Contabilitatea Cheltuielilor Si Veniturilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Introducere

Contabilitatea se ocupă cu măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice.

Tema “Contabilitatea veniturilor și a cheltuielilor” cuprinde un important segment al contabilității. După metodologia și mecanismul de realizare , acesta este unul dintre cele mai semnificative și dificile sectoare de evidență a oricărei organizații ce desfășoară activitate de întreprinzător.

În cadrul acestui sector se formează un șir de indicatori financiari ( cifra de afaceri, costul vânzărilor, profitul brut, venituri , cheltuielile și rezultatele financiare din diferite tipuri de activități și evenimente) care servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fiscale, elaborarea bugetelor întreprinderii , luarea deciziilor manageriale și economice .

Informațiile privind veniturile și cheltuielile sunt furnizate de către contabilitate, care este influențată de doi factori principali: indentificarea elementelor ce corespund veniturilor sau cheltuielilor și clasificarea acestora după diferite criterii în scopul obținerii informațiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor financiare și luarea deciziilor manageriale și economice.

De asemenea, veniturile și cheltuielile constituie elemente contabile direct legate de stabilirea rezultatului activității economico-financiare (profitului/ pierderii) a întreprinderii. De aceea consider că tema pe care am ales-o are o importanță majoră, rezultatul activității (profitul) fiind scopul final al oricărei întreprinderi.

În prima parte a lucrării voi prezenta principalele aspecte teoretice în ceea ce privește contabilitatea veniturilor, a cheltuielilor și a rezultatului.

Capitolul 1

Abordări teoretice de bază a veniturilor și cheltuielilor

Noțiuni de bază privind veniturile și cheltuielile

Veniturile reprezintă creșteri de beneficii economice, apărute în cursul unui exercițiu sub forma creșterii activelor sau a diminuării datoriilor și care au generat o creștere de capitaluri proprii alta decât aporturile de la proprietarii de capital.

Cheltuielile reprezintă diminuări de beneficii economice, apărute în cursul unui exercițiu sub forma scăderii activelor sau creșterii datoriilor și care au generat o scădere de capitaluri proprii alta decât distribuirile către proprietarii de capital.

În OMFP nr. 3055/2009, veniturile și cheltuielile sunt clasificate astfel: venituri și cheltuieli de exploatare, venituri și cheltuieli financiare, venituri și cheltuieli extraordinare.

Conform cu Legea Contabilității nr.82/1991, contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, după caz iar contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate.

Veniturile și cheltuielile recunoscute în cursul unui exercițiu financiar trebuie să fie prezentate: într-o singură Situație a rezultatului global sau în două situații și anume : Contul de profit și pierdere și Situația rezultatului global.

Contul de rezultate ne indică ce profit/pierdere a generat o entitate la finele unei perioade. Acesta furnizează câțiva indicatori relevanți pentru aprecierea performanței unei entități: rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, impozitul pe profit și rezultatul net al exercițiului (profit sau pierdere).

Rezultatul global total reprezintă modificarea capitalurilor proprii, în decursul unei perioade, care rezultă din tranzacții și din alte evenimente, altele decât acele modificări care rezultă din tranzacțiile cu proprietarii în calitatea lor de proprietari.

Potrivit Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 3055/2009, veniturile și cheltuielile sunt clasificate astfel:

venituri și cheltuieli de exploatare;

venituri și cheltuieli financiare;

venituri și cheltuieli extraordinare.

A. Venituri si cheltuieli de exploatare

Cheltuielile de exploatare reprezinta reflectarea in contabilitate a costurilor inregistrate de companie ca urmare a derularii activitatilor conform obiectului sau de activitate.

Ele sunt scazute din veniturile din exploatare pentru a se obtine Rezultatul din exploatare (Profit operational). Principalele componente ale cheltuielilor de exploatare sunt:

Cheltuielile cu materialele prime si materiale consumabile – acestea inregistreaza consumul de materii prime si materiale consumabile, cum sunt materialele auxiliare, piesele de schimb, semintele, furajele si alte materiale consumabile;

Cheltuieli privind marfurile -astfel de cheltuieli se intalnesc la firmele care realizeaza activitati de comert si includ: pretul de cumparare, la care se adauga taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport si aprovizionare facute in legatura cu acestea si alte cheltuieli legate de achizitia lor;

Cheltuieli cu personalul – includ atat salariile si indemnizatiile platite personalului (in suma bruta), alte cheltuieli de personal suportate de unitate, cat si cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala (contirbutiile la asigurarile sociale si constituirea fondului pentru ajutorul de somaj);

Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale – Reprezinta o categorie aparte de cheltuieli, care reflecta pierderile de valoare ale activelor imobilizate, corporale si necorporale, pierderi de valoare incluse esalonat in Contul de profit si Pierdere pe o durata fixa de timp (ani). Pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor care sunt depreciate/amortizate, activele trebuie sa indeplineasca anumite conditii (o valoare minima, reglementata prin lege si o durata de utilizare minima, de asemenea reglementata);

Ajustari de valoare privind activele circulante – aceste cheltuieli reprezinta sume care sunt alocate de companie in urma constatarii unor scaderi de valoare pentru creante, stocuri sau investitii pe termen scurt. Ajustarile in minus (cheltuielile) sunt facute in cazul in care se constata pierderi din creante si debitori diversi sau se constituie provizioane pentru deprecierea activelor circulante (daca se constata o valoarea mai mica decat costul de achizitie). Ajustarile in plus (veniturile) se constituie atunci cand exista venituri din creante reactivate si debitori diversi sau reluarea (reversarea) provizioanelor constituite pentru deprecierea activelor circulante.

