Contabilitatea Decontarilor Prin Intermediul Efectelor Comerciale

CUPRINS

Contabilitatea decontărilor prin intermediul efectelor comerciale

Rezumat: Operatiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri și prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz .În practica comercială, efectele de comerț, respectiv cambia, biletul la ordin și cecul, mai sunt cunoscute și sub alte denumiri, cum ar fi: efecte comerciale, titluri de credit, instrumente de plată și de credit. Datorită faptului că mijloacele tradiționale de plată: moneda, valuta și aurul nu mai pot face față lichidării unor angajamente de plată în volum mereu crescând, corespunzător creșterii volumului schimburilor economice interne și internaționale, s-a ajuns la utilizarea efectelor de comerț, ca instrumente de plată și de credit.

Cuvinte cheie:Creanță, efecte comerciale, cecul, bilet la ordin, cambie

Cod/uri JEL:

Introducere

Conceptul și categoriile de efecte comerciale

În țara noastră, înainte de 23 august 1944, cambia și biletul la ordin erau cunoscute și sub denumirea de “polițe”. Juriștii folosesc denumirea de “titluri de credit”, așa cum se regăsesc în drepturi comerciale naționale, precum și-n dreptul comercial internațional.

Economiștii utilizează noțiunile de “efecte de comerț” și “instrumente de plată și credit”. Cu toate acestea, și la unii și la ceilalți, fondul problemelor rămâne același, depinzând numai din ce puncte de vedere sunt tratate: juridic, economic al relațiilor financiare.

În ceea ce privește cambia, biletul la ordin și cecul sunt efecte de comerț, dar și instrumente de plată și credit, deoarece:

iau naștere prin emiterea și introducerea în circuitul activității comerciale și bancare; aceste titluri le permit beneficiarilor lor să-și realizeze la scadență drepturile literale și autonome menționate în textul lor;

deși se poate aprecia că pot circula ca o monedă, că au o valoare ca moneda, pot fi schimbate pe monede prin încasare, scontare, reescontare sau cesiune.

Efectele comerciale se deosebesc de monedă prin trăsăturile specifice:

titluri negociabile;

sunt transmisibile;

au o valoare în lei sau în valută, valoare determinată și nu aproximativă sau variabilă.

Circulația efectelor comerciale se realizează prin patru modalități:

Decontarea la scadență. Pot apărea dificultăți de trezorerie, datorate incapacității de plată a clienților. În varianta în care trasul prevede că nu-și poate onora obligațiile la scadență va demara cu trăgătorul negocierile pentru o reînnoire a efectului .

În momentul negocierii pentru reînnoirea efectului comercial pot interveni trei situații:

efectul este deținut de trăgător, situație în care trasul (clientul) are posibilitatea să ceară anularea și înlocuirea efectului inițial cu unul nou, cu o scadență mai îndepărtată,

efectul comercial nu se mai găsește în posesia trăgătorului, el trebuie recuperat după care operațiune va decurge ca în situația anterioara;

efectul comercial nu se mai poate sau nu se mai vrea a fi recuperat, moment în care trăgătorul acordă trasului un avans bănesc necesar plății și se creează un effect nou.

În toate cele trei cazuri, la valoarea inițială a efectului se mai adaugă si dobânzile penalizatoare plus cheltuieli diverse suportate de trăgător.

Andosarea unui efect comercial constă în transformarea efectului comercial în favoarea unei terțe persoane, de regulă un furnizor sau creditor. A dreptului de creanță deținut la beneficiar al acestui efect, pentru decontarea completă sau parțială a unor obligații.

Prin andosare, beneficiarul efectului transferă drepturile sale în favoarea furnizorului pentru lichidarea a unei datorii. În acest scop, efectul este scos din portofoliul de valori de către clientul care îl deține, este andosat cu mențiunea prin care se indică noul beneficiar în persoana furnizorului și este predat acestuia.

