Contabilitatea Cheltuielilor Si Veniturilor la S.c. Gavco S.r.l

„… lecțiile vin totdeauna atunci când ești pregătit,

iar dacă ești atent la semne, vei afla mereu

tot ce-ți trebuie pentru pasul următor.”

Paulo Coelho

INTRODUCERE

“Contabilitatea este una dintre cele mai sublime creatii ale spiritului omenesc pe care fiecare gospodar ar trebui sa o foloseasca in gospodaria sa.“Goethe

Contabilitatea reprezintă un sistem informatic utilizat pentru măsurarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor necesare și pertinente utilizatorilor în procesul de luare a deciziilor economice.

Contabilitatea reprezintă un produs al activității practice și teoretice. Contabilitatea s-a afirmat ca un sistem de cunoaștere și gestiune a resurselor economice ale societății separate patrimonial.

Prima definiție dată contabilității aparține italianului Luca Paciolo in cadrul lucrării "Suma de aritmetica, geometria proportioni et proportionalita", aparută la Veneția, în 1494, Luca Paciolo analizează contabilitatea ca un sistem, ca un ansamblu de reguli și principii privind înregistrarea în partidă dublă a averii ce aparține unui negustor precum și toate afacerile acestuia în ordinea în care a avut loc.

În decursul timpului contabilitatea a cunoscut permanent un proces de perfecționare determinat de legătura între sistemele economice și practicile contabile. Contabilitatea poate fi apreciată ca cel mai important element al sistemului informațional al unei unități economice.

Primele definiții date științei contabilității au avut ,în principal, în vedere funcția tradițională de conducere a registrelor (evidența documentelor), pe care în mod firesc și logic o îndeplinea profesionistul contabil.

O organizație americană aprecia contabilitatea ca fiind ''arta înregistrării, clasificării și rezumării într-o manieră semnificativă și în exprimare bănească a operațiunilor și faptelor care au chiar și caracter financiar ca și interpretarea rezultatelor acestor acțiuni''.

În anii '70 această organizație definea contabilitatea ca fiind acel furnizor de ''informații cantitative preponderent de natură financiară, referitoare la entități economice și care urmează a fi utilizate în luarea deciziilor economice ''.

Contabilitatea nu trebuie apreciată exclusiv ca o tehnică de înregistrare și de prelucrare a datelor, ea este și o tehnică de modelare și reglare a activității economice răspunzând cerințelor pe plan informațional și decizional, problemelor gestiunii valorilor economice separate patrimonial.

Sistemul informațional economic reprezintă un ansamblu organizat de informații economice complexe, care se obțin prin prelucrarea datelor furnizate din anumite surse necesare pentru organizarea, conducerea și desfășurarea activității economice.

Un asemenea sistem este definit ca un ansamblu de oameni, mașini sau programe a cărui scop este furnizarea de informații necesare funcționării unei înterprinderi sau unui organism având ca principală funcție furnizarea informațiilor necesare cunoașterii activității economice în vederea luării deciziilor pe toate treptele organizatorice.

Importanța sistemului informațional economic constă în faptul că organizarea și conducerea activității economice la nivel micro și macroeconomic presupune cunoașterea permanentă a stării și funcționării unităților patrimoniale realizate cu ajutorul sistemului informațional economic.

Contabilitatea nu reprezintă un scop în sine ci un sistem informațional care cuantifică și comunică informații financiare despre o entietate economică care prin câmpul său de acțiune este grefată pe o entietate patrimonială. Entitățile patrimoniale reprezintă spațiul de cunoaștere și de acțiune a contabilității .

Prin lege s-a statuat că entitățile patrimoniale trebuie să conducă atât contabilitatea generală, numită și financiară, cât și contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activității întreprinderii și la necesitățile de evidență și informare.

Contabilitatea financiară oferă informații ce au ca destinatar partenerii externi ai înterprinderii ajutându-i să analizeze deciziile în alocarea resurselor. Documentele contabile de sinteză pe care aceasta le produce (bilanțul, contul de profit și pierdere și alte componente ale situațiilor financiare anuale) oferă imagine sintetică și retrospectivă a patrimoniului înterprinderii.

Contabilitatea de gestiune analitică sau managerială este utilizată în primul rând de gestionarii înterprinderii, care au misiunea de a obține plusvaloare ca urmare a procesului de transformare a resurselor care le-au fost procurate din exterior.

Contabilitatea de gestiune are ca obiect calculul și reflectarea circuitului patrimonial intern al întreprinderii. Este principalul furnizor de informații cu caracter analitic cu privire la resursele alocate spre gestionare la nivelul verigilor organizatorice interne (secții, ateliere, sectoare, firme, uzine, fabrici etc.).

Contabilitatea de gestiune oferă acele informații care privesc gestiunea internă a întreprinderii, criterii după care se calculează costurile și asigură măsurarea performanțelor interne la nivel de sector de activitate, funcție a înterprinderii sau produs.

În mod concret contabilitatea de gestiune are rolul de a furniza elementele destinate a facilita luarea deciziilor și ale cărei obiective esentiale sunt următoarele:

-cunoașterea costurilor diferitelor funcții asumate de întreprindere;

-determinarea bazelor de evaluare a unor elemente patrimoniale;

-explicarea rezultatelor calculând costurile produselor, bunurilor sau serviciilor pentru a le compara cu prețurile lor de vânzare;

-stabilirea costurilor planificate, prestabilite;

-constatarea realizărilor și abaterilor ce rezultă, precum și a cauzelor acestora.

Prevederile legii contabilității se aplică și persoanelor fizice care prestează activități independente sau care execută în mod obișnuit acte de comerț și sunt înmatriculate la Oficiul Registrului Comerțului potrivit legii.

CAPITOLUL 1

Delimitări conceptuale privind organizarea contabilității cheltuielilor

Documente justificative si documente contabile

Contribuabilii primesc informatii despre intocmirea si utilizarea documentelor justificative financiare si contabile, astfel, dupa Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, avand calitatea de document justificativ.

Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate capata calitatea de document justificativ in situatiile in care furnizeaza informatiile conform normelor legale in vigoare, si anume:

– denumirea documentului;

– denumirea si sediul unitatii patrimoniului care intocmeste documentul;

– numarul documentului si data intocmirii acestuia;

– mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economice si financiare (atunci cand este cazul);

– continutul operatiunii economice si financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii ei;

– datele cantitative si valorice aferente operatiei economice si financiare efectuate;

– numele si prenumele, semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei economice si financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor in drept sa aprobe operatiile respective;

– alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor in documentele justificative.

Documentele justificative rezultate din tranzactii/operatiuni de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice, pe baza de borderouri de achizitii, pot fi inregistrate in contabilitate numai in cazul in care se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor respective.
Documentele contabile: jurnale, fise etc., care sunt utilizate la prelucrarea, centralizarea si inregistrarea in contabilitate a operatiilor mentionate in documentele justificative, realizate manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, trebuie sa cuprinda elemente privitoare la:

– data,numarul, felul documentului justificativ;

– sumele operatiilor efectuate;

– conturile sintetice,conturile analitice debitoare si creditoare;

– semnaturile pentru intocmire,dar si verificare.

In documente nu se admit stersaturi sau razaturi.

Rectificarea greselilor in documente se face prin taierea textului sau sumei gresite cu o linie, in asa fel incat sa se poata citi ceea ce a fost gresit. Apoi se scrie deasupra textul sau suma corecta, facandu-se mentiunea pe documentul rectificat asupra acestui fapt, care se confirma prin semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial documentul.

Documentele referitoare la mijloace banesti (chitanta, ordinul de plata, dispozitii de incasare sau plata) gresit intocmit nu se pot corecta , ele se anuleaza si raman in carnetele respective fara a fi detasate.

De asemenea este necesar ca documentele sa fie intocmite la timp,pentru a se asigura operativitatea informatiilor contabile pentru conducerea activitatilor economice.

In acest sens Legea Contabilitatii prevede ca orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

Definirea notiunii de „Cheltuiala”

Mărimea cheltuielilor a constituit din totdeauna pentru agentul economic un element esențial, vis-à-vis de desfășurarea unei activități economice rentabile.

“Noțiunea de cheltuială s-a conturat în teoria și practica economică, drept orice consum de muncă vie și materializată din cadrul unui anumit proces economic productiv sau comercial, în scopul realizării obiectivelor sociale.”

În determinarea costurilor, practica economică are în vedere sfera cheltuielilor de producție, adică acele cheltuieli care formează costurile.

“Când consumațiunile de valori afectează un anumit produs, o anumită comandă, un lot sau o serie de produse, o fază de fabricație ele poartă numele de cheltuială de producție.“

Sfera cheltuielilor de producție mai cuprinde pe lângă consumațiunile de valori productive și cheltuieli adiționale care sunt precis reglementate de legislația financiară (cheltuieli de cercetare-dezvoltare, dobânzi, asigurări sociale, etc.).

Realizarea obiectului de activitate al fiecarei intreprinderi presupune utilizarea factorilor de productie, respectiv a resurselor materiale (bunurile de capital) si a resurselor umane.O parte din aceste resurse se consuma, bunurile de capital circulant : materii prime , materiale consumabile, o alta se depreciaza (bunurile de capital fix), iar altele (resursele umane) trebuie remunerate.

Expresia baneasca a consumului factorilor de productie-material si uman-determinata de obtinerea si desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrari si prestarea de servicii reprezinta cheltuielile de exploatare.

Având un loc și un rol unghiular în mecanismul economic, costul producției exprimă, sub raport categorial, esența întregului sistem de raporturi, de legături pe linie de producție și de circulație ce se stabilesc în mod obiectiv între agenții economici, între întreprinzători, între producători și consumatori la un moment dat, nivel, și spații date.

Autonomizarea costului în cadrul valorii este o necesitate obiectivă impusă de cerințele legilor economice și în primul rând de legea valorii. Dacă nu ar fi legea valorii, nu ar fi necesară nici cunoașterea costului, dar fără aceasta nu se poate determina valoarea, întrucât punctul de plecare în acest scop este costul la care se adaugă diferitele elemente ale venitului net.

De asemenea noțiunea de cost este strâns legată de obiectul de activitate, după cum afirma prof. dr. Voinea: “Costurile cuprind numai ceea ce se referă exclusiv la o producție pe unitate de prestațiune sau ceea ce cade asupra unui singur obiect“.

Prin consum valorile își modifică atât forma fizică și potențială cât și unitatea inițială, transformându-se în bunuri ori servicii, care satisfac acum alte nevoi ale consumatorului, sau, uneori, aceste consumuri de valori neregăsindu-se în nimic.În funcție de obiectul generator al consumațiunii de valori distingem: consumațiuni de valori accidentale, consumațiuni de valori neutre, consumațiuni de valori cu caracter special și consumațiuni de valori productive.

Materiile prime, materialele, salariile, amortizarea mijloacelor fixe și alte bunuri care se consumă în vederea obținerii unei alte valori poartă denumirea de “consumațiuni de valori productive”. Ele sunt socialmente necesare și formează costul de producție.

Calificativul “neutre” atribuit unei categorii distincte de consumațiuni (“consumațiuni neutre”) are menirea de a identifica acele consumațiuni de valori ce apar în procesul de producție, dar care nu se regăsesc în valoarea bunurilor obținute și a serviciilor prestate. Ele nu apar în condițiile normale de desfășurare a activității, ci numai atunci când se semnalează defecțiuni în organizarea procesului de producție.

Se cuprind aici consumațiunile generate de întreruperea activității din cauze interne, lipsuri de valori materiale peste normele legate de perisabilități.

Aceste consumațiuni este de dorit să nu apară, dar dacă totuși apar ele trebuie trecute în sarcina persoanelor vinovate, altfel consumațiunile vor avea efect substractiv asupra profitului.

Consumațiunile de valori accidentale apar în activitatea unităților economice din cauza acțiunii negative a factorilor naturali, cum ar fi: trăsnete, inundații, cutremure. Aceste consumațiuni au avut inițial un caracter productiv, dar pentru că nu se regăsesc într-un produs ori serviciu, ele îmbracă forma consumațiunilor de valori accidentale.

Sub denumirea de “consumațiuni de valori cu caracter special“ sunt cuprinse valorile consumate în vederea realizării obiectivelor și acțiunilor finanțate din fonduri speciale, alimentate de la buget ori din anumite prelevări, din rezultate financiare favorabile (cheltuieli cu pregătirea personalului, cheltuieli de protocol, cheltuieli cu prevenirea inundațiilor).

Contabilitatea curenta a fluxurilor de cheltuieli

Cheltuielile reprezintă expresia valorică a operațiilor economice referitoare la cumpărarea și utilizarea bunurilor economice și prestărilor necesare desfășurării activității. Din punct de vedere al circuitului economic putem identifica mai multe momente în care apar elemente de cheltuieli, și anume:

– consumuri de bunuri stocabile în activitatea de exploatare;

– angajarea unei cheltuieli în momentul cumpărării elementelor patrimoniale nestocabile destinate obievtului de activitate (lucrări, servicii, utilități);

– plata unei sume de bani pentru nevoile unității patrimoniale pentru care ulterior nu s-a înregistrat obligația de plată;

– includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume reprezentând deprecieri economice ireversibile (amortizările) deprecieri posibil reversibile (provizioanele) sau rezerve pentru acoperirea unor riscuri viitoare (provizioane pentru riscuri)

Contabilitatea curentă a cheltuielilor utilizează clasa 6 „Conturi de cheltuieli” structurată pe grupe de conturi, pe naturi omogene de cheltuieli, iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice pentru fiecare element de cheltuială. Din compararea conturilor de cheltuieli pe grupe de conturi din Planul de conturi aprobat de OMFP 3055/2009.

Cel puțin odată pe an, cu ocazia întocmirii situațiilor financiare anuale , conturile de cheltuieli se includ prin preluarea soldului lor debitor în debitul contului 121 „Profit și pierdere”.

121 Profit și pierdere = %

Clasificarea cheltuielilor in contabilitatea financiara

Clasificarea cheltuielilor are ca obiective principale, următoarele: calcularea costului și comparabilitatea cheltuielilor, după natura activității ce le generează, cu veniturile.

Din punct de vedere al organizării informațiilor privind costurile, este important a se cunoaște următoarele clasificări:

În scopul satisfacerii muncii de programare, evidență și calculare a costului unitar al produselor, cheltuielile de producție se structurează pe articole de calculație.(vezi fig. nr. I.1).

Articole de calculație

Fig. nr. I.1. Structura cheltuielilor de producție pe articole de circulație

Structura pe articole de calculație are în vedere oglindirea gradului de participare a fiecărei secții, compartiment, etc., la formarea costului întregii producții, precum și cota parte din fiecare fel de cheltuieli care revin pe produs.

Un criteriu important după care se clasifică cheltuielile unei societăți comerciale este constituit de modul de participare a cheltuielilor la realizarea obiectivului firmei. Astfel, cheltuielile se împart în: directe și indirecte.

Cheltuielile directe sunt inseparabil legate de executarea unui produs sau lucrare, din această grupă făcând parte: materiile prime și materiale directe, salariile directe, impozitul pe salarii și contribuția la asigurările sociale.

Cheltuielile indirecte, sunt generate îndeosebi de executarea simultană a mai multor produse, sau secții de fabricație comune diferitelor produse sau lucrări, fapt pentru care aceste cheltuieli nu pot fi identificate ca aparținând costului unui anumit produs.

Dintre acestea fac parte o mare diversitate de cheltuieli, cum ar fi: reparațiile, întreținerile și amortizările utilajelor consumul de energie, combustibil, apă, salariile personalului din administrație.

În funcție de momentul efectuării și al includerii în costul producției, putem avea: cheltuieli privind perioada curentă, cheltuieli înregistrate în avans și cheltuieli preliminate.

Cheltuielile curente ale perioadei în curs sunt efectuate și se includ în totalitatea lor în costul efectiv al producției realizate în perioada respectivă.

Cheltuielile înregistrate în avans sunt efectuate în perioada curentă, dar privesc producția perioadelor viitoare de gestiune în al căror costuri se includ treptat pe măsura ajungerii lor la scadență.

Cheltuielile preliminate, denumite și rezerve, sunt acele cheltuieli care urmează a fi efectuate în perioadele viitoare de gestiune, dar care trebuie incluse în costurile perioadei curente, evitându-se în modul acesta încărcarea costului produselor cu sumele respective numai în lunile în care s-ar efectua de fapt cheltuiala ca atare.

Din punct de vedere al includerii lor în costul de producție cheltuielile se grupează în:

Cheltuieli care se includ atât în costul planificat, cât și în cel efectiv;

Cheltuieli care se includ numai în costul efectiv; intră aici acele cheltuieli care nu sunt prevăzute, dar dacă totuși apar ele se includ în costul efectiv;

Cheltuieli care nu se includ nici în costul planificat, nici în cel efectiv, recuperându-se de la terți sau din rezultatele financiare.

În funcție de dependența față de mărimea și evoluția volumului fizic al producției, cheltuielile de producție se împart în : variabile și fixe.

Cheltuielile variabile sunt acelea a căror mărimi evoluează proporțional cu producția la care se referă, fiind însă relativ fixe sau constante pe unitate de produs, cum sunt: consumurile de materii prime și materiale auxiliare directe, remunerații directe, energia, combustibilul, etc.

Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant, indiferent de oscilațiile volumului de producție, cum sunt: cheltuielile generale de administrație, o parte din cheltuielile de desfacere, etc.

Din punct de vedere al naturii activităților ce le generează, cheltuielile pot fi: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli excepționale. Acestora li se adaugă cheltuielile cu amortizările și provizioanelor, grupate pe naturile de cheltuieli prezente, ca și cele cu impozitul pe profit.

1.4.1 Cheltuieli de exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operațiile economice și comerciale privind aprovizionarea, producția și desfacerea bunurilor, lucrărilor și serviciilor.Aici sunt incluse și operațiile privind investițiile, prin care se realizează producția și construcția cu forțe proprii a activelor imobilizate.

Toate conturile operaționale de cheltuieli din exploatare sunt asimilate conturilor cu funcție de activ, debitându-se cu cheltuielile ocazionate și creditându-se în cursul perioadei de gestiune, pentru operațiile în participație, cu sumele transmise pe bază de decont.La sfârșitul fiecărei luni soldul acestor conturi se transferă asupra contului 121 „Profit sau pierdere”.

Cheltuielile de exploatare cuprind :

Cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventor; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și apei consumate; valoarea animalelor și păsărilor vândute vii sau sacrificate, costul mărfurilor și al ambalajelor vândute.

Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți: cheltuieli de întreținere și reparații, cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile; cheltuieli cu primele de asigurare; cheltuieli cu studiile și cercetările; comisioanele și onorariile; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; cheltuieli cu transportul de bunuri și personae; cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații; cheltuieli cu serviciile bancare și altele.

Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurările și protecția social și alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridică.

Alte cheltuieli de exploatare; pierderi din creanțe și debitori diverși, cheltuieli cu despăgubirile, amenzile și penalitățile suportate de persoana juridică, donații și alte cheltuieli similar precum și cheltuielile privind activele cedate și alte operații de capital, etc.

Cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate suportate de unitatea patrimonială ca: impozitul suplimentar, impozitul pe clădire, alte impozite, taxe și vărsăminte assimilate (taxa pentru folosirea terenului, taxa asupra mijloacelor de transport).

Cheltuielile privind stocurile

Contabilitatea cheltuielile privind stocurile se conduce cu ajutorul conturilor din cadrul grupei 60 “CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE”.

Contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime” ține evidența cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime în activitatea de producție în scopul obținerii de produse, executări de lucrări sau prestări de servicii.

Este un cont de activ. În debitul său se înregistrează valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar sau distrunse, pierderile din deprecieri ireversibile, precum și cele aflate la terți și a diferențele de preț aferente.

La sfârșitul lunii, soldul acestui cont se transferă asupra contului de profit și pierdere.

