Contabilitatea Decontarilor cu Clientii Studiu de Caz Realizat la Sc.databin.s.r.l

Contabilitatea decontărilor cu clienții

-Studiu de caz realizat la SC.DATABIN.S.R.L.-

Introducere

,, Contabilitatea este o știință și un important domeniu al practicii sociale.”

Nevoia oamenilor de a consemna fapte și întâmplări din viața lor a apărut cu mii de ani în urmă, existând registre de evidență numerică pe pereții grotelor sau sub formă de crestături pe oase.

Indiferent de domeniul de activitate al unei societății, această are ca scop valorificarea muncii depuse, dar mai ales obținerea de profit prin emiterea de bunuri sau servicii la prețul cel mai mic, însă fără a se face rabat de la calitate, prin atragerea de clienți noi și menținerea clienților existenți.

Unul din factorii cei mai importanți care ajută o societate să funcționeze atât în normele legalității cât și în urmărirea propriei evoluții este contabilitatea.

Există diferite sisteme contabile ale căror studiu pornește de la clasificarea în contabilitatea internațională.

Taxinomia sau teoria clasificării stă la baza oricărei clasificări riguroase.

Contabilitatea este o tehnică, un instrument creat de om, o tehnică de informare atât a întreprinderii în sine cât și partenerilor, clienților, statului și publicului în general. Este o o tehnică de informare esențial cantitativă, informațiile descriind și activitatea și structura societății.

Printr-un departament de contabilitate se realizează o centralizare a evidenței privind nu numai relațiile de colaborare, de la nivelul societății, cu clienții ci și cu furnizorii, dar se mai realizează, prin prelucrarea datelor, o analiză economico-financiară care ajută departamentu de management să ia cele mai bune decizii.

Astfel, contabilitatea managerială devine parte principala în ceea ce privește bună desfășurarea a activității întreprinderilor, ea identifica, prezintă și interpretează informații utilizate ulterior pentru formularea de strategii, planificarea și controlul activității, luarea deciziilor, folosirea resulselor într-un mod optim, infprmarea atât a angajaților cât și a asociaților sau a altor utilizatori externi, protejarea activelor.

Departamentul de contabilitate oferă o imagine de ansamblu a tranzacțiilor realizate de aceasta, iar în cazul acestei lucrări, departamentul de contabilitate ajută la emiterea de concluzii sau propuneri în ceea ce privește relațiile economice cu clienții.

Prin lucrarea de față se urmărește analiză contabilității deconturilor cu clienții de la societatea comericala DATABIN.S.R.L.

Ca și structura a lucrării am ales așezarea acesteia pe trei capitole principale, o introducere, concluzii și propuneri, dar și anexe și bibliografie.

Lucrarea pe care o supun atenției dumneavoastră, cuprinde informații și idei grupate în trei capitole. Astfel, primul capitol (Elementele teoretice privind decontarea cu clienții societății DATABIN.S.R.L.) cuprinde elementele teoretice ale decontareaui cu clienții. În cadrul acestora am surprins elemente referitoare la: client, decont, planul de conturi, debitul și creditul contului 411 și actele necesare.

Capitolul doi (Analiză aprofundată a decontărilor cu clienții aferent societății analizate) cuprinde: introducere în contabilitatea clienților vânzarea de produse finite, încasarea facturilor de la clienți prin banca, recuperarea sumei, client insolvabil, reactivarea debitului, înregistrarea la sfârșit de luna a prestărilor pentru care nu s-au emis facturi, emiterea facturilor în cazul recuperărilor

Capitolul trei (Studiu de caz: Decontarea cu clienții societății DATABIN.S.R.L.) cuprinde: descrierea și istoricul firmei, obiectul de activitate, produsele și serviciile oferite de SC. DATABIN.S.R.L, decontarea cu clienții societății și analiză SWOT a societății comerciale DATABIN. S.R.L. .

După studiul de caz realizat la capitolul III se vor trage concluziile cu privire la activitatea societății în cauza și se vor face câteva propuneri cu scopul de a îmbunătății activitatea și relaționarea cu clienții acesteia.

Elementele teoretice privind decontarea cu clienții societății DATABIN S.R.L.

În acest capitol vor fi prezentate elemenetele teoretice privind decontarea cu clienții societății analizate S.C. DATABIN S.R.L., iar structura acestui capitol se va face pe două subcapitole de grad 2 și două subcapitole de grad 3, astfel:

1.1. Ce este clientul? Ce este decontarea?

1.2. Planuri de conturi: 411 clienții i cu subcapitolele de grad 3:

Debitul contului 411 clienții

Creditul contului 411 clienții

1.3. Documente necesare.

Lichidități și creanțe

Ce este clientul? Ce este decontarea?

Definirea clientului se poate realiza din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere al al unui simplu dicționar explicativ, al marketingului sau al contabilității.

Dicționarul explicativ al Limbii Române ne spune că un client este o persoană care consumă, cumpără sau apelează la serviciile unui avocat, medic, oricare altă persoană, instituție sau organizație care poate să ofere servicii în schimbul unui onorariu aferent bunului sau serviciului solicitat.