Scontarea efectelor comerciale: în general, efectele de primit sunt ținute în portofoliul până la scadență când vor fi depuse la bancă, pentru a fi încasate. În situatia in care entitatea are nevoie de bani, aceasta poate vinde efectele comerciale, băncilor interesate, operatiune numita scontare. Termenul provine din limba italiană – sconto care insemnă plată înainte de termen.

Valorificarea ca titluri de valoare, pe piața burselor de valori.

Principalele efecte comerciale sunt: cambia (trată sau poliță), biletul la ordin și cecul.

Cambia si biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile si instrumente de plata care constata obligatia asumata de catre debitor de a plati la vedere sau cu o scadenta fixata, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma de bani determinate. Cambia este un înscris prin care o persoană numită trăgător dă ordine trasului sa plătească unei a treia persoana o sumă de bani, la scadență. Cambia poate fi vandută sau dreptul de proprietate asupra acesteia este transferat prin andosare către beneficiar. Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană se obligă să plătească unei alte persoane o sumă de bani, la scadență.

 Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi.  Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operațiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.

În funcție de numărul de persoane care intervin în momentul creeării efectelor, acestea se clasifică în:

efecte care solicită intervenția a două persoane: biletul la ordin;

efecte care presupune intervenția a trei persoane, cambia și cecul.

Tipurile de efecte comerciale

Cambia

Cambia este un titlu de credit, sub semnătură privată care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Cambia denotă implicarea a trei personae, trăgătorul sau emitentul, este cel care emite cambia, acesta dă ordin trasului, debitorului sau , sa plătească o sumă de bani, beneficiarului la o data stabilită.

 Cambia trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligatorii stabilite de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si descrise de prezentele norme-cadru nr. 6 din 8.mar.1994 Monitorul Oficial, Partea I 119 bis 1 14.iun.1995, intrare în vigoare la 14.iun.1995.

Conținutul si mecanisul de funcționare a cambiei

În temeiul art. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei:

      1. denumirea de cambie trecută în insuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu;

   2. ordinul necondiționat de a plati o suma determinată;

   3. numele acordat aceluia care trebuie să platească (tras);

   4. arătarea scadenței;

   5. arătarea locului unde plata trebuie facută;

   6. numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie facută;

   7. arătarea datei și locului emiterii;

   8. semnătura celui care emite cambia (trăgator).

Cambia se realizează pe baza unor raporturi juridice existente intre persoanele în cauză, prin emiterea unei cambie se efectuează plații, se execută obligația fiecareia dintre persoanele implicate.

 Denumirea de cambie trebuie să se regăseasc în textul ordinului de a plati, nu va putea fi trecută pe margine, în diagonală sau în partea de jos a titlului. Daca lipsește denumirea de cambie, atrage dupa ia și nulitatea acesteia.

Numele trasului este obligatoriu, trasul care a acceptat cambia este obligatul principal intr-o cambie, nu trăgătorul. In aplicarea dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 31/1990 privind societațile comerciale, Banca Nationala a Romaniei si societațile bancare vor accepta numai cambii in care numele trasului este indicat prin numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise in actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul comertului.

Se acceptă numai cambii care au indicată scadența pe fața titlului, redactarea textului cu scadenta nu se va trece pe diagonală sau sub semnătura trăgătorului.

Locul unde trebuie facută plata este o adresă, locul geografic încadrat într-o unitate administrativ- tertorială existent în prezent.

În ceea ce priveste numele beneficiarului sau purtatorului, se respectă regulile aplicate si la tras.

Cambiile vor purta mențiuni clare privind ziua, luna și anul emiterii, acestea trebuie să fie unică, posibilă si certă. Locul emiterii trebuie să se regăsească alături de data emiterii titlului.