Funcționarea acestui cont (601), în cazul în care pentru evidența stocurilor se aplică metoda “inventarului intermitent”, prezintă unele particularități și anume:

─ în debitul său se înregistrează, drept cheltuială, valoarea tuturor materiilor prime aprovizionate în cursul lunii, după ce, la începutul lunii, a preluat și stocurile inițiale de materii prime;

─ în creditul său se înregistreză, la sfârșitul lunii, valoarea stocurilor de materii prime neconsumate, determinate prin inventariere, trecută asupra contului de stocuri, și apoi se înregistrează transferul soldului debitor al contului de cheltuieli, reprezentând materiile prime efectiv consumate, asupra contului 121 “ Profit sau pierdere”.

Documentele care stau la baza înregistrării consumurilor de materii prime în contabilitate sunt diferite în funcție de ce metodă de contabilitate a stocurilor se utilizează.

Astfel, în cazul metodei “inventarului permanent”, înregistrarea cheltuielilor cu materii prime se face pe baza documentelor de eliberare a materiilor prime în consum: bon de cosum, fișă limită etc.

În schimb, în cazul folosirii metodei “inventarului intermitent”, potrivit căreia materiile prime se consideră și se înregistrează drept cheltuieli încă din momentul aprovizionării lor, la baza înregistrării vor sta documentele de aprovizionare (avize de însoțire, note de recepție și costatare de diferențe etc.).

Contul 602 ”Cheltuieli cu materialele consumabile” ține evidența cheltuielilor cu materialele consumabile.

În debitul său se înregistrează: valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile, precum și a celor aflate la terți și a diferențelor de preț nefavorabile aferente; valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile aprovizionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent; valoarea materialelor consumabile achitate din avansuri de trezorerie.

Contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” ține evidența cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar, la darea în folosință a acestora.

În debitul contului se înregistrează: valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile și a celor aflate la terți și a diferențelor de preț nefavorabile, aferente; valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aprovizionate, în cazul folosirii inventarului intermitent; sume în curs de clarificare.

Cheltuielile privind obiectele de inventar constau în uzura obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată și asimilate acestora (echipamente de protecție, echipamente de lucru, cazarmament, SDV-uri, matrițele, modele etc.), inclusă în costuri, integral sau eșalonat pe durata mai multor exerciții financiare, în funcție de metoda adoptată de către unitatea patrimonială.

Contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” înregistreză în debit valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori, aferentă exercițiului în curs.

Așa sunt rechizitele de birou, imprimantele și alte materiale consumabile pe care unitatea patrimonială consideră că nu e cazul să le stocheze, incluzăndu-le direct pe cheltuieli, pe măsura primirii lor.

Nu pot fi incluse direct pe cheltuieli, formularele cu regim special care se gestionează în conformitate cu normele elaborate în acest scop.

Contul 605 “Cheltuieli privind energia și apa” ține evidența cheltuielilor privind consumul energie electrică și termică, precum și al apei furnizate din afara întreprinderii.

Înregistrarea acestor cheltuieli se face pe baza facturilor furnizorilor în debitul contului de active 605 “Cheltuieli privind energia și apa”.

Contul 606 “Cheltuieli cu animalele și păsările” ține evidența cheltuielilor cu animalele și păsările ieșite din gestiune prin vânzări, pierderi din mortalilități, lipsuri la inventar.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a animalelor și păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum și diferențele de preț nefavorabile aferente.

Contul 607 ”Cheltuieli privind mărfurile” ține evidența cheltuielilor privind mărfurile și reprezintă costul mărfurilor vândute sau constatate lipsă în gestiune.

Funcționarea acestui cont este dependentă de metoda folosită pentru contabilitatea stocurilor de mărfuri.

Se debitează cu: valoarea mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventariere, depreciate ireversibil; valoarea mărfurilor și a produselor aflate la terți pentru care au fost emise documentele de livrare sau constatate lipsă la inventar; valoarea mărfurilor achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent.

Contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele” evidențiază cheltuielile privind ambalajele.

În debitul acestui cont se înregistrează: valoarea ambalajelor aflate în consignație la terți, pentru care au fost emise documentele de vânzare; valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum și a diferențelor de preț nefavorabile, aferente; valoarea ambalajelor achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent; valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, degradate.

„Contul 609 “Reduceri comerciale primite” înregistrează în credit valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă”.

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

Cheltuielile privind lucrările și serviciile executate de terți se evidențiază în contabilitate prin intermediul grupei de conturi 61 “CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ȘI SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI”.

Contul 611 “Cheltuieli de întreținere și reparații” ține evidența cheltuielior cu lucrările de întreținere și reparații executate de terți și suportate de unitatea patrimonială; este un cont de activ, care se debitează cu valoarea lucrărilor de reparații și întreținere executate de terți, aferente exercițiului în curs.

Contul 612 ”Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”, cont de activ, evidențiază în debit redevențele, chiriile, locațiile de gestiune, aferente exercițiului în curs datorate de către unitatea patrimonială în calitatea sa de concesionar, locatar sau chiriaș, unității având calitatea de concedent sau locatar.

Contul 613 ”Cheltuielile cu primele de asigurare” evidențiază în debitul său primele de asigurare aferente exercițiului în curs, achitate în baza contractelor încheiate cu societățile de asigurări.

Contul 614 ”Cheltuieli cu studiile și cercetările” evidențiază în debitul său valoarea studiilor și a cercetărilor executate de terți.

Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

Cheltuielile cu alte servicii executate de terți se evidențiază în contabilitate cu ajutorul grupei de conturi 62 “CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI”.

Contul 621 ”Cheltuielile cu colaboratorii” evidențiază în debitul său sumele datorate colaboratorilor pentru prestațiile efectuate conform listelor de plată întocmite de către unitățile patrimoniale.

Contul 622 ”Cheltuielile privind comisioanele și onorariile” evidențiază în debit cheltuielile reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere, onorariile de consiliere, expertizare, precum și a altor cheltuieli similare.

Contul 623 ”Cheltuieli de protocol reclamă și publicitate” evidențiază în debit sumele datorate sau achitate care privesc acțiunile de protocol, reclamă și publicitate.

Contul 624 “Cheltuielile cu transportul de bunuri și de personal ”, cont de activ, evidențiază valoarea facturilor datorate furnizorilor sau a celor achitate în avansuri pentru transportul de bunuri și personal aferente exercițiului în curs.

În ceea ce privește transportul de bunuri, la contul 624 “Cheltuielile cu transportul de bunuri și de personal” se înregistreză contravaloarea transportului de bunuri executat de terți, dacă aceasta nu se poate include direct în costul de achiziție al bunurilor achiziționate.

În situația în care transportul bunurilor aprovizionate se efectuează cu mijloace proprii, cheltuielile ocazionate de exploatarea acestor mijloace de transport sunt înregistrate pe nature și se înregistrează în conturile din clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”.

Procedându-se în acest mod, cheltuielile de transport nu sunt recunoscute ca active imobilizate sau stocuri, ci sunt încadrate în zona costurilor perioadei, ignorându-se principiul independenței exercițiilor. Din punct de vedere fiscal avantajează societățile comerciale.

Contul 625 ”Cheltuieli cu deplasări, detasări și transferări” evidențiază în debit cheltuielile (diurnă de deplasare, îndemnizație de detașare, transport, cazare etc.) ocazionate cu deplasările, detașările și transferările personalului suportate de unitatea patrimonială.

Contul 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”, cont de activ, evidențiază în debitul său valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate de către agenții economici unităților specializate, cheltuieli aferente exercițiului în curs.

Contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate”, evidențiază în debit valoarea serviciilor bancare (comisioane, speze etc.), plătite de către unitățile patrimoniale.

Contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”, evidențiază cheltuielile cu alte servicii executate de terți, altele decât cele prezentate mai sus, pentru activitatea de exploatare.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Pentru evidența cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, în planul de conturi a fost rezervată grupa 63 “CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE ”, cuprinzând contul 635. Acest cont înregistrează cheltuielile unității patrimoniale, constând din unele impozite, taxe și contribuții datorate bugetului statului și altor organisme publice. Este un cont de activ care se debitează cu sumele datorate, reprezentând:

– prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă;

– taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit care depășesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură;

– decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cum sunt: diferențele de preț la gaze și țiței obținute din producția internă, impozitul pe clădiri și impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum și alte impozite și taxe;

– contribuția unităților patrimoniale la constituirea unor fonduri speciale, prin creditul contului 447 “Fonduri speciale-taxe și vărsăminte asimilate” .

1.4.1.5 Cheltuieli cu personalul

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul se conduce cu ajutorul grupei de conturi 64 “CHELTUIELI CU PERSONALUL”, care înregistrează următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli cu salariile personalului și cheltuieli privind asigurările și protecția socială, respectiv contribuția unității la asigurările sociale de stat, contribuția unității la asigurările sociale de sănătate și contribuția unității pentru ajutorul de șomaj.

Contul 641 “Cheltuielile cu salariile personalului ”, care evidențiază salariile brute și alte drepturi legate de muncă, cuvenite personalului: sporuri, îndemnizațiile de conducere etc..

Contul 642 “Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților”, care evidențiază contravaloarea tichetelor de masă acordate personalului. Se debitează cu valoarea tichetelor de masă acordate salariaților.

„Contul 643 “Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit” evidențiază cheltuielile cu primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii.

Contul 644 “Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii” ține evidența cheltuielilor cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii”.

Contul 645 “Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” se debitează cu cheltuielile calculate reprezentând datorii față de personal sau față de bugetul asigurărilor sociale și se creditează prin transferul respectivelor cheltuieli la contul de rezultate, acesta din urmă, fiind dezvoltat pe următoarele subconturi:

– 6451 “Contribuția unității la asigurările sociale”;

– 6452 “Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”;

– 6453 “Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”;

– 6456 ”Contribuția unității la schemele de pensii facultative”;

– 6457 ”Contribuția unității la primele de asigurare voluntară de sănătate”;

– 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”.

1.4.1.6 Alte cheltuieli de exploatare

Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare se ține cu ajutorul conturilor sintetice de grad I 652 ”Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător”, 654 ”Pierderi din creanțe și din debitori diverși” și 658 “Alte cheltuieli de exploatare”, respectiv subconturile:

– 6581 “Despăgubiri, amenzi și penalități”;

– 6582 “Donații și subvenții acordate”;

– 6583 “Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital”;

– 6588 “Alte cheltuieli de exploatare

Aceste conturi se debitează cu valoare cheltuielilor privind: taxele de mediu achitate, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate, cheltuielile efectuate în avans, pierderile de creanțe, diferențele din lichidarea datoriilor și creanțelor, despăgubirile, amenzile, și alte penalități datorate sau plătite, donațiile și subvențiile acordate, valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale sau corporale cedate sau scoase din evidență.

1.4.2. Cheltuieli financiare

În condițiile existenței unor cheltuieli de natura pierderilor legate de participații, investițiilor financiare cedate, diferențelor de curs valutar, dobânzilor, sconturilor acordate; se contabilizează cu ajutorul conturilor din grupa 66 “CHELTUIELI FINANCIARE”.

Contul 663”Pierderi din creanțe legate de participații”

Evidențiază pierderile din creanțe imobilizate, în debit se înregistrează valoarea pierderilor din creanțe imobilizate.

Contul 664 “Cheltuieli privind investițiile financiare cedate”

Reflectă cheltuielile privind investițiile financiare cedate, se debitează cu valoarea imobilizărilor financiare, cedate sau scoase din activ; diferențele favorabile dintre valoarea contabilă a investițiilor financiare pe termen scurt și prețul de cesiune.

Contul 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” reliefează cheltuielile privind diferențele de curs valutar, debitându-se cu:

-diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma încasării creanței ori în valută,

-diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanțelor la închiderea exercițiului financiar;

-diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea datoriilor în valută la încheierea exercițiului financiar;

-diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la încheierea exercițiului financiar a disponibilităților bancare în valută, disponibilităților în valută existente în casierie, precum și a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive și depozite pe termen scurt în valută;

-diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt, a acreditivelor și avansurilor de trezorerie în valută.

Contul 666 “Cheltuieli privind dobânzile” reflectă cheltuielile privind dobânzile, iar în debit se înregistrează:

-valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate;

-valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor încasate de la societăți din grupa;

-valoarea dobânzilor cuvenite asociațiilor pentru disponibilitățile depuse la unitate;

-valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operațiunile de cumpărare cu plata în rate,

-valoarea dobânzilor plătite, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente; valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Contul 667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” evidențiază cheltuielile privind stocurile acordate clienților, debitorilor sau băncilor și se debitează cu valoarea sconturilor acordate clienților, debitorilor sau băncilor.

Contul 668 “Alte cheltuieli financiare” reliefează cheltuielile financiare, altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă.

Acest cont funcționează similar celorlalte conturi din grupa 66 “Cheltuieli financiare”

1.4.3 Cheltuieli extraordinare

Cheltuielile din această categorie, așa cum reiese chiar din denumirea lor, reprezintă operații cu caracter de excepție, neavând legătură directă cu activitățile curente ale unității patrimoniale, de exploatare și financiară.

Ele se oglindesc în contabilitate cu ajutorul unui singur cont sintetic de gradul I, care se prezintă în continuare.

Contul 671 „Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare" este de activ și oglindește în debit valoarea pierderilor din calamități și din exproprieri de active, prin creditul conturilor de imobilizări corporale și necorporale sau de stocuri, după caz.

Totodată, se precizează că, pe seama cheltuielilor extraordinare, ca de altfel și a veniturilor extraordinare, ale exercițiului curent, se corectează și eventualele erori de natura cheltuielilor sau veniturilor provenite din anii anteriori. în asemenea situație se depune o declarație fiscală prin care se rectifică calculul impozitului pe profit aferent exercițiului financiar la care se referă eroarea constatată.

Cheltuielile extraordinare înregistrate se transferă în mod obișnuit în contul de rezultate, la sfârșitul lunii.

1.4.4 Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare

Contul 681 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere” ține evidența cheltuielilor de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustărilor pentru depreciere.

Cheltuielile cu amortizările și ajustările reprezintă contravaloarea deprecierilor ireversibile pe care le suportă activele imobilizate și cele circulante, iar provizioanele se constituie pentru riscuri și cheltuieli.

În debitul contului 681 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere” se înregistrează:

– valoarea provizioanelor constituite, inclusiv a celor corespunzătoare primelor ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale;

– amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale și corporale;

– valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale, constituite sau majorate;

– valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție, constituite sau majorate;

– valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor neîncasabile și a clienților dubioși, rău platnici sau în litigiu, constituite sau majorate.

Contul 681 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere” este dezvoltat pe următoarele subconturi:

– 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor ”;

– 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”;

– 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor ”;

-6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante ”.

1.4.5 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice.

Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" este un cont cu functie de activ.

In debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se inregistreaza:
– prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila (4426);

– taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal, predate cu titlu gratuit care depasesc limitele prevazute de lege, cea aferenta lipsurilor peste normele legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura (4427);

– decontarile cu bugetul statului privind impozite, taxe si varsaminte asimilate, cum sunt: diferentele de pret la gaze si titei obtinute din productia interna, impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum si alte impozite si taxe (446);
– datoriile si varsamintele de efectuat, catre alte organisme publice, potrivit legii (447).

Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" poate fi creditat in cursul perioadei, pentru operatiile in participatie, cu sumele transmise pe baza de decont.
La sfarsitul perioadei, soldul se transfera asupra contului de profit si pierdere (121).

Clasificarea cheltuielilor din punct de vedere fiscal

Din punctul de vedere al deductibilității, cheltuielile se împart în trei categorii: cheltuieli deductibile, cheltuieli cu deductibilitate limitată și cheltuieli nedeductibile.

Cheltuieli deductibile

De regulă, cheltuielile sunt deductibile numai dacă au fost suportate în vederea obținerii de venituri impozabile.

• Printre cheltuielile menționate specific de Codul fiscal ca fiind suportate în vederea generării de venituri impozabile se numără:

»» Cheltuielile suportate pentru marketing, studii de piață, promovarea pe piețele existente sau noi, participările la târguri și expoziții, în misiuni de afaceri, publicarea de broșuri proprii;

»» Cheltuielile suportate cu publicitatea sau în vederea promovării societății, produselor sau serviciilor, pe baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii de materiale necesare pentru difuzarea reclamelor, inclusiv produsele date ca eșantioane, pentru testarea produselor la unitățile de desfacere, precum și alte bunuri și servicii suportate în vederea stimulării vânzărilor;

»» Cheltuielile de cercetare și dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute ca active necorporale din punct de vedere contabil;

»» Cheltuielile cu protecția mediului și conservarea resurselor;

»» Cheltuielile cu îmbunătățirea administrării, IT, introducerea, întreținerea și dezvoltarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;

»» Cheltuielile cu scoaterea din gestiune a creanțelor neîncasate sunt integral deductibile în una din următoarele situații: dacă procedura de faliment împotriva debitorului a fost închisă pe baza unei decizii a instanței; dacă debitorul a decedat, iar creanțele nu pot fi recuperate de la succesori; dacă debitorul este dizolvat sau lichidat; dacă debitorul are dificultăți financiare majore, care îi afectează întregul patrimoniu;

»» Cheltuielile cu deplasarea și cazarea aferente călătoriilor de afaceri efectuate în România sau în străinătate de angajați și administratori, precum și persoanele cu posturi asimilate acestora (administratori pe bază de mandat și persoane detașate ale căror costuri sunt suportate de societatea românească); acestea includ și transportul angajaților spre/de la locul de muncă;

»» Cheltuielile cu instruirea profesională și dezvoltarea angajaților;

»» Cheltuielile suportate pentru protecția muncii, prevenirea accidentelor de muncă și bolile profesionale, contribuțiile de asigurări și primele de asigurări de risc profesional aferente;

»» Cheltuielile suportate pentru achiziționarea de ambalaje pe durata de viață utilă a acestora.

• Cheltuielile cu amenzile, dobânzile, penalitățile sau majorările datorate în cadrul contractelor comerciale.

Cheltuieli cu deductibilitate limitata

Aceasta categorie de cheltuieli reprezinta cheltuielile realizate de intreprindere indiferent de obiectul de activitate.

Ele nu se inscriu in totalitate in liniile directoare ale principiului conectarii cheltuielilor la venituri, deci rezultanta obtinerii de beneficii economice viitoare datorita realizarii lor este una de natura scriptica.

De aceea, cadrul legal–conceptual nu acorda deductibilitate integrala acestor cheltuieli, deoarece in aceste conditii s-ar afecta rezultatul unui exercitiu si, implicit, ceilalti indicatori fiscali, ca de exemplu impozitul pe profit si impozitul pe dividende.

Cea mai reprezentativa categorie de cheltuieli cu deductibilitate limitata este cea privind cheltuielile de protocol.

Notiunea de protocol este reprezentata din punct de vedere conceptual de cheltuielile realizate de intreprindere cu mediul exterior acesteia, ele nu reprezinta cheltuieli de natura a fi realizate de  intreprindere si care se pot inscrie in limitele de deductibilitate legala.

Daca prin cadrul fiscal nu s-ar impune o asemenea limita, intreprinderile ar fi libere sa realizeze cheltuieli de protocol pana cand valoarea cheltuielilor generale ar egala valoarea veniturilor totale.

Din aceasta situatie ar rezulta un impozit pe profitul nul, iar daca intreprinderea nu ar prezenta un rezultat sub forma de profit, nu ar putea repartiza dividende, care la randul lor trebuie impozitate.

Deci bugetul de stat ar fi privat de doua surse de finantare si anume impozitul pe profit si impozitul pe dividende.

cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;

suma cheltuielilor cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România și în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice (13 lei);

cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

Intră sub incidența acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile și protezele, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea contribuabililor; grădinițe, creșe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, precum și pentru școlile pe care le au sub patronaj.