Din punct de vedere al marketingului, clientul este motivul pentru care o organizație, societate sau întreprindere există.

Iar din punct de vedere al contabilității, clienții sunt partenerii comerciali ai societăților, întreprinderilor și organizațiilor, alături de furnizori care, la rândul lor, sunt văzuți tot că și parteneri.

Iar decontarea este un formular, document special cu care se întocmește instrumentul de decontare a produselor, mărfurilor și serviciilor prestate.

Planul de conturi: 411 Clienți

Cu acest cont se ține evidența creanțelor și decontărilor în ceea ce privesc relațiile cu clienții interni, dar și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clienților incerți, rău platnici, dubioși sau aflați în litigiu.

Contul 411 Clienți este un cont de activ, soldul contului reprezintă sumele datorate de clienți.

Debitul contului 411 Clienți

În debitul contului 411 “Clienți” se înregistrează:

– Valoarea la preț de vânzare a mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate și serviciilor prestate, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă (701 la 708, 4427);

– Valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidențiate anterior în contul “Clienți – facturi de întocmit” (418);

– Creanță reprezentând ratele aferente leasingului financiar (267);

– Dobânda cuvenită locatorului pentru ratele de leasing financiar (766);

– Venituri înregistrate în avans sau de realizat, aferente perioadelor sau exercițiilor financiare următoare (472);

– Valoarea avansurilor facturate clienților (419, 4427);

– Valoarea creanțelor reactivate (754);

– Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienților (419);

– Valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate de terți (758);

– Diferențele favorabile de curs valutar, aferente creanțelor în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (765);

– Diferențele favorabile aferente creanțelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (768);

– Rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile aferente exercițiilor financiare anterioare (117).

Creditul Contului 411 Clienți

În creditul contului 411 Clienți se înregistrează:

– Sumele încasate de la clienți (512, 531);

– Decontarea avansurilor încasate de la clienți (419);

– Valoarea garanțiilor reținute de terți (267);

– Valoarea cecurilor și efectelor comerciale acceptate (511, 413);

– Valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (709);

– Valoarea sconturilor acordate clienților (667);

– Sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii din evidență a clienților incerți sau în litigiu (654);

– Creanțe prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (658);

– Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienți (419);

– Diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în valută, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (665);

– Diferențele nefavorabile aferente creanțelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (668).

Documente necesare

Orice instituție este obligatat, conform Legii ( Legea Contabilității) să întocmească și să păstreze documente.

Informațiile economice ale patrimoniului sunt înregistrate în documentele contabile. Documentele contabile se clasifică în funcție de rolul pe care îl îndeplinesc::

Documente justificative:

Documente venite din exteriorul întreprinderii: facturi emise de furnizor, cecuri trimise de clienți, extrase de cont;

Documente emise de întreprindere terților: facturi trimise clienților, cecuri trimise furnizorilir, ordine de virament date băncilor, statele de plata ale salariatolor;

Documente emise de întreprindere utilizate în interiorul întreprinderii: situații ale stocurilor, chitanțe, tablouri de amortizare, pentru provizioane.

Documente de evidență contabilă;

Raportării;

Documentele se clasifică și în funcție de operațiunile pe care le realizează:

Sistemul de documente al imobilizărilor corporale și necorporale: Factură( Anexa 1), Procesul verbal de recepție( Anexa 2), Procesul verbal de predare-primire( Anexa 3), Procesul verbal de recepție provizioane, Procesul verbal pentru constatare finală, Contractul de concesiune( Anexa 4), Contractul de locație în gestiune, Contractul de închiriere( Anexa 5), Bonul de mișcare al mijloacelor fixe( Anexa 6), Situația calculului și repartizării amortizării efective, Planul de amortizare, Procesul verbal de inventariere( Anexa 7), Bonul de mișcare, Registrul numerelor de inventar( Anexa 8), Registrul pentru evidență mijloacelor fixe( Anexa 9), Registrul-inventar, etc;

Sistemul de documente al activelor circulante materiale: note de recepție( Anexa 10), bon de consum( Anexa 11), fișa limita de consum( Anexa 12), etc;

Sistemul de documente privind disponibilitățile bănești: chitanțe , dispoziții de plată, dispoziții de încasare( Anexa 13);

Sistemul de documente în ceea ce privesc salariile: state de salarii( Anexa 14), decontarea cu cheltuieli, lista de avans chenzinal;

Sistemul de documente aferent vânzărilor: factură, aviz de însoțire a mărfii( Anexa 15),etc.

Lichidități și creanțe

Lichiditățile reprezintă numerar și alte active care se estimează că vor fi transformate în numerar, în maxim un an , cum ar fi creanțele, stocurle instrumentele financiare tranzacționabile.De regulă activele curente nu sunt foarte profitabile, dar tind să confere lichiditate și siguranță operațiunilor unei societăți.

Creanțele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii de a primi la scadență stabilită în contracte o suma de bani sau alte valori de la peroane fizice sau juridice.

