socială se organizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I înscrise în grupa 43 "Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate" din cadrul planului general de conturi.

Din grupa 43 "Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate" fac parte:

Contul 431,,Asigurări sociale”

Contul 431- ține evidența decontărilor privind contribuția angajatorului și a personalului la asigurările sociale și a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.

Se dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul II, și anume:

– 4311,,Contribuția unității la asigurările sociale”

– 4312,,Contribuția personalului la asigurările sociale”

– 4313,,Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

– 4314,,Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate”.

Conținutul economic – sunt conturi de relații cu bugetul asigurărilor sociale, exprimând datorii.

Funcția contabilă: – sunt conturi de pasiv.

Se creditează cu:

– contribuția angajatorului la asigurările sociale și asigurările sociale de sănătate prin debitul contului 645,,Cheltuieli privind asigurările și protecția socială”;

645x,,Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” = 431x,,Asigurări sociale”

– contribuția personalului la asigurările sociale și asigurările sociale de sănătate prin debitul conturilor 421,,Personal – salarii datorate”, 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”;

% = 431x,,Asigurări sociale”

421,,Personal – salarii datorate”

Se debitează cu:

– sumele virate în contul de asigurări sociale și a asigurărilor sociale de sănătate prin creditul contului 512,,Conturi curente la bănci”;

431x,,Asigurări sociale” = 512,,Conturi curente la bănci”

– sumele datorate personalului ca ajutoare materiale, care se suportă din asigurările sociale, prin creditul contului 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”;

431x,,Asigurări sociale” = 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”

– valoarea datoriilor sociale anulate prin creditul contului 758,,Alte venituri din exploatare”.

431x,,Asigurări sociale” = 758,,Alte venituri din exploatare”

Soldul contului – este creditor și reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 437,,Ajutor de șomaj”

Contul 437 – ține evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj datorat de angajator și de personal.

Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II și anume:

– 4371,,Contribuția unității la fondul de șomaj”

– 4372,,Contribuția personalului la fondul de șomaj”

Funcția contabilă – sunt conturi de pasiv.

Se creditează cu:

– sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de șomaj prin debitul contului 6452,,Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”.

6452,,Contribuția unității pentru = 4371,,Contribuția unității la

ajutorul de șomaj” fondul de șomaj”

– sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de șomaj prin debitul conturilor 421,,Personal – salarii datorate”, 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”.

% = 4372,,Contribuția personalului la fondul de șomaj”

421,,Personal – salarii datorate”

423,,Personal – ajutoare materiale datorate”

Se debitează cu:

– sumele virate reprezentând contribuția unității și a personalului pentru constituirea fondului de șomaj prin creditul contului 512,,Conturi curente la bănci”.

437x,,Ajutor de șomaj” = 512,,Conturi curente la bănci”

– valoarea datoriilor privind ajutorul de șomaj anulate prin creditul contului 758,,Alte venituri din exploatare”.

437x,,Ajutor de șomaj” = 758,,Alte venituri din exploatare”.

Soldul contului – este creditor și reprezintă ajutorul de șomaj datorat fondului special constituit pentru protecția socială a șomerilor.

Contul 438,,Alte datorii și creanțe sociale”

Contul 438 – ține evidența altor datorii și creanțe față de organismele de asigurări sociale și protecție socială. Este un cont de relații cu terții, exprimând creanțe și datorii sociale.

Funcția contabilă – este un cont bifuncțional.

Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:

4381,,Alte datorii sociale”

4382,,Alte creanțe sociale”.

Se creditează cu:

– sumele reprezentând ajutoare sociale achitate în plus personalului, datorate asigurărilor sociale, prin debitul contului 4282,,Alte creanțe în legătură cu personalul”.

4282,,Alte creanțe în legătură cu personalul” = 4381,,Alte datorii sociale”

– sumele încasate de la Bugetul Asigurărilor Sociale, prin debitul contului 512,,Conturi curente la bănci”.

512,,Conturi curente la bănci” = 4382,,Alte creanțe sociale”

Se debitează cu:

– sumele datorate personalului, reprezentând ajutoare sociale ce urmează a se încasa de la Bugetul Asigurărilor Sociale, prin creditul contului 4281,,Alte datorii în legătură cu personalul”.

4382,,Alte creanțe sociale” = 4281,,Alte datorii în legătură cu personalul”

– sumele virate asigurărilor sociale, sub formă de datorii, prin creditul contului 512,,Conturi curente la bănci”.