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate : includ taxele si impozitele suportate de intreprindere indiferent de rezultatul exercitiului (cum ar fi impozitul pe cladiri, taxa pe mijloace de transport);

Alte cheltuieli materiale : costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate (uzura acestora), cheltuieli privind baracamentele si amenajarile provizorii, costul de achzitie pentru materiale nestocate, al animalelor si pasarilor, etc.

Veniturile din exploatare sunt veniturile obtinute de o companie in cursul activitatii sale, se mai numesc si venituri din activitatea de baza. Pentru o companie de productie, veniturile din exploatare vor fi cele obtinute in legatura cu produsele vandute iar pentru institutiile bancare ele se calculeaza insumand veniturile din dobanzi si cele din comisioane.

Pentru societatile nebancare, veniturile din exploatare se compun din cifra de afaceri neta, la care se adauga soldul variatiei stocurilor de produse finite si a productiei in curs, productia capitalizata si alte venituri din exploatare.

B. Venituri și cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare se refera la acele cheltuieli suportate de o companie in legatura cu deciziile de finantare, de investire, expunerea la fluctuatiile cursului valutar sau provizioane. Printre cheltuielile financiare se includ urmatoarele :

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele – se refera la constituirea de provizioane legate de activitatea financiara: provizioane pentru riscuri si cheltuieli, provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare si a titlurilor de plasament dar si cheltuielile cu amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor;

Cheltuieli privind dobanzile – constau in dobanzi datorate sau platite;

Cheltuieli din diferente de curs valutar – sunt reprezentate de diferente de curs valutar rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in valuta, diferente nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in devize existente in conturi bancare si in casierie, ori existentului din conturile de acreditive in devize;

Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate – reprezinta pierderea neta din vanzarea titlurilor de plasament (diferenta negativa dintre valoarea contabila a titlurilor sau costul de achizitie si pretul lor de cesiune sau vanzare;

Pierderi din creante legate de participatii – Reprezinta pierderile din creantele imobilizate ale intreprinderii. Creantele legate de participatii reprezinta valori de incasat specifice imprumuturilor pe termen lung (acordate entitatilor afiliate sau tertilor, pentru care se percep dobanzi), garantiilor platite, depozitelor(sume de bani sau titluri varsate de companie in vederea garantarii bunei executii a unor obligatii).

Veniturile financiare sunt obtinute din activitati care au legatura cu deciziile legate de finantare, investitii, expunerea la fluctuatiile de curs valutar sau provizioanele constituite.

Veniturile financiare cuprind:

venituri din participatii, alte imobilizari si creante imobilizate – dividende incasate ca urmare a detinerii de titluri imobilizate, dobanzi aferente creantelor imobilizate;

venituri din titluri de plasament – sunt cele rezultate din vanzarea titlurilor detinute ca investitii pe termen scurt, numai in cazul in care vanzarea se face la un pret mai mare decat costul de achizitie;

venituri din diferente de curs valutar – sunt obtinute din diferente favorabile de curs valutar rezultate fie in urma lichidarii imprumuturilor si datoriilor in valuta, fie in urma fructificarii disponibilitatilor in valuta aflate in depozite bancare, in casierie, etc.;

venituri din dobanzi – reprezinta dobanzile primite pentru disponibilitatile din conturi bancare si imprumuturile acordate;

venituri din provizioane – sunt veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor (provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare, provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament;

alte venituri financiare: cuprind reduceri (sconturi) obtinute de la furnizori si creditori, alte venituri financiare decat cele mai sus-mentionate.

C. Venituri și cheltuieli extraordinare

Cheltuielile extraordinare reprezinta cheltuieli generate de situatii care au o frecventa redusa in cursul activitatii si/sau care se datoreaza unor situatii neobisnuite. In aceasta categorie intra castigurile sau pierderile din vanzarile de active (cand vanzarea acestor active nu face parte din obiectul de activitate al societatii) sau costurile de tip "one-off" (presupuse a nu se mai repeta) de tipul deprecierilor semnificative de active, costurile de restructurare. Evenimentele sau tranzactiile ce au ca rezultat cheltuieli extraordinare se diferentiaza clar de activitatile curente si pot fi legate de:

cheltuieli extraordinare in legatura cu activitatea curenta – sunt incluse pierderi datorate calamitatilor, pierderi din debite prescrise sau debitori insolvabili si scosi din evidenta, despagubiri, amenzi sau penalitati datorate ori platite, donatii si subventii acordate sub forma de active circulante;

operatii de capital – sunt cheltuieli facute cu iesirea din patrimoniu a activelor imobilizate corporale, necorporale si financiare, cuprinzand de exemplu: valoarea neamortizata a activelor corporale si necorporale respective, valoarea contabila a imobilizarilor financiare iesite din patrimoniu;

amortizari si provizioane – reprezinta cheltuieli extraordinare efectuate ca urmare a amortizarilor si provizioaneloice imprumuturilor pe termen lung (acordate entitatilor afiliate sau tertilor, pentru care se percep dobanzi), garantiilor platite, depozitelor(sume de bani sau titluri varsate de companie in vederea garantarii bunei executii a unor obligatii).

Veniturile financiare sunt obtinute din activitati care au legatura cu deciziile legate de finantare, investitii, expunerea la fluctuatiile de curs valutar sau provizioanele constituite.

Veniturile financiare cuprind:

venituri din participatii, alte imobilizari si creante imobilizate – dividende incasate ca urmare a detinerii de titluri imobilizate, dobanzi aferente creantelor imobilizate;

venituri din titluri de plasament – sunt cele rezultate din vanzarea titlurilor detinute ca investitii pe termen scurt, numai in cazul in care vanzarea se face la un pret mai mare decat costul de achizitie;

venituri din diferente de curs valutar – sunt obtinute din diferente favorabile de curs valutar rezultate fie in urma lichidarii imprumuturilor si datoriilor in valuta, fie in urma fructificarii disponibilitatilor in valuta aflate in depozite bancare, in casierie, etc.;

venituri din dobanzi – reprezinta dobanzile primite pentru disponibilitatile din conturi bancare si imprumuturile acordate;

venituri din provizioane – sunt veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor (provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare, provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament;

alte venituri financiare: cuprind reduceri (sconturi) obtinute de la furnizori si creditori, alte venituri financiare decat cele mai sus-mentionate.