Ele constituie o parte a activelor și se înregistrează în cap.1, 2 a Bilanțului contabil. Creanțele se evaluează la valoarea nominală. Creanțele în valută străină se înregistrează pe cont în valută națională la cursul de schimb valutar stabilit la dată apariției acestora.

În practică economică se întîlnesc diverse feluri de creanțe, care se clasifică după următoarele criterii:

conținutul economic

termenul de achitare

gradul de asociere.

După conținutul economic creanțele se împart în:

comerciale,

privind avansurile acordate,

ale bugetului (datoriile bugetului față de întreprindere),

ale personalului (datoriile personalului față de întreprindere pentru împrumuturi, avansuri, mărfuri),

privind veniturile calculate (datoriile persoanelor fizice sau juridice pentru dividendele calculate, arendă, locatiunea s.a.).

După al doilea criteriu se deosebesc:

creanțe pe termen lung (cu termen de stingere mai mare de 1 an)

creanțe pe termen scurt (termen de stingere nu mai mare de 1 an)

După criteriu al treilea se deosebesc:

creanțe ale părților nelegate,

creanțe ale părților legate (ale întreprinderilor asociate, ale întreprinderilor-fiice).

Analiza aprofundată a decontărilor cu clienții

aferente societății analizate

În acest capitol vor fi aprofundate analizele în ceea ce privește decontarea cu clienții aferent societății analizate, trecând prin fiecare subcapitol după cum urmează: Introducere în contabilitatea clienților, Vânzare de produse finite, Încasarea facturilor de la clienți prin banca, Recuperarea sumei, Client insolvabil, Reactivarea debitului, Înregistrarea la sfârșit de luna a prestărilor pentru care nu s-au emis facturi și Emiterea facturilor în cazul recuperărilor. Toate aceste subcapitole vor avea exemple de relaționare între diferite conturi.

Introducere în contabilitatea clienților

Acest capitol are că subiect principal creanțele agenților comerciali care sunt legate direct de exploatarea realizată în domeniul în care activează

Având în vedere că tema aceste lucrări o face ,,Clientul”, creanțele față de client sunt rezultatul dintre vânzarea de produse, prestarea de servicii clientului în schimbul unui echivalent financiar. O dată cu realizarea unui contract între întreprindere și client, ambele părți dându-și acordul se realizează creanță întreprinderii față de client.

Acest lucru se concretizează în momentul în care întreprinderea realizează transferul bunurilor sau prestarea serviciilor clientului, având că document justificativ factură.

4111 Clienți = %

701 Venituri din vânzarea produselor finite

4427 Tva colectată

În urmă facturării, creanțele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, corespunzătoare cu valoarea nominală sau totalul de plata:

VALOARE ÎN PREȚ SAU TARIF NEGOCIAT+ TVA

Există cazuri în care sunt acordate reduceri comerciale, iar în acest caz valoarea totală este calculată din netul comercial și TVA. În cazul reducerilor financiare, valoarea totală este calculată că și în cazul reducerilor comerciale, însă scontul se înregistrează separat.

Reducerile cu caracter comercial sunt:

Rabaturile: reprezentând reduceri excepționale aplicate prețului de vânzare, aplicate în cazul în care produsele nu sunt la standardele cele mai bune, prezentând defecte;

Remizele: reprezentând reduceri la prețul de vânzare atunci când se ia în calcul volumul vânzărilor;

Risturnurile: reprezentând reduceri de preț asupra unui ansamblu de activități desfășurate pe o perioada de timp determinată;

% = 4111 Clienți

704 Venituri

din lucrări executate

și servicii prestate

4427 Taxa pe valoarea

adăugată (TVA) colectată

% = 4111 Clienți

702Venituri

din vânzarea

semifabricatelor

4427 Taxa pe valoarea

adăugată (TVA) colectată

% = 4111 Clienți

707Venituri

din vânzarea

mărfurilor

4427 Taxa pe valoarea

adăugată (TVA) colectată

Reducerile cu caracter financiar sunt prezentate sub formă de scont de decontare și reprezintă reduceri acordate clienților care achita contravaloarea produselor înainte termenului normal de achitare.

Sconturile se înregistrează în contabilitate astfel:

667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 4111 Clienți

Ca și cheltuiala financiară în contabilitatea furnizorului;

Ca și venituri financiare în contabilitatea clientului.

Creanțele în devize se sunt înregistrate în lei în contabilitate, respectând schimbul în vigoare de la dată la care s-au efectuat operațiunile.

4111 Clienți = 477 Diferențe de conversie – pasiv

Existența diferențelor de curs valutar dintre dată la care s-au înregistrat peratiunile în devize di dată la care sunt încasate aceste se înregistrează că și venituri sau cheltuieli financiare.

4111 Clienți = 476 Diferențe de conversie- activ

Stingerea creanțelor față de clienți se realizaza o dată cu achitarea contravalorii produsului sau serviciului oferit, prin prescripție sau trecerea clienților în categoria de ,,clienți incerți sau litigioși”.