În cadrul acestei limite, pot fi deduse și cheltuielile reprezentând: tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori și salariaților, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul, pentru salariații proprii și pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariații care au suferit pierderi în gospodărie și contribuția la fondurile de intervenție ale asociației profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;

perisabilitățile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice;

cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

cheltuielile cu provizioane,în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanțelor asupra clienților și rezerve legale, în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil;

cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută;

amortizarea, în limita prevăzută;

cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;

cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;

cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de legea locuinței, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferența nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriași/locatari;

cheltuielile pentru funcționare, întreținere și reparații ale unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți;

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații pentru autoturismelefolosite de angajații cu funcții de conducere și de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism pentru fiecare persoana fizica cu astfel de atribuții.

rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile ale acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat.

provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate clienților; provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanțelor asupra clienților, înregistrate de către contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

   1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;

   2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;

   3. nu sunt garantate de altă persoană;

   4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

   5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare și funcționare, de către instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ținut de Banca Națională a României, precum și provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;     

rezervele tehnice constituite de societățile de asigurare și reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare și funcționare, cu excepția rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării;

provizioanele de risc pentru operațiunile pe piețele financiare, constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare;

provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanțelor asupra clienților, înregistrate de către contribuabili, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

   1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;

   2. creanța este deținută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație;

   3. nu sunt garantate de altă persoană;

   4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

   5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.

provizioanele pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitelor de deșeuri, constituite de contribuabilii care desfășoară activități de depozitare a deșeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului, corespunzătoare cotei-părți din tarifele de depozitare percepute;

provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și reparare a parcului de aeronave și a componentelor aferente, potrivit programelor de întreținere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

Contribuabilii autorizați să desfășoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligați să înregistreze în evidența contabilă și să deducă provizoane pentru refacerea terenurilor afectate și pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenței dintre veniturile și cheltuielile din exploatare, pe toată durata de funcționare a exploatării zăcămintelor naturale.

Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalațiilor, a dependințelor și anexelor, precum și pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicată asupra diferenței dintre veniturile și cheltuielile înregistrate, pe toată perioada exploatării petroliere.

Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv.

Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.

Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale și rezerve reprezentând facilități fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor.

În cazul în care nu sunt respectate prevederile, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit și se stabilesc dobânzi și penalități de întârziere, de la data aplicării facilității respective, potrivit legii.

Nu se supun impozitării rezervele de influențe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităților în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de societăți comerciale bancare – persoane juridice române și sucursalele băncilor străine, care își desfășoară activitatea în România.

Prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înțelege și majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

Provizioanele constituite pentru creanțele asupra clienților, înregistrate de către contribuabili înainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile în limitele prevăzute, în situația în care creanțele respective îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

   a) nu sunt garantate de altă persoană;

   b) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

   c) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

   d) creanța este deținută asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisă procedura falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație;

   e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanța respectivă.

Cheltuielile nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal trebuie judecate cel putin din doua puncte de vedere.

In primul rand trebuie respectata regula fiscala potrivit careia sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal acele cheltuieli care sunt enumerate de Codul Fiscal, indiferent de natura activitatii desfasurate de o societate comerciala.

In al doilea rand, trebuie aplicat principiul conectarii cheltuielilor la venituri. 
Sub acest ultim aspect, varietatea cheltuielilor care sunt ocazionate de activitatea agentilor economici, in functie de natura activitatii pe care o desfasoara fiecare tip in parte, face imposibila o enumerare stricta a cheltuielilor care sunt considerate nedeductibile din punct de vedere fiscal. 

Din acest punct de vedere trebuie facut apel la doctrina, si anume trebuie aplicat principiul conectarii cheltuielilor la venituri, care impune recunoasterea in situatiile financiare numai a acelor cheltuieli care sunt ocazionate de desfasurarea curenta a activitatii societatii comerciale.

Alte cheltuieli pe care aceasta le ocazioneaza nu trebuie recunoscute in situatiile financiare.

Acest punct de vedere este unul mai mult de natura strict contabila. Dar, tinand cont de aspectul fiscal al acestei categorii, o intreprindere trebuie sa inregistreze toate documentele justificative care sunt realizate in numele acesteia, ceea ce inseamna ca unele dintre ele contin cheltuieli care nu sunt recunoscute.

Daca acestea trebuie contabilizate, la calculul impozitului pe profit ele trebuie eliminate din calcul, facand o baza de impozitare mai mare a profitului impozabil si implicit a impozitului pe profit pe care intreprinderea il datoreaza bugetului de stat. 

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalitățile sau majorările datorate către autorități străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente și/sau autorități străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepția majorărilor al căror regim este reglementat prin convențiile de evitare a dublei impuneri.

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor legale. Nu intră sub incidența acestor prevederi stocurile și mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

e) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile înregistrate de societățile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferențele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dețin participații, precum și de diferențele nefavorabile de valoare aferente obligațiunilor emise pe termen lung, cu excepția celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepțiile prevazute;

 j) cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;

l) alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepția prevederilor ;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate. În această situație, contribuabilii care scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

p) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

este în limita a 30/00 din cifra de afaceri;

nu depășește mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

r) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

s) cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4.000 euro annual;

Cheltuieli cu dobânzile și diferențe de curs valutar au un statut mai special fiind integral deductibile sau nedeductibile dupa caz.

Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare al capitalului este mai mic sau egal cu trei.

Gradul de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an și capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului și sfârșitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înțelege totalul creditelor și împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

În condițiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile și cu pierderea netă din diferențele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, până la deductibilitatea integrală a acestora.

În cazul în care cheltuielile din diferențele de curs valutar ale contribuabilului depășesc veniturile din diferențele de curs valutar, diferența va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, deductibilitatea acestei diferențe fiind supusă limitei stabilie mai sus.

Cheltuielile din diferențele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.

Dobânzile și pierderile din diferențe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obținute direct sau indirect de la bănci internaționale de dezvoltare și organizații similare, menționate în norme, și cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obținute de la instituțiile de credit române sau străine, instituțiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum și cele obținute în baza obligațiunilor admise la tranzacționare pe o piață reglementată nu intră sub incidența prevederilor prezentului articol.

În cazul împrumuturilor obținute de la alte entități, dobânzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; și

b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

În cazul unei persoane juridice străine care își desfășoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.

CAPITOLUL 2

Delimitari conceptuale privind organizarea contabilitatii veniturilor

2.1 Definirea notiunii de venit

In totalul veniturilor obtinute de o întreprindere, majoritatea o detin veniturile provenind din activitatea de exploatare, respectiv din vanzarea de produse sau marfuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii, potrivit specificului obiectului sau de activitate.

Venitul nu se poate obține decât prin corelarea producției obținute cu cerințele pieței, întrucât obținerea unei producții fără desfacere este un nonsens. Definirea conceptului de venit (ca și cel de cheltuială) este strâns legat de relațiile de proprietate, pe acestea întemeindu-se gestiunea.

În condițiile economiei de piață, factorul juridic este dominant în întreaga activitate a unității patrimoniale generatoare de cheltuieli și venituri.

Ca și în cazul cheltuielilor, veniturile, în concepția franceză, sunt reprezentate de totalitatea operațiilor economice care afectează întreprinderea prin mărimea activului, dacă se înregistrează în prealabil dreptul asupra clienților, sau prin diminuarea pasivului, cum ar fi, de exemplu, cazul diminuării provizioanelor dacă acestea rămân fără obiect.

O definiție mai simplistă prezintă veniturile ca totalitatea valorilor produse și vândute pe piață.

Termenul de venit este organic legat de cel de producție. Dar producția poate căpăta mai multe expresii, de unde și mărimi diferite de venituri, și anume: producția fabricată (neterminată și finită), producția vândută (vânzările), producția încasată.

Se remarcă faptul că o serie de venituri nu sunt generate de producție, de exemplu transferurile de valoare pe care unii terți le-au făcut în favoarea întreprinderii (subvenții, venituri financiare provenite de la filialele întreprinderii).

De aceea în U.S.A., pentru venituri generate de producție se utilizează termenul de venituri (revenus), iar pentru cele din afara producției, termenul de câștiguri (gains).

2.2. Contabilitatea curenta a fluxurilor de venituri

Conform IAS 18 venitul est fluxul brut de beneficii economice primite de o societate în cursul activității obișnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează prin creșteri ale capitalului propriu, altele decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la acest capital propriu.

IAS 18 se referă la veniturile din următoarele surse:

-vânzarea de bunuri

-prestarea de servicii

-utilizarea de către alte persoane a activelor întreprinderii, ceea ce duce la obținerea de dobânzi, redevențe și dividende

Nu este întotdeauna clară diferența dintre venituri și câștiguri. Câștigurile apar în urma unor tranzacții care sunt colaterale activităților de exploatare și care pot fi, uneori, semnificative.

De exemplu, sediul în care o societate își desfășoară activitatea poate fi vândut mai târziu pentru a realiza un profit din vânzare. O societate de investiții poate deține proprietăți pentru care acestea pot genera venituri din vânzare, atunci când proprietățile sunt vândute, câștigul rezultat va fi inclus în cifra de afaceri. O astfel de societate va include proprietățile deținute în categoria activelor curente.

În mod normal, alte întreprinderi înregistrează proprietățile deținute în categoria mijloacelor fixe și orice câștig din vânzarea lor va fi reflectat într-un cont care nu face parte din cifra de afaceri. În cazul în care există incertitudini cu privire la clasificarea activelor, este foarte important ca politica adoptată să fie prezentată clar și aplicată în mod consecvent.

2.3. Clasificarea veniturilor in contabilitatea financiara

Veniturile reprezinta cresterea beneficiilor economice in cursul perioadei contabile ca urmare a cresterii activelor/diminuarea datoriilor care genereaza cresterea capitalurilor proprii altele decat cele referitoare la aporturile aduse de actionari-asociati.

Similare veniturilor sunt si castigurile. Ele sunt generate din activitatile asimiliate activitatilor de baza ale intreprinderii.

Spre deosebire de venituri, castigurile sunt reflectate in contul de profit si pierdere la valoare lor neta.

2.3.1. Venituri din exploatare

Veniturile reprezintă bunuri materiale sau sume de bani care revin unei persoane fizice sau juridice în procesul repartiției și care sunt generate de desfășurarea unei activități din exploatarea unui teren și diminuarea sau anularea provizioanelor și din vânzarea activelor cedate din plasarea unui capital etc.

Potențialul economic al societăților comerciale și regiilor autonome, consecință a potențialului tehnic, productiv, comercial, managerial, este capacitatea acestora de a crea venituri ca unică sursă de acoperire a cheltuielilor și realizarea unui profit suficient pentru a asigura dezvoltarea și a împiedica emigrarea capitalului.

Veniturile din exploatare sunt formate din:

a) venituri din vânzarea produselor, a mărfurilor, lucrărilor executate și serviciilor prestate. În contabilitate aceste venituri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, a livrării lor pe bază de factură sau în alte condiții prevăzute în contract care atestă dreptul de proprietate a bunurilor respective asupra clienților.

Prin însumarea veniturilor rezultate din livrări de bunuri, executarea de lucrări și prestări de servicii se obține cifra de afaceri a întreprinderii. Producția vândută este evaluată la prețul de vânzare fără a se lua în calcul TVA adăugată, încasările de la clienți în vederea decontării ei la buget.

b) venituri din producția stocată reprezintă variația în plus (creștere) sau în minus (scădere) între valoarea la costul de producție efectiv a stocurilor de produse și a producției în curs de execuție și valoarea la preț de înregistrare a acestora neluând în calcul provizioanele pentru deprecieri constituite pentru aceste stocuri.

Variațiile de producție stocată se determină pentru fiecare formă de produse stocate (produs finit, rezidual, semifabricat) cât și pentru animale și păsări din producție proprie.

c) venituri din producție de imobilizări. Aceste venituri reprezintă costul lucrărilor respectiv cheltuielile efectuate de unitatea patrimonială pentru ea însăși

d) venituri din subvenții de exploatare reprezintă subvențiile primite pentru acoperirea diferențelor de prețuri la produsele subvenționate, pentru acoperirea pierderilor precum și alte subvenții (finanțarea activității de cercetare și alte finanțări) de care beneficiază unitatea patrimonială din partea statului, a colectivităților publice sau a altor unități patrimoniale.

e) alte venituri din exploatarea curentă cuprinde veniturile obținute din alte resurse cum sunt: veniturile din creanțe recuperate de la clienți și debitori diverși și alte venituri din exploatare.

2.3.1.1. Cifra de afaceri

Cifra de afacere este un indicator financiar de bază al activității întreprinderii care rezulta din însumarea veniturilor rezultate din vânzarea de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii, locații, chirii, studii, cercetări și alte venituri din exploatare.

Veniturile care cuprind cifra de afacere sunt legate de profilul principal al activității agenților economici și reprezintă cea mai mare pondere din cadrul veniturilor întreprinderii.

Cifra de afacere netă, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de bunuri și servicii ce intră în categoria activității curente după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite și taxe aferente.

Grupa 70 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de ”Cifra de afaceri” .În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:

Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” ține evidența vânzărilor de produse finite, animale și păsări, în credit se înregistrează prețul de vânzare al produselor finite vândute clienților și prețul de vânzare al produselor finite pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” reflectă veniturile din vânzare semifabricatelor, se creditează cu prețul de vânzare al semifabricatelor vândute clienților și prețul de vânzare al semifabricatelor pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” ține evidența veniturilor din vânzarea produselor reziduale, în credit se înregistrează prețul de vânzare al produselor reziduale, vândute clienților și prețul de vânzare al produselor reziduale pentru acre nu s-au întocmit facturi.

Contul 704 ”Venituri din lucrări executate și servicii prestate” reliefează veniturile din lucrările executate și servicii prestate, se creditează cu tarifele lucrărilor executate și serviciile prestate, facturate clienților; tarifele lucrărilor executate și serviciilor prestate pentru care nu s-au întocmit facturi; venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau exercițiului în curs; tarifele lucrărilor executate și serviciilor prestate, încasate în numerar.

Contul 705 “Venituri din studii și cercetări” evidențiază veniturile din studii și cercetări, iar în credit se înregistrează: valoarea studiilor și a contractelor de cercetare, facturate clienților și valoarea studiilor și a contractelor de cercetare pentru care nu s-au întocmit facturi .

Contul 706 “Venituri din redevențe ,locații de gestiune și chirii” reflectă veniturile din redevențe, locații de gestiune și chirii, în creditul contului se înregistrează:

-valoarea redevențelor din concesiuni, a locațiilor de gestiune, chiriilor facturate către concesionari, locatari, chiriași;

-valoarea redevențelor pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune, a chiriilor pentru care nu s-au întocmit facturi;

-sumele datorate de personal, reprezentând chirii care se fac venituri ale persoanei juridice;

-venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau exercițiului în curs;

-sumele încasate reprezentând valoarea redevențelor datorate pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune și a chiriilor, precum și pentru folosirea brevetelor, mărcilor și a altor drepturi similare .

Contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” oglindește veniturile din vânzarea mărfurilor, se trec în creditul contului: prețul de vânzare al mărfurilor pentru care nu s-au întocmit facturi; sumele încasate în numerar din vânzarea mărfurilor.

Contul 708 “Venituri din activități diverse” reflectă veniturile din diverse activități cum sunt: comisioane, servicii prestate în interesul personalului, punerea la dispoziția terților a personalului unității, venituri din valorificarea ambalajelor, precum și alte venituri realizate din relațiile cu terții, în credit se înregistrează:

-sumele facturate clienților, reprezentând venituri din activități diverse;

-sumele datorate de personal reprezentând consumuri efectuate pentru acesta și care se fac venituri ale unității;

-sumele încasate de la terți, reprezentând venituri din activitățile diverse;

-venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau exercițiului în curs.

2.3.1.2. Variatia stocurilor

Contul 711 “Variația stocurilor” evidențiază costul de producție al producției stocate, precum și a variației acesteia, în credit se înregistrează:

-la sfârșitul perioadei (lunar) costul produselor, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție;

-costul de producție sau prețul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite și produselor reziduale obținute, la finele perioadei, precum și diferențele dintre prețul prestabilit și costul de producție aferent;

-costul de producție sau prețul de înregistrare al păsărilor obținute din producție proprie și diferențele de preț aferente, în debitul contului se înregistrează :reluarea produselor, lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la începutul perioadei;

-costul de producție sau prețul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor și păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum și diferențele de preț aferente.

2.3.1.3. Venituri din productia de imobilizari

Activitatea de producție a unui agent economic, poate uneori depăși granițele specifice obiectului său de activitate, extinzandu-se și asupra unor activități conexe constand:

– construcția sau modernizarea in regie proprie a clădirilor;

– modernizarea instalațiilor și utilajelor realizate prin efort propriu;

– finalizarea unor cercetări și proiecte proprii etc.

In toate aceste cazuri este vorba despre costul unor lucrări și cheltuieli efectuate de entitate pentru ea insăși, care se inregistrează ca active imobilizate corporale sau necorporale pe de o parte și ca venituri din producția de imobilizări pe de altă parte. Aceste venituri se reflectă in contabilitate cu ajutorul conturilor din gr. 72 „Venituri din producția de imobilizări” astfel:

721 „Venituri din producția de imobilizări necorporale”

722 „Venituri din producția de imobilizări corporale”.

Aceste conturi de venituri au rolul de a contrabalansa (echilibra) cheltuielile de producție generate de realizarea investițiilor și obținerea prin efort propriu a imobilizărilor necorporale sau corporale.

Contul 721 “Venituri din producția de imobilizări corporale” reflectă veniturile din producția de imobilizări necorporale, se creditează cu valoarea imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu.

Contul 722” Venituri din producția de imobilizări corporale” reliefează veniturile din producția de imobilizări corporale, în credit se înregistrează: costul de producție al amenajărilor de terenuri, realizate pe cont propriu și costul de producție al celorlalte imobilizări corporale realizate pe cont propriu, precum și al investițiilor efectuate la cele existente.

2.3.1.4. Venituri din subventii de exploatare

Pe langă subvențiile pentru investiții (ct 133), intreprinderile pot beneficia și de subvenții de exploatare pentru acoperirea unor cheltuieli (subvenționarea locurilor de muncă in cazul angajării de absolvenți și șomeri etc.) pentru completarea cifrei de afaceri (subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț la anumite bunuri și servicii) etc.

Contabilizarea subvențiilor de exploatare se realizează cu ajutorul contului 741 „Venituri din subvenții de exploatare” .

Contul 741 “Venituri din subvenții de exploatare” relevă evidența subvențiilor și împrumuturilor nerambursabile cuvenite persoanei juridice în schimbul respectării anumitor condiții referitoare la activitatea de exploatare a acesteia, se creditează cu subvențiile de exploatare primite sau ce urmează a fi primite pentru acoperirea pierderilor și diferențelor de preț.

2.3.1.5. Alte venituri din exploatare

In activitatea de exploatare curentă, entitățile pot realiza de asemenea venituri din creanțe reactivate și alte sume incasate sau de incasat pentru debite datorate de salariați sau terțe persoane juridice sau fizice ca despăgubiri, penalități etc.

Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul conturilor din gr. 75 „Alte venituri din exploatare” cu următoarea structură:

754 „Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși”

758 „Alte venituri din exploatare”

Contul 754 “Venituri din creanțe reactivate” evidențiază creanțe reactivate privind clienții și debitori diverși, se creditează cu veniturile din creanțele reactivate.

Contul 758 “Alte venituri din exploatare” reflectă veniturile realizate din alte surse decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri ale activității de exploatare.

2.3.2. Venituri financiare

În condițiile existenței unor venituri de natura celor din imobilizări financiare, investițiilor financiare pe termen scurt, diferențelor de curs valutar, dobânzilor, sconturilor primite; se contabilizează cu ajutorul conturilor din grupa 76 “VENITURI FINANCIARE”.

Contul 761 “Venituri din imobilizări financiare” reflectă veniturile din imobilizări financiare (titluri de participare, interese de participare și alte titluri imobilizate),în credit se înregistrează dividendele aferente titlurilor imobilizate și valoarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a reinvestirii dividendelor .

Contul 761 “Venituri din investiții financiare pe termen scurt” ține evidența veniturilor din investiții pe termen scurt, se creditează cu dividendele aferente investițiilor financiare pe termen scurt.

Contul 763 “Venituri din creanțe imobilizate” reliefează veniturile din creanțe imobilizate, iar în creditul se înregistrează dobânda aferentă creanțelor imobilizate cedate.