C. Venituri și cheltuieli extraordinare

Cheltuielile extraordinare reprezinta cheltuieli generate de situatii care au o frecventa redusa in cursul activitatii si/sau care se datoreaza unor situatii neobisnuite. In aceasta categorie intra castigurile sau pierderile din vanzarile de active (cand vanzarea acestor active nu face parte din obiectul de activitate al societatii) sau costurile de tip "one-off" (presupuse a nu se mai repeta) de tipul deprecierilor semnificative de active, costurile de restructurare. Evenimentele sau tranzactiile ce au ca rezultat cheltuieli extraordinare se diferentiaza clar de activitatile curente si pot fi legate de:

cheltuieli extraordinare in legatura cu activitatea curenta – sunt incluse pierderi datorate calamitatilor, pierderi din debite prescrise sau debitori insolvabili si scosi din evidenta, despagubiri, amenzi sau penalitati datorate ori platite, donatii si subventii acordate sub forma de active circulante;

operatii de capital – sunt cheltuieli facute cu iesirea din patrimoniu a activelor imobilizate corporale, necorporale si financiare, cuprinzand de exemplu: valoarea neamortizata a activelor corporale si necorporale respective, valoarea contabila a imobilizarilor financiare iesite din patrimoniu;

amortizari si provizioane – reprezinta cheltuieli extraordinare efectuate ca urmare a amortizarilor si provizioanelor cu caracter exceptional (exemplu: constituirea de provizioane reglementate, provizioane pentru riscuri si cheltuieli cu caracter exceptional, cheltuieli extraordinare in legatura cu amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale).

Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile curente ale entității, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacției aferente activității desfașurate în mod curent de entitate, decât frecvența cu care se asteptă ca aceste evenimente să aibă loc.

Prin urmare, un eveniment sau o tranzacție poate fi extraordinară pentru o entitate, dar nu și pentru o alta, datorită diferențelor dintre activitățile curente ale acelor entități.

Cheltuielile extraordinare sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative este necesară prezentarea unor explicații in legatură cu valoarea și natura acestora. Aceeași prevedere se aplică veniturilor și cheltuielilor legate de un alt exercițiu financiar. De asemenea, entitățile trebuie să prezinte în notele explicative proporția în care impozitul pe profit afectează profitul sau pierderea din activitatea curentă și profitul sau pierderea din activitatea extraordinară.

Veniturile și cheltuielile recunoscute în cursul unui exercițiu financiar trebuie să fie prezentate:

1. într-o singură Situație : rezultatul global;

2. în două situații:

Contul de profit și pierdere ;

Situația rezultatului global (care va începe cu profitul sau pierderea înregistrat(ă) și va include și alte elemente ale rezultatului global).

Rezultatul global total reprezintă modificarea capitalurilor proprii, în decursul unei perioade, care rezultă din tranzacții și din alte evenimente, altele decât acele modificări care rezultă din tranzacțiile cu proprietarii în calitatea lor de proprietari.

Rezultatul global total cuprinde toate componentele „profitului sau pierderii” și ale „altor elemente ale rezultatului global”.

Spre deosebire de reglementările contabile aplicabile la noi, niciun element de venituri sau cheltuieli nu trebuie să fie prezentat ca fiind „extraordinar”, atât în Situația rezultatului global cât și în Contul de profit și pierdere( dacă se prezintă) sau în note.

Cheltuielile recunoscute în conținutul situațiilor financiare sunt clasificate fie în funcție de natura acestora, fie în funcție de destinația lor în cadrul entității, astfel încât informațiile furnizate să fie cât mai credibile și relevante.

Atunci când entitatea a optat pentru clasificarea cheltuielilor după „natură”, acestea sunt cumulate conform naturii lor și nu suntstructurate în funcție de destinațiile în cadrul entității (cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cu beneficiile angajaților, cheltuieli cu amortizarea etc.). De altfel această metodă de clasificare este preferată în practică de majoritatea entităților.

Atunci când entitatea a optat pentru clasificarea cheltuielilor după „destinație”, acestea sunt prezentate ca fiind componente ale costului vânzărilor, costurilor de distribuție sau costurilor administrative. De multe ori această metodă oferă informații mai relevante pentru utilizatori, însă necesită alocări arbitrare a cheltuieilor și utilizarea raționamentului profesional.

Legea Contabilității

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, dupăcaz iar contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz.

Tot în cadrul Legii Contabilității se prevede că exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate, când acesta începe la data înființării, respectiv a înmatriculării, potrivit legii, la Oficiul Registrului Comerțului.

La propunerea Ministerului Finanțelor Publice, Guvernul poate aproba ca exercițiul financiar să înceapă și să se încheie și la alte date decât cele prevăzute anterior.

Contul de profit și pierdere, este componenta situațiilor financiare de bazăce masoară performanța sau succesul unei entități, referitoare la o perioadă dată. Luând în considerare faptul că rezultatele contabile sunt elaborate după aplicarea unor principii contabile cum ar fi independența exercițiilor, constatarea veniturilor și conectarea cheltuielilor la venituri, importanța pe care o acordăm acestui document de sinteza trebuie să fie însoțită de o doza de prudență, afirma autorul.

Contul de profit și pierdere furnizează investitorilor și creditorilor informații necesare previziunii valorilor, calendarului și capacității întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie. În felul acesta investitorii pot să evalueze cu mai mare exactitate valoarea economică a întreprinderii, iar creditorii pot să determine masura în care întreprinderea va fi capabilă să-și ramburseze datoriile.