Semnatura tragatorului trebuie sa fie autografa, manuscrisa si redactata cu pixul sau cu cerneala neagra sau albastra la sfarsitul textului cambiei. Se accept numai cambii în care numele tragatorului este redactat clar.

dă ordine

să achite o sumă de bani la scadență

Fig1 Mecanisul de funcționare a cambiei

Fig2. Model de cambie

Formele cambiei

Cambia se regăsește intr-o diversitate de forme:

Cambia in alb este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.  Mentiunile care lipsesc vor trebui sa fie completate atunci cand posesorul prezinta titlul la plata, fiind obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in momentul platii.

Cambie la vedere este cambia platită la prezentarea acesteia debitorului, data scadenței coincide cu prezentarea.

Cambia de complezență – este acea cambie semnată de o persoană ce nu are față de cel pentru care își dă semnătura vreo obligație civilă sau comercială, persoana care semnează aceepta cambia risca astfel sa fie obligatat de a o plati la scadenta. 

Cambie domiciliată – cambia cuprinde o clauză specială, “de domiciliere”, prin care se menționează că plata se face la domiciliul unui terț în localitatea unde se află trasul sau în altă localitate.

cambia neacceptabilă – este cambia în care trăgătorul inserează o clauză prin care se interzice prezentarea acesteia la acceptare.

cambia protestată – este cambia în legătură cu care s-a adresat protestul de neacceptare sau de neplată

cambie în suferință – cambie pe care trasul a refuzat să o accepte .

Girul- formă de transmitere a efectelor comerciale

 Cambia chiar dacă cuprinde sau nu mențiunea "la ordin" pot circula prin gir.

Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transfera altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din titlul astfel redactat si completat.

Girantul este persoana posesoare a titlului si giratorul poate fi orice persoană, acesta nu trebuie neaparat sa facă parte din procesul cambial. Pe spatele(verso) titlului se menționează că, cambia circulă prin gir, această operațiune poartă și denumirea de andosare.

Girul poate fi: "in plin" sau "in alb":

girul "în plin" presupune declaratia girantului semnata si datata de el, cuprinzand ordinul adresat debitorului principal de a plati unei anume persoane indicate de girant. Elementele pe care trebuie să le conțină girul “in plin” sunt: semnătura girantului, numele giratorului și data girării.

girul “în alb”,permite posesorului cambiei transmiterea acesteia fara a lua asupra sa vreo raspundere, pentru ca numele lui nu figurează pe titlu. Girul "in alb" produce aceleasi efecte ca si girul "in plin". Girul "in alb" contine numai semnatura girantului.

Conținutul si definirea noțiunii de aval

 Avalul este o garantie personala prin care o persoana, denumita avalist, adica acela care da avalul, garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali, directi sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu sa pentru o parte din ea. 

Cel care garantează – avalistul, este persoana care intervine pentru a oferi incredere în titlu. Acesta poate fi o terță persoană sau chiar un semnator al cambiei.

Cel garant – avalistul este un obligat cambial adică trăgătorul, trasul acceptant sau girantul.

Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări se socotește dat pentru trăgător

Acceptarea și plata cambiei

  Posesorul cambiei sau chiar un simplu detinator poate prezenta trasului, pana la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.

Ordinul dat de către tragător, trasului de a plăti beneficiarului suma de bani, cuprinde obligația trăgătorului de a face să se plătească suma de bani beneficiarului cambiei. Obligația de a plăti se naște prin acceptarea ordinului prin care trasul devine debitor cambial și va fi obligat la plata sumei de bani prevăzută în cambie, la scadență.

Prezentarea cambiei pentru acceptare are un caracter facultative, datorită faptului că trăgătorul dă ordin trasului de a plăti cambia, nu de a o accepta.

Prezentarea cambiei pentru acceptare este obligatorie atunci când scadența cambiei a fost stabilită la vedere.

Posesorul cambiei sau deținătorul prezintă cambia pentru acceptare până la data scadentă, cu excepția cazurilor când prezentarea este obligatorie. Prezentarea pentru acceptare se face la domiciliul trasului. Acceptarea se menționează pe cambie cu ajutorul cuvântului acceptat sau o altă expresie asemănatoare.