Contul 411 ,,Clienți” este contul care ține evidență decontărilor cu clienții interni sau externi.

Aplicații aferente decontării cu clienții

Vânzare de produse finite

4111 Clienți = 701 Venituri din vânzarea produselor finite

4427 TVA Colectată

Încasarea facturilor de la clienți prin bancă

5121 conturi în bănci în lei = 4111 Clienți

Recuperarea sumei

1611 Valori de recuperat = 5121Conturi în bănci în lei

La această se pot adaugă dobânzi sumei datorate:

1617 creante atașate= 766 Venituri din dobânzi

Client insolvabil

654 Pierderi din creanțe și debitori diverși = 4118 Clienți incerți și în litigiu

Reactivarea debitului

4111 Clienți = 754 Venituri din creanțe reactivate

Înregistrarea la sfârșit de luna a prestărilor pentru care nu s-au emis facturi

418 Clienți facturi de întocmit = %

701 Venituri din vânzarea produselor finite

4428 Tva neexigibilă

Emiterea facturilor în cazul recuperărilor

4111Clienți = 418 Clienți facturi de întocmit

4428 Tva neexigibilă = 4427 Tva colectată

Contul 409 "Furnizori – debitori"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidență avansurilor acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natură stocurilor sau pentru prestări de servicii.

Contul 409 "Furnizori – debitori" este un cont de activ.

În debitul contului 409 "Furnizori – debitori" se înregistrează:

valoarea avansurilor facturate (401);

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (401);

diferențele favorabile de curs valutar,aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (765);

diferențele favorabile aferente creanțelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (768).

În creditul contului 409 "Furnizori – debitori" se înregistrează:

valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăților cu aceștia (401);

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, înapoiate furnizorilor, precum și valoarea ambalajelor degradate (401, 608);

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reținute în stoc (381);

diferențele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (665);

diferențele nefavorabile aferente creanțelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (668).

Contractul civil si contractul fiscal

Contractul civil este un acord de voință realizat între două sau mai multe persoane pentru a crea un raport juridic (dând naștere unor obligații sau constituind un drept real) sau pentru a modifică sau stinge un raport juridic preexistent.

Elementul specific al contractului este acordul de voințe al părților. Prin acesta se înțelege întâlnirea concordanță a două sau mai multe voințe individuale, cu intenția de a produce efecte juridice.

Deasemenea, Codul civil consacră principiul libertății contractuale sau, cu alte cuvinte, dreptul persoanelor fizice și juridice de a încheia contracte în mod liber. Limitele generale ale acestei libertăți sunt reprezentate de ordinea publică și bunele moravuri.

Factorul esențial al contractului este acordul de voință juridică a părților. În principiu, încheierea oricărui contract este liberă. În materia contractelor funcționează, prin urmare, principiul libertății de voință a părților.

Contractele pot fi clasificate în dependență de mai multe criterii.

După modul de formare contractele pot fi:

Consensuale: cele care se încheie prin simplul acord de voință al părților.

Solemne: pentru a căror încheiere valabilă se cere respectarea unei forme, de regulă, formă scrisă autentică.

Reale: pentru formarea acestor contracte nu este suficientă simplă manifestare de voință a părților, ci trebuie să aibă loc și remiterea materială a lucrului.

După conținut contractele pot fi:

Sinalagmatice: care se caracterizează prin reciprocitatea obligațiilor ce revin părților și prin interdependență obligațiilor reciproce.

Unilaterale: care dau naștere la obligații numai în sarcina dintre părți, cealaltă având calitatea de creditor. Nu trebuie confundat contractul unilateral cu actul unilateral.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, prevede că:

Articolul 771, alineatul (6) prevede că impozitul prevăzut la alin. (1) și la alin. (3) să se calculeaze și se incaseaze de notarul public înainte de autentificarea actului , iar, după caz, să întocmească incheiereai de finalizare a succesiunii. Acest impozitul calculat și încasat se plătește până la dată de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat;

Articolul 82, alineatul (71)prevede că “în cazul rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părți, în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe baza de documente justificative recalculează plățile anticipate stabilite potrivit prevederilor art. 82 alin. (1), începând cu 1 iunie 2015.”

Studiu de caz:

Decontarea cu clienții societății

DATABIN.S.R.L.

In cadrul acestui capitol vor fi analizate elementele prezentate in capitolul I si II, facandu-se un studiu de caz pe o sociate comerciala cu raspundere limitata.

Pentru o mai buna analiza a societatii pentru care se realizeaza studiul de caz, acest capitol este structurat altfel: subcapitolul 3.1. Descrierea si istoricul firmei, subcapitolul 3.2. 3.2. Obiectul de activitate, produsele și serviciile oferite de SC. DATABIN.S.R.L, subcapitolul 3.3. Decontarea cu clientii societatii si subcapitolul 3.4. Analiza SWOT a societatii.

Studiul decaz s-a realizat prin urmatoarele metode: observatie directa, observatia participanta, analizarea actelor constitutive, a facturilor, a chitantelor si a altor documente relevante studiului de caz.