În sens general, cheltuielile desemnează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu privire la angajarea și utilizarea resurselor economice în cadrul activităților desfășuratede unitate.

Potrivit reglementărilor actuale, cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestatede care beneficiază entitatea; cheltuileli cu personalul; executarea unor obligații legale sau contractuale etc.

Cheltuielile care apar în cursul activităților curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieșirilor sau a scăderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile și mijloacele fixe. Pierderile pot apărea sau nu pe parcursul desfășurării activităților curente ale întreprinderii și le includ pe cele rezultate din dezastre (inundațiile sau incendiile), precum și pe cele rezultate din ieșirea activelor pe termen lung.

Recunoașterea cheltuilelilor în contul de profit și pierdere intervine atunci când s-a înregistrat o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta înseamnă că recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau a reducerii activelor ( de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).

Procesul care desemnează recunoașterea cheltuielilor în contul de profit și pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor specifice de venit reprezintă conectarea costurilor la venituri.

Potrivit art. 16 din Legea Contabilității, contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natură sau destinația lor, după caz.

În concordanță cu standardele internaționale, veniturile pot fi analizate din punct de vedere al naturii și sferei de cuprindere, precum și al destinației lor.

În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activitățile curente, cât și câștigurile din orice alte surse. Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevențe și chirii.

În modelul de contablitate din țara noastră , criteriul de delimitare și înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel începând cu obținerea producției și se continuă cu vânzarea aceleiași producții sau a mărfurilor cumpărate

Recunoașterea veniturilor în contul de profit și pierdere intervine atunci când se înregistrează o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii activelor sau a reducerii datoriilor.

Conform cerințelor contabilității de angajament, principiu consacrat în Legea Contabilității, înregistrarea veniturilor se realizează în momentul constatării, indiferent de data încasării lor.

Problema fundamentală a contabilizării veniturilor este dată de alegerea datei de la care vânzările și prestările de servicii efectuate pot să fie incluse în rezultate, altfel spus momentul în care acestea sunt constatate.

Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinată de obicei printr-un acord între societate și cumpărătorul sau utilizatorul activului. Ea se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit, ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale și a oricăror rabaturi cantitative acordate de societate.

În urma recunoașterii cheltuielilor și a veniturilor, întreprinderile stabilesc la sfârșitul exercițiului financiar rezultatul activității lor.

Se numește rezultat soldul veniturilor și cheltuielilor care modifică valoarea unui patrimoniu într-o perioadă dată. Rezultatul reprezintă un indicator care exprimă performanța financiară a unei întreprinderi și se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului financiar.

Contabilitatea veniturilor și a cheltuielilor

În cadrul planului de conturi general, conturile de cheltuieli se regăsesc în clasa a 6-a, cu excepția conturilor „Cheltuieli înregistrate în avans”, simbol cont 471, care se regăseste în clasa a4-a „Conturi de terți”, și „Cheltuieli de constituire”, simbol cont 201, care se regăseste în clasa a 2-a, „Conturi de imobilizări”.

 Din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" fac parte următoarele grupe de conturi:

60 "Cheltuieli privind stocurile";

61 "Cheltuieli cu serviciile executate de terți";

62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți";63 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate";64 "Cheltuieli cu personalul";65 "Alte cheltuieli de exploatare";66 "Cheltuieli financiare";67 "Cheltuieli extraordinare";68 "Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare" ;69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite". 

Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt conturi cu funcție de activ, cu excepția contului 609 “Reduceri comerciale primite”, care are funcție de pasiv. Reducerea comercială acordată ulterior facturării se contabilizează ca un venit din exploatare pentru cel care o primește.

Conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" pot fi creditate în cursul perioadei, pentru operațiile în participație, cu sumele transmise pe bază de decont.

La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra Contului de profit și pierdere(prin intermediul contului 121 „Profit sau pierdere”).

Exemple de inregistrari contabile folosind conturile din clasa a 6-a:

Cheltuieli din exploatare:

Consum de materii prime:

Consum de materiale consumabile:

Inregistrarea cheltuielilor cu reparatiile:

Cheltuieli financiare:

Achitare datorie furnizori:

Cheltuieli extraordinare:

Inregistrare pierderi din calamitati:

Din clasa 7 "Conturi de venituri" fac parte următoarele grupe:70 "Cifra de afaceri netă";71 "Venituri aferente costului producției în curs de execuție";72 "Venituri din producția de imobilizări";74 "Venituri din subvenții de exploatare";75 "Alte venituri din exploatare";76 "Venituri financiare";77 "Venituri extraordinare";78 "Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare".

Conturile din clasa 7 "Conturi de venituri" sunt conturi cu funcție de pasiv. Fac excepție conturile 709 “Reduceri comerciale acordate”, care are funcție de activ, și 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, care este bifuncțional. Reducerea comercială acordată ulterior facturării se contabilizează ca o cheltuială de exploatare pentru cel care o acordă cu ajutorul contului 709 “Reduceri comerciale acordate”.

Conturile ce reflectă venituri aferente producției sau costului stocurilor.

Aceste conturi sunt aferente creșterii sau descreșterii stocului producției în curs de execuție, a producției finalizate sau evoluției costului unei prestări de servicii.

Aceste conturi sunt:

– Contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”;

– Contul 712 „Venituri aferente serviciilor în curs de execuție”.

Specific mecanismului de funcționare a acestor conturi este faptul că la sfarșitul unei luni (a unei perioade), acestea se închid fie prin contul de profit și pierdere, fie printr-un cont din clasa 3, cont de stocuri.