4381,,Alte datorii sociale” = 512,,Conturi curente la bănci”

– valoarea datoriilor prescrise sau anulate privind asigurările sociale, prin creditul contului 758,,Alte venituri din exploatare”.

4381,,Alte datorii sociale” = 758,,Alte venituri din exploatare”

Soldul contului, poate fi:

creditor și reflectă alte datorii (obligații) față de Bugetul Asigurărilor Sociale ;

debitor și reflectă alte drepturi (creanțe) ce urmează a se încasa de la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.

3.3. Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor.

Contul 444,,Impozitul pe venituri de natura salariilor”

Contul 444 – ține evidența impozitelor pe veniturile de natura salariilor și a altor drepturi similare datorate bugetului de stat.

Funcția contabilă – este un cont de pasiv.

Se creditează cu:

– sumele reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor reținut din drepturile bănești cuvenite personalului, prin debitul conturilor 421,,Personal – salarii datorate”, 423,,Personal – ajutoare materiale datorate”;

% = 444,,Impozitul pe venituri

421,,Personal – salarii datorate” de natura salariilor”

423,,Personal – ajutoare materiale datorate”

– sumele cu titlu de impozit datorat de către colaboratori pentru prestațiile efectuate, prin debitul contului 401,,Furnizori”.

401,,Furnizori” = 444,,Impozitul pe venituri de natura salariilor”

Se debitează cu:

– sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe salarii, prin creditul contului 512,,Conturi curente la bănci”.

444,,Impozitul pe venituri de natura salariilor” = 512,,Conturi curente la bănci”

– valoarea datoriilor privind impozitul pe salarii anulate sau prescrise, prin creditul contului 758,,Alte venituri din exploatare”.

444,,Impozitul pe venituri de natura salariilor” = 758,,Alte venituri din exploatare”

Soldul contului – este creditor și reprezintă sumele datorate bugetului de stat reprezentând impozitul pe venituri de natură salarială.

3.4. Contabilitatea salarizarii aferent persoanelor angajate in cadrul

societatii SC SORINO2007 SRL

Contabilitatea salarizării : Monografie contabilă aferente lunii martie 2014.

În vederea realizării unei evidențe contabile, analitice și distincte a operațiunilor aferente proiectului organizația conduce o contabilitate unică pe toată unitatea utilizând conturi analitice pentru a se putea evidenția distinct operațiunile aferente proiectului.

Astfel, Pentru cheltuielile cu salariile contul 641

La folosirea conturilor specifice contabilității salarizării, se înregistrează următorii pași:

1. Se înregistrează, la 31 martie 2014, obligația unității față de personalul propriu privind salariile totale brute, de 17.728 lei, cuvenite acestuia pentru luna în curs și se înscrie în statele de plată:

2. Se înregistrează reținerile din salarii, înscrise în statul de plată, pentru salariații cu contract de muncă, în sumă totală de 4.510 lei, din care: 2.002 lei impozit pe salarii, 1.598 lei contribuție de 10,5 % pentru asigurările sociale , 837 lei privind contribuția de 5,5 % la asigurările de sănătate, 73 lei privind contribuția de 0,5 % la fondul de șomaj .

4.605 lei 421 = % 4.605 lei

Personal -remunerații datorate

444

Impozitul pe salarii 1.471 lei

4312

Contribuția personalului la 1.858 lei

asigurările sociale ( CAS )

4314

Contribuția personalului la 971 lei

asigurările de sănătate ( CASS )

4372

Contribuția personalului la 85 lei

fondul de șomaj

427 212 lei

Retineri din salarii

3. Se înregistrează plata salariilor prin casa în sumă de 13.123 lei

4.Se înregistrează pe baza statelor de plata contribuția pentru asigurările sociale de sănătate calculată pentru concedii medicale 151 lei, suportate din contribuția unității privind asigurările sociale

5. Se înregistrează pe baza centralizatorului statului de salarii, crearea obligației privind contribuția la asigurările sociale ( CAS -20,8%) în suma de 3.687 lei

6. Se înregistrează obligația unității privind contribuția de 0,5 % pentru ajutorul de

șomaj,în suma de 89 lei

7. Se înregistrează obligația unității privind contribuția de 0,25 % pentru fondul de garantare în suma de 44 lei

8. Se înregistrează pe baza statului de salarii, obligația unității privind contribuția la

fondul de asigurări de sănătate ( CASS ) de 5,2 %, în suma de 922 lei:

9.Se înregistrează pe baza statelor de plata, a fondului de asigurări pentru accidente de muncă si boli profesionale în valoare de 46 lei (0,260 % in functie de codul CAEN), suportate din contribuția unității privind asigurările sociale

Se înregistrează plata obligațiilor salariale în sumă de 9.332,00 lei

Capitolul IV

Bazele teoretice ale deconturilor cu personalul , salariile, asigurarile sociale și protecția socială la SC SORINO2007 S.R.L

4.1. Prezentarea Socetății

Istoric

 Denumirea societății este SORINO 2007 S.R.L. și este constituită sub formă juridică de societate comercială cu răspundere limitată.