Revocarea acceptării de către tras se poate realiza doar prin eliminarea mențiunii de acceptare de pe titlu printr-o formă care să arate intentia de retragere(de exemplu cuvântul “anulat” împreună cu semnătura strasului.)

Pentru achitarea sumei de bani mentionată in cambie aceasta trebuie prezentata la plată, prezentarea cambiei la plată trebuie sa fie reală și efectivă. Plata se realizează la locul arătat in cambie sau, în lipsa acesteia la adresa indicată lânga numele trasului.

Validitatea plății cambiei ține cont de următoarele condiții:

plătitorul să fie capabil , să nu fie declarat în faliment

plata să se realizeze la scadența

plata să se realizeze fără fraudă sau greșeală gravă a plătitorului.

Biletul la ordin

  Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul. Titlu este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor, care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumita beneficiar, care are calitatea de creditor.

Biletul la ordin este un titlu commercial de valoare asemanator cu cambia.Deosebirea dintre cele doua este faptul că, cambia implică trei personae:trăgător,tras și beneficiar, iar biletul la ordin presupune raporturi intre doua persoane: emitentul sau subscriitorul și beneficiarul.

1. Încheie contract

2.Emite biletul la ordin

3.Prezintă la plata biletul la ordin

4.La scadență se achită suma(se stinge creanța)

Fig.3 Schema de circulație a biletului la ordin

Fig 4 Model Bilet la ordin

Condițiile biletului la ordin

Biletul la ordin trebuie să îndeplinească urmatoarele condiții:

      1. denumirea de bilet la ordin trecută în insuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu;

   2. ordinul necondiționat de a plati o suma determinată- emitentul se obligă se plătească o sumă de bani

   3. numele acordat aceluia care trebuie să platească;

   4. arătarea scadenței-BNR și societățile bancare accept doar biletele la ordin care au indicată data scadenței pe fata titlului, ce excepția celor plătibile la vedere.

   5. arătarea locului unde plata trebuie facută- locația, adresa unde trebuie facută plata.  

6. numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie facută- nu se accept bilete la ordin în alb necompletate la momentul în care intră în portofoliu.

7. arătarea datei și locului emiterii- biletele la ordin, vor cuprinde mențiuni privind ziua, luna și anul emiterii. Locul se determină prin arătarea localității unde a fost emisă, în absența unei mențiuni, locul emiterii titlului este socotit locul arătat lângă numele emitentului.

    8. semnătura celui care emite cambia- trebuie sa existe semnătura personală și autorizată a emitentului.

Girul, avalul și plata biletului la ordin

Dispozițiile legale privind girul, avalul și plata biletului la ordin se potrivesc cu cele ale cambiei.

Girul biletului la ordin este un act juridic prin care deținatorul biletului la ordin (girantul) transmite giratorului, cu ajutorul unei declarație scrise și semnată pe titlu și predarea titlului, toate drepturile obținute din acesta.

Avalul este un actul juridic prin care o persoană numită avalist, se obligă să garanteze obligația asumată de unul dintre debitorii biletului la ordin (avalizat).

Plata biletului la ordin, biletul la ordin se prezintă direct emitent pentru plată, accesta este obligat să plătească suma din titlu, la scadență.

Cecul

Cecul este un instrument de plată care pune în legatură în procesul creării sale trei persoane: tragătorul, trasul și beneficiarul. Instrumentul este creat de tragător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiționat acesteia, care se afla în pozitie de tras, să platească la prezentare o suma determinată unei terțe persoane sau însuși tragătorului emitent aflat în poziție de beneficiar. 

Conform legilor în vigoare, cecul trebuie sa cuprindă mențiuni obligatorii, care să ofere informații suficiente precum si cerintele reflectarii garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv.

Condițiile cecului

Cecul cuprinde:

   1. denumirea de cec trecuta în însuși textul titlului și exprimată în limba intrebuințată pentru redactarea acestui titlu;

   2. ordinul necondiționat de a plati o anumită sumă de bani: ordinul dat de trăgător, trasului, trebuie să fie clar, precis și necondiționat
   3. numele celui care trebuie sa platească (tras): denumirea trasului este obligatorie, lipsa acestuia duce la nulitatea cecului.