Contul 764 “Venituri din investiții financiare cedate” reflectă veniturile nete rezultate din vânzarea titlurilor de plasament, creditându-se cu prețul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate și câștigul rezultat din vânzarea investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mare decât valoarea contabilă.

Contul 765 “Venituri din diferențe de curs valutar”, evidențiază veniturile din diferențe de curs valutar.

Contul 766 “Venituri din dobânzi”, ține evidența veniturilor financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilitățile din conturile bancare, pentru împrumuturile acordate sau pentru livrările pe credit.

Contul 767 “Venituri din sconturi obținute” reflectă veniturile din sconturile obținute de la furnizori și alți creditori. Se creditează cu valoarea sconturilor obținute de la furnizori și alți creditori. Se creditează cu valoarea sconturilor obținute de la furnizori sau alți creditori.

Contul 768 “Alte venituri financiare” ține evidența veniturilor financiare, altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă .Acest cont funcționează similar celorlalte conturi din grupa 76 “Venituri financiare.

2.3.3. Venituri extraordinare

Veniturile extraordinare reprezintă acele venituri care sunt legate de activitatea normală, curentă a unității patrimoniale. Acestea cuprind veniturile din subvenții pentru evenimente extraordinare si altele similare.

Grupa 77 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de venituri extraordinare. În cadrul acestei grupe întâlnim un singur cont: 771 ”Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare”.

Contul 771 ”Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare” ține evidența veniturilor care nu sunt legate de activitatea normală, curentă anuității, dar se refera la operații de exploatare.

Evidențiază subvențiile primite sau de primit drept compensație pentru pierderi înregistrate de o societate ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare.

2.3.4. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare

CONTUL 781 “Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare“ ține evidența veniturilor obținute din diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor corporale și necorporale, pentru deprecierea activelor circulante. În credit se înregistrează: sumele reprezentând diminuarea sau anulare a provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli care privesc exploatarea; sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor ,sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție, sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea creanțelor –clienți.

2.4. Clasificarea veniturilor din punct de vedere fiscal

2.4.1. Venituri impozabile

Potrivit art. 41 din Codul fiscal, categoriile de venituri supuse impozitării sunt următoarele:

– venituri din activități independente care cuprind venit comercial, profesii libere și din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual sau într-o formă de asociere,

– venituri din salariu care reprezintă venituri în bani , în natură obținute de la o persoana fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă,

– venituri din cedarea folosinței bunurilor care constau în veniturile în bani și/sau în natură din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar, uzufructuar sau alt detonator legal, altele decât veniturile din activități independente (art. 61 din Codul fiscal)

– venituri din investiții în care se includ dividendele, veniturile impozabile din dobânzi, ca din transferul titlurilor de valoare, veniturile din operațiuni de vânzare-cumpărare de valută Ia termen, pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni similare și veniturile din lichidarea unei persoane juridice (art. 65 din Codul fiscal)

– venituri din pensii care reprezintă sume de bani primite ca pensii de Ia fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de Ia bugetul de stat

– venituri din activități agricole provenind din efectuarea următoarelor:

a) cultivarea florilor, legumelor și zarzavaturilor, în sere și solare; b) cultivarea și valorificarea arbuștilor, plantelor decorative și ciupercilor; c) exploatarea pepinierelor viticole și pomicole și altele asemenea; d) valorificarea produselor agricole obținute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unități specializate pentru colectare, unități de procesare industrială sau către alte unități, pentru utilizare ca atare (art. 71 din Codul fiscal)

– venituri din premii și din jocuri de noroc care reprezintă, pe de o parte veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute Ia alin. 42 lit. t) și u) din Codul fiscal și cele din promovarea produselor sau serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii, iar pe de altă parte câștigurile realizate ca urmare a participării Ia jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot (art. 75 din Codul fiscal)

– venituri din transferul proprietăților imobiliare care reprezintă veniturile obținute în urma transferului dreptului de proprietate și al desmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții (art. 77 din Codul fiscal);

– venituri din alte surse care cuprind: a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație de generatoare de venituri din salarii

b) câștiguri primite de Ia societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare; c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale; d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;

e) venituri primite de persoanele fizice din activități desfășurate pe baza contractelor/convențiilor civile, încheiate potrivit Codului civil (art. 78 din Codul fiscal).

2.4.2. Venituri neimpozabile

Potrivit art. 42 din Codul fiscal veniturile neimpozabile se pot grupa în mai multe categorii după cum urmează108:

– venituri având caracter de ajutor:

a) ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială,acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și din alte fonduri publice, precum și cele de aceeași natură primite de Ia alte persoane, cu excepția indemnizării pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri impozabile îndemnizațiile pentru: risc material, maternitate, creșterea copilul și îngrijirea copilului bolnav, potrivit Iegii; b) pensiile pentru invalizi de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuții obligatorii Ia un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de Ia bugetul de stat:

c) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozițiilor legale în vigoare; d) drepturile în bani și în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenții și elevii unităților de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și persoanele civile, precum și cele ale gradațiilor și soldaților concentrați sau mobilizați;

e) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru instituționalizat; f) subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri, dacă subvențiile

sunt acordate în conformitate cu legislația în vigoare; g) veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii și văduvele de război, accidentații de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de Ia 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmașii eroilor-martiri, răniților, luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, și persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de Ia 6 septembrie 1940 până Ia 6 martie 1945;

– venituri reprezentând despăgubiri: a) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri,sume asigurate, precum și orice alte drepturi, b) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și pentru cazurile de invaliditate sau deces;

– venituri ale sportivilor: a)premii obținute de sportivii medaliați Ia campionatele mondiale, europene și Ia jocurile olimpice; b)premiile, primele și îndemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanță: clasarea pe podiumul de premiere Ia campionatele europene, campionatele mondiale și jocurile olimpice, precum și calificarea și participarea Ia turneele finale ale campionatelor mondiale și europene, prima grupă valorică, precum și Ia jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive; c) primele și îndemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți de legislația în materie, în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale ale loturilor reprezentative a României;

– veniturile unor categorii de persoane nerezidente: a) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor de consulare pentru activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, în condiții de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale Ia care România este parte;

b) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare; c) veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internationale din activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, cu condiția ca poziția acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe; d) veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanta desfășurată în România, în conformitate cu acordurile de finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale și organizații neguvernamentale; e)veniturile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în România, în calitate de corespondenți de presă, cu condiția reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri din astfel de activități și cu condiția ca poziția care acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

– alte venituri:a) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat, b) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, altele decât câștigurile din transferul titlurilor de valoare; c) sumele sau bunurile primite cu titlu de moștenire ori donație, d) veniturile din agricultură și silvicultură, e) premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România.

CAPITOLUL 3

Prezentarea generala a societatii

3.1. Date informative

Societatea comerciala GAVCO SRL din Ploiesti, are forma unei societati comerciale cu raspundere limitata, infiintata conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale.

Societatea este persoană juridică română, iar obligațiile ei sunt garantate cu capitalul social, având numărul de înmatriculare în Registrul Comerțului J29/1064/1994 si are ca asociat unic in persoana domnului Gavrila Constantin.

In present, sediul social al societatii este in judetul Prahova, localitatea Ploiesti, str. Erou Arhip. Nicolae, nr.8,bl.59, ap.29, si are codul unic de inregistrare fiscal RO 5562352, fiind platitor de TVA de la inceput ,depunand decont de TVA lunar.

Obiectul principal de activitatea conform statutului de socieatate si actelor constitutive, il reprezinta activitatea de morarit si panificatie, cod CAEN 1061. Pe langa activitatea principala societatea desfasoara si activitati de comert produse proprii si alte produse agroalimentare.

Administratorul societatii conform actelor constituite este reprezentata de domnul Gavrila Constantin, pe perioada nedeterminata.

Capitalul social al societatii este in suma de 50000 lei, contravaloarea a 500 de parti sociale cu o valoare nominal de 100 lei, reprezentand aportul la capitalul social a asociatului Gavrila Constantin.

Societatea efectueaza operatiuni de incasari si plati, prin contul de virament RO63RZBR0000060000115077 deschis la Raiffeisen Bank, filiala Ploiesti.

3.2. Scurt istoric

De la infiintare pana in prezent, societatea a deschis si a functionat in urmatoarele puncte de lucru:

-Com. Gheorghita – activitate de morarit

-Com. Lipanesti – activitate de brutarie si magazin de desfacere produse proprii si alte produse alimentare

-Com. Magurele – magazin alimentar

-Com. Sipot – magazin alimentar

-Ploiesti, str. Elena Doamna – magazin alimentar

Societatea are in patrimoniu:

3 cladiri:

Com. Gherghita – moara

Com. Lipanesti – brutarie

Ploiesti – cladire magazine,

Utilaje si echipamente tehnologice de specialitate:

Instalatie moara,

Echipament tehnologic de brutarie

Birotica

Mijloace de transport:

2 camioane

2 autospeciale

2 autoturisme.

De asemeni, societatea are in derulare 2 contracte de leasing cu BCR leasing si IMPULS leasing, pentru achizitionarea unei autoutilitare si un autoturism, inregistrat in contul 167.

3.3. Obiectivele societatii

Pe scurt activitatea societatii comerciale se desfasoara dupa cum urmeaza:

Aprovizionarea cu materie prima, grau, de la furnizori, care este procesat in moara proprie, produsele finite fiind 75% faina, 22% tarate si 3% impuritati.

Produsele finite sunt valorificate atat pentru productia proprie de brutarie, cat si prin vanzare prin magazinele proprii, sau cu facturi catre diversi clienti.

Faina transferata in brutarie este procesata si rezulta diverse specialitati de paine care sunt valorificate pe baza de factura catre diversi clienti sau vandute direct prin magazinele proprii.

Activitatea de comert cu alte produse alimentare se realizeaza prin aprovizionarea pe baza de factura de la diversi furnizori de produse diferite si receptionate, si stabilirea pretului de vanzare prin adaugare la pretul de cumparare a unui adaos cuprins intre 0-30% in functie de zona de desfacere.

3.4. Organigrama societatii

Pentru desfasurarea activitatii conform actelor constitutive, societatea are angajate un numar de 26 persoane cu contracte de munca pe perioada nedeterminata, din care:

Director -2

Contabil -1

Vanzator -5

Brutar -10

Morar -2

Ingrijitor -1

Laborant -2

Instalator -1

Sofer -2

3.5. Structura personalului firmei

Directorul administrativ planifica, conduce si coordoneaza serviciile administrative ale organizatiei, cum ar fi inregistrarea, colectarea si arhivarea informatiilor, distribuirea postei, operatorii de telefonie si receptionistii etc. Poate superviza planificarea amplasamentelor si activitatile de intretinere si curatenie, custodia, paza si protectia, protocol.

Contabilul se ocupa de intocmirea si completarea documentelor primare contabile, contarea operatiunilor patrimoniale, efectuarea de calcule contabile specifice, completarea registrelor contabile, intocmirea balantei de verificare, evaluarea patrimoniala, intocmirea bilantului contabil, precum si intocmirea / semnarea / transmiterea altor documente specifice (declaratii fiscale etc.).

Vanzatorul se ocupa in principal cu comunicarea cu clientii magazinului (punctului de vanzare), organizarea cadrului general de deschidere si inchidere a activitatii magazinului (punctului de vanzare), efectuarea vanzarii, incasarea contravalorii marfii, prezentarea produselor si serviciilor aferente vanzarii, promovarea imaginii magazinului (punctului de vanzare), mentinerea stocurilor si necesarului de monetar de rezerva, verificarea stocurilor cu vanzarile, intocmirea documentelor specifice activitatii de vanzare (intocmire NIR,monetare,raport de gestiune)

Brutarul se ocupa in principal cu receptia, depozitarea, pregatirea si dozarea mteriilor prime si a materialelor necesare produselor de panificatie, urmarirea fermentarii si prelucrarii aluatului, framantarea aluatului, asistarii coacerii produselor de panificatie, precum si pregatirea produselor in vederea livrarii.

Morarul se ocupa in principal cu receptia calitativa si cantitativa a materiilor prime si a materialelor, depozitarea si transportul materiilor prime, materialelor si a produselor finite, pregatirea materiilor prime in vederea macinarii, macinarea cerealelor, cernerea, pregatirea loturilor de faina in vederea livrarii, ambalarea si etichetarea produselor finite.

Laborantul face receptia calitativa a materiei prime, auxiliare si a ambalajelor care sosesc in fabrica si are obligatia de a anunta seful ierarhic neconformitatii intervenite in cadrul receptiei, controleaza calitatea produselor finite sa fie in conformitate cu specificatiile tehnice aprobate si opreste, prin marcare, de la livrare catre clienti eventualele produse neconforme,determinarea parametrilor calitativi la produsele intermediare in toate punctele de control pe fiecare proces tehnologic,efectueaza analiza mostrelor de grau/porumb predate de aprovizionare la moara pilot,face cantarirea amelioratorilor conform retetelor de fabricatie, prin sondaj verifica greutatea produselor preambalate privind livrarea loturilor necorespunzatoare;face controlul modului si conditiilor de depozitare a materiilor auxiliare,este direct raspunzator de corectitudinea analizelor efectuate si de interpretarea acestora, precum si de modul de arhivare,respecta procedurile aprobate si a instructiunilor de lucru.

Ingrijitorul de cladiri se ocupa in principal cu pregatirea operatiilor de curatare a cladirilor, curatarea propriu-zisa a acestora, precum si cu utilizarea si intretinerea echipamentelor de lucru.

Inginerul instalator presteaza activitati de tipuri foarte diferite de inginerie generala in uzinele care produc piese, unde munca cere deprinderi tehnice de ordin general si mai putin o specializare ingusta.

Soferul de transport marfuri executa transporturi rutiere de marfuri in trafic national respectiv transport grau,faina,tarate,paine si in anumite cazuri transport de marfa.

3.6. Clienti si furnizori

FURNIZORII

Aprovizionarea de la furnizori cu materii prime, materiale, energie, apă și alte utilități specifice activității societății comerciale se realizează prin intermediul serviciului aprovizionare, care întocmește și nota de intrare recepție.

Plata furnizorilor se face de către serviciul financiar pe baza facturii primite de la furnizor, iar la serviciul contabilitate se realizează înregistrarea în jurnalul de cumpărări.

Principalii furnizori sunt:

SC MULTIAGRO SRL- SLOBOZIA

SC PROGRESU SRL- SF. GHEORGHE

SC AGRIMEC SA- CONSTANTA

SC CONCEREAL SA- PLOIESTI Furnizori de grau

SC ROMPAN SA- BUCURESTI

Societatea Agronoma 20 MAI- CIORANI

Societatea Agronoma Spiculet- GHERGHITA

SC BOM SRL- PLOIESTI Furnizori de drojdie

SC MARATHON SRL- PLOIESTI

SC ESAROM SRL- NEAMT Furnizori de ingrediente

CLIENTII

În cadrul serviciului de contabilitate se întocmesc facturile, precum și descărcarea gestiunii pentru marfa vanduta, atat pe baza de facturi cat si monetar.

Principalii beneficiari ai societății sunt:

SC VOIPAN SRL- CAMPINA

SC ANASTATE SRL- BAICOI

SC TEJU SRL- BAICOI Clienti faina

SC CELFORI SRL- CAMPINA

SC ALKAN TRADING SRL- BUCOV

Diverse persoane fizice –clienti magazine

ALTI PARTENERI

In afara legaturilor pe care le are cu furnizorii si cu clientii, GAVCO SRL PLOIESTI, mai are relatii cu Raiffeisen Bank, unde are cont deschis in lei si prin intermediul caruia realizeaza toate operatiile de incasari si plati, precum si cu Administratia Financiara Ploiesti, in ceea ce priveste declararea si achitarea obligatiilor catre bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat si buget local.

CAPITOLUL 4

Studiu de caz privind contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor la S.C. GAVCO S.R.L.

4.1. Contabilitatea cheltuielilor

Activitatea de exploatare cuprinde toate operațiile economice și comerciale privind aprovizionarea, producția și desfacerea bunurilor, lucrurilor și serviciilor. De asemenea sunt incluse și operațiile privind investițiile, prin care se realizează producția și construcția proprie de mijloace fixe.

4.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare la SC GAVCO SRL

Cheltuieli privind stocurile

Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele consumabile, energia, apa, precum și mărfurile.

Ca metode de contabilizare se pot utiliza :

metoda inventarului intermitent,

metoda inventarului permanent.

Metoda inventarului intermitent

Această metodă se materializează în faptul că ieșirile (E) nu se calculează pe bază de documente justificative de ieșire ci se stabilesc pe bază de diferență între mărimea stocurilor inițiale (Si) plus intrările (I) și stocurile finale determinate pe baza inventarierii efective (Sf). Cum stocul final inventariat efectiv la sfârșitul unei perioade (care poate fi luna calendaristică) este egal cu stocul inițial luat în calcul pentru perioada următoare, iar intrările sunt contabilizate document cu document, ieșirile reprezintă un rezultat calculat prin formula următoare.

În cazul utilizării acestei metode, se renunță la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidențierea intrărilor și ,respectiv, a recalculării stocurilor scriptice după fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul și sfârșitul lunii, iar intrările de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare, la cost de achiziție, preț de factură sau preț prestabilit, după caz. La sfârșitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere și se înregistrează în conturile de stocuri inițiale ale lunii următoare și ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare.

Metoda inventarului intermitent constă în:

înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri, din cursul unui exercițiu financiar, direct în conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,

regularizarea stocurilor la finele exercițiului financiar pe bază de inventare faptice prin:

– destocarea stocului inițial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza că acesta s-a consumat în cursul exercițiului financiar,

– restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercițiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.

Folosirea acestei metode presupune:

– utilizarea ca prețuri de înregistrare în contabilitate a stocurilor, a costului de achiziție pentru bunurile achiziționate din afara unității și respectiv a prețurilor de producție pentru bunurile obținute din producție proprie;

– nu trebuie utilizate conturi de diferențe de preț aferente stocurilor;

– nu este necesară organizarea unei contabilități analitice a stocurilor.

Tipurile de înregistrări în cazul acestei metode sunt:

– Preluarea la cheltuieli, la deschiderea exercițiului, a stocurilor inițiale de materii prime, materiale și mărfuri:

– Înregistrarea cumpărărilor de stocuri efectuate în cursul exercițiului:

– Preluarea ca stocuri, la închiderea exercițiului, a stocurilor determinate și evaluate pe baza de inventar:

Această procedură este specifică firmelor mici și mijlocii unde există posibilitatea de urmărire și control al mișcării, integrității și gestiunii stocurilor de către conducerea întreprinderii, prin inventarierea efectivă la sfârșitul fiecărei perioade. Este o procedură mai rapidă, mai ieftină dar mai puțin riguroasă.

Metoda inventarului permanent

Specifică marilor firme sau celor cu grijă sporită față de risipă, dispariție, furt această procedură de urmărire, calcul și control al stocurilor deși mai costisitoare, asigură rapiditate în urmărirea stocurilor, o gestionare riguroasă și un control operativ, inopinat asupra integrității stocurilor.

Folosirea acestei metode presupune:

utilizarea fiecăruia dintre prețurile de înregistrare a stocurilor,

folosirea conturilor de diferențe de preț aferente stocurilor,

conducerea unei contabilități analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitică.

Când se folosește metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate în cursul exercițiului se înregistrează prin articolul contabil:

În sfera materialelor se înscrie o gamă largă de elemente, care se diferențiază în anumite limite prin caracteristici comportamentale, care impun desfășurarea contului 602 Cheltuieli cu materialele consumabile , în conturi sintetice de gradul II, astfel:

Contul 604

“Cheltuieli privind materialele nestocate“ înregistrează toate materialele consumabile, aprovizionate de la furnizori, dar nestocate de întreprindere, aferente exercițiului în curs, care nu trec printr-un cont de gestiune (inventar).