Unitatea are codul de identificare fiscală RO21716518 și a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Timis sub nr. J35/1766/2007.

Societatea Sorino 2007 S.R.L. este unitate cu capital integral românesc, structura fiind următoarea:

Petric Sorin Stefan – 100% în calitate de asociat;

Sediul societății este în Giroc, Str. Calea Timisoarei, nr. 62, Bl. 62, Ap. 5, Jud. Timiș. Aceasta poate fi schimbat în alt loc din România, prin decizie luată de acționari și cu realizarea formalităților prevăzute de lege. De asemenea, societatea poate înființa în țară și în străinătate filiale, sucursale, puncte de lucru, în conformitate cu legislația în vigoare.

 Înființată în 2007, societatea SORINO 2007 S.R.L. este o firma cu capital integral românesc. Obiectul firmei de activitate constă în prestari servicii de amenajari interioare si exterioare, precum si lucrari de finisaje, dar și comercializarea mai multor tipuri de mașini și echipamente profesionale de sapaturi mecanizate, precum și a unei game largi de accesorii.
        Înca de la începutul activității, s-a considerat ca este foarte important să ofere clienților calitate. Astfel, de-a lungul timpului, au venit în întâmpinarea necesităților acestora cu produse importate din țări cu tradiție în domeniul echipamentelor de curățat cum ar fi Germania, Italia și Elveția. Oferta lor s-a diversificat pe măsura ce au apărut noi modele, mai performante și cu un design mai atractiv. 
          Succesul activității a avut ca premisa satifacția clienților. În spatele cuvintelor „Calitate indelungata” sa află de fapt o echipă de profesionisti, produse de calitate, livrare rapidă (2-4 saptamani), termen de garanție avantajos, service garanție și post garanție. Colaborările avute până în prezent sunt o dovadă a profesionalismului și seriozității firmei.
                  
Firma SORINO 2007 S.R.L. este o societate modernă, capabilă de a oferi un serviciu de calitate și de a satisface diversele exigențe ale pieții. Constant preocupați de a urmări și in acelasi timp de a anticipa schimbările pietei, au construit în puțin timp, o experiența vastă și bine consolidată atât în sectorul public cât și în cel privat.
         Pentru a se alinia noilor cererii de pe piața industrială, este indispensabilă ridicarea constantă a calității. Țelul celor de la SORINO 2007 S.R.L. este de a atinge un elevat standard calitativ al serviciului oferit, care a existat si va exista în continuare. De aceea, personalul acestora sta la dispoziția clientului în orice formă de program..     
         Toate produsele importate de SORINO 2007 S.R.L. se încadreaza în standardele internaâionale pentru managementul calității.

Capitalul social

Societatea are un capital social în sumă de 500 Ron. Capitalul social al societății poate fi majorat prin hotărârea Adunării Generale a Asociaților, prin majorarea capitalului în bani sau în natură. În cazul majorării capitalului social în natură, evaluarea va fi prevăzută valoric conform expertizei efectuate de experți de specialitate.

Reducerea capitalului social se face dacă se constată micșorarea capitalului, dar nu înainte de a se efectua repartizarea profitului și cu respectarea minimului prevăzut de lege.

– Administrarea și personalul societății

În prezent unitatea este administrată de domnul Petric Sorin Stefan în calitate de administrator.

În administrarea societății, echipa de conducere are următoarele atribuțiuni:

– elaborează și aprobă regulamentul interior al societății prin care se stabilesc îndatoririle și responsabilitățile societății pe compartimente;

– aprobă operațiuni de încasări și plăți;

– aprobă operațiuni de vânzare-cumpărare comercială de bunuri;

– aprobă încheierea sau realizarea contractelor;

– stabilește tactica și strategia de marketing;

– supune anual Adunării Generale, în termen de 3 luni de la închiderea exercițiului, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de profit și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul programului de activitate și proiectul de buget al societății în anul următor;

– întocmește sau verifică și supraveghează, după caz, registrele și toate actele referitoare la societate.