De asemenea, valorile înregistrate în aceste conturi trebuie să fie cu strictețe coroborate cu prevederile determinării unui cost de producție. Utilizatorul acestor conturi trebuie să procedeze cu celeritate și să înteleagă ce cheltuieli nu se înregistrează în costul de producție.

Conturile din clasa 7 "Conturi de venituri" pot fi debitate, în cursul perioadei, cu veniturile realizate din operații de participație transferate coparticipanților.

La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra Contului de profit și pierdere (121).

Exemple de inregistrari contabile folosind conturile din clasa a 7-a:

Venituri financiare:

Inregistrare venituri din vanzarea marfurilor:

Venituri din exploatare:

Inregistrare venituri din vanzarea produselor finite:

Venituri extraordinare:

Inregistrare venituri pentru subventii:

Conturile claselor a 6-a si a 7-a, “Conturi de cheltuieli”, respectiv “Conturi de venituri” sunt simbolizate de așa manieră, încat să se asigure o corelație de obiect privind natura resurselor utilizate și rezultatele obținute.

Calculul și contabilizarea impozitului pe profit

Impozitul pe profit reprezintă un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate la plata impozitului pe profit toate entitatile economice care desfăsoara activităti economice si nu sunt clasificate in alte categorii de impozitare a activitătii, cum sunt microintreprinderile sau organizatiile nonprofit. Impozitarea activitătii prin intermediul impozitului pe profit se realizează in principal prin trei sisteme, si anume:

sistemul de bază prin care cota de impozit pe profit se aplică asupra profitului impozabil determinat conform Codului Fiscal;

sistemul conditionat alternativ care vizează un calcul dublu al impozitului pe profit, din acest calcul alegandu-se valoarea cea mai mare; in această categorie incadrandu-se anumite entitati economice, cum ar fi cazinourilor, barurile de noapte, pariuri sportive, etc;

impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonprofit.

Determinarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectarii cheltuielilor la venituri. Acest principiu impune ca o cheltuiala sa fie recunoscuta in contabilitate si situatiile financiare numai daca prin consumul de resurse ale intreprinderii se va genera venituri cel putin egale cu valoarea consumului de resurse. Daca prin activitatile economice nu sunt generate venituri, in conditiile in care s-au avansat resurse (cheltuieli), valoarea acestora nu este recunoscuta in calculul profitului impozabil(baza de impozitare pentru impozitul pe profit).

Pentru determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit se mai tine seama de principiul evitarii dublei impuneri, conform careia un venit realizat de catre o entitate economica trebuie impozitat o singura data. Daca o intreprindere realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, contabilizarea lor de catre intreprindere se va realiza in categoria celor neimpozabile in procesul de calcul al impozitului pe profit.

Baza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din doua elemente de baza: cheltuielile si veniturile. Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatul contabil sau profitul brut, daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Pentru obtinerea bazei de impozitare a profitului, aceste elemente sunt clasificate la randul lor in mai multe subcategorii. Cheltuielile sunt clasificate astfel: deductibile, partial deductibile si nedeductibile. Veniturile sunt clasificate la randul lor astfel: venituri impozabile si venituri neimpozabile.

Rezultatul impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, dar si acele cheltuieli realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la un nivel superior cheltuielilor ocazionate de catre activitatea curenta a intreprinderii. Cheltuielile partial deductibile sunt cele enumerate de Codul Fiscal, limita care daca este depasita de catre intreprindere devine automat nedeductibila fiscal. Cheltuielile nedeductibile trebuie clasificate astfel:

a.cheltuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal;

b.cheltuielile care depasesc limitele maxime ale cheltuielilor partial deductibile;

c.cheltuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in urma avansarii acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora.

Veniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitatea desfasurata de catre intreprindere. Valoarea acestora trebuie analizata din punct de vedere al modului de provenienta si al impozitarii la sursa. Daca intreprinderea realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, ele vor fi considerate neimpozabile la calculul bazei de impozitare a impozitului pe profit.

Din aceste prevederi, definirea bazei de impozitare a impozitului pe profit se prezinta astfel: venituri totale minus cheltuieli aferente realizarii veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impozitare trebuie sa calculeze baza de impozitare si impozitul pe profit prin urmatoarele modalitati:

a.varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impozit pe profit asupra bazei impozabile;

b.aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor realizate din activitatile specifice activitatilor de baza ale acestor intreprinderi

Din acest dublu calcul al bazei de impozitare si a impozitului pe profit se va contabiliza si plati valoarea cea mai mare.

In concluzie, veniturile și cheltuielile constituie elemente contabile direct legate de stabilirea rezultatului activității economico-financiare (profitului/ pierderii) a întreprinderii.

Capitolul 2

Prezentarea generala a SC DACRIS IMPEX SRL

2.1. Date informative

Societatea aleasă pentru studiul activității practice se numește S.C DACRIS IMPEX S.R.L. cu sediul în Otopeni, Str. Ardealului , numărul 9F.

Numărul și data înregistrării in Registrul Comerțului este J13/1976/27.05.1994, iar codul unic de înregistrare este RO 5740077. Capitalul social este in valoare de 25.789 lei.

S.C. DACRIS S.R.L. activeaza din 2006 pe piata romaneasca si este specializata in importul si distributia de articole de papetarie/birotica; grafica si productie tipografica.

De la infiintare si pana in prezent, DACRIS a ajuns sa aiba o cifra de afaceri de aproximativ 1.5 milioane lei. Compania actioneaza la nivel national, avand puncte de lucru in Bucuresti, Constanta si Ploiesti, reprezentante in Iasi, Cluj-Napoca, Sibiu, Targu Mures si centre pentru tipar digital in Constanta si Bucuresti.

Contact:

Suport si comenzi Online +40 726 233 618

Informatii Dacris +40 21 350.67.53 / +40 21 350.67.54 / +40 21 350.67.55 / +40 21 350.67.56 / +40 21 350.67.57 / +40 21 350.67.58

Email: [anonimizat]

Web: www.dacris.net

Adresa: Strada Ardealului nr. 9F, Otopeni, Ilfov.