   4. arătarea locului unde plata trebuie facută: locația în care trasul, societatea bancară va face plata.

   5. arătarea date și a locului emiterii: trebuie mentionate clar ziua, luna și anul emiterii.

   6. semnătura celui care emite cecul (tragatorul): semnătura tragătorului este obligatorie, scrisă de mană.

Girul, avalul și plata cecului

  Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe instrument o data cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din cecul astfel redactat si completat.

Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval, aceasta poate fi pentru suma totală sau numai o parte din titlu.Avalul este oferit de o terță persona, singura excepție este trasul, banca care urmeză să efectueze plata.Trebuie menționat pentru cine este dat, în lipsa mențiunii avalul se socotește dat pentru trăgător.

Cecul este plătibil numai la vedere sau la prezentare, orice stipulare contrară se socotește nescrisă. În temeiul art. 30 din Legea nr. 59/1934  cecul emis și plătibil în România trebuie prezentat la plată in 8 zile, daca este plătibil în localitatea unde a fost emis, iar in celelalte cazuri in termen de 15 zile. Cecul emis într-o tara straină și platibil in Romania trebuie sa fie prezentat în termen de 30 zile, iar dacă este emis în afara de Europa în termen de 70 de zile.

Tipuri de cecuri

Există mai multe tipuri de cecuri:

Cecul barat, este cecul în care trăgătorul sau posesorul îl barează prin două linii paralele puse pe fața cecului.

Bararea poate fi:

generală: dacă între cele două linii nu se face nici o semnare sau se face mențiunea “bancher” sau un alt termen echivalent;

specială: dacă numele unui bancher se regăsește între cele două linii.

Cecul plătibil în cont, trăgătorul sau posesorul interzice plata în numerar, introducând transversal pe fața cecului cuvintele “plătibil în cont”, “numai pentru virament”.

Cecul netransmisibil, cecul emis cu clauza “netransmisibil” nu poate fi plătit decât primitorului sau la cererea lui, să fie creditat în contul său curent.

Cecul de călătorie, tragătorul poate subordona plata cecului existenței pe titlu în momentul prezentării unei a doua semnături la fel cu a primitorului. 

Cecul circular, cec care are titlu de credit la ordin, întocmit de bancă, pentru sume obținute de la primitorii cecurilor in momemtul realizării emisiunii. Cecul circular este plătibil la vedere în orice loc menționat de emitent.

Contabilitatea efectelor comerciale la S.C. RAPOLIMAR S.R.L.

Statutul societății

Art. 1. Denumirea societății: S.C. RAPOLIMAR S.R.L.

Art.2. Societatea comercială RAPOLIMAR S.R.L. este o societate cu răspundere limitata care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația românească, cu clauzele statutului și contractului de societate.

Art. 3. Obiectul de activitate al societății: – cultivarea cerealelor. Societatea se ocupă cu producția de cereale și comercializează pe piată cantitati importante de grâu, floarea soarelui și porumb. 

Art. 4. Sediul societății este în TIMIȘOARA, str.C. Brâncoveanu,nr. 52A.

Art.5. Societetea comercială constitută la 01.12.2001, cu un asociat unic, înregistrată la Registrul Comerțului de la Camera de comerț Industrie si Agricultură a județului Timiș. Având o experiență în agricultura, SC RAPOLIMAR SRL are ca scop principal aigurarea unor produse de calitate, investește zilnic pasiune și experiență pentru a satisface cerințele pieței, prin cereal de cea mai bunăcalitate.

Valorile pe care se bazează entitatea sunt: performanță in domeniu si recunoaștere, respectul față de oameni și nevoile lor, îmbunatățire continuă și investirea în calitate. Obiectivul societăți este acela de a înțelege și îndeplini toate nevoile clienților și de a fi recunoscută pe piață. La SC RAPOLIMAR SRL dezvoltarea companiei se realizează în manieră responsabilă, să respecte și să protejeze mediul înconjurător, angajați întreprinteri și comunitatea în care iși desfăsoara activitatea.