Pe baza bonurilor de consum, se înregistrează ieșirile de materii prime și materiale consumabile:

Se înregistrează consumul de energie și apă, pe baza facturilor primite de la furnizori:

Pe baza jurnalelor pentru vânzarea mărfurilor se înregistrează descarcărea gestiunii pentru mărfurile vândute:

Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți

Sunt grupate în două categorii:

a) Cheltuieli privind lucrările și serviciile ocazionate direct de desfășurarea activităților, în ansamblu, a întreprinderii cum sunt: lucrările de întreținere și reparații, redeverențele, locațiile de gestiune și chiriile; primele de asigurare; studiile și cercetările.

Toate aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 61 “Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”.

b) Cheltuieli privind lucrările și serviciile legate direct de activitățile de ansamblu desfășurate de întreprindere cum sunt: colaborările cu terții; comisioanele și onorariile; protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări; poștă și telecomunicații; alte servicii executate de terți.

Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”.

Precizare:

Cheluielile privind transportul și cazarea salariaților, ocazionate de delegarea, detașarea și deplasarea acestora în țară și străinătate, sunt deductibile fiscal la nivelul sumelor efective, constatate prin documente justificative.

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit.

Se înregistrează cheltuieli cu intretinere si reparatii, redevențele, locațiile de gestiune și chiriile, precum și cheltuielile poștale, pe baza facturilor primite de la furnizori :

Pe baza exrtasului de cont primit de la B.R.D., se înregistrează comisionul unității bancare:

Cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate

O categorie distinctă de cheltuieli, care prin natura lor se deosebesc de celelalte cheltuieli analizate anterior, o constituie cele care se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 635 ” Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”.

a) Impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice sub formă de: prorată din TVA deductibilă devenită nedeductibilă; TVA colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit (donatii), cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură; diferențele de preț la gaze și țiței obținute din producția internă; impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, asupra mijloacelor de transport, taxa de firmă și alte impozite și taxe:

b) Datorii și vărsăminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, cum sunt: fondul special pentru sănătate, de risc și accidente, pentru persoane cu handicap, fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea drumurilor publice.

Pe baza statului de salarii aferent lunii decembrie, se înregistrează contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale 0.5%:

Cheltuielile cu personalul

Contabilizează cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile privind asigurările și protecția socială. Înregistrarea contabilă este de forma :

Pe baza statului de salarii din luna decembrie, se înregistrează salariile brute, contribuțiile la asigurările sociale 20,8%, la fondul de șomaj 0,5% și asigurările sociale de sănătate datorate 5,2% de angajator:

Alte cheltuieli de exploatare

În activitatea de exploatare curentă, pe lângă categoriile și felurile de cheltuieli analizate anterior, se pot ocaziona și alte cheltuieli, cum sunt cele aferente pierderilor din creanțe suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor și creanțelor, valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoși din evidență, valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate sau plătite, valoarea donațiilor, subvențiilor și sponsorizările acordate.

Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea:

Conform procesului verbal, se înregistrează amenda primită:

4.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare la SC GAVCO SRL

În categoria de cheltuieli financiare se cuprind toate cheltuielile privind pierderile de creanțe legate de participații, cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferențele de curs valutar din operațiile curente și disponibilitățile în devize la încheierea exercițiului financiar; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite și altor datorii privind exercițiul în curs; sconturile acordate clienților, alte cheltuieli financiare.

Toate operațiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare” .

Cheltuieli privind investitiile financiare cedate

Cheltuieli privind investițiile financiare cedate reprezintă diferența nefavorabilă între valoarea contabilă dintre valoarea contabilă a investițiilor financiare pe termen scurt și prețul de cesiune (preț de vânzare mai mic decât cel de cumpărare). Se contabilizează prin formula:

Cheltuieli privind diferențele de curs valutar

Cheltuieli privind diferențele de curs valutar cuprinde diferențele nefavorabile de curs valutare rezultate în urma lichidării datoriilor și creanțelor în devize ale întreprinderii. Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină este înregistrată la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua negocierii, cursul din ziua acceptării comenzii, cursul de la data transferului de proprietate, cursul de la data facturării sau cursul din ziua contabilizării facturii. Diferența dintre cursul reținut pentru contabilizare și cursul din ziua plății/încasării reprezintă un câștig sau o pierdere înscrisă în veniturile sau cheltuielile financiare .

În cazul creanțelor cheltuielile privind diferențele nefavorabile de curs valutar apar în situația în care valoarea de contabilizare din momentul derulării operației este mai mare decât valoarea la cursul zilei din momentul încasării creanței. Pentru datorii, diferențele nefavorabile apar în situația inversă.

Conform facturii fiscale se înregistrează diferența de curs valutar aferent leasingului financiar:

Cheltuieli cu dobânzile

Agentul economic, ca beneficiar al împrumuturilor și datoriilor asimilate, se află în postura de plătitor de dobânzi, care pentru el reprezintă o cheltuială financiară și pe care o reflectă cu ajutorul contului 666 “Cheltuieli privind dobânzile”.

Marimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii (simplă sau compusă), mărimea creditului și durata de rambursare.

Dacă se aplică dobânda simplă, relația de calcul a dobânzii (D) este:

D= C x t x r

100

în care:

C – este capitalul împrumutat,

t – timpul de rambursare

r – rata dobânzii.

În situația în care se aplica dobânda compusă, relația de calcul a dobânzii (D) este:

D = Ct – Co

în care:

Ct – capitalul fructificat la termenul t

Co- capitalul inițial

Se înregistrează cheltuielile cu dobânda:

Cheltuieli privind sconturile acordate

Cheltuielile privind sconturile acordate în cadrul relațiilor de decontare cu clienții, inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care decontarea se face înainte de termen, se contabilizează prin relația:

Mărimea scontului (S) este egală cu:

S = Vn x (t/360) x r

100

în care:

Vn- reprezintă valoarea nominală a creanței

t – timpul în zile

r – rata scontului

Alte cheltuieli financiare

Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă.

4.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere la SC GAVCO SRL

Amortizarea reprezintă procesul financiar de includere în cheltuieli a unei părți din valoarea imobilizărilor. Un aspect caracteristic acestei operațiuni îl reprezintă fapul că nu au antrenat și nici nu vor antrena într-un viitor apropiat un schimb de mijloace bănești decât pentru valoarea de intrare inițiala, în cazul în care imobilizările au fost achizitionate, în timp ce pentru plusul de valoare care a rezultat cu ocazia reevaluării, unitatea nu a efectuat nici o contraprestație bănească.

În aceeasi categorie de cheltuieli se încadreaza și cele efectuate cu prilejul constituirii, respectiv majorării provizioanelor, fapt care a necesitat urmărirea lor cu ajutorul grupei distincte de cheltuieli 68 „Cheltuieli cu amortizările și provizioanele”.

În cadrul aceste grupe, cheltuielile cu amortizările și provizioanele sunt reflectate în raport cu natura activității la care se referă și anume: de exploatare și financiare.

Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relația:

Precizare:

În ceea ce privește cheltuielile cu provizioanele, sunt deductibile fiscal numai în situațiile în care sunt nominalizate expres de reglementările de natura fiscală.

Se înregistrează cheltuielile cu amortizarea construcțiilor și a mijloacelor de transport:

4.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite

Determinare și înregistrarea impozitului pe profit reprezintă operația contabilă prin care se reflectă, pe de o parte, majorarea cheltuielilor de natură fiscală, iar pe de alta parte crearea obligației față de bugetul statului. Se determină lunar, cu date cumulate de la începutul anului.

La rândul său, impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi se calculează trimestrial prin aplicarea cotei de 1,5% asupra veniturilor totale obținute și implicit înregistrate în contul de profit și pierdere, indiferent de sursa de proveniență a lor, cu excepția celor înregistrate în conturile: 711 „Variația stocurilor”, 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale” și 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de expoatare”.

Pentru înregistrarea cheltuielilor privind impozitul pe profi/venit se utilizează conturile:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”

698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”.

Contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” înregistreaza în debit, de regulă la sfârșitul lunii, sumele în negru sau în rosu care reprezintă valoarea impozitului pe profit calculat și implicit datorat bugetului de stat și respectiv înregistrat în plus și ștornat, după formula contabilă:

Contul 698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus” reflectă în debit impozitul pe venit, datorat de microîntreprinderi, se înregistreaza cu ajutorul aceleiași formule contabile, cu mențiune că sumele sunt numai în negru.

4.2. Contabilitatea veniturilor

Criteriul de delimitare și înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel care începe cu obținerea producției și se continuă cu vânzarea aceleiași producții sau a mărfurilor cumpărate.

Se consideră venituri realizate, în funcție de care se determină rezultatul, numai cele din stadiul de vânzare, adică din faza unde are loc transferarea dreptului de proprietate.

4.2.1. Contabilitatea veniturilor de exploatare la SC GAVCO SRL

Contabilitatea veniturilor privind cifra de afaceri

Categoriile de venituri incluse în cifra de afaceri caracterizează profilul activității de bază și au ponderea cea mai mare în totalul veniturilor realizate de agenții economici.

Se urmaresc in contabilitate cu ajutorul unor conturi distincte pe elemente primare de venituri cuprinse in grupa 70 ”Cifra de afaceri”

Venituri realizate din vânzarea produselor, mărfurilor, prestărilor de servicii și lucrărilor prin încasare în numerar se înregistreză cu ajutorul articolului contabil:

Pe baza jurnalului de vânzări din luna decembrie, se înregistrează veniturile obținute din vănzarea produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor, precum și veniturile din chirii:

Contabilitatea veniturilor din producția stocată

Activitatea de producție a oricărui agent economic se concretizează pe de o parte, în diferite active circulante materiale, care se reflectă în conturile corespunzătoare naturii lor, existente în conturile de stocuri, iar, pe de alta parte, în venituri aferente acestei producții obtinuțe și predate depozitului unității, pentru stocare până în momentul valorificării catre clienți, precum și celei neterminate de la sfârșitul perioadei. Aceasta categorie de venituri se oglindește în contabilitate utilizându-se contul 711 „Variația stocurilor”.

Contul amintit este bifuncțional sub aspectul soldului și prezintă particularități comparativ cu celelalte conturi de venituri.

Conținutul contului 711 „Variația stocurilor” se poate prezenta în mod sugestiv astfel:

Diferența dintre rulajul creditor și cel debitor ale contulul 711 „Variația stocurilor” reprezintă, la finele fiecărei luni, creșterea sau diminuarea costului total, inclusiv diferențele de preț aferente, corespunzătoare producției proprii terminate și aflate în stoc, diferență care se transferă în contul de rezultate. În cazul celorlalte conturi de venituri asupra rezultatului exercițiului se trec rulajele creditoare ale acestora.

Utilizarea acestui cont diferă în cadrul unităților economice în funcție de mărimea acestora.

Unitățile mici și mijlocii aplică pentru gestiunea stocurilor metoda inventarului intermitent, înregistrând la 711„Variația stocurilor” doar stocurile de produse fabricate și comenzile în curs de execuție de la sfârșitul perioadei care nu au fost vândute (facturate).

Venituri din producția stocată, metoda inventarului intermitent,

„destocarea” la începutul exercițiului financiar:

„restocarea” la sfârșitul exercițiului financiar:

Se înregistrează producția aferentă lunii decembrie:

Unitățile mari aplică pentru gestiunea stocurilor metoda inventarului permanent, înregistrând la 711„Variația stocurilor” întreaga producție fabricată și respectiv vândută în cursul perioadei precum și comenzile în curs de execuție de la sfârșitul perioadei.

Venituri din producția stocată, prin metoda inventarului permanent:

Diferențele între costul de producție și costul standard pot fi:

diferențe nefavorabile, costul de producție mai mare decât prețul prestabilit:

diferențe favorabile, costul de producție mai mic decât prețul prestabilit:

Contabilitatea veniturilor din producția imobilizată

În cadrul activității pe care o desfașoară, agentii economici își pot realiza elementele de imobilizări corporale si necorporale, ceea ce este cunoscut sub denumirea de investiții in regie. Bunurile sau lucrările astfel realizate se înregistrează , pe de o parte, în conturile corespunzatoare naturii lor, existente în clasa conturilor de imobilizări, pe de alta parte, în cele de venituri aferente activității de realizare a acestor venituri care se urmăresc în contabilitate utilizându-se conturile din clasa 72 „Venituri din producția de imobilizări”.

Precizare:

Aceste venituri nu intră în cifra de afaceri, dar se raportează ca venituri din exploatare.

Veniturile din producția de imobilizări necorporale sunt formate din costul lucrărilor și cheltuielilor aferente operațiilor economice efectuate pe cont propriu pentru realizarea de lucrări și proiecte de dezvoltare, concesiuni, brevete, licențe și alte drepturi și valori similare, inclusiv alte imobilizări necorporale , precum și cele corespunzătoare imobilizărilor necorporale în curs. Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 721 “Venituri din producția de imobilizări necorporale”.

În categoria veniturilor din producția de imobilizări corporale se cuprind:

mijloacele fixe obținute din producție proprie;

lucrările de punere în funcțiune a mijloacelor fixe procurate de la terți;

amenajările de terenuri realizate pe cont propriu.

Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 722 “Venituri din producția de imobilizări corporale”.

Tipuri de înregistrări:

Contabilitatea veniturilor din subvenții de exploatare

Subvențiile din exploatare de care beneficiază unitatea patrimonială din partea statului, a colectivităților publice sau a altor unități patrimoniale sunt considerate venituri din exploatare. Ele se acordă pentru:

acoperirea diferențelor de preț la produse fabricate cu cheltuieli mai mari decât prețul de livrare, ce sunt subvenționate,

acoperirea pierderilor obținute din activitatea economică desfășurată în anumite perioade de timp,

finanțarea unor activități de cercetare.

Contabilitatea unor astfel de sume primite sau de primit de către unitate se organizează prin utilizarea contului 741 “Venituri din subvenții de exploatare”.

Se înregistrează subvenția primită pentru persoanele încadrate în muncă cu vârstă peste 45 de ani:

Contabilitatea altor venituri din exploatare

Acele venituri care nu pot fi nominalizate în conturile distincte de venituri ale acestei activități se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 75 “Alte venituri din exploatare”.

Există situații în care creanțele unității patrimoniale devin din motive diferite incerte și nu se mai pot încasa fiind trecute asupra cheltuielilor și afectează nefavorabil rezultatul exercițiului. În momentul în care acestea revin la o stare de solvabilitate, ele se reactivează și vor influența pozitiv rezultatul exercițiului, motiv pentru care se consideră venituri, chiar dacă se vor încasa ulterior, și se înregistrează la contul 754 “Venituri din creanțe reactivate”.

Tipuri de înregistrări:

4.2.2. Contabilitatea veniturilor financiare la SC GAVCO SRL

Gestiunea financiară a fiecărei întreprinderi, în funcție de managementul adoptat și, totodată, ca o consecință a operațiilor specifice efectuate asigură realizarea mai multor tipuri de venituri de această natură.

În general, veniturile financiare sunt corelative cu cheltuielile financiare, în sensul că elementelor de venituri financiare le corespund elemente de cheltuieli financiare, ambele fiind generate, de regulă, de aceeași operație economică.

Veniturile financiare, ca de altfel și cele din exploatare, se includ în baza de impozitare pentru determinarea impozitului pe profit.

Pentru contabilizarea veniturilor financiare se folosesc conturile din grupa 76 “Venituri financiare”.

Tipurile de înregistrări care intervin sunt :

dividendele aferente titlurilor imobilizate și valoarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a reinvestirii dividendelor:

dividende aferente investițiilor financiare pe termen scurt:

dobânzile de încasat sau încasate, dupa caz, aferente creanțele imobilizate:

venituri din investiții financiare cedate, relizate în situația în care cesionarea acestora (transmiterea cu titlu oneros) se efectuează la valoare mai mare decât valoare contabilă:

venituri din diferențe favorabile de curs valutar, rezultate în urma lichidării creanțelor și datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii exercițiului financiar:

venituri financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilitățile din conturile bancare , pentru împrumuturile acordate sau pentru livrările pe credit:

Conform extrasului de cont de la B.R.D. din luna decembrie, se înregistrează dobânda primită:

venituri din sconturile obținute de decontare la furnizori și alți creditori:

Contabilitatea altor venituri financiare, adică, acele venituri care nu se pot înregistra la conturile corespunzătoare din grupa 76 se înregistrează la contul 768 “Alte venituri financiare”.

CAPITOLUL 5

Contabilitatea impozitului pe profit si analiza economico-financiara a cheltuielilor

5.1. Impozitul pe profit –scurta descriere

Impozitul pe profit, unul din cele mai importante impozite directe reglementate de Codul fiscal roman, are o sfera de cuprindere din ce in ce mai larga la nivel de contribuabili. Statul roman imbunatateste an de an dispozitiile de aplicare a impozitelor si taxelor la nivel de stat prin Norme Metodologice, Ordonante Guvernamentale,Ordonante Guvernamentale de Urgenta, Hatarari de Guvern si Legi ducand astfel la mai bune prelevari fiscale, pecuniare si definitive necesare finantarii globale a cheltuielilor publice Impozitul pe profit ocupa un rol important atat prin prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetare cat si prin influentarea activitatilor generatoare de profit. Rolul ce revine impozitului ,ca resursa de finantare a cheltuielilor publice ,dar si ca variabila cu impact direct asupra venitului disponibil si implicit a consumului personal ,investitiilor private ,productiei,ofertei si ocuparii firtei de munca ,este avut in vedere si in modelele de crestere economica echilibrata.

PROFITUL este surplusul obtinut de o societate comerciala atunci cand venitul total pe care acesta in obtine din toate activitatile sale depaseste cheltuielile necesare realizarii acestor activitati. PROFITUL BRUT (profitul impozabil) efectiv realizat al unei societati comerciale este calculat prin scaderea tuturor cheltuielilor (deductibile) din venitul total obtinut de societate. PROFITUL NET se calculeaza prin scaderea din profitul brut a cotei de impozit pe profit.

Perioada impozabila este anul fiscal care de regula este anul calendaristic iar daca un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu unele exceptii.Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și la care impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

Odata cu intrarea in Uniunea Europeana s-a impus un anumit sistem fiscal si desigur au fost si necesare anumite reglementari fiscale, pentru a putea avea o comunicare cat mai profunda si benefica cu Uniunea Europeana.

Una din cele mai importante legi aparute in 2006 si aplicate de la 1 ianuarie 2007 este Legea nr. 343/2006 care vine si completeaza prezentul Codul Fiscal al Romaniei din 2003.

5.2. Rezultatul contabil si rezultatul fiscal

Rezultatul unei activitati economice este tratat din doua puncte de vedere: rezultat contabil si rezultat fiscal. Consecintele obtinerii unui tip sau altul de rezultat sunt diferite, în functie de natura rezultatului.

Astfel, un deficit contabil este o contraperformanta pe care întreprinderea trebuie sa o corecteze cât mai repede posibil, pentru a nu influenta în mod negativ activitatea viitoare a firmei, fiind pusa în joc însasi existenta firmei.

Nu la fel stau lucrurile în cazul unui deficit fiscal , care, datorita posibilitatii de reportare, constituie de fapt un atu ce va fi folosit de firma în functie de posibilitatile oferite de legislatie.

Conform normelor legale în vigoare, profitul impozabil se determina ca diferenta între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare pentru care s -a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate si lucrari executate, inclusiv din câstiguri de orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal1, la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Contabilitatea româneasca, ca si în multe alte tari, este conectata la fiscalitate. Bilantul contabil este destinat nevoilor proprii de informare si altor terti (în afara de stat), netinând cont de constrângerile fiscale. În lipsa unui bilant fiscal, care sa fie destinat fiscului pentru impunere, pentru obtinerea rezultatului impozabil (fiscal) sunt necesare câteva prelucrari extracontabile.

Rezultatul contabil (rezultat brut al exercitiului sau rezultatul exercitiului înainte de impozitare) se calculeaza având în vedere cerintele unei contabilitati de angajament si respectând principiul independentei exercitiului2.

Rezultatul brut al exercitiului corectat cu deducerile fiscale si cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal permite obtinerea rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere fiscala).

1 Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic. Când un contribuabil se înfiinteaza, se reorganizeaza prin divizare, comasare, fuziune sau se lichideaza în cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.