Program: Luni-Vineri 08:00-17:00

DACRIS IMPEX este inscrisa in Registrul de evidenta a prelucrarilor datelor cu caracter personal sub nr. 4423.

2.2. Obiectul de activitate al S.C. DACRIS IMPEX S.R.L.

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN al societatii SC DACRIS IMPEX SRL este: “Comert cu ridicata al altor bunuri de uz gospodaresc”.

Grupul de firme Dacris este prezent pe piata romaneasca din 1994 si este specializat in importul, distributia si comercializarea articolelor de birou si a produselor tiparite.

Activitatile Dacris se desfasoara intr-un sistem de management integrat al calitatii mediului, sanatatii si securitatii ocupationale. Sistemul este certificat de catre TÜV HESSEN Germania in conformitate cu ISO 9001:2008, ISO 14001:2009, OHSAS 18001:2007 .

2.3. Relatiile cu tertii

Societatea se mandreste cu un portofoliu format din peste 5000 de clienti ce isi deruleaza activitatea in domenii variate: financiar-bancar, medical, comert, industrie, turism etc. DACRIS IMPEX se adreseaza direct (B2B) companiilor multinationale, bancilor si companiilor de asigurari, hotelurilor precum si companiilor mici si mijlocii, dar si revanzatorilor, lanturilor de magazine Cash & Carry, magazinelor de mari suprafete, prin canalul de distributie. De peste 19 ani, interesul societatii a fost intotdeauna interesul clientilor sai.

Principalii clienți ai societății sunt:

CARREFOUR HYPERMARKET;

AUCHAN HYPERMARKET;

CORA HYPERMARKET;

KAUFLAND;

METRO CASH&CARRY;

ARACATACA AGROTOUR S.R.L.;

LIBRARIILE CARTURESTI.

În relațiile cu clienții o etapă importantă o constituie în special livrarea la timp și în bune condiții a produselor contractate de firme.

Satisfacerea clienților este un proces care presupune multă atenție și efort, iar pentru atingerea obiectivelor propuse lucrează întreaga echipă a firmei.

Prin furnizor se înțelege acea persoană fizică sau juridică a cărei principală sarcină este aceea de a pune la dispoziția altor persoane fizice sau juridice bunuri și/sau servicii contra plată. Datorită eforturilor deosebite și a deciziilor corect adoptate de către conducere , precum și a seriozității financiare a firmei ,se constată o relație bună cu furnizorii.

Dintre furnizorii cei mai importanți enumerăm:

UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN S.A.

UNICREDIT LEASING FLEET MANAGEMENT S.R.L.

ASQ MANAGEMENT S.R.L.

DACRIS PROD S.R.L.

VODAFONE ROMANIA – prestări servicii

LUKOIL

FIAT ROMANIA – prestări servicii (contact leasing)

RCS & RDS – prestări servicii (telefonie & internet)

ROMEXPO – prezentări (expoziții )

În relațiile cu furnizorii, o etapă importantă o constituie în special livrarea la timp și în bune condiții a produselor contractate de firmă.

S.C. DACRIS S.R.L., din dorința de a aduce pe piața Românească branduri de calitate care să satisfaca pretentiile clientilor, este unic importator pentru mărcile PILOT, TOY COLOR, CARIOCA.

Capitolul 3

Contabilitatea veniturilor si a cheltuielilor la S.C. DACRIS IMPEX S.R.L.

3.1. Organizarea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor la SC DACRIS IMPEX SRL

Pentru înregistrarea operațiunilor patrimoniale în contabilitatea S.C. DACRIS S.R.L. se folosește forma de înregistrare pe jurnale, conform prevederilor legale a Legii Contabilității nr.82/1991.

Societatea utilizează pentru toate evidențele operațiunilor contabile (întocmirea și eliberarea facturilor către clienți, întocmirea Registrului de Casă, contabilitatea tuturor aprovizionărilor cu materiale, precum și alte înregistrări), înregistrări automatizate, asigurând în bune condiții stocarea și păstrarea datelor înregistrate în contabilitate.

La completarea documentelor se înscriu datele de indentificare:unitatea, adresa, telefon, număr de la Registrul Comerțului, precum și cele referitoare la încadrearea corectă în forma de organizare și codul fiscal, citeț făra a se folosi prescurtări sau inițiale.

Restul operațiunilor contabile, respectiv primirea și întocmirea statelor de plată se realizeză pe calculator.

Jurnalele stau la baza întocmirii notelor contabile, care mai departe sunt înregistrate pe suport informatic. Mai departe urmează întocmirea Balanței de Verificare, documente ce constituie surse de informații pentru întocmirea celorlalte documente de sinteză.

Principalele documente care afișează situația societății: Bilanțul Contabil (Situația patrimonială și Contul de Profit și Pierdere), Balanța de Verificare, precum și celelalte declarații către organele fiscale, sunt depuse respectând termenele legale de depunere.

Legea Contabilității nr. 82/91, constituie norma juridică conform căreia se organizează și conduce contabilitatea în cadrul societății.

Datele consemnate în documnetele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică și grupate în registrele contabile.

Potrivit legii, principalele registre ce se folosesc în mod obligatoriu, în contabilitate și pe care și S.C. DACRIS S.R.L. le utilizează și întocmește sunt:

-Registrul Jurnal;

-Registrul Inventar;

-Balanța de verificare;

-Registrul general de evidență a salariaților;

-Registrul unic de control;

-Registrul de evidență fiscală.

Aceste registre se folosesc într-un singur exemplar, după ce au fost numerotate, certificate și parafate, fiind duse la organul fiscal Bucuresti care, în baza unei cereri, a eliberat numărul de înregistrare pentru fiecare, excepție făcând balanța de verificare.