Descrierea și istoricul firmei

Societatea cu răspundere limitată DATABIN își desfășoară activitatea potrivit legislației din România și în conformitate cu prevederile actului constitutiv al societății J/06/32/1991 – Bistrița.

Înființarea societății a avut loc în 18 februarie 1993.

Capitalul social subscris și vărsat de asociați este de 27500 lei în numerar și se compune din aportul ambilor asociați după cum urmează: primul asociat, Campan Lucica, cel care are și drepturi depline, subscrie și varsă un capital social de 27400 lei în numerar, deținând 274 părți sociale ( 99,64%), iar al doilea asociat, Stejerean Geanina-Paula, subscrie și varsă un capital social de 100 lei numerar, deținând o parte socială ( 0,36%).

Capitalul social al celor doi asociați se divide în 275 părți sociale egale, o parte socială având valoarea de 100 lei, iar repartizarea părților sociale s-a făcut în funcție de capitalul subscris de fiecare asociat..

Societatea mai are, pe lângă cei doi asociați, trei angajați, numărul angajaților scăzând de la 9, când au fost cei mai mulți, în 2009.

Modul de relaționare între aceștia se poate observă din organigramă.

Societatea studiată își desfășoară activitatea sub numele ,,DATABIN”, neavând o emblemă.

Există doar ramuri de activitate ale aceste societăți care funcționează sub embleme( Floraria Miosotis)

SC. DATABIN.S.R.L își are sediul în municipiul Bistrița, Bulevardul Republicii numărul 1, județul Bistrița-Năsăud.

În ceea ce privesc informațiile financiare ale societății, DATABIN.S.R.L. a avut o cifra de afaceri în 2010 de 1016972 Ron, fiind în scădere față de anul 2009 când cifra de afaceri a fost de 1238072Ron.

Acest trend descendent continuă și în următorii ani.

În anul 2011 cifra de afaceri a fost de 919677 Ron, creându-se o diferența de 97295 Ron. Din anul 2011 până în anul 2012 cifra de afaceri a ajuns la 716171 Ron, în scădere cu 203506 Ron, iar din 2012 până în 2013 cifra de afaceri a ajuns la 658299 Ron, cu o diferența între acești doi ani de 57572 Ron.

Profitul a scăzut, ajungând negativ, iar datoriile au crescut semnificativ din 2009. Dacă în 2009 profitul a fost de 35323 Ron, din 2010 s-a mai înregistrat profit negativ. Creșterea datoriilor a afectat semnificativ realizarea de profit a societății.

O scădere se poate observă și în ceea ce pivesc activele imobilizate. În anul 2010 au fost la valoarea de 619335 Ron, dar din 2011 până în anul 2012 a existat o creștere, de la 650789 Ron în 2011 la 711643 Ron în 2012, dar în 2013 a ajuns la 661846 Ron, o scădere față de anul 2012 cu 49797 Ron.

În ceea ce privesc activele circulante, aceste au fluctuat. În anii 2009, 2011 și 2013 au înregistrat scăderi, iar în anii 2010 și 2014 au înregistrat creșteri.

Alte informații despre evoluția societății pot fi observate în următoarele tabele:

Obiectul de activitate, produsele și serviciile oferite de SC. DATABIN.S.R.L

Societatea are că scop prestarea și realizarea de activități economice, conform obiectului sau de activitate, pentru promovarea și punerea în aplicare a inițiativei particulare și realizarea de profit.

Domeniul de activitate principal este consultarea și furnizarea de programe informatice ( software), activitatea principala fiind de editare de programe.

Alte activități desfășurate de societate sunt:

Consultanță și furnizarea de alte produse software;

Consultanță în domeniul echipamentelor de calcul ( hardware);

Preluarea informatică a datelor,;

Activități legate de bazele de date;

Întreținerea și repararea mașinilor de birou, de contabilizat și a calculatoarelor;

Alte activități legate de informatică;

Activități de consultanță pentru afaceri și management;

Închirierea și repararea mașinilor de birou, inclusiv a calculatoarelor;

Activități de secretariat și traducere;

Alte mijloace de cazare;

Cantine;

Alte unități de preparare a hranei;

Alte forme de învățământ;

Fabricarea pâinii, fabricarea produselor proaspete de patiserie;

Fabricarea altor produse alimentare ( supe, ciorbe);

Fabricarea de produse confecționate din textile ( cu excepția încălțămintei și a lenjeriei de corp);

Fabricarea de articole de lenjerie de corp;

Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic;

Lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări geamuri;

Alte lucrări de finisare;

Intermedieri în comerțul cu combustibili, minerale și produse chimice pentru industrie;

Comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule;

Intermedieri în comerțul cu textile, confecții, încălțăminte și articole din piele;

Intermedieri în comerțul cu produse diverse;

Comerțul cu ridicată al florilor și plantelor;

Comerțul cu ridicată al băuturilor;

Comerțul cu ridicată al produselor de tutun;

Comerțul cu ridicată al zahărului, ciocolatei și produselor zaharoase;

Comerțul cu ridicată cu cafea, ceai, cacao și condimente;

Comerțul cu ridicată specializat al altor alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște;

Comerțul cu ridicată nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun;

Comerțul cu ridicată al produselor textile;

Comerțul cu ridicată al îmbrăcămintei și încălțămintei;

Comerțul cu ridicată al cerealelor, semințelor, și furajelor

Activități de import-export în nume propriu și pe baza de comision.