2 ,,Principiul independentei exercitiilor presupune delimitarea în timp a veniturilor si cheltuielilor, aferente activitatii curente, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera.” – Legea Contabilitatii nr. 82/1991 cu modificari ulterioare

Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Reduceri fiscale + + Elemente nedeductibile fiscal

Pentru determinarea veniturilor exercitiului se iau în calcul toate câstigurile din orice sursa, inclusiv cele realizate din investitiile financiare. În cazul livrarilor de bunuri mobile si al vânzarii bunurilor imobil cu plata în rate, precum si în cadrul contractelor de leasing financiar, valoarea ratelor scadente se înregistreaza la venituri impozabile la termenele prevazute în contract În general, cheltuielile sunt deductibile în aceeasi maniera, atât pentru a calcula rezultatul contabil, cât si rezultatul fiscal.

Prin exceptie, anumite cheltuieli se deduc dupa regulile obisnuite pentru calculul rezultatului contabil, dar nu pot fi deduse pentru calculul rezultatului fiscal.

Determinarea profitului impozabil

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta între veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv câstigurile din orice sursa, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

Veniturile reprezinta sumele sau valorile încasate ori de încasat si includ:

venituri din exploatare, respectiv:

– venituri din vânzarea produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate;

– venituri din productia stocata;

– venituri din productia de imobilizari;

– venituri din subventii de exploatare;

– venituri din cedarea activelor.

venituri financiare 1

– venituri din participatii;

1 Veniturile financiare înregistrate conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991 se iau în calcul la determinarea profitului impozabil, de la data obtinerii lor, indiferent de obiectul de activitate al contribuabilului.

– venituri din alte imobilizari financiare;

– venituri din creante imobilizate;

– venituri din diferente de curs valutar;

– venituri din dobânzi;

– venituri din sconturile obtinute;

– alte venituri financiare.

La stabilirea profitului impozabil se vor lua în calcul numai cheltuielile care concura direct la realizarea veniturilor si care se regasesc în costul produselor si serviciilor, în limitele prevazute de legislatia în vigoare.

Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit, dupa natura lor, care sunt aferente realizarii veniturilor, înregistrate în contabilitatea contribuabililor. Structura acestor cheltuieli este urmatoarea:

a) cheltuieli de exploatare:

– cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri;

– cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti;

– cheltuieli cu personalul;

– cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;

– cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat;

– cheltuieli cu primele de asigurare care pr ivesc activele corporale fixe si circulante;

– cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal împotriva accidentelor de munca;

– contributiile care conditioneaza organizarea si functionarea activitatilor respective potrivit normelor legale în vigoare;

– alte cheltuieli de exploatare;

– cheltuieli din cedarea activelor.

b) cheltuieli financiare:

– cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;

– cheltuieli cu diferente de curs valutar;

– cheltuieli cu dobânzile;

– pierderi din creante legate de partic ipatii;

– alte cheltuieli financiare.

c) cheltuieli extraordinare:

– cheltuieli privind calamitati naturale;

– cheltuieli privind exproprierile.

Categoriile de cheltuieli admise spre a fi deduse la calculul profitului impozabil (cheltuieli deductibile ) sunt:

– cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate si a bunurilor imobile vândute în baza unui contract de vânzare cu plata în rate sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute în contractile încheiate între parti, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totala a livrarii;

– în cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de leasing operational sau amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar;

– cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice, produs sau serviciu, utilizând mijloacele de informare în masa si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare, daca au la baza un contract scris;

– cheltuieli aferente lucrarilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic al cladirilor care prezinta clasa I de risc;

– cheltuieli privind transportul si cazarea salariatilor, ocazionate de delegarea, detasarea si deplasarea acestora în tara si st rainatate, constatate prin documente justificative;

– cheltuieli reprezentând tichetele de masa, acordate de angajatori în limitele valorii nominale prevazute în Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa.

Cheltuielile neadmise a fi deduse din rezultatul fiscal (cheltuieli nedeductibile ) sunt: cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite în strainatate. Sunt nedeductibile si impozitele cu retinere la sursa platite în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România; amenzile, confiscarile, majorarile de întârziere si penalitatile datorate catre autoritatile române (altele decât cele prevazute în contractile economice).

Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine sau în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile.; cheltuielile de protocol care depasesc limita de 1% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielilor aferente, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit, si cheltuielile de protocol înregistrate în timpul anului; cheltuielile cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice; sumele utilizate pentru constituirea rezervelor peste limita legala, cu exceptia celor create de banci în limita a 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva potrivit Legii bancare nr. 58/1998, a rezervelor tehnice ale societatilor de asigurare si reasigurare create conform prevederilor legale în materie, precum si a fondului de rezerva, în limita a 5% din profitul contabil anual, pâna când acesta va atinge 20% din capitalul social subscris si varsat.

Sunt nedeductibile si sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor societatilor de asigurare si reasigurare pentru contractele cedate în reasigurare; sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limita prevazuta de lege; sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare; cheltuielile de sponsorizare, peste limita legala; cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare, conditiile de document justificativ; orice cheltuieli facute în favoarea actionarilor sau asociatilor, inclusiv dobânzile platite în cazul contractelor civile, în situatia în care nu sunt impozitate la persoana fizica; cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, precum si activele corporale pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, taxa pe valoare adaugata aferenta acestor cheltuieli; taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor, altele decât cele din productie proprie, acordate salariatilor ca avantaje în natura; taxa pe valoare adaugata aferenta cheltuielilor care depasesc limitele prevazute de lege; cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurarile de viata ale personalului angajat; cheltuielile de sponsorizare peste limitele prevazute de normele legale în vigoare.

Baza la care se aplica procentul stabilit de Ordonanta Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielilor înregistrate în contabilitate, la care se adauga cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea;1 provizioane pentru cheltuieli care privesc o cheltuiala nedeductibila; alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal.

Potrivit alin. (1) din Ordonanta de Urgenta mentionata, venituri neimpozabile sunt: dividendele primite de la o alta persoana juridica româna; diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor 1 privind impozitul pe profit de emisiune sau prin compensarea unor creante la societatea care se detin participatiile; veniturile, respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de actiuni sau de parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat, conform conventiilor; rambursarile de cheltuieli nedeductibile, precum si veniturile realizate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.

5.3. Reglementari juridice privind impozitul pe profit

Direcția Generală a Finanțelor Publice aduce la cunostință faptul că, în Monitorul Oficial al României partea I nr.938/30.12.2011,a fost publicată Ordonanța de urgență nr.125 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.În continuare vom prezenta noile reglementări privind Impozitul pe profit :

Începând cu 1 ianuarie, au fost eliminate din categoria veniturilor neimpozabile la calculul impozitului pe profit, diferențele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare și a obligațiunilor emise pe termen lung, efectuată potrivit reglementărilor contabile,

Au fost introduse în categoria veniturilor neimpozabile, veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice.

În categoria cheltuielilor nedeductibile au fost introduse cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni.Au fost excluse din categoria cheltuielilor nedeductibile, cheltuielile determinate de diferențele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se dețin participații, precum și de diferențele nefavorabile de valoare aferente obligațiunilor emise pe termen lung, cu excepția celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora.

Începând cu 1 ianuarie se prevede dreptul de deducere în procent de 50% din cheltuielile privind combustibilul,pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane cu o greutate maximă care să nu depășească 3500 Kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului aflate în proprietatea sau folosința persoanei impozabile.Sunt excluse de la aceste prevederi anumite vehicule(deductibilitatea cheltuielilor fiind integrala) precum cele utilizate pentru: interventii,reparatii,paza, curierat,transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, care de reportaj, agenti de vanzari, transportul de persoane cu plata inclusiv activitatea de taxi.

Sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil și cheltuielile reprezentând valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părților înlocuite ale mijloacelor fixe amortizabile.De asemenea, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale se recalculează în mod corespunzător, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părților înlocuite și majorarea cu valoarea fiscală aferentă părților noi înlocuite, pe durata normală de utilizare rămasă. În cazul în care se înlocuiesc părți componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale după expirarea duratei normale de utilizare pentru determinarea amortizării fiscale se va stabili o nouă durată normală de utilizare de către o comisie tehnică sau un expert tehnic independent.

În categoria cheltuielilor deductibile au fost introduse cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agenții guvernamentale și alte instituții naționale și internaționale.De asemenea, în această categorie se includ și cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului III.

S-a introdus obligația persoanelor juridice care se dizolvă cu lichidare, în cursul anului fiscal, de a depune situațiile financiare la organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și nu la registrul unde a fost înregistrată înființarea acestora.

Începând cu acest an, în categoria veniturilor neimpozabile au fost introduse și cele din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS).

Începând cu 1 ianuarie, sunt deductibile provizioanele specifice, constituite de instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul general ținut de BNR, de instituțiile de plată persoane juridice române care acordă credite legate de serviciile de plată, de instituțiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată, precum și provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice.

În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu standardele internaționale de raportare financiară, plățile anticipate trimestriale se efectuează în sumă de o pătrime din impozitul pe profit aferent anului precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimate cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate fără a lua în calcul influența ce provine din aplicarea regulilor fiscale specifice determinării impozitului pe profit.

Contribuabilii care au fost declarați inactivi conform dispozițiilor Codului de Procedura Fiscală și care desfășoară activități economice în perioada de inactivitate, sunt supuși obligațiilor privind plata impozitelor și taxelor, dar nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor aferente achizițiilor efectuate în perioada respectivă

5.4. Calculul impozitului pe profit aferent anului 2010 la SC GAVCO SRL

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Din punct de vedere fiscal potrivit Ordonanței Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit, masa profitului impozabil se determină pe baza relației:

Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării veniturilor și cele considerate deductibile conform prevederilor legale în vigoare.

Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt:

a) impozitul pe profit datorat și impozitul pe venitul realizat din străinatate;

b) amenzile și penalitățile datorate către autoritățile române sau străine;

c) cheltuielile pentru protocol, reclamă și publicitate care depășesc limitele prevazute de lege;

d) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor sau provizioanelor peste limitele legale. În cazul rezervelor legale în limita a 5% din profitul contabil anual până ce acesta va atinge 20% din capitalul social;

e) cheltuielile de sponsorizare care depășesc limitele cotei prevăzute în legea privind sponsorizarea;

f) sumele care depășesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii;

Impozitul datorat pentru luna în curs, se determină pe baza relației:

5.5. Analiza contului de profit si perdere la SC GAVCO SRL

Bogatul fond informațional al situațiilor financiare le fac recunoscute, atât pe plan național cât și mondial , ca fiind instrumentele de bază ale managementului la toate nivelele organizatorice. Referindu-se la importanța acestora P.A.Samuelson, laureat al premiului Nobel în economie precizează”este absolut indispensabil omului modern de a se iniția cât de puțin în elementele contabilității .

Toți cei care lucrează în economie trebuie să fie în măsură să înțeleagă cele două relevee esențiale, să știe bilanțul și contul profit și pierdere”1 Contul de profit și pierdere face parte din situațiile financiare de închidere a exercițiului financiar, este un document contabil de sinteză,ce prezintă rezultatul activității întreprinderii și astfel măsoară performanțele firmei în cursul unei perioade de gestiune.

Bilantul contabil este considerat documentul ce descrie pozitia unei intreprinderi la un moment dat, indicand si marimea rezultatului. Apare insa necesara prezenta unui alt instrument de modelare contabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si sa permita desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii intreprinderii. Acest instrument este cea de-a doua componenta a situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere. In aceasta optica, intreprinderea devine un centru de calcul economic, calculul avand la baza :

valorile produse si vandute pe piata clientilor, denumite generic venituri

valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri angajate pe alte piete, denumite cheltuieli. Aceasta reprezinta in fapt, remunerarea factorilor de productie.

Veniturile reprezinta cresterea beneficiilor economice in cursul perioadei contabile ca urmare a cresterii activelor/diminuarea datoriilor care genereaza cresterea capitalurilor proprii altele decat cele referitoare la aporturile aduse de actionari-asociati.

Similare veniturilor sunt si castigurile. Ele sunt generate din activitatile asimiliate activitatilor de baza ale intreprinderii. Spre deosebire de venituri, castigurile sunt reflectate in contul de profit si pierdere la valoare lor neta.

Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice ca urmare a diminuarii valorii activelor/cresterea valorii datoriilor care genereaza micsorari ale capitalurilor proprii altele decat cele care se refera la distribuirile aporturilor (restituirea aporturilor catre actionari sau asociati). Similar cheltuielilor sunt pierderile. Ele provin din activitati economice asemanatoare cu activitatile de baza ale intreprinderii. Pierderile sunt reflectate in contul de profit si pierdere la valoare lor neta.

Din compararea celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta poate fi o marime valorica pozitiva, numita profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, sau o marime valorica negative, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.

Contul de profit si pierdere sau CPP (engleza Income Statement, Profit and Loss Account and P&L Account) reprezinta o situatie financiara intocmita de o companie in diferite momente ale anului- de obicei la inceputul si sfarsitul exercitiului financiar, si uneori interimar la trimestrele I,II si III. CPP reflecta veniturile, cheltuielile si profitul obtinut de o entitate in perioada de timp la care se refera raportul. Spre deosebire de bilantul contabil, care este un raport static (imortalizeaza activele si pasivele unei societati la momentul intocmirii sale), CPP este un raport dinamic, evidentiind totalurile unor fluxuri de cheltuieli si venituri care au avut loc in perioada de timp acoperita. In general, pentru comparabilitate, indicatorii sunt prezentati atat pentru exercitiul financiar current cat si pentru cel precedent.

In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de expunere a cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura economica a acestora, celalalt pleaca de la functiile sau activitatile unei intreprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor). Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:

sub forma de table bilateral sau forma de cont (schema orizontala)

sub forma de lista (schema verticala)

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune. Veniturile cuprind valoare tuturor activitatilor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderata veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de intreprindere in cursul exercitiului. Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de intreprindere in cursul exercitiului.

Dupa cum se cunoaste , Contul de profit si pierdere cuprindere elemente de venituri si de cheltuieli. Includerea veniturilor, respective cheltuielilor in aceasta situatie finaciara este conditionata de majorarea respectiv diminuarea beneficiilor economice viitoare ce poate fi determinate de scaderea respectiv cresterea unei datorii sau de majorarea respectiv diminuarea unui element de active- modificari ce pot fi evaluate credibil.

Veniturile sunt cresteri de beneficii economice concretizate in cresteri de capital propriu, de alta natura decat aporturile membrilor fondatori.

Cadru general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare cuprinde categoria veniturilor atat pe cele rezultate din activitati ordinare, cat si alte venituri, care provin sau nu din activitati ordinare, indifferent daca acestea sunt realizate sau latent.

Unele operatii, desi determina o crestere a activelor sau o diminuare a datoriilor, nu conduc la evidentierea unui venit. In aceasta situatie se inscriu: rambursarea unui imprumut, incasarea creantelor la termen,etc. De asemenea, majorarea capitalurilor proprii nu se datoreaza in mod obligatoriu realizarii unui venit (spre exemplu investitiile proprietarului).

Termenul general de venit include atat veniturile propriu zise (din vanzari, chirii, dobanzi, comisioane etc.), cat si castigurile (din reevaluarea activelor, din cedarea imobilizarilor etc.). Daca veniturile se obtin in urma derularii operatiunilor si tranzactiilor normale ale intreprinderii, castigurile se pot obtine fie in urma derularii operatiunilor si tranzactiilor normale ale intreprinderii, fie in afara acestora si include iesirile de active imobilizate sau castigurile nerealizate din reevaluarea activelor imobilizate. De obicei, castigurile sunt evidentiate separate, o buna cunoastere a lor fiind utila in procesul de decizie.

In ceea ce priveste nivelul la care veniturile sunt evidentiate in contabilitate, acestea trebuie evaluate la valoarea justa a elementelor primate sau de primit in contrapartida.

Pe parcursul unei anumite perioade de timp, veniturile sunt egale cu pretul bunurilor vandute si al serviciilor prestate, respectiv cu totalul sumelor incasate si sumelor de incasat din livrari de bunuri si prestari de servicii catre client.

Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiarilor economice, concretizate in reduceri de capital propriu, de alta natura decat distribuirile in favoarea membrilor fondatori.

Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare cuprinde in categoria cheltuielilor pe cele rezultate din activitatile ordinare ale unitatii, precum si pierderile de valoare degajate sau nu din activitati ordinare, indifferent ca acestea sunt latente sau realizate.

Cheltuielile se evidentiaza in contul de profit si pierdere si atunci cand acestea (cheltuielile):

sunt determinate in procesul de obtinerii de venituri

este posibila obtinerea de avantaje economice intr-o perioada mai indelungata, dar nu se poate realiza o legatura directa intre cheltuielile efectuate si veniturile inregistrate

un cost nu genereaza beneficii economice viitoare, sau atunci cand, si in masura in care, viitoarele beneficii economice nu corespund sau inceteaza sa mai corespunda conditiilor pentru recunoasterea in bilant sub forma de active

apar noi datorii, fara ca activele sa se majoreze

Dupa cum nu toate incasarile reprezinta venituri, nici toate platile nu reprezinta cheltuieli.

Astfel, in cazul platii unei datorii, se poate ca aceasta (datoria) sa fi fost inregistrata anterior ca o cheltuiala (ex: impozit), dar se poate intampla si ca respectiva datorie sa nu provina din efectuarea unei cheltuieli anterioare (ex: imprumut). Pe de alta parte, in cazul platii unei cheltuieli in avans sau in cazul achizitionarii unei imobilizari, se efectueaza plati anterior evidentierii cheltuielilor aferente. De asemenea, diminuarea capitalurilor proprii nu se datoreaza in mod obligatoriu efectuarii unei cheltuieli. Spre exemplu distribuirea de dividend sau retragerea unui asociat, fara a ocaziona evidentierea de cheltuieli, conduc totusi la micsorarea capitalului propriu.

Termenul general de cheltuieli include atat cheltuielile propriu-zice (ex: de personal, cu amortizarea etc.) rezultate din activitatea curenta, cat si pierderile (din catastrophe natural, din cedarea imobilizarilor, din variatia cursului valutar etc.) care, in vederea optimizarii deciziilor economice, sunt evidentiate separate.

In vederea reflectarii cat mai exacte a performantei intreprinderii in rezultatul contabil, se aplica principiul conectarii cheltuielilor la veniturile perioadei. Acesta conduce la contabilizarea tuturor cheltuielilor ce au contribuit la obtinerea unui venit in perioada contabilizarii venitului respectiv.

În calitate de componentă a situațiilor financiare contul de profit și pierdere prezintă un îndoit interes deoarece:

– permite determinarea rezultatului global dar și formarea unei aprecieri de ansamblu asupra performanțelor financiare ale perioadei de gestiune;

– oferă posibilitatea unei recapitulări în întregime a elementelor de venituri și cheltuieli ce au contribuit la obținerea rezultatului dar și la identificarea factorilor(favorabili sau nefavorabili) care l-au influențat.

Veniturile constituie 2 creșteri ale profitului înregistrate pe parcursul perioadei de gestiune sub forma de intrări sau creșteri ale activelor ori descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele cele rezultate din contribuțiile acționarilor,iar cheltuielile constituie diminuări ale profitului înregistrat pe parcursul aceleiași perioadei sub forma de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestuia către acționari.

Mai mult, veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere numai atunci când a avut loc o creștere a profitului viitor aferentă creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil, iar cheltuielile sunt recunoscute în atunci când a avut loc o reducere a profitului viitor aferent diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Totodată, valoarea veniturilor din exploatare poate fi rectificată și prin eventualele ajustări ale valorii imobilizărilor corporale și necorporale cât și a valorii activelor circulante.