Societatea are un număr de 64 salariați angajați pe bază de contract de muncă.

– Activitatea societății

Activitatea societății comerciale SORINO 2007 S.R.L. a fost pusă în funcțiune eșalonat, începând cu vânzarea de mașini profesionale pentru masini de tencuit, pompe de sape mecanizate în noiembrie 2007 și continuând în 2012 cu extinderea activității prin prestarea de servicii de finisaje interioare si exterioare.

Utilajele necesare desfășurării activităților pentru care societatea este autorizată au fost aduse din import având un grad înalt de calitate și performanță.

Organizarea activității economico-financiare a SORINO 2007 S.R.L. este influențată de punctele tari și slabe care decurg din obiectul de activitate al societății.

Punctele tari ale societății constau în următoarele:

– o poziție bună pe piața internă a prestărilor de servicii de finisaje, cu tendințe de îmbunătățire a acestora;

– posibilitățile de asigurare a bazei materiale și un grad de dotare cu mașini și utilaje care permite adaptarea rapidă la cerințele clienților;

– o gamă largă de produse de constructii;

– societatea dispune de personal cu vechime și experiență în domeniul finisajelor, proiectarilor si design interior-exterir constructii;

– din punct de vedere juridic sumele aflate în litigiu, nu aduc atingere patrimoniului societății și nu pot pune societatea în incapacitate de plată;

– amplasarea societății într-o zonă industrială cu acces la calea ferată și rutieră.

Punctele slabe ale societății sunt reprezentate de:

– inexistența unei rețele de distribuire a mărfurilor în marile orașe ale țării;

– dependența produselor de puterea de cumpărare a populației care în unele perioade generează stocuri de mărfuri;

– concurența acerbă care domină piața devine din ce în ce mai greu de controlat și stăpânit în condițiile în care clienții externi cer reduceri de preț, care nu se pot însuși la nivelul propunerilor din cauza creșterii prețurilor și tarifelor la consumul intermediar, posibilitățile de negociere ale acestora fiind limitate, furnizorii condiționând livrările sau efectuarea prestațiilor de un sistem de plată în avans sau concomitent cu acestea;

– vechimea anumitor instalații de transport și distribuție a utilităților care determină un volum de pierderi care influențează eficiența activității societății.

Obiect de activitate

Unitatea are ca principal obiect de activitate prestări servicii de amenajari interioare si exterioare, finisaje, instalatii sanitare si electrice, canalizari, tamplarie PVC, montaje sampante, lemn, sapaturi mecanizate.

Servicii

Principalele servicii de amenajare oferite de firmă sunt:

Amenajari spații birouri, reparatii industrial, mentenenta magazine mari

Suprafețe de lucru: 
Birouri, Holuri, Grupuri sanitare, Vestiare, Săli de ședință, laborator
Serviciile de amenajare se efectuează după un grafic de lucrări de comun acord cu beneficiarul.

Utilaje utilizate pentru efectuarea curățeniei interioare

                       1. Pentru canalizare

Pentru sapaturi mecanizata se folosesc miniescavatoarele din patrimoniul societatii, utilizand tehnici profesionale, insa tinant cont de sfatul geotehnistilor.

Pentru amenajari interioare

Pompe de tencuit mecanizate, roboti de slefuit profesional, pompe pentru sape mecanizate, macara materiale.

Întreținere spații verzi:

Zonele verzi amenajate vor fi întreținute corespunzator prin operațiuni de udare, tundere, toaletare, operațiuni dedicate fiecărui tip de plantă;
Suprafețele acoperite cu vegetație vor fi întreținute prin operațiuni specifice cu utilaje mecanizate;
Gazonul va fi tuns periodic în funcție de perioada anului;
Periodic se vor efectua tratamente contra dăunătorilor, constând în îngrășăminte foliare, erbicidare.

        Pentru ingrijirea spațiilor verzi se vor utiliza mașini de tuns gazonul profesionale, precum și ustensile specifice – marca Honda.

Deszăpeziri:

Execută servicii de deszăpezire cu utilaje profesionale în regim de contract sau urgențe.

Închiriere personal:

Se închiriază personalul de care firma dispune de către clientul care solicită pentru a-și suplimenta temporar activitatea de producție.