Decontarea cu clienții societății

Potrivit celor menționate în capitolul II, decontarea cu clientul înseamnă o relaționare pe bază de oferirea de produse sau prestări de servicii în schimbul unor valori bănești și nu numai.

În cazul societății DATABIN.S.R.L., decontarea cu clienții se referă la oferirea produselor și serviciilor menționate în capitolul III la subcapitolul 3.2 în schimbul unor valor bănești.

Pentru a putea arată mai detaliat modul în care această relaționare se manifestă în cazul societății studiate, am ales prezentarea mai multor situații prin atașarea de acte doveditoare a activității acesteia.

Primul caz pe care am ales să îl prezint este acela în care o societate solicită prestarea de un serviciu, pentru acesta se emite o factură, iar pentru plata acestui serviciu, clientul alege să plateasa suma totală datorată, emitându-se o chitanță, care atestă plata facturii și închiderea datoriei.

Se mai poate observă că există o relaționare foarte bună între societatea studiată și societatea care a apelat la serviciile acesteia, întrucât, deși suma este de 2500 Ron, această a plătit în aceeași zi serviciile care i-au fost oferite.

Mai mult, se poate observă că factură este una tipizată, clientul cu care s-a efectuat această tranzacție este un client cu care DATABIN a mai avut contact, fiind deja în baza de date..

Ca și metodă de ținere a evidenței decontărilor pentru primul caz se fac următorii pași:

Se înregistrează prestarea de servicii în valoare de 2500.00 Ron, conform facturii BNDAT/3001 din 2.12.2014:

4111 ,,Clienți” = % 2500.00

704 ,,Venituri din servicii prestate” 2016,13

4427 ,,TVA colectată” 483,87

Se înregistrează încasarea sumei datorate de client în valoare de 2500.00 Ron, conform chitanței nr. 551/02.12.2014:

5311 ,,Casă în lei”= 4111 ,,Clienți” 2500.00

Al doilea caz pe care am dorit să îl prezint este acela în care tipil de factură este un pic diferit, partea în care trebuie menționat clientul este completat de mâna, dovadă că acesta este un client nou.

Cumpărătorul a solicitat emiterea unei facturi, chiar dacă vânzarea s-a făcut direct de la sediul societății și plata s-a efectuat direct prin casă de marcat.

Atașat aceste facturi se află bonul de consum cu raportul zilnic al florăriei,un monetar care justifică produsele vândute direct din florărie și un raport de gestiune zilnic.

Ca și metodă de ținere a evidenței deconturilor se utilizează metodă:

Se înregistrează vânzarea de decor în valoare de 131.00 Ron, conform facturii BNDAT/20110549 din dată de 18.12.2014:

4111 ,,Clienți” = % 131.00

701 ,,Venituri din vânzare

produselor finite” 105.65 4427 ,,TVA colectată” 25.35

Se înregistrează încasarea sumei datorate de client în valoare de 131.00 Ron, conform Raportului de gestiune zilnic nr 266 din dată de 18.12.2014

5311 ,,Casă în lei”= 4111 ,,Clienți” 131.00

Al treilea caz prezentat este acela în care un cumpărător dorește să plătească bunurile oferite de DATABIN.S.R.L. prin banca/ ordin de plata.

Ca și metodă de tinere a evidenței decontărilor pentru al treilea caz se fac următorii pași:

Se înregistrează vânzarea de produse finite în valoare de198,98 Ron, conform facturii BNDAT/20110601 din 22.12.2014:

4111 ,,Clienți” = % 198.98

701 ,,Venituri din vânzare

produselor finite” 160.46 4427 ,,TVA colectată” 38.52

Se înregistrează încasarea sumei datorate de client în valoare de 198.98 Ron, conform ordinului de plata, în dată de 24.12.2014, la Banca Carpatica:

5121 ,,Conturi la bănci în lei”= 4111 ,,Clienți” 198.98

Ultimul caz pe care am dorit să îl prezint este acela în care unui client al societății DATABIN.S.R.L. i se întocmește o factură în vederea plății chiriei pe luna iulie a anuluiu 2014, așa cum este prevăzută în contractul nr 22/30.01.2013, însă factură rămâne neîncasată.

Că și metodă de tinere a evidenței decontărilor pentru al treilea caz se fac următorii pași:

Se înregistrează darea în chirie a unui spațiu de birouri în valoare de 700 lei, conform facturii BNDAT/2636 din 2.07.2014:

4111 ,,Clienți” = % 700.00

706 ,,Venituri din redevențe

locații de gestiune și chirii” 700.00

4427 ,,TVA colectată” 0.00

Analiza SWOT a societății

Analiza SWOT se referă la identificarea punctelor țări, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor unei societăți. Este o tehnică managerială prin care se înțelege poziția strategică a unei societăți.