Documentul oficial folosit pentru finalizarea exercițiului financiar este bilanțul contabil. În modelul de contabilitatea din România, bilanțul contabil în formația sa completă este alcătuit pe lângă bilanț, anexele la bilanț, raportul de gestiune și de contul de profit și pierdere.41

Întocmirea propriu-zisă a bilanțului este precedată de o serie de lucrări cu caracter preliminar, numite lucrări de închidere:42

Întocmirea balanțelor de verificare primară

Inventarierea și întocmirea inventarului

Nivelarea conturilor (cu prilejul acestei lucrări are loc punerea de acord a datelor din contabilitate cu realitatea înscrisă în inventar)

Definitivarea calculației, decontarea costurilor

Înregistrarea operațiunilor de regularizare a evaluărilor, de determinare și concentrare a rezultatelor (cu prilejul acestei lucrări are loc stabilirea rezultatului financiar final, iar în cazul unui profit se determină impozitul pe profit).

Închiderea conturilor patrimoniale

Întocmirea balanței de verificare finală.

Rezultatul financiar se determină ca diferența între venituri și cheltuieli, indiferent de data plății sau încasării lor, cuantificate, contabilizate și localizate pe feluri omogene și pe segmente de gestiune, compatibile și clare.

În contabilitate rezultatul exercițiului se determină lunar cu ajutorul contului 121”Profit și pierderi”.

Compararea veniturilor cu cheltuielile și cuantificarea finală a formării rezultatelor exercițiului se realizează în mai multe etape: închiderea conturilor de venituri, închiderea conturilor de cheltuieli și determinarea rezultatului final.

Operațiunea de stabilire a mărimii rezultatului final se realizează după înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiunilor ce privesc perioada la care acesta de referă, inclusive diferențelor în plus sau în minus constatate la inventariere și a provizioanelor pentru diverse deprecieri sau riscuri și cheltuieli.

Potrivit art. 19 din Legea contabilității nr.82/1991 – republicată, în contabilitate profitul sau pierderea se stabilesc lunar, cumulat de la începutul anului. În acest scop se procedează lunar la închiderea conturilor de cheltuieli și venituri.

Principiul noncompensării impune ca veniturile perioadei să nu poată fi compensate cu cheltuielile perioadei, prin înregistrări contabile de debitare a conturilor de venituri și creditare a conturilor de cheltuieli. În consecință închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, se face numai în corespondență cu contul 121 “Profit și pierdere” la sfârșitul fiecărei luni.

Aceste conturi nu prezintă solduri, însă asigură datele pentru completarea componentei bilanțului contabil denumită ,,Contul de profit și piedere” .

În ce privește contul 711 “Variația stocurilor”, la sfârșitul lunii poate avea sold creditor sau debitor. În raportările fiscale, soldul debitor al acestui cont diminuează celelalte venituri din exploatare.

Stabilirea mărimii profitului brut sau pierderii se realizează sub forma soldului final al contului 121 “Profit și pierdere”, care se calculează după înregistrarea în contabilitate a următoarelor două categorii de operațiuni:

a) închiderea conturilor de cheltuieli, prin virarea în debitul contului de rezultate a rulajelor sau soldurilor finale debitoare, după caz, aferente perioadei pentru care se calculează, pe total și pe feluri de cheltuieli, după formula contabilă:

b) închiderea conturilor de venituri, prin virarea în creditul contului de rezultate a rulajelor sau soldurilor finale creditoare, după caz, aferente perioadei de referință, pe total și pe feluri de venituri, utilizându-se formula contabilă:

ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE CHELTUIELI

La sfârșitul lunii decembrie se transferă cheltuielile înregistrate anterior în contul de rezultate:

ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE VENITURI

La sfârșitul lunii decembrie se transferă integral veniturile înregistrate în contul de rezultate :

În urma închiderii conturilor de venituri și cheltuieli situația contului de profit si pierdere se prezintă astfel :

Rezultatul brut al exercițiului calculat ca diferența între veniturile totale și cheltuielile totale, se mai poate exprima și sub forma sumei între rezultatul curent al exercițiului și rezultatul extraordinar.

Rc = (Vexpl + Chexpl) + (Vfin + Chfin)

Rextraordinar = (Vextraordinare + Chextraordinare)

Rb = Rc + Rextraordinar

Rb = Vt + Cht

5.6. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind activitatea de exploatare

Conceptul de performantă financiară a fost prezentat pe larg în cadrul primului capitol al acestei lucrări. El poate fi definit și cuantificat pe baza unui set de indicatori sau pe baza unor criterii de natura calitativă, cum ar fi profit, rate de rentabilitate și altii.

Din multitudinea acestor indicatori voi prezenta : analiza soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinantare și ratele de rentabilitate.

Analiza performanțelor intreprinderii are o mare importanța așa cum rezulta și din precizarile Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS 1), care incurajează prezentarea, pe langă situațiile financiare, a analizei financiare care să descrie și să explice performanțe, principalii factori și influentele care determină performantă.

Analiza performanțelor intreprinderii permite, pe baza contului de profit și pierdere, elaborarea aprecierilor asupra formarii și masurării rezultatelor activitătii intreprinderii, dar și studierea structurii rezultatului.

Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului de rezultate. In fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri, numite si marje,care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa legatura cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi. Necesitatea utilizarii soldurilor de gestiune este impusa de doua cerinte: analiza economico-finaciara a intreprinderii, plecand de la datele contabile, si intocmirea conturilor nationale. Normele contabile romanesti nu au prevazut obligativitatea intocmirii unui document care sa redea soldurile intermediare de gestiune si nici nu au lasat la dispozitia intreprinderilor o asemenea optiune.

Totusi, modelul romanesc de cont de rezultate, cu structura informatiilor dupa natura economica a veniturilor si cheltuielilor, permite intocmirea soldurilor intermediare de gestiune.

Unul din obiectivele urmarite de intocmirea soldurilor intermediare de gestiune este aprofundarea contului de profit si pierdere punand in evidenta modul in care functioneaza intreprinderea si rentabilitatea ei.

De asemenea se prezinta modul de formare al rezultatului net si rezultatul gestiunii financiare la fiecare treapta respectiva de acumulare.

Realizarea acestor obiective presupune o tratare in prealabil a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitate intreprinderii ca marja comerciala, productie a exercitiului,valoare adaugata,excedent brut de exploatare,rezultat al exploatarii, rezultat curent si rezultat net al exercitiului.

Contul de profit și pierdere explică modalitatea de determinare a rezultatului prin intermediul a trei rezultate intermediare: rezultatul de exploatare, rezultatul fmanciar și rezultatul extraordinar. Avantajul calcularii rezultatului exercitiului pe baza celor trei rezultate intermediare, rezida în posibilitatea analizarii succesive a impactului lor asupra rezultatului final al intreprinderii.

În acest subcapital, ne propunem să prezentam aceste solduri intermediare de gestiune, denumite și marje de acumulare în cadrul unui tablou, calculate pe baza contului de profit și pierdere .

În urma calcului acestor indicatori, ii vom prezenta pe fiecare în parte cu analiza situatiei în care se afla:

SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE și ANALIZA DINAMICII LOR

Primul sold intermediar de gestiune care este reflectat în cadrul tabloului este marja comercială., numit si adaos comercial si se refera la intreprinderile de comercializare sau la partea de activitate pur comerciala efectuata de intreprinderile producatoare, aceasta activitate presupunand cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi stare.

Marja comercială se calculează ca diferență între veniturile din vânzarea de mărfuri și costul de achiziție al mărfurilor vândute. Acest indicator prezintă interes mai mult pentru întreprinderile care exercită acte de comerț. Pentru aceste întreprinderi, marja comercială reprezintă o măsură a fluxului global al activității de comerț cu mărfuri, și nu un indicator de rezultat real. In urma analizei soldurilor intermediare de gestiune, se constată majorarea marjei comerciale cu 16161mii lei, adică cu aproximativ 0.825%. Majorarea marjei comerciale s-a datorat creșterii sumei provenind din vânzările de mărfuri față de anul 2010 cu 392499 lei.

Marja comercială reflectă un flux global al activității comerciale pozitiv și contribuie în mod favorabil la formarea rezultatului net al întreprinderii analizate. în anul 2011, activitatea de comercializare a mărfurilor capată o importanță mai mare în cadrul activității întreprinderii, aceasta fund principala cauză a majorării marjei comerciale, prin prisma creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce relevă o creștere a interesului cumpăaratorilor față de mărfurile comercializate de către întreprindere și din această cauză au crescut și stocurile de mărfuri. Aceasta se poate datora schimbării calității mărfurilor sau a furnizorului de mărfuri. Deși activitatea de comercializare capată o importanță mai mare în anul 2011, întreprinderea se bazează în continuare, în principal pe producție deoarece, după cum vedem în tablou, producția vândută prezintă o creștere semnificativă și are o pondere semnificativă în cadrul producției vândute.

Producția exercitiului este un alt indicator care, însumând producția vândută, variația producției stocate și producția imobilizată, are rolul de a dimensiona întreaga activitate a întreprinderii

Trebuie remarcat faptul că acest indicator nu are un caracter omogen, deoarece include produsele finite, înregistrate la preț de vânzare (producția vândută) și produsele finite, înregistrate la cost de producție, cum ar fi producția stocată. în cazul analizat, producția exercitiului a înregistrat o evoluție ascendentă, majorându-se cu 1.699%, adică în mod absolut cu 1051651 lei. Creșterea producției exercitiului se poate datora utilizării integrale a capacității de producție disponibile a întreprinderii, a procurării cu ușurință a factorilor de producție necesari desfâșurării activității de exploatare, a adaptării ofertei sale la cerințele pieței pe care-și desfășoară activitatea.

Valoarea adăugată exprimă creșterea sau plusul de bogăție creată de întreprindere prin activitatea tehnico-productivă, ca urmare a utilizării propriilor factori de producție care reprezintă potențialul productiv al întreprinderii. Valoarea adăugată nu ia în calcul valoarea bunurilor și serviciilor procurate de la terți (consumuri intermediare) și consumate în procesul de producție. De asemenea, valoarea adăugată reprezintă sursa acumulărilor monetare care servesc la remunerarea participanților direcți sau indirecți la activitatea economică a întreprinderii. Acești participanți direcți sau indirecți sunt:

personalul, remunerat prin salarii, indemnizații și alte ajutoare sociale ;

statul, remunerat prin impozite și taxe ;

creditorii, remunerați prin dobânzi și comisioane ;

acționarii, remunerați prin dividende ;

întreprinderea, remunerată prin capacitatea de autofinanțare

Valoarea adăugată poate fi determinată prin metoda sintetică (cea utilizată și de noi) sau prin metoda de repartiție (aditivă). De asemenea, valoarea adăugată poate fi de două tipuri : valoare adăugată produsă și valoare adăugată realizată. Valoarea adăugată produsă se determină ca diferență între producția exercițiului și consumurile intermediare și se calculează de întreprinderile care desfășoară numai activitate de producție. La valoarea adăugată produsă se însumează marja comercială și rezultă valoarea adăugată realizată. Acest indicator este folosit de întreprinderile care desfășoară atât activitate de producție, cat și activitate de comerț cu mărfuri. Creșterea valorii adăugate se datorează creșterii cu 1.699% a producției exercițiului, datorată probabil cererii existente pentru produsele firmei, determinată prin studii de piață.

Consumurile intermediare sau consumurile provenind de la terți se determină prin însumarea cheltuielilor materiale totale și a cheltuielilor cu serviciile achiziționate de întreprindere, utilizate integral în componența bunurilor și serviciilor produse și livrate de întreprindere. Pe parcursul perioadei analizate, valoarea adăugată a crescut cu 1.648% față de anul 2010, creștere în sumă absolută de 1035490 lei. Această creștere se datorează unei creșteri mai mari, în sumă absolută, a producției exercițiului și marjei comerciale față de consumurile de la terți.

Excedentul brut de exploatare sau, uneori, deficitul brut de exploatare caracterizează măsura în care întreprinderea poate să-și mențină sau să-și dezvolte potențialul productiv, să remunereze capitalurile proprii, să remunereze capitalurile avansate (proprii sau împrumutate) și să facă față obligațiilor fiscale. Acest indicator reflectă performanțele tehnice, dar și comerciale ale întreprinderii, performanțe care derivă din ciclul de exploatare. Acest indicator este utilizat în realizarea comparațiilor între întreprinderi, care vizează caracterizarea eficienței tehnice și comerciale. Excedentul brut de exploatare este un sold calculat independent de politica financiară a întreprinderii (nu ține seama de cheltuielile și veniturile financiare), de politica sa fiscală (nu ia în calcul impozitul pe profit), de elementele extraordinare și de politica de amortizare a întreprinderii. Excedentul brut de exploatare este înțeles ca reprezentând capacitatea potențială de autofinanțare degajată din activitatea de exploatare.

Excedentul brut de exploatare este considerat drept un indicator care face trecerea de la analiza rezultatelor contabile la analiza fluxurilor financiare datorită faptului că indicatorul se poate calcula prin compararea veniturilor de exploatare, susceptibile să genereze încasări, cu cheltuielile de exploatare, susceptibile să antreneze plăți.

Pentru întreprinderea analizată, excedentul brut de exploatare înregistrează o creștere semnifîcativă în cadrul soldurilor intermediate de gestiune, în sumă absolută de 74070 mii lei și procentual 1.272%. Analizând structura lui EBE, se observă că valoarea adăugată reprezintă una din cauzele evoluției sale ascendente, care s-a majorat în exercițiul 2011 fata de anul 2010, cu 1.648%.

În cazul excedentului brut de exploatare, majorarea semnificativă derivă în principal din creșterea accentuată a valorii adăugate în anul 2011, dar și a unei creșteri limitate a impozitelor și taxelor și a cheltuielilor de personal, datorate probabil condițiilor economiei naționale, ceea ce relevă o buna negociere cu salariații și totodată o remunerare conform cu productivitatea muncii și o satisfacere materială a personalului.. Prin majorarea excedentului brut de exploatare, întreprinderea dovedește faptul că poate să-și mențină potențialul productiv, are capacitatea să remunereze capitalurile avansate și să onoreze la timp obligațiile fîscale, deoarece surplusul monetar potential derivat de activitatea de exploatare a întreprinderii este în creștere. Evoluția favorabilă a acestui indicator se propagă și asupra rezultatului de exploatare determinând creșterea acestuia sub forma profitului, chiar dacă în cursul exercițiului financiar 2011, cheltuielile cu amortizarea se majorează cu 1.217% și, implicit, asupra rezultatului net al exercițiului.

Rezultatul de exploatare este, ca și excedentul brut de exploatare, util în analiza comparată de gestiune. El caracterizează într-o manieră mai completă eficacitatea tehnică și comercială a întreprinderii și exprimă rentabilitatea activității de exploatare, după deducerea tuturor cheltuielilor plătite și a cheltuielilor calculate. În cazul nostru, rezultatul exploatarii înregistrează de asemenea o creștere în cadrul SIG de 3.636%, respectiv cu 102979 mii lei, exercitând o influență favorabilă asupra rezultatului net care înregistrează o creștere procentuală de 12.09% .

Rezultatul financiar este negativ în întreprinderile care sunt îndatorate și au plasamente financiare relativ puține. Acest indicator poate fi analizat separat, ca expresie a gestiunii financiare a întreprinderii. Astfel, el are rolul de a evidenția atât calitatea gestiunii financiare a întreprinderii, cat și efectele imputabile activității de exploatare, strategiei de dezvoltare sau altor evenimente întâmplătoare. în urma analizei cazului considerat, rezultatul financiar în anul 2011 a crescut față de anul 2010 cu 11284 mii lei, deși rămâne un rezultat negativ. Acest rezultat exercită o influență nefavorabilă asupra rezultatului net al exercițiului.

Dacă rezultatului financiar i se adaugă rezultatul de exploatare, se obține rezultatul curent. Acest indicator permite analiza performanțelor activității întreprinderii, ținând seama de structura sa financiară și de nevoile financiare, excluzând elementele extraordinare și incidența fiscală a impozitului pe profit.

Rezultatul extraordinar derivă din operațiile cu caracter extraordinar, adică cele care sunt neobișnuite și au caracter nerepetitiv. Se observă din datele din tabloul SIG că rezultatul extraordinar a înregistrat valoarea 0 în anul 2011, iar în anul 2010, a avut o valoare 0, influențând nefavorabil rezultatul net al exercițiuiui.

Corectarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar duce la obținerea rezultatului exercițiuiui înainte de impozitare. Acesta din urmă, la rândul său, după corectarea cu impozitul pe profit, reflectă rezultatul net al exercițiuiui, care poate fi profit net sau pierdere și care reprezintă rezultatul definitiv obținut de întreprindere.

Rezultatul net al exercițiului are, conform unor autori, o dublă semnificație. Pe de o parte, el apare ca o confirmare globală a eficienței activității, respectiv ca un indicator care reflectă eficacitatea de care întreprinderea a dat dovadă în activitatea productivă, financiară, comercială, ținând seama de efectele evenimentelor cu caracter neobișnuit. Pe de altă parte, rezultatul exercițiuiui măsoară fluxul resurselor adiționale create de întreprindere sau a resurselor consumate de către aceasta în cursul exercițiuiui (pierderea).

Când rezultatul exercițiuiui îmbracă forma profitului, el semnalează o amplificare a acumulării, adică trebuie înțeleasă ca o posibilitate de reconstituire a capitalurilor angajate. Când rezultatul exercițiuiui exprimă o pierdere, aceasta indică faptul că resursele angajate nu pot fi decât partial reconstitute, evidențiind o diminuare a posibilității de a reproduce capitalul avansat în cursul exercițiuiui.

Rezultatul net al întreprinderii luate în studiu a avut o evoluție favorabilă în perioada analizată, realizând o creștere în valoare de 85534 mii lei, aproximativ cu 12.09%. Formarea rezultatului net s-a realizat, în principal, pe seama activității de exploatare (producție și comercializare) și mai puțin pe seama activităților colaterale (financiare și excepționale).

Analiza rezultatului net al întreprinderii se bazează în mod traditional pe indicatori contabili. Gama acestor indicatori este lărgită prin utilizarea în analiză a unor indicatori care derivă din fluxurile financiare pozitive și negative, care caracterizează activitatea întreprinderii.

În categoria acestor indicatori se înscrie, pe lângă excedentul brut de exploatare, și capacitatea de autofinanțare, indicatori care pot să facă trecerea de la aspectele de ordin contabil la cele de natură financiară. Analiza sodurilor intermediare de gestiune se poate realiza și prin dinamica ratelor, calculate pe baza indicatorilor din tabloul SIG și a datelor din contul de profit și pierdere.

O primă rată care poate fi calculată este rata marjei comerciale. Aceasta rată are rolul de a pune în evidență strategia comercială a întreprinderii.

Formula pentru această rată este următoarea :

Rmc = Marja comercială / Cifra de afaceri *100

Astfel, în anul 2010, Rmc = 92607 / 1676214 *100 = 5.500, iar în anul 2011 are valoarea de 2.600 . Rmc2011 = 76446 / 2855862 *100 = 2.600

Această evoluție evidențiază faptul că întreprinderea încearcă să-și mărească marjele, adoptând o politică cat mai avantajoasă.

O altă rată este rata valorii adăugate, care se calculează ca raport între valoarea adăugată și producția exercițiului, conform relației de mai jos

Valoarea relativ ridicată a acestei rate, cunoscută și sub denumirea de rată de integrare pe verticală pentru industrie, sugerează o poziție relativ favorabilă a întreprinderii în cadrul economiei naționale, în raport cu celelalte firme din sector. întreprinderea prezintă capacitatea de a-și finanța singură un număr cat mai mare de faze a ciclului de fabricație și are nevoie de puțini intermediari pentru realizarea produsului finit.

Rata contribuției factorului uman se calculează pentru a releva ponderea cheltuielilor de personal în valoarea adăugată. Astfel, ea va fi egală cu raportul între cheltuielile de personal și valoarea adăugată.

Rsal2010 = 256629 / 1596064 * 100 =16000

Rsal2011 = 329508 / 2631554 * 100 =12500

Deși factorul de remunerare a personalului nu prezintă o evoluție deosebită, rata contribuției factorului uman înregistrează o scădere. Aceasta se datorează creșterii semnificative a valorii adăugate.

Deoarece valoarea adăugată permite remunerarea personalului, pentru asigurarea unei bune cointeresări a personalului, pe viitor se recomandă o creștere mai accentuată a salariilor, care ar putea avea drept efect o majorare a productivității muncii.