Registrul Jurnal se întocmește lunar, prin înregistrarea articolelor contabile în mod cronologic, prin respectarea documentelor după data de înregistrare.

Contabilitatea, în cadrul S.C. DACRIS S.R.L., se ține în compartiment distinct, cu personal angajat cu pregătire de specialitate.

Organizarea și ținerea contabilității revine contabilului șef, iar coordonarea activității în cadrul societății este asigurată de către administrator în strânsă colaborare cu directorul executiv. Activitatea contabilă este coordonată de către contabilul șef, la fiecare punct de lucru existând câte o persoană calificată ca și contabil pentru ținerea evidenței contabile a punctului de lucru.

Activele circulante materiale din cadrul entității ocazionează numeroase operațiuni, cum ar fi: aprovizionarea, păstrarea, eliberarea din depozite, vânzarea, inventarierea, etc.Aceste operațiuni trebuie consemnate în diferite documente de evidență operativă a stocurilor.

Entitatea emite către furnizori comenzi, iar pe baza acestora se încheie contracte economice.

În cadrul executării comenzii, cumpărătorul primește de la furnizor avizul de însoțire a mărfii sau factura.Luarea în primire a bunurilor aprovizionate se numește recepție și se face pe baza procesului verbal de constatare sau a notei de recepție și constatare de diferențe.Documentul de evidență operativă a magaziei sau depozitului este fișa de magazie, iar în cazul în care livrează mărfurile se va folosi dispoziția de livrare, avizul de însotire a mărfii și factura.

3.2. Calculul si contabilizarea impozitului pe profit la SC DACRIS IMPEX SRL

Se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil, veniturile si cheltuielile care sunt inregistrate in contabilitate conform reglementarilor contabile, dar si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. Din acestea se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

Societatea DACRIS IMPEX nu prezinta venituri neimpozabile sau cheltuieli nedeductibile, asadat profitul impozabil reprezinta diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale.

Profitul impozabil = Venituri totale – cheltuieli totale

Profitul impozabil = 54.723.786 lei – 52.948.121 lei

Profitul impozabil = 1.775.665 lei

Impozitul pe profitul la societatea DACRIS IMPEX se calculeaza prin varianta clasica, adica aplicandu-se cota de impozit pe profit asupra bazei impozabile.

Impozitul/profit = 16% x profitul impozabil

Impozitul pe profit = 16% x 1.775.665 lei

Impozitul pe profit = 284.106,4 lei

Inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit se face astfel:

Plata impozitului pe profit se realizeaza conform formulei :

3.3. Analiza veniturilor si a cheltuielilor la SC DACRIS IMPEX SRL

Exemple de înregistrări contabile privind veniturile si cheltuielile la SC DACRIS IMPEX SRL

În cursul anului 2012, SC DACRIS IMPEX SRL înregistrează următoarele venituri:

Pe 01.01.2012, SC DACRIS IMPEX a transferat societății CARREFOUR HYPERMARKET articole de birotica(pixuri,creioane,etc) în valoare de 1.500.000 lei, pentru a le vinde în regim de consignație la un preț de 170.000 lei, TVA 24%. Mărfurile au fost vândute pe 15.01.2012.

a) Înregistrarea transferului la 01.01.2012:

b) Recunoașterea veniturilor din vânzare la 15.01.2012:

Concomitent, se înregistrează descărcarea din gestiune:

Pe data de 18.02.2012, întreprinderea vinde produse de papetarie clientului Metro în următoarele condiții: preț de vânzare 750.000 lei,TVA 24%, costul mărfurilor vândute 600.000 lei. Creditul acordat nu depășește duratele obișnuite de creditare.

Înregistrarea vânzării mărfurilor la 18.02.2012:

Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

Cifra de afaceri a SC DACRIS IMPEX prin corespondență este de 53.618.438lei, conform anexei 1.1. .Statisticile arată că aproximativ 1% din mărfuri sunt returnate și rambursare. Dacă marja brută reprezintă, în medie, 10% din prețul de vânzare, întreprinderea va trebui să constituie un provizion în numele returnărilor previzibile: 53.618.438 x 1% x 10% = 53.619 lei.

Constituire provizion la 12.03.2012:

Pe 25.03.2012 societatea vinde produse papetarie catre Auchan la un preț de vânzare de 5.000.000 lei, TVA 24%, cost de producție 3.500.000 lei.

Înregistrarea vânzării propriu-zise:

Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

Pe data de 1 iunie 2012, întreprinderea vinde unui client mărfuri în sumă de 1.000.000 lei, TVA 24% cu plata la 30 de zile de la data vânzării. Costul mărfurilor vândute este de 7.000.000 lei.Dacă plata s-ar face pe loc, întreprinderea vânzăroare ar acorda un spor de decontare de 10%.

a) Înregistrarea vânzarii marfurilor cu plata amânata la 01.06.2012:

Înregistrarea descărcării din gestiune a mărfurilor vândute:

b) Încasarea creanței de la client la 30.06.2012:

În cursul anului 2012, SC DACRIS IMPEX SRL înregistrează următoarele cheltuieli:

Pe data de 16.03.2012, societatea primește factura de energie electrică în valoare de 15.000.000 lei și factura de energie termică în valoare de 10.000.000 lei

Pe 21.04.2012, SC DACRIS IMPEX înregistrează închirierea unui spațiu de la clientul Romexpo pentru expunere comercială, în scop publicitar în valoare de 300.000 lei, TVA 24%.

În luna august, întreprinderea înregistrează salariile datorate personalului direct productiv în valoare de 1.000.000 lei.