ANALIZA SWOT a SC. DATABIN S.R.L.

Concluzii si propuneri

Studiul de caz realizat la societatea comercială DATABIN SRL, pe partea de decontări cu clienții în ceea ce privește contabilitatea, ne ajută să înțelegem că societatea și-a implementat anumite politici pentru a putea întâmpina cu mai multă ușurință problemele.

În principal, decontările cu clienții se realizează în același fel. Procedeul este simplu: apare un client (persoană fizică sau persoană juridică) care solicită diferite bunuri sau prestări de servicii de către societatea DATABIN, în urmă efectuării acestora se realizează emiterea unei facturi sau bon refrezentand contravaloarea acestor bunuri sau servicii.

Societatea practică o politică diferențiată în funcție de client și de evoluția relației cu aceștia. Dacă relația dintre societate și consumator este una bună, care să nu prezinte riscuri, atunci societatea nu ezită să recompenseze pe acei consumatori, prin bonusuri, reduceri, promoții. Iar în cazul relațiilor care au prezentat probleme, societatea își rezervă dreptul de a-s selecta clienții.

Deși societatea întâmpina un nivel ridicat al concurenței în domeniul industrial, această a reușit să supraviețuiască și să prospere cu ajutorul ideilor și a acțiunilor prompte.

Chiar dacă această are un singur punct de lucru pe piață, disponibilitatea acesteia de a realiza la locația clientului diferite servicii (aranjamente florale, decorări săli de nuntă, etc) a făcut să își mărească portofoliul de clienți. Referindu-ne la punctul de lucru, avantajul cel mai mare al acestuia este locația, într-o zona foarte circulată, ușor de văzut și de ajuns la el.

De aceea societatea nu a întâmpinat dificultăți în a găsi și a da în chiri spații pentru birouri, zona fiind un plus pe care multe societăți îl caută.

Domeniul comerțului este unul prosper, care se află într-o contiună dezvoltare. Zilnic apar societăți noi dornice de reușită. Însă existența unor companii cuoscute, cum este și DATABIN, care face dificilă supraviețuirea acestora.

În urmă studiului de caz efectuat am considerat că ar fi necesare unele schimbări menite să îmbunătățească bunul mers al companiei.

Partea care este ușor neglijată este cea de promovare. Societatea nu a apelat la firme specializate sin publicitate de masă, singurul pas făcut în acest sens este site-ul de prezentare al societății unde sunt enumerate și detaliate toate produsele și serviciile oferite. Însă, o publicitate mai agresivă ar putea aduce noi clienți.

Societatea are toate șansele să se dezvolte deschizând un nou punct de lucru pe rază județului Bistrița-Năsăud sau în fără județului, putând să aleagă oricare din domeniile de activitate care se găsesc în Actul Constituțional.

În cea mai mare parte, societatea nu prezintă riscuri, iar practicile utilizate devin tot mai perfecționate, această dezvoltându-se și învățând din greșelile lor dar și ale concurenților.

Studiul decaz s-a realizat prin urmatoarele metode: observatie directa, observatia participanta, analizarea actelor constitutive, a facturilor, a chitantelor si a altor documente relevante.

Anexe

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa 10

Anexa 11

Anexa 12

Anexa 13

Anexa 14

Anexa 15

Bibliografie

Bojian Octavian, Contabilitatea întreprinderilor. Contabilitatea financiară.Contabilitatea de gestiune.Teorie aplicații și actualizări, București, Editura Economică, 1991;

Ciucan, L., Marketing – elemente fundamentale, strategii, tactici, Editura Universității „Petru Maior“,

Departamentul I.F.R.D., Târgu-Mureș, 2005;

Colasse Bernard, Lesage Cédric, tr. Tabăra Neculai, Introducere în contabilitate, Iași, Editura Tipo Moldova, 2011;

Diaconu Paul, Contabilotate managerială și planuri de afaceri, București, Editura Economică, 2006;

Dr. Epuran Mihail, Dr. Babiță Valeria, Teoria generală a contabilității, Ediția a ÎI-a, Timisioara, Editura Mirton, 2002;

Drd. Ivorschi Rodica, Analiză SWOT- instrument managerial pentru eficientizarea activității, Academia de Studii Economice București;

ec. Nedelcu Lucian, ec. Mitocariu Răzvan, ec. Rindasu Adrian, Noțiuni de contabilitate primară, Managementul afacerilor, Marketingsi dezvoltarea afacerilor –noțiuni de baza, Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație – ANIMMC;

Feleagă Niculae, Sisteme contabile comparate,București, Editura Economică, 1995, p.5;

Gheorghiu Anda, Vidrașcu Angela, Bazele contabilității, Universitatea Hyperion București, Facultatea de Științe Economice, Editura Economică, 2004;