Vânzare de produse profesionale de curățenie (soluții de spălat pardoseli, geamuri, mochete, diverse suprafețe, mopuri, găleți, lavete etc) și mașinării profesionale (aspiratoare, mașini cu volan, mașini de tuns iarbă, mașini de imprăștiat îngrășământ).

Principalii furnizori:

Imokei;

Lorencic;

Hegeria;

ASG Group

Pestan Plast;

Honda;

Makita

Bosch

Wuth

Rbiess

Principalii clienți:

Cass Design

Lidl Disscount

Europe C&C

Rossini

Cosmo Trading

Cass Estate

Aninoasa Tim

Evoluția din ultimii ani:

Evoluția nivelului de activitate (exprimat prin cifra de afaceri) al firmei pe perioada 2009 – 2013 este reflectată grafic în figura nr. 1.

Organele de conducere ale unității trebuie sa asigure cadrul de coordonare și conducere capabile să împletească respectarea programele de dezvoltarea economico- socială cu autonomia unității și asigurarea rentabilității acesteia. Toare deciziile adoptate de aceste organe trebuie să mărească accelerarea dezvoltării producției pe baza tehnicii moderne, îmbunătățirea permanentă a calității produselor, realizarea de profit,asigurarea protecției mediului înconjurător și cointeresării mai directă a salariaților în realizarea scopurilor pe care și le propune socetatea, care să se reflecte în sporirea veniturilor acestora. Potrivit prevederilor legale Adunare Generală desemnează reprezentanții muncitorilor în vederea întocmirii Contractului Colectiv și Regulamentului intern.Regulile stabilite în acest Contract Colectiv de Muncă trebuie respectate atât de conducerea socetății cât și de salariații. În acest scop Consiliul de Conducere adopta decizii pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor menționate, pe baza cărora Directorul General emite ordine ce se referă fie la operaționalizarea hotărîrilor și deciziilor adaptate de organele de conducere, fie la soluționarea problemelor operative de conducere.

Comisiile care funcționează pe lângă organele de conducere au rol de a informa și sprijini organele de conducere în luarea unor decizii. Un alt aspect important cu implicații majore în desfașurarea bunei activități a socetății este dat de profesionalismul forței de muncă ce se reflectă în structura personalului implicat în activitatea de conducere, producție și administrație.

Așa cum am ami arătat socetatea este preocupată într-o mare măsură de acest aspect având colaboratori sub forma schimbului de experiență și nu numai cu mari unități din afara și corporații internaționale, fapt ce se reflectă în ponderea ridicată a personalului cu pregătire de specialitate (44 %) și a celui cu studii medii (17 %) din totalul personalului.

4.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIATATII SC SORINO2007 SRL

Administratorul este cel care raspunde de evidentierea tuturor activitatilor desfasurate de societate, a cheltuielilor efectuate pentru desfasurarea activitatii si a veniturilor rezultate in urma acesteia, acesta este nevoit sa organizeze o structura de conducere, subordonata lui, bazata pe cunostinte de management, structura care sa il ajute in indeplinirea activitatilor care sunt necesare pentru buna desfasurare a societatii. Principale1e atributii ale conducerii sunt

– definirea obiectivelor, gasirea celor mai eficiente mijloace pentru realizarea lor, precum si selectarea, mobilizarea si antrenarea colaboratorilor;

-organizarea muncii in activitati susceptibile pentru a fi coordonate, urmarite si evaluate;

-facilitarea comunicarii la nivelul echipelor si stabilirea criteriilor de motivare prin provocari si recompense;

-valorificarea optima a potentialului uman;

-evaluarea performantelor economico – sociale obtinute;

-elaborarea si coordonarea strategiilor curente si viitoare

-luarea deciziilor, asumarea de responsabilitati si riscuri.

Pentru obtinerea de rezultate maxime este necesar ca de fiecare activitate sa se ocupe o persoana specializata, cu studii superioare in domeniu, aleasa de administratorul societatii. In cadrul S.C SORINO2007 SRL. persoanele din conducere sunt alese direct de catre administratorul societatii, iar ceilalti angajati sunt alesi prin interviu de catre responsabilul cu salarizarea si resursele umane.Administratorului ii sunt subordonati Departamentul tehnic, Departamentul Economic, Departamentul Comercial si Secretariatul. Atributiile Directorului Economic sunt de a organiza si conduce activitatea economico-financiara a societatii, Directorul Comercial se ocupa de relatiile societatii cu furnizorii si clientii, de mentinerea relatiilor de colaborare deja existente si dezvoltarea de noi relatii de colaborare. Directorul Economic este un specialist contabil, absolvent de studii superioare care are in subordine serviciul financiar, biroul contabilitate si departamentul de resurse umane si salarizare. Departamentul Comercial este condus de un absolvent de marketing, care are in subordinea sa, departamentul de vanzari si departamentul de aprovizionare. Departamentul tehnic este format din persoane specializate, este condus de un inginer, a carui principala responsabilitate este organizarea activitatii de service.