Pe 31.10.2012, SC DACRIS IMPEX SRL achiziționează un automobil la un cost de 1.200.000 lei. Managementul firmei estimează că bunul va fi utilizat pe o perioadă de 5 ani, la finele căreia ar putea fi vândut la un preț net de 300.000 lei. Automobilul este amortizabil în regim linear începând cu 01.11.2012.

Valoarea amortizabilă = Valoarea de intrare – Valoarea reziduală = 1.200.000 – 300.000 = 900.000 lei

Amortizarea aferentă anului 2012: 900.000/5 ani x 2/12 = 30.000 lei

Închiderea conturilor de venituri:

Închiderea conturilor de cheltuieli:

Situația rezultatului pe baza contului de profit și pierdere

Concluzii si propuneri

Societatea comercială SC DACRIS IMPEX SRL a înregistrat veniturile aferente exercițiului financiar 2012 la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit.

Deoarece societatea realizează vânzări și prin corespondență, aceasta oferă clienților posibilitatea de a li se returna mărfurile, dacă aceștia nu sunt satisfăcuți. O asemenea clauză nu a reprezentat un obstacol pentru înregistrarea venitului, deoarece s-a putut estima în mod fiabil cantitatea de mărfuri ce va fi returnată, prin urmare, constituindu-se un provizion pentru valoarea corespunzătoare. Acest provizion va fi integrat în venituri (în rezultat) pe măsura efectuării returnărilor cu sumele aferente marjelor bunurilor vândute și restituite.

În urma întocmirii contului de profit și pierdere a rezultat un profit net al exercițiului de 199.662,3 lei generat prin înregistrarea unor venituri mai mari decât cheltuielile totale ale perioadei.

Acest rezultat indică performanța financiară realizată de întreprindere în cadrul exercițiului 2011, performanță realizată pe baza abordării economice a determinării rezultatului activității economico-financiare (profitului/ pierderii) a întreprinderii.

Bibliografie

1. Capron M.(1994), Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, Bucuresti, p.141;

2. Caraiani C., Dumitrana M. et al (2008), Bazele Contabilității – Ediția a III-a, Editura Universitară, București, p.64;

3. CECCAR (2004), Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate. Venituri din activități curente, Editura CECCAR, București;

4. CECCAR (2004), Ghid pentru întelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate.Prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR, București;

5. Coman F. (2009), Contabilitate financiară și fiscalitate, Editura Economică, București;

6. Crețoiu G., Bucur I.(2007), Contabilitate. Fundamentele și noul cadru juridic, Ediția a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, p. 209, 213, 217, 218;

7. Feleagă N. (2000), Sisteme Contabile Comparate, Ediția a II-a, Volumul 2 – Norme contabile internaționale, Editura Economică, Bcurești, p.84, 86;

8. Feleaga N. , Feleaga L. (2007), Contabilitate financiară. O abordare europeană și internațională – Volumul 1: Contabilitate financiară fundamentală.Contabilitatea ca joc social , Ediția a II-a, Editura Economică, București, p.84,100;

9. Hennie van G.,Koen M.(2003), International Accounting Standards. A Practical Guide, Editura Irecson;

10. Oprea C., Ristea M. (2000), Bazele contabilității, Editura National, București, p. 105;

11. Popa A. F., M. Nichita, I. C. Pitulice, I. Jianu (2007), Studii practice privind aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara in Romania, Editura Contaplus, București, p.300;

12. Ristea M. (2003), Contabilitate financiară, Ediție revizuită și îmbunătățită, Editura Mărgăritar, p. 339;

13. Stoian A. (2003), Contabilitate și gestiune fiscală., Editura ASE, București;

14. Vernimmen P.(2000), Finance d’entreprise, Dalloz, Paris, p.30;

15. “Clasa 6 “Conturi de cheltuieli”.”, disponibil on-line la http://www.contabilii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4389:clasa-6-qconturi-de-cheltuieliq&catid=189:sistem-de-contabilitate-simplificat&Itemid=241, accesat la data 21.03.2012;

16. “Clasa 7 “Conturi de venituri”.”, disponibil on-line la : http://www.contabilii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4390:clasa-7-qconturi-de-venituriq&catid=189:sistem-de-contabilitate-simplificat&Itemid=241, accesat la data 21.03.2012;

17. “Conturile ce reflectă venituri aferente producției sau costul stocurilor”, disponibil on-line la: http://contabilul.manager.ro/a/5511/conturile-ce-reflecta-venituri-aferente-productiei-sau-costului-stocurilor.html, accesat la data 23.03.2012;

18. “Contul 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”.”, disponibil on-line la: http://codfiscal.realitatea.net/contul-711-venituri-aferente-costurilor-stocurilor-de-produse/, accesat la data 15.05.2012;

19. “Determinarea profitului impozabil și implicațiile sale”, disponibil on-line la: http://www.scribd.com/doc/67276748/Det-profitului-impozabil, accesat la data 20.06.2012.

20. “Evaluarea întreprinderii – suport de curs”, disponibil on-line la: http://www.scritube.com/economie/EVALUAREA-INTREPRINDERII2121812112.php, accesat la data 16.05.2012.

21. “Înregistrari contabile cont 711”, disponibil on-line la: http://contabilul.manager.ro/a/3690/inregistrari-contabile-cont-711-.html, accesat la data 15.05.2012;

22. “Modificări aduse de Ordinul 3055: venituri și cheltuieli”, disponibil on-line la : http://contabilul.manager.ro/a/3735/modificari-aduse-de-ordinul-3055:-venituri-si-cheltuieli.html, accesat la data 19.03.2012;

* Legea Contabilitatii nr 82/1991, modificată prin OUG 37/2011, publicată pe 22 aprilie 2011 în Monitorul Oficial Partea I nr. 285/2011

* Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 3055/2009, actualizat în Monitorul Oficial nr.563/2011 prin Ordinul nr. 382/2011 pentru aprobarea Reglementărilor Contabile conforme cu Directivele Europene