Rata remunerației întreprinzătorului, după cum arată și denumirea, reflectă partea din valoarea adăugată care se cuvine acționarilor/asociaților sub forma de dividende. Se calculează ca raport între profit net, amortizări și provizioane și valoarea adăugată, cum apare în formula de mai jos :

Rrem = (Pr.net + Am + Proviz) / Valoare adăugată *100

În exercițiile prezentate, această rată are următoarele valori Rrem2010=45070/1596064*100=2.800

Rrgm2011= 136765/ 2631554 *100 = 5.100

Din analiza dinamicii acestei rate, se constată o ușoară creștere în exercițiul 201, față de 2010. Această majorare relevă că întreprinzătorii primesc dividende, ca remunerare, în ambele exerciții financiare, dar ținându-se cont și de disponibilitățile bănești existente.

O altă rată care prezintă importanță pentru analiza economico-financiară a unei întreprinderi este rata rezultatului exploatării. Este o rată de structură care reflectă ponderea deținută de rezultatul de exploatare în veniturile de exploatare. Calculată ca raport între rezultatul de exploatare și veniturile din exploatare, această rată prezintă următoarele valori:

Rre2010= 39066 / 2083059*100 = 1800

Rre2011= 142045 / 3510956*100 = 4000

Se observă o creștere a acestei rate care se datorează creșterii superioare a rezultatului de exploatare față de majorarea veniturilor din exploatare.

În urma prezentării analizei performanțelor economico-financiare pe baza soldurilor intermediare de gestiune, putem să tragem următoarele concluzii:

Indicatorii de performanță financiară care fac obiectul analizei sunt selectați în strânsă corelație cu obiectivele vizate de fiecare întreprindere și în funcție de optica în care se face analiza financiar-contabilă.

Soldurile intermediare de gestiune au rolul de a oferi utilizatorilor de informații contabile, detalii asupra provenienței rezultatului exercițiului și asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Societatea S.C. GAVCO S.R.L. se dovedeste a fi o firma serioasa care stie sa-si administreze competent activitatea desfasurata.

Succesul sau se datoreaza unor atuuri importante, cum ar fi: imagine buna (rapiditate in serviciu, ,,descurcareti", sens al serviciului vizavi de clientela, concurenta tehnica apreciata de clienti, puternica motivatie a colaboratorilor, corectitudine a acestora fata de patron, furnizori si clienti) si bine administrata.

Ca orice afacere s-a confruntat si cu situatii dificile dar a reusit sa le faca fata cu succes, fapt dovedit de situarea sa pe primul loc, in domeniu, in preferintele clientilor.

Din punct de vedere al inregistrarilor in contabilitate, firma incearca sa-si inregistreze corect activitatea pe cele trei categorii de activitati desfasurate: productie, comert si prestari servicii.

Pentru o evidenta contabila mai usor de tinut si verificat se recomanda folosirea unui program de contabilitate (SAGA, ETC) si astfel inregistrarea tuturor operatiilor pe calculator.

In ceea ce priveste operatiunile privind decontarile cu furnizorii si clientii se recomanda o diversificare cat mai mare a tipurilor de vanzari si cumparari precum cele pe credit cambial si cele pe credit comercial.

Creantele si datoriile fata de terte persoane constituie doua categorii importante de elemente patrimoniale deoarece, ele sunt generate de faptul ca societatii S.C. GAVCO S.R.L. isi desfasoara activitatea in contextul unui sistem complex de relatii de decontare stabilite cu tertii,persoane juridice si fizice.

Volumul si diversitatea acestor relatii sunt influentate in mare masura de natura si complexitatea activitatilor desfasurate , care impun existenta unor colaborari permanente cu numerosi furnizori si clienti.

Imbunatatirile sunt mereu binevenite asigurand un rezultat pozitiv al situatiei patrimoniului societatii.

Societatea isi propune realizarea unor investitii pentru retehnologizare, modernizare si rentabilizare.

Pentru realizarea acestor investitii societatea urmeaza sa utilizeze resursele financiare provenite din vanzari cat mai mari.

Investitiile pentru retehnologizare propuse au in vedere achizitionarea unor masini si utilaje performante noi, care sa permita diminuarea costurilor de productie, cresterea nivelului calitativ al produselor si serviciilor realizate de societate.

Obiectivele propuse pentru dezvoltarea societatii sunt:

–          reactualizarea normelor de lucru;

–          achizitionarea de la terti de produse intermediare mai ieftine si utilizarea capacitatilor proprii pentru realizarea de produse mai rentabile;

–          dezvoltarea si extinderea de activitati noi, conexe domeniului principal de activitate ;

–          adoptarea unui sistem eficient si avantajos pentru societate de selectie pentru materiile prime si materialele utilizate;

–          crearea unor compartimente productive noi ;

–          eliminarea din procesul de productie a unor produse depasite, care nu mai au cautare pe piata ;

–          introducerea in fabricatie a unor produse noi pentru societate, da care sunt cautate in special pe piata externa;

–          rentabilizarea activitatii societatii.

La nivelul compartimentelor trebuie luate urmatoarele masuri:

–         utilizarea eficienta a retelei de calculatoare si instruire a personalului;

–         imbunatatirea programelor de evidenta si control informatizat;

–         instruirea corecta a personalului cu privire la atributiile de serviciu

procedurile de lucru.

In urmatoarea perioada urmeaza a fi realizate obiectivele propuse

BIBLIOGRAFIE

Bojian O., Contabilitate generală, Ed.Universitară, București, 2003.

Bojian O.,Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed.Universitară București, 2004.

Feleagă N., Ionașcu I., Tratat de Contabilitate Financiară, vol.I și II, Ed.Economică, București , 1998.

Gheorghiu A., Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Ed. Economică, București, 2004.

Paraschivescu M.D., Păvăloaia W., Contabilitatea și dezvoltarea economico-socială, Ed.Tehnopress, Iași, 1999.

Păvăloaia W., Paraschivescu M.D., Olaru D., Radu F., Analiză financiară.Studii de caz., Ed.Tehnopress, Iași, 2006.

Patrașcu Lucian – Situațiile financiare suport informațional în decizia managerială, Ed.Tehnopress, Iași, 2008

Patrașcu Lucian – Bazele Contabilității, Ed.Tehnopress, Iași, 2011.

Pleșea D., Bazele Contabilității / Contabilitate financiară, Ed.Omnia UNI-SAST, Brașov, 2004.

Pleșea D., Convergențe contabile internaționale, Ed.Omnia UNI-SAST, Brașov, 2008.

Popa A., Politici și opțiuni contabile, Ed.Omnia UNI-SAST, Brașov, 2007.

Ordinul nr. 3055/2009 – pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.

Legea contabilității nr. 82/1991- modificata si completata.

Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal – cu modificările și completările ulterioare la zi .

ANEXE

S C GAVCO SRL

Avand in vedere prevederile OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin OG nr 61/2001 se intocmesc note explicative privind metodele de evaluare a activelor si orice informatii suplimentare care sunt relevante in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute.

NOTA 1

ACTIVE IMOBILIZATE

VALOAREA BRUTA

NOTA 2

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

La 31.12.2011 societatea nu a constituit provizioane pentru riscuri si heltuieli , neinregistrand elemente de litigii , daune sau alte datorii incerte.

NOTA 3

REPARTIZAREA PROFITULUI LA DATA DE 31.12.2011

Societatea in anul fiscal 2011 a inregistrat profit net in suma de 91.065 lei.

NOTA 4

ANALIZA REZULTATULUI DE EXPLOATARE 2011

NOTA 5

SITUATIA CREANTELOR SI DATORIILOR LA DATA DE 31.12.2011

Termen de lichiditate a activului

Termen de exigibilitate a pasivului

NOTA 6

PRINCIPII , POLITICI SI METODE CONTABILE

Pe parcursul anului 2011, nu au intervenit modificari fata de principiile, politicile si metodele contabile respectandu-se astfel:

principiul permanentei metodelor;

principiul continuitatii activitatii;

principiul necompensarii intre elementele de activ si pasiv;

principiul intangibilitatii bilantului de deschidere cu bilantul de inchidere;

principiul prudentei conform caruia elementele de activ si venituri nu sunt supraevaluate iar elementele de pasiv si cheltuielile nu sunt subevaluate.

Activele imobilizate sunt incluse in situatiile financiare anuale la cost de achizitie mai putin amortizarea inregistrata.

Amortizarea activelor imobilizate a fost calculata conform metodei liniare.

Creantele si datoriile sunt prezentate in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, si nu a fost necesara constituirea de provizioane.

NOTA 7

ACTIUNI SI OBLIGATIUNI

Societatea nu a emis actiuni si obligatiuni in cursul anului 2010.

La data de 31.12.2010 societatea prezinta urmatoarea situatie:

Capital social subscris si varsat este de: 50.000 lei

Numărul partilor sociale 5.000 parti

Valoarea unei parti este de 10 lei

Valoarea totală a acțiunilor este de nu este cazul

Acțiuni răscumpărabile – nu este cazul

Obligațiuni emise – nu este cazul

Data cea mai apropriata si data limita de rascumparare – nu este cazul

Caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al rascumpararii – nu este cazul

Valoarea eventualei prime de rascumparare – nu este cazul

Actiuni emise in timpul exercitiului financiar: – nu este cazul

tipul de actiuni

numar de actiuni emise

valoarea nominala totala si valoarea incasata la distribuire

11. Drepturi legate de distributie: – nu este cazul

numarul, descrierea si valoarea actiunilor corespunzatoare

perioada de exercitare a drepturilor

pretul platit pentru actiunile distribuite

12. Obligatiuni emise: – nu este cazul

tipul obligatiunilor emise

valoarea emisa si suma primita pentru fiecare tip de obligatiuni

obligatiuni emise de intreprindere, detinute de o persoana nominalizata sau imputernicita de aceasta

valoarea nominala

valoarea inregistrata in momentul platii

NOTA 8

INFORMATII PRIVIND SALARIATII, ADMINISTRATORII SI DIRECTORII

SALARIATI

– numar mediu aferent exercitiului financiar – 29

– salarii platite aferente exercitiului financiar – 259.338 lei

– cheltuieli cu asigurarile sociale – 70.170 lei

NOTA 9

I . CALCUL INDICATORI LA DATA DE 31.12.2011

LICHIDITATE GLOBALA

Active circulante 405105

= ––––– X 100 = 656.33

TOTALdatorii curente 610704

> 200%

2. SOLVABILITATE PATRIMONIALA

Capitaluri proprii = 1149411

–––– X 100 = 65, 08

Total pasiv 1766115

30%

VITEZA DE ROT. FD. RULMENT

Venituri din exploatare = 3.510.956

–––––- = – 17.08

Fond rulment -205599

FOND RULMENT

> 0

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL DATORII = 405105-610704 = – 205599

5. RATA PROFITULUI BRUT = profit brut 108761

––––- x 100 = 3.81

> 0 cifra de afaceri 2855862

II. INDICATORI DE RISC

GRAD DE INDATORARE

Capital imprumutat 271553

––––––––––– = ––––––-= 0.24

Capital propriu 1149411

INDICATORI DE ACTIVITATE

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Cifra de afaceri 2855862

––––– = 2.11

Active imobilizate 1355010

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR TOTALE

Cifra de afaceri 2855862

––––– = 1,62

Total active 1761150

NOTA 10

ALTE INFORMATII

a. Informatii cu privire la prezentarea societatii:

– sediul si forma juridica a societatii: jud.Prahova, Ploiesti str.Erou Arhip Nicolae nr.8 bloc 59 ap. 29 = SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA ;

– tara de infiintare: Romania ;

– adresa sediului oficial:jud.Prahova, Ploiesti str.Erou Arhip Nicolae nr.8 bl 59 ap. 29;

b. Informatii privind relatiile societatii cu filiale, societati asociate – sau cu alte societati in care se detin titluri de participare strategice:

– societatea nu are filiale , intreprinderi asociate sau cu alte societati in care sa detina titluri de participare strategice.

c. Modalitatea folosita pentru exprimarea in moneda nationala a elementelor patrimoniale, a veniturilor si cheltuielilor evidentiate initial intr-o moneda straina: nu este cazul.

d. Informatii referitoare la profit:

– proportia dintre activitatea curenta si cea extraordinara: toata activitatea este curenta

– reconcilierea dintre rezultatul exercitiului si rezultatul fiscal, asa cum este prezentat in declaratia de impozit pe profit ;

lei

e. Cifra de afaceri: 2.855.862 lei

f. Cheltuielile cu chiriile si ratele achitate in cadrul unui contract de leasing financiar: nu este cazul ;

g. Onorariile platite auditorului: nu este cazul ;

h. Angajamente acordate: nu este cazul

i. Angajamente primite: nu este cazul

BIBLIOGRAFIE

Bojian O., Contabilitate generală, Ed.Universitară, București, 2003.

Bojian O.,Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed.Universitară București, 2004.

Feleagă N., Ionașcu I., Tratat de Contabilitate Financiară, vol.I și II, Ed.Economică, București , 1998.

Gheorghiu A., Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Ed. Economică, București, 2004.

Paraschivescu M.D., Păvăloaia W., Contabilitatea și dezvoltarea economico-socială, Ed.Tehnopress, Iași, 1999.

Păvăloaia W., Paraschivescu M.D., Olaru D., Radu F., Analiză financiară.Studii de caz., Ed.Tehnopress, Iași, 2006.

Patrașcu Lucian – Situațiile financiare suport informațional în decizia managerială, Ed.Tehnopress, Iași, 2008

Patrașcu Lucian – Bazele Contabilității, Ed.Tehnopress, Iași, 2011.

Pleșea D., Bazele Contabilității / Contabilitate financiară, Ed.Omnia UNI-SAST, Brașov, 2004.

Pleșea D., Convergențe contabile internaționale, Ed.Omnia UNI-SAST, Brașov, 2008.

Popa A., Politici și opțiuni contabile, Ed.Omnia UNI-SAST, Brașov, 2007.

Ordinul nr. 3055/2009 – pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.

Legea contabilității nr. 82/1991- modificata si completata.

Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal – cu modificările și completările ulterioare la zi .

ANEXE

S C GAVCO SRL

Avand in vedere prevederile OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile conforme cu directivele europene cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata si completata prin OG nr 61/2001 se intocmesc note explicative privind metodele de evaluare a activelor si orice informatii suplimentare care sunt relevante in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute.

NOTA 1

ACTIVE IMOBILIZATE

VALOAREA BRUTA

NOTA 2

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

La 31.12.2011 societatea nu a constituit provizioane pentru riscuri si heltuieli , neinregistrand elemente de litigii , daune sau alte datorii incerte.

NOTA 3

REPARTIZAREA PROFITULUI LA DATA DE 31.12.2011

Societatea in anul fiscal 2011 a inregistrat profit net in suma de 91.065 lei.

NOTA 4

ANALIZA REZULTATULUI DE EXPLOATARE 2011

NOTA 5

SITUATIA CREANTELOR SI DATORIILOR LA DATA DE 31.12.2011

Termen de lichiditate a activului

Termen de exigibilitate a pasivului

NOTA 6

PRINCIPII , POLITICI SI METODE CONTABILE

Pe parcursul anului 2011, nu au intervenit modificari fata de principiile, politicile si metodele contabile respectandu-se astfel:

principiul permanentei metodelor;

principiul continuitatii activitatii;

principiul necompensarii intre elementele de activ si pasiv;

principiul intangibilitatii bilantului de deschidere cu bilantul de inchidere;

principiul prudentei conform caruia elementele de activ si venituri nu sunt supraevaluate iar elementele de pasiv si cheltuielile nu sunt subevaluate.

Activele imobilizate sunt incluse in situatiile financiare anuale la cost de achizitie mai putin amortizarea inregistrata.

Amortizarea activelor imobilizate a fost calculata conform metodei liniare.

Creantele si datoriile sunt prezentate in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, si nu a fost necesara constituirea de provizioane.

NOTA 7

ACTIUNI SI OBLIGATIUNI

Societatea nu a emis actiuni si obligatiuni in cursul anului 2010.

La data de 31.12.2010 societatea prezinta urmatoarea situatie:

Capital social subscris si varsat este de: 50.000 lei

Numărul partilor sociale 5.000 parti

Valoarea unei parti este de 10 lei

Valoarea totală a acțiunilor este de nu este cazul

Acțiuni răscumpărabile – nu este cazul

Obligațiuni emise – nu este cazul

Data cea mai apropriata si data limita de rascumparare – nu este cazul

Caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al rascumpararii – nu este cazul

Valoarea eventualei prime de rascumparare – nu este cazul

Actiuni emise in timpul exercitiului financiar: – nu este cazul

tipul de actiuni

numar de actiuni emise

valoarea nominala totala si valoarea incasata la distribuire

11. Drepturi legate de distributie: – nu este cazul

numarul, descrierea si valoarea actiunilor corespunzatoare

perioada de exercitare a drepturilor

pretul platit pentru actiunile distribuite

12. Obligatiuni emise: – nu este cazul

tipul obligatiunilor emise

valoarea emisa si suma primita pentru fiecare tip de obligatiuni

obligatiuni emise de intreprindere, detinute de o persoana nominalizata sau imputernicita de aceasta

valoarea nominala

valoarea inregistrata in momentul platii

NOTA 8

INFORMATII PRIVIND SALARIATII, ADMINISTRATORII SI DIRECTORII

SALARIATI

– numar mediu aferent exercitiului financiar – 29

– salarii platite aferente exercitiului financiar – 259.338 lei

– cheltuieli cu asigurarile sociale – 70.170 lei

NOTA 9

I . CALCUL INDICATORI LA DATA DE 31.12.2011

LICHIDITATE GLOBALA

Active circulante 405105

= ––––– X 100 = 656.33

TOTALdatorii curente 610704

> 200%

2. SOLVABILITATE PATRIMONIALA

Capitaluri proprii = 1149411

–––– X 100 = 65, 08

Total pasiv 1766115

30%

VITEZA DE ROT. FD. RULMENT

Venituri din exploatare = 3.510.956

–––––- = – 17.08

Fond rulment -205599

FOND RULMENT

> 0

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL DATORII = 405105-610704 = – 205599

5. RATA PROFITULUI BRUT = profit brut 108761

––––- x 100 = 3.81

> 0 cifra de afaceri 2855862

II. INDICATORI DE RISC

GRAD DE INDATORARE

Capital imprumutat 271553

––––––––––– = ––––––-= 0.24

Capital propriu 1149411

INDICATORI DE ACTIVITATE

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Cifra de afaceri 2855862

––––– = 2.11

Active imobilizate 1355010

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR TOTALE

Cifra de afaceri 2855862

––––– = 1,62

Total active 1761150

NOTA 10

ALTE INFORMATII

a. Informatii cu privire la prezentarea societatii:

– sediul si forma juridica a societatii: jud.Prahova, Ploiesti str.Erou Arhip Nicolae nr.8 bloc 59 ap. 29 = SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA ;

– tara de infiintare: Romania ;

– adresa sediului oficial:jud.Prahova, Ploiesti str.Erou Arhip Nicolae nr.8 bl 59 ap. 29;

b. Informatii privind relatiile societatii cu filiale, societati asociate – sau cu alte societati in care se detin titluri de participare strategice:

– societatea nu are filiale , intreprinderi asociate sau cu alte societati in care sa detina titluri de participare strategice.

c. Modalitatea folosita pentru exprimarea in moneda nationala a elementelor patrimoniale, a veniturilor si cheltuielilor evidentiate initial intr-o moneda straina: nu este cazul.

d. Informatii referitoare la profit:

– proportia dintre activitatea curenta si cea extraordinara: toata activitatea este curenta

– reconcilierea dintre rezultatul exercitiului si rezultatul fiscal, asa cum este prezentat in declaratia de impozit pe profit ;

lei

e. Cifra de afaceri: 2.855.862 lei

f. Cheltuielile cu chiriile si ratele achitate in cadrul unui contract de leasing financiar: nu este cazul ;

g. Onorariile platite auditorului: nu este cazul ;

h. Angajamente acordate: nu este cazul

i. Angajamente primite: nu este cazul