Conducerea socetății este asigurată de administrator, care are în subordine:

directorul executiv;

directorul economic;

seviciul de pază.

Directorul executiv și directorul economic au în subordine mai multe departamente:

biroul contabilitate;

biroul financiar;

serviciul resurse umane.

Secîile de excutie amenajari interioare, exterioare, constructii civile, proiectare, etc..

În cazul socetății SORINO2007 SRL, lucrează aproximativ 40 de angajați, iar de salarizare se ocupă serviciul de resurse umane. Acest serviciu are în principal următoarele atribuții:

realizarea calculul salariilor și a celorlalte drepturi bănești cuvenite conform contractului colectiv de muncă;

întocmește fișele fiscale și se îngrijește de depunerea lor la termen, la organele fiscale teritoriale și un exemplar la angajat, precum și de păstrarea lor conform reglementărilor legale;

centralizarea documentelor privind reținerile din salarii;

eliberează adeverințe privind contribuția la asigurările sociale, acordarea împrumuturilor de la bănci;

contabilizează obligațiile aferente drepturilor salariale, le centralizează, le verifică cu declarațiile către bugetul statului;

verifică și răspunde de întocmirea corectă și depunerea la timp a declarațiilor către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale și alte organisme publice.

La Socetatea SC SORIN2007 SRL salarizarea se face în conformitate cu prevederile contractului colectiv negociat între angajator și reprezentanții salariațiilor, ca parteneri sociali permanenți. Potrivit contractului colectiv de muncă salarizarea este în regie, nu se plătesc sporuri și alte adausuri, acestea fiind negociate între angajator și salariat, la încheierea și semnarea contractului de muncă și sunt cuprinse ăn salariul de bază.

Salariul de bază se stabilește astfel încât să asigure o diferențiere echitabilă în raport cu cerințele de pregătirea profesională necesară executării salariilor sau operațiilor ce revin fiecarui loc de muncă. La diferențierea salariilor de bază, se va ține seama în principal de continutul activității, de gradul de autonomie ți inițiativă în muncă, de nivelul de necesar de tehnicitate și pregătirea prevăzută în fișa postului, de adaptare și experiența în muncă.

Plata salariilor se face o singura data

la data de 15 a lunii se plătește salariul integral.

Contractul colectiv de muncă prevede și sporurile care se pot acorda conform codului fiscal.

Sporul pentru muncă suplimentară – 75% din salariul de bază dacă nu se acordă compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile;

Spor pentru munca în zile de sărbătoare legale – 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru;

Spor pentru muncă de noapte – 15 % din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată;

Spor pentru muncă suplimentară în zilele de repaus săptămânal – 150 % din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Pentru calculul salariilor este implemantat sistemul informatic , adaptat prevederiilor contractului colectiv de muncă.Prin acest sistem informatic în baza datelor privind regimul de muncă realizat de fiecare salariat în luna respectivă, în funcție de salariul de încadrare și sistemul de sporuri de care beneficiază conform contractului colectiv de muncă, se calculează se calculează automat venitul brut lunar al fiecărui salariat, obligațiile salariului și ale angajatorului față de bugetele statului, impozitul pe salar, precum și venitul net cuvenit. Acest sistem informatic permite și evidențierea tuturor pe care le efectează angajatorul din venitul brut al salariatului ca urmare ale unor hotărâri judecătorești sau titluri executorii, precum și rețineri din venitul salariilor ca urmare a calcului salariilor prin programul informatic se arhivează de către serviciul financiar al socetății.