Lect. univ. dr. Mihalciuc Camelia, Contabilitate financiară aprofundată, UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE”SUCEAVA Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, Departamentul ID, 2008;

LEGE nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*)Legea contabilității nr. 82/1991**) EMITENT: PARLAMENTUL, Dată Intrării în vigoare: 01 Ianuarie 2015, Cap. I, art. 2, al. (1);

Merticaru Dorin Nocolae, Cartea albă a contabilității, Brăila , 2010;

Oprean Ioan, Nistor Cristina Elena, Popa Irimie Emil, Oprean Delia, Bazele contabilității. Logică înregistrărilor contabile. Aplicații priactice, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002;

ORDONANȚă DE URGENȚă Nr. 6 din 7 aprilie 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI, PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 250 din 14 aprilie 2015

Perochon Claude, Dubrulle Louis, tr. prof. dr. Ristea Mihai, asist. drd. Dumitru Corina, Contabilitate Financiară, București, Editura Economică, 2002;

Prof . univ. dr. Munteanu Victor, CONTABILITATE FINANCIARĂ, UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE, București 2014;

Prof.ec. Tănase Mihai, Contabilitatea mărfurilor, Brașov,2011;

Linkografie:

http://auditeam.ro/wp-content/uploads/clasa-4-Terti.pdf;

http://bestpublishing.ro/aviz-insotire-marfii-pi-1326.html;

http://contabilitateafirmei.manager.ro/formulare/mijloace_fixe/bon_de_miscare_a_mijloacelor_fixe.pdf ;

http://contabilitateafirmei.manager.ro/formulare/mijloace_fixe/proces_verbal_de_receptie.pdf;

http://contabilitateafirmei.manager.ro/formulare/stocuri/fisa_limita_de_consum.pdf ;

http://contabilsef.md/doc.php?l=ro&idc=440&id=4369 ;

http://dexonline.ro/definitie/client;

http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_171096/contract-inchiriere-bun-mobil–instalatie-de-gaz.html ;

http://www.conta.ro/dictionar_online_decont.html;

http://www.eformulare.ro/content.php?c=eformulare&id_cat=111&id_eformulare=555;

http://www.gup.ugal.ro/index.php?page=pages.pa&title=Norme%20de%20tehnoredactare;

http://www.itmarad.ro/wp-content/uploads/2009/10/stat-de-plata.pdf ;

http://www.pledez.ro/Mapa.aspx ;

http://www.soareaccounting.ro/doc/formularePdf/dispozitie%20de%20plata%20incasare.pdf;

https://docs.google.com/document/d/1gXBzoKjkYBqcIHqlxsm2wlAkZgsy0iGziPmpAscLgmI/edit?hl=ro;

https://docs.google.com/file/d/0B412GVW3aTJfMGIyNmUwZmEtODVmNi00ZmVjLTgwZWUtZDQwZjBhOTg0MzJk/edit?hl=ro;

https://www.google.ro/search?q=factura+model&es_sm=122&biw=1920&bih=993&tbm=isch&imgil=hos7M1rPFqXw0M%253A%253Bb6UFG1Teg3i8GM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Ffacturis.ro%25252Fdespre-facturis%25252Fimagini-facturis%25252F&source=iu&pf=m&fir=hos7M1rPFqXw0M%253A%252Cb6UFG1Teg3i8GM%252C_&usg=__8MjcHzoZIcHPlws0EzgIma-cuMo%3D&ved=0CDcQyjc&ei=JgviVOePM8mAUbSahNgH#imgdii=_&imgrc=EQAeH8OqKAjlvM%253A%3BD-kbpzPxbttIZM%3Bhttp%253A%252F%252Fdigipedia.ro%252Fwp-content%252Fuploads%252F2014%252F04%252Ffactura-a5-nepersonalizata.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fdigipedia.ro%252Fai-nevoie-sa-faci-o-factura%252F%3B2480%3B1753;

https://www.google.ro/search?q=nota+de+receptie&espv=2&biw=1920&bih=993&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=GhTiVIixI8HDUpW_g5gF&ved=0CC0QsAQ&dpr=1#imgdii=_&imgrc=eP7048SYobboMM%253A%3B2b_z5idyPhIyOM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.tipografiareal.ro%252Fimages%252Fformulare%252Frealdoc%252Fnota_de_receptie_TIP_S.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.tipografiareal.ro%252F33-1-48-tipizate_comune_nepersonalizate.html%3B800%3B547 ;

https://www.google.ro/search?q=proces+verbal+de+predare-primire&espv=2&biw=1920&bih=993&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Qg3iVOuoLIK7Ub_sg6gL&ved=0CAYQ_AUoAQ&dpr=1#imgdii=_&imgrc=1YTQgaDZCueuOM%253A%3BI_-kLLSITm98NM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.ecto.ro%252Fwp-content%252Fuploads%252F2012%252F08%252Fproces-verbal-predare-primire.png%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.ecto.ro%252Fproces-verbal-predare-primire%252F%3B600%3B800;