Art .6. Piața și comercializare: Printr-o politică coerentă de activitate orientată spre piață, spre profit societatea a reușit să câștige și să consolideze un nume, o marcă și o recunoaștere în zonele sale de desfășurare.

Structura asociaților

Evidențierea decontărilor prin intermediul efectelor comerciale la SC. RAPOLIMAR SRL

Contabilitatea S.C. RAPOLIMAR S.R.L.

Operația 1:

– S.C. RAPOLIMAR S.R.L. achiziționează mobilier de la S.C. RUS SAVITAR S.R.L, în valoare de 3.000 lei + TVA 24%, prin emiterea unui efect comercial:

% = 404 Furnizori de imobilizări 3.720

214 Mobilier aparatura birotica 3.000

echipamente de protecție

a valorilor umane

si materiale si alte

active corporale

4426 TVA deductibilă 720

Operația 2:

– se acceptă efectul comercial emis de S.C. RAPOLIMAR S.R.L., al cărui beneficiar este S.C. RUS SAVITAR S.R.L

404 Furnizori de imobilizări = 403 Efecte de plătit 3.720

Operația 3:

– se plătește prin bancă contravaloarea efectului cedat în favoarea furnizorului S.C. RUS SAVITAR S.R.L

403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 3.720

Operația 4:

– S.C. RAPOLIMAR S.R.L. mai achiziționează materii prime de la același furnizor., în valoare de 1.500 lei + TVA 24%,prin emiterea unui efect comercial:

% = 401Furnizori 2.480

301 Materii prime 2.000

4426 TVA deductibilă 480

Operația 5:

– are loc acceptarea efectului comercial

401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 2.480

Operația 6:

– se face plata prin bancă a efectului comercial

403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 2.480

Operația 7:

– totodată, se achiziționează materiale consumabile, în valoare de 3.000 lei + TVA 24%, prin emiterea altui efect comercial

% = 401 Furnizori 3.720 lei

302 Materiale consumabile 3.000

4426 TVA deductibilă 720

Operația 8:

– are loc acceptarea efectului comercial

401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 3720

Operația 9:

– se face plata prin bancă a efectului comercial

403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 3720

Operația 10:

– se calculează amortizarea liniară a mobilierului timp de 5 ani

3.000 lei : 5 ani = 600 (primul an)

– se înregistrarea amortizarea primului ani

6811 Cheltuieli de = 2814 Amortizarea 600
exploatare privind amortizarea imobilizărilor
imobilizărilor corporale

Operația 11:

– se amortizează și cheltuielile de constituire

6811 Cheltuieli de = 2801Amortizarea 563

exploatare privind amortizarea cheltuielilor de

imobilizărilor constituire

Operația 12:

– se achiziționează obiecte de inventar de la S.C. RUS SAVITAR S.R.L în valoare de 700 lei + TVA 24%

% = 401 Furnizori 868

303 Materiale de natura 700

obiectelor de inventar

4426 TVA deductibilă 168

Operația 13:

– se dau în consum materiile prime

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 150

Operația 14:

– se dau în folosință imprimate

6028 Cheltuieli privind alte = 3028 Alte materiale 59

materiale consumabile consumabile

Operația 15:

– se dau în consum materialele consumabile

602 Cheltuieli cu = 302 Materiale 3000
materiale consumabile consumabile

Operația 16:

– se înregistrează darea obiectelor de inventar in consum

603 Cheltuieli privind materialele = 303 Materiale de natura 700

de natura ob. de inventar obiectelor de inventar

Operația 17:

– se înregistrează darea in folosința a obiectelor de inventar

603 Cheltuieli privind materialele de = 303 Materiale de natura 119
natura obiectelor de inventar obiectelor de inventar

Operația 18:

– se dau spre vânzare societății comerciale S.C. PANCOM S.A., produse finite în valoare de 1.500 lei + TVA 245%,urmând ca S.C. PANCOM S.A. să fie încasat cu un efect comercial

4111 Clienți = % 1860

701 Venituri din vânzarea produselor finite 1.500

4427 TVA colectată 360

Operația 19:

– se dau spre vânzare aceleiași societăți produse finite în valoare de 2.000 lei + TVA 24%, prin emiterea unui efect comercial

4111 Clienți = % 2.480

701 Venituri din vânzarea produselor finite 2.000

4427 TVA colectat 480

Operația 20:

– se acceptă efectul comercial de la S.C. PANCOM S.A., prin negocierea unei dobânzi de 110 lei

413 Efecte de primit = % 1.960

de la clienți 4111 Clienți 1.860

767 Venituri din sconturi obținute 110

Operația 21:

– se acceptă efectul comercial de la S.C. PANCOM S.A., prin negocierea unei dobânzi de 110 lei

413 Efecte de primit = % 2.590

de la clienți 4111 Clienți 2.480

767 Venituri din sconturi obținute 110

Operația 22:

– se depune la scadență cambia la bancă spre încasare

5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit 1.970

de la clienți

Operația 23:

– se încasează cambia în contul curent de la bancă

5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat 1.970

Operația 24:

– se achiziționează de la S.C. RUS SAVITAR S.R.L mărfuri în valoare de 1.600 lei + TVA 24% și se negociază plata acestor mărfuri prin acceptarea unui efect comercial la o scadență convenită

% = 401 Furnizori 1.984

371 Mărfuri 1.600

4426 TVA deductibilă 384

Operația 25:

– se achită furnizorul S.C. RUS SAVITAR S.R.L prin emiterea unui efect comercial cu o dobândă de 196 lei

% = 403 Efecte de plătit 2.180

401 Furnizori 1.984

667Cheltuieli privind sconturile acordate 196

Operația 26

– datorită imposibilității de plată a S.C. PANCOM S.A. (lipsa disponibilului în bancă), se acceptă un nou efect comercial. Se anulează primul efect

413 Efecte de primit = % 1.970

de la clienți 4111 Clienți 1.860

767 Venituri din 110

sconturi obținute

Operația 27

– acceptarea noului efect comercial cu o dobândă de 765 lei

413 Efecte de primit = % 2.625

de la clienți 4111 Clienți 1.860

767 Venituri din sconturi obținute 765

Operația 28

– se depune spre încasare la bancă

5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit 2.625

Operația 29

– se încasează efectul comercial

5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat 2.625

Operația 30:

– se plătește prin bancă contravaloarea efectului cedat în favoarea furnizorului S.C. Agrorom S.A.

403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 2.180

La sfârșitul exercițiului se închid conturile de TVA, venituri și cheltuieli

Operația 31:

Închiderea TVA-ului

% = 4426 TVA deductibilă 2.472

4424 TVA de recuperat 1.632

4427 TVA colectată 840

Operația 32:

Închiderea conturilor de cheltuieli

121 Profit și pierdere = % 5.387

601 Cheltuieli cu materii prime 150

602 Cheltuieli cu materiale consumabile 3000

603 Cheltuieli privind materialele de natura

obiectelor de inventar 819

667 Cheltuieli privind sconturile acordate 196

6811 Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizărilor 1.163

6028 Cheltuieli privind alte materiale

consumabile 59

Operația 33:

Închiderea conturilor de venituri

% = 121 Profit și pierdere 4.375

701 Venituri din vânzarea produselor finite 3.500

767 Venituri din sconturi obținute 875

Concluzii

Efectele comerciele reprezintă instrumente folosite în relațiile cu terții pentru gestionarea creditului commercial.

Efectele comerciale sunt importante datorită funcției de facilitare a vânzările pe credit, în situația în care există lipsă de capital și de disponibilităților imediate pentru efectuarea plăților.