4.3 Organizarea documentației și a evidenței primare

În vederea drepturilor salariale lunare cuvenite salariaților, precum și pentru efectuarea reținerilor pe care le efectuează angajatorul din aceste drepturi salariale, respectiv pentru stabilirea obligațiilor bugetare și declararea acestora, se folosesc următoarele documente:

Condica de prezență a salariațiilor;

Foaia colectiva de prezență(pontajul);

Stat de salarii;

Declarația de șomaj pentru angajați și angajatori;

Declarația de sănătate pentru angajați și angajatori;

Declarația pentru asigurări sociale pentru angajați și angajatori;

Declarația privind impozitul reținut și virat ( declarația 100 “Declarația privind obligațiile de paltă la bugetul de stat”);

Declarația 112

Condica de prezență a salariațiilor

Condica de prezență a salariaților constituie documentul primar în care se precizează modul în care își desfășoară activitatea zilnică salariații ( prezența, concediu de odihna, concediu medical, absențe nemotivate, învoiri,etc.). Condica de prezență are înregistrat salariații din compartimentul respectiv (nume prenume), funcția, existând câte o filă pentru fiecare zi calendaristică din luna respectivă. În această condica fiecare salariat se semnează la prezentarea la serviciu precum și la terminarea programului de lucru.Pe baza condicii de prezență zilnică a salariațiilor se întocmește foaia colectivă de prezență pentru periaoda de 1 – 15 a lunii, precum și foaia colectivă de prezență la sfârșitul lunii necesară pentru calculul definitiv al drepturilor banești ale fiecărui salariat.

Foaia colectivă de prezență

Pe baza acestui document se stabilesc:

număr de zile lucrătoare;

număr zile de odihnă;

număr de zile de concediu de boală;

număr de zile de învoiri și de concediu fără plată;

număr ore suplimentare pe parcursul unei luni.

Foaia colectivă de prezență este o prezență este o situație întocmită de compartimentul desemnat pentru calculul salarilor( fie compartimentu Resurse Umane , fie compartimentul Financiar – Contabil). Foaia colectivă de prezență se întocmește de două ori pe lună, o dată pe perioada de 1 – 15 a lunii în vederea plății avansului (chenzina I ) și la sfârșitul lunii pentru perioada 1 -31 (forma definitivă) urmând ca pe baza acesteia să se realizeze calculul definitiv a drepturilor salariale și restul de bani ce trebuie acordați (lichidare de chenzina II – a).

4.3. STUDIUL DE CAZ

Potențialul uman al socetăți este bună, din perspectiva acestuia nu există restricții

pentru dezvoltări viitoare. Acest lucru se datorează mai mult aspectelor calitative ale potențialului uman referitoare la calificarea și structura personalului.

În prezent socetatea dispune de aproximativ un număr de 24 salariați angajați cu contract individual de munca pe perioada determinata. Potențialul uman al firmei este dat de numărul, structura și calificarea salariaților.

La nivelul organizației , evaluarea posturilor se realizează cu specificarea competențelor pe care un salariat trebuie să le aibă pentru ocuparea acestora. Măsura în care aceste competențe sunt satisfăcute exprimă gradul de concordanță între clasificarea personalului și cerințele postului.

Ca formă de salarizare se aplica cea în regie.

Evidența orelor lucrate de fiecare salariat se face pe bază de pontaj,precum și pe baza raportului de activitate întocmit lunar de fiecare salariat unde se specifică numărul de ore lucrate pentru fiecare activitate în parte.

În cadrul socetăți salariile de bază pentru salariați se stabilesc prin negocieri, ținând seama de condițiile concrete de muncă , forma de salarizare și de posibilitățile socetăți, încercând în acest sens să respecte corelațiile dintre salarii și productivitatea muncii.

Singurele criterii de departajare pe care le aplică socetatea sunt cele ale experienței și responsabilității în activitatea pe care o prestează angajatul.

Concluzii

Salarizarea personalului din cadrul SC SORINO2007 SRL se face în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă negociat la nivelul societății de administrator cu reprezentanții muncitorilor din societate. La nivelul societății nu se plătesc sporuri și alte adaosuri acestea fiind negociate între angajator și salariat la încheierea și semnarea contractului colectiv de muncă. Sporurile care se pot acorda sunt prevăzute în contractul colectiv de munca aprobat la nivelul societății.

Potrivit contractului individual de muncă salarizarea se face în regie, salariul de bază se stabilește astfel încât să se asigure o diferență echitabilă în raport cu cerințele de pregătire profesională necesare executării sarcinilor sau operaților ce revin fiecărui loc de muncă conform fișei postului de muncă. Pentru calculul salariilor este implementat sistemul informatic Saga , adaptat prevederiilor contractului colectiv de muncă. Prin acest sistem informatic în baza datelor privind regimul de muncă realizat de fiecare salariat în luna respectivă, în funcție de salariul de încadrare și sistemul de sporuri de care beneficiază conform contractului colectiv de muncă, se calculează automat venitul brut lunar al fiecărui salariat, obligațiile salariatului și ale angajatorului față de bugetele statului, impozitul pe salar, precum și venitul net cuvenit.

Acest sistem informatic permite și evidențierea tuturor reținerilor pe care le efectuează angajatorul din venitul brut al salariatului ca urmare ale unor hotărâri judecătorești sau titluri executorii, precum și rețineri din venitul salariațiilor ca urmare a acordului acestora pentru efectuarea unor plăți cum ar fi chirie, telefon, rată la bancă. Listele de plată rezultate ca urmare a calcului salariilor prin programul informatic se arhivează de către serviciul financiar al societății.

În cadrul SC SORINO 2007 SRL lucrează aproximativ 24 de angajați iar de salarizarea personalului se ocupă serviciul resurse umane. Contabilitatea remunerării angajațiilor se ține de către serviciul financiar al societății, de către care se realizează și toate celelalte operații pe care le implica contabilitatea salariilor conform atribuțiilor prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare.

Obligațiile agentului economic sunt virate într-un cont unic și separat pentru impozitul pe venit respectiv comisionul pentru Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Servicul resurse umane are atribuții cu privire la gestionarea cărților de muncă a salariaților, motiv pentru care societatea plătește un comision de 0,25% la ITM.

Având în vedere faptul că venitul net ce urmează a fi plătit salariaților se face numerar .

Printr-o politică coerentă de activitate orientată spre piață, spre profit societatea a reusit să câștige, să consolideze și să mențină un nume, o marcă și o recunoaștere în zonele sale de competență.

Pentru a formula o strategie de dezvoltare, în perioada actuală de recesiune economică este necesară o analiză a oportunităților, a situaților nefavorabile, a punctelor forțe și a punctelor slabe ale firmei. Iar pentru menținerea pe piața in această perioadă, conducerea a decis punerea în plin plan a clientului și în acest sens și-a propus îmbunătățirea calitații produselor, diversificarea gamei de produse și nu în ultimul rând o colaborare cât mai bună cu serviciul de contabilitate în vederea diminuării costurilor și deci implicit a prețurilor de producție și desfacere.

Bibliografie

Carti:

1. Cotleț Dumitru, Megan Ovidiu, Pelin Andrei, Pistol Ion – „Situațiile financiare între informație și decizie”, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2005.

2. Dimitriu, R., Cucu, D. – “Raporturile de muncă și rezolvarea conflictelor cu angajații”, București, Ed. Rentrop & Straton, 2008.

3. Dumitru, C., Mateș, D., Dumitrescu, A., Domil, A., – “Contabilitate financiara”, Ed. Universității de Vest, Timișiara, 2007.

4. Mateș D. și colab. „Contabilitatea financiară a entităților economice”, Ed. Mirton, Timișoara, 2006.

5. Mateș, D., Dumitrescu, A. – “Contabilitate financiară”, Timișoara, Ed. Universitatea de Vest, 2007.

6. Pântea, P., Bodea, G. “Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene”, Ed.Intelcrevo, Deva, 2008.

7. Peres, I., si colaboratorii – “Bazele contabilitatii”, Ed. Miroton, Timisoara, 2004.

8. Mihai Ristea, Corina – Graziella Dumitru, Cristina Ioanas, Alina Irimescu – “Contabilitatea societatilor comerciale”Pereș, I., Maciar, I. – “Contabilitatea financiară a agenților economici”, Ed.Universitară , București, 2005.

Acte normative:

1 . Legea contabilității 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare

2 . Legea 571/2003 privind Codul Fiscal 2010,cu modificarile si completarile ulterioare.

3. Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul Muncii,cu modificarile si completarile ulterioare.

4. Curier Legislativ – Salarizare, Editura Forum, București, 2007 18.Contractul colectiv de muncă unic la nivel național 2011-2012.

5. ORDIN nr. 1969 din 9 noiembrie 2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial Petrescu Ion ,,Managementul Resurselor Umane”, Ed. Lux Libris, Brasov 1995, pg.39.

6. Informatii si documente reale din cadrul societatii SORINO2007 SRL, program de contabilitate SAGA actualizat .

Surse internet:

1 . http://www.mfinante.ro

2 . http://www.insse.ro

3 . httpp://www.guv.ro

4 .http://www.anaf.ro

Anexe