Gradul de utilizare al instrumentelor de plată înclină foarte mult în favoarea ordinului de plată, acesta fiind cel mai sigur, datorită faptului că plătitorul nu poate face dovada efectuării plății decât în cazul unui sold creditor al contului care să acopere suma înscrisă pe ordin și în urma prezentării către beneficiar a exemplarului verde din ordinul de plată ștampilat și semnat de către referentul la ghișeu al unității bancare unde a fost prezentat ordinul de plată și care atestă efectuarea plății. Cecul oferă un grad de nesiguranță, mai mare datorită faptului că plătitorul poate efectua o plată către beneficiar cu ajutorul unui cec și în cazul unui sold al contului care să nu acopere suma înscrisă pe el, această neacoperire a cecului atrage penalități reglementate prin lege, în dauna trăgătorului.

Creditul comercial este creditul pe care și-l acordă agenții economici care au relațiile contractuale, fără intervenția unei personae intermediare. Creditul este oferit, de furnizor cumpărătorului, pe perioada dintre livrarea mărfurilor și până la încasarea contravalorii.

La încheierea unui contract trebuie să existe cel puțin două părți, condițiile creditului comercial negociindu-se între furnizor și client. Aceste condiții sunt influențate în general de situația economică a furnizorului și anume: poziția pe care o ocupă pe piață, produsele pe care le desface și, nu în ultimul rând, situația financiară.

Creditul comercial prezintă însă unele avantaje, dar și dezavantaje.

Avantajele creditului comercial constau în faptul că beneficiarul se poate folosi de mărfuri (produse) fără a plăti suma datorata, iar în ceea ce privește furnizorul, își reduce cheltuielile de depozitare odată cu livrarea mărfii în schimbul permisiunii plății.

Dezavantajele creditului comercial își au sursa în așa numitul blocaj financiar, principalul neajuns cu care se confruntă economia țării noastre și care apare tot mai des.

În catergoria efectelor comerciale se include:cecul, cambia și biletul la ordin. Cecul este un instrument de plată la termen primit de clienți și depus la bancă pentru a fi încasat. Cambia este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător dă ordine unei alte personae numită tras să plătescă o sumă de bani unei a treia persoană numită beneficiar, la scadență. Biletul la ordin este instrument de plata prin care emitentul se obligă să plătească la o anumită dată o sumă determinată beneficiarului sau posesorului instrumentului.

Efectele comerciale îndeplinesc funcția de credit commercial, pe intervalul de la acceptare până la decontare și funcția de instrument de trezorerie, efectele comerciale fiind utilizate ca mijloc de plată sau compensare, pe intervalul de la depunere la încasarea lor efectivă.

Contabilitatea efectelor comerciale ce îndeplinesc funția de credit comercial se ține cu ajutorul conturilor:

403 Efecte de plătit

405 Efecte de plătit pentru imobilizări

413 Efecte de primit de la clienții

Contabilitatea efectelor comerciale ce îndeplinesc funcția de instrument de trezorerie se ține cu ajutorul conturilor:

5112 Cecuri de încasat

5113 Efecte de încasat

5114 Efecte remise spre scontare

Efectele comerciale ocupă un rol din ce în ce mai important în economie, atât internă, cât și externă.

Bibliografie

Ion Pereș- “Bazele contabilității”, Editura Sedcom Libris, Iași, 2007;

Ion Pereș, “Contabilitate”, Editura Sedcom Libris, Iași, 2007;

Mateș D., Pereș I., Pereș C., “Bazele contabilității”, Ed. Mirton, Timișoara, 2005;

V. Capota “Contabiltate monografi contabile”, Editura Economică, București, 2009;

Banca Națională a României” – Reglementări privind cambia și biletul la ordin – 1994;

Banca Națională a României” – Reglementări privind cecul – 1994;

Legea 58 din 1 mai 1934 -Cambia, biletul la ordin, cec-ul;

Revista Economistul.

Anexe